1

ISSN: 2069-2676 ISSN-L: 1842-578X

Distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate, în anul 2014

DISTRIBUŢIA APEI În anul 2014 volumul de apă distribuită a fost de 1.259.539,0 mii m3, cu 43.744,8 mii m3 mai puţin decât în anul 2013.

Principalele destinaţii ale apei distribuite în anul 2014 au fost: populaţie (40,0%), agricultură şi piscicultură (26,0%), industrie şi construcţii (24,9%).

Figura 1. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori mii m3

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

Populație Agricultură şi

piscicultură

Industrie şi construcții Alți consumatori

2013 2014

Cele mai mari cantităţi de apă au fost distribuite în bazinele hidrografice Argeş-Vedea: 26,1% şi Ialomiţa-Buzău: 23,9%.

2

Tabelul 1. Volumul de apă distribuită pe bazine hidrografice, pe categorii de consumatori, în anul 2014

mii m3

din care la:

Bazinul hidrografic Total volum

apă distribuită Populaţie Industrie şi construcţii

Agricultură şi piscicultură

Alţi consumatori

T O T A L 1.259.539,0 504.295,9 313.038,3 328.091,6 114.113,2 BANAT 60.252,7 35.553,0 18.670,6 1.715,2 4.313,9 JIU 89.828,9 29.160,1 25.427,7 28.809,0 6.432,1 OLT 112.805,8 61.124,5 38.300,2 4.037,5 9.343,6 ARGEŞ - VEDEA 328.662,7 127.227,8 138.244,1 10.520,1 52.670,7 IALOMIŢA - BUZĂU 301.061,0 46.397,3 35.336,4 210.173,7 9.153,6 DOBROGEA 88.631,2 27.907,7 7.012,4 47.544,8 6.166,3 MUREŞ 58.840,2 41.225,6 10.015,5 469,4 7.129,7 CRIŞURI 18.745,5 14.006,5 2.740,2 71,0 1.927,8 SOMEŞ - TISA 61.513,6 43.756,4 10.024,0 986,6 6.746,6 SIRET 83.019,9 42.879,0 17.594,0 16.930,7 5.616,2 PRUT - BÂRLAD 56.177,5 35.058,0 9.673,2 6.833,6 4.612,7

Distribuţia apei către consumatori s-a făcut în principal de către unităţile specializate în captarea şi distribuţia apei (68,2%).

Tabelul 2. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori, după activitatea unităţilor distribuitoare, în anul 2014

mii m3

din care la:

Activitatea economică Total volum

apă distribuită Populaţie Industrie şi construcţii

Agricultură şi piscicultură

Alţi consumatori

T O T A L 1.259.539,0 504.295,9 313.038,3 328.091,6 114.113,2

Agricultură şi piscicultură 321.521,8 97,0 3,4 321.418,8 2,6

Industrie şi construcţii 76.463,7 7.432,4 66.468,6 76,6 2.486,1

Captarea şi distribuţia apei 859.069,1 495.633,5 246.446,6 5.660,2 111.328,8

Alte activităţi 2.484,4 1.133,0 119,7 936,0 295,7 POPULAŢIA DESERVITĂ DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ În anul 2014 populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4 % din populaţia României, cu 296.925 persoane mai mult decât în anul 2013. În mediul urban s-au înregistrat 9.968.146 persoane deservite de sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 92,7% din populaţia urbană a României, iar în mediul rural 2.486.763 persoane, reprezentând 27,0% din populaţia rurală a României.

3

Figura 2. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe medii, în anul 2014

număr locuitori

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

Naţional Urban Rural

Populaţia deserv ită de sistemul public de alimentare cu apă

Populaţia care nu este deserv ită de sistemul public de alimentare cu apă

Tabelul 3. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă pe bazine hidrografice, în anul 2014

persoane

Bazinul hidrografic Populaţia deservită de sistemul public

de alimentare cu apă

Total 12.454.909

BANAT 674.276

JIU 736.665

OLT 1.237.313

ARGEŞ - VEDEA 2.656.068

IALOMIŢA - BUZĂU 1.390.021

DOBROGEA 729.511

MUREŞ 1.238.117

CRIŞURI 406.085

SOMEŞ - TISA 1.174.885

SIRET 1.043.583

PRUT - BÂRLAD 1.168.385

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei deservite de

sistemul public de alimentare cu apă, în total populaţie, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov cu un procent de 81,6%, urmată de regiunea Centru cu 69,2%. Regiunile cu gradul cel mai redus de racordare sunt: Nord-Est cu 49,3% şi Sud-Vest Oltenia cu 49,5%.

