discurs

2
 Bună ziua, fraţii mei cei buni,  Bună ziua, bunii mei străbuni,  Bună ziua , ţară -gură de rai,  Bună ziua, dulcele meu grai...  Bun găsit Mereni- cetate de lumină!  Răsare prin greutăţi ş i prin ve acuri, prin s peranţe şi dezamăgiri, prin lacrimi şi bucurii...Ca grâul semănat din lumină, ca luceafărul cbrâtr din eternităţi, ca glia arată cu evlavia şi credinţa strămşească, cu sarele-n suflet şi-n priviri... Răsare ca frtăreaţă a demnităţii şi dăinuirii naţinle satul Mereni. Mereu tânăr, mereu "n flri de măr, sfinţit cu ag#easma eternei rugăciuni, cântat, plâns, iubit, dar cel mai imprtant, trăit...$răit aşa cum se trăiesc la ni marile sărbătri, aşa cum se cace pâinea, aşa cum dau "n flare trandafirii...%n #ram, biserică, adevărată catedrală a iubirii de neam "n care astăzi slu&eşte 'nsuşi (umnezeu...  Răsare, se-nalţă adevăratul şi nemărgin itul sare...) are, care pentru mine tt din Mereni răsare, de-a pururi, de aici, de-acasă...  'n ţara c ea ştefană, ca un cp il btezat "n legea ce a adevărată, cu crucea ş i icana, cu busuicul "n clţul casei aşa am văzut satul Mereni acum mai  bine de un deceniu. C u ameni frumşi, cu am eni primitri, cu un zâmb et atât de bla&in, atât de matern, satul devenise legănul cpilăriei mele...Mă uit şi acum cu prfundă nstalgie la aceste dealuri, aceste câmpii care, pe atunci, nu erau nimic altceva decât bastianle de apărare ale unei cetăţi atât de frumase. *u- prinţesa ce urma a fi găsită, satul c#ilia cea mai de seamă, casa cea mare a ţării de care am avut mereu atâta gri&ă. +zvarele satului, păşunile, pădurile nastre atât de pline de mister, tate mi se păreau elementele unui basm. $răiam "ntr-un basm, "ntr-un basm "n care cntinui şi acum să trăiesc. r, satul a rămas la fel de frums ca altădată, la fel de verde, la fel de plini de meri...Meri la fel de speciali, nu un simplu tip de cpaci flsiţi "n scpuri agricle, cum era dată, ci stră&erii demnităţii nastre, stră&erii unui sat de răzeşti...i aşa a fst să fie mereu, merii nştri cei mai "nflriţi, cei mai rdnici, aşa cum sunt şi amneii, la fel de curaţi, al fel de adevăraţi...  i api nu degea ba tefan c el Mare anume acest l c l-a ales pentru mş ia ce mai târziu avea să devină unul din cele mai prspere lcalităţi din ţară. tia ce ştia marele dmnitr...esemite a simţit şi el cum "ntrreaga sevă a acestiu neam curge pe aici, se cagulează şi frmează un adevărat nian de  valri, de frums.../r fi auz it tefan glasul acestiu pământ, glas ce cântă dine şi balade, spune legende şi cântece numai de el ştiute.../#, pământul nstru, atât de patern, atât de rdnic, de viteaz...)ute de ani s-au perindat de atunci, dar dinele au rămas aceleaşi, pământul la fel de bgat, izvarele la fel de curate...+ar satul a rămas acelaşi, insulă de rmânism, insulă de

Upload: artiom-radu

Post on 08-Mar-2016

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Discurs patriotic

TRANSCRIPT

7/21/2019 Discurs

http://slidepdf.com/reader/full/discurs-56def494aa1f8 1/2

  Bună ziua, fraţii mei cei buni,  Bună ziua, bunii mei străbuni,  Bună ziua , ţară -gură de rai,  Bună ziua, dulcele meu grai...  Bun găsit Mereni- cetate de lumină!

  Răsare prin greutăţi şi prin veacuri, prin speranţe şi dezamăgiri, prinlacrimi şi bucurii...Ca grâul semănat din lumină, ca luceafărul cbrâtrdin eternităţi, ca glia arată cu evlavia şi credinţa strămşească, cu sarele-nsuflet şi-n priviri... Răsare ca frtăreaţă a demnităţii şi dăinuirii naţinle satul Mereni. Mereu tânăr, mereu "n flri de măr, sfinţit cu ag#easmaeternei rugăciuni, cântat, plâns, iubit, dar cel mai imprtant, trăit...$răitaşa cum se trăiesc la ni marile sărbătri, aşa cum se cace pâinea, aşa cumdau "n flare trandafirii...%n #ram, biserică, adevărată catedrală aiubirii de neam "n care astăzi slu&eşte 'nsuşi (umnezeu...

  Răsare, se-nalţă adevăratul şi nemărginitul sare...)are, care pentrumine tt din Mereni răsare, de-a pururi, de aici, de-acasă...

