248

CAPITOLUL V.

STUDIU DE CAZ. FINANŢAREA PRIN

EMISIUNEA DE OBLIGAŢIUNI

Pentru a prezenta eficienţa finanţării prin emisiunea de obligaţiuni am

considerat oportună analiza posibilităţii finanţării activităţii unei societăţi

comerciale prin emisiunea de obligaţiuni.

Societatea nu doreşte să se finanţeze prin emisiune de acţiuni deoarece,

conform legislaţiei în vigoare, aceasta ar presupune transformarea societăţii din

societate închisă în societate deschisă, ceea ce ar însemna modificarea structurii

acţionariatului. De altfel, societatea a realizat o majorare a capitalului, dar vechii

acţionari şi-au exercitat dreptul de preemţiune ceea ce nu a determinat nici

modificarea structurii, nici a ponderii deţinute de fiecare în capitalul social.

1. Prezentarea societăţii

Societatea comercială IMSAT S.A. Rm. Vâlcea s-a înfiinţat în anul 1992,

având un capital social de 90000 USD şi un număr de salariaţi de aproximativ

500 de persoane, din care peste 19% au studii superioare. Activitatea societăţii a

fost structurată pentru a asigura întreaga paletă de servicii (montaj, service şi

fabricaţie produse) în domeniul instalaţiilor electrice de joasă şi medie tensiune,

instalaţiilor de automatizare, instalaţiilor de telecomunicaţii şi curenţilor slabi.

De fapt, S.C. IMSAT S.A. realizează:

• antreprenoriat general la obiective industriale şi civile;

• sisteme de automatizare;

• sisteme electrice;

• sisteme termice moderne;

• sisteme de alimentare cu apă şi canalizare;

249

• sisteme de climatizare şi ventilare;

• sisteme de telecomunicaţii;

• telefonie GSM;

• sisteme de securitate;

• sisteme de audiovizual;

• confecţii metalice şi subansamble;

• activităţi în domeniul obiectivelor de cult şi al monumentelor istorice.

S.C. IMSAT S.A. lucrează sub un regim de asigurare al calităţii conform

standardului SR ISO 9001/2000.

Principalele autorizaţii pentru activităţile IMSAT sunt:

Tabel nr. 5.1.

Autorizaţii obţinute de IMSAT S.A. R.m. Vâlcea Nr.crt Autorizare/Certificat nr. Obiect

1. AEROQ certificat nr. 510-ISO 9001/2000

Sistemul calităţii pentru: proiectare execuţie, montaj şi service pentru instalaţii electrice de joasă şi medie tensiune, curenţi slabi, măsurarea parametrilor electrici, securitate, dulapuri şi tablouri electrice, încălzire, climatizare şi ventilaţie; execuţie şi montaj confecţii metalice şi accesorii de montaj instalaţii sanitare, utilaje şi conducte tehnologice; încercări şi verificări în instalaţii electrice; antreprenoriat general pentru construcţii civile şi activităţi aferente;

2. S.C. Electrica S.A. Bucureşti atestat nr. 1690/06.02.2003

servicii: execuţie, reparaţie, proiectare sau modernizare reţele electrice, staţii electrice şi posturi de transformare la tensiuni de 0,4 – 20kV; vopsire stâlpi metalici şi elemente metalice din instalaţii electrice de 0,4-110kV; curăţire/defrişări vegetaţie pe traseele LEA de 0,4-110kV; încercări şi verificări PRAM la instalaţiile electrice şi instalaţiile de automatizare prin laborator certificat MLPAT; verificări metrologice şi reparaţii mijloace de măsurare pentru mărimi electrice, presiuni şi temperaturi, prin laborator autorizat BRML; produse: console metalice pentru LEA de medie tensiune: prize de pământ pentru LEA de joasă şi medie tensiune şi instalaţii electrice de joasă tensiune. intermediere: produse realizate de S.C. Elba S.A. Timişoara

250

3. S.C. Petrom S.A. Bucureşti certificat de atestare nr.D/178/21.12.2000

Montaj instalaţii electrice şi de automatizare, ventilare şi punere în funcţiune, asistenţă tehnică, întreţinere, reparaţii curente şi capitale, proiectare şi modernizări instalaţii electrice şi automatizări, telecomunicaţii şi tehnică de calcul, asamblare de echipamente electrice de calcul, execuţie de confecţii metalice şi acoperiri de protecţie.

4. ISCLPUAT – Vâlcea autorizaţie – nr.39.5.2.003/15.12.2000

Autorizare laborator de încercări de gradul II.

5. INSEMEX Petroşani notificare – nr. SECEEX NMATEXQ 2000 (27) 12. 0467

Asigurarea calităţii pentru activitatea de proiectare, execuţie şi întreţinere a instalaţiilor electrice şi de automatizări din spaţiile industriale cu pericol de atmosferă explozivă.

6. Biroul Român pentru Metrologie Legală autorizaţia laboratorului de metrologie nr. DJ-01-03-04/23.01.2004

Autorizaţie pentru efectuarea de verificări metrologice asupra mijloacelor de măsurare.

7. Biroul Român pentru Metrologie Legală autorizaţia laboratorului de metrologie nr. DJ-12-02-04/23.01.2004

Autorizaţie de transmitere unităţi de măsurare legale, preluate de Sistemul Naţional de Etalonare.

8. Ministerul Comunicaţiilor autorizaţie nr. 264/9 nov.1998

Activitate de proiectare, instalare şi întreţinere a reţelelor de telecomunicaţii, precum şi de instalare, întreţinere şi conectare a echipamentelor de telecomunicaţii.

9. Ministerul de Interne autorizaţie nr. 057/T

Proiectare, instalare şi întreţinere sisteme de alarmă împotriva efracţiei.

10. Ministerul Muncii şi Protecţiei autorizare de funcţionare nr. 33/96/19.03.1996

Asigurarea protecţiei muncii.

11. ISCIR-INSPECT autorizaţie nr.89/30.01.2002

Autorizaţie pentru lucrări aflate sub incidenţa ISCIR.

12. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare autorizaţia nr. 02-019/01.07.2002

Activităţi de construcţie şi montaj instalaţii electrice de joasă tensiune, curenţi slabi, măsurarea parametrilor electrici şi neelectrici, încercări şi verificări în instalaţii electrice, securitate (efracţie, incendiu, control acces), încălzire, climatizare şi ventilare pentru instalaţia nucleară INC-DTCI-ICSI

13. Asociaţia Română a Antreprenorilor în Construcţii- ARACO. certificat de calificare nr.0048

Confirmarea apartenenţei din punct de vedere profesional şi certificarea calificării pentru achiziţiile publice şi execuţia de lucrări de construcţii în ţară şi în străinătate pentru: lucrări de instalaţii pentru clădiri, organizarea de şantiere şi pregătirea terenului, construcţii de clădiri sau parţi ale acestora, construcţii de drumuri sau străzi, alte lucrări speciale de construcţii - elemente din oţel, lucrări de finisare.

251

14. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale – ANRGN autorizaţie nr. 3537/ 23.12.2003

Proiectarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, industriale şi neindustriale.

Având în vedere activitatea diversificată desfăşurată de societate, am

selectat principalii furnizori şi clienţi din punct de vedere al valorii contractelor

încheiate cu aceştia. Astfel, cei mai importanţi furnizori şi clienţi sunt:

Tabel nr. 5.2.

