Distribu ia apei i evacuarea apelor uzate, în anul 2016

POPULA IA DESERVIT DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU AP

În anul 2016 popula ia deservit de sistemul public de alimentare cu ap a fost de 12.853.110 persoane, reprezentând 65,2% din popula ia rezident a României, cu 218.691 persoane mai mult decât în anul 2015.

În mediul urban s-au înregistrat 10.040.392 persoane conectate la sistemul public de alimentare cu ap , reprezentând 94,9% din popula ia rezident urban , iar în mediul rural 2.812.718 persoane, reprezentând 30,8% din popula ia rezident rural a rii.

Figura 1. Popula ia deservit de sistemul public de alimentare cu ap , pe medii, în anul 2016

0

5000

10000

15000

20000

25000

Na ional Urban Rural

Popula ia deservit de sistemul public de alimentare cu ap

Popula ia care nu este deservit de sistemul public de alimentare cu apmii persoane

2

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei deservite de sistemul public de alimentare cu apă, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (82,2%), urmată de regiunea Sud-Est (74,7%). Regiunile cu gradul cel mai redus de racordare sunt: Nord-Est (46,2%) şi Sud-Vest Oltenia (53,7%).

Tabelul 1. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe regiuni de

dezvoltare, în anul 2016

Regiunea de dezvoltare Populaţia rezidentă a

regiunii

Populaţia deservită de

sistemul public de alimentare cu apă

- % -

Nord-Est 3.248.211 1.500.331 46,2

Sud-Est 2.458.406 1.836.227 74,7

Sud-Muntenia 3.017.505 1.828.891 60,6

Sud-Vest Oltenia 1.983.634 1.065.988 53,7

Vest 1.797.369 1.311.424 73,0

Nord-Vest 2.572.977 1.721.942 66,9

Centru 2.337.543 1.708.029 73,1

Bucureşti-Ilfov 2.287.849 1.880.278 82,2

DISTRIBUŢIA APEI În anul 2016 volumul de apă distribuită a fost de 1.030.646,5 mii m3, cu 124.934,3 mii m3 mai mic decât în anul 2015. Cea mai mare cantitate de apă distribuită a fost către populaţie, respectiv 501.530,9 mii m3.

Figura 2. Distribuţia apei pe categorii de consumatori, în anul 2016

Populaţie48,7%

Agricultură şi piscicultură

24,0%

Industrie şi construcţii17,1%

Alţi consumatori10,2%

3

Cele mai mari cantităţi de apă au fost distribuite în bazinele hidrografice Buzău-Ialomiţa (22,3%), respectiv Argeş-Vedea (20,9%). Tabelul 2. Volumul de apă distribuită pe bazine hidrografice, pe categorii de consumatori,

în anul 2016 mii m3

Bazinul hidrografic Total volum

apă distribuită

din care la:

Populaţie Industrie şi construcţii

Agricultură şi piscicultură

Alţi consumatori

T O T A L 1.030.646,5 501.530,9 176.077,9 247.724,7 105.313,0

Banat 61.686,9 36.223,1 20.183,7 837,9 4.442,2

Jiu 77.175,4 26.236,9 19.778,7 25.525,0 5.634,8

Olt 93.073,5 56.286,2 17.533,4 7.363,9 11.890,0

Argeş - Vedea 215.473,7 127.485,1 27.761,9 20.293,6 39.933,1

Ialomiţa - Buzău 229.992,2 47.206,3 43.046,6 131.742,3 7.997,0

Dobrogea 86.403,1 30.020,6 12.717,2 34.976,5 8.688,8

Mureş 63.049,7 46.826,3 8.260,0 420,8 7.542,6

Crişuri 21.373,0 16.206,3 2.523,4 123,0 2.520,3

Someş - Tisa 60.284,7 43.533,0 7.954,5 191,5 8.605,7

Siret 58.120,8 36.151,0 9.334,2 8.374,2 4.261,4

Prut - Bârlad 64.013,5 35.356,1 6.984,3 17.876,0 3.797,1

Distribuţia apei către consumatori s-a făcut în principal de către unităţile specializate în captarea şi distribuţia apei (67,0%). Tabelul 3. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori, după activitatea unităţilor

distribuitoare, în anul 2016 mii m3

Activitatea economică Total volum

apă distribuită

din care la:

Populaţie Industrie şi construcţii

Agricultură şi piscicultură

Alţi consumatori

T O T A L 1.030.646,5 501.530,9 176.077,9 247.724,7 105.313,0

Agricultură şi piscicultură 245.494,2 27,0 - 245.461,2 6,0

Industrie şi construcţii 50.809,2 1.618,3 46.699,6 107,4 2.383,9

Captarea şi distribuţia apei 734.255,9 499.885,6 129.376,7 2.145,1 102.848,5

Alte activităţi 87,2 - 1,6 11,0 74,6

4

GENERAREA APELOR UZATE

În anul 2016 a fost generat un volum total de ape uzate de aproximativ 1.954 mil. m3, din care: 971 mil. m3 au provenit din activităţi economice şi 983 mil. m3 din activităţi menajere.

Figura 3. Structura apelor uzate generate, în anul 2016

Cel mai mare volum de ape uzate a fost generat în bazinul hidrografic Jiu (31,0%), aproximativ 597 mil. m3, din care 536 mil. m3 ape uzate industriale şi 61 mil. m3 ape uzate menajere.

Apele uzate generate conţin poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor) şi metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).

Tabelul 4. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate generate, în anul 2016

tone/zi

Activităţi economice CBO5 CCOCr Materii in suspensie

Azot (NT)

Fosfor (PT)

Total poluanţi 361,1 945,1 581,1 78,9 9,3

Prezenţi în apele uzate industriale 107,2 339,3 267,8 19,1 1,8

Agricultură, silvicultură, pescuit 2,1 3,3 1,2 0,4 *)

Industrie extractivă 1,9 9,7 32,3 0,2 *)

Industrie alimentară 14,5 56,0 25,5 2,6 0,4

Industrie metalurgică 2,9 11,8 18,7 0,2 *)

Industrie textilă 12,2 32,5 19,2 2,9 0,3

Industria mijloacelor de transport 1,2 2,5 2,5 0,4 0,1

Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 4,4 8,6 2,6 0,8 0,1

Industrie chimică şi petrochimică 37,1 128,7 70,2 3,1 0,1

Producerea şi distribuţia energiei electrice 5,8 19,3 54,6 0,1 *)

Construcţii 0,1 1,6 11,1 *) *)

Alte activităţi industriale 25,0 65,3 29,9 8,4 0,8

Prezenţi în apele uzate menajere 253,9 605,8 313,3 59,8 7,5

*) sub 0,1 tone/zi

Industria minieră2,9%

Industria alimentară

1,3%

Industriametalurgică

4,6%

Industrie textilă1,5%

Industria chimică şi petrochimică

3,3%

Producerea şi distribuţia

energiei electrice25,9%

Alte activităţi economice

10,2%

Ape uzate menajere

50,3%

5

Încărcarea cu substanţe organice exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr este mai evidentă la apele uzate provenite din activităţile menajere 70,3%, respectiv 64,1%.

În ceea ce priveşte încărcarea cu nutrienţi, valorile cele mai ridicate se găsesc tot în apele uzate menajere: azot (75,8%) şi fosfor (80,6%).

Tabelul 5. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate generate, în anul 2016

tone/an

Ape uzate generate Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc

Total poluanţi 0,6 31,1 14,5 7,1 4,7 108,5

Prezenţi în apele uzate industriale 0,1 27,2 5,9 3,8 2,0 84,3

Prezenţi in apele uzate menajere 0,5 3,9 8,6 3,3 2,7 24,2

Apele uzate generate cu cea mai mare încărcare în metale grele provin din industria

extractivă: cupru (62,0 %), zinc (28,3 %). LOCUITORII CU LOCUINŢELE CONECTATE LA CANALIZARE În anul 2016, un număr de 9.702.739 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 49,2% din populaţia rezidentă a României. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2016, a fost de 9.415.524 persoane, reprezentând 47,8% din populaţia rezidentă a ţării.

