DIBLIOTECA PENTRU TOTI

ANDRE THEURIET

DIN TINERETETATA

PIPITA SI MITU-PISUMANUNCHIUL

Traductie de DUMITRU STANCESCU

1;1111..11,1 111111111,1,1111 10111111114,1,11111111

BIJCURETIEDITURA LIBRARIEI CAROL MULLER

No. 53, CALEA VICTORIET, No. 53(COLTUL PASAGIULT2I ROMAN)

--,

..',,,

' 1

-

-; -"

,

tr,-

www.dacoromanica.ro

Andre Theuriet, autorul din ale cgruinuvele publicam de data asta un volum in«Biblioteca pentru toy», este unul dintrenuvelistii eel mai simpatici. Niel unul siniei odatA n'a stiut sa descrie ca dansul cee pe la Ora si prin provincie cu asa multasi asa delicat6 simtire, cu culori mai va-riate si in acelas limp mai adevarate.

Jules Lemaitre, eel mai insemnat criticliterar de acurn, si de cite -va zile alesmembru al Academia franceze , zice descrierile lui Theuriet :

«Opera sa toata mi se pare o bucata ne.marginita de lard, cu riuri, cu coline, cupaduri, cu gradini, cu case, cu sate , sisic : «Ah ! ce bine e aids !»

www.dacoromanica.ro

IV

Si «bine e» , mai cu seama in nuvelelesale , care sent niste colturi rAcoroaseAline de umbra dulce ce sestrecoara prin perdelegratioase de frunzis-

Andre Theuriet e si poet si romancierde frunte. Operele sale au fost de maimulte on Incoronate de Academia fran-ceza, si cele mai inseminate reviste literareisi fac o falg avea printre colabora-torii lor.

Theuriet e acum de saizeci si doi de anisi publica regulat cel iutin doua volumeromane sail nuvele, pe fiecare an.

de:lumina',

www.dacoromanica.ro

DIN TI RETE

J. POPESCIJ B

AUTO R

N U

DIN TINERETE

cIENARIJ

1.

Fie ea mull eram stangaci si nevinovat,and am venit in Paris la varsta de optsprezeceani, bacalaureatul, imi zise Evonyine,scuturanduV scrumul din lulea; dar cat de bu-

curos as da cunVintele mele de om in toatarea ca sa me mai aflu °data in ciarsta aceea, sandtrepadam de cold pawl colo pe caldaramul ne-potrivit din curtea cea mare a Sorbonei , a-teptand sa vie vremea dad examenuloral! In vreme ce raspundeam cand mai bine,cand mai rail intrebarilor viclene ale unui pro-fesor cu toane, o flaneta canta pe strada Saint-Jacques: «IF place, Marco, frumoasa ?...» din

VOL. P47,..-6,--&y./..fA

sirmi fail

fi-

sl'mi

dtc,

e'

www.dacoromanica.ro

6 ANDRE THEURIET

Fete le de marmora; 6i °and mai indrug, aziace$ eantec uitat, imi pare demi vad speran-tele de alta data, pe care abia le mai cunosc,ridicandu-se ca ni;te vedenii in negura deasa.Asemenea unui erou al lui Jean-Paul Richter,me cufund in amintiri Tca in fundul unei vaidin Arcadia acoperita de potopul anilor trecuti»$ji me zaresc pe mine insu'ini in 6iroi cu pof-tele mele tinere in florae de curand in mijloculgramezii prietenilor mei raposati acum, des-chizand nite ochi increzatori , ca sa privesctoate lucrurile....» Viata fierbea atunci in mineca .ampania in sticla al ca'rui dop va sa sari;cugetarile inalte, iluziile , planurile pline deinchipuiri zadarnice, se urcai in b4icute deaur; n'apuca sa se spar it una cand ajungead'asupra, ti o suta altele se formai' in fund §iincepeafi din noti jocul for zburdalnic.

Pare ca me vad coborand in cartierul Latin,slab i aproape span, afara de o umbra de mus-t* pe marginile buzii de d'asupra, imbracatcu o redingote cafenie croita de croitorul familief dintr'o haina a. tali, care imi venea asa rae,In cat de la spate paream un stramog ; dareram tot-d'odata foarte putin indraznet 6i foartemandru. Mirosind a provincie tale d'ome sileam din rdsputeri sa nu am infalkarea

povta,

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

provincials gi de fricd ce 'mi era sa nu Breese,o scranteam mai red.

Dupe examen studentii, compatriotil mei, meduserd la un birt din strada La Harpe, uncleputeal manta foarte eftin. Atunci intral pentruprima oars intr'un birt parizian; mi se perilmai frumos de cat sala de mancare a celui maimare otel din ortigelul med.

Toate imi pareati noi, incentatoare ai plecute:veselia tinerilor cari obicinuiati se vie p'acolo

cari, mai toll., bead numai ape, fracurile negregi indemenarea chelnerilor cari se incrucigaiifa'ra se se izbeasca, multimea de feluri de bu-cate, 01160 comptuarul de alaturi de uge, undesotia gi flea birtaului punead poame ip far-furii, numerati bucatelele de zahar bi feceati so-cotelile mugteriilor zimbind.

Cu ochil zgaiti, priveam toate lucrurile, si-lindu-me dad socoteala de toate acelefleacuri ale vietei pariziene in care me ameste-cam pentru intdia data. Cand and sculaiti de lamasa ca sa platesc ce mencasem bdusem :

doue feluri de bucate, poame i o sticla cuapa begaiti de seams un amenunt care mecam puse pe ganduri ; toti cei cari mance', se.apropiad de comptuar gi aruncad bani Intr'ocutie de tinichea. Ed de oarece nu egisem nici

7

;i

sa'mi

fi

www.dacoromanica.ro

8 ATU)RE THEUR1ET

odata din casa parinteasee, nu .;tiam nici obi-ceiurile bac;iplui, nici ale vietei de cafenea orde birt. Ce me gandii ? La Paris unde nu 'seface nimie ca aiurea, se vede ca asa e la modesa plate6t1. She ! imi nisei eii, sa nu me arraprost ! Apoi me duc la comptuor §i zic sa'miface socoteala. Aveam sa daii un lee ;i nouazeci.Scot din punga o bancuta 6i marunti;, salut;i del drumul banilor in cutia de tinichea....Nu voie uita cat voie trai mutra mirata a ehel-nerului i zimbetele batjocoritoare ale celordouit femei de la case. Cannarazii mei pufnirade ris gi .me tarira afarrt deslusindu'mi ne-ahiobia ce facusem. Simtiie.ca me roesc, eica me treceail sudorile, 6i 'mi parea ca de peulita and pe toata lumea rizind in socotealamea. Lucre Asia imi strica tot cheful, dar lavarsta in care eram eu, supiiriirile tree repede,;i a doua zi uitasem tot.

Nu aveam bacalaureatul, prin urmare nu sed-pasem de toate? Nu eram sa fac o calatorie de-partata prin locuri nol? Familia hotarise, dacevol lua bacalaureatul, sa me due sa stall vr'otrel luni la un unchie al mee care era perceptorla Saint-Clementin, in fundul Poitiersului; §itend me asezai, dimineata intr'un vagon declasa III cu care eram sa me duc pans la Poi-.

www.dacoromanica.ro

IIIN TINERETE 9

tiers, aveam infakarea triumfatoar e a unui amcare pleca sa cucereasca lumea. Si cum sa nufie ap? Paull la optsprezece ani nu me depar-tasem nice d'o pota de oraul in care me nas-cusem Si acum eram stapan pe mine, cu pungaplinuta pe drum spre necunoscut. Eram ca«soarecele fa.ra minteD al lui La Fontaine:

Or care mu§urol mie parea un munte.Gaud imi aruncai ochii pe geam si vazuifi

Loara, riul regesc, curgand mareata: Intre douamaluri de gradini s i de locuintse spoite cu alb,cu apasa albastrie fii trandava, din care intr'u-nele locuri qeati gramezi de nisip auriu, §i cuostroave in care tremurat pleopii, mi se intu-necara vederile. Apoi me uitai mirat la legaturilece acopereaii capetele larancelor, la panzeletrilor, la turnurile acoperite cu piaci ale castele-lor pedute printre copaci, la gramezile de os-troave de nod albi cari pIuteaii pe albastrulcerului, §i cu o pornire a sufietulul pe care altadata n'am mai simtit'o, val imi fauream nitefericiri, nice poeme de dragoste , pline demirosul de curpene albe fii de iasomie pe care'I respiram pe tale ; astfel fu Oa la Poitiersunde cazul in bratele unchiului Desbordes careme ntepta la gard.

;i

?ml

lun-

www.dacoromanica.ro

10 ANDRE T I1EURIET

II

Unchiul Desbordes era o pilda de becher fe-ricit si cuminte, vrednic sa fie eantat de Oratiu..De cincizeci de ani, bine croit sprinten, cutoate, ea incepuse a se cam ingrosa, avea o in-fatisare care placea cul it vedea; fruntea 'I eralarga si incoronata cu o padure de par carunt ;°chit' avea barba de asemenearunta, bine peptanata o gura cu di ntii albineatinsi din care esea un glas placut. Imbraca-mintea ii era ingrijita; vesel si zdraviin cuba0Y, curtenitor cu femeile, tainuitor si mode-rat in toate, era si la trup la suflet minunatde potrivit. Ii placea sa stea in Saint-Clemen-tin, cad acolo 4 Y putea multumi gusturilesale de a fi pururea, indestulat $i de a vana. Pevremea aceea via.ta era dulce i eftina pe acolo.Ggila era piing de peste, livnile pline de rod,bucatele minunate. In piata se gaseail raci,potarnichi si fel de fel de lucruri bune, cugra mad a .

Dragutul de Saint-Clementin ! par'crt vazacurn campul stralucind sub razele soarelulcalea marginita de amandoua pantile cu frasini,tie pe care unchiu-meti imi aritta oraselul zi-cand : ala

si

ii zirnb,>ail; ca-si si

si

sIsi

eUite'l,

bin -

en.

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE I I

Atunci ii zarii inconjurat de toate partile decopaci intr'un verzi§ uncle garla facea o cofi-tura. Conductorul sufla intr'un corn, trasura,cobora repede coasta, o lua pe dupl un zid aco-perit cu iasomie de Virginia, Bi IntraKa'm inSaint- Clomentin. 0 strada lunga, intortochiata,

fara caldaram §i cu brazde de iarba inloc de trotuar; pe la porti eateva femei caretorceart isi aruncard oehii auzind zg,tmotul tra-suril; apoi la o cotitura daduram de hanul lastejarul verde.

Da-te jos, zise unchiu-mert, sarind dintrasura.

Mai umblaram ce umblarrtm, trecand peni§te uliti stramte §i adormite, taiaram drumulprin piata §i ajunserdm in strada cea mare ina-intea unei case spoita cu var. Aceasta era lo-cuinta din care unchiu-mcil inchiriase o parte-din catul de jos §i alta din eel de sus, dupa pildacelor mai multifunctionari din Saint- Clementin,care se credead ca ni§te pasari calatoare.

Intraram intr'un gang intunecos si frigurosdin care &deal in oda& din catul de ,jos §i Iacapaul caruia printr'o use deschisa se vedeaverdeaia unei gradini. Cand trecurarn pragul,printr'o u§e margina§e deschisa nitel, din caree§ea o dunga alba §i se a§eza pe lespezi, zarii

linistita,

www.dacoromanica.ro

12 ANDRE THEURIET

in fundul odeii o roche rosie cu bobite albe siun cap frumos, caches ; apoi usa se tranti cuputere gangul 'lame in intunerec. Ne urea-rem sus si unthiu-med me baga intr'o odaemare, pline cu certi, dar foarte modest mo-bilata.

Asta odaia, zi,se el zimbind ; nu egrozave, dare curalice Si vei avea oboboc!

