docum ant are

Căruntu, februarie 2006 1

Prof. dr. Irina-Draga Căruntu Disciplina de Histologie Facultatea de Medicină Dentară

DOCUMENTAREA ŞTIINŢIFICĂ

1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE 2. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII 3. TIPURI DE DOCUMENTE 4. BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE 5. FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII DE

CĂUTARE, SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ 6. EVALUAREA CALITĂŢII INFORMAŢIILOR, ÎN CONCORDANŢĂ CU TIPUL

MATERIALULUI CONSULTAT – ANALIZA CRITICĂ A SURSELOR DE INFORMAŢII 7. STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,

PERIODICE, REPERTORII BIBLIOGRAFICE, CATALOAGE ŞI INDEXURI. SERVICIUL AUTOMATIZAT PRIN TELEDOCUMENTARE

8. PRINCIPII GENERALE DE STRUCTURARE ŞI STOCARE A INFORMAŢIILOR ÎNTR-O BAZĂ DE DATE. ACCESUL LA BAZA DE DATE

9. SURSE DE DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE ÎN IAŞI – GHID PRACTIC 10. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN

DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ – CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE BAZĂ 11. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE 1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE - documentarea – definiţia (MDE, 1978): ştiinţa înregistrării, organizării şi diseminării cunoştinţelor

specializate; Otlet, Lafontaine, 1895 – ştiinţa care permite furnizarea tuturor documentelor despre un subiect

- documentul: orice material scris, în format tipărit sau electronic, care are drept scop transmiterea coerentă de informaţii

- conceptul de documentare implică activitatea unei persoane/grup de persoane care este interesată/sunt interesate de un anumit subiect şi care consultă documente aferente subiectului în cauză

2. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII a) informare orientată pentru pregătirea profesională - student:

- aprofundarea unor subiecte - dezvoltarea capacităţii de lucru individual

- medic (toate gradele) - actualizarea cunoştinţelor - creşterea competenţelor

b) informare orientată pe activitatea de cercetare - cunoaşterea realizărilor existente la momentul respectiv, a preocupărilor similare în domeniu, a

potenţialelor direcţii de cercetare - compararea rezultatelor obţinute de alţi cercetători cu rezultatele proprii Activităţi desfăşurate - consultarea unor cărţi/capitole din cărţi – privire de ansamblu asupra subiectului - consultarea în periodice a diverselor tipuri de articole - vizitarea unor site-uri de profil

Observaţie: volumul mare de informaţii aferent unui anumit domeniu, precum şi barierele lingvistice, fac imposibilă, din punct de vedere practic, parcurgerea tuturor documentelor, raţiune pentru care se impune realizarea unei selecţii

- exemple: - 20.000 de reviste biomedicale - primele 10 reviste principale de medicină internă – o lună – 200 articole originale, 70 editoriale


- 10 ani – 16.000 de articole în limba engleză despre hepatita virală - Index Medicus – 1879 – 1946 – 2 kg/an; 1946 – 1955 – 4 kg/an; 1977 – 30 kg.

3. TIPURI DE DOCUMENTE • Clasificare după suport:

- tipărite - în format electronic

• Clasificare după tipul de informaţie oferită: - documente primare

- oferă elemente de cunoaştere propriu-zisă (informaţii originale), însoţite de informaţii bibliografice

- exemple: cărţi, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc. - documente secundare

- oferă numai informaţii bibliografice, prin trimitere la documente primare, permiţând regăsirea acestora (repertorii bibliografice)

- instrumente de lucru, rezultat al unei documentări specializate care are la bază documentele primare

- exemple: fişă de carte, catalog de bibliotecă, listă bibliografică pe subiect, index de revistă, buletin bibliografic, bază de date

- documente terţiare - semnalează sau prezintă documente secundare - exemplu: bibliografie de bibliografii

4. BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE • Biblioteca - reprezintă o colecţie de documente primare, secundare şi terţiare, sistematizate pentru a fi utilizate - clasificare după natura informaţiilor deţinute:

- generale (Library of Congress, Biblioteca naţională, Biblioteca centrală universitară Iaşi, Biblioteca “Gh. Asachi” Iaşi)

- specializate pe domenii (exemple în domeniul medical: Biblioteca U.M.F., cu filiale ultraspecializate la discipline şi catedre, Biblioteca S.M.N.)

