disciplina: sisteme informatice de gestiune (psi) 1...
TRANSCRIPT
1
Disciplina: SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE (PSI)
1. INFORMATICA DE GESTIUNE
Rezumat
Informatica de gestiune este parte componentă a informaticii, ştiinţa prelucrării automate a
informaţiilor folosind mijloacele IT. Este partea informaticii economice care se ocupă cu prelucrarea
automată a datelor de evidenţă şi control vehiculate în cadrul unui organism economic (firmă,
instituţie, întreprindere etc.)
Conceptele fundamentale cu care operează informatica sunt informaţia (exprimă elementele din
realitatea înconjurătoare în momentul în care sunt percepute pentru prima dată de utilizator),
cunoştinţa (informaţia după momentul aflării ei) şi data (informaţia sau cunoştinţa înregistrată în
vederea evidenţei şi/sau prelucrării).
Sistemele informatice sunt sistemele de prelucrare automată a datelor folosind mijloacele IT.
Sistemele informatice economice sunt sistemele informatice folosite de organismele economice pentru
controlul activităţilor economice. Sistemele informatice de gestiune reprezintă categoria de sisteme
economice utilizate pentru administrarea şi controlul resurselor organismelor economice.
Orice organism economic reprezintă un sistem economic deoarece este compus din mai multe
compartimente de sine stătătoare, care interacţionează între ele şi formează un întreg organizat pentru
realizarea produselor şi/ sau serviciilor pe care le oferă clienţilor cu scopul de a obţine resursele
necesare funcţionării şi profit. Fiecare compartiment de sine stătător al unui organism economic
reprezintă un subsistem economic deoarece este compus din utmităţi organizatorice care colaborează
pentru realizarea unor subansamble şi/ sau servicii componente ale produselor şi/ sau serviciilor finale.
Rezultă că un sistem economic este format dinte-un ansamblu de subsisteme economice care pot fi
considerate sisteme economice de sine stătătoare, motiv pentru care conceptul de sistem economic se
atribuie atât întregului (organism economic) cât şi componentelor acestuia de sine stătătoare.
Definit ca sistem economic deschis, orice organism economic este format din trei subsisteme
funcţionale interconectate care pot fi considerate sisteme economice de sine stătătoare: subsistemul
condus/ productiv/operativ, subsistemul informaţional şi subsistemul de conducere/ decizional. În
acest context, sistemul informatic reprezintă partea automată a sistemului informaţional.
Structura sistemului informatic reprezintă modul de organizare internă a acestuia, exprimă
principiile de realizare a sa pe baza elementelor fundamentale care definesc domeniul de activitate şi
particularităţile sistemului economic pentru care acesta îndeplineşte funcţia de prelucrare automată a
datelor. Componentele structurale ale sistemului informatic sunt intrările (totalitatea datelor supuse
prelucrărilor), prelucrările (totalitatea operaţiilor efectuate asupra datelor) şi ieşirile (rezultatele
2
prelucrărilor efectuate). Structura sistemului informatic realizat pentru un anumit domeniu de
activitate şi un anumit sistem economic este unică deoarece este determinată de particularităţile
funcţionale, de regulile de gestiune specifice şi de legislaţia în vigoare aferente acestora.
Arhitectura sistemului informatic reprezintă modelul său constructiv. Nu este unică deoarece
există mai multe soluţii tehnice de realizare a sistemului informatic pentru un anumit domeniu de
activitate şi un anumit sistem economic. Componentele arhitecturale sunt sistemul de calcul
(calculatorul), sistemul de comunicaţie, sistemul de resurse umane şi sistemul organizatoric. Unitatea
de calcul a sistemului informatic este calculatorul. Principalele componente arhitecturale ale
sistemului informatic sunt hardware- ul (unitatea centrală de prelucrare, echipamentele periferice şi de
comunicaţie) şi software- ul grupat în software de utilizator (de sistem şi de aplicaţie), software de
limbaj (limbaje de programare şi programe asociate lor) şi date ale utilizatorului (document şi bază de
date). Singura componentă arhitecturală a sistemului informatic dependentă de mediul de informatizat
(definit de caracteristicile domeniului de activitate care se informatizează şi de particularităţile
sistemului economic pentru care se realizează) este aplicaţia cu bază de date şi de aceea este singura
care trebuie realizată, restul componentelor putând fi considerate realizate deja, deoarece ţin de
sistemele de calcul şi de comunicaţie pe care se bazează realizarea oricărui sistem informatic.
Întrucât realizarea sistemelor informatice nu depinde de tipul lor, iar sistemele informatice de
gestiune reprezintă o categorie mai puţin cuprinzătoare de sisteme informatice, se vor prezenta
posibilităţile de realizare a sistemelor informatice, în general, exemplificarea fiind făcută în contextul
sistemelor informatice de gestiune.
Întrebări pentru autoevaluare
1. Definiţi conceptele de informaţie, cunoştinţă şi dată.
2. Definiţi conceptul de organism economic.
3. Arătaţi că organismul economic este sistem.
4. Indicaţi legătura dintre subsistemele componente ale sistemului economic.
5. Cum se efectuează schimbul de resurse între un organism economic şi exteriorul său sau între
componentele aceluiaşi organism economic?
6. Daţi exemple de fluxuri informaţionale.
7. Ce este domeniul de activitate? Dar domeniul de gestiune? Ce relaţie există între cele două?
8. Daţi exemple de domenii de activitate ale sistemului economic.
9. Cum se clasifică activităţile desfăşurate de un sistem economic, în funcţie de modul de participare
a resurselor disponibile la desfăşurarea lor?
10. Definiţi sistemul informaţional şi arătaţi care este relaţia lui cu celelalte componente ale sistemului
3
economic.
11. Definiţi sistemul informatic şi precizaţi locul lui în cadrul sistemului economic.
12. Ce este structura sistemului informatic?
13. Descrieţi componentele structurale ale sistemului informatic şi arătaţi care este relaţia dintre ele.
14. Motivaţi de ce structura unui sistem informatic realizat pentru un anumit domeniu de activitate şi
un anumit sistem economic este unică.