Principalii furnizori ai S.C. IMSAT S.A (mii lei)

Furnizor 2000 2001 2002 SCHNEIDER - 6.534.534 12.936.570 AMBIENT 3.500.975 6.167.318 9.930.710 COMCHIM - 7.563.406 8.910.518 MOEUER ELECTRIC 978.252 5.221.539 8.692.445 ICME 6.223.650 10.980.189 8.287.499 IAIFO 3.743.644 1.732.143 7.005.529 ELBA 3.838.690 6.389.007 6.166.691 SAUTER 2.616.748 2.23.055 6.007.827 PIRELLI 266.059 3415.766 4.499.366 CONTROL TRADING 3.544.720 5.322.910 4.423.149 OBOBETTERMANN 465.557 1.161.167 2.939.855 FRASH AIR 1.590.273 938.352. 1.962.818 FLASH 1.862.588 2.946.134 1.711.844

Sursa: S.C. IMSAT S.A.

Tabel nr. 5.3.

Principalii clienţi ai S.C. IMSAT S.A. (mii lei)

CLIENT 2000 2001 2002 DACIA 83.175 24.632.419 52.729.409CHLO 11.235.311 23.615.857 25.732.358CET 16.037.189 18.694.207 20.059.756S.C. OLTCHIM 14.654.601 13.451.761 14.550.878USG 3.614.872 5.695.678 9.213.934ICME 899.265 8.260.249 3.629.509ALRO - 1.953.622 1.674.936S.C. MINIERA VÂLCEA 2.178.288 4.188.733 1.429.187PETROM 257.679 1.473.802 1.119.469BRD – G.S. RM. VÂLCEA 2.345.015 2.885.486 1.091.277BCR RM.VÂLCEA 127.031 260.994 637.336

Sursa: S.C. IMSAT S.A.

252

În ceea ce priveşte poziţia pe piaţă a firmei analizate se poate spune că pe

piaţa judeţului Vâlcea societatea deţine poziţia majoritară.

Concurenţii potenţiali sunt:

• Electroconstrucţia,

• Trustul de Instalaţii şi Automatizări Bucureşti,

• Energomontaj,

• Electroaparataj Călimăneşti.

În ultima vreme, datorită politicii Guvernului de susţinere şi stimulare a

întreprinderilor mici şi mijlocii, societatea are ca şi concurenţă şi societăţile:

Electronics S.R.L., AS S.R.L., ELVIMEX, VALON S.R.L..

La nivel naţional principalii competitori sunt:

• CONIMPEX Bucureşti,

• KIRSCHBAUM Sibiu,

• Trustul Carpaţi Bucureşti,

• Energoconstrucţia,

• Energomontaj,

• Hidroconstrucţia.

Principalele atu-uri ale societăţi care au făcut ca aceasta să deţină o poziţie

o cotă importantă de piaţă sunt:

• calificarea muncitorilor şi experienţa în domeniu;

• relaţiile cu furnizorii şi încrederea de care se bucură în faţa

furnizorilor;

• existenţa stocurilor de materiale care permit executarea majorităţii

lucrărilor de construcţii – montaj cu resurse proprii, clienţii nemai

având grija aprovizionării cu materiale;

• calitatea lucrărilor care este superioară concurenţei;

• situaţia financiară solidă, cu datorii faţă de bugetul statului achitate în

cea mai mare parte ceea ce determină obţinerea unei bonităţi bune în

cadrul licitaţiilor de achiziţii publice;

253

• un alt element care generează creşterea poziţiei pe piaţă a firmei este legată de faptul că societatea este producător de tablouri electrice de comandă şi automatizări.

2. Activitatea economico-financiară a societăţii

Activitatea economico-financiară a societăţii analizate privită prin prisma

situaţiei bilanţului şi a contului de profit şi pierdere este favorabilă aşa după cum rezultă şi din datele următoare.

Tabel nr. 5.4. Situaţia bilanţieră forma prescurtată conform OMF 94/2001 (mii lei)

Element 2000 2001 2002 Active imobilizate total, din care 12.228.582 18.604.247 42.176.229Imobilizări necorporale - - -Imobilizări corporale 9.741.914 15.493.346 39.166.330Imobilizări financiare 2.486.668 3.110.901 3.009.899Active circulante, total, din care 48.918.018 81.986.814 95.789.115stocuri 20.471.389 30.506.165 61.304.196creanţe 20.582.863 47.978.483 30.073.048investiţii financiare pe termen scurt 30.341 30.341 30.341casa şi conturi la bănci 7.833.425 3.471.825 4.381.530Cheltuieli în avans - - 412.862Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

41.815.471 69.439.450 90.828.818

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

- 3.578.778 4.398.944

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.731.975 2.703.340 1.516.416Capital şi rezerve, din care capital 381.800 381.800 381.800rezerve din reevaluare 1.252.161 1.252.161 9.485.354rezerve 15.963.326 23.247.442 31.766.874rezultatul exerciţiului financiar 5.942.205 9.584.116 11.175.681Repartizarea profitului 5.942.205 9.584.116 11.175.681Capitaluri proprii – total 17.597.287 24.881.403 41.634.028Capitaluri total 17.597.287 24.881.403 41.634.028

Alegerea prezentării profitului ca indicator al rentabilităţii societăţii este

generată de faptul că profitul evidenţiază modul în care societatea utilizează

resursele materiale, umane şi financiare ce au ca finalitate rezultatele scontate1.

1 Gust Marius (coordonator), Analiză economică- financiară, Ed. Independenţa Economică, 2003, pag. 204

254

Tabel nr. 5.5.

Situaţia contului de profit şi pierdere, forma prescurtată conform OMF

nr. 94/2001 (mii lei)

Denumire indicatori 2000 2001 2002

Cifra de afaceri 160.935.326 236.389.631 341.957.516Venituri din exploatare 176.382.933 267.530.791 398.985.924Cheltuieli pentru exploatare 166.035.912 248.566.178 381.656.045Rezultatul din exploatare (profit) 10.347.021 18.964.613 17.329.879Venituri financiare 2.888.248 1.526.642 2.039.613Cheltuieli financiare 2.084.262 2.969.091 3.838.028Rezultatul financiar 803.986 -1.442.449 -1.798.415Rezultatul curent 11.151.007 17.522.164 15.531.464Venituri excepţionale - 199.000 2.195.988Cheltuieli excepţionale 2.508.957 4.760.616 3.546.146Rezultat excepţional -2.508.957 -4561.616 -1.350.158Venituri totale 179.271.181 269.256.433 403.221.525Cheltuieli totale 170.629.131 256.295.885 389.040.219Rezultatul brut 8.642.050 12.960.548 14.181.306Impozit pe profit 2.699.845 3.376.432 3.005.625Rezultatul net al exerciţiului 5.942.205 9.584.116 11.175.681

Din datele prezentate se observă că societatea a realizat o creştere a

profitului în fiecare din cei trei ani analizaţi, ceea ce presupune de fapt o creştere

a rentabilităţii societăţii cu 61,28% în anul 2001 faţă de anul 2000 şi respectiv cu

88% în anul 2002 faţă de anul 2000.

În ceea ce priveşte repartizarea profitului trebuie spus că în anul 2001 din

profitul total de 9.584.116 mii lei s-au constituit surse proprii de finanţare în valoare

de 7.284.116 şi s-au repartizat dividende în sumă de 2.300.000 mii lei, iar în anul

2002 profitul de 11.175.681 mii lei a fost repartizat după cum urmează: au fost

constituite rezerve care vor fi utilizate ca surse proprii de finanţare în sumă de

8.175.681 mii lei şi s-au distribuit dividende în sumă de 3.000.000 mii lei.

