SESIUNEA MUZEULUI iDE ARHEOLOGIE CONSTANTA

27-29 octombrie 1974

Desfii~uratii ca in fiecare an, sesiunea a fost inchinatii celui de al XI-lea Congres al P .C.R., inscriindu-~i in program tema majorii a istoriei poporului roman pe piimintul Dobrogei, .atit in perioada anticii ("Dobrogea in contextul istoriei vechi carpato-duniirene") cit ~i in eta­pele medie, moderna ~i contemporana ("Mi$carea muncitoreascii, lupta Partidului Comunist Roman pentru eliberarea tarii §i edificarea socie­tatii socialiste").

Invitaiiei de participare 1a sesiune i-au riispuns 0 serie de spe­ciaJi~ti din institute de cercetari ~i muzee, cadre universitare din tarii, profesori de istorie din municipiu ~i judei.

In cuvintul de salut rostit in numele Comitetului judeiean Con­stanta al P.C.R., tovara~ul secretar George Cri~ovan a subliniat atit im­portanta studierii ~i valorifidirii ~tiintifice ~i muzeistke a numeroaselor descoperiri ~i monumente arheologice din Dobrogea, cit ~i cercetarea aspectelor esentiale din istoria medie, moderna ~i contemporana a re­giunii noastre.

In ~edinta plenarii au susiinut comuniciiri' ciiiva reprezentanti de frunte ai ~tiintei istorice romfme~ti : - academici.an C. C. Giurescu in interesanta expunere "Rorruinii $i turcii in Dobrogeal' a relevat vechi­mea, importanta ~i rolul elementului romanesc de aici, trecind apoi in revista cele mai importante evenimente din istoria luptei antiotomane; - prof. univ. dr. doc. Radu Vulpe, in comunicarea "Dobrogea in con­textul istoriei carpato-dunarene", a subliniat importanta politicii, eco­namico-sociala ~i culturaU'i a provjncjei amintite in ansamblul istoriei patriei; - prof. univ. dr. doc. Nicolae Lascu, a vorbit despre "Monu­mentul lui Ovidiu de la Sulmona", fiicindu-ne cunoscut interesul pen­tru marele poet la antichitiitii in ora~ul sau de na~tere; - conf. univ. Nicolae Gostar a prezentat in documentata lucrare "Cohors II Mattia­corum $i cohors II Mattiacorum milliaria 'equitata civium Romanorumf

'

aspecte din apararea provinciei Moesia inferior ; - conf. univ. dr~

448

Dumitru Protase prin lucrarea "Limes-ul in Romania" ne-a inform at ,dAspre modul de valorificare a cercetarilor de pe limes,

Data fiind multitudinea de probleme referitoare la tema enuntata, lucrarile sesiunii s -au desfa~urat pe sectii.

In sectia de istorie a comunei primitive au fost prezentate urma­toarele comunidiri: AI. Paunescu, M,arin Circiumaru, Paleogeografia musterianului din Dobrogea; FI. Mogo~anu, Paleoliticul din Dobrogea in lumina ultimelor ceTcetari; Eugen Com~a, Evolutia neoliticului pe teritoriul judetului Constanta; Silvia Marinescu-Bilcu, CUeva obser­vatii asupra sculpturii in lut a culturii Hamangla §i influenta ei asupra plasticii culturii Precucuteni; VI. Dumitrescu, Aspecte regionale in aria ·de raspindire a culturii Cucuteni in prima faza; N, Hartuche, Noi con­tributii la cunoQ§terea epocii bronzului in estul Munteniei §i Dobrogea ; Ion Aldea, Depozitul hallstattian de la Cugir (jud, Alba); C Iconomu, Unele probleme ale Hallstattului tirziu din Moldova in lumina sapiitu­rilor de la Curteni; M. Irimia, Observatii privind arheologia secolelor VII-IV Le.n. in Dobrogea; Gavrila Simion, Observatii asupra unitatii culturii materiale geto-dadce din zona carpato-duniireanii; Const. Buz­dugan, Descoperirea de la Petricani §i relatia ei cu cultura traco-getica de ' la Duniirea de Jos ; N. Conovici, Cri9an MUgeteanu, CUeva toarte §tampilate de amfore din judetul Ialomita §i sud-vestul Dobrogei ;