15. Definiţi arhitectura sistemului informatic.
16. Care sunt componentele arhitecturale majore ale unui sistem informatic?
17. Definiţi sistemul de calcul şi descrieţi principalele sale componente.
18. Ce rol are sistemul de calcul în cadrul sistemului informatic? Argumentaţi răspunsul dat.
19. Definiţi şi descrieţi componenta hardware a sistemului informatic.
20. Care sunt componentele hardware minim necesare pentru ca un calculator să-şi îndeplinească rolul
de maşină de calcul programabilă?
21. Definiţi şi descrieţi componenta software a sistemului informatic.
22. Ce este software- ul de utilizator? Dar software- ul de limbaj? Care este relaţia dintre ele?
23. Ce este software- ul de aplicaţie? Argumentaţi răspunsul dat şi daţi exemple reprezentative.
24. De câte feluri pot fi datele utilizatorilor, în funcţie de modul lor de organizare?
25. Definiţi conceptul de bază de date.
26. Ce este modelul de date?
27. Ce modele abstracte de reprezentare a datelor cunoaşteţi? Prin ce se caracterizează fiecare?
28. Motivaţi de ce arhitectura unui sistem informatic realizat pentru un anumit domeniu de activitate şi
un anumit sistem economic nu este unică.
29. Definiţi sistemul informatic de gestiune a bazelor de date.
30. Ce caracteristici prezintă o aplicaţie cu bază de date. Daţi exemple de aplicaţii cu bază de date.
31. Clasificaţi sistemele informatice în funcţie de obiectivele urmărite.
32. Care sunt obiectivele sistemelor informatice de gestiune?
33. Din ce categorie de sisteme informatice fac parte sistemele informatice de gestiune. De ce?
34. Care sunt caracteristicile reprezentative ale unui sistem informatic de gestiune?
35. Precizaţi şi descrieţi componentele funcţionale ale sistemului informatic de gestiune.
36. Clasificaţi sistemele informatice de gestiune în funcţie de rolul lor în cadrul sistemului economic.
37. Clasificaţi sistemele informatice de gestiune în funcţie de domeniul de gestiune şi de natura
prelucrărilor efectuate asupra datelor pe care le gestionează.
38. Prezentaţi conceptul de sistem informatic global al unui sistem economic.
39. Indicaţi subsistemele componente ale sistemului informatic global stabilite pe baza funcţiilor pe
care le îndeplinesc în cadrul sistemului informaţional. Descrieţi şi argumentaţi relaţia dintre ele.
4
40. Indicaţi subsistemele componente ale sistemului informatic global ale sistemului economic
stabilite în funcţie de domeniul de gestiune. Descrieţi şi argumentaţi relaţia dintre ele.
Modele de teste grilă pentru evaluare
Teste de tip Adevarat/Fals
Indicaţi dacă enunţul este adevarat sau fals.
1. Sistemul informatic reprezintã partea automatizatã a subsistemului informational al sistemului
economic.
Răspuns : Adevărat
2. Pornind de la functia sa, un sistem informatic de gestiune are urmãtoarea structurã generalã:
hardware, software, baze de date.
Răspuns : Fals
Teste de tip Alegere multiplă (multiple choice)
Identificaţi litera sau combinaţia de numere corespunzatoare enunţului corect.
1. Sistemul informatic de gestiune integrat este:
a. sistemul informatic de gestiune care respecta principiile introducerii unice a datelor, de pe
documente primare de evidentă si control, şi prelucrarii multiple a acestora, în concordanţă cu
nevoile informaţionale specifice;
b. sistemul informatic de gestiune care produce datele care generează informaţiile de sinteză
interne ce stau la baza fundamentării deciziilor;
c. sistemul informatic de gestiune cu rolul de culegere, organizare prin sortare şi grupare, şi stocare
a datelor vehiculate în cadrul sistemului economic.
Răspuns : a
2. Sistemul informational are următorul rol:
a. prelucrează automat informaţiile vehiculate de sistemul economic;
b. prelucrează automat datele pentru obţinerea informaţiilor necesare procesului de conducere şi
pentru informare;
c. sintetizează datele în informaţii şi descompune deciziile în ordine.
Răspuns : c
3. Ca arhitectură, un sistem informatic de gestiune este alcătuit din:
a. sistem informatic operativ, sistem informatic de sinteză, sistem informatic de asistare
a deciziei şi sistem informatic de control execuţie;
b. sistem de calcul şi sistem de comunicaţie;
c. resurse umane şi cadru organizatoric;
5
d. intrari, prelucrari şi iesiri.
Răspuns : b+c
Teste de tip Răspuns Da/Nu
Precizati dacă sunteţi de acord cu următorul enunţ. (Alegeţi Yes pentru Da şi No pentru Nu).
1. Sistemul informatic de gestiune integrat este un sistem informatic economic?
Răspuns : Da
2. Sistemul informaţional este un sistem informatic de gestiune?
Răspuns : Nu
Teste de tip Răspuns numeric
1. Câte subsisteme componente are sistemul economic?
Răspuns : 3
Teste de tip Completare (completion)
1.După rolul lor în procesul de conducere sistemele informatice economice pot fi sisteme informatice
de:
- ...............: utilizate pentru administrarea şi controlul resurselor unui sistem economic;
- ...............: utilizate pentru auditarea activităţilor unui sistem economic;
- ...............: utilizate pentru monitorizarea şi controlul activităţilor unui sistem economic în vederea
fundamentării deciziilor.
Răspuns:
gestiune
auditare
management.
Teste de tip Potrivire (matching)
I. După aportul lor în procesul decizional, sistemele informatice economice pot fi:
a. sisteme informatice de asistare a deciziei;
b. sisteme informatice suport decizie;
c. sisteme expert.