Realizarea unei analize corecte asupra activităţii unei societăţi comerciale

presupune însă şi calculul unor indicatori de solvabilitate, lichiditate şi

profitabilitate, şi a soldurilor intermediare de gestiune.

255

Tabel nr. 5.6.

Indicatori financiari (calculaţi conform Regulamentelor CNVM2)

Indicator Mod de calcul 2000 2001 2002 Solvabilitate [fonduri proprii/(fonduri

proprii + credite)]*100 92% 68% 78%

Lichiditate curentă

active curente /pasive curente

33 10,2 11,6

Indicatori de profitabilitate randamentul capitalului

profit net/capital social 15,56 25,1 29,3

rata profitului net profit net/cifra de afaceri 0,04 0,04 0,04 randamentul activelor

cifra de afaceri/total active 2,6 2,3 2,5

grad de îndatorare

(Capital împrumutat/capital propriu)* 100

- 14,38% 9,02%

fond de rulment (mii lei)

active circulante-pasive circulante

47.430.406 73.963.047 87.520.444

Indicatori ai activităţii creanţe clienţi clienţi*360/cifra de afaceri 45 66 31 datorii furnizori furnizori*360/cifra de

afaceri 47 48 66

durata stocului stocuri*360/cifra de afaceri

46 46 65

Sursa: Tabel realizat de autor pe baza datelor furnizate de S.C. IMSAT S.A.

Randamentul activelor sau numărul de rotaţii al activului exprimă eficienţa

utilizării activului, respectiv societatea a realizat o creştere a cifrei de afaceri superioare creşterii activelor, de apropare 3 ori în fiecare din cei trei ani analizaţi.

Indicatorul gradului de îndatorare presupune determinarea riscului asociat modificării ratei dobânzii, deoarece capitalul împrumutat este generat, în cazul societăţii analizate, de creditele pe termen lung. În cazul gradului de îndatorare, indicatorul în anul 2000 nu a fost calculat deoarece societatea nu a contractat credite pe termen lung, ceea ce este o situaţie favorabilă, iar în ceilalţi ani indicatorul scade de la 14,38% în 2001 la 9,02%, în anul 2002.

Fondul de rulment, definit ca acea parte a activelor circulante finanţate din

alte surse decât obligaţiile pe termen scurt, este pozitiv ceea ce indică o situaţie

2 Ordinul nr.1742/106/2002 privind aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comisiei Uniunii Europene şi a Standardelor Internaţionale De Contabilitate aplicate instituţiilor reglementate şi supravegheate de CNVM, M.O. 947/23 decembrie 2002

256

favorabilă pentru societate deoarece aceasta dispune de lichidităţi care-i permit

acoperirea datoriilor exigibile şi păstrarea unui surplus de lichidităţi potenţiale.

Indicatorii de activitate indică viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de

numerar, dar şi capacitate instituţiei de a-şi controla capitalul circulant şi

activităţile de bază. De asemenea comparând cei doi indicatori creanţe clienţi şi

datorii furnizori se observă că în anii 2000 şi 2002 societatea a plătit furnizorii

din sumele încasate de la clienţi, pe când în anul 2001 situaţia a fost inversă.

De altfel anul 2001 a fost unul mai puţin favorabil pentru societate din

punct de vedere al tuturor indicatorilor.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune sunt reprezentate de marja

comercială, producţia exerciţiului, valoarea adăugată, excedentul brut al

exploatării, rezultatul exploatării, rezultatul curent şi rezultatul net al

exerciţiului, fiecare din ele reflectă rezultatul gestiunii financiare pe treapta

respectivă, pornind de la cel mai cuprinzător indicator producţia exerciţiului +

marja comercială şi finalizând cu cel mai sintetic (rezultatul net)3.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Venituri +

Cheltuieli -

Sold intermediar Sold

Vânzări de mărfuri Cost de cumpărare a mărfurilor vândute

Marja comercială

Producţie vândută Producţie stocată Producţie imobilizată

Variaţia stocurilor Producţia exerciţiului

Marja comercială Producţia exerciţiului

Consumuri de la terţi Valoarea adăugată

Valoarea adăugată Subvenţii pentru exploatare

Cheltuieli cu impozite, taxe şi alte vărsăminte la terţi Cheltuieli cu personalul

Rezultatul brut al exploatării

Rezultatul exploatării Venituri financiare

Cheltuieli financiare Rezultatul curent

Venituri excepţionale Cheltuieli excepţionale Rezultat excepţional Rezultatul curent Rezultat excepţional

Impozit pe profit Rezultatul net

3 Marius Gust, op.cit., pag. 209

257

Concret, situaţia societăţii reflectată prin prisma soldurilor intermediare de

gestiune se prezintă astfel:

Tabel nr. 5.7

Soldurile intermediare de gestiune

Indicator 2000 (mii lei)

2001 (mii lei)

% faţă de 2000

2002 (mii lei)

% faţă de 2000

Marja comercială 4.633.508 3.327.486 79 2.638.913 57Producţia exerciţiului 134.899.135 212.122.758 157 330.483.310 245Valoarea adăugată 43.879.957 68.329.620 156 82.547.206 188Rezultatul brut de exploatare

11.422.607 20.507.585 180 19.326.567 169

Rezultatul exploatării 10.347.021 18.964.613 183 17.329.879 167Rezultatul curent 11.151.007 17.522.164 157 15.531.464 139Rezultatul extraordinar -2.508.957 -4.561.616 182 -1.350.158 54Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare

8.642.050 12.960.548 150 14.181.306 164

Rezultatul net 5.942.205 9.584.116 162 11.175.681 188Sursa: Tabel construit de autoare pe baza datelor furnizate de S.C. IMSAT

Menţinerea echilibrului financiar este o condiţie imperativă şi obligatorie

pentru orice agent economic, condiţie care poate fi respectată prin îndeplinirea

obiectivului de solvabilitate. În acest sens, pentru diagnosticarea situaţiei

financiare a societăţii analizate am ales utilizarea metodei scorurilor, respectiv

modelul Conan şi Holder, care utilizează următoarea funcţie discriminantă:

Z=16*x1+22*x2-87*x3-10*x4+24*x5, unde:

X1=rata solvabilităţii parţiale, x1= scurttermenpeobligatiiplasamenteitatidisponibilcreate ++ ,

X2=rata stabilităţii financiare, x2= pasivpermanentcapital ,

X3=rata cheltuielilor financiare, x3= afaceridecifrafinanciarecheltuieli ,

X4=rata remunerării salariaţilor, x4= adaugatavaloareasalariilecucheltuieli ,

X5=rata excedentului brut de exploatare faţă de datorii,

X5= lungtermenpeobligatiiscurttermenpeobligatiiexploataredebrutexcedent

+.

258

Tabel nr. 5.8

Modelul Conan şi Holder Indicator 2000 2001 2002

X1 0,68 0,74 0,38 X2 0,29 0,28 0,33 X3 0,015 0,013 0,011 X4 0,48 0,48 0,54 X5 0,27 0,28 0,20 Z 17,635 18,789 11,783

Din rezultatele obţinute putem spune că situaţia financiară a societăţii este

confortabilă, probabilitatea de faliment fiind redusă, sub 30%.