În mediul urban s-au înregistrat 9.045.116 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 85,5% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 657.623 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 7,2% din populaţia rezidentă rurală a României.

Figura 4. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare, pe medii, în anul 2016

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la

sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (82,7%), urmată de regiunea Centru (59,4%). Cel mai redus grad de racordare s-a înregistrat în regiunile: Nord-Est (34,1%) şi Sud-Muntenia (34,9%).

0

5000

10000

15000

20000

25000

Naţional Urban Rural

Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare Locuitorii cu locuinţele neconectate la canalizare

mii persoane

6

Tabelul 6. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2016

persoane

Regiunea de dezvoltare Populaţia conectată la canalizare

din care:

cu staţie de epurare

fără staţie de epurare

Total 9.702.739 9.415.524 287.215

Nord-Est 1.108.436 1.093.424 15.012

Sud-Est 1.280.668 1.229.507 51.161

Sud-Muntenia 1.054.004 1.036.832 17.172

Sud-Vest Oltenia 726.229 698.255 27.974

Vest 1.011.886 977.414 34.472

Nord-Vest 1.241.716 1.219.131 22.585

Centru 1.387.945 1.330.852 57.093

Bucureşti-Ilfov 1.891.855 1.830.109 61.746

Figura 5. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la canalizare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2016

EPURAREA ŞI EVACUAREA APELOR UZATE

Din volumul total de ape uzate generate şi colectate în sistemele de canalizare au fost

evacuaţi în receptorii naturali aproximativ 1.924 mil. m3, din care 616 mil. m3 fără epurare. Apele uzate epurate, în volum de circa 1.308 mil. m3, au fost evacuate prin: staţiile de

epurare urbane 964 mil. m3, prin staţiile de epurare industriale 334 mil. m3 şi prin staţiile de epurare independente 10 mil. m3.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

NORD-EST SUD-EST SUD-MUNTENIA SUD-VESTOLTENIA

VEST NORD-VEST CENTRU BUCUREŞTI-ILFOV

Populaţia rezidentă a regiunii

Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă

Populaţia conectată la canalizaremii persoane

7

Figura 6. Distribuţia apelor uzate evacuate în receptorii naturali, în anul 2016

Cele mai mari volume de ape uzate deversate (cu sau fără epurare) s-au înregistrat în

bazinele hidrografice: Jiu (597 mil. m3) şi Argeş-Vedea (140 mil. m3), iar cele mai scăzute în bazinele hidrografice: Crişuri (44 mil. m3) şi Banat (77 mil. m3).

Figura 7. Repartiţia volumelor de ape uzate evacuate pe bazine hidrografice, în anul 2016

Calitatea apelor uzate evacuate în receptorii naturali depinde de cantităţile de poluanţi

existente în acestea: poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor), metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).

Efluent staţie de epurare urbană

50,1%

Efluent staţie de epurare industrială

17,4%

Efluent staţie de epurare

independentă 0,5%

Evacuări fără epurare32,0%

BANAT4,0%

JIU31,0%

OLT7,3%

ARGEŞ-VEDEA19,0%

IALOMIŢA-BUZĂU4,7%

DOBROGEA4,1%

MUREŞ9,4%

CRIŞURI2,3%

SOMEŞ-TISA5,7%

SIRET4,8%

PRUT-BÂRLAD7,7%

8

Tabelul 7. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate evacuate, în anul 2016

