tehnica de discurs

7/18/2019 tehnica de discurs

http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-de-discurs 1/104

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE LITERE

SPECIALIZAREA: JURNALISM

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

LUCRARE DE LICEN ĂȚ

COORDONATOR TIIN IFICȘ Ț

Conf. Univ. Dr. Ana Maria Munteanu

ABSOLVENT

IRINA- FLORINA MIRICĂ

CONSTAN AȚ

2!"



UNIVERSITATEA #OVIDIUS$ DIN CONSTAN AȚ

FACULTATEA DE LITERE

Avi%at Data

Se&n'tura (oor)onator tiin ifi(ș ț

TE*NICI DE MONTA+ I LIMBA+ CINEMATO,RAFIC NȘ

REALIAREA VIDEOCLI/URILOR /ROMO IONALEȚ

COORDONATOR TIIN IFICȘ Ț

Conf. Univ. Dr. ANA MARIA MUNTEANU

ABSOLVENT

IRINA- FLORINA MIRICĂ

CONSTAN AȚ

2!"

2



CU/RINS

Introducere 5

CAP . I. Te0ni(i )e &onta1

1. Elemente tehnice ale imaginii de film 62. Elemente simbolice ale imaginii de film 29

CAP. II. Li&a1u3 (ine&ato4rafi( 32

CAP. III. I&5ortan a trai3eru3ui 6n in)u7tria (ine&ato4rafi('ț 38

CAP. I. So(ia3 &e)ia3 i 53atfor&e3e on-3ineș

1.Promo!area "roduc iilor cinematografice "rin intermediul canalelor media iț ș

re elelor de sociali#are $%ț

&'()I( )E CA* 5$

C+,C-(*II 63

E'+)+-+/IE 6$

A,E0E 66

I-I+/AIE 86



INTRODUCERE

Industria de di!ertisment cu"rinde toate ser!iciile i acti!it4 ile din domeniulș ț

teatrului filmului artelor "lastice mu#icii dansului o"erei "ublica iilor literare tele!i#iuniiț

i radioului.ș

Persoane fi#ice sau organi#a ii im"licate n aceste domenii se anga7ea#4 n !n#areaț

"roiectelor re#ultatedin creati!e or:ing acti!it4 i sau ser!icii furni#ate de scenari tiț ș

com"o#itori mu#icieni i al i arti ti.ș ț ș

;n cinematografie "e lng4 elementele tehnice i artistice foarte im"ortant4 este iș ș

"romo!area "roduc iilor cinematografice. Promo!area de"inde ns4 de metodele "rin careț

alegi s4 aduci un film n fa a "ubliculuiț . iar acesta s4 fie "rimit cu succes.Cei im"lica i n furni#area de di!ertismentț din industria cinematografic4 au remarcat

rolul informati! i de "ersuasiune "e care l au trailerele n deci#ia de !i#ionare i le<auș ș

integrat n strategiile de mar:eting.'railerele sunt o formă de publicitate i o formă unică de exp ș unereozi ieț a filmului

narativ n care discursul de promovare i argumentul narativ sunt unite ș . Aceste trailere de

film sunt considerate a fi o form4 de "ublicitate afecti!4 datorit4 naturii lor !i#uale iș

emo ionale. A adar trailerele sunt obiecte care "ot fi anali#ate din multi"le "ers"ecti!e si cuț ș

metodologii adec!ate acestor "ers"ecti!e.;n industria cinematografic4 trailerul este considerat cel mai eficient mod de

promovare, care influen ea#4 a te"t4rile consumatorilor. )in aceast4 cau#4 este foarteț ș

im"ortant ca trailerul s4 a7ung4 la un "ublic ct mai larg cu "utin 4. Acest lucru nu im"lic4ț

ns4 i fa"tul c4 a te"t4rile consumatorilor trebuie s4 se ba#e#e e=clusi! "e trailer.'railerul deș ș

film are rolul de a promova o peliculă i deș a face consumatorul să devină interesat să o

vizioneze dar a te"t4rile acestuia "ot fi influen ate i de o"inii critici distribu ie regi#oriș ț ș ț

ar4 de origine sau "ostere. )e aici deri!4 anumite tr4s4turi de natur4 e="resi!4 corelate cu unț

ti" de "ersuasiune care le "articulari#ea#4.Am dorit s4 reali#e# o lucrare n domeniul cinematografiei n "rimul rnd "entru c4

tema rolului trailerelor este n mic4 m4sur4 de#b4tut4 n omnia.(n alt moti! "entru care am ales aceast4 tem4 este acela c4 !reau s4 urme# o carier4

n domeniul edit4rii !ideo a adar lucrarea de fa 4 mi "ermite s4 mi a"rofunde# cuno tin eleș ț ș ț

n ceea ce "ri!e te filmul i reali#area acestuia.ș ș

A!nd n !edere interesul meu "entru monta7ul cli"urilor !ideo mi<am "ro"us ca "rin

aceast4 lucrare s4 identific rolul trailerelor de film n "romo!are i s4 desco"4r cum "oateșnfluen a reali#atorul cli"urilor de "romo!are "o"ularitatea i "rofitul unui film.ț ș

4



;ntotdeauna m<am ntrebat cum se reali#ea#4 efectele s"eciale dintr<un film.;mi doresc s4 aflu ct mai multe nforma ii des"re acest element tehnic i consider caț ș

tema aleas4 m4 !a "utea a7uta.



CA/ITOLUL I.ELEMENTE TE*NICE ALE IMA,INII DE

FILM

!.!. Infor&a ia 6n i&a4iniț

+ mare condi ie a artei cinematografice este ca"acitatea de a gndi n imagini.ț

;n ceea ce "ri!e te cinematografia sau audio!i#ualul discursul imaginii a de"4 it cuș ș

mult discursul cu!intelor n ultima !reme.

Coeren a discursului imaginilor se ob ine "rin urm4toarele moduriț ț > informati!itate

claritate credibilitate autenticitate sau conci#ie. ?Ar trebui definite aceste conce"te iș

"reci#at4 sursa@

!.!.!. Cara(teri7ti(i3e 53anuri3or )e fi3&are

Conform lui ihai Coman1 ?este o citare gresita Coman este coord. nu autor trebuie

indicat autorul@cele mai cunoscute "lanuri de filmare sunt urm4toarele>

1. Planul de ansamblu• Acest "lan de filmare are ca sco" locali#area ac iunii. Prin "lanul de ansambluț

se descrie cel mai are cadru fi#ic n care se "oate integra ac iunea.ț

1

ihai Coman 29 anual de 7urnalism Ed. a 3< a re!. Editura Polirom Ia i>ș 59<59

6



2. Planul general• )e i are n aten ie "lanul fi#ic ce con ine ac iunea acest "lan "oate fi largit.ș ț ț ț

&e "oate s"une c4 "lanul general este echi!alent conte=tului fi#ic al

e!enimentului.

3. Planul ntreg• Planul ntreg este cel care sur"rinde doar ac iunea "ersona7ului. Acest "lanț

"ermite !i#uali#area n ntregime a "ersona7ului.



$. Planul B american• Planul Bamerican sur"rinde ca i "lanul ntreg ac iunea "ersona7ului.ș ț

;n acest ca# ns4 "ersona7ul este ncadrat f4r4 a i se !edea "artea inferioar4 a

"icioarelorD mai e=act "ersona7ul este filmat de la genunghi n "artea de sus a

cor"ului.

5. Planul mediu• ;n "lanul mediu de filmare "ersona7ul este ncadrat doar "e 7um4tate adic4

"artea su"erioar4 a cor"ului. Ca i n ca#ul "lanurilor Bamerican i ntregș ș

este de asemenea sur"rins4 numai ac iunea "ersona7ului nu i ceea ce seț ș

ntam"l4 n 7urul acestuia.)e cele mai multe ori n ca#ul "lanului mediu fundalul a"are blurat tocmai

"entru a se atrage aten ia asu"a "ersona7ului.ț

8



6. /ros<"lanul• /ros<"lanul este ti"ul de "lan de filmare care se concentrea#4 asu"ra chi"ului

"ersona7ului. Acest ti" de "lan este utili#at atunci cnd se dore te descriereașfe ei unui actor.ț

%. Planul< detaliu• Atunci cnd trebuie adus n aten ie un anumit detaliu anatomic este folositț

"lanul detaliu.Planul< detaliu sur"rinde doar anumite "4r i ale chi"ului cum ar fi nas ochiț

gura. Aceste detalii se consider4 "urt4toare de informa ii. )e e=em"lu dac4ț

se dore te "unerea n e!iden 4 a unei tr4iriF emo ii a "ersona7ului acesta esteș ț ț

filmat n "lan< detaliu.



8. Planul de leg4tur4• Planul de leg4tur4 sau "lanul de tran#i ie este acel ti" de "lan n care esteț

ncadrat un obiect sau un detaliu static. +biectul sau detaliul static trebuie s4

fie neutru din "unct de !edre informati! deoarece are rolul de a asiguratrecerea de la o sec!en 4 la alta a ac iunii.ț ț

Pentru fiecare element dintr<un material filmat se recomand4 anumite ti"uri de

"lanuri. Pierre /an# ?1988@?"reci#area sursei n not4 de subsol@ indic4 urm4toarele "lanuri> Pentru "ersona7 sunt indicate "lanurile> "lan mediu Bamerican gros<"lan sau

"lan< detaliu Pentru decoruri "lanurile recomandate sunt> "lanul general "lanul de

ansamblu si "lanul< detaliu Pentru leg4tura ntre momentele ac iunii este recomandat n mod e!identț

"lanul de leg4tur4. Acest "lan la rndul s4u "oate fi ori )e5en)ent ori

in)e5en)ent.

Planul de leg4tur4 de"endent con ine o informa ie integrat4 n ac iunea "rinci"al4 a filmului.ț ț ț

Cel inde"endent nu are !reo legatur4 cu ac iunea "rinci"al4 dar nu este nici n contradic ie cuț ț

aceasta.

Pe de alt4 "arte rederic: &hoo: ?198%@2 !ine cu alte "ro"uneri !i#nd "lanurile de filmare>

Planul de restabilire a cadrului general al ac iunii> este de fa"t bine cunoscutulț

"lan de ansamblu. Planul de restabilire a ac iunii> este o alt4 !ariant4 a "lanului de ansamblu ns4ț

acesta con ine informa ii diferite.ț ț

2&hoo: rederic: 1989 'ele!ision ield Production and e"orting -ongman ,e Gor: "H..

1



;n ceea ce "ri!e te "lanul "entru "ersona7 rederic: &hoo: consider4 a fi rele!ante.>ș

Planul B"unct de !edereD Planul Breac ieț

Alte dou4 ti"uri de "lanuri recomandate de rederic: &hoo: sunt>

Planul Bn unghi o"us D acest "lan const4 n ncadrarea din cealalt4

e=tremitate a a=ei de filmare ini iale.ț

Planul de tran#i ieD ti"ul de "lan ce asigur4 trecerea de la o eta"4 la alta aț

ac iunii.ț

Un40iuri )e fi3&are

(nghiurile de filmareB&e refer4 la "o#i ia camerei n ra"ort cu obiectul film4rii.celeț

mai utili#ate trei unghiuri sunt> )e 7u7 6n 1o7 sau "lon7at ?reduce im"ortan a "ersona7uluiț

sau descrie conte=tul@ )e 1o7 6n 7u7 sau contra"lon7at ? are efecte s"ectaculoase

dramatice@ i normal sauș 5e ori%onta3' ?camera este a"ro=imati! la aceea i n4l ime cuș ț

obiectul [email protected]

(nghiul camerei de filmat se refer4 la "o#i ionarea camerei de filmat fa 4 deț ț

"ersoanele sau obiectele din ra#a !i#ual4.$

(nghiul de filmare are mai multe roluri n reali#area unei imagini. )e e=em"lu

"oate a!ea un rol estetic sau unul "sihologic. (n lucru foarte im"ortant n ca#ul unghiului

de filmare este acela c4 "oate a7uta la rela iile s"a iale astfel minimi#nd bi<ț ț

dimensionalitatea imaginii "e ecran.

(nghiurile de filmare sunt de trei ti"uri>

1. (nghiul de 7os < in sus contra"lon7at este unghiul n care camera de filmat este "lasat4 sub ni!elul obiectuluiochiuluiD n acest ca# este !orba des"re un cadru

"lon7at.2. (nghiul de ti" Bstraight on acesta este un unghi de 18 de gradeD unghiul de

ti" Bstraight on "lasea#4 camera de filmat la ni!elul subiectului.3. (nghiul de sus camera de filmat este "o#i ionat4 deasu"ra subiectuluiD din acestț

unghi se ob ine un cadruț "lon7atcontra"lon7at ?subiectul este filmat de sus n 7os@

!

ihai Coman ?coord.@29 anual de 7urnalism Ed. a 3< a re!. Editura Polirom Ia i> 59<592ș4. 4l4 escu 2$ anual de "roduc ie de tele!i#iune Editura Polirom Ia i> 11$<153ș ț ș



OBIECTIVELE

1 +biecti!ul 5 este unul dintre cele mai im"ortante elemente ale camerei de filmat.

Este indicat ca obiecti!ul ata at camerei s4 fie ales n func ie de cadrul ce se dore teș ț ș

a fi ob inut. Cu a7utorul obiecti!ului "otri!it se "ot ob ine imagini dramatice sau nc4rcateț ț

de metafore.

+ !arietate de obiecti!e folosite "oate modifica ti"ul de imagine transmis4 "e ecran.

;n reali#area filmelor ti"urile de obiecti!e folosite sunt urm4toarele>

a@ oie(tivu3 4ran) 8 an4u3ar> este acel ti" de obiecti! folosit n genere la

"lanurile generale deoarece ofer4 o "ers"ecti!4 mai larg4. ,u este indicat acest obiecti! i n reali#area gros<"lanurilor acesta oferindș

o imagine distorsionat4.

b@ oie(tivu3 #o(0i-)e-5e te# 9fi70-e:e;ș > obiecti!ul Bfish<eeB are o distan 4ț

focalș4 foarte scurt4. Acest obiecti! sur"rinde imagini distorsionate ce "ot fi

"erce"ute ca fiind tensionate sau dramatice.c@ te3eoie(tive3e> obiecti!ele de acest ti" facilitea#4 nregistrarea subiectelor de

la distan 4 foarte mare a!nd unghiuri mici.ț

d@ oie(tivu3 tran7fo(ator> cu a7utorul acestui obiecti! cameramanul "oate face

trecerea de la teleobiecti! la obiecti! grand< angular sau de la un "lan general

la un "rim< "lan f4r4 a fi ne!oit s4 o"reasc4 a"aratul de filmat.Acest4 trecere este im"ortant4 deoarece diri7ea#4 aten ia teles"ectatorilor doar ț

c4tre un anumit num4r de obiecteF"ersoane din cadrul filmat.