Aşa cum am spus la începutul lucrării unul din atuurile importante ale

societăţii este legat de îmbunătăţirea continuă a activităţii, de creşterea

condiţiilor de desfăşurarea a activităţii propriilor salariaţi, ceea ce presupune

realizarea de investiţii. Astfel, în anul 2001 investiţii realizate de societate s-au

ridicat la 5.941.537 mii lei din care 4.696.837 mii lei au fost destinaţi achiziţiei

de teren şi realizării de reţele şi studiouri de televiziune prin cablu, iar 1.244.700

mii lei au fost utilizaţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin achiziţia de

utilaje de lucru, calculatoare, mijloace de transport şi mobilier birotică. În ceea

ce priveşte anul 2002 suma investită s-a ridicat la 11.191.404 mii lei din care

8.201.368 mii lei au fost utilizaţi ca şi în anul anterior pentru realizarea de

studiouri şi reţele de televiziune prin cablu şi pentru achiziţia de teren.

3. Prezentarea proiectului ce urmează a fi finanţat prin emisiunea de obligaţiuni

Obiectivul proiectului

Obiectivul propus spre implementare este achiziţionarea şi darea în

folosinţă a unei linii complete semi-automatizate de producere a carcaselor din

tablă pentru tablouri electrice şi a carcaselor cu sursă pentru computere.

259

Obiectivele specifice ale proiectului presupun:

• Realizarea unei investiţii necesare amenajării şi dotării unei hale

dedicate fabricaţiei carcaselor din tablă pentru tablouri electrice şi

carcaselor cu sursă pentru computere;

• Realizarea unei activităţi de producţie.

• Realizarea unei activităţi de distribuţie regionale.

Descrierea proiectului

Activitatea ce va rezulta în urma implementării proiectului va avea scop

productiv, respectiv: prelucrarea şi finisarea tablei cu utilaje computerizate, de

ultimă generaţie prin respectarea normelor europene în domeniu, realizarea de

carcase pentru tablouri electrice şi carcase pentru computere, tâmplărie metalică,

precum şi distribuirea şi comercializarea produselor finite rezultate în urma

procesului de prelucrare şi finisare.

Identificarea necesităţilor

Firma se orientează la ora actuală către activitatea de furnizare şi

instalare de tablouri electrice (instalaţii montaj) în zona Olteniei. Această

orientare este determinată pe de o parte de studiile de piaţă realizate de

specialişti cât şi de vasta experienţă pe care corpul managerial o are în

această activitate.

Aceste tablouri electrice sunt asamblate din componente de import şi

autohtone. Carcasele tablourilor electrice sunt un produs cu deficit pe piaţa

românească, la ora actuală firmele care realizează astfel de subansamble

neputând acoperii întregul necesar de pe piaţă. Există astfel chiar o

anumită constrângere în a importa astfel de subansamble. Mai mult, putem

că celelalte regiuni istorice ale ţării sunt acoperite într-o proporţie mai

ridicată pe piaţa ofertei de astfel de carcase pentru tablouri electrice prin

existenţa în acele regiuni a unor producători. Analizând cele relatate mai

sus, consiliul de administraţie al firmei a decis investiţia într-o linie nouă şi

modernă de producere carcase metalice pentru tablouri electrice.

260

Existenţa în piaţa informatică a unei mari cereri pentru computere şi dinamismul acestei pieţe, cumulată cu lipsa pe piaţa românească a unui producător de carcase echipate cu sursă, plasează firma într-o situaţie de unic ofertant intern cu capital privat integral românesc în cazul implementării acestui proiect.

Procesul de aderare la Uniunea Europeană impune alinierea României la standardele statelor membre. Introducerea de noi tehnologii şi dezvoltarea de tehnici şi practici inovative şi cu echipamente high-tech contribuie în mod efectiv la realizarea normativelor prevăzute în aquis-ul comunitar. Astfel s-au luat măsuri energice pentru asigurarea acestor standarde în multe domenii: sănătate, protecţia mediu, protecţia consumatorului, servicii turistice etc.

O importanţă deosebită o are asigurarea unor produse finite de calitate, produse în ţară, măsură cu rezultate pozitive complexe: scăderea numărului de şomeri proveniţi în urma procesului de restructurare economică; scăderea importurilor, ceea ce va duce la echilibrarea balanţei de plăţi externe.

La ora actuală nu există un producător în acest domeniu în zona Oltenia, toate produsele necesare provenind din importuri. Definirea conceputului de „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” de către Premierul Adrian Năstase deschide noi oportunităţi investitorilor români în realizarea de produse care să corespundă standardelor europene.

Implementarea acestui proiect se bazează pe identificarea a două grupuri ţintă majore:

• personalul disponibilizat în urma procesului de restructurare

şi/sau închiderea întreprinderilor care au înregistrat pierderi,

incluzând şi şomerii proveniţi din alte surse;

• firme de construcţii – montaj, tablotieri din zonă şi din ţară

(preponderent Oltenia, Banat şi Ardeal) şi firmele de asamblare

computere interne şi comercianţi de subansamble computere.

261

Sub-ofertarea de produse indigene existentă pe piaţă a produsului

carcase pentru tablouri electrice determină previzionarea unei rate ridicate

a vânzărilor produsului, deoarece importul acestora implică un cost de

achiziţie ridicat datorită volumului foarte mare ocupat in mijloacele de

transport (transport “aer gol”).

Prin implementarea proiectului firma are posibilitatea să intre pe piaţă cu

produse având următoarele caracteristici:

• Preţul scăzut,

• Calitatea superioară,

• Diversitatea sortimentelor,

• Încadrarea în normele ecologice ale UE.

Spre deosebire de carcasele pentru tablouri electrice care se folosesc la ora

actuală, provenite din piaţa internă şi din import, produsele care se vor obţine

vor avea caracteristici tehnice superioare datorită folosirii tehnologiei de ultimă

oră şi utilajelor moderne ce se vor achiziţiona pentru această linie.

În ceea ce priveşte carcasele cu sursă pentru computere, în prezent nu

există nici un producător în România. Cerinţele pieţei interne sunt

satisfăcute la ora actuală de importurile din ţările asiatice, folosindu-se

chiar şi aşa – zisele componente fabricate “pe vapor”.

Implementarea proiectului va satisface cerinţele grupului ţintă în condiţii

de calitate superioară şi a unui raport bun calitate/preţ. Totodată va elimina

lipsurile şi întârzierile ce apar în mod inerent în piaţa ofertei de produse şi

servicii de acest gen.

Tipul şi natura investiţiilor

Pentru realizarea proiectului este necesară investirea sumei de 209.805

EURO, concretizată în:

• Echipamente în valoare de 142.805 EURO, din care echipament

second hand in valoare de 57.500 EURO

262

• Clădire amenajată în valoare de 19.000 EURO

• Mijloace de transport: 0 EURO

• Mijloace circulante: 3900 EURO

Rezultate concrete scontate la finalizarea proiectului:

A. Rezultate aşteptate

A.1. Rezultate şi impact social: (număr de noi locuri de muncă permanente şi

temporare ce vor fi create, structura locurilor de muncă, alte rezultate

sociale)

Implementarea prezentului proiect are ca efect atenuarea la nivel

social a efectelor generate de restructurarea şi/sau închiderea

întreprinderilor prin crearea unei activităţi care să absoarbă forţă de

muncă. Astfel, prezentul proiect va genera 35 locuri de muncă permanente,

ceea ce reprezintă o medie de 3525 EURO din grant / loc de muncă creat.

Prin implementarea proiectului se va obţine o îmbunătăţire a situaţie

economice a persoanelor disponibilizate care vor beneficia de un loc de

muncă stabil, într-o ramură industrială cu potenţial economic şi cu

perspective de lungă durată, cu o remuneraţie corespunzătoare. Va creşte

implicit nivelul de trai al acestora şi al familiilor acestora. Vor fi prevenite

în acest fel fenomene ca: abandonul şcolarizării copiilor, infracţionalitatea,

infracţionalitatea juvenilă în special, malnutriţia, subdezvoltarea educativă

şi culturală etc.