A cu rochia ro0e! intrebai repede.Ai si vazut'o? Bravo ! Dar baga de seamy

LA are berbat; e nevasla stepenului casii, d-nuHaudart, secretarul

In odae erail scaune de pale, un biroe delemn vopsit cu negru, perdelele eras de percalgalben cu merg,ini rosii, dar find -ca fereastra'i.lain spre grading -, era luminoasa vesela. Unsingur lucru nu'mi plecea : certile alea gre'ma-(lite unele peste altele. Citil titlurile unora dinele: Buletin de legi, Mareade..:

Asta e biblioteca d-lui de Pressac, substi-tutul, 'mi spuse I -am

inchiriat odaia asta find -ca nu'mi trebuia...Acum nu e aids, dar dace o veni s'o duce la

Vezi de te mai arunce: nitel pe pat, fi

ostenit.Ce e drept diligenta me cam zdruncinase si

'mivecina

primaries.

si

unchiu-mefi...E Meat' ;i

han...

pi

&di

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE I3

me simteam prapadit de osteneala. Dar dupamasa , cand aduse unchiu-mefi acasa camancam la me lasa singur, hind -ca elpleca la cafenea, nu vruseie sa me cult. Dupace desficuii cufarul, me nezai la geam i invreme ce se intuneca, me uitaI prin gradina cugand ca poate vol vedea pe femeia cu rochia ro-vie... Era in grading, I i uda florae. Printre ver-deala, vedearn cum aluneca sprintena, cum seapleca spre affii goli udatoarea cum se duceaapoi d'o umplea iar cu apa dintr'o tocitoare maredin fundul gradinii. Ast-fel ne prinse noapteape arnandol: pe mine la geam, pedinsa ratacindincet d'a lungul aleelor tacute. Auzeam cum ise freca rochia de plantele umede.

Pe la zece, de cea-l'alta parte a easel', se des-chise b,fereastra, Si un glas de kirbat, ciudat,sublirel Si ascutit ca un finer, striga :

Aide sus Rose-Lise.0 chema Rose-Lise. Numele asta indoitul imi

paru foarte duke.Musa ridica capul i raspunse scurt :

Viu acum.Apoi pleca din grading, dar incet ca si cum,

'i-ar fi facut raft Peste cateva minute, auzilcum tragea zavoarele un pas usor pe scararapoi cheia de la up dip faca odaii mete se in-

mb

si

si

1i

www.dacoromanica.ro

ANDRE T HEURIET

toarse in broasca si se facu tacere. Oraseluladormea si nu mai auzii decat oracaitul brota-,e.eilor printre nuferii garlei.

III

Cele d'intaiii zile pe Are le petrecul la Saint-Clementin fury o incantare. De Ale on plecamsa rn6 plimb prin imprejurimi, de atatea ondadeam de Ale ceva not. si frumoS. In fiecare.dimineaVa faceam Cate o baie de natura verde siinflorita. La noi, in Lorena, peizagele de obiceisearnana unele cu altEle : campiile sunt goale,pomii sunt rari in livezi, viile sunt pline depietre si lipsite de umbra; numai in priduri ga-sesti verdea-ta, in colo, neam. Valea Charentei,din potriva, toatil*e acoperita, peste tot e umbrasi racoare. Mie mi se parea o naturd plina de felde fel de lucruri la care nu m'as fi asteptat. Nuera casa, nu era zid s nu fie inecat in gramezide frunzis: smochini marit deli, bolte lungi devita, nuci cu foile verzi inchise si castani bon-doci cu cradle intinse.

Cararile au pe rrargini merisori si alte felu-rite neamuri de pomi, apkcati d'asupra tigaselorumede , gradinile de prin prejurul Charenteistint ing,radite cu garduri vii inalte si foarte

14

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 15

stufoase, pline de aluni, de meri ai alte feluride pomi pe care se IncolAceste , de care seprinde cu carcei p]ante si fled ce respandescprin prej u r un parfum deosebit si salbatic. Garla,

cu apa oachese si lenese, and se ascunde peSub brAdisul verzui, cand mangaie cu valurilesAlciile de pe marginea ostrovului in care toataziva se invartesc rotile morii.

In locul acesta asa de bine udat, asa de fc_lurit la vedere, asa de verde, in care lumina siumbra, livezile si copacii, cerul albastru si apaoachese se impreuna asa de armonios, in caregarla trandava si parfumata te face sa privqtiinteuna, Ara sa te mai saturi, si sa visezi, mesimleam coprins incet-incet de o be0e placutri,o desfatare pagana. Farmecul acestei naturi im-belsugate me patrundea prin to poril si inschimb ii dAdeam fraLeste gandirile si sim%ireamea. Me pomeneam ca zmulg pumni cue flori-cele si le puneam pe buze ca sa me imbat desuflarea tor, or ca imbratiseam cu dragoste vr'uncastan tanar strangeam la pept, nadajduindca scoarta sa era sa inceapa sa bata si sa its-punza 'stransoarei mele.

Purtam cu mine, ca tovara's de plimbare, ocarte: le Lys darts la vallee, §i citeam, culcatsub frunzisul morii, in vreme ce prinprejur

www.dacoromanica.ro

16 ANDRE TI{EURIET

cantaii i sareati la soare greeril. §i lacusteie.Acest roman al iubirii platonico me inilacarafoile lui pline de desfatari tainice, zugraveala4ceea a§a colorata, aka de vie a locurilor dm Tu-rena, acea cantare frageda i mangaioasa imipareall minunate i 'ml umpleaii ochii cu la-crami dulci. Cele cinclzed de foi de la Ince-putul carp sunt un cap de opera de poeziede bagare de seams. Toate le gase01: adevarularnanuntului i mareVa trasurilor marl, zborulcantarii §i calda i intocmal zugraveala reali-

Insusirile de culoare §i de adevar, analizasuiletului adanca 'Ana la cele mai mid ama-nunte, studiul migalos al celor mai mid deo-sebiri ale simtului de care ne minunam acuca de ni0e noutati ale unora dintre poe%ii sailprozatorii din timpurile noastre, toate descope-ririle artistice pe care le dam drept ale noastre,acum, Balzac le-a gasit si le-a cercetat inteutichip fora cusur hiaintea noastrA ; cararile notpe care ne inchipuim ca not le-am croit cei

au fost calcate de oatre un piciorgator cu multi vreme Inainte de noi.

Pe vremea de care vorbesc gustam le Lys dansla vallee nu ca un literal ci ca un cititor necu-noscator si inflacarat care nu'O stie limit in frittadmiralia. Cartea acea 'ml arata mai de aproape

fatil.

din-taia, Invin-

pi

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 17

peizagiul ce aveam sub ochi, §i tot in vremeaaceea imbaia intr'o lumina ]impede o lumeintreaga de pofte §i de desfata'ri care pang atuncifierbeat in mine neintelese dadeaa nehotara-telor mete credinie de dragoste o cale ma! ho-tarifa.

Pana atunci petrecusem singuratic ; canderam la .coals in oraplul mea, parinfil nu mela'saa sa me depgrtez de casa nici de cum. Ajun-sesem la varsta de optsprezece ani cu un fel depofte necunoscute. Dragostea imI coprinsesemintea, dar nu putuse nici °data sa se avante inrealitate. Cand insa me vazui slobod, cand fuse!de capul mea cu totul, sub puter. a atmosfere!aceleia, §i multumita citirel, sim ii o fierberemare in mine. Poftele care piroteati ca o crisa-lida in ghioace incepura a zbura. lubirea era invazduh, era in fiecare rand din romanul meti ;numal sa fi respirat sä fi deschis ochi! §i a§fi simtit ea era de fala.

Or cat de platonice sa fie aste indeletniciri,cand au apucat sa se de§tepte in capul unuibliat de optsprezece ani, nu pot rgmane multivreme in stare de inchipuire, trebue sa cadsasupra unel fiinte de came §i de case. Me totgandeam, la Saint-Clementin pe cine sa gasesc

7 ea ca sa fie mai bung §i mai ingaduitoare cu un

§i

gi

www.dacoromanica.ro

ANDlit TiTEURIET

incepator ca mine? De ce n'ar fi D-na Haudartaleasa inimel mele , floarea .dregalap asupracareia se las sa cada iubirea mea cea d'intai?Din ce cautam, s'o ved seara de la fereastradin ce treceam ziva pe dinaintea odail In carecosea la gherghef, din aia me coprindea maimult dorul s'o vaz bine de aproape. Gael nu §tiamInca cum ii erail ochii ; abia iI zarisem o datahaina ; dar ii cuno0eam glasul rasu-nator §i auzisem la birt unde mancam j undeadesea se vorbea det dansa, ca era foarte nostima.Am mai auzit asemenea ca barbatu-sae, d-nulSilvestru Haudart, nu era dintre modelele barba-flor iubili §i iubitori, cu toate ca era un modelde secretar de primarie. Mai in varste cu doua-zeci de ani de cat nevasta-sa, plepv, rau imbra-cat in totdeauna, inzestrat cu un glas asculit §ineplacut, n'avea de cat o pasiune: pescuitul cuundila ; cand n'avea treaba 1si lua undila laspinare ai pleca la garla. Copii n'avuseseralimbele rele .optea ca d-na Haudart nu era devine* intru nimic. Se mai zicea iar, a6a printrepicaturi, §i aceasta fu un punct negru care imipate* ca o picatura de cerneala, albastrul ceruluimeii dragestos se zicea, cu rautate, ca dra--via. de Rose-Lise cauta sa se mangaie aiurea,

IS

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 19

placea domnului Pressac, substitutul in aearui odaie stam

Oare de aceea cauta Rose-Lise sa nu se intalneasca cu mine? Avea oare necaz pe mine cavenisem i luasem odaia substitutului ? Or cumde la sosirea mea nu ne intalnisem Inca fata infats.

Intr'o dumineca, cand me Intorceam de laplimbare de dimineata cu un brat de florI decamp, o vazui in capul scaril. NuStiu ce po-runcea unel slujnici. Nu se mira din loe pentruca.* nu me auzise venind i me opra o clipa inumbra gangului ca sa o privesc. 0 vedeam desus papa jos. Privirile mele se oprira cu dragasupra genelor sale lungi, asupra parulul situnegru 6i incretit de pe frunte i pang pe gru-maji. Admiram in tacere figura sa rotunda foracusur, gura sa trandafirie de copil, mkcarilepline de gratie ale gatului sau gol, rotunjimilesanuluI , indoiturile rochei de pichet , camscurta, descoperind natterea a doud pulpe potri-vite cu me§tqugul. Me vazu indata 6i se dadulanga 21d, ca sa me lase sa tree. Inaintal foartemicat. Scara era ata de stramta in cat me atin-seI de rochia sa, ei salutand'o, vazul de aproapeochii de fecioara albntri, dar de un albastru.na de inchis in cat pareaii negri. Baga de seamy

eh.

www.dacoromanica.ro

20 ANDRE THEUBJET

ca eram turburat, si and trecui pe dinainteaimi dadu build ziva. In momentul acela fivrut sa puiii la picioarele sale toate floriletoate adorarile mele. Trebue sa fi ghicit ea ceva,cad femeile sunt grozav de patrunzatoare in ase-menea lucruri. Se rqi nitel ji genele sale celeungi se plecard asupra privirilor sale zimbi-

toare. Acestea toate se Savaqird intr'opeste cloud secunde me pomenii in odaia meastrangand nervos florile la peptu'mi care bateacu tarie.

Nu, ziseitt, e peste putinta! Are infatip-rea ass de nevinovata, fala aka de fecioreasca7purtarea aka. de cum se cade in cat nu se poatesa fie amanta lui de Pressac.

Sirup ca un picde nadejde gonqte punctelenegre ce me nelinktisera ca orizontul iubirilse lumina cu o.lumina trandafirie de aurora.

IV.

De ate on plecam se me plimb prin impre-jurimile Saint-Clementinului, de atatea ori meduceam mai departe , ea sd descoper peizagenol. Inteo zi din luna lul August, dupg pranz,o luai pe coasta care desparte Saint-Pierred'Excideiul de Saint-Saviol. Gandindu-me me-

ei

clipa,

asigi

gi

www.dacoromanica.ro

DIN T1NERETE 2I

reit la d-na Haudart, care imi calauzea cugetil-rile ca o zeita in fruntea unul cor de nimfe an-tice, urmam un drum plin de fligap pe margi-nele caruia .crqteati pomi can se impreunaiid'asupra capului meii. De o data cotind la unloc, me pomenesc in fala unei case de tara acaret' curte, plina de iarba era umbrita denuci. Mai inaintai cdp-va zaril subpomi cloud femei. Una era gatita cu o roche depanza cenuOe §i cu o palarie de paie cu pan-glice rorodane ; vederea mea cea scurta, nu meingtidui sit mai deosebesc ceva. Me gandii catrebuia sa fie stapana locului temandu-me sanu se supere ca inaintasem na de mult, me in-torsel inapoi; dar &Ansa me vazuse po,menil ca me striga :

Domnule Evonyme !MP intorsei inima incepu sremi bata. Sub

marginele cele marl ale pala'rieI, vazui fala in-cantatoare ochiul albastru-negrift al Rose-Lizei.