" . 4l4 escu 2$ anual de "roduc ie de tele!i#iune Editura Polirom Ia i> 11$<153ș ț ș

12



1 . 4l4 escu 2$ anual de "roduc ie de tele!i#iune Editura Polirom Ia i> 11$<153ș ț ș

/ROFUNIMEA DE C<M/

1 Profun#imea de cm" a unui cm" !i#ual se refer4 la o #on4 cu un ni!el acce"tabil defocali#are clar4. Care se ntinde "e o anumit4 distan 4 n fa a i n s"atele "unctului deț ț ș

focali#are.

Profun#imea de cm" se m"arte n dou4 categorii>2

1@ arfu3Ș este reali#at cu a7utorul unor anumite obiecti!e "e care le folose teș

cameramanulD n ca#ul arfului imaginea este clar4 numai ntr<un anumit "unct fieș

n "rim<"lan ?fig. 1.@ fie la distan 4 ?fig.2@.ț

ig. 1 ig. 2



1 . 4l4 escu 2$ anual de "roduc ie de tele!i#iune Editura Polirom Ia i> 11$<153ș ț ș

2 alentina arinescu 29 Cercetarea n comunicare etode i tehnici Editura C.J. ec:ș

ucure ti> 9<9ș

2@ /rofun%i&ea &are )e (=&5 acest ti" de "rofun#ime "ermite cu"rindereantregului cm" !i#ual ns4 de aceast4 dat4 toate obiectele din imagine sunt clare

?fig. 3@.

ig. 3

Profun#imea de cm" !i#ual 7oac4 un rol im"ortant in ghidarea ochiului "ri!itorului

s"re #one sau "ersona7e "e care reali#atorul dore te s4 le e!iden ie#e.ș ț

14



MI CĂRI ALE CAMEREI DE FILMATȘ

i c4rile camerei de filmat sunt alese n func ie de cadrul "e care dorim s4 l ob inem.ș ț ț

iecare mod de mi care a camerei "oate influen a mesa7ul "e care regi#orul i<a "ro"us saș ț ș

l transmit4.

# /anora&i(u3$ este "rimul mod de mi care a camerei de filmat. Acesta const4 nș

mi carea n "lan ori#ontal sau !ertical astfel facilitnd urm4rirea "ersona7ului.ș

;n ca#ul "anoramicului reali#at ntr<un "lan stabilit se "ermite o BscanareB a scenei

filmate.Prin intermediul "anoramicului regi#orul "oate men ine "erce" ia de dramatism aț ț

unei sec!en e sau a unui "lan f4r4 a fi ne!oit s4 fac4 t4ieri la monta7 ?fig.1@.ț

ig. 1



1 V#$%&'(&#) M#*(&%+,-) 2.) C%*,%'#*%# /& ,0-&(,#*% M%'03% ( '%5&(,() E3('-*# C7%,9) -,-*%'(: ..!

Acelea i mi c4ri ale camerei n "lan ori#ontal sau !ertical "ot crea un unghi de ti"ș ș

Bun40i 7uie(tiv ?#5oin- of- vie>- 70ot$? #/OV- 70ot$@ dar de aceast4 dat4 este

necesar ca mi c4rile s4 fie utili#ate ntr<o manier4 subiecti!4 ?fig. 2@.ș

ig. 2

16



(n alt mod de mi care a camerei de filmat este "lanul de urm4rire cu camera "eș

un dis"o#iti! s"ecial cum ar fi Btrave3in4 sau B)o3ie.

;n tim"ul film4rii camera este fie m"ins4 "e ine fie suit4 "e un !ehicul sau oș

macara.

Cu a7utorul acestei mi c4ri se ob ine un "lan continuu i "ermite ca ac iuneaș ț ș ț

desf4 urat4 ra"id s4 fie filmat4 n tim" real att de la de"4rtare ct i din "lan a"ro"iat ?fig.ș ș

3@.



ig. 3

EFECTELE S/ECIALE

18



Efectele s"eciale sunt de fa"t ilu#ii !i#uale ?"erce"ti!e@ale omului a"licate n

cenematografie 7ocuri tele!i#iune etc.

Ini ial efectele s"eciale erau doar de ti" o"tic dao odat4 cu de#!oltarea tehnologiei auț

"utut fi create i efecte mecanice.ș

Efe(te3e &e(ani(e ? de asemenea numite efecte "ractice sau fi#ice @ sunt de obicei

reali#ate n tim"ul film4rilor ?li!e<action@ . Aceasta include utili#area de recu#it4 mecani#at4

"eisa7e machete anima ii "irotehnie i efecte atmosferice > !nt "loaie cea 4 #4"ad4 ț ș ț

nori etc.

A face o ma in4 s4 "ar4 c4 se de"lasea#4 de la sine i aruncnd n aer o cl4dire suntș ș

e=em"le de efecte mecanice . Efectele mecanice sunt adesea ncor"orate scenografie iș

machia7 . )e e=em"lu un "latou de filmare "oate fi construit cu u i sau "ere i "entru aș ț

mbun4t4 i o scena de lu"t4. achia7ele "rotetice "ot fi folosite "entru a face un actor s4 arateț

ca o creatur4 non<uman4 ?fig.1@ .

Efe(te3e o5ti(e ?numite i efecte fotografice @ sunt tehnici n care imagini sau cadreș

de film sunt create fotografic fie K n a"aratul foto K folosind e="unere multi"l4 fie "rin "rocesul S(0@fftan sau n "ost<"roduc ie folosind o im"rimant4 o"tic4 . (n efect o"tic arț

"utea fi folosit "entru a "lasa actori sau sec!en e "e un fundal diferit . 1ț

+ "ro!ocare "entru domeniul cinematografic a fost simularea s"ectacolelor n

mi care. Astfel s<a ncura7at utili#area miniaturilor. )e e=em"lu o b4t4lie na!al4 "utea fiș

creat4 cu a7utorul miniaturilor reali#ate n studio ?fig.2@. -a fel se ntam"la i n ca#ulș

a!ioanelor sau ma inilor de r4#boi terestre ?fig.3@.ș 2



1 ichard ic:itt) 2;) # 30-# %3(<(%) S=%,(#$ E>%,'+: T5% 7(+'0*? #&3

T%,5&(@-%) illboard oo:s)

I&, <823<8$8<6

2 T P0*'%* #&3 T D->) C0=0+('(&B D(B('#$ I#B%+) P*0,%%3(&B+ 0 SIRAP7

84) 18 1.84G

ig. 1

ig.2

2

https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Richard_Rickitt&action=edit&redlink=1

https://en.wikipedia.org/wiki/Billboard_Books

https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/0823084086

https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Richard_Rickitt&action=edit&redlink=1

https://en.wikipedia.org/wiki/Billboard_Books

https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/0823084086



ig. 3

;n "re#ent astfel de efecte se crea#4 n mod obi nuit "e com"uter cu a7utorul unorș

"rograme s"eciale.

'ehnologia actual4 "ermite generarea imaginilor din com"uter schimbnd astfel a"roa"e

toate as"ectele efectelor s"eciale dintr<un film.

Com"unerea digital4 s"re deosebire de cea o"tic4 ofer4 mai mult control i libertateș

de crea ie. 'ehnicienii "ot crea modele mult mai detaliate.ț

)e i ma7oritatea efectelor s"eciale sunt com"letate n tim"ul "ost<"roduc iei acesteaș ț

trebuie "lanificate atent inc4 din "re<"roduc ie i "roduc ie. Pe fiecare "latou de filmareț ș ț

trebuie s4 e=iste un su"ra!eghetor de efecte !i#uale care s4 lucre#e n mod constant cudirectorul i tot "ersonalul "entru a a7unge la re#ultatul dorit.ș 3



3cClean &hilo '. 2% )igital &tortelling> 'he ,arrati!e Poer of isual Effects in ilm. 'he I'

Press. I&, <262<13$65<9

MONTA+UL

onta7ul unui film nu nseamn4 doar a t4ia decu"a cadrele filmate sau a ad4uga

efecte au"ra lor la ntm"lare. Pentru a monta un film este ne!oie de mult sim artistic i deț ș

e="erien 4 n domeniu. Aceste lucruri te a7ut4 s4 "o i t4ia cadrele astfel nct leg4tura dintreț ț

ele s4 fie una armonioas4 f4r4 ru"eri de ritm al ac iunii. A!nd e="erien 4 i sim artistic "o iț ț ș ț țalege de e=em"lu mu#ica "otri!it4 "entru o anume sec!en 4.ț

1 onta7ul "oate fi clasificat n mai multe ti"uri. Acesta "oate fi>

onta7 "aralelD

onta7 "rin antite#4D

onta7 "rin analogieD

onta7 "rin sincronismD

-eitmoti!

22

https://en.wikipedia.org/wiki/The_MIT_Press


https://en.wikipedia.org/wiki/International_Standard_Book_Number

https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/0-262-13465-9



https://en.wikipedia.org/wiki/International_Standard_Book_Number

https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/0-262-13465-9



Monta1u3 5ara3e3 "re#int4 alternati! dou4 ac iuni simultane dar care se "etrec nț

locuri diferite. )e e=em"lu ntr<un film sunt "re#entate alternati! ac iunile simultane a doiț

"arteneri ce se afl4 n ora e diferite.ș

Monta1u3 5rin antite%' a a"4rut "entru "rima dat4 n anul 195. )e regul4 acest ti"

de monta7 arat4 antite#a dintre dou4 clase sociale. (n e=em"lu n acest sens "oate fi "elicula

romneasc4 ilantro"ica ?22@ n care sunt "re#entate succesi! sec!en e din casa bogatuluiț

i sec!en e de strad4 unde i desf4 oar4 acti!itatea cer etorii condu i de el.ș ț ș ș ș ș

Monta1u3 5rin ana3o4ie const4 ntr<o rela ie "oetic4 ntre dou4 sau mai multe cadre.ț

Acesta se "oate reali#e n cores"onden 4 cu monta7ul "rin com"ara ie sau cu monta7ulț ț

metaforic.

Monta1u3 5rin 7in(roni7& este n stns4 leg4tur4 cu monta7ul "rin analogie. &e "oate

s"une c4 sincronismul const4 n nl4n uirea unor analogii.ț

Monta1u3 5rin 3eit&otiv nseamn4 inserarea in mod re"etat a unei imagini la

anumite "erioade de tim". Aceste imagini indic4 esen a filmului.ț



1 Aurel c4 Adina /eorgescu +brocea 198% onta7ul de film Editura 'ehnica $2<$8ș

+ alt4 clasificare se "oate face din "unct de !edere al tim"ului de monta7. Arnheim

?sursa@este unul dintre cei care "ro"une o astfel de clasificare>monta7 reali#at "e ba#a "rinci"iilor de decu"a7

monta7 reali#at "e ba#a rela iilor de tim"ț

monta7 reali#at "e ba#a rela iilor de s"a iuț ț

monta7 reali#at "e ba#a relatiilor de con inutț

)a e=. Pt fiecare ti" de monta7 ,otele le de subsol le introduce ca lumea cu clic: oe reference st 7os

glic: "e footnote si introduce referintele

24



Ti&5u3 (ine&ato4rafi(

;n cinematografie tim"ul nu are nicio leg4tur4 cu tim"ul din !ia a real4ț este tim"ul

naratiunii sau diege#ei o reorgani#are a tim"ului real ca tim" "sihologic asociat uneistructuri narati!e scena actiune dialog comentariu. 'railerul este un ni!el metanarati!..

egi#orul trebuie s4 "re#inte teles"ectatorului momentele im"ortante din film astfel

nct durata "eliculei s4 nu de"4 easc4 2 ore.ș ?nu este o regul4 sunt filme care se intind "e o

durat4 mai mare. Acum trebuie f4cut4 o diferen 4 n filmul comercial care desigur seț

ncadrea#4 intr<o or4 si $ de min 2 h ca un "rodus cultural de ti" fast food dar sunt filme

de festi!al sau filme semnate de regi#ori de renume care nu se limitea#4 la tim" ci la

calitatea "o!e tii i a mesa7ului cinematografic@ș ș

onta7ul 7oac4 un rol foarte im"ortant n "re#entarea ac iunii ce se "oate desf4 ura nț ș

doua "erioade de tim" diferite. Prin aran7area cadrelor se "ot com"rima ore #eci de ore sau

chiar #eci sau sute de ani n cate!a secunde de tran#i ie ntre sec!en e.ț ț

'im"ul cinematografic este clasificat astfel>

Ti&5 (o&5ri&at se ob ine "rin monta7. )e e=em"lu n "rima sec!en 4 suntț ț

"re#enta i doi so i so ia fiind ns4rcinat4 a doua sec!en 4 i g4se te "eț ț ț ț ș



"rotagoni ti la maternitate iar n cea de a treia sec!en a a"ar cei doi so iș ț ț

actual "4rin i m"reun4 cu co"ilul de 3<$ ani.ț

Ti&5u3 )i3a3tat "oate de!eni "osibil att cu a7utorul unghiurilor de filmare

ct i cu a7utorul monta7ului. )e obicei tim"ul filmic dilatat se reali#ea#4 "rinș

filmarea unei scene din mai multe unghiuri a"oi cadrele filmate din unghiuri

diferite sunt montate succesi!. 'im"ul dilaltat se folose te n general cnd suntș

"re#entate accidente. )ou4 ma ini care se ciocnesc sunt filmate din unghiuriș

diferite cadrele ob inute relatate succesi! dau im"resia de dilatare a tim"ului.ț

Prelungirea tim"ului de!ine u or un mi7loc de e="resi!itate "uternic.ș

Ti&5u3 r'7turnat este genul de "rocedeu artistic folosit "entru scene de

intoarcere n tim" a "ersona7ului sau a nara iunii.ț

F3a70-a(-u3 sau ti&5u3 r'7turnat se utili#ea#4 "entru accentuarea tensiunii

dramatice clarificarea unor ac iuni relatate n "re#ent adncirea unor as"ecteț

"shiologice. (n e=em"lu este> "ersona7ul a7unge ntr<o loca ie n care n urm4ț

cu c i!a ani a tr4it anumite e!enimente. Pri!itorului i sunt "re#entate aceleț

e!enimente ca amintiri ale "ersona7ului dar ntr<o sec!en 4 distinct4.ț

/roie(tarea 6n viitor?lash<forard@iitorul nu este cunoscut n aceast4 lume "oate fi "re#entat n func ie de cumț

i<l nchi"uie sau "erce"e fiecare regi#or sau scenograf.ș

Prin inserarea unei sec!en e ce relatea#4 !iitorul n desf4 urarea ac iuniiț ș ț

"re#nte n tiin e#4 "ri!itorul cu ceea ce urmea#4 s4 se ntm"le.ș ț

1Aurel c4 Adina /eorgescu +brocea 198% onta7ul de film Editura 'ehnica 82<95ș Ce

naiba faci cu notele de subsolL n(etinirea are un rol im"ortant n e= "resi!itatea filmului. Prin ncetinirea unor

mi c4ri cum ar fi o s4ritur4 un accident un dans sau o lu"t4 se "ro!oac4 o stareș

de dramatism de grandoare sau de "utere. A((e3era iaț este ob inut4 "rin filmarea cu o frec!en 4 redus4 dar redat4 laț ț

frec!en a normal4. Procedeul de accelera ie este folosit n cadrele filmate nț ț

natur4 cnd se dore te gr4birea unui "roces natural ?nflorirea unei "lante de laș

stadiul de boboc la cel de floare@ Inver7area se utili#ea#4 de obicei n cadrul scenelor comice. In!ersarea

"ermite ntoarcerea unui obiect ?c4#ut la sol@ n locul n care era ini ial.ț

O5rirea ti&5u3ui este "rocedeul artistic care e!oc4 moartea. Acest "roces

"oate fi reali#at doar n film "rin nghe area imaginii.ț

26



S5a iu3 6n fi3&ț



1&"a iul i tim"ul dintr<ul film sunt elemente ce se combin4ț ș crend un cadru de

"erce"tie a actiunii. &"a iul fiind "asi! este ncadrat n no iunea de durat4 deoareceț ț

aceasta din urm4 este dinamic4.