Prin implementarea prezentului proiect se vor îmbunătăţi capacităţile

tehnice si manageriale ale grupului ţintă constituit din beneficiarii produselor

firmei.

Va fi posibilă achiziţionarea de subansamble şi echipamente, realizate

prin concepte şi tehnici de standarde europene, sub emblema „FABRICAT ÎN

ROMÂNIA”, la un preţ corespunzător pieţei româneşti.

263

Rezultate financiare şi economice

Prin realizarea investiţiei propuse se estimează o valoare absolută a

cifrei de afaceri de 910.735 Euro în anul I, 1.420.565 Euro în anul II,

1.579.956 Euro în anul III.

Profitul estimat va fi de 68.364 Euro pentru anul I, 147.273 Euro pe

anul II, 163.101Euro pe anul III.

Impactul asupra mediului înconjurător:

Trebuie menţionat în primul rând că procesul de prelucrare a tablei nu

este un poluant recunoscut al mediului înconjurător, însă tehnologiile utilizate

în procesul industrial sunt conforme cu normele şi prevederile europene în

domeniul protecţiei mediului. Au fost avute în vedere, la achiziţionarea

utilajelor, acele utilaje ce folosesc tehnologii inovative, de ultimă oră, ceea ce

a dus automat la respectarea normelor ecologice.

Bugetul proiectului.

Cost / sursa de finanţare

Contribuţia beneficiarului

In cash Descriere Contribuţie

externă (EURO)

In natură (EURO)

împrumut (EURO)

surse proprii (EURO)

I. Costuri care pot fi co-finanţate de beneficiar 1. Investiţii în imobilizări corporale 112.612 0 0 50.5932. Investiţii în imobilizări necorporale 3.243 0 0 1.4573. Investiţii în stocuri pentru producţie 1.691 0 0 7444. Pregãtire profesionalã legatã direct de proiect

4.830 0 0 2.170

5. Rezervã 0 0 0 0Sub-total 1 123.376 0 0 55.429

264

II. Alte costuri eligibile, finanţate exclusiv de beneficiar

1. Investiţii în stocuri pentru producţie, pentru completarea necesarului pentru un ciclu de fabricaţie

0 0 0

1.1. Materii prime, materiale consumabile 0 0 0 1.2. Obiecte de inventar 0 0 0 1.3. Ambalaje 0 0 0 1.4. Altele 0 0 02. Utilitãţi (energie, apã, gaze etc.) 0 0 7003. Transport 0 0 2.4004. Chirii 0 0 2.8005. Leasing, pentru contracte de leasing cu durata mai mare decât a proiectului de finanţat

0 0 0

6. Întreţinere, reparaţii 0 0 07. Asigurãri 0 0 07.1. Pentru imobilizãri corporale 0 0 1.1007.2. Pentru stocuri 0 0 1508. Salarii 0 0 8.1. Personal direct productiv 0 0 4.400 8.2. Personal indirect productiv 0 0 5.2509. Cheltuieli administrative (telefon, fax, deplasãri)

0 0 3.500

10. Cheltuieli comerciale (reţeaua de distribuţie, costuri de vânzare etc.)

0 0 4.300

11. Alte cheltuieli de promovare (participãri la târguri si expoziţii etc.)

0 0 4.100

12. Cheltuieli pentru asigurarea calitãţii 0 0 4.30013. Cheltuieli pentru certificarea si atestarea conformitãţii produselor

0 0 5.600

14. Costul pentru auditarea proiectului şi/sau a întreprinderii beneficiare

0 0 1.500

15. Alte costuri <….detaliaţi>

0 0 0Sub-total 2 0 0 0 34.000TOTAL 123.376 0 0 86.424TOTAL COST PROIECT 209.805

Situaţia societăţii după realizarea investiţiei, la un procent de funcţionare

de 100%, presupune realizarea unor vânzări în domeniul vizat de 1.600.000

EURO, după cum urmează:

265

Tabel nr. 5.9.

Calculul vânzări produse pe an la un procent de funcţionare 100%

Denumire servicii Preţ unitar Total unităţi anual Total încasări

Carcasă tablou electric 330 2878 950.000Carcasă pentru PC 30 21.667 650.000

Total: 1.600.000 Investiţia îşi va dovedi fiabilitatea numai dacă profitabilitatea în domeniul

vizat va creşte. Astfel, societatea previzionează un procent mediu de

profitabilitate de 22%.

Tabel nr. 5.10. Tabel previzionare profitabilitate

Denumire produs

Total încasări

capacitate maximă

Previzionare % de

vânzare a serviciului

Total încasări

previzionate

Cost producţie

din încasări

Procent Profit

Profitabilitate(încasări – cost

producţie)

Carcasă tablou electric

950.000 62 589.000 453.530 23 135.470

Carcasă cu sursă

pentru PC 650.000 48 313.285 250.997 19.86 62.288

Total servicii 1.600.000 % mediu 56 902.285 704.589 % mediu

22 197.698

Nota: Datele de mai sus trebuie justificate prin descrierea mediului concurenţial

de pe piaţă.

Descrierea pieţei pentru produsele si serviciile care se vor realiza în

urma proiectului

Instalaţiile electrice ale multor utilaje din România dispun de tablouri

electrice care se află de peste 20 ani in funcţiune, ceea ce a impus înlocuirea lor.

Aceste solicitări au condus la un import destul de important de carcase pentru

tablouri electrice care au fost echipate în România.

Existenţa unei cereri evidente a dus la decizia de investiţie în domeniul

producerii de carcase pentru tablouri electrice prin construirea unei linii complete

266

semiautomatizate în Râmnicu Vâlcea. În acest sens s-a prospectat atât piaţa cererii

cât şi piaţa ofertei de materii prime şi materiale necesare ciclului de fabricaţie.

Tabel nr. 5.11.

Previzionare clienţi

Nume client Ţara Produs % din vânzări

Valoarea anuală (EURO)

IMSAT S.A. Rm. Vâlcea

România Carcase tablouri 24% 307.200

IMSAT Bucureşti

România Carcase tablouri 5 % 64.000

CONTROL TRADING –

Ploieşti

România Carcase tablouri Carcase cu sursă

PC

10% 128.000

SC FLAMINGO

SA

România Carcasă cu sursă PC.

14% 179.200

ELTOP S.A – Tg. Jiu

România Carcase cu sursă PC

4% 51.200

ASCAD SRL Rm. Vâlcea

România Carcasă cu sursă PC

2% 25.600

IMSAT MOTRU

S.A.

România Carcase tablouri 20% 256.000

ROMINEX SA

România Carcase tablouri

11 % 129.500

Alţii România Carcase tablouri Carcase cu sursă

10% 128.000

Pentru producţia de tablouri electrice şi a confecţiilor metalice, datorită

utilajelor de bună calitate şi înalt nivel tehnologic firma se va poziţiona în piaţa

cererii şi a ofertei într-o poziţie avantajoasă, astfel se vor oferi clienţilor produse

fiabile, produse cu tehnologii avansate la preţuri adecvate pieţei româneşti.

Pentru piaţa de carcase PC există la ora actuală o cerere stimulată de o

serie întreagă de orientări la nivel de ţară: planul de dezvoltare al guvernului

României pe 2001-2005, iniţiativa Premierului Adrian Năstase pentru

conceputul de „FABRICAT ÎN ROMÂNIA”, decizia de investire a unei sume

de peste 600.000.000 Euro în dotarea şi modernizarea instituţiilor româneşti cu

echipamente IT.