Bine, domnule' Evonyme , se poate sa viipapa aici, §i apoI sa to intorci inapoi, fara saintri sa 'ml dai o buna-ziva?

Nu indraznii ra't' marturisese ca nu o cuno-scusem raspunsei ca 'ml era ca poate s'osupara.

pagi gi

gi

gi me

gi

gi

gi it

www.dacoromanica.ro

22 ANDRE THEURIET

Sa me supdr ! zise dansa, vai de mine !...Dar chiar barbatu-meil m'ar fi certat data a fi

ldsat pe Depotul d-lui Desbordes sd treaca pe lanot fdra sal rog sa pofteasca induntru

Si se dddu la o parte ca sa me lase satree.

Patrunsei intr'o curte plind de iarbd in carenucii rdspandead o umbra umedd. Casele seaflad in fund. Langd scara era un smochin scpe trepte vedea o femeie intre cloud conuri §i seuita la noi.

Am venit cu dumneaei sd euleg prunele,.'mi zise d-na Haudart, aratanda'mi femeia....Brirbatu-med are o grdmadd treabd la primiirie0 nu poate vedea de recoltd.... Dar trebue sayfie sete.... e o cAldurd azi da ceva sato racore0i, dar nu prea am.... iv place zman-tana.... am o nip:inland !... azi am facut'o.

VC multumese, irni place mult, rdspun-sei ed.

EI, staff sa me due still aduc.Si plecd in fugd, intra in casd ; apoi eei Intel>

mans cu un castron alb zmaltuit plin de zman--land, §i in cealaltd cu un tel de batut, iar debrad I I prinsese un Qervet.

Am sa'll dad zmantandbiltutit ; vino 'ncoa..0 urmai supus. Trecuram printr'o said Si

1.... 11-ao

epi-

www.dacoromanica.ro

DIN TT NERETE 23

ram in grading, o grading mare, plina de tloride legume. Pe id pe colea.cate un porn rodi-

tor 1§1 intindea cradle stufoase; printr'unele lo-curl se mica sub adierea calda a vantului cateun trandafir inflorit.

Ne opriram langa un put perasit, uncle o vitasalbatica se incolacise pe lantul ruginit, aggtan-du-se de pomil de prin prejur,si raspandind oumbra imbelsamata.

Asa f... zise Rose-Lise rezemandu-se deghizduri i punandu's1 castronul pe genuchi,aid e racoare.

Apoi puse mana pe telul de batut incepua bate zmantana. Batea din toga inima, cu ma-nieele sumese in asa chip ca arata pans lacot bratele albe pe care soarele nu le sarutasenici °data. Eft, in picioare, alaturi, nesimtin-du-me de loc la largul meg, me uitam la eafara sa rostesc un cuvant. Miscarea ce faceabatand cu telul zmantana, II puse pe obrajl orovatil usoara ; din cand in cand 41 ridipaspre mine zambind ochii, ale caror lumin1 pa-reag inbaiate in albul alba'strig de prin.pr jur.0 multime de albine aduse de rnirosul zman-tanei , zbarnaiati .prin prejurul capului sagoaches, eg rupsesem o coarda de vita si le gc-neam cu ea cand se apropriag prea mult de

0

I i

oi

www.dacoromanica.ro

24 ANDRE THEURIET

obrajil or de brgele d-nei Haudard. i dansaridea ; i mie mi se parea ca'ml punea Dumne-zeil mana in cap, itnbatandu'ml ochii in privireadragalasel sale fiit4e.

Am ispravit zise dansa cand sfarsi; acumai in casa ; aici prea sunt albine multe.

Intraram intr'o odaie boltita ; trdnsparenteleneinchise bine, lasail sa intre raze de soare, cec5deati asupra unui ceanac plin cu apa proas-path'.

Pun'te la masa, zise dansa scotand dindulap farfurii tacamuri, gusts -din zman-tana mea.

Cu draga inima, darsa gusti dumneata.Vezi bine.... Dar intai var mainile

In apa nitel.Ingenuche Tanga ceanac, I T viri mainele si le

scoase lasand sa curga' de pe ele apa in picaturi.Imi dal voie sa flu $i eu bun la ceva ? in-

trebai eu mai pierzand nilel din sfiiciune.pusei mana pe servetul pe bare it pusese pemana lual mainele ude, sa i le sterg. andsfarsii me aplecai asupra uneia pe care o ;ineamintr 'ale mele si o sarutai din plin.

Ce va sa zica asta ?In acelas timp ochil sal imi aruncara o pri-

vire suparata,"care me viri in pamant.

!

shim,

Ii ai

ai

ail

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 25

farth-me I bolborosii ed.Poftim la mash, domnule, relud ea cu as-

prime, si nu me sili sd diem pe femeia de afara.Incepuram sa mancam din zmantand. Lucru

Asta imi stricase pofta de mancare. Abia bdgamin gura.' ; dansa, din potrivd, manta cu poftdnu 'Area asa turburata. Apoi incepu sa vor-beasca ea intai.

0 sa stai mult la Saint-Clementin? meintreba.

Cel putin trei luni.Ah Vdzui ca fats sa cea drAgAlase se

intunecd. P'aici nu petreci bine ; locurilenu sunt frumoase de loc., urind &Ansa.

Ba imi place mult, din potriva ; locurilesunt incantaloare.

Cum fad de nu ti se urasteMe plimb, citesc, fac nitica botanica.Ah! esti invatat ca d-nul de Pressac.Domnul de ,Pressac ! ziseitt eft me

domnul in a carui odaie stair ed ?Da, rdspunse dansa, cunosti ?Nu; dar am mare necaz pe el.

Incepu sä 1.12a cu pofti:ajunge 'hat odaia? Apoi

tdcu; dar peste o clips adtiogd: uncle st'ategpang n'ai vent aid?

I

sand. Il

Null* c& '1 -at

5i

si

sirosil

www.dacoromanica.ro

26 ANDRE THEURIET

La Juvigny, in Lorena._ Acolo 'mi-amsfirsit studiile anul acesta si calatoria la SaintClementin e cea d'intaia calatorie ce fac.

Al fost crescut de mama, se intelege....Me prinz ca esti unicul copil CA esti rasfatat.

Unic, da; dar rasfatat, nu prea.... Dinpotriva me Linea prea strans.

Ha! Ha! erai legat de rochea mamil....Dar tot scapal asa ate °data ; cad cum se vedenu esti vr'un sfant.... La Juvigny ai invatat sasaruti mama femeilor ?

N'am mai Sarutat nisi °data, raspunsei,rosindu-me, iii jur ca acum am sarutat pentruintala oars I

zati 9 El atunci al inceput minunat ,zise dansa, plecandusi ochii.

Glasul sAti frumoq, limpede rasunator aveaniste intonari dulci si mangaioase de mumscand me intreba despre copilaria mea, despreviata mea de scoala despre gusturile ce aveam.Eram lingusit si atins de grija ce parea ca arepentru mine. De n'as fi fost incepator si asa denevinovat cum eram, as fi priceput ca ea cautasa vaza cu ce fel de baiat avea aface.

Cu toate acestea pirtin cite putin, se departsde convorbirea inceputa. Era tarziti ai se asteptade sigur, sa plec ; dar eu eram asa de bine in

ai

al

ti

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 27

odaia acea inchisa aproape in intuneric, alaturide fiinta gandurilor mele, in cat nice gand n'a-yearn sa m6 d uc. Rose-Lise se hotari sa se scoale.

A f.,.. Apune soarele! zise dansa ridicancl.transparentele ; peste o jumatate de teas o sa seintunece, trebue sa m6 intorc acasa..

ImI dal voe sa to insotesc ? intrebai eit cusfiiciune.

Intal se cam codea, dar apoi zise zimbindDe ce nu ? Aidem mai lute.

Chernd pe femeia cu care venise, inchiseferestrele ; apoi femeia o lua inainte cu cosu-

rile cu prune si not o urmaram. Cand ajunse-ram p'aproape de moara, soarele se facuse ne-vazut dupd pleopl. Zgomotul garld se auzeadeosebit in tacerea serei.

I'auzi ; sunt sapte ceasuri jumatatemurmurd Rose-Lise auzind cd bate Angelusla Saint-Pierre.

'Ti-e teams sa nu se ingrijeasca domnu.Haudard?

Incepu sa riza dadu din umeriSd se ingrijeasca ? zise dansa cu un glas

despretuitor ; nu se ingrijeste de cat de un lucru:sa no se intoarca ftira peste... Scoate'l dintre har

ia'l de la pescuit i nu mai e bun de nimic.Ce rea esti cu dansul!

:

!

tii,

si

usile-ni

si

si

www.dacoromanica.ro

28 ANDIi THEURIET

Cum e si el cu mine Ah! de-asI fi stiutce e maritisul, as fi ramas fats mare!

ApoI intreband'o cum petrecea cand era fatacum o durea acum, intraram sub o alee de

castani, unde era intuneric ca noaptea.Se intampla de se impedica de o piatra si mefolosii de aceasta spre a ruga sa me is de bras.PrimiI simIii pe pieptul meti caldura braSu-lul eI pe jurnatate got, pe care II rezima de almeu cu un fel de uitare de sine. Umblaramastfel incet pe sub castani, pe rand ici si coloprin iarba deasa de pe marginile drurnulul,straluceal licuricil ca niste scantel.

SimSeam cum Imi batea inima si pe' buze a-warn o destainuire gata, dar nu indraziaeam s'oclezvaluiesc.

Ah! inal zisel in sine, data ar sti &Ansace iubire arzatoare e in inima care II bate langabrat dad ar sti cu cats dragoste as invalui-o,spar invoi, poate, s'a me iubeasca flind-ca pebarbatu sailLnul iubqte ! Dar dansa nu ghi-ceste si afurisita mea de sfliciune nu'm'f da passa vorbesc.

Oftal; sa vede ca auzi, cad braSul eI mi'lstranse p'al meil mai tare, dar nu me intreba.nimic. Din ,potriva, isi grabi pasul si. ne apro-piaram de Saint-Clementin. Imi lass bratul.

oral -oral

$i

gi

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 29

Trebue sa_ ne desprirtim de-aici, domnule-Evonyme, imi zise.

De ce ? Intrebal eu mAhnit.

Auzind acest raspuns cu dou'd intelesuri, imrtrecu o banuiall prin cap si me gandil numai decat la substitut.

--`Null place sa umbli eu mine ?Ba din potriva, dar in Clementin sunt o

gramada de limbi rele ; de ne-ar vedea venind

"fi-e teams sa ,nu spuie cul-va... domnu-lui ,Pressac, de pild'a ? zisei cu obrknicie,

Nu e de domnu de Pressac. Ce zor aredumnealui ? Dar nu vreati sa intru in gura lu-mei... Aide, fil cuminte... Buna seara.

Imi fAcu un semn prietenesc, isi ridica rochiacu miina i incepu a alerga dup6 femeia cu pru_nele care se departase bine.

Ramasel nemiseat, privind'o cum fugea.Cand n'o mai putui vedea plecai, facul unocol prin campie §i luai drumul Ruffecului.'MI-era inima asa de plink in cat nu'mi marveni sa me due la birt, sa mananc. intorseracasa noaptea tarziii si me culcal nemancat.

Gaud adorml cu stomacul gol, 41-e somnulusurel plin de vise. at visam un visincanta-

Fiind-ca...

impreuna....

de

ML

si

www.dacoromanica.ro

30 ANDRE THEURIET

Etor, in care erail mirosuri de floe,-ochl frumosi albastri zambitori, and pe lamiezul noptii fur desteptat din sown de nisteMtn in poarta, cArora, find-ca nu le raspunsenimeni, le ',Irma sunetul clopotelului. In sf4r-.sit se desehise o fereasta de la catul intdi siauzii glasul cel subtirel al d-lui Haudart, in-treband ce e si de nu cum va s'a aprins casa.Era substitutul, d-nul de Pressac, care se in-toycea din calltorie si care, ne mar aducandu'si

-aminte,,de invoiala cu , vrea saintre in casa. Pana nu'l deslusi ca odaia 11 eraprinsa de un nepot venit de curand, si ca prinurmare n'are ce cata, nu se hotari sa se dud lahan.