E=ist4 dou4 ti"uri diferite ale s"a iului>ț rea3 iș i&a4inar

&"a iul real este "reluat "ur i sim"lu odat4 cu filmarea cadrelor. Este sur"rins "rinț ș

mi c4rile a"aratului de filmat cum ar fi tra!elingul sau "anoramicul indicndu<se astfelș

momentul n care se "etrece ac iunea.ț

&"a iul imaginar s"re deosebire de cel real se reali#a#4 cu a7utorul monta7ului "rinț 7u=ta"unerea unor s"a ii fragmentare succesi!e. Prin t4ierea "eliculei i mbinarea maiț ș

multor cadre diferite s"a iul creat este unul cu totul nou caracteristic domeniuluiț

cinematografic.

&"a iul filmic beneficia#4 de tem"oralite la fel ca i cel real ns4 este un s"a iuț ș ț

tridimensional figurati!.

28



1Aurel c4 Adina /eorgescu +brocea 198% onta7ul de film Editura 'ehnica 98<1%ș

Rit&u3 (ine&ato4rafi(

1 Rit&u3 (ine&ato4rafi( const4 ntr<o desf4 urare gradat4 tre"tat4 o e!olu ie maiș ț

lent4 sau mai ra"id4 a unei ac iuni de"endent de anumi i factori determinan i.ț ț ț

;n cinematografie mi carea este un fa"t elementar i foarte im"ortant dar ritmul esteș ș

cel din care re#ult4 ordinea i durata mi c4rilor.ș ș

unc ia artistic4 a monta7ului const4 n rele!area ritmului ntm"l4rilor descrise.ț

Rit&u3 interior al "lanurilor de"inde de mi c4rile a"aratului de filmat mi c4rileș ș

actorilor i dinamica "ermanent4 din cadru.ș

Rit&u3 eterior este reali#at "rin combinarea mai multor "lanuri generale a adarș

marimi di!erse ale ncadraturilor.

(n alt gen de ritm cinematografic este creat "rin mbinarea 53anuri3or (u

6n(a)raturi tota3 )iferite. )e e=em"lu alternarea "lanurilor largi cu "rim<"lanuri.

(n insert este creat n a a fel nct te=tul s4 "oat4 fi citit de un teles"ectator mediu. Peș

de alt4 "arte dac4 te=tul este l4sat un tim" ndelungat "e ecran !a inter!eni sen#a ia deț "lictiseal4 monotonie.



1Aurel c4 Adina /eorgescu +brocea 198% onta7ul de film Editura 'ehnica 1%<115ș

Ra(or)u3

1Ra(or)u3 re"re#int4 "rocedeul din sfera monta7ului gra ie c4ruia seț reali#ea#4

1uta5unerea )intre )ou' (a)re 7au 7e(ven eț ce se succed n logica nara iunii filmului.ț

acordul se reg4se te n mai multe moduri>ș

Ra(or)uri e7teti(e> leg4turile dintre dou4 "lanuri ce au n comun dinamica i "lasticș

imaginii

Con inut &ateria3 7i&i3arț > const4 n similitudini i analogii ntre dou4 "ersonae sauș

obiecte.

Co&5o%i ia 7tru(tura3 (o&un'ț > un cadru cu o anumit4 nsemn4tate este nlocuit de

un altul ce transmite tr4iri similare.

A7e&'narea &i ('rii )in (a)re3e 1uta5u7eș > au la ba#4 mi c4ri traiectoriale identiceș

reali#ate de "ersona7e sau obiecte. Aceste tran#i ii sunt folosite in ca#ul elementelorț

mobile.

!



Ra(or)uri 57i0o3o4i(e> acest ti" de record se crea#4 de fa"t n mintea s"ectatorului.

;n acest ca# sunt folosite "lanurile de leg4tur4 a=ate "e "ri!ire cadrele fiind reali#ate n

"lan i contra"lan n scene ce rele!4 con!ersa ia a dou4 "ersona7e.ș ț

Ra(or)uri no&ina3e> aceste racorduri sunt ba#ate tot "e 7u=ta"unerea cadrelor. (nul

dintre cadre "re#int4 locul obiectul sau "ersona7ul iar cel4lalt descrie locul obiectul sau

"ersoana des"re care se !orbe te.ș

Ra(or)uri )e 4=n)ire> este reali#at "rin tran#i ie i are la ba#4 un con inut de ideiț ș ț

similare. acordurile de gandire se refer4 fie la gndirea "ersona7ului fie la cea a

"ri!itorului.

Fa(tori )eter&inan iț 6n a7i4urarea (ontinuit' ii i f3ui)it' iiț ș ț > "rin intermendiulmonta7ului sute de fragmente sunt combinate ob in4ndu<se un material finit artistic ceț

e="rim4 continuitate fluiditate inteligibilitate sau ritm.

(n monta7 "oate fi considerat correct n momentul n care un cli" alcatuit dintr<o

nlan uire de imagini crea#4 im"resia de continuitate.ț

E=. Pt fiecare ti" de racord

1 Aurel c4 Adina /eorgescu +brocea 198% onta7ul de film Editura 'ehnica 115<139ș

Ra(or)u3 )e )ire( ie 9 &en inearea 7en%a iei )e )ire( ie;ț ț ț ț > se refer4 la direc ia nț

care ies sau intr4 "ersona7ele n cadru. )e e=em"lu dac4 "ersona7ul iese "rin "arteadrea"t4 din cadru este obligatoriu ca intrarea s4 se fac4 "rin "artea stng4 "entru a

asigura continuitatea.

Ra(or)u3 )e 5rivire> la monta7 se ine cont att de sensul de "ri!ire al "ersona7uluiț

ct i cel al s"ectatorului. Pe lng4 "ri!ire monteorul trebuie s4 aib4 n !edere iș ș

com"o#i ia imaginii ?direc ia de mi care@. ;n ca#ul unui dialog ntre dou4 "ersona7e aflateț ț ș

fa 4 n fa 4 filmarea se !a face "e diagonal4 deoarece numai a a "ri!irile celor doi se !or ț ț ș

ntlni la monta7.



M'ri&ea i (o&5o%i ia (a)ru3uiș ț <ra5ortu3 6ntre 53anuri> o sim"l4 schimbare

insuficient4 a direc iei de filmare sau o sim"l4 a"ro"iere a camerei de filmat de!ineț

deran7ant4 "e ecran i influen ea#4 continuitatea i fluiditatea unui film.ș ț ș

Va3oarea e5re7iv' a (a)ru3ui> schimbarea ncadraturii este esen ial4 n "erce" iaț ț

!alorii e="ressi!e a imaginii. +chiul uman nu anali#ea#4 integral toate elementele din

cadrul imaginii ci le "rece"e ca n !ia a real4.ț

Ra(or)u3 )e 3u&in' (u3oare tona3itate at&o7fer'> monteorul ine cont n acestț

ca# de lumina culoarea tonalitatea i atmosfera s4 nu fie diferite n cadrele al4turate. +ș

mic4 diferent4 ntre aceste elemente de!ine deran7ant "entru "ri!itor i n acela tim" esteș ș

e!ident fa"tul c4 filmul este alc4tuit din mai multe cadre.

Ra(or)u3 )e e5re7ie )e 1o( a(tori(e7(> se refer4 la crearea leg4turilor "rin

intermediul e="resi!it4 ii actorului i a 7ocului actoricesc al acestuia.ț ș

Ra(or)u3 )e rit& 6n interioru3 i&a4inii> ritmul de mi care din interiorul uneiș

imagini nu trebuie s4 fie interru"t. )e aceea ritmul din imagine trebuie s4 cores"und4 cu

ritmul "lanurilor "recedente i cele ce urmea#4.ș

Ra(or)u3 )e (o7tu& )e )(or i )e re(u%it'ș > n cadrele al4turate nu sunt "remisediferen e de costume decoruri sau recu#it4 deoarece afectea#4 fluiditatea i continuitateaț ș

filmului.

Ra(or)u3 )e &i (areș > !orbind des"re racordul de mi care este im"ortant s4 e=iste oș

rela ionare ntre cadre n ceea ce "ri!e te ac iunea "ersona7ului. ai e=act mi carea de laț ș ț ș

sfr itul unui "lan trebuie s4 se reg4seasc4 la nce"utul urm4torului "lan.ș

92; ELEMENTE SIMBOLICE ALE IMA,INII DE FILM

!2



Elementele simbolice ale unei imagini de film sunt ur4toarele> 1

• Imaginea color sau F i alb<negruș

• Costumele i obiecteleș

•

edetele i e!olu iile lor ș ț• &unetul• Punerea n scen4 ?Bi#anscena@• -ocul de desf4 urare a "o!e tii i loca ia de filmareș ș ș ț

Imaginea color sau F i alb<negruș a7ut4 regi#orul s4 transmit4 "ri!itorului mesa7e

realiste obiecti!e dar coloristica unei imagini "oate nfluen a "erce" ia teles"ectatoruluiț ț

asu"ra mesa7ului astfel nct acel mesa7 s4 fie unul e="resi! sau "urt4tor de metafore.

Costumele i obiecteleș sunt cele cu a7utorul c4rora se "ot reda "articularit4 ileț

tim"ului sau locului n care se "etrece ac iunea filmului.ț

)e e=em"lu dac4 ac iunea unui film se "etrece n anii 196 se !or folosi costumeț

s"ecifice "erioadei i obiecte ce caracteri#ea#4 anii res"ecti!i.ș

edetele sunt alese "entru a da !ia 4 unor "ersona7e. &unt Bidoli dar i Bimagini cuț ș

o mare "utere simbolic4.

-a fel de im"ortant4 este iș e!olu iaț lor "e "arcursul carierei de actor deoareceteles"ectatorii i identific4 fie cu "ersona7e "e care le<au inter"retat n alte filme fie cu un

anumit gen de film.

&unetul const4 n coduri sonore. Aceste coduri la rndul lor sunt m"4r ite n dou4ț

mari categorii>

a@ Sunetu3 )ie4eti4 este acel sunet care "r!ine din imaginea filmat4 i este formatș

din efecte sonore i dialog.ș b@ Sunetu3 non- )ie4eti( acest ti" de sunet nu "ro!ine din scen4 ci este reali#at din

mu#ic4 sau B!oice<o!er



1 alentina arinescu 29 Cercetarea n comunicare etode i tehnici Editura C.J. ec: ucure ti> 93<ș ș

9$D A

Jansen &. Cottle . ,egrine Ch. ,ebold 1988> 132<1$1D ). )eacon P. /olding 1999> 225<2$%

E0EP-E &I )E&CIEID C+E,'AII scene din filme anali#e ale unor critici

-a fel ca n ca#ul imaginii i n ca#ul sunetului se reg4sescș efecte sonore. Aceste

efecte sonore crea#4 o atmosfer4 !erosimil4.Efectele sonore "ot fi sunetele care in de atmosfer4 adic4 sunete de fundal din natur4ț

sau din locul n care se desf4 oar4 ac iunea.ș ț

E=ist4 ns4 i efecte sonore 7ustificate ce se sincroni#ea#4 cu fa"tele ce a"ar "e ecranș

de e=em"lu e="lo#ii m"u c4turi etc.ș

;n ceea ce "ri!e te dialogul acesta se reg4se te n dou4 forme>ș ș

Boice<o!er

&incron ?!orbitorul este "re#ent "e ecran@

Punerea n scen4 ? Bi#anscena@ const4 n nsumarea i a e#area tuturorș ș

elementelor ce contribuie n reali#area unui film ? "ersona7e obiecte imagine set< design

costume etc.@

-ocul de desf4 urare a ac iunii filmuluiș ț indic4 locul i "erioada n care se desf4 oar4ș ș

fa"tele relatate n film.

!4



CA/. II. LIMBA+UL CINEMATO,RAFIC

1Istoria teoriei filmului abordea#4 acest gen n termeni de este "lin dereferiri

la ideea unui K limba7 K sau K gramatic4Kde film. et# este interesat de re#ol!area

acestor "robleme.

Cinematograful este un Blimba7 dar este total diferit de limba7ul !erbal.

ilmul este de fa"t un mesa7 dar este unul codat. Atunci c4nd se dore teș

transmiterea unui mesa7 des"re un anumit subiect tabu n societate acesta se transmite

"rin intermediul unui film. ;n aceste filme "urt4toare de mesa7 se reg4sesc elementesemicodate.?in ce lucr. -a ce ".@

)iscursul filmic nseamn4 reali#area com"let4 a unei e="resii artistice .

Este un limba7 care con ine n sensul !orbirii>ț cadre"o#e ? imagini M !orbire@

dar discursul este K mbr4cat K ntr<o anumit4 form4 narati!4 narati!4?sinta=a

narati!4@a imaginilor .

Pentru et# discursul are o defini ie "recis4 >ț

" Limbajul ( limba ) este un sistem de semne folosite pentru comunicare . "

'rei criterii "recise sunt > &istemul semnul comunicarea.

et# consider4 c4 cel mai a"ro"iat echi!alent ling!istic "entru a trage un "lan sau

sec!en 4 ?shutț @lo!itura este ceea ce el nume te o "ro"o#i ie sau o declara ie .ș ț ț



Cel mai a"ro"iat echi!alent ling!istic "entru o imagine a unei arme este K Aici

este un "istol N. K

Imaginea este ca o "ro"o#i ie K o declara ie aserti!4 com"let4ț ț . )intr<o

lo!itur4 . K

&cena de film sau sec!en a cu articularea "ar ial sistematic4 a imaginilorț ț

declarati!e este un discurs estetic .