1. dacă au ca obiectiv principal îmbunătăţirea eficacităţii deciziilor, colecţiile de date fiind formate
din baze de cunoştinţe;
2. dacă au ca obiectiv principal culegerea şi prelucrarea automată a datelor;
3. dacă sunt sisteme de inteligenţă artificială pentru rezolvarea unor probleme practice la nivelul de
performanţă al experţilor umani.
6
Răspuns:
1. b
2. a
3. c
II. Sistemul informatic de gestiune global al sistemului economic este un sistem informatic
complex format, gereric, din patru tipuri de sisteme informatice de gestiune, câte unul pentru
fiecare funcţie de comunicare a sistemului informaţional din care face parte cu celelalte două
componente ale sistemului economic:
a. sistemul informatic operativ;
b. sistemul informatic de sinteză;
c. sistem informaticde asistare a deciziei;
d. sistem informatic de control al execuţiei.
1. care sintetizează datele pe baza unor reguli prestabilite şi transmite rezultatele către Sistemul
economic decizional şi la intrarea Sistemului informatic de asistare a deciziei;
2. care preia datele de la Sistemul economic operativ;
3. care preia deciziile de la Sistemul economic decizional, le descompune în ordine şi le transmite
Sistemului economic operativ.
4. care furnizează Sistemului economic decizional datele de evaluare a deciziilor manageriale;
1. b
2. a
3. d
4. c
2. REALIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE
Rezumat
Realizarea unui sistem informatic de gestiune, şi nu numai, nu se face la întâmplare. Trebuie
urmărit un plan dinainte stabilit şi trebuie respectate anumite principii de realizare care să conducă la
sistemul informatic cu funcţionalitatea şi performanţele aşteptate, în condiţiile solicitate de sistemul
economic care- l va utiliza.
Ciclul de viaţă al unui sistem informatic, care începe cu decizia de realizare a sistemului
informatic respectiv şi se termină cu decizia de înlocuire a acestuia cu unul mai performant, este
7
format din două perioade distincte şi anume perioada de realizare propriu- zisă, care cuprinde etapele
analiză- proiectare- implementare, şi perioada de utilizare, care cuprinde etapele exploatare-
întreţinere- dezvoltare. La nivelul etapei de analiză se definesc cerinţele utilizatorului (exprimă ce
aşteaptă utilizatorul de la viitorul sistem informatic), cerinţele sistemului informatic (exprimă ce face
viitorul sistem informatic pentru a răspunde cerinţelor utilizatorului) şi cerinţele produsului software
(exprimă ce face aplicaţia dedicată mediului de informatizat pentru a răspunde cerinţelor definite
pentru sistemul informatic din care va face parte). La nivelul etapei de proiectare se realizează
proiectul viitorului sistem informatic, atât la nivel de arhitectură generală, cât şi la nivel de detaliu. În
etapa de implementare se elaborează programele (pe baza proiectului), se testează componentă cu
componentă şi apoi în sistem, după care se instalează în mediul real de utilizare unde se efectuează
ultimele verificări. La nivelul etapelor de exploatare, întreţinere şi dezvoltare se utilizează sistemul la
parametrii proiectaţi şi i se pot adăuga componente noi.
Gruparea activităţilor de realizare a sistemelor informatice pe etape şi ordinea în care se succed,
(care se schimbă în funcţie de complexitatea mediului de informatizat şi de evoluţiile tehnologice),
definesc modelul cilului de viaţă al dezvoltării lor. Cu timpul au fost definite mai multe modele ale
ciclului de viaţă, fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale, reprezentative fiind modelele cascadă,
spirală, tridimensional şi iterativ- incremental (cel mai performant şi mai utilizat la ora actuală).
Pe fond, realizarea unui sistem informatic este procesul format din etapele de analiză, proiectare
şi implementare care se reduce, în cea mai mare parte, la procesul de dezvoltare a unui produs
software deoarece singura componentă dependentă, în esenţă, de mediul de informatizat este aplicaţia
cu bază de date dedicată domeniului de gestiune al sistemului economic beneficiar. Restul
componentelor sistemului informatic sunt deja realizate deoarece ţin de sistemele de calcul şi de
comunicaţie care se integrează în orice sistem informatic.
Fiecare model al procesului de dezvoltare software defineşte o metodologie de realizare a
produsului software formată din mulţimea metodelor utilizate la realizarea sa., eventual câte una
pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă. O metodă de realizare a unui produs software este formată din
tehnici de realizare, instrumente şi proceduri utilizate pentru aplicarea lor. Decisivă în realizarea
produsului software cu performanţele aşteptate în condiţiile date este metoda de proiectare, care
include şi analiza fără de care nu se poate realiza un sistem informatic.Ca tehnică generală de
realizare, o metodă de proiectare reduce elementele din realitatea de informatizat la caracteristicile
relevante pentru realizarea obiectivului urmărit de produsul software, definind astfel un model abstract
de reprezentare. Cele mai uzuale metode de proiectare folosesc pentru construirea modelului abstract
modelarea structurală, bazată pe modul de organizare al sistemului economic care se informatizează
(metode sistemice) sau modelarea comportamentală, bazată pe dinamica sistemului respectiv (metode
obiecturale).Modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat specific unei metode de
proiectare se construieşte pe baza unui model de reprezentare a realităţii de informatizat care identifică
8
elementele reale necesare realizării sistemului informatic şi organizarea acestora pe criterii funcţionale
pentru a pune în evidenţă tipul lor şi relaţiile dintre ele. Tehnicile şi formalismul utilizate pentru
construirea modelului abstract sunt standardizate pentru fiecare tip de metodă de proiectare, în timp ce
pentru construirea modelului de reprezentare se folosesc simboluri grafice cât mai sugestive.
Întrebări pentru autoevaluare
1. Definiţi ciclul de viaţă al sistemului informatic.
2. Prezentaţi principalele etape ale ciclului de viaţă al sistemului informatic.
3. Definiţi ciclul de realizare al sistemului informatic.
4. Ce este modelul ciclului de viaţă al sistemului informatic?
5. Ce înţelegeţi prin analiză de sistem?
6. În ce constă întocmirea specificaţiilor utilizatorului?