- clasificare după modul de stocare şi prezentare a informaţiei - biblioteci clasice – organizate pe baza unui fond propriu de carte şi periodice - biblioteci multimedia – biblioteci în care informaţia se poate găsi în format tipărit, pe CD-

ROM-uri, pe casete video/audio, pe discul unor calculatoare sau on-line, iar această informaţie poate fi consultată simultan

• Centrul de documentare - afiliat unor centre naţionale de cercetare ştiinţifică sau unor institute de cercetare (Institutul naţional de

informare şi documentare, Centre de documentation du C.N.R.S., Research materials information center, Institute for scientific information, Centre de documentation des sciences humaines)

- oferă informaţii complexe, pe baza unei mari diversităţi de documente primare, secundare şi terţiare

5. FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII DE CĂUTARE, SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ

5.1. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII - unde pot fi găsite referinţe bibliografice pentru un anumit subiect? - surse: documente primare, secundare, terţiare - documentele secundare – indispensabile într-un demers de cercetare, singura cale de acces

organizat la documentele primare Sursele secundare - caracteristici:

- informaţii generale sau specializate - informaţii exhaustive sau limitate - informaţii de semnalare sau de analiză - decalaj în timp între apariţia unui document primar şi semnalarea sa într-o sursă

secundară


- difuzarea în manieră “personalizată” (selectivă) a informaţiei – servicii speciale pentru abonaţi

- forme de prezentare: a) reviste de semnalare b) reviste analitice c) liste bibliografice inserate în diverse lucrări d) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci e) servicii de difuzare personalizată a documentelor a) reviste de semnalare ♦ reviste de sumarii ale periodicelor - exemplu: Current contents (Institute for Scientific Information, SUA), Le Medexpress Current contents - prezintă paginile de sumar ale unui anumit număr de reviste periodice (selecţie extinsă), precizând

limba în care este apărut articolul/rezumatul - articolele apărute sunt semnalate într-un interval de două săptămâni - oferă o informare rapidă asupra progreselor din specialitate, fără a se limita la un subiect de

cercetare precis - există: index pe subiecte (utilizează cuvinte din titlul articolului, şi nu cuvinte-cheie), index pe

autori Le Medexpress - prezintă paginile de sumar ale publicaţiilor de limbă franceză reunite sub genericul Sciences de la

Sante ♦ indexuri de semnalare - exemple: Index Medicus (National Library of Medicine, SUA), Science citation index (Institute for

Scientific Information, SUA), Excerpta Medica (Elsevier) Index Medicus - organizare:

- 2750 reviste - interval de semnalare: 2-7 luni - semnalează apariţia actualităţilor şi a trecerilor în revistă/tutorialelor, cu clasificare pe

subiecte şi pe autori (Bibliography of medical reviews) - semnalează noile articole originale din periodice, cu clasificare pe subiecte şi pe autori

(Index Medicus) - referinţele bibliografice complete sunt indicate în funcţie de cuvintele cheie (conform

MeSH – Medical Subject Headings) - există un index alfabetic al tuturor autorilor - anual, apare Cumulated Index Medicus – 10 volume, incluzând lista şi abrevierile

periodicelor indexate şi lista cuvintelor-cheie, după MeSH Science citation index - organizare:

- utilizează citările articolelor din periodice după principiul “un articol care citează un altul are probabil un punct comun cu acesta”

- utilizează articole cunoscute, pentru a găsi articole apărute ulterior - permite o investigaţie pe cuvinte cheie, subiecte sau numele autorilor

Excerpta Medica - organizare:

- selecţionează articolele prezentate - include şi rezumatul articolului

b) reviste analitice ♦ buletine de rezumate - acoperă domenii vaste sau restrânse/specializate, incluzând:

- periodice - cărţi - teze - lucrări susţinute la congrese


- rapoarte de cercetare - publicaţii guvernamentale oficiale

- exhaustive sau selective (nu semnalează decât documentele care li se par importante) - timp îndelungat pentru realizare (câteva luni între apariţia unui document şi publicarea analizei

sale) - calitate deosebită a serviciilor oferite, facilitată de consultarea indexului pe:

- subiecte specializate, ierarhizat sau permutat - autori - subiecte şi autori, cumulativ

- exemple: Biological Abstracts, Bioresearch Index (Bioscience Information Service – Biosis) ♦ buletine de anunţare a documentelor încă nepublicate - prezintă o evidenţă a lucrărilor ştiinţifice acceptate pentru publicare - important pentru informarea grupurilor de cercetători angrenaţi în teme similare, întreprinse

simultan - exemplu: Archives originales du Centre National de la Recherche Scientifique

- primeşte în depozit lucrări originale încă nepublicate sau rezultate parţiale ale unor studii de lungă durată, pentru ca autorii să poată revendica, în viitor, prioritatea preocupărilor în domeniu

c) liste bibliografice inserate în diverse lucrări - bibliografia articolelor originale sau a lucrărilor cu caracter monografic – furnizează informaţii

ultraspecializate, pe domenii foarte restrânse - bibliografia articolelor de tip actualităţi, trecere în revistă, editorial, precum şi cea din tratate,

manuale – furnizează informaţii considerate fundamentale unui anumit domeniu d) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci - diverse modalităţi de organizare (pe autori, pe titluri, pe domenii etc.) - permit exploatarea colecţiilor de documente, în timp scurt şi efort minim e) servicii de difuzare în manieră “personalizată” a informaţiei - abonatul la un serviciu de difuzare selectivă a informaţiei primeşte cu regularitate lista tuturor

documentelor care au apărut recent şi care îl interesează în mod direct - profilul de interes al abonatului este stabilit periodic, conform solicitărilor acestuia - furnizorii (expediază documente în format tipărit sau electronic):

- edituri (extrase din cataloage) - biblioteci sau institute de cercetare (prin sisteme speciale, care asigură informarea

într-o specializare oricât de îngustă) 5.2. PRINCIPII DE CĂUTARE - alegerea celui mai potrivit criteriu de căutare (modalitate de referire sintetică şi eficientă la

subiectul propus) - criterii uzuale de căutare:

- cuvinte-cheie (exprimă condensat conţinutul unui text/subiect) - index de subiecte - index de autori

- alegerea celui mai potrivit instrument de căutare (una dintre sursele secundare) - datorită complexităţii de informaţii furnizate de instrumentele de căutare, utilizarea lor corectă şi

eficientă necesită, frecvent, o instruire prealabilă - căutarea are un caracter mediat – prin documente secundare sau terţiare, care nu oferă cunoştinţele

propriu-zise, ci deschide căi de acces la documentele primare, susceptibile de a conţine atare informaţii

- aspectul lingvistic al căutării - exemplu: Elveţia – Universitatea din Lausanne – MACS (Multilingual Access to Subjects) –

catalog (în format electronic) colectiv al unor biblioteci din Elveţia, Franţa şi Germania, care permite interogarea în franceză, germană, italiană şi engleză, căutarea se realizează pe toate echivalentele lingvistice ale cuvântului-cheie, iar rezultatul căutării conţine tot ce există în fondurile bibliotecilor participante în toate cele patru limbi

5.3. SELECŢIA DOCUMENTELOR - implică o lectură rapidă


- primul criteriu de selecţie – respectarea principiilor de redactare ştiinţifică - (i) evaluarea titlului şi a rezumatului – dacă rezumatul este relevant, corespunzând

subiectului căutat, documentul merită o lectură completă - (ii) evaluarea rezultatelor – are o eficacitate crescută, dacă se cunoaşte bine

subiectul - articole imprecise, neconcludente, incorect redactate – eliminare de pe lista de referinţe

bibliografice - articole de interes restrâns asupra unui punct (rezultate) – se notează referinţa bibliografică,

rezultatele, unele comentarii care ar putea fi citate - articole de interes crescut:

- fotocopie, pentru a putea fi consultate oricând - preluarea unor referinţe bibliografice citate, pentru consultare ulterioară