In sectia de istorie clasidi : M. Bucovala, Un nou mormint de epoca 'elenistica tirzie la Tomis; Maria Coja, Un alt mormint de incineratie din epoca romana de la Histria; Maria Munteanu, Inscriptii funeTare inedite din Scythia Minor ; R. Vulpe, Conditiile strategice generale §i locale ale biitaliei lui Traian de la Adamc!isi; V. Protopopescu, Cam­pania din Moesia a lui Traian §i problema torturarii prizonierilor 1'0-

'mani de catre femeile dace; Liviu Petculescll, Garnituri de armura romane pe teritoriul Romliniei; M. Zahariade, Citeva observatii isto­'rice asupra scutului de la Dura-Europos ; Emilia Dorutiu-Boila, Obser­vatii eu privire la organizarea comunitiitii grece$ti din "Pontul Sting" ; A. Aricescu, Drumul militar N oviodumum-Callatis in lumina itine­Tariilor antice; Gh. Papuc, Contributii la datarea zidului de incinta al cetatii Tropaeum Traiani; A. Radulescu, C. Scorpan, Date noi strati­gratice §i topografice in sapiiturile din Parcul Catedralei -:- Tomis ; Z. Covacef, Contributii privind cultul lui Hercule in Scythw Mtnor; I. Mieu, Cu privire la 0 versiune romaneasca a TristeloT, in distih ele­,glac . M. Marinescu-Himu Traducere uita.ta din Ovidiu; C. C. Petolescu, , , ({ H B Monumente sculpturale din colectia "D. Papazoglu; . auman-A. Opait, Date noi despre Aegyssus ;

In sectia de istorie clasica 'Ii feudal-timpurie: EL Zavatin-Bar­ladeanu, Necropola de epoca romanii timpurie la Callatis; Cri9an Mu­geteanu, Geme antice din sud-vestul Scythiei Minor; Ion Ionita, El­vira Grosu, Lucia Dumitru, Ilie Peicea, Aspecte de degradare biologica ·a unor monumente arheologice din Dobrogea ; Emilian Popescu, Ob­servatii" asupra unor inscriptii din secolele IV-VI e.n. descoperite in Dobrogea; Vasile Culica, Un tip neobi§nuit de cruce §i geneza lui in Dobrogea romano-bizantinii; I. Barnea, Basilica "simpla" de la Tro-

SESroNEA STIINTIFICA A MUZEULUI DE ARHEOLOGIE CONSTANTA, 19B. 449

paeum Traiani; N. Chelutii-Georgescu, Date noi cu privire la ducatul de Paristrion (Paradunavon); N. Chelutii-Georgescu, Cuptoare de piine $i obiecte de mobilier in locuintele-bordei de la Capidava; P. Diaconu, Despre vikingi la Duniirea de Jos; Silvia Baraschi, CUeva date in lega­turli cu ceramica medievaZli de la PCicuiul lui Soare ;

In sectia de numismatica : R. Oche~eanu, CUeva observatii privind monedele histriene de argint; Gh. Poenaru-Bordea, In legatura cu re­latiile dintre cetatile vest-pontice in lumina descoperirilor monetare; C. Preda, De ce nu exista monede geto-dacice in Dobrogea? C. Iconomu, R. Oche~eanu, Un pond din Cizic; Bucur Mitrea, Mondele emise de cetatea Callatis in timpul lui Nero; AI. Barnea, Tezaur de denari ro-7nani i7nperiali descoperit in cetatea Tropaeum Traiani; R. Oche!?eanu, M. Munteanu, Observatii privind circulatia monetara in satele din Do­brogea romanii (sec. I-III);

In sectia de istorie clasicii : C. Pop, E. Neme$, Diana de la Ostrov; N. Gudea, Granita imperiului roman la Dunarea de Jos dupa cucerirea Daciei; D . Alicu, Stampile de lucernae la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; Clo~ca Biiluiii, Consideratii asupra ceramicii tip Lezone din Dacia; AI. Popa, Cultul lui Jupiter Cimistenus in Dacia romanii; loan 1. P op , Nicolae Gudea, Noi cercetari aTheologice in castrul roman de la Ri$nov (jud. Bra$ov); L. Marinescu. Cu privire la tipologia stelelor funerare din Moesia inferior $i Dacia;