Dar întocmirea specificaţiilor sistemului informatic?
7. În ce constă proiectarea sistemului informatic? Dar implementarea?
8. Prezentaţi modelul cascadă al ciclului de viaţă al sistemului informatic. Ce avantaje are?
Dar dezavantaje?
9. Prin ce se caracterizează modelul spirală al ciclului de viaţă al sistemului informatic?
10. Prezentaţi modelul tridimensional al ciclului de viaţă al sistemului informatic.
11. Prezentaţi modelul iterativ- incremental al ciclului de viaţă al sistemului informatic.
12. Prezentaţi elementele care formează triunghiul succesului unui proiect software
13. Cum este structurat procesul unificat relaţional (RUF)?
14. Prezentaţi structura proiectului software de-a lungul dimensiunii timp a procesului de
realizare software, potrivit RUF.
15. Care este structura proiectului software de-a lungul dimensiunii componentă a procesului de
realizare software, potrivit RUF?
16. Definiţi metodologia de realizare a sistemelor informatice.
17. Prezentaţi principiile de realizare a sistemelor informatice.
18. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru realizarea unui sistem informatic performant?
19. Definiţi metoda de realizare a sistemelor informatice.
20. Definiţi tehnica de realizare a sistemelor informatice.
21. Clasificaţi metodele de proiectare a sistemelor informatice în funcţie de tehnica de modelare
folosită.
22. Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice? Dar cele obiecturale?
23. Ce sete modelul?
24. Definiţi conceptul de modelare a sistemelor informatice.
25. În ce constă modelarea structurală? Dar cea obiecturală?
9
26. Ce înţelegeţi prin modelare vizuală? Prin ce se caracterizează ea?
27. Ce înţelegeţi prin modelare a realităţii de informatizat.
28. Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat? Cum se construieşte?
29. Ce simboluri se folosesc pentru construirea modelului de reprezentare a realităţii de
informatizat? Dar pentru construirea modelului abstract de reprezentare?
30. Ce rol are modelul de reprezentare a realităţii de informatizat în realizarea sistemului
informatic?
31. Ce elemente conţine modelul de reprezentare a realităţii de informatizat?
32. Ce rol are documentul primar de evidenţă şi control în proiectarea sistemului informatic?
Care sunt caracteristicile lui? De câte feluri este?
Modele de teste grilă pentru evaluare
Teste de tip Adevarat/Fals
Indicaţi dacă enunţul este adevarat sau fals..
3. Modelul unui domeniu de activitate specializat din realitatea înconjurãtoare se obţine prin
descrierea elementelor şi fenomenelor din domeniul respectiv, reduse la caracteristicile lor
esentiale.
Răspuns : Adevărat.
4. Modelul poate cuprinde numai planuri generale, care oferã o vedere de ansamblu asupra
realitãtii de informatizat.
Răspuns : Fals
Teste de tip Alegere multiplă (multiple choice)
Identificaţi litera sau combinaţia de numere corespunzatoare enunţului corect.
1. Modelele informale se caracterizează prin accea că:
a. se construiesc ad-hoc, de fiecare programator în parte;
b. nu oferã un limbaj comun care sã poatã fi folosit şi de alţii;
c. nu transmit mai departe experienţa acumulatã în domeniu;
d. folosesc un limbaj comun de modelare, accesibil tuturor informaticienilor.
1. a 2. a+b+c 3.d 4. a+d
Răspuns : 2
2. Metoda de proiectare orientatã -obiect se bazează pe cunoaşterea conceptelor
software fundamentale care o definesc, dintre care cele mai importante sunt:
d. obiect, clasã, încapsulare, mostenire, polimorfism;
10
e. obiect;
f. clasã;
g. obiect, clasã..
Răspuns : a
Teste de tip Răspuns Da/Nu
Precizati dacă sunteţi de acord cu următorul enunţ. (Alegeţi Yes pentru Da şi No pentru Nu).
1. Pentru sistemele informatice complexe se construiesc modele formale, care folosesc
un limbaj comun de modelare, accesibil tuturor informaticienilor?
Răspuns : Da
2. Pentru a fi eficient şi util, modelul unui sistem informatic trebuie sã fie format dintr-
un singur model construit pentru reprezentarea unui singur aspect semnificativ al
domeniului de informatizat?
Răspuns : Nu
Teste de tip Răspuns numeric
1. Cîte tipuri de modele formale se folosesc în procesul de modelare aproduselor software?
Răspuns : 2
Teste de tip Completare (completion)
1.Modelele formale pot fi:
- ...............: bazate pe modul de organizare a sistemelor care se modelează;
- ...............: bazate pe dinamica sistemelor care se modelează;
Răspuns:
structurale
compoortamentale
2. Un model vizual este definit de _____________utilizate pentru realizarea lui şi de
______________ acestora de către utilizator.
Răspuns:
semanticile
vizualizările
Teste de tip Potrivire (matching)
I. Documentele de evidenţă şi control pot fi:
11
e. simple;
f. compozite;
g. compuse.
1. dacă conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare;
2. dacă conţin numai caracteristici monovaloare;
3. dacă au caracteristic care sunt caracteristici ale altor documente între care există o legătură
Răspuns:
1. b
2. a
3. c
II. Semanticile utilizate pentru realizarea unui model vizual exprimă următoarele aspecte ale
unui produs software :
a. structural;
b. comportamental;
c. funcţional.
1. exprimă comportarea cerută de utilizator pentru produsul software
2. identifică elementele care formează produsul software;
3. defineşte modul în care lucrează şi interacţionează elementele structurale pe durata execuţiei;
Răspuns:
1. c
2. a
3. b
III. Pentru a înţelege arhitectura unui sistem informatic orientat- obiect trebuie realizate
modele vizuale cărora le corespund următoarele vizualizări:
a. vizualizarea cazurilor de utilizare;
b. vizualizarea proiectării sistemului informatic;
c. vizualizarea procesului de dezvoltare a sistemului informatic;
d. vizualizarea implementării sistemului informatic;
e. vizualizarea exploatării sistemului informatic;
12
1. prezintă ieşirile sistemului informatic.