1 Christian et# 19%$ ilm -anguage> A semiotics of the cinema (ni!ersit of Chicago

Press Ce cauta aiciL

Cinematografuleste un limba7 care trebuie descifrat ns4mulOi s"ectatori

"ri!ind "asi!i nu !or a7unge niciodat4 s4 n eleag4 sensul imaginilor.ț

Imaginea re"roduce ini ial realul i abia a"oi trece la un al doilea ni!el celț ș

care se refer4 la sentimente iar n cele din urm4 ca"4t4 o semnifica ie moral4 iț ș

ideologic4.

arele regi#or Eisenstein s"unea des"re imagine c4 este cea care conduce

c4tre sentiment de unde se na te ideea.ș

;n cinematograful obi nuitș ?fa 4 de cinematograful de art4@ț adic4 cel care nu se

ba#ea#4 "e monta7 ceea ce sus ine Eisenstein este "u in "robabil s4 se ntm"le.ț ț

Aabordarea "asi!4 sen#orial4 a "ri!itorului nu denot4 o atitudine estetic4 de iș

cel de al doilea ni!el al realit4 ii imaginii este definit ca fiind gradul estetiț c al ac iuniiț

sale.

!6



„Ca să existe atitudinea estetică, trebuie ca spectatorul să păstreze o oarecare

distanţă, să nu creadă n realitatea materială !i obiectivă a ceea ce

aparepe ecran, să !tie n mod con!tient că se află nfaţa unei imaini, a

unei reflectări, a unui spectacol.#

„$titudinea estetică se define!te exact prin mbinarea fericită a

cunoa!terii raţionale cu participarea subiectivă... %realul maico&afectiv este

absorbit %n realitatea perceptivă,ea insă!i irealistă n viziunea estetică."

('dar orin,Le cinema ou L* +omme imainaire,pp. - -/)

E7teti(a fi3&u3ui

Ae7t0e7i7 n limba greac4 nseamn4 7en%a ieț .

)in "unct de !edere estetic imaginea filmic4 sufer4 modific4ri deoarece

camera de filmat "oate schimba realitatea brut4> mutismul cinematografului de



alt4dat4 rolul nerealist al mu#icii i al iluminatului artificial di!ersele feluri de

"lanuri i de cadra7e mic4rile de a"arat ncetinirea accelerarea.

;n cinematografie e=ist4 dou4 moduri de creare a realit4 ii. (na este ceaț

com"us4 i a"are ca re#ultat al unei "erce" ii subiecti!e asu"ra lumiiD este de fa"tș ț

realitatea reali#atorului.

Cinematograful ofer4 o imagine artisc4 a realit4 ii i reconstruit4 n func ie deț ș ț

ceea ce !rea s4 e="rime reali#atorul la ni!el intelectual i sen#orial.ș

Jenri Agel afirm4 c4> cinematoraful nseamnă

intensitate, intimitate, ubicuitate: intensitate , pentru că imainea filmică, n

special gros-planul,are o forţă cvasimaică !i care oferăo viziune absolut

specifică asupra realităţii !ipentru că muzica, datorită rolului său sensorial !i liric n

acela!i timp, ntăre!te puterea de pătrundere a imainii intimitate, pentru că ima&

inea (tot prin ros&plan) ne face să pătrundem literalmente

n fiinţe (prin intermediul c+ipurilor cărţi desc+ise ale sufletului) !i n

lucruri0ubicuitate,ntruct cinematoraful ne poartă ne&stnjenit prin spaţiu !i timp,

deoarece confer densitate timpului (totul pare mai lun pe ecran)!i n special pentru

că recreează nsă!i durata, permiţnd filmului să alunece fără mpotrivire n curentul propriu con!tiinţei noastre.

)ac4 cinematograful ofer4 o imagine subiecti!4 "asional4 asu"ra realit4 iiț

atunci "erce" ia s"ectatorului de!ine tre"tat afecti!4. Imaginea este nc4rcat4ț

emo ional i atrage o 7udecat4 de !alori nu o 7udecat4 "ro"riu<#is4 a realit4 iiț ș ț

"re#entate.

Cinematografia adaug4 realit4 ii conce"tual de fotogenie.ț

-ouis )elluc define te fotogenia ca fiindș #a(e3 a75e(t 5oeti( etre& a3

fiine3or i a3 3u(ruri3or 7u7(e5tii3 a ne fi re3evat e(3u7iv )e (ine&ato4raf$.

'ot -ouis )elluc s"une c4 "ri!itorul de!ine mai emo ionat din cau#aț

re"re#ent4rii "e care filmul o s4 asu"ra e!enimentelor dect de e!enimentele n sine.

Pe de alt4 "arte -eon oussinac !ine cu ideea de magie i este de "4rere c4ș

Bi&a4inea . (ine&ato4rafi(' 5'7trea%' (onta(tu3 (u rea3itatea i )e a7e&eneatran7fi4urea%' rea3itatea 5=n' 3a &a4ie.G

!8



4



CA/. III. IM/ORTAN A TRAILȚ LER-ULUI N

INDUSTRIA CINEMATO,RAFICĂ

'railerul trebuie s4 i fac4 "e oameni s4 s"un4 K Am s4 !4d acest film N K

&"re deosebire de filmul n sine trailerul are un ritm i un flu= caracteristic. Practicș

este acela i material dar este "re#entat cu o urgen 4 i o ra"iditate diferit4 de cea a filmului.ș ț ș

)e i are un ritm alert trailerul trebuie s4 transmit4 informa ii s"ecifice> cine suntș ț

"ersona7ele din filmul res"ecti! care este "o!estea filmului i ac iunile "ersona7elor. 'railerulș ț

trebuie sa transmit4 emoțșie de la nce"ut "n4 la sfr it ns4 nu trebuie s4 de#!4luie finalulș

"o!e tii. (n trailer are rolul de a face teles"ectatorul s4 n eleag4 de ce trebuie s4 !i#ione#eș ț

un film.?cine s"une astaL

)es"re un trailer se "oate s"une ca este bine reali#at atinci cnd reu e te s4 ca"te#eș ș

aten ia teles"ectatorului s4 "re#inte "o!estea "rinci"al4 i s4 transmit4 im"ulsuri emo ionaleț ș ț

de la nce"ut "n4 la sfr it.ș

E=ist4 mai multe ti"uri de trailer>

• Trai3eru3 5entru 7tr=n4ere )e fon)uri < durea#4 ntre 3 i 8 minute sau chiar ș

12 minute n ca#ul n care e=ist4 imagini con!ing4toare sau e=traordinare care "ot fi redate n cele 12 minute.



'railereul de strngere de fonduri se adresea#4 numai unui anumit "ublic cum

ar fi finan atorii "ri!a i funda ii.ț ț ț

;n ca#ul acestui ti" de trailer este im"ortant s4 se redea i sf4rsitul "o!e tiiș ș

"entru ca in!estitorul s4 tie dac4 merit4 s4 finan e#e "roiectul.ș ș ?E0@

• Trai3eru3 >orin- 5ro4re77 < se "oate adresa att "ri!itorului ct iș

finan atorului. )urata trailerului se "oate ncadra ntre $ i 1$ minute nț ș

func ie de ne!oile finan atorului.ț ț E=.

• Trai3eru3 Teatra3 - STHLE este trailerul folosit n sco" "ublicitar "entru un

anumit "roiect. 'railerul B'eatral<&'G-E este de regul4 "ostat "e canale

media din mediul digital ?Gou'ube imeo site<ul "roiectului@ i este reali#atș

abia du"4 ce "roiectul este finali#at. Acest ti" de trailer este de scurt4 durat4ntre 1.5< 3 minute. ,u "re#int4 finalul "o!e tii i nici nu face solicit4riș ș

e!idente de fonduri financiare. A!nd sco" comercial trailerul trebuie s4 fie

ca"ti!ant energic i dramtic n acela i tim".ș ș E0

• Re(3a&a9TEASER <u3; este un alt ti" de trailer care are sco"ul de a atrage

aten ia asu"ra unui anumit "roiect. )e obicei n cadrul trailerului de acest ti"ț

se folose te sunet B!oice<oș r !er. (n teaser nu durea#4 mai mult de 3 de

secunde sau 1.5 minute.

(n element im"ortant din cadrul trailerelor este &u%i(a ce nso e te imaginea.ț ș

u#ica aleas4 "entru un trailer trebuie s4 aib4 un im"uls sau un "uls constant

"e toat4 durata trailerului. ;n ca#ul trailerelor destinate "ublicului larg sunt

recomandate melodiile cunoscute inter"retate de arti ti consacra i ns4 n momentulș ț

n care se utili#ea#4 melodii de acest gen este im"ortant4 "rimirea unei licen e.ț

-inia sonor4 a unui trailer stabile te tonul i im"actul eme ional al acestuiaDș ș ț

indic4 emo iile ce "ot fi tr4ite n tim"ul !i#on4rii filmului.ț

Pentru un trailer bun nu este im"ortant4 o melodie n intregimea ei ci doar

anumite "asa7e dar care sunt folosite n moduri diferite i creati!e.ș

)e cele mai multe ori n urma !i#ion4rii unui trailer "ri!itorului i se

im"regnea#4 n "rimul rnd mu#ica i abia a"oi imaginea.ș &ursa o"inii ale regi#orilor

ilustratorilor im"resii ale actorilor etc. macar cate un e=

42



,rafi(a 6n &i (areș i Bș voi(e-over-u3 sunt alte dou4 elemente ce contribuie

semnificati! la crearea unui trailer de film.n ma7oritatea ca#urilor aceste dou4

elemente sunt reg4site m"reun4./rafica n mi care este esen ial4 n crearea unui trailer.ș ț

E0 succesiune de cadre?ca"turi@

Ea se "oate reali#a "rin "rograme s"eciale i com"le=e. Pentru a "utea utili#aș

grafica n mod adec!at un editor de trailere trebuie s4< i actuali#e#e #ilnicș

informa iile cu "ri!ire la "rogramele de editare. Practic n fiecare #i n!a 4.ț ț

&unt ca#uri n care B!oice<o!er<ul este e!itat "entru c4 se consider4 c4 este

mult mai bine ca "ri!itorul s4 trag4 "ro"riile conclu#ii n urma unui dialog din film

dect s4 "reia conclu#ii de7a formulate.;n ca#ul n care e=ist4 lacune n ceea ce "ri!e te informa ia se "oate utili#aș ț

B!oice<o!er dar numai n "rimele 2 de secunde i nu "e tot "arcursul materialului.ș

MOTION /ICTURE ASSOCIATION of AMERICA

)e foarte multe ori "utem obser!a la nce"utul sau la sr itul unui trailer oș

band4 ro ie sau una !erde.ș

'railerele care con in banda !erde ?fig.1@ nseamn4 c4 sunt a"robate "entruț

toate categoriile de "ublic de c4tre otion Picture Association of America ?PAA@.

)e i nu e=ist4 o lege "rin care se im"une e!aluarea filmelor de c4tre PAAș

"olitica tuturor "roduc4torilor care se res"ect4 este de a afi a numai filme e!aluateș

PAA.



'railerele se "ot "re#enta i cu banda ro ie dar acest lucru afectea#4ș ș

"romo!area filmului deoarece materialul "etru "ublicitatea nu are a"robarea "entru

toate categoriile de "ublic a a cum se ntm"l4 n ca#ul celor cu band4 !erde. A!ndș

n !edere costurile reali#4rii unui trailer este im"ortant "entru "roduc4tori ca filmul s4

aib4 "arte de o "o"ularitatea ct mai mare. ;n &tatele (nite ale Americii "entru un

singur trailer costurile a7ung la 3.5 de dolari.

ig. 1

'railerul de film este modul cel mai eficient de "romo!are a unei "elicule

"entru industria cinematografic4. aterialul de "romo!are este cel care influen ea#4ț

a te"t4rile consumatorului n "ri!in a unui film de aceea fiind foarte im"ortant caș ț

trailerul s4 a7ung4 la un "ublic ct mai larg. Cu toate acestea a te"t4rileș

consumatorului nu trebuie s4 se ba#e#e numai "e trailer n sine ci i "e o"inii i criticiș ș

n ceea ce "ri!e te filmul sau "e distribu ie regi#ori ori ara de origine.ș ț ț

44



Cli"urile de "romo!are "entru un film sunt o form4 de "ublicitate i un modș

unic de a e="une filmul narati!. ;n trailere sunt reg4site att discursul de "romo!are

ct i argumentul narati!.ș

/enul acesta de "romo!are "oate fi considerat "ublicitate afecti!4 datorit4

naturii lor !i#uale i emo ionale.ș ț

'railerele sunt "re#entate "ublicului nainte de a"ari ia filmului "entru a strniț

curio#itate. ;n cadrul lor sunt rele!ate e=trase din film ce re"re#int4 tonul de

ansamblu genul filmului i "o!estea al c4rei sfr it nu este de#!4luit. Astfelș ș

consumatorul i "oate da seama dac4 "roduc ia res"ecti!4 i ofer4 ceea c ear dori elș ț

s4 !ad4 "rin "risma atrac iilor i "romisiunilor sin cadrul trailerului.ț ș

Cele mai multe dintre cli"urile de "romo!are con in trei sec iuni distincte.ț ț

Prima sec iune "re#int4 "ersona7ele i mediul n care se desf4 oar4 filmul.ț ș ș

A doua sec iune "ro"une o form4 de tensiune sau schimbare in direc iaț ț

"o!e tii.ș

;n cele de urm4 a treia "arte din trailer escaladea#4 ritmul trailerului i faceș

alu#ie la o "osibil4 solu ionare.ț

+ mare "arte a literaturii de s"ecialitate e=istente n industria cinematografic4

se refer4 la ideea c4 mar:etingul de film ar trebui s4 cree#e uni!ersuri interacti!e

online ?&ta"leton i Jughes 25@ sau cam"anii de "romo!are a filmului "entruș

segmente s"ecifice de consumatori "entru ob inerea unui success ct mai mare.ț

;n acela i tim" al i cercet4tori se concentrea#4 asu"ra con inutului i tonuluiș ț ț ș

general al trailerului ca o modalitate de direc ionare c4tre "ublic ?ridges 1993@ț

"recum i asu"ra cantit4 ii i adec!4rii mu#icii n trailer.ș ț ș

;n ciuda acestor cercet4ri nimeni nu a luat n considerare "osibilitatea

reali#4rii unei cam"anii "ublicitare mbun4t4 ite care s4 fie "otri!it4 "entru o gam4ț

larg4 de consumatori. Abordarea de ti"ul acesta nu ar fi benefic4 numai economic din

"unct de !edre al costurilor de "roduc ie necesare n reali#area unui trailer dar i nț ș

introducerea acestuia n diferite loca ii filmice "entru segmente diferite deț

consumatori..



ridges ?1993@ se concentrea#4 "e efecte trailerului de film asu"ra a te"t4rilorș

consumatorului mai mult dect asu"ra con inutului i stilurilor generale de traileruri.ț ș

Autorul stabile te c4 a te"t4rile "ri!itorului sunt ba#ate "e situa ia "ersonal deș ș ț

!i#ionare. )e e=em"lu teles"ectatorul alege s4 mearg4 la un film cu "artenerul sau

alege s4 mearg4 n familie. ;n ca#ul n care acesta alege s4 mearga la film cu familia

trailerul trebuie s4 "re#inte o e="erien 4 !alabil4 "entru ntreaga familie "entru caț

momentul !i#ion4rii s4 fie "erce"ut ca unul familial. A adar e=isten a trailerului areș ț

sco"ul de a "ortreti#a cu e=actitate genul filmului. ?ridges 1993@.