267

Concurenţii potenţiali

Numele si adresa Segmentul de piaţă ( % ) Motivaţia

AUTOMATICA Bucureşti

15 Fabricaţie tablouri electrice

ELECTROALFA Botoşani

10 Fabricaţie tablouri electrice

ELECTROTEL Alexandria

5 Fabricaţie tablouri electrice

COELCO SRL Bucureşti 10 Import carcase tablouri electrice

CONTROL TRADING Ploieşti

25 Import carcase tablouri electrice

SCHNEIDER România 15 Import carcase tablouri electrice

Reacţia previzibilã a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţã:

Concurenţii vor acţiona în sensul unei promovări intense pe piaţa de profil

prin campanii de promovare a produselor lor. Nu sunt excluse eventuale

campanii de publicitate negativă la adresa firmei.

Instrumentele luptei de concurenţă sunt de natură economică, dar şi de

natură extraeconomică.

Principalele căi economice:

- reducerea costurilor produselor astfel încât acestea să se situeze sub

cele ale concurenţilor;

- diminuarea preţurilor de vânzare;

- ridicarea calităţii bunurilor, acordarea unor facilităţi clienţilor;

- promovare intensă a produselor prin toate mijloacele de advertising;

- extinderea, diversificarea şi modernizarea gamei de produse.

Printre instrumentele extraeconomice se include: furnizarea de informaţii

generale pentru toţi clienţii.

În anumite condiţii unii agenţi economici folosesc în confruntarea cu

concurenţii lor presiuni morale, speculând cu promptitudine situaţiile critice şi

eludând chiar legile tării.

268

Concurenţii formează obiect al cercetărilor de marketing şi un factor strategic

deosebit de important. Din acest punct de vedere interesează tipul de concurenţă cu

care se confruntă firma şi mijloacele prin care acesta acţionează pe piaţă.

Practic, rigiditatea ofertei şi modul specific în care se realizează contactul

cu clientul conferă concurenţei trăsături imperfecte, fiind slabă sau chiar

imposibilă.

INFORMAŢII FINANCIARE PRIVIND ACTIVITATEA CURENTĂ ŞI VIITOARE A

SOCIETĂŢII ÎN DOMENIUL VIZAT

PROIECTIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI - EURO -

Nr. Crt.

Anul precedent

Estimare an I

Estimare an II

Estimare an III

Estimare an IV

1 Venituri din vânzarea mărfurilor

0 0 0 0

2 Producţia vândută 1126 2.200 405.820 902.285 992.5143 Cifra de afaceri (1+2) 1126 2.200 405.820 902.285 992.5144 Venituri din producţia

stocată, alte venituri din exploatare

0 196.300 242.405 18.450 20.295

5 TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE (3+4)

1126 198.500 648.225 920.735 1.012.809

6 Venituri financiare 0 450 2.300 1.800 1.9807 Venituri excepţionale 0 0 0 0 0 A. TOTAL VENITURI (5 + 6 + 7)

1126 198.950 650.525 922.535 1.014.789

8 Cheltuieli privind mărfurile

0 0 0 0 0

9 Cheltuieli cu materiile prime

15 7.500 193.247 402.659 442.925

10 Cheltuieli cu energie si utilităţi

0 400 37.500 54.600 60.060

11 Cheltuieli cu impozite si taxe

17 2.000 15.000 34.000 37.400

12 Cheltuieli cu salariile si alte taxe asimilate

24 1.500 87.475 165.000 181.500

13 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

25 500 32.000 34.000 37.400

14 Alte cheltuieli de exploatare

783 185.500 194.151 33.728 37.101

269

15 TOTAL CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE (8+…+14)

863 197.400 558.873 723.987 796.386

16 Cheltuieli financiare, din care:

0 0 0 0 0

- cheltuieli cu dobânzile 0 0 0 0 017 Cheltuieli excepţionale 0 50 500 850 935

B. TOTAL CHELTUIELI (15 +16 + 17)

863 197.400 558.873 723.987 796.386

C. REZULTATUL BRUT (A–B), din care:

262 1.500 91.152 197.698 217.468

PROFIT 262 1.500 91.152 197.698 217.468 PIERDERE 0 0 D. IMPOZIT PE PROFIT

65 375 22.788 49.425 54.367

REZULTATUL NET (C – D) , din care:

197 1.125 68.364 147.273 163.101

PROFIT 197 1.125 68.364 147.273 163.101 PIERDERE 0 0 0 0 0

ESTIMAREA BILANŢULUI - EURO -

An precedent

Estimarean I

Estimarean II

Estimare an III

Estimarean IV

DISPONIBILITI BĂNEŞTI 616 1.250 18.750 19.540 20.500STOCURI 0 500 54.530 56.280 57.360CREANTE 18 2.800 110.000 115.000 117.000ACTIVE FIXE 0 193.000 360.705 422.000 560.000ALTE ACTIVE 271 350 750 450 1.200TOTAL ACTIVE 886 197.900 544.735 613.270 756.060DATORII PE TERMEN SCURT, din care:

814 27.000 12.800 136.371 134.388

• Furnizori 0 15.500 64.000 68.700 72.500• Credite 0 0 0 0 0• Datorii la bugetul statului 242 1.500 48.000 52.000 54.000• Alte datorii 572 10.000 14.800 15.671 7.888DATORII PE TERMEN MEDIU 0 15.000 24.000 14.600 12.100CAPITAL PROPRIU, din care: 72 155.900 393.935 462.299 609.572• Profit 0 0 68.364 147.273 163.101

• Provizioane 0 0 0 0 0ALTE PASIVE 0 0 0 0 0TOTAL PASIVE 886 197.900 544.735 613.270 756.060CIFRA DE AFACERI 1.126 2.200 405.820 902.285 992.514

270

SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR AFERENTE PROIECTULUI DE INVESTIŢII

- EURO -

ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4

1 VENITURI TOTALE 650.525 922.535 1.014.789 1.128.5402 CHELTUIELI TOTALE, din care: 559.373 724.837 797.321 889.325 - materii prime şi materiale 193.247 402.659 442.925 487.218 - salarii directe 87.475 165.000 181.500 199.650 - energie şi utilităţi 37.500 54.600 60.060 68.750 - reparaţii şi întreţinere 2.400 4.500 4.800 6.400 - chirii 4.800 5.200 5.200 7.600 - asigurări 1.200 1.400 1.500 1.800 - amortizare 32.000 34.000 37.400 41.140 - alte cheltuieli 200.750 57.478 63.936 76.7673 TVA 0 0 0 04 TOTAL CHELTUIELI = 2+3 559.373 724.837 797.321 889.3255 PROFIT BRUT =1-4 91.152 197.698 217.468 239.2156 Impozit pe profit 22.788 49.425 54.367 59.8047 PROFIT NET = (5 – 6) 68.364 147.273 163.101 179.411

SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR PE TOTAL ACTIVITATE

- EURO -

ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 1 VENITURI TOTALE, din care 910.735 1.291.549 1.420.565 1.579.956 - venituri aferente proiectului 650.525 922.535 1.014.789 1.128.540 - venituri din alte activităţi 260.210 369.014 405.776 451.4162 CHELTUIELI TOTALE, din care: 729.453 966.765 1.061.389 1.175.947 Cheltuieli aferente proiectului, din care: 559.373 724.837 797.321 889.325 - amortizare 32.000 34.000 37.400 41.140 Cheltuieli aferente celorlalte activităţi,

din care: 170.081 241.928 264.068 286..622

- amortizare 7.000 7.200 7.320 7.6803 TVA 0 0 0 04 TOTAL = 2+3 729.453 966.765 1.061.389 1.175.9475 PROFIT BRUT =1-4 181.282 324.784 359.176 404.0096 IMPOZIT PE PROFIT 45.321 81.196 89.794 101.0027 PROFIT NET, din care repartizat pentru: 135.961 243.588 269.382 303.007 - dobânzi aferente proiectului 0 0 0 0 - rambursaăi credite 0 0 0 0 - alte destinaţii(profit reinvestit) 135.961 243.588 269.382 303.007

271

FLUXUL FINANCIAR ESTIMAT pentru proiect - EURO -

Anul I Anul II Anul III Anul IV

EXPLICATII / PERIOADA Anul precedent

Trim III

Trim IV Trim I Trim II Trim

III Trim

IV End year

End year

1. Numerar la începutul perioadei 0 0 0 0 5420 7250 20900 18500 340002. Intrãri de numerar: - din vânzãri: 0 0 0 0 0 150800 210500 866200 981000- din credite: 0 0 0 0 0 0 0 0 0- alte intrãri: <detaliti: aport de capital etc.>

0 0 0 72750 133900 36755 800 1800 1980

Total intrãri de numerar: 72750 133900 187555 211300 868000 982980

A. TOTAL NUMERAR DISPONIBIL (1+2)

72750 139320 194805 232200 886500 1016980

3. Iesiri de numerar: PLÃTI DE NATURA CHELTUIELILOR FIXE

- plata salariilor personalului TESA si altor drepturi asimilate

1000 1500 2750 3100 22500 30600

- plaţi pentru chirii 550 550 550 550 5200 7600- alte plãţi de natura cheltuielilor fixe (care pot fi identificate)

0 0 0 0 0 0

Total plãţi de natura cheltuielilor fixe 1550 2050 3300 3650 27700 38200PLÃTI DE NATURA CHELTUIELILOR VARIABILE

- plãţi pentru materii prime, materiale etc.

500 1500 76190 93600 372500 390300

- plãţi pentru manopera directã si impozite aferente

4500 8350 30795 35445 142500 150000

- plãţi pentru energie si alte utilitãţi 1500 3500 12600 19900 54600 60000- plãţi pentru transport si deplasãri 1000 2800 2600 4300 16000 20000- plãţi pentru reclamã si protocol 0 600 800 1000 5000 6000- plãţi pentru asigurãri 500 500 500 500 2500 3000- plãţi pentru TVA 0 0 0 15500 37200 41350- plãţi pentru taxe si impozite 500 1500 6500 6500 34000 37000- plãţi pentru dobânzi bancare 0 0 0 0 0 0- alte plãţi de natura cheltuielilor variabile (care pot fi identificate si repartizate) premieri şi donaţii

0 0 3000 3500 15000 15000

Total plãţi de natura cheltuielilor variabile

8500 18750 132985 180245 679300 722650

TOTAL PLÃTI (Fixe + Variabile) 10050 20800 136285 183895 707000 7608504. PLÃTI PENTRU INVESTITII 57280 106850 18475 15500 78000 1558005. PLÃTI PENTRU IMPOZITUL PE PROFIT

0 0 0 5550 52500 56700

6. ALTE IESIRI DE NUMERAR (avansuri+ acreditive)

0 4420 19145 8755 15000 10000

B. TOTAL IESIRI DE NUMERAR (3+4+5+6)

67330 132070 173905 213700 852500 983350

C. SURPLUS DE NUMERAR BRUT (A-B)

5420 7250 20900 18500 34000 33630

D. RATE RAMBURSÃRI DE CREDITE

0 0 0 0 0 0

E. SURPLUS / DEFICIT DE NUMERAR NET (C-D)

5420 7250 20900 18500 34000 33630

F. Credite aflate în sold în luna curentã (total credite angajate – rate de rambursat în luni)

272

Aşadar una din soluţiile de finanţare ale obiectivului stabilit anterior

poate fi emisiunea de obligaţiuni. Deoarece, legea privind societăţile comerciale

prevede că o societate pe acţiuni poate emite obligaţiuni numai pentru o sumă

care să nu depăşească ¾ din capitalul vărsat şi existent, conform ultimului bilanţ

aprobat, societatea va emite un număr de 280 de obligaţiuni, cu o valoare

nominală de 1000000lei, care ar presupune obţinerea de fonduri în valoare de

280.000.000 lei.

Alte caracteristici ale împrumutului obligatar sunt: maturitatea=3 ani,

dobânda nominală anuală este calculată după formula:

d= ( )%22

+

+ BUBIDBUBOR , unde [ ] semnifică parte întreagă,

BUBOR reprezintă rata interbancară la creditele acordate pe piaţa

românească,

BUBID reprezintă rata interbancară la depozite pe piaţa românească.

Întrucât la momentul actual, pentru aceste dobânzi se practică valorile

BUBID= 15,94% şi BUBOR=20,19%, obţinem:

d= [ ] %202065,1822

94,1519,20=+=+

+

Pentru dobânzile practicate de bănci în relaţia cu clienţii nebancari vom

ţine seama de cele practicate la sfârşitul anului 2003, respectiv 21,25% la credite

şi 11,50% la depozite.

Deoarece dobânda obligaţiunii are o valoare superioară dobânzii la

depozite (d=20%>ddepozite=11,5%), obligaţiunile devin atractive pentru

investitori. Pe de altă parte, întrucât dobânda obligaţiunii se situează sub

valoarea ratei profitului previzionat (p) şi a ratei dobânzii la credite

(d=20%<p=22%, d=20%<dcredit=21,25%), emisiunea acestora se dovedeşte

rentabilă şi pentru societate.

Plata dobânzii se va face semestrial, dobânda semestrială anuală unitară

fiind d1=9,55% Astfel, sumele încasate semestrial de deţinătorul obligaţiunii vor

fi: D=d1* valoarea nominală=0,0955*1000000=955000lei.

273

Preţul obligaţiunii (P), calculat ca valoarea prezentă a fluxurilor de

numerar, este:

P=( ) ( )

leid

VNdD

ii

100000011 6

1

6

1 1

=+

++

∑=

Aşadar, obligaţiunile vor fi puse în vânzare la un preţ egal cu valoarea nominală, respectiv la paritate.

Există situaţii în care emisiunea împrumutului se va face la o valoare mai mică decât valoarea nominală, diferenţa fiind cunoscută sub numele de primă de emisiune, răscumpărarea făcându-se la o valoare egală cu valoarea nominală sau mai mare.

În exemplul ales societatea emite obligaţiuni ordinare care se răscumpără la valoarea nominală şi care oferă investitorului un câştig rezultat din dobânda oferită.