4

Tabelul 4. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă pe regiuni de

dezvoltare, în anul 2014 persoane

Regiune de dezvoltare Populaţia deservită de sistemul public

de alimentare cu apă

Total 12.454.909

NORD-EST 1.612.880

SUD-EST 1.764.447

SUD-MUNTENIA 1.718.797

SUD-VEST OLTENIA 1.005.990

VEST 1.225.840

NORD-VEST 1.634.948

CENTRU 1.629.593

BUCUREŞTI-ILFOV 1.862.414

GENERAREA APELOR UZATE În anul 2014 a fost generat un volum total de ape uzate de aproximativ 1.974,7 mil. m3, din

care: 1.067,0 mil. m3 au provenit din activităţi economice şi 907,7 mil. m3 din activităţi menajere.

Figura 3. Structura apelor uzate generate, în anul 2014

Industria metalurgică

5,4%

Industria chimică şi 

petrochimică

3,8%

Industria alimentară

1,3%Industria minieră

2,8%

Producerea şi 

distribuția energiei 

electrice

29,3%

Alte activități 

economice 11,4%

Ape uzate menajere

46,0%

Cel mai mare volum de ape uzate a fost generat în bazinul hidrografic Jiu (34,2%), aproximativ 675 mil. m3, din care 618,8 mil. m3 ape uzate industriale şi 56,2 mil. m3 ape uzate menajere.

5

Apele uzate generate conţin poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor) şi metale grele (arsen, cadmiu, mercur, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).

Tabelul 5. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate generate, în anul 2014

tone/zi

Activităţi economice CBO5 CCOCr Materii in suspensie

Azot (NT)

Fosfor (PT)

Total poluanţi 310,4 779,4 566,6 83,3 8,4

Prezenţi în apele uzate industriale 97,7 317,7 280,6 21,7 1,9

Agricultură, silvicultură, pescuit 3,8 5,6 2,3 0,3 0,2

Industrie extractivă 1,1 8,6 13,2 0,2 *)

Industrie alimentară 21,8 55,8 17,2 4,7 0,5

Industrie metalurgică 4,3 15,0 26,2 0,4 *)

Industrie textilă 2,0 5,3 2,1 0,8 0,1

Industria mijloacelor de transport 1,7 4,1 3,1 0,4 0,1

Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 3,3 9,7 4,5 0,1 *)

Industrie chimică şi petrochimică 21,0 95,7 73,0 3,2 0,1

Producerea şi distribuţia energiei electrice 7,5 30,0 79,6 0,1 *)

Construcţii 0,2 1,5 10,3 *) *)

Alte activităţi industriale 31,0 86,4 49,1 11,5 0,9

Prezenţi în apele uzate menajere 212,7 461,7 286,0 61,6 6,5 *) sub 0,1 tone/zi

Încărcarea cu substanţe organice exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr este mai evidentă la

apele uzate provenite din activităţile menajere 68,5%, respectiv 59,2%. În ceea ce priveşte încărcarea cu nutrienţi, valorile cele mai ridicate se găsesc tot în apele

uzate menajere: azot (73,9%) şi fosfor (77,4%).

Tabelul 6. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate generate, în anul 2014

tone/an

Ape uzate generate Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc

Total poluanţi 0,8 54,3 9,7 10,0 13,3 111,4

Prezenţi în apele uzate industriale 0,1 45,2 4,6 4,6 7,7 88,5

Prezenţi in apele uzate menajere 0,7 9,1 5,1 5,4 5,6 22,9

Apele uzate generate cu cea mai mare încărcare în metale grele provin din industria

extractivă: cupru (63,5 %), zinc (22,9 %), industria metalurgică: crom (8,1%), zinc (9,7%).

6

LOCUITORII CU LOCUINŢELE CONECTATE LA CANALIZARE

În anul 2014, un număr de 9.391.503 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 47,1% din populaţia României. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2014, a fost de 8.998.262 persoane, reprezentând 45,1% din populaţia ţării.