5.4. ANALIZA DOCUMENTARĂ - implică lectura completă, aprofundată şi obiectivă a articolelor selecţionate - permite compararea informaţiilor furnizate de două sau mai multe surse primare, asupra unei

aceleiaşi teme (ipoteze de lucru, metodologii, rezultate, concluzii) - permite compararea informaţiilor furnizate de surse primare cu activitatea proprie în acelaşi

domeniu - conduce la acumularea de cunoştinţe generale/speciale care pot fi utilizate în activitatea proprie 6. EVALUAREA CALITĂŢII INFORMAŢIILOR, ÎN CONCORDANŢĂ CU TIPUL

MATERIALULUI CONSULTAT – ANALIZA CRITICĂ A SURSELOR DE INFORMAŢII Criterii urmărite: - enunţarea clară a problemei de fond a cercetării - referirea la cercetări similare în domeniu (calitatea documentării) - utilizarea unei metode corespunzătoare pentru studiu - descrierea precisă a metodei de lucru - prezentarea rezultatelor în manieră logică, clară, precisă şi coerentă - sublinierea elementelor de originalitate - impactul rezultatelor şi discuţiilor asupra cunoştinţelor existente în domeniu - stilul de redactare 7. STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,

PERIODICE, REPERTORII BIBLIOGRAFICE, CATALOAGE ŞI INDEXURI (ÎN FORMAT TIPĂRIT SAU ELECTRONIC), SERVICIUL AUTOMATIZAT PRIN TELEDOCUMENTARE

• Departamente specializate în sistemul de organizare a unei biblioteci: - serviciul de achiziţii (asigură legătura cu furnizorii şi, conform bugetului, achiziţionează

documente de interes) - serviciul de împrumut interbibliotecar (asigură relaţia cu alte biblioteci/instituţii, pentru

procurarea unor documente inexistente în fondul propriu, la solicitarea cititorilor) - serviciul de catalogare (prelucrarea informaţiei) - serviciul de conservare (ordonare clară, precisă şi în condiţii de siguranţă maximă a

tuturor materialelor) - serviciul de circulare a documentelor (pentru servirea publicului) - serviciul de suport tehnic (informatizarea activităţilor, multiplicare etc.) - serviciul de schimb – în cazul bibliotecilor afiliate unor instituţii de învăţământ/cercetare

(schimburi de materiale editate sub egida instituţiilor respective) 7.1. FONDUL DE CARTE - manuale/cursuri - tratate - monografii - atlase - albume - lucrări cu caracter biografic şi/sau istoric - teze de doctorat - rapoarte de cercetare internă


- dicţionare - enciclopedii • Manualul - definiţie (MDE, 1978): carte care cuprinde elementele fundamentale ale unei ştiinţe (…), utilizată

mai ales în instituţiile de învăţământ - adresabilitate: studenţi (caracter didactic) - obiectiv: instruire de bază într-un domeniu mai larg, bine precizat - structură:

- uzual corespunde tematicii abordate în cadrul unor prelegeri/cursuri, conţinând mai multe informaţii decât expunerea orală

- adaptat nivelului de cunoştinţe anterioare, la care se face apel - prezintă informaţii clasice actualizate, în general fără referiri la problematica cercetării în

domeniu - referinţele bibliografice permit aprofundarea anumitor detalii şi includ materiale apreciate

pentru claritatea expunerii, interesul istoric, valoarea de îndrumare • Tratatul - definiţie (MDE, 1978): lucrare de specialitate, în care sunt expuse principiile fundamentale ale

unei discipline - adresabilitate: studenţi, rezidenţi, doctoranzi, specialişti (caracter didactic) - obiectiv: instruire aprofundată într-un domeniu mai larg, bine precizat - structură:

- prezintă informaţii detaliate, incluzând noţiuni şi concepte de dată recentă, cu referiri la aspectele cele mai importante ale cercetării în domeniu

- referinţele bibliografice: uzual tratate de aceeaşi amploare, monografii sau articole de cercetare cu rezultate bine cunoscute în domeniu

- frecvent elaborat de un colectiv mai numeros de autori, sub coordonarea unei personalităţi ştiinţifice în domeniu