Eastman co. ?1985@ sus ine argumentul lu ridges i arat4 c4 o cantitate deț ș

con inut s"ecial in cadrul unu trailer "roduce a te"t4rile "ublicului asu"ra filmului.ț ș

Prin urmare dac4 trailerul "romo!ea#4 un film de comedie care atrage

deoarece mul i teles"ectatori caut4 acest gen iar filmul nu nde"line te "romisiunileț ș

ace tia se !or ar4ta de#am4gi i. ;n ca#ul acesta nu se "oate s"une des"re cli"ul deș ț

"romo!are c4 a fost creat corect.

Cercet4torii sublinia#4 ideea de "ortreti#are corect4 a con inutului i genuluiț ș?ton@ ntr<un trailer "entru a crea a te"t4ri realiste. 'onul general al unui trailer "oateș

fi in fluen at n mod direct de utili#area mu#icii n cadrul acestuia. lanagan ?212@ț

remarc4 fa"tul c4 de la nce"utul genera iei ' n anii 198 trailerele de film s<auț

ba#at foarte mult "e mi#ic4 fiind o modalitate de a e!iden ia anumite as"ecte aleț

acestora.

u#ica "oate fi de asemenea utili#at4 "entru a "ortreti#a o anumit4 tem4 de

film n func ie de consumatori. Com"onen a audio a unei reclame "oate a!ea deț ț

asemenea un effect ma7or asu"ra r4s"unsului consumatorului la mesa7ul transmis.

-eigh ?1991@ e="lic4 fa"tul c4 n ca#ul n care com"onentele audio i !ideo aleș

mesa7ului sunt congruente unul cu celălalt consumatorii l !or "erce"e ca "e un tot

unitar. Aceast4 no iune este e=tins4 de /orn ?1982@ cnd a constatat c4 gustulț

consumatorului n ceea ce "ri!e te mu#ica folosit4 n "ublicitate "oate afecta n modș

direct "rodusul. ;n ca#ul n care mu#ica utili#at4 "lace consumatorului este "u inț

"robabil ca asu"ra "rodusului sau ser!iciului "romo!at s4 fie transferate sentimente

46



negati!e. Prin urmare mar:etingul de film u#itea#4 de un anumit tem"o i stil musicalș

"entru "ortreti#area genului unui film n esen 4 urm4rindu<se efectele asu"raț

a te"t4rilor consumatorilor.ș

A te5t'ri3e (on7u&atori3orș

Conform lui *eithaml co. ?1993@ a te"t4rile consumatorilor sunt con!ingeriș

des"re un "rodus sau ser!iciu care ser!esc dre"t standard sau "uncte de referin 4 fat4ț

de 7udecarea "erforman ei. (n consummator !a forma a te"t4rile "entru un "rodusț ș

sau ser!iciu de la e="unerea n materiale "romo ionale o"inii "n4 la orice alteț

forme de "ublicitate de e="erien 4 sau cuno tin e anterioare. Pe de alt4 "arte !aț ș ț

folosi aceste a te"t4ri ca "uncte de referin 4 "entru a 7udeca "erforman a ser!iciuluiș ț ț

sau "rodusului n momentul n care l consum4. ?ridges 1993@

(nul dintre "rinci"alii factori care influen ea#4 a te"t4rile sunt cuo tin eleț ș ș ț

anterioare ale consumatorului i e="erien a cu "rodusul sau ser!iciul oferit ?Carmanș ț

199@. ul i consumatori au cuno tin e anterioare ale industriei filmului atunci cndț ș ț

!i#ionea#4 trailere cum ar fi actori scenografi regi#ori dar acesta nu este ca#ul

tuturor. Jerr ?1989@ consider4 c4 teles"ectatorii mai "u in informa i au a te"t4riț ț ș

ba#ate doar "e hot4rrile lor "erce"tuale datorate unei cam"anii de "romo!are n tim"

ce ceilal i !or "utea asimila i com"ara cu e="erien ele anterioare.ț ș ț

Acest ef f ect alde cuno tinș elor ț te anterioare "oate fi contracarat n industria

filmului de oferirea ct mai multor informa ii des"re film inț ecercndu<se n acela iș

tim" s4 se "4stre#e aerul de mister ?oul 2%@. &e "une ntrebarea urm4toare>

Care este cantitatea de informa ii care trebuie furni#at4 consumatorului nț

cadrul traileruluiL L



'railerul a fost utili#at ini ial n sco" "ublicitar iar mai tr#iu "entruț a oferi a

afla consumatorilor datei des"re film.

)eci este im"ortant ca n trailere cantitatea de informa ie s4 fie adec!at4.ț

)ac4 un studio de film ofer4 "rea multe informa ii risc4 e="unerea "o!e tiiț ș

filmului iar n ca# contrar consumatorul !a fi de#interesat.

Pentru a clarifica "roblema s te"t4rilor consumatorilor s<a reali#at un studiu "eș

trailerele a "atru genuri de film ?comedie thriller dragoste i horror@ dintr<un total deș

dou4#eci i ase de genuri. Pentru fiecare gen s<au ales cte dou4 filme "entruș ș

in!estiga ii "entru a "ermite com"ararea trailerului de film n cadrul fiec4rui genț

astfel consolidndu<se re#ultatele g4site n ceea ce "ri!e te com"ara iile inter<genș ț

?I)b 29@.

&tudiul a durat trei luni au fost "artici"an i dois"re#ece studen iț ț la s"eciali#4ri

comercialede comer ț ase de se= masculinș e i ase de se=ș ș femininfemininee cu

!rste cu"rinse ntre 22 i 25 de ani. Ac iunea s<a desf4 urat ntr<un amfiteatruș ț ș

uni!ersitar cu sco"ul de a re"roduce sunetul calitatea !ideo i atmosfera unui teatruș

de film. Acest lucru a "ermis studen ilor s4 e="erimente#e !i#onarea trailerului "e unț

ecran mare cu ni!eluri sonore cores"un#4toare dnd im"resia c4 se aflau ntr<un

cinematograf real.

Ca o metod4 calitati!4 adec!at4 a fost considerat4 metoda inter!iurilor semi<

structurate. Au fost abordate a"te subiecte>ș

1. E="erien a discu iilor generale des"re !i#ionarea traileruluiț ț

2. ormarea a te"t4rilor generaleș

3. E="unerea "o!e tii i intrigiiș ș

$. &tilul de trailer 5. Preferin ele de genț

6. Efectele mu#icii%. Efectul actorilor regi#orilor i scriitorilor n trailerele de film.ș

Care au fost re#ultateleL Cate!a fra#e descri"ti!e

48



Fa(torii (are inf3uen ea%' a te5t'ri3e (on7u&atori3or )eț ș

(on inut )e fi3&ț

-iteratura trailerului de film indic4 fa"tul c4 un gen literar este un factor

im"ortant din dou4 moti!e. ;n "rimul rnd re"re#entarea e=act4 a genului asigur4

crearea a te"t4rilor realiste ale teles"ectatorilor asu"ra filmului ?ridges 1993@. ;n alș

doilea rnd o mare im"ortan 4 o au "referin ele de gen deoarece oamenii !or fi aten iț ț ț

la ceea ce este rele!ant "entru ei "ersonal ?Ji=son 26@

Consumatorii au ca"acitatea de a n elege o cantitate substan ial4 deț ț

informa ii din cadrul unui trailer de cte!a secunde i "ot ca"tura esen a acestuia. Eiț ș ț

"ot face "ro"riile "resu"uneri des"re "o!estea filmului.



Po!estea filmului are un efect dublu asu"ra a te"t4rilor consumatorilorș

deoarece "re#int4 nu numai con inutul "oten ial al filmului ci i calitatea acestuia.ț ț ș

Aceasta cu"rinde trei elemente distinct>

a. Intriga b. )ialogulc. E="unearea "o!e tiiș

e#ultatele studiului "re#entat anterior au ar4tat c4 e="unerea "o!e tii ar ș

e efect singular asu"ra a te"t4rilor numai n ceea ce "ri!e te con inutul filmului nș ș ț

tim" ce intriga i dialogul au efect dublu att de calitate ct i de con inut de film.ș ș ț

+rice trailer trebuie s4 aib4 o "o!este la fel cum are i filmul. E=ist4 trailereșcare sunt "erce"ute ca o al4turare aleatorie de sec!en e din film. )e asemenea crucialț

ntr<un trailer este intriga. Ea este cea care n face "e teles"ectator s4 decid4 dac4

!i#ionea#4 sau nu un film. )ac4 trailerul nu "re#int4 o intrig4 adec!at4 "entru un film

indiferent de "referin ele de gen consumatorului i !<a sc4dea interesul de a<l urm4ri.ț

;n cli"urile de "romo!are dialogul 7oac4 un rol semnificati!. )ialogul din

trailer trebuie s4 e!iden ie#e att calitatea filmului ct i calitatea dialogului dinț ș

cadrul acestuia. ;n acela i tim" dialogul este i cel care trebuie s4 indice "o!esteaș ș

filmului re"re#entnd astfel o strategie de mar:eting foarte im"ortant .Prin urmare

dialogul trailerului este unul dintre factorii ce influen ea#4 a te"tarile consumatorilorț ș

asu"ra filmului..

;n ceea ce "ri!e te e="unerea "o!e tii filmului aceasta re"re#int4 un alt factor ș ș

im"ortant ce influen ea#4 a te"t4rile consumatorilor "ri!ind con inutul filmuluidinț ș ț

dou4 moti!e.

"



;n "rimul rnd trailerul trebuie s4 "re#inte o cantitate "ro"or ional4 deț

con inut e="us.ț

;n al doilea rnd su"rae="unerea "o!e tii "oate duce la li"sa intrigii.ș

Eastman co. ?1985@ afirm4 c4 e="unerea "o!e tii filmului ntr<un grad mareș

"roduce a te"t4rile crescute asu"ra cantit4 ii de con inut a unui film. A adar trailerulș ț ț ș

trebuie s4 se str4duiasc4 "entru a crea a te"t4ri realiste "entru diferite elemente deș

con inut dintr<un film.ț

(nul dintre obiecti!ele unui trailer este de a crea intrigi des"re film. )e aceea

"o!estea din cadrul s4u trebuie s4 fie n "ro"or ii adec!ate ?oul 2%@. E=ist4 oț

linie foarte fin4 ntre a crea intriga i a de#!4lui ntreaga "o!este "rin intermediulș

trailerului. Acesta trebuie s4 aib4 efect de teaser care s4 arate ce ofer4 filmul dar s4

limite#e cantitatea de informa ii. Cu toate acestea trailerul trebuie s4 fie suficient deț

is"ititor "entru a acumula interes f4r4 a rele!a i de#nod4mntul filmului.ș

egi#orul i actorii nu sunt im"ortan i doar "entru crearea unui film ci iș ț ș

"emtru strategia de mar:eting. ;n momentul n care un trailer "re#int4 actori foarte

buni i cunoscu i de cinefili a te"t4rile i interesul "entru filmul res"ecti!e se !orș ț ș ș

de#!olta.

Alegerea mu#icii din cadrul trailerului "oate fi influen at4 de asemenea deț

strategiile de mar:eting. u#ica trailerului "oate determina consumatorul s4 g4seasc4

un "oten ial ridicat filmului i "oate genera un r4s"uns emo ional "uternic atunci cndț ș ț

cores"unde cu elementele !i#uale ale acestuia.

olosirea mu#icii din coloana sonor4 a filmului i in trailer nu este ese ial4ș ț

ns4 ras"unsul emo ional la !i#ionarea trailerului !a fi re"etat i n memontulț ș

!i#ion4rii filmului. ul i regi#ori aleg mu#icieni consacra i "entru a le com"une sauț ț

efectua mu#ica de film. Acest fa"t "oate fi considerat tot o strategie de mar:eting

su"limentar4 "rin ncor"orarea elementelor mu#icale ale unui com"o#itor sau

cnt4re renumit ntr<un trailer. -ucrul acesta atrage foarte mul i consumatori "entru aț ț

merge i !i#iona filmul.ș



Trai3eru3 (a re(3a&' Diferen e 7i a7e&'n'ri (u 5u3i(itatea 7tan)ar)ț

;ntre trailerul de film i reclamele standard e=ist4 cte!a asem4n4ri dar iș ș

deosebiri.

Asem4n4rile sunt urm4toarele>

1. Ambele con in mesa7e similar care e!iden ia#4 caracteristicile oferteiDț ț

2. Cu"rind de obicei sloganuri i branduriDș

3. olosesc "roduc4torul sau re"uta ia "roduc4torului "entru a s"oriț

atracti!itatea efertei.

)iferen e>ț

+ diferen 4 ntre trailerul de film i "ublicitatea standar este aceea c4ț ș

"rimul dore te s4 !nd4 o "o!este oferind "osibilitatea "re<test4rii directeș

a "rodusului "e cnd "ublicitatea standard urm4re te !n#area "rodusuluiș

sau ser!iciului "rin ncercarea de a atrage consumatorul f4r4 a oferi o "re<

testare direct4.

+ferirea unei e="erien e de consum direct a "rodusului este caracteristica ceț

diferen ia#4 trailerul de film de celelalte moduri de "romo!are ?"ublicitatea standard@.ț

)in acest moti! este foarte im"ortant ca reali#atorii de trailere s4 se concentre#e

asu"ra elementelor utili#ate i asu"ra modului n care le utili#ea#4 astfel nctș

a te"t4rile consumatorilor s4 fie realiste i nde"linite.ș ș

"2



CA/. IV. SOCIAL MEDIA I /LATFORMELE ON-LINEȘ

!. /ro&ovarea 5ro)u( ii3or (ine&ato4rafi(e 5rin inter&e)iu3ț

(ana3e3or &e)ia i re e3e3or )e 7o(ia3i%areș ț

ar:etingul este o "arte esen ial4 a succesului unui film n cinematografe.ț

4r4 un mar:eting adec!at efectele de de#!oltare a audien ei ntr#ie s4 a"ar4 nț

ciuda fa"tului c4 filmul are "arte de regi#ori foarte buni actori renumi i sau unț

con inut formidabil. )in cau#a sc4derii !n#4rii de ))<uri i a "artici"4rii slabe nț ș

cinematografe a "ublicului studiourile se concentrea#4 asu"ra minimi#4rii bugetului

acordat reali#4rii unei "roduc ii cinematografice. )e i ncas4rile din o= +ffice sauț ș

loc:buster sunt de cele mai multe ori ma7ore reali#atorii au n !edere asigurarea

mar7elor de "rofit mari.