A doua zi de, dimineata, ma tot invarteam pe-scary prin gradina, nadajduind ca voi in-talni Rose-Lise, ca voit schimba cu ea vr'oprivire prieteneasca,

Dar de geaba, cad dansa nu esi din odaie nicede L'um. In schimb, la mass avul prea neinsem-nata multumire sa fac cunostinta cu d-nul dePressae. Nu'ml placu de loc. halt si croit zdra-Nan, in virsta de vr'o treizeci trei pana la trel-zeci si patru de afil, imbracat in negru de suspand jos, cu vesta incheiata pana la gat, culaina falfaind, parea mar mult un eclesiastic de

sarutari

unchiul-meti

pe

ti

gi

ei

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 31

cat un magistrat. PAru II era tuns m&runt, pefata rasa de tot, i se vedea incretiturile batjo-coritoare ale buzelor.

Ochil ii ere' viol. Parea tacut si nu se ames-teca nici o data in vorba celoralti conmeseni, dartrebuie sa spun ca era foarte placut cand vor-bea. Imi placea contrazic cu indraznealaunui scapat din liceil, caruia nu'i pasa de nimic:Dansul bine-voia sa'mi raspunza, dar de sus,cum se cade sa faca un magistrat, cu bunata-tea despretuitoare cu care se slujeste cine-va casa scape de un strengar obraznic; mila baijoco-ritoare cu care me cinstea me prapadea de ne-caz. Nu mai puteam sine, II ziceam cite o pro-she si el cu sange rece, mereu ironic, darpoliticos, Imi taia nasul cu cloud trei vorbe, earlImi parea ca un pahar cu apa rece azvarlit infata unui copil Infuriat.

Venirea lul imi stricase tot cheful ; dansulintuneca chiar i luminoasele peizage ale vaeiCharentei.

Eram posomorat , plictisit si plictisitor ; un-chiul Desbordes, care bagase de seamy schim-barea, hnI Iua socoteala de vr'o doua trei orl,dar de giaba.

Ceea ce 'ml ma'rea i mai mult necazul eraca de cand venise substitutul Rose-Lice 0-

i

all,

3i

www.dacoromanica.ro

32 ANDRE THBURIE7'

rea ea iar fuge de mine. Ep din cash mai desca de obiceiti, se intorcea tocrnal pe vremeacand se intorcea d-nul Haudart de la pescuit. Me-

gandii ca poate o fi culegend poamele la Fuie,crezand ea voiti mai putea sorbi placerea c&

sorbisem la umbra vitii sillbatice, langti pululrtisit, me duseih. de ()cola casa de o gramade deori ; dar in zadar chci nu vazui in curte nici ro-chia de panel, nici palaria de paie cu panglicirocodane. Transparentele de la feerstre eratilasate, ingrijitorii ere' la camp ; numal gainileracaiati pamantul si cainii iml aratati coltil, clan-iiu-se la mine.

Me intorsei inapoi, ganditor pe aceleag ea-rari pe care le strabatusem alTa de vesel, cu cate-va zile mai nainte insotit de Rose-Lise, eugetandla nenorocirea mea, punandu'mi o multime deIntrebari asupra putintii legaturilor ei cu d-nulde Pressac.

Nu cumva dansa iube§te pe omul acela intune-cat nesuferit? Nu era cu putinta. Sa iubeascadansa aka de dragula, aka de vesela, aka de to -.nary pe un om rau croit posomorat, aproapetrecut? Mi se parea ingrozitor ca d-nu de Pi 1..s-sac un magistrat, indrazneasca sa tur-bure o caznicie; dar nu ziceam ca acest fapt

pa-

sa

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 33

ar fi fost tot atat de inp,Tozitor de ar fi fost sa-vaqit de nepotul unchiului

Ea, eram cu totul altceva ; ei itibeam pe d-naHaudart cu o iubire infkicarata, nu me gandeamla necinstea d-lui Haudart, nu vream sa put lapicioarele nevestel sale, de cat adorarea mea re-spectuoasa. Toll, la toate varste le j udecam ast fel,nu vedem de cat barna din ochil altuia, clintealnostru, nu. In sfirit credeam ca Rose-Lise nuputea sa simla nici un pie de iubire pentrusubstit.

Cu toate astea, intr'o seara, inoptat, intrandin coridor, pe cand dibuiam prin in tuneric, vazulo umbra, care din sala de jos se indrepta spreuse; and o desilise mi s.e pa'ru ca seamandmult cu d-nu de Pressac. 'MI paru ca 'mi a datcineva un pumn in stomac. Me intorseia inapoi,cercetai cu ochil, dar nu putui vedea nirnic.Peste o jumatate de ceas auzii pasul si vocea luiSilvestru Haudart, care se intorcea acasa, diipace jucase obicinuita partida de table la cafened.

Asta intamplare me fdcu mai posomorat decum eram, i nu me mangaial de cat, cand au-ziiu din gura d-lui de Pressac ca era sapiece tar la Poitiers, pe la sfireitut sapta'manei.Nu avui odihna pang nu'l vazuia aptat in de-lige*" ei pane cand nu porni. Atunci me mai

amt.

eldar

5www.dacoromanica.ro

31. ANDRE THEURIET

inveselii i 'mi pare ca mi se is o greutate depe inima. Chiar in seara aceea, dupg masa meintorseiil indatr. acasa. Era tocmai vremea, candd-nu Haudart juca table la cafenea, 6i me hotil-rai, cum vol vedea pe Rose-Lise sa me aruncla picioarele sale. UOle de jos erau inchisecasa parea pustie. Numai Mugu ulucile gradineitgcute, se lingea pisica pe labe. In seara aceacalda de August, Rose-Lise se dusese, de sigursa se racoreasca.

El! cugetaia eu trist, sa me duc sus. In-cepui sa urc scara incet §i ca Si cum ar fiparut

Dar suindu-me mai sus auzii un glas femeescinganand un inceput de romanta. Incepu sremibata inima. Ajung sus, imping up ce era niteldeschisa si ce fericire !

Urcata pe un scaun, Rose-Lise, arza nktepetdele la fereastra mea. Cand auzi up inchi-zandu-se, intoarse capul, me vazu s i se dadu josindata.

Ah ! zise punandu-se pe scaun, dumneataet,ti d-le Evonyme?... Cum m'am speriat... 'MIse bate inima grozay. puse mana la piept.

Adevilrat? intrebal eu apropiindu-me dedansa, incurcat.

Zau ! rgspunse dansa, is pune mana. Si

rail.

ei

'ml

*i 'el

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 3 5

imi lua mana 'ffli-o puse pe inima sa. Mau-risese ca nu simtii nimic. Eram sea de_turburat,in cat mi se pilrea ca genunchil or sa mi se indo-iasca sub mine. Dansa bags de seams ei imizise dandu'mi la o parte mana pe care nu o maitrageam de pe sanul el:

Ce to -al facut zilele astea ? nu te-am maivazut de and ai venit la Fuie.

Cu toate astea m'am mai dus de trei onpe acolo, dar nu te-am mai intalnit nici o data.

Dansa incepu sa raza.Si, urma dansa, tot nu i s'a urit la Saint-

Clementin ?Ba ce lungi goale mi pa-ut zilele de

atunci incoal raspunsel oftand.De and ? me intreba, pe cand ochii sai

alba§tri rizatori, me invaluiaa cu privirea.De cand a venit d-nul de Pressac.

Se cam incrunta.Pentru ce 'ml vorbeti totdauna de d-nul

de Pressac?... Sunt sigura ca flecarii de la birtau vorbit eeva in socoteala noastra.

Ii spusei ca se inl,eald, dar fara siguranla.Imi ta'ia vovba Si 'mi zise amenintandu-me cu(legetul :

Vezi ca nu spusei adevdrul !... El, aidepune tot ce

;i

;i s'afi

stil.

www.dacoromanica.ro

36 ANDRE TITEURIET

La ce sd mai spui? n'o sa me crezi.Te 1 te crez biliat deftept bi cu mai

multi" judecata de cat are cineva la virsta dumi-tale... Am, din potrivii, multi" incredere in dum-neata '11* dovedesc...Ti s'a spus ca iubescpe d-nul de Pressac, nu e ?

Da, rdspunsei, ro,findu-me, dar iii jur can'am crezut.

De ce? Adevarat ca nu'i put nice la dege-tul Al al d-lui de Pressac, pe top' gdgiiutiiilia, dar aci nu s'afi in6etat, ii iubesc, e un omcu inimT §i meriti" sä fie iubit !

Se opri vrtAnd cat eram de turburat.me strangea cineva degat 6i ochii imi eraii plinide Iacrdmi.

Dar ce me intrebd dansa, nu cumva?...Da, zisel, te iubesc Si cele ce'mi spusql m6

fac semi vie nebunie ID.,,ticopil. La varsta dumitale .tie-oare omu

ce e iubirea ? Linitqte-te, teiubesc pe dum-neata, nu me judeca Dacd ai ce viaduc mitritatil fart" voia mea cu o ca d-nuHaudart. Nu vreaii vorbesc de MO, dar nu

1.iut line locul in inima mea de !..,inima cand e goald...

Ah ! strigaiu eu, iubirea mea e a.Fa demare. Ar umplea-o toald!

;i-d

mi...

Par'ci

ai?

;i

fiantasa'l

;i

at

;It

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 3 7

Copil ce e;ti! repeta dansa, luandu'mimainile.

i ramaseram catva asa. Cu toata mahnireamea, sorbeam acele minute dulcI ;i m6 entu-siazmarn privindu'i ochiI marl albastri. Si clo-potele de la Sfantul Nicolae bateau rar.

Ce frumos sun a clopotele alea! murmurai.Maine e sarbatoare, zise dansa. Sfanta

Maria, ziva mea, dar nimeni n'o sa'nni ureze ;imie ceva.

Ba da, eu !Dadui fuga Ia fereastra, culesei cateva fire de

iasomie inflorita care se urcafi pang in dreptulferestrei Si unu date unu le vardifi in parul ei eelnegru, le pusei la piept.... Ia braid sal, dan,a.me Lisa ;i zimbea. Apoi nn trecu oclipa ;i puseibuzele mele arTritoare peste tot pe uncle sema-nasem flori, cand auziram de odata pafi in co-ridor ;i glasul d-lui Haudart, care Wi ocareapisica.

Silit ! film Rose-Lice, punand un degetpebuze, s'a tutors... Maine ne mai vedem, sa ;Stiffea stag dup.i pranz mereti in odaia de jos.

i ridicandu';i rochia deschise u;a, cu bagarede seamy lasandu-m6 tntr'o uirnire desfatatoarelegrinata, incetinel, de glasul murind at elope-telor.

www.dacoromanica.ro

38 ANDRE THEURIET

VI

Imprejurul Fuiei aproape de catunul Dalidendcare tine de comuna Saint Sabiol, Chareanta

o cotitura. Acolo '1 placea d -lui Haudart sapescuiasca. Dincolo de puntea de lemn se in-tindea o livede largo udata de un parain gi mar-ginita cu paduri. In fats era un ostrov micfoarte verde §i foarte stufos, in care tine vrea,putea trece intr'o luntre veche. Locul era umbrosSi dupil cat parea plin de pqte. D-nu Haudartm6 pofti intr'o duminica sä merg si eil acolo im-preuna cu nevasta-sa. Plecaram dupa masa.Dansul o lua inainte cu undita la subt ioara ; noi,eui cu Rose-Lise, it urmarn mai inapol, ducandpe rand co;u1 cu de ale mancarii. Cum ajunse inostrov secretarul primariei se arza la locul souobipuit, momi petele vi arunca undita ; in vre-,xnea aceasta noi puseram in apaintunecoasa niteplase mici pentru prins raci. Din cand in candne duceam de le scoteam afara si gaseam mereucite dos trei raci pe care ii aruncam in co ; iarrestul vremei cjteam Rose-Lisel un roman sen-timental pe care '1 luasem cu mine. Par'ca vaz§i acum locul acela : apa mangaind malurilecrangoase cu valurile 'I lenese, casele spoite cuvar din Dealident la stanga Si Mal incolo pome-

ceafi-

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 39

turile Saint Saviolului care nu ne lasa sa vedemsatul. D-na Haudart sta jos rezernata de o salcie;rochia sa rode intinsd-nu lasa sa i se yacht decat varfurile ghetelor, care faceaii o pata veselape verdeata. Ed intins pe pantece, cu coatele peiarbd, intorceam foile fora sa §tia ce citeam,caci ochii 'mi erati mai ades pe fata Rose - Lisei,de cat pe carte. La dol pag apa neagra, vijiaprintre buturugile de salcil ducand cu dansafire de iarba or insecte, care alunecaa dand dinaripi. Nile' mal incolo in apa se oglindea pahl-ria si fata spina Haudart care sta plecatasupra undilei. Infatiprea lui vazutd in undaadormita, era na de rabdatoare, asa de increza-toare, in cat me facea stemi fie milk cand menitam la el bi pe furi si nu indra'zneam sa ,optescRose-Lisei nici un cuvant de iubire. Nu till dactirautacioasa fiinta bagase de seama pricina, careme Ikea sa fill apa de respectos, dar asiguratade infatharea mea sfioasa visatoare, se sileasa me scoata din pepeni miKanduyi merea pi-cioarele sub indoiturile ridicate ale rochiei, ard-tandu'O pang la cot bratele'l catifelate facand, cuochiul Si toafe acestea Intr'un chip asa de nevi-..novat, apa de fecioresc in cat nici prin band nuimi trecea sa o invinovalesc de cochetarie.