  'n ţara cea ştefană, ca un cpil btezat "n legea cea adevărată, cu crucea şiicana, cu busuicul "n clţul casei aşa am văzut satul Mereni acum mai bine de un deceniu. Cu ameni frumşi, cu ameni primitri, cu un zâmbetatât de bla&in, atât de matern, satul devenise legănul cpilăriei mele...Măuit şi acum cu prfundă nstalgie la aceste dealuri, aceste câmpii care, peatunci, nu erau nimic altceva decât bastianle de apărare ale unei cetăţiatât de frumase. *u- prinţesa ce urma a fi găsită, satul c#ilia cea mai deseamă, casa cea mare a ţării de care am avut mereu atâta gri&ă. +zvarelesatului, păşunile, pădurile nastre atât de pline de mister, tate mi sepăreau elementele unui basm. $răiam "ntr-un basm, "ntr-un basm "n carecntinui şi acum să trăiesc. r, satul a rămas la fel de frums ca altădată, lafel de verde, la fel de plini de meri...Meri la fel de speciali, nu un simplu tipde cpaci flsiţi "n scpuri agricle, cum era dată, ci stră&erii demnităţiinastre, stră&erii unui sat de răzeşti...i aşa a fst să fie mereu, merii nştricei mai "nflriţi, cei mai rdnici, aşa cum sunt şi amneii, la fel de curaţi, alfel de adevăraţi...  i api nu degeaba tefan cel Mare anume acest lc l-a ales pentru mşiace mai târziu avea să devină unul din cele mai prspere lcalităţi din ţară.

tia ce ştia marele dmnitr...esemite a simţit şi el cum "ntrreaga sevă aacestiu neam curge pe aici, se cagulează şi frmează un adevărat nian de valri, de frums.../r fi auzit tefan glasul acestiu pământ, glas ce cântădine şi balade, spune legende şi cântece numai de el ştiute.../#, pământulnstru, atât de patern, atât de rdnic, de viteaz...)ute de ani s-au perindatde atunci, dar dinele au rămas aceleaşi, pământul la fel de bgat, izvarelela fel de curate...+ar satul a rămas acelaşi, insulă de rmânism, insulă de

7/21/2019 Discurs

http://slidepdf.com/reader/full/discurs-56def494aa1f8 2/2

adevăr "n inima Mldvei...)-a luptat pentru el, ape peste ape, puteri pesteputeri. Mulţi au "ncercat să taie rădăcinile uni sat atât de mare, decuminte...Ceea ce nu ştiau "nsă era că rădăcinile acestr ameni, rădăcinilenastre sunt adânc "nfipte "n acest pământ. 0i am prins rădăcini aici, ca şicdrii străvec#i, ni ne-am "nfrăţit cu acest pământ. 0e-au bătut furtunile,

dar am stat pe lc, ca să ne vină ceasul "nflririi!  i caesul a venit! / venit cu alură de prsperitate, de pace şi veşnicie....12eşnicia s-a născut la sat1 spune Blaga. i unde "n altă partedecât "n satul Mereni se află izvrul nesecat al veşnicii acestui pământ3%nde "n altă parte vei găsi bărbaţi atât de "nalţi, cpii atât de frumşi şizâmbitri, bătrâni atât de "nţelepţi şi femei atât de frumase, care ştiu sătarcă3 $arcem de când ne ştim, "ncă de la rmani, că de la Râm netragem..0e tarcem "ncet destinul, frums, fluent şi fără sfârşit...Bunicamea a ştiut şi ea să tarcă, cu iţă de aur, cu iţă vră&ită. Bunicile nstre s-aunăscut tt aici, tţi ne tragem bârşia din acest sat, deci, ni suntem

amenii acestiu pământ, amenii acestui picir de plai.  Mulţumesc lui (umnezeu că m-am născut aici, mulţumesc lui (umnezeune-a dat casă de piatră "ntr-un sat clădit din lacrimile strămşilr nştri,sângele străbuneilr mştri căzuţi pentru libertatea ţării! )at clădit dinpietrele Clanei +nfinitului şi a Clumnei lui $raian...  /ici, acasă, ne aşteaptă mereu sătucul nstru drag. 'nflrit, "nverzit, cucpacii văruiţi. riunde nu am pleca, riunde nu am fi, riunde nu ne-arduce greul zilei de azi, bucăţica de pâine, să nu uităm nicidată ca aici,acasă, ne aşteaptă părinţii, ne aşteaptă pragul de piatră, ne aşteaptă partacasei atât de dragi, ne aşteaptă satul unde am iubit şi am fst iubiţi primadată. * de datria nastr să-l iubim, să-l crtim şi să-l "nălţăm aşa cum aufăcut- atâtea generaţii până la ni.

entru mine riunde-aş fi, sarele de-aici răsare! )atul meu fără de vârstă, satul meu fără de marte!