Din punct de vedere contabil, emisiunea de obligaţiuni presupune următoarele înregistrări4:

a) subscrierea împrumutului sub forma obligaţiunilor emise şi distribuite 461 = 161 280 milioane

lei Debitori diverşi Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni

b) vărsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris,

512 = 461 280 milioane lei

Conturi curente la bănci

Debitori diverşi

În situaţia în care subscrierea şi încasarea împrumutului sunt simultane nu

mai este necesară interpunerea contului 461 Debitori diverşi.

c) plata semestrială a dobânzilor se înregistrează astfel:

666 = 512 95.400 lei Cheltuieli privind

dobânzile Conturi curente la bănci

4 vezi şi Mihai Ristea, Corina Gratiella Dumitru, Contabilitatea întreprinderii, vol. I, Ed. Mărgăritar, 2001, pag. 99

274

În cazul în care dobânda datorată nu a devenit exigibilă până la încheierea exerciţiului financiar se înregistrează:

666 = 1681 95.400 lei Cheltuieli privind

dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor

din emisiunea de obligaţiuni

La începutul exerciţiului următor se stornează formula pentru a se evita

imputarea incorectă a dobânzilor asupra cheltuielilor:

1681 = 666 95.400 lei Dobânzi aferente împrumuturilor

din emisiunea de obligaţiuni Cheltuieli privind

dobânzile

Ulterior, pe măsura plăţii cupoanelor privind dobânzile se debitează

contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile” şi se creditează contul 512 „Conturi

curente la bănci”. În modelul contabil românesc, dobânzile înregistrate în

creditul contului 1681”Dobânzi aferente împrumutului din emisiunea de

obligaţiuni” se lichidează prin creditarea contului 512”Conturi curente la bănci”

fără a se utiliza formula de stornare.

Rambursarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni se face prin

tragerea la sorţi, la scadenţa finală, prin tranşe egale sau prin răscumpărare la

bursa de valori, înregistrările fiind:

• rambursare prin tragere la sorţi sau la scadenţa finală:

161 = 512 280 milioane lei

Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

Conturi curente la bănci

• dacă rambursarea se face la o valoare mai mare decât valoarea

nominală pentru ca împrumutul să fie mai atractiv, atunci diferenţa,

numită primă de rambursare se înregistrează astfel:

169 = 512 primă rambursare

Prime privind rambursarea obligaţiunilor

Conturi curente la bănci

• rambursarea se face prin rate constante, anuităţi variabile

Rata =280.000.000/6=46.666.666,67

275

Planul de amortizare va fi:

Semestrul Anuitatea Dobânda Rata împrumutului

Sold rămas datorat la început de an

1 73.378.666,67 26.712.000,00 46.666.666,67 280.000.000,002 68.926.666,67 22.260.000,00 46.666.666,67 233.333.333,333 64.474.666,67 17.808.000,00 46.666.666,67 186.666.666,674 60.022.666,67 13.356.000,00 46.666.666,67 140.000.000,005 55.570.666,67 8.904.000,00 46.666.666,67 93.333.333,336 51.118.666,67 4.452.000,00 46.666.666,67 46.666.666,67

Total 373.492.000,00 93.492.000,00 280.000.000,00 0

Pe baza planului, în fiecare an se face înregistrarea de plată a

semestrialităţii, prin formula:

73.378.666,67 lei 161 = % Împrumuturi din

emisiuni de obligaţiuni

512 46.666.666,67 lei Conturi curente la

bănci

1681 26.712.000,00 lei Dobânzi aferente

împrumuturilor din emisiunea de

obligaţiuni

În mod asemănător se înregistrează şi pentru ceilalţi ani, modificându-se

suma corespunzătoare dobânzii şi semestrialităţii.

• În cazul rambursării prin anuităţi constante, anuitatea se calculează

astfel: A=( ) nd

dC−+− 11

* , unde:

A= anuitatea de rambursat,

C= valoarea împrumutului,

d= rata dobânzii,

n= durata împrumutului.

În exemplul ales avem de-a face cu noţiunea de semestrialitate, deoarece

rambursarea împrumutului se face semestrial:

276

A=( ) 60954,011

%54,9*000.000.280−

+−≅ 63.425.839,43

Planul de amortizare va fi:

Anii Semestrialitate Dobânda Rata împrumutului

Sold rămas datorat la început de an

1 63.425.839,43 26.712.000,00 36.713.839,43 280.000.000,002. 63.425.839,43 23.209.499,72 40.216.339,71 243.286.160,573 63.425.839,43 19.372.860,91 44.052.978,52 203.069.820,854 63.425.839,43 15.170.206,76 48.255.632,67 159.016.842,335 63.425.839,43 10.566.619,40 52.859.220,03 110.761.209,656 63.425.839,43 5.523.849,81 57.901.989,62 57.901.989,62Total 380.555.036,60 100.555.036,60 280.000.000,00 0

Un alt element de care trebuie să ţină seama societăţile atunci când aleg

ca modalitate de finanţare împrumutul obligatar este legat de cheltuielile legate

de emisiunea acestora: comisionul societăţii care intermediază plasamentul,

cheltuieli legate de elaborarea prospectului de emisiune, prospectul de emisiune,

cheltuieli de publicitate, etc.

În România normele metodologice prevăd înregistrarea cheltuielilor de

emisiune într-un cont de activ, respectiv contul 201 „Cheltuieli de constituire”,

şi amortizarea acestora. Amortizarea cheltuielilor de emisiune are efect numai

asupra soldului intermediar de gestiune „rezultatul din exploatare”, nu şi asupra

„valorii adăugate”5.

În ceea ce priveşte obligaţiile legale ale societăţilor comerciale, acestea

vizează următoarele aspecte6:

• Înregistrarea emisiunilor de obligaţiuni la Registrul comerţului şi

ţinerea unei evidenţe a deţinătorilor de obligaţiuni într-un Registru al

Obligaţiunilor din care să rezulte numărul total al obligaţiunilor

emise, numărul obligaţiunilor rambursate, numele şi prenumele,

denumirea, domiciliul sau sediul titularilor atunci când ele sunt

nominative;

5 Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. II, Ed. Economică, 1998, pag. 415 6 vezi şi Gabriela Anghelache, op.cit., pag. 104

277

• Obligaţia de a ţine evidenţa obligaţiunilor emise în formă

dematerializată de către societăţile deschise şi tranzacţionate pe o

piaţă organizată la un registru autorizat, respectiv: registrul bursei sau

un registru independent.

Deţinătorii de obligaţiuni, numiţi şi obligatari, au calitatea de creditori ai

societăţii respective, motiv pentru care ei nu pot avea drept de vot, deci nu pot

influenţa în nici un fel deciziile societăţii, dar pot să constituie o adunare a

deţinătorilor de obligaţiuni. Conform legii 31/1990 modificată, Adunarea poate:

• Să numească un reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni cu

dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, care nu va

putea lua parte la administrarea societăţii, dar care va putea asista

la adunările ei generale,

• Să îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a

intereselor lor comune sau să autorizeze un reprezentant cu

îndeplinirea lor,

• Să constituie un fond, care poate fi constituit din dobânzile

cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni, pentru a face faţă

cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor,

• Să se opună modificării actului constitutiv sau a condiţiilor

împrumutului, prin care s-ar putea aduce atingere drepturilor

deţinătorilor de obligaţiuni,

• Să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni.

Aşadar, emisiunea de obligaţiuni aduce societăţii comerciale resurse

suplimentare fără a modifica structura acţionariatului sau dispersia acestora. Prin

emisiunea de obligaţiuni societatea se împrumută de la publicul, persoane fizice

sau juridice, investitor, creditul fiind mai ieftin şi mai eficient. De asemenea,

emisiunea de obligaţiuni se realizează la o rată de dobândă fixă, spre deosebire

de dobânda la credite, care în cazul României este fluctuantă, iar împrumutul

obligatar nu poate fi negociat de către investitori.

278

Desigur există şi dezavantaje ale emisiunii de obligaţiuni şi acestea sunt

legate de: plata periodică a dobânzii, care generează o planificare riguroasă a

cash flow-ului şi rambursarea împrumutului la scadenţă.