• Monografia - definiţie (MDE, 1978): studiu ştiinţific asupra unui subiect, tratat detaliat şi multilateral - adresabilitate: doctoranzi, specialişti, cercetători (caracter ştiinţific) - obiectiv: acoperirea în mod exhaustiv a unei singure ramuri (domeniu îngust) de cunoaştere - structură:

- lucrare erudită, foarte documentată, focalizată pe problematica cercetării - corelează într-o manieră sintetică informaţiile existente, prin prisma experienţei personale

din aria ştiinţifică abordată - referinţele bibliografice: articole cu caracter clasic, articole de dată foarte recentă, alte

monografii cu subiect similar/apropiat 7.2. PERIODICE - cu profil general - de specialitate - de supraspecialitate ♦ reviste medicale cu profil general - adresabilitate: număr larg de persoane cu instruire superioară în domeniul ştiinţelor medicale - urmăreşte promovarea cunoaşterii şi transmiterea informaţiilor într-un domeniu ştiinţific larg - exemple:

- Revista Medico-Chirugicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi - Nature - New England Journal of Medicine - Lancet - La Presse Medicale

♦ reviste medicale de specialitate - adresabilitate: specialişti într-un anumit domeniu - informaţiile aparţin unei arii de cercetare bine delimitată - editate sub egida unor societăţi ştiinţifice/instituţii de profil


- exemple: - Hepatology - Endocrinology - Gastroenterologie clinique et biologique - American Journal of Pathology - Cancer

♦ reviste medicale de supraspecialitate - adresabilitate: cerc redus de cercetători/specialişti într-un subdomeniu - dedicate performanţelor ştiinţifice într-o arie de cercetare restrânsă - exemple:

- Immunohistochemistry - Journal of Molecular Biology - Transplantation - Pain

7.3. STRUCTURAREA DOCUMENTELOR SECUNDARE – REPERTORII BIBLIOGRAFICE - după natura documentelor descrise: cărţi, periodice, articole din periodice, capitole din cărţi, alte

tipuri de documente - după domeniul de cunoaştere acoperit: general, specializat - după perioada acoperită: retrospectiv, curent - după tipul de descrieri: de semnalare, analitic, critic 7.4. STRUCTURAREA CATALOAGELOR ŞI INDEXURILOR - catalogarea asigură prelucrarea publicaţiilor, pentru a le sistematiza, stoca şi a facilita procesul de

căutare - presupune redactarea de referinţe bibliografice complexe – fişe bibliografice, descrieri

bibliografice sau înregistrări bibliografice (pentru construirea unei baze de date computerizate) - în prezent, se urmăreşte eliminarea arbitrarului în activitatea de catalogare, prin utilizarea

normelor FRBR – Functional Requirements for Bibliografic Records, pentru a permite ordonarea materialelor şi crearea unor instrumente flexibile de regăsire a informaţiei (care, din punctul de vedere al utilizatorului, sunt instrumente de căutare)

- principii de structurare: - organizare alfabetică (catalog, după autor sau titlu) - organizare tematică (index după subiect) - organizare topografică (cota materialului)

- principiile de structurare se pot aplica pentru fiecare categorie de documente din colecţia bibliotecii:

- catalogare/indexare de carte - catalogare/indexare de periodice - catalogare/indexare de materiale non-carte - catalogare/indexare de carte veche şi rară - catalogare/indexare de articole din periodice (ocazional) - catalogare/indexare de capitole din cărţi (ocazional)

7.5. SERVICIUL AUTOMATIZAT PRIN TELEDOCUMENTARE • Catalogul automat al unei biblioteci – Online Public Access Catalog (OPAC): - modul al sistemului informatic al bibliotecii, construit pe principiul bazelor de date relaţionale - precizează toate cataloagele/indexurile existente într-o bibliotecă şi permite accesul la fiecare în

parte - oferă criterii de căutare combinate, pe baza juxtapunerii (facultative) a următoarelor tipuri de

informaţii: - autorul - titlul (cuvânt din titlu) - cuvânt-cheie - anul - editura etc.