In seclia de istorie medie, modernii ~ i contemporanii: Radu Cio­banu, Puncte de vedere asupra Telatiilor dintTe Dobrogea $i Bizant in­tre mijlocul secolului XIII $i mijlocul secolului XV; AI. Nemoianu, Un plan de colonizaTe al cavalerilor teutoni in nordul Dobrogei ; Tah­sin Gemil, Dobrogea in politica Portii ot01nane fata de Tarile Romane; T. Mateescu, Un sat dobrogean dispaTut - Scrofeni (sec. XVIII); Con­stantin Cioroiu, $tiri despre Dobrogea in presa romana de la mijlocul secolului al X IX-lea; Gh. Dumitra~cu, Elemente ale dezvoltarii prole­taTiatului in Dobrogea pina la 1877; Nicolae Ciachir, Dobrogea in .tim­pul razboiului din 1877-1878 ; Lt. col. C-tin Ciiziini~teanu , OTganizarea militarii a Dobrogei in primul deceniu dupa razboiul de independenta; Maria Drugi!. Greva generala din 1920 in Dobrogea; Stelian P opescu. Conceptii muzeografice la Vasile Parvan; Gh. Dwnitrescu, Marian Vicol, Andrei Ionesou - militant de sea,nii al P.C.R. $i al mi$carii muncito­re$ti din Dobrogea; Marin Stanciu, Sindicatele muncitoTe$ti din pOTtul Constanta si roluL Lor in miscarea muncitoTeasca intTe 1919-1923; Liviu .$tefa~escu, Probleme p';ivind mi$carea muncitoreascCi $i aspecte ale vietii sociale in dezbaterile parlamentaTe in timpul guverna"ii tata­Tasciene (ian. 1934 - nov. 1937); Col. C. Nicolae, Zona Duniirii mari­time - Loc al primeloT intilnit'i dintTe autoritatile militaTe Torniine $i cele, sovietice in vederea cooperlirii de lupUi in timpul insurectiei; Lt. M. !onescu, Importanta spatiului dobrogean din punct de vedere stra­tegic in vara anuLui 1944; P. Bunta, G . Protopopescu, ElibeTarea Do­brogei - veriga impoTtan.ta a insurectiei nationale annate antifa sciste $i antiimpe"ialiste din august 1944; Elisabeta Simion, Activitatea poli-

450

ti.ci! $i organizatoricii a Comitetului Regional P.C.R. Dobl'ogea in pe­Tioada septembrie 1944 -- 6 maTtie 1945 ;

•

Prezenta unui numar atit de mare de speciali~ti din intreaga tara a determinat discu\ii deosebit de vii ~i de substan~iale, ele insele ade­varate eontribu\ii la temele abordate in cornunicari .

Astfel, de contribulii ~i-au adus, in sec\ia de istorie a eomunei primitive, tov. : VI. Dumitrescu, Eug. Com~a, FI. Mogo~anu, S. Mari­neseu-Bilcu, AI. Paunescu, Kurt Horedt, N., Har\uehe, N. ConovieL C. Buzdugan.

In see\ia de istorie .clasicii ~i feudala discu\iile au fost sus\inute de: AI. Suceveanu, N. Gostar, A. Aricescu, P. Diaconu, M. Zahariade, Em. Doru\iu-Boila, R. Vulpe, C. Scorpan.

S-a subliniat in numeroase rinduri necesitatea inregistdirii, con­servarii !? i prezervarii monumentelor arheologice, abundente in spatiuI dobrogean ~i rnai ales pe locul de edificare a viitorului Complex hidro­energetic ~i de navigatie Duniirea-Marea Neagra. [n legiitura eu aceastii ultima problema s-a ariitat necesitatea continuarii muncii de eercetare a zonei amintite !?i in timpul lucrarilor, precum ~i protejarea intr-un muzeu la Medgidia sau ehiar la Cernavodii a obiectelor arheologice ~i etnografice dezafectate pe traiectul canalului .

In sectia de numismatica : Gh. Poenaru-Bordea, B. Mitrea, R. Oche­!?eanu.

La sectia de istorie medie, moderna ~i contemporana : P. Diaconu, S. Columbeanu, R. Ciobanu, L. $tefiinescu, C. Olteanu, Gh. Dumitra~cu, M. Stanciu, N. Ciachir, C. Nieolae, G. Protopopescu, Eug. Bantea.

Sesiunea din acest an a 1vluzeului constantean s-a dovedit 0 in­teresantil reuni une !?tiintifidi, devenita traditionala, aducindu-~i 0 con­tributie substantial a 1a cunoa!?terea celar mai particulare aspecte ale istoriei Dobrogei, care in ans2.mblul lor demonstreaza permanenta civi­liza\iei romime~ti pe meleagurile dintre Duniirea de Jos ~i marea Neagrii.