Pe la vase cinaram pe iarba, ascultand de ne-

a d-lui

;i

www.dacoromanica.ro

4o ANDRE THEURIET

voe pe d-nu Haudart care pe spunea istorii depe;01; apoi mai pe inserate pe and strangea un-dila, Rose-Lise i eu ne urcaratn in luntrea ceaveche pe care dart.sa o dezlega de la mal. Meslujii de o prajina in loc de Lopata si pornirarninset lasandu-ne in voia luntrei s5 ne duca prin-tre cerul pe care rasareail cele dintai stele Si apainchisa in care se oglindeail. Luntrea se freca,facand un zgomol placut de nuferii de pe apa eiRose-Lise ws4ezata la carma i7i uda batele goalein apa caldicica. Err in picioare ;i ap,lecatd'asupra el, deosibearn in umbra milli sal stra-lucitori i capul el dat putin pe spate Si formafrumoasei sale talii. Mai inaznet din pricinasinguratatiii intunericului in care ne gaseamme simteam gro,av de ispitit. Lasai prajina josd'a curmezipl luntrel i me negai la picioareletinerei femei. Fiindu'i teama sa nu me fac maiindraznel, de cat ar E crezut, Si, ridicandu-senitel in sus, me int reba de o data: Vrei sa -ti rantceva? Inteleseiu ca trehuia sa rupa tacerea pri-mejdioasa, Lira sa mai nlepte respunsul, in-cepu o barcarole foarte la mode pe vremea aceacompusa pP cuvintele lui Theophile Gautier:

Pe asta vreme furtunoasaSpunem dragh unde mereC5e1 pe fat to frumnasa

oFragezimed

pulls

gi

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 4r

Glasul sau pulin esercitat dar bine timbrat fiiintins, zbura cu o mirare candentata pe subbolta semanatii cu stele ei in loc sa me lini-teasca, imi intarata mai rau pofta nebuna ceaveam sib coprind pe cantareata in brate Bi sa oaeoper cu sarutarf. N'o lasal sfdrpasca ro-manta §i ii zisel:

Ce mutt to iubesc !Raga de seams, imi ra'spunse &Ansa, pu-

nandu'mi mina pe brat, stintem langa Malpoate sa ne auza barliatu-meti.

Eram incepator, ai teama sa nu o fac sib papceva me opri. Me multumii iail mina Si s'oin intr'ale mele, urmand cursul apef inecati

intr'o toropeala dulce.Ajunseriim Mug& ostrov.

Doamna, striga un glas care venea dinsprelivede, mi se pare ca ve chiama d-nul Haudart.

Scapai mina Rose-Lisel me ridical in pi-cioare. Statura inaltd a d-lui. Pressac se zugra-yea pe fondul cerului instelat ca o stafiefacilloare.

Me dusesem sa m6 plimb pe la Dalident,urma el, ca cum ar Ii vrut sa dea destKiri ;v'am cunoscut glasul i am venit pang aid uncleam vazut ca d-nul Haudart era neliniOit delipsa dunaitale.... Din pricina aceasta, ada'oga

rail-

Wei

ei

sal

ei

www.dacoromanica.ro

42 ANbRE THEURIET

cu un pit de ironie, am indraznit sa ye supar.Eram infuriat. Rose-Lise nu parea mirata de

loc. Ajunseseram la mal ; dansa sari jos dinluntre si ne aflaram langa secretarul primariei,care nici gand n'avea sa Se neliniteasca. Ieiinvaluia perele ce prinsese in iarba. Vrusel sa'ldau ajutor ca plat.

Me credearn, in nevinovillia mea, Bator saajut pe barbat, ca rasplatesc prin muncaraul ce'i pricinuia iubirea ce aveam pentru ne-vasta sa. Ba Inca it rugaia, dea voiedue eii pana acasa coririle cu raci, lucrul cedansul primi fa'ra multi vorba.

Cqurile Prau strapic de grele, ceea ce mefacea sa nu pot umbia lute, astfel ca Rose-Lise

d-nul de Pressac o luard inainte. Mangaereamea fu insolirea d-lui Haudart care vrea sa'mldescopere cu or ce pret tainele pescuitului cuundita, pe care abia le ascultam, cad cautamsa auz ce vorbea d-nul Pressac cu d-na Haudart.Eram prapadit: gelozia me mura decoririle imi rupeati mainele si druml mi separea nesfarlit.

Cand intraram in oral d-nul de Pressac vrands'o is pe strada Ludovic XIII, veni de imi dadubung seara cu un ton batjocoritor ; ii intorseispatele Si nu mai vorbii nimic tocmai ca pestii

stri

sal*

sa'ml sal

inima,

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 43

Haudart ; apol fa'ra sa ridic ochil asupraRose-LiseI, o siting de mina, cand ajun-serAm acasa intrai in odaiP gi me aruncai pe patzapacit, prapadit gi plangand de necaz.

VII.

Adoua-zi, cum plecad-nul Haudart la prima-rie, me coborai la Rose-Lise_ ca spui catrah' imi facuse cocbetaria Si viclenia sa.

0 gasii in odaia in care lucra §i care II slujeasi de salon. Cosea Ia ghers,rhef. Din pricina cal-dureI celei marl, perdelele erau la'sate, de aceeanu vazui cand intraii de cat punctele luminoaseale ochilor sal.

Ah I fAcu (Musa, dumneata eeti, domnuleincruntat? 'Mi pare bine ca te viz, ca sa'mispui ce era stipa'rarea aia pe dumneata, erl.

Si zicand aceste cuvinte, ridica spre mine 11-gura sa de fecioara ,s4i se uita cu o pri vire madenevinovata, in cat me imbuna pe loc. Me dadu-sem ,jos sal vorbesc cu Q,trZeimicie, §i sub privi-rea acelor ochi alba81ri ca cicoarea, mania mi setopea, ca %a pada la soare,

De ce, zisci, punandu-me jos Tanga ea peun scaunn, de ce nu 'mi -al spus ca te-ai Tor-bit cu d-nul de Pressac, sa te intalnqt1 acolo?

d-luifare sa

sal

www.dacoromanica.ro

44 ANDRE. TDEURIET

Sil ma intalnesc ? intrebd dansa rizand,aveam bi unde!... Ce tane'r Cand vrea fe-meia sit se intalneascd cu cine-va face astfel se'nu .:tie bdrhatul Nu me nteptam se'vid pe d-nul de Pressac, cum nu te nteptasinicl dumneata.... Ba inca mie venit campeste mane'. Manease la Saint-Saviol gi s'a in-talnit cu noi din intamplare.... Acum esti mul-Omit ?

Nu 8tiIi, sties'', or nu dar intalnireaaceea m'a ficut sufer mult. Intr'un chin am.dus'o, cat al umblat cu el pe calea care nu semai sfer0a.

Ti ! nu '11-e ruOne, gelosule ! De ce n'aivenit se' vorbqt'i cu noi, in loc staff inapoi,imbufnat ?

Cum eram las singur pe d-nul Haudart?Dense diidu din umeri; apoi :

De-ai fi venit langd noi, al fi vazut ca vor-beam de dumneata. 'I spunearn d -lui de Pres-sac ca 'ml piaci mult i ca cunt fericita ca am-un asemenea prieten... Cel pucin, marturisqte,ca deed avea tine -ve drript sä fie gelos, apoi erael, caruia te litudam as-sa de mult.

Plecal ochii in jos. Glasul sau mangaios biprivirea'i dulce, imi gonird cele din urma

intr'un sfarit, o crecuI.

etl?

nimic....

tiai;sa

sa

ba-nueli ii

Imi-a

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 45

El al' ; to iert, imi zise, mangaindu-mo peobraz, dar cu conditie sa nu mai pacaluqt1....Vrei sa fim prieteni?.. Eii, ca sa'ti dovedesc ca,it! sunt, iti del vote sa villa mine in toate zilele-dupd ce pleaca barbatu-mee.

Me folosil de aceasta voie. Oh! Ce incantzl-toare erait ceasurile ce petrecearn cu dansa !

ce infatipre primitoare avea odaia in ra-coarea sa intunecoasil!

Intr'o zi, stand amandoi, .me intreba : datasii fac versuri? Faceam val.! §i' proaste

de tot. Imi spuse ca ar vrea fac i ei,

§i'mi petrecui toata noaptea rimand, iar a douazi i le adusei, copiate pe flartie trandafirie.

Din bucata, aceea plina de amintiri din Mus-set, in care me sileam sa puil tot ce nu in-drazneam spui in pro/a, nu'mi aduc aminte,de cat cele din urma strofe:

Pe-a dragostel intinsa mareSus panzele sa ridicamSi 'n timpul verei cu infocareSa ne iubim si sa zburam;CacT noapteal plina de pa, fumeSi stelele pe cer vorbeseSa ne uitam de-aceasta lumeSi de dezgustul omenesc...

sinOM

www.dacoromanica.ro

46 ANDRE THEURIET

Acnm e timpul de iubireOh ! las5-mg pe al tau sinSA simt intreaga fericireUn teas cu tine saUn teas moartea 'n urma vie,Caci nu voi zice: n'am trait;Aceia mor cu bucuriecap au stiut iubit.

Lua manuscrisul, it citi rar gi cu acea mul-tumire ce simte o femeid, chiar neliterata, andciteVe randuri rimate, acute intr'adins pentru

§i in urma se rcli.Ce arzatoare sunt! Sopti. Apoi indoi

tia si o viri in sin, lucru care 'mi paru ceamai frumoasa lauda ce 'mi -ar fi putut face.

Dar cu bate rimele rude, treburile nu ina-intail nici de cum. Rose-Lise me lasa sa joc rolulde amorezat , asculta zambind declaratiile deiubire ce'i filceam, dar cum me intindeam maimult, cad vream sa ajung la fapte, me oprea.scurt cu o aruncatura de ochi incruntata, Nume foloseam de cat cu cate o strangere de manillasosire Si la plecare bi rar cu cate o sarutare gra-

pe bratul s ii got.; Si pentru atata lucru iifaceam curte cate doua, trei ceasuri! Era o fiinpciudatil, inclra'zneata si prudenta; mangaioasati familiara cate o data, dar in stare sa se impo-triveasca cu tune ca Id vream sa tree peste mar-

rametn,

ca s'au

(lansa,Mr-

bitd

www.dacoromanica.ro

DIN TINED ETE 47

ginele ce hotarase dansa de mai nainte. Mar-turisesc ca i eii erarn prea stangaci neprice-put in asemenea lucruri. Un cuvant mai scurt,o privire mai rece, 'mi taia indata avantul.

Aveam pentru or ce femeie Uri respect careme faces sa'rni para nkte siluiri nevrednice deun om bine crescut, acele prozaice 8i nfinlatu-rate incercari ce face omul pentru a ajunge saalba o femeie. Gel indrazneti vor ride de mine,dar eil me indrept spre sBoO; coboare-se in fun-dul inimei lor, aminteascrg faptele tineretei, sitog vor gasi in ea acelali respect nevinovat.

In felul metit in.sa eram §i eil fericit. Sorbeamincet bautura dulce a iubirei. Toate me

: strangerile de /liana pe furk , vremeaand ateptam in gradina sa piece d-nul Hau-dart de acasa, ba chiar §i frica ce simteam va-zandu'l cum se nita piezk la mine,

Tntr'o zi dupa pranz, pe cand stam la ge-nuchii Rose-Lizei spuneam ca o iubesc, se-cretarul primilriei se intoarse acasa ; auziramprin coridor pa0i si sunetul ce faceati cheile ceLinea in mana izbindu-se uncle de altele. Numai puteam de frica, si repede me sculai sime duseiii sä m'apz pe un scaun departe ded-na Haudart, care cosea liniVita la gherghef.Barbatul deschise u§a. Se uita in odaie *i nu

incan-tau

pi

sfi

www.dacoromanica.ro

48 ANDRE, THEURIET

zise de cat aceste cuvinte, cand me vazu pemine: El, el, d-le Evonyme, iti place sa staffde vorba cu ferneile; apoi inchise auzirumbland prin odaia de alaturi, deschizand undulap 6i apoi plecand. Rose-Lise ridica capul,zambi cu nevinovatie i 'ml facu semn sa mepuiti iar Ia picioarele sale.