tone/zi

Bazinul hidrografic CBO5 CCO-Cr Materii în suspensie

Azot NT

Fosfor PT

Total poluanţi 137,4 399,1 318,5 41,1 4,5

Banat 3,7 9,9 4,9 1,6 0,2

Jiu 11,3 37,5 66,0 0,3 0,2

Olt 22,6 53,1 73,0 3,9 0,3

Argeş - Vedea 47,1 144,1 62,5 19,9 2,0

Ialomiţa - Buzău 5,7 15,4 7,7 2,2 0,3

Dobrogea 3,7 10,0 6,0 1,4 0,1

Mureş 17,3 54,6 35,1 2,4 0,3

Crişuri 3,0 7,8 2,2 0,6 0,1

Someş - Tisa 2,8 11,3 17,6 2,0 0,2

Siret 4,3 16,8 12,8 1,9 0,2

Prut - Bârlad 15,9 38,6 30,7 4,9 0,6

Tabelul 8. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate evacuate, în anul 2016

tone/an

Bazinul hidrografic Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc

Total poluanţi 0,3 29,3 9,8 6,4 3,4 92,0

Banat … 1,2 0,2 0,5 0,6 1,9

Jiu *) 0,1 *) *) 0,1 0,1

Olt *) 1,8 0,4 0,6 0,2 4,3

Argeş - Vedea 0,1 2,7 3,3 1,9 0,6 36,2

Ialomiţa - Buzău *) 0,6 1,7 1,1 0,6 4,9

Dobrogea 0,1 0,3 0,7 0,8 0,7 1,1

Mureş *) 19,0 *) 0,1 0,1 21,8

Crişuri 0,1 0,1 0,1 0,1 … 0,8

Someş - Tisa *) 0,6 2,7 0,6 0,1 8,7

Siret … 0,1 *) 0,1 0,1 0,2

Prut - Bârlad *) 2,8 0,7 0,6 0,3 12,0

*) sub 0,1 tone/an … lipsă date

9

Figura 8. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la canalizare, pe judeţe, în anul 2016

10

Figura 9. Distribuţia volumului de ape uzate generate, pe tipuri de activităţi, pe bazine hidrografice, în anul 2016

11

PRECIZĂRI METODOLOGICE 1. Sursa datelor Publicaţia conţine rezultatele următoarelor cercetări statistice:

Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate în anul 2016, realizată de Institutul Naţional de Statistică;

Distribuţia apei în anul 2016, realizată de Institutul Naţional de Statistică;

Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate în anul 2016, realizată de Institutul Naţional de Statistică împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române”.

2. Definiţii

Apele uzate reprezintă apele provenite din activităţile economice, casnice sau sociale, conţinând substanţe poluante sau reziduuri, care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale.

Apele uzate menajere reprezintă apele uzate rezultate din gospodăriile populaţiei, provenite de la gătit, spălat, grupuri sanitare etc.

Apele uzate orăşeneşti sunt apele uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi.

Apele uzate industriale sunt apele uzate care se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale.

Bazin hidrografic reprezintă unitatea fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor.

Consumul biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (200C) şi timpul standard (5 zile).

Consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) CCO-Cr reprezintă concentraţia masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie.

Efluentul defineşte apele uzate evacuate de către o staţie de epurare în receptor. Materiile în suspensie includ substanţele insolubile care se pot separa prin filtrare,

centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de maxim 2 mm). Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a

unor substanţe sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube.

Poluant înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare. Receptor natural reprezintă apa de suprafaţă – râu, lac, mare – în care sunt evacuate

apele uzate. Sistemul de canalizare a apelor uzate reprezintă sistemul de canale şi conducte care

adună apele uzate din mai multe surse pentru a le evacua împreună. Staţia de epurare reprezintă o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate

pentru diminuarea cantităţilor de poluanţi din apele uzate. Staţia de epurare urbană/industrială este staţia de epurare a apelor uzate

orăşeneşti/industriale. Staţia de epurare independentă este o ministaţie de epurare a apelor uzate provenite de

la grupuri de locuinţe, unităţi sociale, comerciale, hoteluri, spitale, unităţi militare care nu sunt conectate la sistemul de canalizare orăşenesc.