Dispre ul ale ilor fa ă de cultură. Cum va afecta timbrul cultural pia aț ș ț ț

de carte din România?

Andrei Popescu

Ale ii no tri î i manifestă dispre ul fa ă de cultură printr-o nouă ini iativăș ș ș ț ț ț

legislativă. Senatul a adoptat în decembrie 2014 o propunere legislativă privind instituirea unui

timbru cultural, care ar urma să fie aplicat tuturor produselor culturale: literatură,

cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte plastice, arhitectură, divertisment. Proiectul de lege

presupune că „timbrul cultural se aplică pe fiecare bilet de intrare la orice spectacol, indiferent

de modul de punere în vânzare a acestora, şi/sau pe fiecare produs cultural, indiferent de modul

de prezentare şi de comercializare a acestora, fizic sau virtual (pe internet)”.

Proiectul de lege care prevede instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de

deputaţi şi senatori din partidele PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR şi a fost adoptat de Senat pe 8

decembrie 2014. Ulterior, ini iativa legislativă a fost prezentată în Biroul Permanent al Camereiț

Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Trebuie remarcat faptul că dispre ul fa ă de cultură este o „calitate” comună a ale ilor no tri, oț ț ș ș

trăsătură care nu ine cont de diferen ele de orientare politică, demonstrată prin faptul căț ț

ini iatorii proiectului de lege sunt membrii ai PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, deci ai tuturorț

grupurilor parlamentare. De asemenea, proiectul se bucură de sprijinul Uniunii Scriitorilor,

condusă de doi „răsfă a i” ai tuturor regimurilor de până acum: Nicolae Manolescu (pre edinte)ț ț ș

i Varujan Vosganian (prim-vicepre edinte). Uniunea Scriitorilor apără într-un comunicat deș ș

presă timbrul cultural, considerând că acesta „înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală şi

aduce limpezirea situaţiei în privinţa tirajelor reale ale cărţilor editate”.

Potrivit textului legii, timbrul cultural va îmbrăca mai multe forme, precum timbrul

literar în valoare de 1 leu pentru căr i, timbrul cinematografic 2% din preţul unui bilet de intrareț

sau timbrul teatral în valoare de 5% din preţul unui bilet de intrare la spectacol. Noile taxe vor fi

suportate, bineîn eles, de către consumatori. Astfel, legea ar urma să afecteze toate ramurileț

culturale. Ne vom concentra în cele ce urmează pe timbrul literar i pe posibilele efecte aleș

acestuia asupra pie ei de carte din România.ț

Timbrul literar echivalează practic cu o cre tere a TVA-ului aplicat căr ilor laș ț

19%. Până în prezent, taxa pe valoare adăugată (TVA) pentru căr i, ziare i reviste este de 9%,ț ș

menită să stimuleze cumpărarea de produse culturale. Noul timbru literar ar anula practic

aceasă măsură de încurajare a culturii, taxele urmând să ajungă la 19% din valoarea căr iiț

pentru titlurile care au ca pre de vînzare 10 lei.ț

Reprezentan ii editurilor Humanitas, Nemira i Polirom au luat deja pozi ie fa ă deț ș ț ț

această ini iativă legislativă. Editura Polirom estimează, într-un comunicat de presă, că timbrulț

literar va genera cre teri medii de pre uri de 7-8% fa ă de cele actuale i consideră că proiectulș ț ț ș

love te direct în pia a de carte, care deja este ubrezită. De asemenea, reprezentan ii edituriiș ț ș ț

Polirom apreciază că măsura va avea ca efect o cre tere a taxării căr ilor până la 19%, de trei oriș ț

mai mare fa ă de media europeană. ț

Pia a de carte din România se află deja la cel mai jos nivel de după 1989. ț În urmă cu

trei luni a avut loc la Sinaia Conferinţa Naţională a editorilor şi difuzorilor de carte, organizată de

Federaţia Editorilor din România. Concluzia conferin ei a fost că industria cărţii din România aț

ajuns la cel mai jos nivel din ultimii 25 de ani. Situa ia editurilor este una critică, două treimiț

dintre acestea desfiin ându-se în ultimii cinci ani. Dintre cele 1420 de edituri care auț

supravie uit crizei economice, 898 (reprezentând 63,2% din total) n-au scos pe pia ă mai multț ț

de 10 titluri şi doar 45 de case şi grupuri editoriale au publicat mai mult de 100 de apariţii.