N'o fi ascultat Ia ule? intrebal eir ingrijat.'MI era teams, nu pentru mine, dar pentru

dansa. Dada din cap.raspunse... El.! null' fie teams;

o potrivescLucrurile astea me facu sa jail in serios rolul

meil de amorezat. Dar cum facuI, cum dresel,peste o saptamana tot oraul btia ca iubearn ped-na Haudart. Numai d-nul de Pressac pareaca nu prea bag& de seama. Nu era vina mea;

din potriva in tot minutul luam in fata luie infatirre ea de coccl. Inter) seara dupa masamergand mai multi, intre cad dansulsa se plirnbe la camp, incepui a cantanel, umbland inapaia 1111:

Femeia'l schimbacioasaIn ea sa nu to

Se Intoarse, se uita la mine zimbind cu ra'u-tate, strangandu-me de Lrat cu degetele luiosoase, imi zise :

Ea !

et !

et,

inceti-

'patent.

tra. II

gi

gi

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 4 9

Mititelule, mi se pare call plat proverbele,spul &i eu unu : «Simliciunea fake a fe-

meil, e semn de rautateD.Dumneata l'aI plaznuit? 11 intrebai.Nu, '1-a plazmuit unul Publius Syrus, un

scriitor vechi, pe care to sfatuiesc citqtl,cand '1i-or da tuleile.

batea jot de mine! 'Ml venea al der unpumn, sa me tie minte, dar vazul' pe unchiulDesbordesi di se uita la mine incruntat metinui.

Vorbele d-lul de Pressac, insa incepura a meearn ingrija De cate-va zile, Rose-Lise se purtacam ciudat. In loc sa stea ,seara acasa, cand seducea d-nril Haudart la cafenea , dansa plecaimbrobodita, i umbla prin '41,e ulitI intorto-cbiate luminate pe care nu stateau decat saraci, find -ca nu'mi vorbea nici °data,de aceste pli mbari de noapte, incepui a avea ha-nuieli. Data s'ar intalniunde-va cu substitutul ?

Intr'o noapte, Lira lung, statui afara, §i candplea, me luaiii dupa ea. IntaI se uita indreapta in stanga sa nu o vaza tine -va, apoio lua'. Inainte pe strada Douves. Ducea crlegaturagrea, lucru care o facea pe dansa sa umble 'Meet,i pe mine sa n'o pierd din ochl. Dupa cat-va

ocol se opri dinaintea unel casuice mici. Batu la

4

Iii

yi rauyi,

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

50 ANDRE THEURIET

use si and i se deschise, vazdf cu mullumir'eca femeea care deschisese era cea cu care erala Fuie, calla a cules prunele.

De sigur cal duce niscai-va rufe sä le speleor niscal-va vechiturl pentru copii, m gandil ;si ruOnat de banuiala'ml neintemeiata, o luaiInapol, spre casa.

Si la drept vorbind trebuia se am nitica rab-dare, cad stiam bine, ca d-nul de Pressac nuera sa.' mai stea mult la Saint-Clementin. Fusesechemat de doua on la Poitiers de procurorul-general, caci auzise ea nu prea sa poarta bine,

lasasesayi aleaga: or sa treaca in alts parte,or sa'§I dea dimisia. In tot chipul eti tot scapamde el.

VIII

Peste cateva zile inteadevar noutatearei d-lui de Pressac fu intarita intr'un chip offi-cial. Jurnalul zicea : «Chemat la alte funtiunI»ii toata lumea la Saint-Clementin cata sa

scosese de tot, or numai ii mutase. Mie unupulin imi pasa ; bine ca pleca. Veni chiar el saprevegheze la mutarea ca'rtilor ce umpleatiodaia§i eu ii ajutai din toata inima.

Rose-Lise primi noutatea, care facea pe toata

§i'l

inlocui-

11

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 5

lumea sa vorbeasca cu o lini0e care me mira.Gaud 11 vorbii despre asta 'ml zise :

Stiam. numara puntele la gherghef.Si ce ai zis ?Nimic; ce'mi pasal Plecarea luI nu schimba

nici inima sa, nici p'a mea.Si ed asigurat ca plecarea substitutulul va

schimba multe lucruri , Ingenuchial Inaintead-nei Haudart.

Or cum, 111 remane un prieten devotat,care te'adora §i care s'ar arunca foc pentrudumneata.

Dansa 10 lntoarse capul i strangendu-me demana nervos, 'ml zise faro sa se uite la mine.

Stitt ca e9ti baiat bun.A doua zi, pe un sore stralucitor, fuseid fala

la incarcarea calabalacului d-lui de Pressac, pecare 11 vazifi apol intrand a§ezandu-se in de-lijenta. Vizitiul trade un bicl tailor §i cu unzgomot de geamurl i de ferarie &Ansa piece,coti pe ulia cea mare, apoi se facu sevazuta in-tr'un nor de praf pe drumul Niortulul.

In i paru ca acel nor de praf ducea cu dansultoate piedicele ce se pusera dezvaluiril iubireimele. Orizontul mi se lumina. Acum eram dinnod stapan pe peizagele Saint-Clementinului eipe toate frumuselile ce m6 facusera iubesc

Si'0

ci

www.dacoromanica.ro

52 ANDRE TIIEURIET

cand sosisem. Magnoliile I i aratail pe d'asupra2idurilor grading, frunzele for lueioase §i mare-lele for corole albe ca zmantana, garla invaluiaIn bralele, sale argintii, ostroavele stufoase incare tremurail salciile, nucil 6i eastanii se ridi-cati pe dupa coline, Coate imi pareaa din noildesfiltatoare, luminoase si imbalsamate; 6i sa-lutam florile, eopacii, cerul... Suntetl al mei, bezieeam ; veti.Fi podoaba linktita §i fermecatoarein care Rose-Lise bi ea ne vom canta idila deiubire I

Pentru a incepe sarbatoarea, imi pusei ingand sa nu me intOre in ora;; papa nu s'o insera,sa umblu pe camp si sa mananc lavr'o eareiumadin sat, ca sa me pot gandi in lini0e.

Luai calea morii Agilor. Calcam inor peiarba de pe lunca garlei uda Inc a de roua; intrampana la genunehi prin bala'riile de pe caosta, meintindeam la umbra castanilor, ascultand vier-sul botgrcTilor Si cantecul pitpalacilor. In acestchip, me imbatal pana seara de verdeala si desoare.

Pe la aapte, intrai in banul de la Savigne,unde mancaia imparate0e j marl branza ; sihaul un fel de vin de Angoumois care miroseaa zmeura. Cand e6ii din han, vazul ea era in-tuneric, macar ca abia sunase Angelus; ridical

1i

www.dacoromanica.ro

DIN TIN ERETE 53

nasul si vazui apusul acoperit de nori groi ara-mil.

0 furtuna venea repede asupra Saint-Cle-mentinului. Din cand in cand fulgera in fun-dul norilor §i rostogoleala tunetului urma deaproape zigzagul luminos. Vantul sufla cu maretarie, indoia varfurile copacilor ridica noride praf pe cale. 0 lual mai repede, dar Mara siiimi fie teama. Cu toate amenintarile cerului mesimteam upr ; vinul de Ang,oumois imi daduseeura.j. Me gandea'm ca d-nul de Pressac se departape drumul Bordoului; ca d -nu Haudart, care ple-case de dimineata la Ruffec, se va intoarce toc-mai peste cloud zile; cal a doua Zi voi putea stasingur cu Rose-Lize, §i imi bateam joc de urle-tul furtunel. Cu toate astea cerul se intuneca mai

si insfir7it incepurd sacadd picaturi marl :;3irare de ploaie. Norocul mei ca taman intram inSaint-Clementin n'apucai sil puff bine picio-rul pe pragul easel, i incepu o ploae cud'alea bataioasele insotita de tunete §i fulgere.

Cand ajunsei sus, dupa ce urcal scara, o maultremuratoare me aptica de brat i o voce tre-muratoare, vocea Rose-Lisei imi zise :

Ah I ce furtuna, d-le Evonyme, si ce bineimi pare c'ai Sunt singura si nu maipot de fried Staff cu pine, to rog !... Vrei?...

rAii,

venit I...

pi

pi

blpicl,

www.dacoromanica.ro

54 ANDRE. THEURIET

Tremura i vedeam bine ca 'I era frica, caci nume slabi de bras si me trase intr'o odaie a careruse era pe jumatate deschisa. La lumina a doualumina'ri ce aprinsese pentru ca lumina fulgere-lor sa nu para na mare, vazui ca eram in odaiael de culcare. Bine-cuvintam furtuna, privindaltarul in care nu patrunsesem Did odata..Patul hivelit in perdele era intr'un colt; intr'undulap cu oglinda se vedeall luminarile. Un mirosde brebenel plutea in atmosferq. caldicica aodaii in care totul era inchis i usi 6i transpa-rente. Respiram cu pofta mirosul femeesc carese raspandea din hainele risipite pe scaune.Rose-Lise nu mai me rasa ; cand tuna se lipeade mine si la'sa capul pe umarul met'.

Nu'll fie teama ! '1 zisel sarutandu'i mai-nele, nu e nimic.

La fie-care fulger iii facea cruce, inchideaDchii Si nu'§i ridica capul de at cand tuna.

Doamne, §optea dansa, de n'ai fi venit, nuStilt ce fi facut! Intai me inchisesemintr'o odaie intunecoasa, dar fulgerele patrun-deaf]. §i me speriai i mai raft Dumi-tale, nu 1.1-e frica de tunete, d-le Evonyme.

De roc f raspunsel vitejqte.Ce fericit e§ti ! Pe mine, numal vederea.

fulgerului me inspaimanta. Maid Precista,

m'ag

g'acolo

'gi

....

www.dacoromanica.ro

DINTINERETE 55

inc a unu I §i din nal capul sau mi se lasa pepiept. Ramaseram cat-va nemi§cati ,§i sorbirdmcu pofta minutul acela, pe rand afara ploaiaturna cu galeata.

Dar toate tree §i furtunele cele tari mai re-pede ca or ce. Peste o jumatate de teas fulgerelese rarira, apol tunetele departandu-se din ce ince , aratara ca furtuna era pe sfar§it. Chiarploaia mai statu nitel §i nu se mai auzea de catapa din stra§ini care curgea pe caldaramul dincurte.

S'a ispravit! ziseiu oftand cu parere deDansa ridica in spre mine ochil sal al-

ba§tri asigurall :Crezi? me Intrebil sfioasa.Prive§te !. Deschisei fereastra, ridicai

transparentul §i'l arataiii cerul plin de stele.Oita u§urata, apoi intinse /liana afard.

Asa e,... a slat ploaia.... El, acum, zi'mInoapte buna §i du-te de to culca, urma luandu-me de mana.

Passato it periglio, gabbato it santo , zicItalienii. Furtuna se departa; nu mai avea tre-buinta de mine §i me dadea frumos afara ; darmie nu'mi venea la socoteala lucrul asta. 0stransei mai tare de mina, pe care vroia sa '§I-otraga, §i cu un ton rugator o intrebai:

rail. I I

www.dacoromanica.ro

56 ANDRE THEURIET,

De ce me gone tiDe ce? rdspunse rizind, flind-ca e tarziit

domnule ! De-ar auzi cine-va ea am slat Sin-gura in odaie cu un Macau ca dumneata panais unsprezece noaptea!

De unde sa auza? Nu mai e nimeni incasa, afara de unchiu-meii, care sforaie de tuna.

Poate c'al spune-o cel d'intai... Tineril devarsta dumitale se lauda cu astfel de lucruri.

Al putea sa me crezi in stare sa fac aceasta?Rose-Lise te iubesc mult de tot bi te respect deasemenea.... Cum a0 savar0i o asemenea miKe-

lie9 Lash-me set stall Tanga dumneata, amatatea lucruri spui!

Mi le vet' spune, maine.... Aide, fit cuminte... dute de te culca.

Nu! strigai, nu plec pana of des-chide inima pana of spune de mii de ori cate slavesc Bi ca toate gandurile mele, toatrt iu-birea mea sunt ale dumitale.