- exemplu: sistemul informatic al Bibliotecii U.M.F. Iaşi se bazează pe produsul software ALICE care include şi un modul de tip OPAC


- în unele ţări occidentale s-a implementat o reţea naţională a tuturor cataloagelor de biblioteci, care sunt oferite publicului sub o interfaţă comună (de exemplu, sistemul PICA – Olanda)

8. PRINCIPII GENERALE DE STRUCTURARE ŞI STOCARE A INFORMAŢIILOR ÎNTR-O BAZĂ DE DATE. ACCESUL LA BAZA DE DATE

• Terminologie - baza de date – mulţime/colecţie de date, organizată pentru a optimiza prelucrarea acestora, în

contextul unui set de aplicaţii - elementul fundamental în organizarea informaţiilor într-o bază de date se numeşte articol - articolul se compune din mai multe zone denumite câmpuri care pot fi adresate direct - un grup de articole omogene, structural identice, formează un fişier - software-ul care asigură procesarea informaţiilor într-o bază de date (creare, actualizare, interogare

etc.) este uzual denumit sistem de gestiune a bazei de date (SGBD) - SGBD exemple: dBASE, FoxPro, ORACLE • Baze de date bibliografice - iniţial, bazele de date pentru biblioteci au respectat concepţia fundamentală a bibliografiilor

specializate - schimbul de date în reţea şi exploatarea prin Internet a condus la reorganizarea bazelor de date

bibliografice - crearea şi actualizarea bazelor de date bibliografice sunt realizate în exclusivitate de către

personalul calificat al bibliotecii - accesul utilizatorilor este permis numai pentru operaţii de consultare (interogare) a bazei de date

Exemplu – o bază de date care prin interogare furnizează rezumate de lucrări publicate în reviste - structura unui articol – semnificaţia câmpurilor

Nr. crt.

Autorii lucrării Titlul lucrării Numele revistei Anul de apariţie Cuvinte-cheie

Rezumatul lucrării

- în interogarea bazei de date utilizatorul va trebui să furnizeze informaţii complete şi/sau parţiale

(după caz) referitoare la unul sau mai multe din câmpurile: autori, titlu, nume de revistă, anul de apariţie, cuvinte-cheie

- în unele situaţii, informaţiile aferente unui câmp, furnizate pentru interogarea bazei de date pot fi prelucrate logic prin introducerea de către utilizator a operatorilor booleeni: sau, şi, nu (or, and, not)

- OR/SAU = reuniune ca mulţime de lucrări - AND/ŞI = intersecţie ca mulţime de lucrări - NOT/NU = excludere ca mulţime de lucrări

- în lipsa oricărei informaţii cu privire la autori şi titlul lucrării (presupunând că se furnizează informaţii complete despre numele revistei şi anul de apariţie), SGBD permite ca pe seama informaţiilor de tip “cuvinte-cheie” să se realizeze legături (punere în relaţie) către toate articolele cărora le corespund cuvintele-cheie respective:

- introducând “cancer” drept cuvânt-cheie, SGBD va returna toate articolele bazei care fac referiri la acest tip de boală

- introducând “cancer AND colon” drept cuvânt-cheie, SGBD va returna toate articolele bazei care fac referiri la acest tip de boală, localizată exclusiv pe colon

- introducând “cancer AND colon NOT metastaze” drept cuvânt-cheie, SGBD va returna toate articolele bazei care fac referiri la acest tip de boală, localizată exclusiv pe colon, fără a lua în considerare metastazele

9. SURSE DE DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE ÎN IAŞI – GHID PRACTIC - Biblioteca U.M.F. Iaşi - Biblioteca S.M.N. - Biblioteca Centrală Universitară - Biblioteca Academiei - Biblioteca Municipală “Gh. Asachi” - Biblioteca Centrului Cultural Francez - Biblioteca British Council - Biblioteca Centrului Cultural German


10. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ – CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE BAZĂ