Practic, doar 45 de edituri dintr-un total de 1420 contează pe pia ă. Federa ia Editorilorț ț

consideră că o cauză a acestei situa ii este faptul că „statul a abandonat cultura scrisă şi industiaț

cărţii, deşi în Uniunea Europeană trendul este invers”.

În momentul de fa ă piaţa de carte valorează, conform Federaţiei Editorilor din România,ț

circa 90-100 milioane euro, aici fiind incluse i manualele colare sau ediţiile de carte apărute cuș ș

diverse ziare. Conform altor surse, cum ar fi reprezentan ii editurii Litera i ai librăriei onlineț ș

Elefant.ro, căr ile aduc rulaje de 60 milioane de euro, dintre care 20-30 de milioane suntț

generate de căr ile pentru copii. Făcând o compara ie cu maghiarii, care au un venit mediuț ț

comparabil cu al nostru, vecinii no tri au o pia ă de carte care se ridică la 200-250 milioane deș ț

euro, de i popula ia Ungariei este de două ori mai mică. Românii cumpără în medie o carte peș ț

an, în timp ce un european din Vest cumpără apte căr i pe an. ș ț

Căr ile sunt ieftine în România? Nimic mai fals! ț Principalul motiv pentru care românii

cumpără mult mai pu ine căr i decât alte ări europene este pre ul foarte mare din librării. Mul iț ț ț ț ț

spun că pre ul unei căr i este mai mic în România în compara ie cu ările occidentale, însăț ț ț ț

această afirma ie este falsă. La prima vedere, suma de bani scoasă din buzunar de un românț

pentru a cumpăra o carte este comparabilă ca i valoare sau uneori chiar mai mică decât ceaș

scoasă de un occidental. Însă pentru a o analiză relevantă trebuie inut cont i de diferen ele deț ș ț

venituri. Faptul că o carte costă 25 de euro atât în România, cât i în Marea Britanie nu esteș

relevant atâta timp cât pentru un român cu salariu mediu suma respectivă reprezintă 6,5% din

venitul lunar, iar pentru un britanic, sub 1%.

Pentru a analiza aceste diferen e am ales trei titluri de best-seller-uri ale ultimilor ani iț ș

am comparat pre urile căr ilor respective în România, Ungaria, Cehia, Polonia, Italia, Germaniaț ț

i Marea Britanie. Se poate observa din primul grafic că pre ul unei căr i în România esteș ț ț

comparabil cu pre ul din alte ări europene, fiind, pentru trilogia „Cele cincizeci de umbre ale luiț ț

Grey” de exemplu, mai mic decât în Ungaria, Cehia, Italia i Germania, dar mai mare decât înș

Polonia i Marea Britanie. Celelalte două titluri selectate, „Sub aceea i stea” i „Inferno”, pot fiș ș ș

achizi ionate în România la un pre sub cel al celorlalte ări analizate, cu excep ia Poloniei.ț ț ț ț

Diferen ele sunt însă mici, între 10 eurocen i i 3,50 euro.ț ț ș

Dacă trecem însă la al doilea grafic, care ilustrează procentul pe care o carte îl reprezintă

din salariul mediu, vom observa că situa ia se inversează. Un român ar cheltui pe trilogia trilogiaț

„Cele cincizeci de umbre ale lui Grey” 6,6% din salariu, în timp ce un italian, german sau britanic

ar scoate din buzunar între 0,9% i 1,75% din venitul lunar. Cu alte cuvinte, românul i-ar puteaș ș

achizi iona lunar 15 căr i de acest fel, iar un britanic ar putea cumpăra 108. Acest lucru arată căț ț

pentru români cumpărarea unei căr i este un lux i explică de ce ace tia cumpără în medie oț ș ș

carte pe an. În aceste condi ii, cui ar putea folosi timbrul literar?ț

- €

10.00 €

20.00 €

30.00 €

40.00 €

România (Librăria Cărture ti)șUngaria (Librăria Bookline)Cehia (Librăria Martinus)Polonia (Librăria Empík)Italia (Librăria La Feltrinelli)Germania (Librăria Weltbild)Marea Britanie (Librăria Wa-terstones)

Fig. 1 Pre ul unei căr i în euro în România i în alte ări europeneț ț ș ț

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

România (salariu mediu: 419 euro)Ungaria (salariu mediu: 537 euro)Cehia (salariu mediu: 711 euro)Polonia (salariu mediu: 744 euro)Italia (salariu mediu: 1923 euro)Germania (salariu mediu: 2054 euro)Marea Britanie (salariu mediu: 2807 euro)

Fig. 2 Raportul dintre pre ul unei căr i i salariul mediu din România i din alte ări europeneț ț ș ș ț