Jai cuprinsesem mijlocul cu mainele.RS mai aid ca adineauri, II optii la ureche,

mai puneli o clipa capul pe uma'rul meil... Itifa'griduiesc sa fill cu sa nu fac nimicce nu 'ti -ar placea.

Nu ! lacu dansa, uitandu-se drept in ochil

salt

nu'tl

mute §i

nu 11

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 57

mei incercand sa is acea infatipre asprii cucare me supunea intotdeauna... du-te !

Nu vreati! goptii strangand'o mai mult,nu me duc, !Ana' nu te of saruta.

Dansa se zbateai se incovoia in bratele mele.dar atingerea corpului sac mladios, me luta-rata, me imb5ta si mai mult.

Domnule Evonyme,... te rog !... Me su-par... Laa-me.... me striingi prea tare!

Ochil el rugatori se intalnied cu altemandu-me cu nevinovglie sä fi facut vr'un

imi destkui bratele... Dansa alunedi ca o§oparla dintre mainele mele si cdzu pe scanduriin genuchi.

Auzisem ea in asemenea ocazii, femeile, chiarcele care iubesc, vor ca harbatii srt amestice cuiubirea nitica siluire tin, Inainte de a ca-dea, sti se lupte vitejqte, ca sA dea aceslei dinurma lupte, acestui semn de dragoste, un pretmai mare. Citisem uncle-va, di de aceea, barbaiiiindrazneti ajung mai r.-pede de cat cei stioSh_macar ca sunt mai putini delicall. Vedeam peRose-Lise la picioarele mele, invinsa pe juma-tate, cu peptul svknindul, intorcand spre mineprintre parul despletit, ochii sal marl' alb4trisarsiti. Nu stifi ce' mi soptea la creche ail in-draznet §i al pus rnana pe ea !...» Au trecut trei-

mei 0nu'l

ra6,

*i §i

www.dacoromanica.ro

58 ANDRE THEURIET

zeci de an!, dar tot vad aceasta scena zugravitainaintea ochilor me!, tocmai asa cum era atunci.Vad in umbra acel cap dragalas rasturnat pe-spate, picioarele incaltate cu pantofi negri esindafara din volanele mototolite ale rochei ; auzscurgerea ape! de pe acoperis, zaresc sclipitul.stelelor care panel ca'mi striga oDar indrazneste !» In acelas timp insa, in fundul inimermele, nu still ce respect tavaleresc pentru sla-biciunea femeiasca, protesta in potriva vointeimele indraznete. Nu voeam sa incep in iubire-cu o mojicie, sa pui prin sila buzele mele pe aceagura curata de copil, sa daft la o parte dobito-ceste rochea, care invaluia pe acea fiinta.' asa denevinovata, asa de Wanda in parasirea sa.

De ce femeile pe care le iubim la optsprezecean!, nu still sa citeasca mai bine in fundulnostru? De ce nu ghicesc comorile de adorare-neprefacuta si ferbinte, ce zac ca aurul curatin fundul unel inimi ce se deschide dragostel.pentru intaia oars ? De-ar cunoaste parfumuliubirei si al pasiune!, ce tainueste aceasta floareimbobocita a tineretei cum ar da la o parte sin-gure, fuile strinse cu sfiiciune; cum ar ajutaaceasta desfacere a care! belie le-ar resplati in-sutit de cazna for Tocmai cand imbatranesc vadce au perdut ; atunci se gandesc cu o parere de

;

!

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 59'

rau trista larzie, la acel ceas scurt i duke in-care li se dadea iuhirea neinteresata si in care ele-au lasat'o sä se vestejasca pe ramura, fara sä sebucure de acel parfum care se preface in aburlasa de repede pe care nu'l mai gaseste' nici odata.

Cazui in genuchi Tanga Rose-Lise i luand'o.de malni ii zisei cu glas sugru mat :

Null fie teams..,. dovezile dumitale dedragoste vreail sa le datoresc numal unel

repezi a inimei ; nu vreall sa fie iubit faravoie... 'Mi-ar fi rusine sali zmulg prin siluireniste mingaieri pP care de build voie nu mi le-affi dat '1V1i-as taia mai bine mana de cat sa aintinz dobitoceste asupra dumitale.

Dansa se uita la mine mai Inuit cu mirare decat cu recunoslinta, si ma intrebam in mine, datanu era anngita ca me vedea asa de repede de-zarmat.... Zarii un zimbet enigmatic fluturand.pe buzele el.

Asa vezi I zise dansa netezindu'si rocbia,to -al incumintit.

0 ajutai sa se ridice si tot Ainind'o de main!,urmai :

Rose-Lise, iubeste-me nitel !... Dug. ai sticat fi de drags si cum m'as da cu totuldumitale !

pi

pi

mip--

earl

'mr-al

www.dacoromanica.ro

-6o ANDRE THEURTET

Cum sa mi te dai cu totul?... Peste Base-saptamani, te intorci acasa.

Nu, nu, raspunsel, dad me iubesti reman-aci si nu te mai parasesc nici o data 1

Vorbesti ca un copil, si nu vezi cum eviata... Aide, noapte buns.

cand zicea aceste cuvinte, imi Linea mai -=nele intr'ale sale si mi lP strangea tare ; si deas fi avut mai mutts experientri, a fi inteles caii parea rail, fara sa stie de cP, ca plecam cumvenisem... Dar eram mai nepriceput si mai za-pacit ca in totdeauna; in loc sa mC folosesc deaceasta parere de raft, imi trasei ca un neghiobznainele si zisei

Noapte buns !Dar nu me miscai din loc.

Rose-Lise, urmai apol, sa nu fil suparataPe mine.

EC? din potriva, iti rnultumesc...Atunci, dovedeste'mi-o dandu'mi vne sa

te s4rut... numal o data Colea adaogaiaratand buzele sale.

Din nenorocire avusese vreme sa judece, se.gandea, fitra indoiala, ca de geaba ar mai fiaprins un al doilea foe de pae, care s'ar stingeintr'un chip tot atat de vrednic de mild ca cel

1... I...

distil.

;

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

Nu, imi rdspunse dandusi capul inapoiastd sears nu... dar inteo parka n'oiiii fdgddiiesc sa to sdrut.

Imi juri !Iii jur

Dansa decchisese nitel usa, eti me duceara,cu aLeasta fagaduiala in vreme ce ea trdgea za--voarele.

IX.

Me desteptal nemultumit de felul cum sfirsisem seara. Cam bAgasem de seams ca fusesemprost imi pusel in land sa slarsesc altfel,thnd m'oi mai intampla vr'o data singur cuRose-Lis.. Dar 'lint va mai da intdmplarea o adoua ocnie asa de frumoasd, ca aceea pe care oscapasem?

Ifni veni in minte minut cu minut, tot cecusem de cu seara, i tremuram numai candimi ad uceam aminte de acea jumdtate de ceasdulce, intovardsi La de biibuiturile furtunei. Ihiimi ziceam in mine : «Asa trebuia sa fac, asatrebuia sa vorbes,;». 'MI blestemarn stangriciacugetarile respi-ctoase ce'mi venisera, jurandca alta data nu voi mai face astfel.

Din nenorocire nu se mai intdmpla ce se in

61

!

fd--

ei.... piece...

gi

si

si

www.dacoromanica.ro

4.2 ANDRE THEURIET

tamplase. Rose-Lise lipsi toata ziva de acasa.Me tot gandeam: s'o fi suparat, n'o-fi vrand sa-se mai intalneasca cu mine de frica sa nu secrate mai slabs.... A dona zi d-nul Haudart seintoarse de la Ruffec si dansa se facea ca nu mevede, de cat cand era si el de fats. In vremeacand dansul se ducea la primarie, plena si seIntorcea tocmai seara. Eram nemanaiat, zirelemai se pareatt lungi de tot si simtkndu-me para.-sit de cruda urea prietend, eram trist si megandeam adesea sa me omor. Pe langa celelaltetoate se stricase si vremea ploua, drumurileerail o mocirld, sa me plimb pe la camp nu pa-learn si imi petreceam ceasurile pareafi.ca nu se mai sfirsesc privind ploaia cum bateain geamuri.

Peste opt zile dupe furtuna, dupe pram ci-team Heimkehr de H. Heine. Lirizmul ameste-cat cu batjocore si -plin de tristeta al poetuluigerman imi placea, pentru ea gaseam in versu-rile sale situatil asemenea cu ale mele. Vreamsh traduc o bucata mica, care sfirseste cu

Ach I sennora, ahnung sagt mir...

«Ali! senora, o presimtire imi spune intr'ozi me vei parasi si in valea Salamancei, nune vom mai plimba nici o data». In acelas limp,

semi

L

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 63

Imi Intorceam ochil spre valea verde a Chaten-tel; rye gandeam la ostrovul de la Dalident, laplimbarea cu luntrea printre nuferi ; si o pre -sim %ire Imi spunea ca se sfarcise toate....

De o data auzil o bataie ware la use ; des -

.chid i inima incepu a'mi bate cu tarie. Rose-Lise era pe prag, cu un deget pe buze ca statuiatacerel ; RoseLise cu val pe ochi, cu un cal peumeri, cu un geamantan rale in luting, ca cumar fi fost gata sa plece in vr'o calatorie.

Inchise uca si intrand in odaie, zisesD-le Evonyme, o sa lipsesc cate-va sapta-

manl si inainte de a pleca...Ce pled? facuiti, cu durere.,St! e o taina pe care incredintez si

pe care to rog sa n'o spur nimanui Plecacum si poate mind intoarce, n'ai mai fiIn Saint-Clementin.... Se opri un moment,ca sa rasuile Inainte de a pleca, am vrut sa'mi iau ziva buns de la dumneata.

0 sa lipsecti multa vreme?Dadu din umeri:

Nici eu nu curl sigur.Si pled singura?Da... singura.

Lacrimele imi umpleati ochii ci nu mai eramin stare sä zic nimic. Imi Intinse mana

:

:

'Ii -o

molt

www.dacoromanica.ro

64- ANDRE THEURTET

AI fost asa de iubitor asa de delicatcu mine, d-la,Evonyme, in cat nuvoiit uita nicio data.

Oh! ne vom mai vedea! Fegadueste'micuvintele dumitale imi sfasie inima.

Dace. ne vom mai vedea, poate nu me veiiubi atat.... De aceea vream spui, aceastacat mai suntein apoi, adaogadansa, in vreme ce se rosise la obraz si pe fatal'gingase trecea un zimbet, vreafi sa'mi #iu fa-Oduiala ce 11-am dat... Ai uital?

Da! raspunseift trist.Saruta-me, imi zise. ridicandu'si valul.0 ! Rose-Lise !

Me aruncaift in bratele sale ca sa primescprima mea sarutare de iubire simtii tremu-rand pe buzele mele, gura sa micuta dulce...°chit' mi se inchisera Cand ii deschiseiii,mainele mise deslantuisera dansa pleca.

Adio! imi sopti.Up se inchise i eii ramaseiil in loc, rezemat

de masa crezand ca tot o Tad pe prag, si ascul-and zgomotul pasului sail usor pe scars.

Nu stiu cat statui astfel simtind meree pe bu-zele mele ude fiorul sarutarei Fuiti des-teptat din vis de un sunet de clopotei si de zgo-

;

prieteni.... i

'I

pi...

salt'

pi

6i

pi

el....

www.dacoromanica.ro

DIN TINDRETE 65

motul unel trasuri care se departa, se departamereii, 'Dana cand se perdu in soptitul ploil. . .

De-a dragostei intinsa mare

Erail abia opt ore, $i nu me imbracasem Inca,and a doua zi, unchiu Desbordes intra in odaiamea.

ce s'a intamplat? me intreba.Ce? intrebaiii i eii, punandu'mi haina

pe mine.D-na Haudart a lasat pe barbatu-sail... A

fugit aseara cu d-nul de Pressac, care o asteptaIa Maisons-Blanches. S'ail urcat intr'o trasuracu doi cal bunT si ail luat'o spre Paris. Vizitiui -a cunoscut, macar ca dansa avea val pe ()chi $idansul era InfAsurat intro manta mare vezibine, a venit indata de a spusistoria la tejaruiverde. Bietul Haudart, care 'si-a asteptat ne-vasta toga noaptea, a aflat tocmai dimineata.Ca un neghiob ce e, a alergat prin tot orasula spas intamplarea Ia o muttime de oamenicari 'si bateaii joc de dansul, apol s'a plans par-chetutui... Dar amorezatil sunt departe... oprinza cam

Remasesem cu gura cascata, fara sa pot ziceo vorba, cu gatul uscat mainele inghetate.