10.1. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ - utilizează informaţii/documente în format electronic - introducerea reţelelor de calculatoare a permis dezvoltarea unor servicii accesibile la distanţă şi la

orice oră - complementară documentării clasice, realizată prin accesul la material tipărit - facilitează un acces rapid la informaţia secundară şi, în anumite condiţii, la informaţia primară - utilizarea sistemelor informaţionale (a informaticii documentare) în căutarea referinţelor

influenţează comportamentul uman, în sensul redimensionării următoarelor activităţi: - software-ul caută şi găseşte ceea ce ar trebui să întreprindem noi, câştigând astfel în

rapiditate şi eficacitate - tehnologia permite obţinerea, în final, a unei liste cu referinţele dorite (listă ce poate fi

apoi limitată din diverse considerente) – acţiune care altminteri ar fi trebuit să se desfăşoare manual

- utilizarea reţelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca şi eficienţă, graţie flexibilităţii investigaţiilor şi acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul documentării

- în ce măsură Internet-ul a modificat strategia de documentare? 10.2. REŢEAUA INTERNET • Istoric - 1969 – Departamentul de Apărare SUA creează Advanced Research Projects Agency (ARPA) şi o

reţea de comunicaţii specifice – ARPANET - 1983 – reţeaua ARPANET se desparte în două sisteme ARPANET (pentru scopuri civile –

cercetare) şi MILNET (pentru scopuri militare) conectate între ele – ansamblu care devine Internet - 1985 – 2000 de calculatoare gazdă în Internet - 1986 – National Science Foundation consideră reţeaua depăşită şi creează NSFNET, prin

conectarea de supercalculatoare, care devine principala modalitate de comunicare în Internet - 1996 – 3 milioane calculatoare gazdă, 30 milioane utilizatori - în prezent: în fiecare lună se adaugă câte 2 milioane utilizatori • Terminologie de bază ♦ site-uri World Wide Web – organizare - site-urile www se recomandă printr-un ecran de deschidere numit pagină iniţială (home page) - din pagina iniţială se poate ajunge la alte pagini Web de pe acelaşi server sau de pe alte servere

situate la distanţe geografice oricât de mari, printr-un sistem de legături (link-uri) - exemplu: organizarea ierarhică a unui site educaţional de histologie – Histologie Orală –

www.umfiasi.ro/mg/eresources.html - un server Web este, uzual, un calculator puternic (viteză de procesare ridicată, capacitate mare de

stocare a informaţiilor), conectat la Internet în aşa fel încât să se poată avea acces la paginile Web pe care le conţine; puterea server-ului este dimensionată funcţie de numărul de potenţiali utilizatori şi de volumul de informaţii conţinut în paginile www găzduite de acesta

- exemple de servere: - Britannica, Galaxy, Magellan, LookSmart, Open directory, Snap, NetGuide, Lycos,

Yahoo - AltaVista, Google, Excite (motoare generale)

- în 2001 existau peste 1 miliard de pagini Web, localizate pe 5 milioane de site-uri ♦ accesarea site-urilor www – browsere Web - un browser Web este un program lansat şi executat pe calculatorul utilizatorului, responsabil pentru

încărcarea şi afişarea paginilor www aduse de pe servere Web - accesarea site-urilor www mai este cunoscută şi sub denumirea de navigaţie pe Internet - browser-ele cu cea mai largă răspândire sunt:

- Netscape Navigator (Netscape Communications Corporation) - Internet Explorer (Microsoft)

- browser-ul comunică cu un server Web prin intermediul protocolului Hyper Text Transfer Protocol (http), cu următoarea sintaxă:

http://numele de domeniu al serverului Web/nume de fişier (opţional)


- exemplu: http://www.umfiasi.ro/mg/eresources.html ♦ motoare/instrumente de căutare Internet - un motor de căutare este o pagină Web care caută alte pagini Web, conţinând cuvintele-cheie

specificate - conţin baze de date mari care indexează conţinutul tuturor paginilor Web pe care le găsesc - exemple: Lycos, Google, AltaVista, Britannica, Magellan, Galaxy, Yahoo (unele au facilităţi

suplimentare de căutare direcţionată şi prin categorii) ♦ accesarea altor tipuri de servere Accesarea serverelor FTP - FTP – File Transfer Protocol – modalitate standard de a transfera fişiere binare din Internet - activarea FTP-ului necesită un program client instalat pe calculatorul utilizatorului şi un server cu

facilităţi de comunicare FTP - exemple FTP:

- Library of Congress – marvel.loc.gov/pub/ic.internet. - Center of Disease Control – ftp.cdc.gov

Accesarea serverelor Gopher - protocolul tip Gopher încearcă să reducă reţeaua Internet la o serie de meniuri - căutând într-un meniu Gopher, se pot găsi elemente care au legături cu (trimit la) un fişier sau alt

meniu Gopher - exemplu: gopher://gopher.microsoft.com - browserele uzuale au facilităţi ce permit conectarea la servere FTP şi Gopher • Inconveniente legate de utilizarea Internet-ului - nu există o sistematizare a imensei cantităţi de informaţie existente pe toate site-urile - nu există instrumente de clasificare şi ordonare care să evalueze conţinutul intelectual şi cota

valorică a informaţiilor - calitatea informaţiei este variabilă - pentru utilizatorul obişnuit timpul de căutare a informaţiei este frecvent mult mai mare decât s-ar

crede - viteza de transfer a datelor este puternic dependentă de gradul de aglomerare a furnizorului de

servicii Internet 11. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE - în scop didactic şi ştiinţific, pe probleme biomedicale, startarea căutării se recomandă a fi

direcţionată în două maniere: - după cuvinte-cheie (care individualizează domeniul de interes) - după numele unor instituţii de învăţământ superior sau de cercetare, sau subunităţi ale

acestora (departamente, laboratoare) - căutarea după cuvinte-cheie – conexiuni directe către documente in extenso, specifice domeniului

investigat – de cercetare sau de învăţământ: - lucrări - rapoarte de cercetare - tehnici de laborator - note de curs - note pentru şedinţe de aplicaţii - chestionare pentru evaluare - imagistică specifică de înaltă calitate

- căutarea după numele unor instituţii: - conexiuni la paginile generale www ale unor universităţi sau institute de cercetare

prestigioase - ulterior, orientare pe specificul departamentelor sau laboratoarelor accesibile prin

paginile generale care, în pagini www proprii, prezintă experienţa didactică sau de cercetare

- adrese de site-uri specializate pe probleme de medicină şi biologie celulară: • MedWeb: Pathology and Laboratory Medicine

http://www.cc.emory.edu/WHSCL/medweb.html


http://www.gen.emory.edu/MEDWEB/medweb.html http://www.gen.emory.edu/medweb/medweb.pathology.html#Lists of Internet Resources

• The MMRL: Medical Student Study Center : Histology And Pathology http://www.med-library.com/medlibrary/Medical_Student_Study_Center/Histology_And_Pathology/

• Histology on the WWW (Exp Path Core) http://www.pharm.arizona.edu/centers/tox_center/swehsc/exp_path/w3-histo.html http://www.pharm.arizona.edu

• MEd guide :Virtual Courses Histology & Embryology http://www.akh-wien.ac.at/stz/plattner/specialties/histology.html

• Free Medical Journals.com http://www.freemedicaljournals.com

• EBSCO / eIFL Direct http://search.epnet.com http://search.global.epnet.com

• OMNI - Internet Resources for Health and Medicine http://www.umfiasi.ro/biblioteca/romana/informatii_utile/Resurse_internet.html

• WHO Statistical Information System http://www.who.int/whosis

• The Human Brain http://www.vh.org/Providers/Textbooks/BrainAnatomy/BrainAnatomy.html

• To Know Ourselves The U.D. Department of Energy and the Human Genome Project http://www.ornl.gov/hgmis/publicat/tko/index.htm

• Pubmed http://www.pubmedcentral.nih.gov

• Medline - http://tdico.com/medline.pl - cel mai cunoscut/utilizat sistem informatic de căutare a referinţelor bibliografice - informaţii similare ca Index Medicus - rapiditate - lipsa de experienţă necesară în procesul de căutare poate fi suplinită de ajutorul unui bibliotecar - esenţial – alegerea cuvintelor-cheie şi a opţiunilor de răspuns în algoritmul de căutare, pentru a

putea ajunge la informaţiile dorite

docum ant are

Documents