2. prezintă cerinţele pe care trebuie să le ofere sistemul informatic utilizatorilor săi;
3. prezintă distribuţia proceselor sistemului informatic şi succesiunea în timp a acestora;
4. prezintă realizarea fizică a sistemului informatic;
5. prezintă problematica domeniului de informatizat împreună cu soluţia sa;
Răspuns:
1. e
2. a
3. c
4. d
5. b.
3. PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE
Rezumat
Pentru proiectarea sistemelor informatice se folosesc, individual sau combinat, în
funcţie de complexitatea domeniului de gestiune care se informatizează, trei tipuri de tehnici
de proiectare, în jurul cărora s-au dezvoltat trei tipuri de metode, funcţionale, sistemice şi
obiecturale, fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale.
Metodele de proiectare funcţionale conduc la sisteme informatice modulare cu
structură ierarhic-funcţională descendentă, ascendentă sau mixtă, cea mai uzuală fiind metoda
mixtă care defineşte componentele sistemului informatic prin strategia descendentă,
proiectarea şi integrarea lor într-un tot unitar fiind făcute pe baza strategiei ascendente.
Pentru metodele de proiectare sistemice, reprezentativă şi cea mai utilizată este metoda
Merise, bazată pe un model în care elementele realităţii de informatizat, date şi prelucrări
efectuate asupra acestora, sunt reprezentate pe trei nivele separate de abstractizare:
conceptual, logic şi fizic. În modelul Merise, fiecărui nivel de abstractizare îi corespund două
modele abstracte, unul pentru date şi unul pentru prelucrările care se aplică asupra acestora. În
consecinţă, acest model este format din şase modele independente: Modelul Conceptual al
Datelor (MCD), Modelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP), Modelul Logic al Datelor
(MLD), Modelul Logic al Prelucrărilor (MLP), Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul
Fizic al Prelucrărilor (MFP), care se construiesc individual, integrându-se într-un tot unitar la
sfârşitul procesului de proiectare. La nivelul fiecărui nivel de abstractizare sunt descrise
13
conceptele fundamentale folosite pentru realizarea modelului datelor şi prelucrărilor. Pentru a
fi înţeles, fiecare concept fundamental este prezentat, din punct de vedere teoretic şi al
aplicabilităţii practice, prin exemple reprezentative din realitatea de informatizat. În final, se
construieşte modelul Merise pentru un organism economic definit generic şi pentru un
domeniu de gestiune specific, pentru a pune în evidenţă modul de utilizare a conceptelor
fundamentale la nivel de ansamblu.
Modul de proiectare sistemică este prezentat în detaliu, la nivel general şi printr-un
studiu de caz complet, deoarece este mai accesibil proiectantului şi, de aceea, mai uşor de
înţeles. Practic, metodele de proiectare sistemice permit crearea unei gândiri informatice în
plan abstract ancorată în realitatea mediului economic, care pregăteşte proiec-tantul pentru
abordarea obiecturală a proiectării sistemelor informatice, mai greu de înţeles datorită
nivelului de abstractizare mai ridicat.
Metodele de proiectare obiecturală au în centru conceptul de obiect şi folosesc pentru
modelare standardul UML. Diagramele UML sunt modele obiect dezvoltate pe baza
principiilor programării orientate obiect, un tip special de programare care combină structurile
de date cu funcţiile acestora pentru a crea obiecte software reutilizabile, care includ atât
datele, cât şi operaţiile care se aplică asupra lor. Conceptele folosite în modelarea UML sunt
prezentate iniţial din punct de vedere teoretic, modul lor de reprezentare grafică în diferitele
tipuri de diagrame, folosind notaţiile UML, fiind descris direct pe un studiu de caz, pentru a fi
mai uşor de înţeles.
Metodele de proiectare obiecturală conduc la proiectarea celor mai performante
sisteme informatice la ora actuală, deoarece se bazează pe standardul UML, care reprezintă un
mediu de dezvoltare propice a produselor software distribuite, de dimensiuni mari şi foarte
mari, în principal datorită avantajelor sale de a descompune complexitatea în elemente mai
puţin complexe, de a crea module reutilizabile, folosind o notaţie unitară, accesibilă tuturor
celor implicaţi într-un proces de dezvoltare software.
Combinarea tehnicilor de proiectare în realizarea proiectului unui sistem informatic
performant este impusă de sistemele economice reale, a căror activitate nu poate fi modelată
în vederea realizării unui sistem informatic numai pe criterii funcţionale, pe criterii sistemice
sau pe criterii obiecturale.
14
1. Prezentarea modelului Merise
Modelul Merise este reprezentativ pentru proiectarea sistemică a sistemelor informatice
economice, în general şi a sistemelor informatice de gestiune, în special. În acest model
elementele realităţii de informatizat, date şi prelucrări efectuate asupra acestora, sunt
reprezentate, separat, pe trei nivele de abstractizare: conceptual, logic şi fizic.
În cadrul modelului Merise, fiecărui nivel de abstractizare îi corespund două modele
abstracte ale realităţii de informatizat: unul pentru date şi unul pentru prelucrările care se
aplică asupra acestora. Astfel:
modelul conceptual, format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şi Modelul
Conceptual al Prelucrărilor (MCP), trebuie să răspundă la întrebarea ce trebuie să facă
sistemul informatic care se proiectează; la acest nivel nu interesează CINE face, UNDE face,
CÂND face şi CUM face sistemul informatic care se proiectează să răspundă cerinţelor
solicitate de utilizatorii săi;
modelul logic, format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi Modelul Logic al
Prelucrărilor (MLP), trebuie să răspundă la întrebările CINE face, UNDE face şi CÂND face
activităţile care generează datele şi determină prelucrările care se aplică asupra acestora; la
acest nivel nu interesează CUM face, concret, sistemul informatic să gestioneze datele şi
prelucrările aferente realităţii de informatizat pentru care se proiectează;
modelul fizic, format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizic al
Prelucrărilor (MFP), răspunde numai la întrebarea CUM face, în mod concret, sistemul
informatic să satisfacă cerinţele utilizatorilor săi.