Cele care au de c tigat a!nd n !edere as"ectele men ionate anterior suntș ț

filmele Blo<buget. Prin determinarea unor metode eficiente "entru cre tereaș

"artici"4rii n cinematografe i a "rofiturilor studiourile !or nregistra succese maiș

mari i astfel !a dis"4rea i teama de a "ierde un "roiect men innd filmele n mediulș ș ț

de afaceri i di!ertisment.ș

&<au c4utat tactici de mar:eting care "ot in!ersa declinul "e termen lung n

!n#4rile de bilete care afectea#4 o=<office n ultimii ani. &<a constatat c4 utili#area

re elelor sociale n rndul adolescen ilor i tinerilor adul i cinefili a crescutț ț ș ț

semnificati! n ultima "erioad4. Prin urmare studiourile ncearc4 s4 identifice cele



mai eficiente "ractici de mar:eting "rin intermediul social media "entru a cre teș

"artici"area tinerilor n s4lile de cinematograf.

Po"ularitatea continu4 a social media a deschis canale directe c4tre "oten ialiiț

clien i care nu erau dis"onibile anterior. &ite<uri de "arta7are "recum Gou'ubeț

aceboo: sau 'itter au oferit informa ii "entru studiourile de film des"re cum arț

"utea "romo!a i comerciali#a filmele noi utili#nd social media.ș

(tili#area re elelor sociale ntr<o cam"anie de mar:eting "ermite studiourilorț

de film s4 cree#e o comunicare bi<direc ional4 cu "oten ialii teles"ectatori s"reț ț

deosebire de tradi ionala comunicare unidirec ional4 reali#at4 "rin intermediulț ț

trailerelor i al "anourilor "ublicitare.ș

Cu toate acestea ncura7area discu iilor "e internet "oate a!ea att un efectț

"o#iti! ct i unul negati! asu"ra succesului unui film. )ac4 este !orba des"re unș

cinefil succesul nu !a fi afectat deoarece acesta !a folosi cuno tin ele anterioareș ț

"entru a anali#a calitatea unui film. ;n ca#ul unui sim"lu teles"ectator care nu de ineț

cuno tinte "rofunde n domeniul cinematografic anali#a acestuia !a fi reali#at4 "eș

ba#a o"iniilor i criticilor "artenerilor de discu ie.ș ț

)eoarece comentariile care !i#ea#4 un anume film circul4 cu o !ite#4

im"resionant4 "e internet acest lucru "oate nlocui cu succes eforturile de mar:eting

"e o scar4 larg4 i se "ot ob ine re#ultate e=celente.ș ț

E=ist4 multe modalit4 i de utili#are a re elelor sociale n !ederea "romo!4riiț ț

filmului.

Pe 'itter se "ot crea conturi s"eciale "entru film unde se "ot face actuali#4ri

des"re filme "remiere sau se "ot "ublica inter!iuri cu actri eF actori din anumiteț

filme.

+ cam"anie de mar:eting de film se "oate desf4 ura i "e o "agin4 deș ș

aceboo: creat4 s"ecial "entru filmul ce trebuie "romo!at. Persoanele interesate "ot

oferi bine cunoscutul B-i:e sau "ot distribui "agina astfel nct s4 fie !i#ibil4 iș

"entru "rietenii !irtuali.

"4



Gou'ube nu este o "latform4 folosit4 doar "entru trailere ci i "entruș

nfiin area unor canale dedicate tuturor "romo<urilor oficiale "entru filme.ț

Prin utili#area acti!4 a acestor "latforme un film care nu are notorietate la nici

la ni!el na ional ar "utea c4"4ta un succes care s4 de"4 easc4 grani ele. )e e=em"luț ș ț

BParanormal Acti!it un film lo<budget a de!enit un bloc:buster "rin intermediul

acestor re ele. Cu toate acestea filmele utili#ea#4 nc4 att forma tradi ional4 deț ț

mar:eting ct i "romo!area "rin intermediul social media lucru ce face dificil4ș

diferen ierea ntre ele.ț

;n "re#ent crearea unei cam"anii de mar:eting de succes folosind re eleț

sociale nu se reali#ea#4 "rin sim"la nfiin are a unui cont de aceboo: i 'itter sauț ș

"rin nc4rcarea unui trailer "e un canal de Gou'ube. ar:etingul "rin social media nu

nseamn4 un flu= unilateral de informa ii oferite de studiourile de film. Prin in!estireaț

ntr<o rela ie cu utili#atorii de Internet filmul crea#4 un "ublic care simte c4 este "arteț

a filmului ceea ce garantea#4 succesul.

,u s<au reali#at am"le cercet4ri cu "ri!ire la modul n care studiourile de film

folosesc re elele sociale ca form4 de mar:eting de film. E=e"e ii n domeniu afirm4ț ț

ins4 c4 social media a fost folosit cu succes n ultimii ani "entru "romo!areafilmelor. ;n "lus n ca#ul re elei de sociali#are aceboo: a demonstrat c4 filmele ceț

urmea#4 s4 a"ar4 utili#ea#4 mar:etingul non< tradi ional "entru a a7unge n aten iaț ț

"ublicului i "entru a crea interes.ș

E=ist4 multe site<uri diferite de social netor:ing "e care mar:eterii le

utili#ea#4 "entru a a7unge la "ublicul int4 aceboo: 'itter sau Gou'ube fiindț

o" iuni imediate. ulte filme dedic4 chiar mai mult4 aten ie crend site<uri !iraleț ț

s"eciali#ate "e film.

Cel mai bun e=em"lu de cam"anie de mar:eting "entru film ce a nregistrat un

succes memorabil este ca#ul Qitch Pro7ect lair. ;nainte de data de lansare studioul a

cheltuit doar 1 milion de dolari "entru cam"ania de mar:eting reali#at4 e=clusi! "rin

intermediul social media. &uccesul uimitor al acestui film lo< budget a demonstrat

c4 o cam"anie de mar:eting reali#at4 e=clusi! "rin social media i re ele deș ț

sociali#are ar "utea fi suficient4 "entru a aduce o notorietate remarcabil4 filmului.



Industria cinematografic4 lu"t4 n "re#ent "entru a in!ersa sc4derea !n#4rii

biletelor i g4sesc ca o"ortunitate "entru cre tere utili#area site<urilor de social mediaș ș

"entru a a7unge la o categorie de "ublic tn4r. )ac4 tineri simt un sentiment de

"ro"rietate asu"a succesului filmului atunci amsele ca ace tia s4 i aduc4 i "rieteniiș ș ș ș

"entru a !eni la cinematograf i a "l4ti un bilet "entru !i#ionarea unui film sunt maiș

mari.

Cu toate acestea este im"ortant s4 se n eleag4 modul o"tim de a canali#aț

eforturile "entru "romo!area "rin social media.

&ocial media nu are rorlul de a oferi "ublicitate gratuit4 ci este o "latform4 de

"arta7are de con inut. )ac4 se urm4re te numai !n#area "rodusului succesul nu !a fiț ș

unu foarte mare. 'rebuie s4 se g4seasc4 un echilibru ntre "romo!area filmului

discu iile cu oamenii schimbul de o"inii i "re#entarea ntr<un mod interesant iț ș ș

"ro!ocator al con inutului.ț

A face un trailer s4 de!in4 !iral nu e o sarcin4 u oar4. Acesta nu "oate de!eniș

!iral imediat du"4 ce este "ostat din cau#a fa"tului c4 ob inerea unui num4r mare deț

"ersoane interesate este dificil4. ilmele care au de!enit !irale "e internet de obicei

au f4cut circuitul social media de mai multe ori.

;n ceea ce "ri!e te re elele de sociali#are "recum aceboo: sau 'itterș ț

conturile create nu trebuie s4 fie negli7ate. )in contr4 acestea trebuie s4 fie

actuali#ate #ilnic "entru a nu "ierde interesul "ublicului. 'itter necesit4 mai multe

actuali#4ri s"re deosebire de aceboo:. ai e=act "entru un cont de succes "e 'iter

este necesar s4 se "oste#e de 1<5 ori "e #i n tim" ce "e aceboo: se "oate "osta de 1<

5 ori "e s4"t4mn4.

aceboo:<ul este "latforma "referat4 de ma7oritatea studiourilor de film

datorit4 fle=ibilit4 ii re elei. Informa iile se "ot afi a n diferite moduri i se "ot creaț ț ț ș ș

fan<"age<uri.

;n ciuda acestor lucruri site<ul eb al unui film r4mne la fel de im"ortant.

;n "rimul rnd un site eb este im"ortant "entru brandingul filmului i "oateș

crea o e="erien 4 emo ional4 "entru consumatori fiind e!ident fa"tu c4 ambala7ulț ț

atrage mai mult dect con inutul.ț

"6



;n al doilea rnd "rin intermediul site<ului clien ii "ot desco"erii filmul "rinț

c4ut4ri "e Internet. ;n tim" ce ma7oritatea tacticilor sunt a=ate "e g4sirea clien ilorț

motoarele de c4utare "ermit clien ilor s4 g4seasc4 filmul.ț



! /R ODUC II CINEMATO,RAFICE /ROMOVATE CU SUCCES /RINȚ

INTERMEDIUL SOCIAL MEDIA I RE ELELOR DE SOACIALIAREȘ Ț

1. R+C(I-E +AEI

Plecnd de la faima "ro!enit4 din c4r i filmul Junger /ames a lansat unț

"lan de mar:eting social. anii de "e aceboo: i 'itter au fost canali#a iș ț

"e un site eb i de asemenea au a!ut ansa de a "arta7a imaginile deș ș

"rofil "e acest site astfel interac ionnd cu al i fani.ț ț

2. +,&'E& !s. A-IE,&

Acest film marca )reamor:s a oferit fanilor "osibilitatea de a c tigaș

bilete "rin intermediul unei a"lica ii aceboo:. 'ot "rin aceast4 a"lica ieț ț

consumatorii a!eau "osibilitatea de a cum"4ra bilete "entru ei i familie.ș

aceboo: a fost "latforma central4 de "romo!are a )reamor:s care a

adus un succes r4sun4tor.

3. PAA,+A- AC'II'G

A fost cel mai de succes film de groa#4 din 2%. A ob inut 15 deț

milioane de doalar din bo=< office datorit4 "aginii de aceboo: iș

distribuirii acesteia "rintre clien i.ț

$. A-ICE I, Q+,)E-A,)

)isne a lansat o cam"anie "e 'itter i aceboo: care au "ermis fanilorș

s4 de!in4 fideli "ersona7eor din film. Chiar i n "re#ent "agina deș

aceboo: are 1 milioane de fani.

5. J+' '( 'IE ACJI,E

"8



Acest film de comedie a fost "romo!at de asemenea cu a7utorul

aceboo:<ului.

6. '+G &'+G 3

Pi=ar i )isne au creat o multitudine de reclame !ideo !irale cu +ș

Juggin ear unul dintre "ersona7ele cheie ale filmului. +amenii au fost

att de ncnta i de reclame nc4t le<ai "arta7at "e site<uri "recumș

Gou'ube &"ace i aceboo:.ș

%. I,CEP'I+,

Qarner rothers s<au ba#at "e 7ocul de mar:eting !iral astfel m"n#ind

internetul cu cam"anii !iral sociale.

8. JAG P+'E i 'A-I&A,E-E + II ?Partea a doua@ș Ț

Acest film a creat o "agin4 de aceboo: care a strns nu mai "u in de 29ț

de milioane de fani i 1 de mii de utili#atori #ilnic. Pe "agin4 au fostș

"ostate imagini din culise i inter!iuri cu actorii filmului. -a lansareș

'itter a "rimit fotografii n "remier4 de la "roduc4tori iar Gou'ube a

a!ut "ermisiunea de a transmite li!e e!enimentul.

9. '+,> -egac

'itter a fost "latforma "rinci"al4 de "romo!are "entru film unde au fost

"ublicate toate informa iile des"re acesta.ț

1. 'QI-I/J'

A fost "rimul film care a a7uns la 1 milion de fani "e 'itter. Aic au fost

"ublicate comunicate de "res4 bloguri tiri n e=clusi!itate imaginiș

cli"uri !ideo i comentariile fanilor.ș

'e rog sa le introduci intr<un tabel

1 'itlu

egi#or actori

"rinci"ali

(n cadru din trailer Comentariu



2

3$56%891

6



STUDIU DE CA



ROLUL TRAILERELOR N /ROMOVAREA /RODUC IILOR Ț

CINEMATO,RAFICE

Pentru ca un film s4 a7ung4 n fa a teles"ectatorilor i s4 strneasc4 interesț ș

"entru a fi !i#ionat are ne!oie de "romo!are "rin metode eficiente.

Cu a7utorul trailerului filmul "oate nregistra un succes remarcabil sau din

contr4 l "oate afecta dac4 nu este reali#at corect astfel nct a te"t4rileș

consumatorilor s4 fie satisf4cute.

Prin acest studiu mi "ro"un s4 demostre# dac4 trailerul nde"line te rolul de aș

"romo!a filmul i a<i aduce succes sau dim"otri!4 dac4 afectea#4 succesul filmului.ș

Cer ecetarea este reali#at4 "e ba#a tr aeilerelor a "atru "roduc iiț

cinematografice "rimele dou4 aducnd succes filmului iar cele din urm4 deser!ind

"eliculele care trebuiau "romo!ate fiind de"arte den elndș a te"t4rile consumatorilor.ș

Pe ce ba#a faci aceste clasificare 2 si 2L )ate declaratii cronici

Produc iile cinematografice anali#ate>ț

1@ e and Earl and the )ing /irl ?215@2@ Jarr Potter and 'he )eathl Jallos< Part 2 ?211@3@ 'he Jobbit> 'he )esolation of &maug ?213@$@ Catfish ?21@

62



Me an) Ear3 an) t0e D:in4 ,ir3 92!";

e and 'arl and t+e 12in este un film lansat n anul 215 n regia luiAlfonso /ome#< e7on. ilmul este ba#at "e cartea cu acela i nume a lui Resseș

Andres.

/ove7tea fi3&u3ui se concentrea#4 "e "rietenia a doi adolescen i /reg iț ș

achel care a fost diagnosticat cu leucemie. ;n tim"ul liber /reag reali#ea#4 filme de

"arodie m"reun4 cu cel mai bun "rieten al s4u Earl.

'railerul fimului a fost reali#at "e &o)e3u3 (e3or trei a(te.