În mediul urban s-au înregistrat 8.901.872 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 82,8% din populaţia urbană a României, iar în mediul rural un număr de 489.631 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 5,3% din populaţia rurală a României.

Figura 4. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare, pe medii, în anul 2014

număr locuitori

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

Naţional Urban Rural

Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare

Locuitorii cu locuinţele neconectate la canalizare

Tabelul 7. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe bazine hidrografice, în anul 2014

persoane din care:

Bazin hidrografic Populaţia

conectată la canalizare

fără staţie de epurare

cu staţie de epurare

Total 9.391.503 393.241 8.998.262

BANAT 603.673 49.429 554.244

JIU 379.221 48.078 331.143

OLT 1.003.312 73.300 930.012

ARGEŞ - VEDEA 2.316.256 77.652 2.238.604

IALOMIŢA - BUZĂU 659.971 32.617 627.354

DOBROGEA 525.537 37.836 487.701

MUREŞ 959.889 16.907 942.982

CRIŞURI 412.261 12.241 400.020

SOMEŞ - TISA 855.551 2.955 852.596

SIRET 1.229.481 32.695 1.196.786

PRUT - BÂRLAD 446.351 9.531 436.820

7

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemele de canalizare, în total populaţie, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov cu un procent de 80,8%, urmată de regiunea Centru cu 57,0%. Regiunile cu gradul cel mai redus de racordare sunt: Sud-Muntenia cu 31,9% şi Nord-Est cu 33,4%.

Tabelul 8. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2014

persoane

din care: Regiune de dezvoltare

Populaţia conectată la canalizare

fără staţie de epurare

cu staţie de epurare

Total 9.391.503 393.241 8.998.262

NORD-EST 1.093.908 17.970 1.075.938

SUD-EST 1.257.764 63.559 1.194.205

SUD-MUNTENIA 985.526 32.598 952.928

SUD-VEST OLTENIA 704.918 52.170 652.748

VEST 971.295 50.968 920.327

NORD-VEST 1.190.699 15.375 1.175.324

CENTRU 1.342.855 84.596 1.258.259

BUCUREŞTI-ILFOV 1.844.538 76.005 1.768.533

EPURAREA ŞI EVACUAREA APELOR UZATE

Din volumul total de ape uzate generate şi colectate în sistemele de canalizare au fost evacuaţi în receptorii naturali aproximativ 1.937,3 mil. m3, din care 705,4 mil. m3 fără epurare.

Apele uzate epurate, în volum de circa 1.231,9 mil. m3, au fost evacuate prin: staţiile de epurare urbane 901,9 mil. m3, prin staţiile de epurare industriale 320,1 mil. m3 şi prin staţiile de epurare independente 9,9 mil. m3.

Figura 5. Distribuţia apelor uzate evacuate în receptorii naturali, în anul 2014

Efluent stație de 

epurare urbană

46,6%

Evacuări fără 

epurare

36,4%

Efluent stație de 

epurare 

independentă

0,5%

Efluent stație de 

epurare industrială

16,5%

8

Cele mai mari volume de ape uzate deversate (cu sau fără epurare) s-au înregistrat în bazinele hidrografice: Jiu (675 mil. m3) şi Argeş-Vedea (364 mil. m3), iar cele mai scăzute în bazinele hidrografice: Crişuri (39 mil. m3) şi Banat (66 mil. m3).

Figura 6. Repartiţia volumelor de ape uzate evacuate pe bazine hidrografice, în anul 2014

BANAT

3,5%PRUT‐BÂRLAD

8,2%SIRET

4,9%

SOMEŞ‐TISA

5,6%

CRIŞURI

2,0%

MUREŞ

6,8%

DOBROGEA

3,9%

IALOMIȚA‐BUZĂU

4,5%

ARGEŞ‐VEDEA

18,8%

OLT

7,0%

JIU

34,8%

Calitatea apelor uzate evacuate în receptorii naturali depinde de cantităţile de poluanţi

existente în acestea: poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor), metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).