2. Modelarea Conceptuală a Datelor (MCD)
Pentru modelarea conceptuală, abstractă, a datelor se foloseşte un model semantic de
reprezentare a acestora, respectiv un model conceptual care reprezintă domeniul de
informatizat ca pe o mulţime de elemente din lumea reală, interconectate între ele, pornind de
la semnificaţia lor. Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice
ale elementelor utilizate, pe baza semnificaţiei lor în lumea reală.
Modelul conceptual de date este un model semantic, abstract, de reprezentare a tipurilor
de date, a legăturilor dintre acestea, a dinamicii acestor legături şi a restricţiilor aferente lor.
Modelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) este
modelul semantic care reprezintă abstract elementele lumii reale, pe baza semnificaţiei lor
15
curente şi a relaţiilor dintre ele, folosind conceptele entitate-asociere-corespondenţă, de unde
şi denumirea.
3. Restricţii de integritate
Restricţiile de Integritate (RI) sunt reguli pe care trebuie să le respecte datele,
permanent, pentru a fi corecte şi coerente în raport cu realitatea de informatizat.
Restricţiile de integritate pot fi:
structurale: sunt reguli care permit identificarea unică a entităţilor tip, atributelor tip
şi a asocierilor tip:
– integritatea entităţii tip;
– integritatea asocierii tip: integritatea referenţială;
– integritatea asocierii tip: dependenţe funcţionale.
restricţii de integritate semantice: sunt reguli de gestiune specifice care se aplică
asupra atributelor tip identificate pentru modelarea realităţii de informatizat; sunt
reguli suplimentare, nereprezentabile direct în modelul conceptual de date,
implementându-se în procesul creării Bazei de Date Relaţionale (BDR), care exprimă:
– reglementările legislative în vigoare, care trebuie respectate de sistemul economic;
– reglementările şi normele interne, specifice sistemului economic.
restricţii de integritate funcţionale: sunt reguli care exprimă particularităţile
funcţionale specifice sistemului economic:
– restricţii de integritate ierarhice;
– restricţii de integritate neierarhice, de reţea.
În funcţie de momentul în care acţionează, pot fi:
– restricţii de integritate statice = restricţii de integritate de domeniu;
– restricţii de integritate dinamice
4 Modelarea Conceptuală a Prelucrărilor (MCP)
Din punctul de vedere al Proiectării Sistemelor Informatice (PSI) prelucrările reprezintă
activităţile desfăşurate pentru realizarea obiectivului propus, cu respectarea regulilor de
gestiune specifice domeniului de activitate supus informatizării. Altfel spus, exprimă acţiunile
elementare, operaţiile, care se exercită asupra datelor, pentru obţinerea informaţiilor care stau
la baza deciziilor.
Prelucrările reprezintă partea dinamică a sistemului informaţional [11. V. Stanciu].
16
Pentru modelarea conceptuală, abstractă, a prelucrărilor, se foloseşte, ca şi la modelarea
conceptuală a datelor, un model semantic de reprezentare a acestora care se bazează pe
semnificaţia lor în lumea reală.
Modelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) prezentat este Modelul Eveniment-
Rezultat (ER) al metodei Merise, model semantic realizat prin reprezentarea abstractă a
activităţilor desfăşurate de elementele lumii reale, pornind de la semantica, succesiunea lor în
timp şi de la relaţiile dintre ele.
Modelul conceptual al prelucrărilor este un model semantic, abstract, de reprezentare a
activităţilor specifice domeniului de informatizat dintr-un sistem economic, care răspunde la
întrebarea Ce? prelucrări au loc pentru realizarea obiectivului propus, descrie ceea ce se
face în cadrul sistemului economic pentru obţinerea informaţiilor necesare, independent de
modul de organizare specific:
din punct de vedere al personalului utilizat: nu răspunde la întrebarea Cine? face
activităţile;
din punct de vedere al locului unde se desfăşoară activităţile: nu răspunde la întrebarea
Unde? au loc activităţile;
din punct de vedere al tehnologilor concrete utilizate: nu răspunde la întrebarea Cum?
se fac, concret, activităţile;
din punct de vedere al momentului de timp: nu răspunde la întrebarea Când? se fac
activităţile (dimineaţa/ seara, ora/ ziua/ săptămâna/ luna/ anul, iarna/ primăvara/ vara/
toamna etc.),
În modelul conceptual al prelucrărilor se reprezintă:
activităţile desfăşurate de sistemul economic pentru realizarea obiectivului propus
(oferirea de produse şi/sau servicii clienţilor săi);
evenimentele care declanşează aceste activităţi, evenimentul fiind o întâmplare la care
sistemul economic, ca sistem, trebuie să răspundă prin realizarea unei activităţi care constă în
efectuarea unei succesiuni de operaţii;
operaţiile pe care le presupune fiecare dintre activităţile desfăşurate şi înlănţuirea în
timp a acestora, fără [11. V. Stanciu]:
– detalii de execuţie: manual sau automat;
– particularităţi organizatorice: compartimentele în care se execută, personalul
folosit (calificat sau nu);
– repere temporale: momente ale anului/ săptămânii/ zilei;
17
înlănţuirea operaţiilor în timp, în concordanţă cu:
– legislaţia în vigoare;
– regulile de gestiune specifice pentru realitatea de informatizat;
rezultatele obţinute în urma execuţiei acestor operaţii.