;n "rimul act al trailerului este ne!oie de tim" "entru a identifica cele trei

"ersona7e "entru a introduce intriga i "entru a stabilii genul filmului. )u"4 cte!aș

secunde "rin efectul de di#ol!are al imaginii este "re#entat "ersona7ul "rinci"al

/reg. )e aici nce"e i informarea "ublicului des"e "o!estea filmului "rin B!oice<ș

o!er>K,u am nici o idee cum s4 s"un "o!esteaD ,ici nu tiu cum s4 nce". Aceastaș

este "o!estea mea din ultimul an de liceu i modul n care aceasta a distrus !ia a meaș ț

K?> <> 18@. Aceast4 nara iune indic4 att "rotagonistul informa ii des"re acestaț ț

?este ele! de liceu@ ct i "ers"ecti!a lui asu"ra !ie ii ?negati!4@.ș ț

;n urm4toarele secunde a"are mama lui /reg un alt "ersona7 "rinci"al> B'at4l

tau !rea s4 !orbesc cu tine des"re ce!a trist. achel Sushner a fost diagnosticat cu

leucemie... Ar "utea fi ce!a care l<ar face "e rachel s4 se simt4 mai bine ?>18< >3@.

Acest dialog este t4iat de o sec!en 4 care l "re#int4 "e /reg mergnd ab4tut s"re casaț

lui achel. E#itarea sa de a aborda situa ia i o"unerea lu achel la com"anie esteț ș

e!iden iat4 n "rima linie de dialog.ț



achel> ,u am ne!oie de mila ta stu"id4.

/reg> ,u sunt aici din mila taD &unt de fa"t aici "entru c4 m<a trimis mama.

Tama lui achel stnd n camera de al4turi cu un "ahar de !in rde isteric

la /reg.U

achel> Asta e de fa"t mai rau. ?> 29<> 36@

Intriga filmului a"arare abia la 7um4tatea trailerului rolul lui /reg i Earl fiindș

desco"erit de c4tre consumatorii amatori abia la sec!en a 1>22 mai a"oi "re#entndu<ț

se acce"tarea de a face un film "entru achel ;nainte de a muri ?1>36@. Poate "4rea un

tim" lung "entru a stabilii "ersona7ele intriga i "o!estea filmului ns4 com"le=itateaș

"ersona7elor i tonul care aduce un echilibru ntre comedie i dram4 au ne!oie de tim"ș ș

ntr<un "rim act.

'railerul trece la actul al doilea n care sunt rele!ate com"lica iile ce a"ar nț

ncerc4rile "ersona7elor /reg i Earl de a face filmul lui achel. Aceste obstacole darș

i confrunt4rile dintre "ersona7e constituie "unctul culminant dramatic al celui de alș

doilea act.

;n acest "unct nara iunea l "re#int4 "e Earl ca fiind mult mai sensibil laț

"o!estea lui achel s"re deosibre de /reg. 'ensiunea dramatic4 este n cre tereș

deoarece n minutele anterioare ale trailerului au fost construite cele dou4 "ersona7e iș

"rietenia lor. A"ari ia sec!en ei care i arat4 "e cei doi certndu<se generea#4 oț ț

tensiune dramatic4 semnificati!4.

Al treilea act al treilerului nce"e "rintr<o ascensiune mu#ical4. ;ntre minutele

2>8<2>25 a"are o sec!en 4 n care sunt "re#entate dou4 fotografii /reg ncercnd s4ț

"etreac4 mai mult tim" cu achel i "e aceasta din urm4 mbr4 isdu< i mama. Pentruș ț ș

64



a continua escaladarea dramatic4 "ublicul "oate obser!a o schimbare n atitudinea lui

/reg.

)ialogul final al trailerului i imaginile su"ra"use identific4 att "unctulș

culminant ct i de#nod4mntul.ș

/reg> A fost foarte bine uneori....foarte r4u alte ori

achel> ?"lngnd@ e mult mai greu dect a fi cre#ut.ș

/reg> Asta a fost !ia a. ?2.13< 2>2%@ț

Cnd /reg s"une re"lica B A fost foarte bine uneori.... imaginile rele!4

momentele "l4cute din rela ia celor doi dar cnd /reg s"une continuarea re"liciiț

Bfoarte r4u alte ori i achel i r4s"unde "lngnd imaginile reflect4 starea de s"iritș

tensionat4 "rin fotografii triste ale "ersona7elor. )urerea celor doi este reflectat4

asu"ra "ublicului "rin tensiune dramatic4.

'railerul crea#4 a te"t4ri realiste "entru "ublic f4cndu<l "e acesta s4< iș ș

doreasc4 s4 afle ntreaga "o!este ceea ce nseamn4 c4 i<a atins sco"ul.ș ?de unde tiș

lucrul acestaL@

*ARRH /OTTER an) t0e DEAT*LH *ALLOS 9/ARTEA 2;

ilmul Jarr Potter and 'he )eathl Jallos a fost lansat n 211 n regia lui

)a!id Gates. Produc4torii au abordat o strategie de mar:eting foarte com"le=4

folosind att "ostere canale media trailere eb site ct i "ublicitate '.ș

Cu aceast4 a doua "arte seria de filme Jarr Potter se ncheie. 'ensiunea

a7unge la cote foarte ridicate culminnd cu b4t4lia dintre Jarr Potter i oldemortș

du manul s4u "rinci"al.ș



A!entura ia sfr it cu dramatica dis"ut4 dintre bine i r4u deoarece oldemortș ș

a reu it s4 a7ung4 la baghet4 i i dore te s4 "un4 st4"nire "e cele dou4 lumi.ș ș ș ș

'easerul ofer4 o "re!i#uali#are a filmului cu multe scene iconice astfel nct

"ublicul "oate n ele ntr<o oarecare m4sur4 "o!estea. Este folosit "entru a informaț

"ublicul des"re data lans4rii filmului. Po!estea nu este mult de#!4luit4 "entru a

"4stra misterul ns4 se arat4 unele scene "rin care se "oate identifica genul filmului.

(tili#area baghetelor i a !r47ilor e!oc4 genul de fante#ie i tema de magie.ș ș

Ac iunea i a!entura ca genuri ale filmului sunt re"re#entate "rin scenele de lu"te iț ș ș

distrugeri n mas4.

'railerul com"let este alc4tuit din numeroase scene de ac iune ce atrag imdiatț

iubitorii acestui gen de film.

;n cadrul trailerului e=ist4 multe sec!en e cu un ritm ra"id ce men in ridicatț ț

interesul "ublicului fa"t ce l determin4 s4 i doareasc4 s4 afle ntreaga "o!este.ș

Antite#a dintre bine i rau este e!iden iat4 "rin scenele de conflict dintre Jarrș ț

i oldemort.ș

,ara iunea e="lic4 "o!estea filmului dar f4r4 a o de#!4lui foarte mult. ;nț

mometul n care un trailer de film de#!4luie ntreaga "o!este ansele caș

teles"ectatorii s4 mai cum"ere bilete la cinematograf !or sc4dea semnificati!. Astgel

filmul !a fi afectat att n bo=<office ct i n "lanul "o"ularit4 ii.ș ț

)atorit4 fa"tului c4 aceast4 "roduc ie cinematografic4 a fost di!i#at4 n maiț

multe "4r i "ublicul cunoa te de7a o mare "arte din "ersona7e i aceste cuno tin eț ș ș ș ț

anterioare l "ot face s4 urm4reasc4 filmul.

'railerul informea#4 consumatorii cu "ri!ire la toate detaliile im"ortante. )ata

de lansare este afi at4 n a a fel nct teles"ectatorii s4 tie cnd "ot !i#iona filmulD deș ș ș

asemenea i com"aniile de "roduc ie sunt descrise deoarece interesul "ublicului "oateș ț

cre te atunci cnd obser!4 c4 filmul a fot "rodus de o com"anie cunoscut4 ca Qarnerș

ros.

66



orma titlului este aceea i ca i cea de "e afi "entru a men ine imaginea deș ș ș ț

brand "recum i adresa filmului este dat4 "entru ca "ri!itorii s4 aib4 acces la maiș

multe informa ii dac4 doresc.ț

Jarr Potter and the )eathl Jallos este un e=em"lu "entru modul de

"romo!are i comerciali#are. A folosit eficient "ublicitatea gratuit4 i a reu it s4 fac4ș ș ș

"ublicul s4< i doreasc4 s4 l !ad4 "rin intermediul trailerului.ș

T*E *OBBITJ T0e De7o3ation of S&au4 92!K;

ilmul 'he Jobbit> 'he )esolation of &maug a fost lansat n 213. egia i

a"ar ine lui Peter Rac:son. Aceast4 "roduc ie face "arte din trilogia 'he Jobbit.ț ț

Po!estea filmului continu4 cu a!enturile "ersona7elor n misiunea lor de a cuceri

egatul Pierdut.

'railerul indic4 genul filmului fante#ie datorit4 mediilor n care este "re#entat4 ac iunea ?-onel ountain@ "recum i am"loarea c4l4toriei i dialogulț ș ș

ntre"rins ntre "ersona7ele "rinci"ale.

'itlul com"let a"are n trailer o singur4 dat4 la sfr itul acestuiaD acest lucruș

nseamn4 c4 !a r4mne "roas"4t n memoria teles"ectatorilor.

Cu!ntul BJobbit este scris foarte mare n com"ara ie cu celelalte te=teț

e=istente "e ecran fa"tul acesta constituind o leg4tur4 clar4 cu celelalte filme din



franci#a 'he Jobbit ea ns4 i f4cnd "arte din -ord of the ings. Astfel "ubliculș

"oate fi atras sub form4 de fani ai acestei franci#e.

Acela i font a fost folosit i "e co"erta c4r ii 'he Jobbit. E=ist4 un efect deș ș ț

roc4 "e acest cu!nt dnd im"resia c4 a fost scul"tat n "iatr4.

Celelalte "iese ale te=tului sunt scrise cu un font mai sim"lu a!nd doar

culoarea aurie lucru ce e!iden ia#4 inelul de aur "re#entat n trailer.ț

'itlul nu este su"ra"us "e sec!en e din film n schimb fundalul este ntunecatDț

astfel "oate transmite ideea de "ericol i "robleme "entru "rotagoni ti.ș ș

E=ist4 de asemenea o lumin4 n centrul ecranului ce a"are i dis"are tim" deș

cte!a secunde aco"erind subtitlul. -umina ce !ine "rin fondul tulbure ntunecat

"oate nsemna o s"eran 4 "entru "ersona7ele din "o!este.ț

;n ca#ul acestui film nu mai este necesar ca trailerul s4 "re#inte "ersona7ele

deoarece e=ist4 alte $ filme i $ c4r i anterioare. Cu toate acestea trailerul "re#int4ș ț

ti"uri de caractere cum ar fi eroi r4uf4c4tori a7utoare magice sau "rin ese ntlniteț

frec!ent n filmele de fante#ie.

Acest trailer se folose te i de notorietatea acorilor care fac "arte dinș ș

distribu ie "recum Ian cSellen artin reeman i enedict Cumberbatch. (n altț ș

actor care "oate influen a a te"t4rile "ublicului este +rlando loom ?-egolas -ord of ț ș

the ings@.

ilmul nu a fost "rimit foarte bine de c4tre "ublic de aceea fiind im"ortant

"entru acest treiler s4 "re#inte "ersona7e "recum -egolas ?-ot@ care ar "utea

con!inge "ublicul s4 !i#ione#e filmul.

Publicul 'he Jobbit este "redominant constituit din oameni care au !a#ut

seria -ot. Prin urmare trailerul "oate ser!i ca un memento "entru fanii franci#ei.

'railerul include o reamintire a datei lans4rii luna decembrie astfel urm4rind s4

a7ung4 la "ublicul tn4r care este n !acan 4.ț

Com"aniile de "roduc ie sunt afi ate la nce"utl trailerului. ;n tim" ce toateț ș

sunt mari com"anii im"licate ntr<o gam4 larg4 de filme Qarner rothers este

68



im"ortant4 deoarece "roduce seria Jarr Potter i "oate atrage "ublicul genuluiș

fantas.

;n ciuda fa"tului c4 trailerul a re"ectat n mare "arte regulile de "roduc ieț

"ublicul nu s<a ar4tat mul umit deoarece du"4 !i#ionarea filmului au considerat c4ț

a te"4rile le<au fost n elate.ș ș

ai mult de 8 la sut4 din teles"ectatori au fost de#am4gi i de trailer du"4ț

!i#ionarea filmului. )e asemenea s<au ar4tat nemul umi i i de cantitatea mare deț ț ș

informa ii oferit4 de trailer ? detalii im"ortante intrig4 sur"i#e i chiar de#nod4mnt@.ț ș

?&(&A@

Acest trailer a creat a te"t4ri indi!iduale fa"t ce nu a "ermis "ublicului s4ș

m"4rt4 esc4 o"iniile cu ceilal i consumatori.ș ț

As"ectele men ionate anterior au afectat filmul att din "unct de !edere alț

interesului "ublicului ct i la ni!elul bo= office<ului unde filmul a nregistrat unș

succes mai sc4#ut s"re deosebire de seria -ord of the ings i de "rima "arte 'heș

Jobbit.

Prin urmare trailerul filmului 'he Jobbit> 'he )esolation of &maug nu areu it s4 aduc4 un succes remarcabil ba din contr4 a afectat "o"ularitatea filmului.ș



CATFIS* 92!;

'railerul indic4 genul filmului "rin intermediul "lanurilor de filmare. Cadrele

din trailer sunt "redominant filmate n "lanul P+ ?"oint<of<!ie@. a7oritatea

sec!en elor sunt filmate a"ro"iat mediu sau chiar detaliat. ;n ca#ul te=telor ungiul deț

filmare ins"ir4 teles"ectatorului im"resia c4 el este cel care cite te mesa7ele.ș

Persona7ele nu a"ar n trailer deoarece chiar ele sunt cele care filmea#4imaginile "re#entate cu e=ce" ia momentului n care filmea#4 doar unul dintre ei.ț

;n trailer este "re#entat4 "o!estea i anume c4 "ersona7ele s<au cunoscut "rinș

intermediul aceboo: dar nu se e="lic4 n ce mod i de ce.ș

&e men ine ideea consolid4rii unei rela ii n 7urul "latformei de sociali#areț ț

"ersona7ul "rinci"al fiind "re#entat n tim" ce na!ighea#4 "e aceboo: i "ri!e teș ș

imaginile "artenerei.

;n "rima 7um4tate a trailerului ,e! este ntotdeauna n "rea7ma unui

calculator a unui telefon sau !orbind cu egan. Att la birou ct i la domiciliu esteș

mbr4cat casual "entru c4 "re#en a chit4rii i fotografiilor din sala de dans reflect4ț ș

fa"tul c4 lucrea#4 n domeniul artelor creati!e. ;n birou are un PC dar i un la"to"ș

"recum i multe alte fi iere de#organi#ate sugernd interesul s4u mai mult "entruș ș

tehnologie dect "entru alte lucruri.

u#ica n trailer este redat4 de la >13. Aceasta este non<diegetic4 i seș

schimb4 de mai multe ori de<a lungul trailerului "entru a imita starea de s"irit a

scenei. &e "oate au#i sunetul camerei de fotografiat n momentul n care ,e! face

fotografii "entru c4 acesta este mai "uternic dect sunetul "rodus de agita ia din salaț

de dans.