Tabelul 9. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate evacuate în receptorii naturali, pe bazine hidrografice, în anul 2014

tone/zi

Bazinul hidrografic  CBO5  CCO‐Cr Materii 

în suspensie 

Azot NT 

Fosfor PT 

Total poluanți  138,0  405,5  301,8  46,5  4,8 

BANAT  3,9  8,9  5,3  1,6  0,2 

JIU  14,2  52,3  97,6  0,4  0,3 

OLT  17,6  47,9  48,7  4,1  0,4 

ARGEŞ ‐ VEDEA  46,5  148,0  62,4  20,3  1,6 

IALOMIȚA ‐ BUZĂU  10,6  23,3  11,1  4,4  0,4 

DOBROGEA  6,2  18,3  9,1  2,0  0,2 

MUREŞ  8,5  15,1  12,4  2,1  0,2 

CRIŞURI  2,4  7,7  2,9  0,7  0,1 

SOMEŞ ‐ TISA  4,6  17,1  8,6  2,1  0,4 

SIRET  4,9  16,7  14,1  2,5  0,2 

PRUT ‐ BÂRLAD  18,6  50,2  29,6  6,3  0,8 

9

Tabelul 10. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate evacuate în receptorii naturali, pe bazine hidrografice, în anul 2014

tone/an

Bazinul hidrografic  Cadmiu  Cupru  Crom  Nichel  Plumb  Zinc 

Total poluanți  0,8  46,5  7,8  7,3  5,0  86,3 

BANAT  …  0,4  0,4  0,4  *)  2,1 

JIU  *)  *)  *)  *)  0,2  0,2 

OLT  0,1  0,9  0,3  0,2  0,8  3,5 

ARGEŞ ‐ VEDEA  *)  3,3  2,2  3,1  0,7  25,9 

IALOMIȚA ‐ BUZĂU  0,1  0,7  1,6  0,3  0,2  3,7 

DOBROGEA  0,1  1,4  0,3  0,4  1,1  2,3 

MUREŞ  0,1  35,2  0,1  0,4  0,1  25,5 

CRIŞURI  …  0,5  *)  0,1  0,2  1,1 

SOMEŞ ‐ TISA  0,4  1,1  1,7  1,7  0,7  6,6 

SIRET  …  0,1  *)  *)  0,1  0,1 

PRUT ‐ BÂRLAD  *)  2,9  1,2  0,7  0,9  15,3  *) sub 0,1 tone/an … lipsă date

10

Figura 7. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la canalizare, pe judeţe, în anul 2014 (% din total populaţie judeţ)

11

Figura 8. Distribuţia volumului de ape uzate generate, pe tipuri de activităţi, pe bazine hidrografice, în anul 2014 (% din total ape uzate generate pe bazin hidrografic)

12

PRECIZĂRI METODOLOGICE 1. Sursa datelor Publicaţia conţine rezultatele următoarelor cercetări statistice:

Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, în anul 2014;

Distribuţia apei, în anul 2014; Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate, în anul 2014, realizată de Institutul

Naţional de Statistică împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române”.

2. Definiţii

Apele uzate reprezintă apele provenite din activităţile economice, casnice sau sociale, conţinând substanţe poluante sau reziduuri, care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale.

Apele uzate menajere reprezintă apele uzate rezultate din gospodăriile populaţiei, provenite de la gătit, spălat, grupuri sanitare etc.

Apele uzate orăşeneşti sunt apele uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi.

Apele uzate industriale sunt apele uzate care se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale.

Bazin hidrografic reprezintă unitatea fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor.

Consumul biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (200C) şi timpul standard (5 zile).

Consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) CCO-Cr reprezintă concentraţia masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie.

Efluentul defineşte apele uzate evacuate de către o staţie de epurare în receptor. Materiile în suspensie includ substanţele insolubile care se pot separa prin filtrare,

centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de maxim 2 mm). Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a

unor substanţe sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube.

Poluant înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare. Receptor natural reprezintă apa de suprafaţă – râu, lac, mare – în care sunt evacuate

apele uzate. Sistemul de canalizare a apelor uzate reprezintă sistemul de canale şi conducte care

adună apele uzate din mai multe surse pentru a le evacua împreună. Staţia de epurare reprezintă o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate

pentru diminuarea cantităţilor de poluanţi din apele uzate. Staţia de epurare urbană/industrială este staţia de epurare a apelor uzate

orăşeneşti/industriale. Staţia de epurare independentă este o ministaţie de epurare a apelor uzate provenite de

la grupuri de locuinţe, unităţi sociale, comerciale, hoteluri, spitale, unităţi militare care nu sunt conectate la sistemul de canalizare orăşenesc.