5. Modelarea Logică a Datelor (MLD)
Proiectarea Sistemelor Informatice de Gestiune urmăreşte structurarea şi reprezentarea
datelor generate de activităţile desfăşurate de sistemul economic, care sunt înregistrate pe
documentele primare de evidenţă şi control, astfel încât să poată fi introduse în Baze de Date
Relaţionale, create şi exploatate folosind aplicaţiile dezvoltate cu ajutorul unui Sistem de
Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale (SGBDR). Prin urmare, pe baza Modelului
Conceptual de Date (MCD), optimizat şi unic pentru fiecare domeniu de informatizat, se
realizează Modelul Logic de Date (MLD).
6. Modelarea Logică a Prelucrărilor (MLP)
La nivelul modelului conceptual al prelucrărilor se realizează identificarea activităţilor
complexe unitare şi a proceselor componente acestora, desfăşurate de sistemul economic
pentru realizarea obiectivului propus, şi se descompune fiecare proces în prelucrări
elementare (secvenţe continue de acţiuni elementare şi rezultatul lor, numite operaţii
elementare), fără a ţine seama de elemente referitoare la locul, momentul şi persoanele
implicate în desfăşurarea activităţilor respective, care fac obiectul Modelului Logic sau
Organizaţional al Prelucrărilor (MLP sau MOP).
La nivelul modelului logic al prelucrărilor se repartizează prelucrările elementare,
identificate în modelul conceptual al prelucrărilor, pe locuri de muncă (posturi de
lucru), motiv pentru care se mai numeşte şi Model Organizaţional al Prelucrărilor (MOP.)
Locul de muncă reprezintă o unitate de activitate care cuprinde toate resursele necesare
(umane, hardware, software, comunicare etc.) pentru executarea prelucrărilor stabilite,
automat sau manual.
7. Modelarea Fizică a Datelor (MFD)
Modelul Fizic al Datelor este determinat de Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date
(SGBD) selectat pentru implementarea aplicaţiei cu bază de date specifică realităţii de
18
informatizat. Practic, tipul SGBD-ului ales determină tipul Bazei de Date (BD) care se
creează şi modul de manipulare a datelor astfel organizate.
8. Modelarea Fizică a Prelucrărilor (MFP)
Modelul Fizic sau operaţional al Prelucrărilor – MFP sau MopP exprimă restricţiile de
ordin tehnic pe care trebuie să le respecte sistemul informatic de gestiune proiectat la nivel
hardware, software şi comunicaţie. Cerinţele minime, la nivel hardware, impuse unui sistem
informatic de gestiune sunt cele specificate în documentaţia aplicaţiilor software folosite
pentru dezvoltarea sa, precum şi cele determinate de volumul datelor care trebuie stocate în
sistem. Practic, tipul SGBD-ului ales determină modul de realizare a aplicaţiei care se află la
interfaţa acesteia cu utilizatorul.
Modelul fizic al prelucrărilor este determinat de interfaţa de comunicare a sistemului
informatic cu mediul său exterior care asigură:
accesul utilizatorului la funcţiile aplicaţiei cu bază de date, imple-mentate pe baza
particularităţilor funcţionale, organizatorice şi legislative aferente mediului de informatizat;
comunicarea între calculator şi utilizator.
În funcţie de tipul şi de performanţele sale, sistemul informatic poate oferi o interfaţă de
comunicare de tip meniu, grafică sau multimedia (care le include şi pe primele două).
Întrebări pentru autoevaluare
1. Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice?
2. Indicaţi particularităţile modelului Merise.
3. Prezentaţi modelul conceptual al datelor din cadrul modelului Merise.
4. Prezentaţi modelul conceptual al prelucrărilor din cadrul modelului Merise.
5. Indicaţi caracteristicile modelului Entitate-Asociere.
6. Care sunt conceptele fundamentale folosite pentru realizarea modelului Entitate-Asociere?
7. Definiţi entitatea şi entitatea tip. Prin ce parte de vorbire se exprimă şi de ce?
8. Definiţi atributul şi atributul tip. Prin ce parte de vorbire se exprimă şi de ce?
9. Ce este asocierea tip? Ce legătură există între asociere şi asociere tip? Prin ce parte de vorbire
se exprimă şi de ce?
10. Definiţi cardinalitatea. Daţi un exemplu pentru fiecare caz.
11. Ce rol are identificatorul?
12. Clasificaţi atributele tip. Daţi exemple pentru fiecare categorie specificată.
19
13. Daţi un exemplu de atribut tip decompozabil.
14. Arătaţi prin ce se deosebesc atributele tip multivaloare de atributele tip monovaloare. Daţi
exemple din fiecare categorie.
15. Ce particularitate prezintă atributele tip istorice? Daţi un exemplu.
16. Definiţi cardinalitatea maximală şi cardinalitatea minimală. Daţi exemple şi argumentaţi-le.
17. Definiţi participarea opţională la asociere. Daţi un exemplu.
18. Arătaţi semnificaţia asocierilor tip unu la unu, unu la mulţi şi mulţi la mulţi. Daţi un exemplu
pentru fiecare caz şi argumentaţi-l.
19. Cum se reprezintă grafic conceptele fundamentale ale MCD?
20. Indicaţi componentele blocului conceptual elementar dintr-un model conceptual de date.
21. Reprezentaţi grafic componentele blocului conceptual elementar dintr-un model conceptual
de date, caz general şi exemplu.
22. Indicaţi corespondenţa între elementele lumii reale (mediul economic de informatizat) şi
conceptele fundamentale ale MCD.
23. Ce înţelegeţi prin restricţie de integritate?
24. Ce tipuri de restricţii de integritate cunoaşteţi? Prin ce se carac-terizează fiecare?
25. Prin ce se caracterizează dependenţele funcţionale semantice?
26. Ce este domeniul? Daţi exemple de domenii.
27. Ce este prelucrarea?
28. Arătaţi că modelul conceptual al prelucrărilor este un model semantic.
29. Ce concepte fundamentale se folosesc pentru realizarea modelului conceptual al
prelucrărilor? Prin ce se caracterizează fiecare şi cum se reprezintă grafic?