Coloana sonor4 nu este deosebit de bine structurat4 cea mai mare "arte este

amestecat4 "entru a "utea imita st4rile scenelor dar nu se "ot crea leg4turi ntreacestea.

;



a7oritatea elementelor audio se ba#ea#4 "e con!ersa iile dintre ,e! Ariel iț ș

Jenr mai mult dect "e mu#ic4 sau alte sunete non< diegetice. Acest lucru este

"osibil deoarece filmul este unul de ti" documentar i este menit s4 fie ct mai realist.ș

Calitatea audio se schimb4 n mod aleatoriu "e "arcursul trailerului ar4tnd

realismul filmului cnd semnalul audio se nregistrea#4 doar "rin camerele !ideo f4r4

a se folosi recordere de calitate "rofesional4.

Prima "arte a trailerului are un ritm ra"id dar o"timist datorit4 mu#icii. Asta

"oate ncerca imitarea st4rii de s"irit "o#iti!e a unei rela ii la nce"ut. Atunci cnd seț

arat4 cli"uri de "e aceboo: imaginea este foarte "i=elat4 "entru a da im"resia unui

ecran de com"uter.

A doua "arte a trailerului este delimitat4 de "rima "rin schimbaea mu#icii.

Aceast4 "arte "re#int4 n s"ecial caracterul lui egan i familia acesteia.ș

Cea de a treia i ultima "arte este cea n care ,e! decide s4 se ntlnesc4 cuș

egan. u#ica se schimb4 din nou cu o "ies4 mai tensionat4. egan l cheam4 "e

,e! la ferma ei. Pe drum acesta "are destul de agitat ner!os. Acest4 schimbare de

atitudine dore te s4 atrag4 aten ia "ublicului c4 ce!a nu este n regul4.ș ț

)atorit4 filmelor horror cum ar fi seria Paranormal Acti!it care constau n

handheald i stabilitatea camerei ntr<un documentar n ca#ul Catfish a treia sec iuneș ț

a trailerului a fost reali#at4 tocmai "entru a imita acest conce"t. (n alt as"ect "rin care

se imit4 stilul horror este acela c4 filmul nce"e inocent i lini tit "n4 cndș ș

"ersona7ele a7ung n locul n care sunt n "ericol.

;n finalul trailerului a"are ,e! a e#at n fa a unu com"uter iar n s"atele luiș ț

este o lumin4 intermitent4 ca cea a unui robot telefonic. Acest lucru este im"ortant

deoarece este "entru "rima dat4 n cadrul trailerului cnd ,e! a ignorat un a"el

telefonic s"re deosebire de "artea de nce"ut unde telefonl era "re#ent n

"ermanen 4.ț



;n ceea ce "ri!e te "romo!area "eliculei "rin intermediul trailerului aceastaș

nu s<a bucurat deloc de succes. Po!estea nu a fost "re#entat4 n a a fel nct "ubliculș

s4 o "oat4 n elege i s4< i cree#e a te"t4ri rela ia dintre "ersona7e nu a fost clarț ș ș ș ț

e!iden iat4 iar schimbarea frec!ent4 a coloanei sonore a de!enit deran7ant4 deoareceț

nu "ermitea reali#area unor leg4turi ntre scenele "re#entate n trailer.

CONCLUII

;n urma studiului reali#at n !ederea rolului trailerului in "romo!area unei

"roduc ii cinematografice am a7uns la urm4toarele conclu#ii>ț

a. 'railerul de film este o metod4 eficient4 de "romo!are dar n ultimul tim"

a de!enit tradi ional4.ț

b. (n film are un im"act mai mare asu"ra "ublicului dac4 "romo!area este

reali#at4 "rin intermediul social media i al re elelor de sociali#are.ș ț

c. )ac4 trailerul de film nu res"ect4 regulile de "roduc ie efectele asu"raț

"o"ularit4 ii filmului "ot fi dramatice de aici re#ultnd i li"sa succesuluiț ș

n bo= office.d. (n reali#ator de trailere trebuie s4 in4 cont de categoria de "ublic c4ruia iț

se adresea#4 filmul "entru a ti ce elemente sonore !i#uale sau narati!eș

"oate utili#a "entru a l atrage.e. 'railerul de film trebuie s4 fie creat n a a fel nct s4 nu n ele a te"t4rileș ș ș

consumatorului.

;2



METODOLO,IE

;n reali#area studiului de ca# am folosit dou4 metode de cercetare.

Prima dintre acestea este anali#a calitati!4 "rin obser!a ie sim"l4. )u"4 oț

eta"4 de ober!are n mediul online "ri!ind utili#area cli"urilor de "romo!are n

industria cinematografic4 am ales "atru trailere ale unor filme de genuri diferite

"entru a le anali#a.



A doua metod4 este cea de anali#4 retoric4. ;n urma select4rii celor "atru

filme am anali#at trailerele din "unct de !edere !i#ual sonor i te=tual. )e asemeneaș

am urm4rit i res"ectarea regulilor de "roduc ie a unu trailer de film.ș ț

&co"ul anali#ei a fost acela de a demonstra dac4 rolul cli"urilor de "romo!are

este unul "o#iti! sau unul negati! n industria cinematografic4. ?;n "rimul rnd acest

lucru ar fi reie it ra"ortat la ce!a "ri!itori incasari etc o relatie statistica ntre doiș

factori. Pe de alt4 "arte in demersuri calitati!ereac iile "o#iti!e i negati!e facț ș

trimiteri la teoriile "siho<sociale ba#ate n general "e studiul emo iilor.@ț

;4



ANEE



;6



;8



8



htt">FF.coolti!ator.roFde<!a#utFfFcum<arata<un<film<fara<efecte<s"eciale

C( AA'V (, I- VV EEC'E &PECIA-E L

&cene brute

http://www.cooltivator.ro/de-vazut/f/cum-arata-un-film-fara-efecte-speciale

http://www.cooltivator.ro/de-vazut/f/cum-arata-un-film-fara-efecte-speciale



)a suntem curio iN Cu toate c4 "refer4m s4 !edem !arianta final4 a unui film cteodat4ș

!rem s4 tim i cum s<au "utut reali#a scenele res"ecti!eL Adic4 cum #bura &u"ermanL Cumș ș

e Jul: n s"atele efectelor sau cum naiba a re#istat Pi cu tigrul 4la "e barc4L

(ite c4 a!em oca#ia s4 !edem asta "rin cte!a "o#e com"arati!e. + s4 r4mi f4r4 efecte cnd

o s4 !e#i N

•

•

82



•

•

84



•



•

86



•



•

88



•

•



•

.



•



•

.2



•



•

.4



•

htt">FFmashable.comF21F11F29Fsocial<media<mo!ie<mar:etingF

BJo &ocial edia Is Changing the Qa o!ies are Promoted

http://mashable.com/2010/11/29/social-media-movie-marketing/

http://mashable.com/2010/11/29/social-media-movie-marketing/



G CJI&'I,A QAE,,+ 29 21

3+e ovie and 3ec+ 4eries is supported b2 1*1*ideo4oft. 1iscover 5ree 4tudio, a full

collection of free soft6are to process video, imaes and audio at 1*1*ideo4oft.com. Clean,

free and user&friendl2.

rom self<funded inde"endent "ro7ects to big<name Jollood bloc:busters

the mo!ie industr has embraced social media. ig time.

Jistoricall of course this ma:es a lot of sense. Classical Jollood had the star sstem and

fan maga#ines. odern Jollood has aceboo: 'itter and mobile "hones.

rom creating !iral alternate realit cam"aigns to using social netor:s to build aareness

the mo!ie industr is bus le!eraging social media to connect ith fans and "romote its

"roducts.

-etWs loo: at some of the as that social media is ha!ing an im"act on mo!ie mar:eting and

"romotion.

.6

http://mashable.com/people/christina/

http://mashable.com/tag/movies-and-tech-series

http://www.dvdvideosoft.com/

http://dvdvideosoft.com/free-dvd-video-software.htm


http://mashable.com/2010/09/12/indie-films-social-media/

http://mashable.com/2010/01/08/avatar-social-media-web/

http://en.wikipedia.org/wiki/Star_system_(filmmaking)

http://mashable.com/people/christina/

http://mashable.com/tag/movies-and-tech-series


http://dvdvideosoft.com/free-dvd-video-software.htm


http://mashable.com/2010/09/12/indie-films-social-media/

http://mashable.com/2010/01/08/avatar-social-media-web/

http://en.wikipedia.org/wiki/Star_system_(filmmaking)



B In the orld of the multi"le= and billion dollar "lus bo= office recei"ts itWs eas to forget

that not e!er film comes to e!er theater. E!en films that ultimatel go on to ma:e a lot

of mone at the bo= office X li:e 29Ws 7recious X often start out in onl a fe cities.

'he traditional mar:eting strateg for these films has been to e="and to more and more

mar:ets as ord of mouth "ress and "ublicit "ro"el the films forard. In the age of social

media hoe!er studios can use the Internet to figure out here an interest in the film e=ists.

+ne of the best e=am"les of this strateg as for ParamountWs 7aranormal $ctivit2. 'he film

hich as made for less than Y15 ent on to gross more than Y15 million at the bo=

office.

Paramount e=tensi!el used aceboo: to "romote the film "artnering ith E!entful to getould<be fans to reZuest a screening of the film in their area. 'he goal as to get 1 million

fan reZuests for the film to enter ide release. 'hat goal as met "rett Zuic:l but the real

"roof came !ia the bo= office recei"ts.

/ also used E!entful to ha!e fans reZuest screenings of its comed 8ot 3ub 3ime

ac+ine.

http://mashable.com/2009/10/07/paranormal-activity/


http://mashable.com/category/facebook/

http://mashable.com/2009/10/13/paranormal-activity-success/

http://mashable.com/2010/01/22/hot-tub-time-machine/




http://mashable.com/category/facebook/

http://mashable.com/2009/10/13/paranormal-activity-success/





'he cool thing about this strateg is that it lets fans ha!e a sense of onershi" of the film. It

also creates a le!el of aareness and connection that ou might not get 7ust ith running

radio or ' s"ots.

,oin4 Vira3

+ne of m fa!orite mar:eting trends of the "ast decade has been the rise of !iral alternate

realit cam"aigns es"eciall at the mo!ies.

'han:s to social media elements of these cam"aigns can get reall intricate and reallin!ol!ed. or %nception Qarner ros. did a lot of !iral mar:eting X including or:ing ith

the location<based ser!ice &C,/ to "romote the film.

or 3o2 4tor2 9 )isne and Pi=ar ent all out creating !intage to commercials for -ots<

oWJugginW ear one of the ne characters in the film.

Perha"s the most im"ressi!e X and e="ansi!e X cam"aign has been that of 3:;<= Leac2.

)isneWs alternate realit cam"aign started in earnest in Rul 29 7ust in time for Comic<Con. 'he film hits theaters on )ecember 1% 21.

Trai3er7 /o7ter /ro&otion7

.8

http://mashable.com/category/scvngr/

http://mashable.com/2010/06/18/toy-story-3-iphone-apps/

http://mashable.com/2010/04/27/toy-story-3-viral-video/

http://mashable.com/2010/03/09/tron-legacy-trailer/


http://mashable.com/category/scvngr/

http://mashable.com/2010/06/18/toy-story-3-iphone-apps/

http://mashable.com/2010/04/27/toy-story-3-viral-video/




It used to be that ou had to go to the theater to see the trailers for the ne=t batch of u"coming

films. 'hen ' shos dedicated to shocasing "re!ies hit the scene. Qhile atching mo!ie

"re!ies online has been old<hat for more than a decade the rise of social media has changed

ho information gets e="osed to fans.

&ure mo!ie studios still send out "ress releases and ha!e s"ecial ebsites that nes sites and

blogs can access to get the latest scoo" but more and more studios are ta:ing to aceboo:

and'itter to debut their latest trailers.

Again )isne gets "ro"s in this de"artment. 'he studio used aceboo: to debut its first

character "osters from $lice in >onderland and has also used aceboo: to sho off mo!ie

trailers.

'he iron that &on couldnWt use aceboo: to directl "romote 3+e 4ocial <et6or? didnWt

mean the studio had to abstain from social media. +n the contrar the studio as able to

use 'itter &"ace and its on social<themed site to "romote the film.

http://mashable.com/category/twitter/

http://mashable.com/2010/07/16/social-network-twitter-ad/

http://mashable.com/2010/09/24/social-network-movie-myspace/

http://mashable.com/2010/08/30/the-social-network-websit/

http://mashable.com/category/twitter/

http://mashable.com/2010/07/16/social-network-twitter-ad/

http://mashable.com/2010/09/24/social-network-movie-myspace/

http://mashable.com/2010/08/30/the-social-network-websit/



T0e A4e of t0e Fa(eoo A55

aceboo: is a great a!enue for mar:eters and brands to connect ith consumers and ould<

be customers. or mo!ie studios aceboo: also offers a a to engage audiences and e!en

directl sell tic:ets.

)isne created a aceboo: a"" for 3:;<= Leac2 called the '+,ierse. 'he a"" is still

acti!eD it "ulls in "osts !ideos and "hotos from !arious social netor:s dis"laing them inan interacti!e grid. 'his is 7ust one e=am"le of a studio building an a"" s"ecificall for a film.

1

http://mashable.com/2010/10/12/tron-free-tickets-troniverse/

http://mashable.com/2010/10/12/tron-free-tickets-troniverse/



o= had a "rett in<de"th aceboo: cam"aign for $vatar including a""s and "romotional tie<

ins. )isne e!en offered mo!ie tic:ets for 3o2 4tor2 9 !ia its aceboo: Page as "ictured

abo!e.

-i:eise &on has created its on in<house tic:eting a"" for man of its films. 'he great

thing about buing mo!ie tic:ets !ia aceboo: is that ou can in!ite friends along ith ou.

T0e Future

Qe e="ect to see the mo!ie industr embrace social media e!en more in the future. A loo: at

some of the biggest hits at the bo= office this ear "ro!es that man of the most successful

films also had strong social media cam"aigns.

http://mashable.com/2010/06/01/toy-story-3-facebook/





'AI-EE-E I-E-+ A,A-I*A'E

htt"s>FF.outube.comFatchL![2ZfmAllbGC8

12

https://www.youtube.com/watch?v=2qfmAllbYC8

https://www.youtube.com/watch?v=2qfmAllbYC8



htt"s>FF.outube.comFatchL![a\s9l9E<

htt"s>FF.outube.comFatchL![R!/cbIfRos

https://www.youtube.com/watch?v=aB_s9lw9E-M

https://www.youtube.com/watch?v=JvGcbFIfJos

https://www.youtube.com/watch?v=aB_s9lw9E-M

https://www.youtube.com/watch?v=JvGcbFIfJos



htt"s>FF.outube.comFatchL![1="$I7#c]

BIBLIO,RAFIE

https://www.youtube.com/watch?v=1xp4M0IjzcQ

https://www.youtube.com/watch?v=1xp4M0IjzcQ

tehnica de discurs

Documents