30. Ce este evenimentul tip? Ce legătură există între un eveniment şi un eveniment tip?
31. Definiţi şi reprezentaţi grafic operaţia tip.
32. Daţi exemplu de eveniment tip emis intermediar şi argumentaţi răspunsul dat.
33. Definiţi sincronizarea. De câte feluri poate fi o sincronizare?
34. Reprezentaţi grafic operaţia tip, caz general şi exemplu.
35. Ce este procesul? Daţi exemplu şi argumentaţi răspunsul dat.
36. Definiţi activitatea complexă unitară.
37. Care sunt componentele modelului conceptual al prelucrărilor pentru un sistem economic
complex?
38. Reprezentaţi generic modelul conceptual al prelucrărilor pentru un domeniu de informatizat.
39. Reprezentaţi generic modelul conceptual al prelucrărilor pentru un proces.
20
40. În ce constă modelarea logică a datelor? Ce concepte fundamentale se folosesc pentru
construirea acestuia?
41. Cum se face trecerea de la MCD la MLD?
42. Descrieţi relaţia de tip tabel bidirecţional. Cum se reprezintă grafic?
43. Descrieţi relaţia de tip unu la mulţi. Daţi un exemplu şi argumentaţi alegerea făcută.
44. Cum se reprezintă în MLD relaţia de tip 1:1? Dar relaţia de tip n : m? Daţi exemple şi
argumentaţi alegerile făcute.
45. În ce constă modelarea logică a prelucrărilor?
46. Ce concepte fundamentale se folosesc pentru construirea MCP?
47. Definiţi procedura.
48. Ce legătură există între o procedură şi modelul logic al prelucrărilor?
49. Ce elemente grafice se folosesc pentru a trece de la reprezentarea grafică a MCP la
reprezentarea grafică a MLP?
50. Ce legătură există între MLP şi schema logică realizate pentru un domeniu de informatizat?
Modele de teste grilă pentru evaluare
Teste de tip Adevarat/ Fals
Indicaţi dacă enunţul este adevarat sau fals.
1. În modelul Merise elementele realităţii de informatizat, date şi prelucrări efectuate
asupra acestora, sunt reprezentate, separat, pe trei nivele de abstractizare: conceptual,
logic şi fizic.
Răspuns: Adevărat
2. Modelul conceptual nu asigură o soluţie unică, stabilă şi nemodificabilă pentru
sistemul informatic de gestiune.
Răspuns : Fals
Teste de tip Alegere multiplă (multiple choice)
Identificaţi litera sau combinaţia de numere corespunzatoare enunţului corect.
1. Modelarea conceptuală a datelor se bazează pe următoarele concepte fundamentale:
a. Entitate Tip – ET, Atribut Tip – AT, ASociere Tip – AST şi Cardinalitate – (X,Y);
b. Eveniment Tip- EvT, Sincronizare Tip- SincT şi Operaţie Tip- OpT;
21
c. Proces şi procedură.
Răspuns: a
2. Atributele pot fi:
a. Calculate sau necalculate;
b. Elementare sau compexe;
c. Permanente sau variabile în timp;
d. Obligatorii sau optionale;
e. Monovaloare sau multivaloare.
Răspuns: a+b+c+d+e
Teste de tip Răspuns Da/ Nu
Precizati dacă sunteţi de acord cu următorul enunţ. (Alegeţi Yes pentru Da şi No
pentru Nu).
1. Asocierea tip (AST) este conceptul generic care desemnează mulţimea tuturor
legăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două entităţi tip care participă la o acţiune?
Răspuns: Da
2. Cardinalitatea X reprezintă numărul maxim de corespondenţe ce pot exista pentru
o entitate tip în raport cu altă entitate tip, printr-o asociere tip?
Răspuns: Nu
Teste de tip Răspuns numeric
1. Câte concepte fundamentale se folosesc pentru realizarea modelului comceptual de
date (MCD)?
Răspuns: 4
Teste de tip Completare (completion)
1. Cardinalitatea maximală Y reprezintă numărul __________de entităţi corespondente
pe care le poate avea o entitate a unei entităţi tip ET1 într-o altă entitate tip ET2, în
raport cu o asociere tip AST.
Răspuns: maxim
Teste de tip Potrivire (matching)
I. Posibilităţile de participare a entităţilor din cele două mulţimi de entităţi tip, aferente unei
asocieri tip, la mulţimea de acţiuni reprezentată de asocierea tip respectivă sunt:
22
a. Participare unică;
b. Participare multiplă;
c. Participare opţională ;
d. Participare obligatorie ;
1. Fiecare entitate a mulţimii de entităţi ET1 care participă la această acţiune are o
singură entitate corespondentă într-o altă mulţime de entităţi ET2, participantă la
aceeaşi acţiune;
2. Fiecare entitate a mulţimii de entităţi ET1 care participă la această acţiune poate avea
una sau mai multe entităţi corespondente într-o altă mulţime de entităţi ET2
participantă la aceeaşi acţiune;
3. În mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu participă la acţiunea care stă la
baza AST;
4. Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea care stă la baza AST.
1. a
2. b
3. c
4. d.
BIBLIOGRAFIE
1. Andronie Maria- Analiza şi Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editura Fundaţiei
Romania de Maine, 2007, Bucureşti.
2. Zenovic Gherasim, Maria Andronie, Nicolaie Popescu-Bodorin, Informatică managerială în
activitatea de educaţie fizică şi sport, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004;
3. Victoria Stanciu şi colectiv, Proiectarea sistemelor informatice, Editura Dual Tech, Bucureşti,
2002;
4. Mioara Udrică, Proiectarea sistemelor informatice, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti, 2005.
BIBLIOGRAFIE ONLINE
1. DEX: Dicţionarul Explicativ al Limbii Române;
2. Webopedia: Online Computer Dictionary for Computer and Internet technology definitions;
3. Wikipedia the free encyclopedia;
4. TechWeb: Tech Encyclopedia.