5

*tit

grew....

ai,

ai

ti

www.dacoromanica.ro

66 ANDRE: THEURIET

Ce dracoaice era s'aia cu mutra Or a Inge-reasca, urma unchiul mea De cincisprezecezile pregatea fuga pe sub ascuns. In toateserile isl ducea cate ceva pe furi§ la o femeie decase, la care gasea scrisorile de in Pressac.Tontu de barbatu-sait n'auzea, nu vedea.... pecand dansa fug-ea, el juca table la cafenea.

Unchiu-meti, mirat de tacerea mea, se taala mine cu beg,are de seams si me vazu cat eramde turburat.

Dar ce EstI galben ca turta de tears IAoleo, bine zici, si tie 'tt bietu beiat'§i-a batut jot si de tine ca de Haudart 1... Nu teda nicI o data pe lenge. d'astea cu infatisarea defecioare.... E un proverb de care te sfatuesc sete folosestl: (Fereste-te de muierea cu parunegru, fata alba si ochiIalba§tri». Aduti amintede el, drag., si multumeste-te c'aI scapat nu-mai cu atat...

Toate astea eratt frumoase, dar iubirea mea-calcata in picioara, era o pricine de suferintaadance pentru mine. Pupa ce piece unchiu-meil,me coborai trist in gradina. Casa era tacuta ;perdelele lasate; florile din ghivece, ude deploaie , pareaa ca plang plecarea Rose-Lisel.Numal pisica, pe o carare, se juca cu un ghemde lane albastra, care se rostogoli, pane aproape

$i

'el

plgeea....

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 67

.de mine. Era din ale d -nei Haudart; 11 luaiespre a'l pastra ca pe cea din urine amintire.Era pfin de norol, printr'unele locuri ghiarelepisicei, rupsese firu, astfel ca se vedea hArtiape, care era infasurat.

Uitanduf-me la ea, culoarea trandafirie meizbi ; zmulsei lana si desfacui nervosVai! era scrise de mine si putui citi bietel6 mele'versuri pe care o data le virise in sin :

Pe-a dragostel intinsa mare...

Nu respectase nici area pagina in care imipusesem inima toata. Era .adeverat proverbul.substitutului !

Casa imi facea rail, nu mai vreana se vad fe-reastra odaii in care cruda de Rose -Lise jucase.cu mine acea comedie nerusinata. Esii daredin oras. Nu mai ploua de mult, dar era mareumezeale. Stoluri de pasarele ciripeati ; in fun-dul veil, garla abia se mai vedea, inconjuratade ceata ; pe pennant 2aceail frunze de castani;o -karca scuturandu'si aripele ude zbura printrexamuri tipand urat:

Me .puseitt jos pe trunchiul unui c4aci si cucapul intre main!, incepul sa me gandesc laprima mea iubire, asa. de Vrednica de mile.Eram buimdcit de tradarea Rose-Lisei si rusinat

hartia....

www.dacoromanica.ro

68 ANDRE TIIEURIET

de rolul uracios ce me f::cuse sä joc. Slujiseinde paravan ca sä acoper intriga sa cu d-nul de-Pressac ; nimic nu lipsea umilirii mele d-nulHaudart putea cu oare-care dreptate sa me in-vinovateascA ca am fost pada§ sub.stitutului.cu toate astea, mAcar Ca eram amigit, nu meputeam gandi fara dragoste la &Ansa. I vedeamfata a1b5, gura de copil, ochii alba*tri asa de cu-ratl asa d' inselatori, me gandeam la, aceanoapte furtunoasa in care o tinearn lipita pepieptul meA, la acele buze care se atinsese deale mele.

Pe cand me gandeam astfel , auzii pasul until.Aran, care trecea mal incolo nitel, si care

canta un cantec popular. Intinsel urecbea si me-rosil auzind aceste cloud cuplete ale cAror cu-vinte baijocoritoare zburail incet in vAzduhultuned:

Cand ai prepelita in mans,Lon Ion la prepelita, lon Ion laGaud al prepelita 'n mama,Trebue s'o jumulesti,Trebue s'o jumulesti.and al prepelita 'n cuib,Lon Ion la prepelita Ion Ion laGaud ai prepelita 'n cuib,-Trebue sa stii s'o prinzi,Trebue sa stiff s'o prinzi.

Si

si

p

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE 69

Prietenul mat Evonyme, isi umplu iar lu-leaua. *i nenorocirea e buna eate o data sfarsi.dansul aprinzandu'si-o. Cu tot necazul metaceste cuvinte si acea melodie praneasca imiparura originale, si de atunci am inceput sa<culeg cantecele taranesti,

www.dacoromanica.ro

NANONW.".......

TATAL

T AT A L

Leonce Desnoirels era funclionar 6i se coboradin neam tot din funclionari. Familia lui eracinstita dar nu prea bogata §i parintil lui aveaticinci copii, astfel ca pe Leonce, cel mai mare dinei, cand sfirei liceul, it facura sä inteleaga caviala este o lupta in care omul izbute.te cu atatmai bine cu cat are mai multe muniii, 11 maispusera ea cu deVeptaciune, pricepere dibaciepoll face tot, numai sa asculte mai mult de sfa-turile mintel de cat de mirarile inimei.

Cu aceste Intelepte poveti §i avand cate-vaparale, Leonce intra in ad ministratia financiara,care '11 trimise intr'un sat departat.

Mai intai cu schimbarea felului de trai, i separea cam grew, dar la urma se deprinse, caci

*i

www.dacoromanica.ro

72 ANDRE THEURIET

locurile erad frumoase, slujba tiparti ai bunahanul minunat. In ceasuri de odihna se indelet-nicea cu pescuitul intr'o Orfila piing de pe 0e,care Serpuia prin campiele din apropiere, sadcu vanatul prin padurile din vecintitate gazdaII era frumoas5, bine facut5 8i foarte primitoare.Gaud se intorcea seara la han, g-asea masayin bun, ei hangioaca ii zimbea intr'una cubuna vointa. Dansa era in varsta de 25 ani §iera maritata cu un taran prostonac ; cum va-zuse pe Desnoirels cum simtise dragoste pentruel §i ii plticea foarte mult sa stea de vorba cu elcare era frumurl, bine crescut, imbracat bine,care vorbea cu femeile intr'un fel cu totul atra-gator. Se vorbea in sat ca intre clan01 lucrurilear fi afia de departe in cat parinlii lui Leoncetemandu-se ca aceasta dragoste sa* nu vattimeintru ceva viitorul lui Desnoirels, ceruse 0 do-landise mutarea sa.

Intr'o dimineata, Leonce, in urma unui or-din primit de la administratia centrals, trebuisa se zmulga din sinul plticerilor 6i sa'0 is unjalnic rtimas bun de la drilgula lui gazda.

Cate-va s5ptamani fu foarte mahnit, dar fiinddestul de cuminte, nu se Visa in prada intrista-rei. Fiind crescut intr'o fume de funclionari,ca §i dan01 avea o tinta: sa inainteze.

;

§i

www.dacoromanica.ro

TATAL 73

Incet-incet, uita hanul mTrandafirului deaurD, nu se mai gandi de cat la viitorulDupa staruinlele ce dete, inainta indslujhatreptat, fu chemat In capitald §i se insurd.

Lua de nevastd o femee, nu prea frumoasa,slabs Ia trup §i la minte, care insa ii aduse obuild zestre insolita de o sumo de calitati caride cari mal virtuoase.

Nu trecu multa vreme §i bag de seamil casoda sa avea o fire nesuferitd, totdeauna inbuf-nata i phipandd ; el lush' se mangaid de uratulce indura in casa cheltuind regulat venitulzestrel, inaintand in slujba la fie-care doi ani.

Mahnirea lui cea mare era ca nu putuse saaiha copii. In sfarOt iii vazu visul cu ochii.Pupa cinci ani de casatorie, .d-na Desnoirelsnascu o fatd slabdnoaga §i urata ca masa.Aceasta it desnadajdui cu desavarvire. Ca sapetreaca, se afunda pand in gat in lucrdrilecancelariei asfel ani intregi trecurd, plicticogbi lungi. Ajunsese la o hung pozilie administra-tivd, gi era aproape optcprezece ani de cand pa-rasise satul unde era hanul «Trandafirului deaur», cand ministrul it insdrcina cu o misiunede incredere in provincie.

yi sth.

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

74 ANDRE THEURIET

Departamentul unde fu trimis era tocmai a-cela in care fusese pentru intaia oara slujbn,,astfel in cat numal de cat, dupa, ce sfarizirile; en care fusese insarcinat la revedinta ace-lui departament, fu cuprins de o mare poftaca sit' mai vaza satul unde petrecuse doi ani ye-sell' din tineretea sa.

Intr'o dimineata 1ua o trasura porni Intea-colo.

Pe drum, recunoscand pozitiele cu earl' odi-nioara era obipuit, 4i improspata in gand cu,Intristare vechile amintiri din vremea and era,neinsurat. I se parea ca vede iar satul deluros,cu randurile de tei, cu gartita limpedede petricele in care pe§tii fugeau ca sage tile,hanul cel primitor inaintea caruia ciuguleaagainele. «0 mai fi hanul 9 Dar draguta degazda zambitoare, o mai fi frunioasa ?« De cam!plecase de acolo, nu mai avusese v41 de la,dansa. Cand o parasise, ea intr'un avant de dra-goste increzatoare ca era Insareinata, i dansul,fiindul teama ea nu cum-va aceasta sa aducavr'o vatamare viitorului sail, nu urmase de feLprin serisori legaturile care puteaa sa ajungafi primejdioase.

Cu cat se apropia de sat eu atat se rnustra.mai mult pentru aceasta nepa'sare.

lama-

ci punt

gi

all

www.dacoromanica.ro

TOTAL 75

Trtisura se opri la marginea satului. Hanulera tot acolo, cu peretii acoperiti de edera gi cuscara plind de gaini. In prag, hangiul fuma..Desnoirels se facu cunoscut 6i dupa ce se gandimult, hangiul i i aduse aminte eh' statuse la et;totu§i nu'! recunoscu ; vazuse atata lume in ha,nut silt'!" Dar chem6 pe nevasta-sa care se facurode ca sfecla (And it zAri.

Ah ! D-ta qt1 domnule Desnoirels! zise-dansa dupa ce mai veni in fire. Ce veselasunt ea te vacl ! nu te ai schimbat nici de cum !

Ea se schimbase : se ingropse, parul incepualbeascal, doar ochil albastrii, limpezi

mai pastraii §i buzele frumoase care zimbeati.

Dupti ce dadu lui Leonce cea mai bunk odae,.se duse in buditurie i pregni ni§te demancarevrednicil de gazda si de prietenul din vremurile-treeute.

* *

Desnoirels mama impreund cu hangiul cain alte dall, in vreme ce gazda imbracata cufort alb nal ii slujea, fiind ajutata de un bAiatde vr'o optsprezece ani, subtirel, oach(=v, cu fatadqteapta i aproape disting. Vazand pe Desnoirels ca se uita la baiat cu curiozitate, gazdaII zise cu un glas earn incureat :

'0

&VI

mere'.

*

yi

un,

gilt

www.dacoromanica.ro

76 ANDRE THELTRIET

Ce e drept; nu'Il am aratat nici pe fiule ea e frumu§el?

Da, zise Desnoirels, to fericesc; de call-ant e?

Implinqte optsprezece ani la Sfantul Mi-hal, raspunse hangiul E baiat bun, nu facenici o nemullumire.

Si nu aft mai avut alt copil?Nu! raspunse gazda, oftand i plecand

ochii.Tilcurd, Desnoirels se uita pe sub ascuns la

Mat. De ce'l privea, de ce vedea mai molt ase-manare intre el of baiatul hangiului

Optsprezece ani la Sfantul Mihaiu !Desnoirels plecase de acolo din sat in luna

lui Aprilie. Inima II zvacnea tare §i se in-galbeni putin. Nu mai era indoialti: baiatulcare sem:dna cu el era chiar al lui. Atunci segandi la fata lui legitima, de care putea saspuie ea e a lui, .Si care era a§a de slabanoagavi de urata, pe cata vreme copilul dragostei erafrumos voinic si plin de viata!

In aceln timp o micare de dragoste Orin-teased it imboldea sa se apropie de biliat §istranga in brate. Dar nu era cu putinta. Tanicel legitim era aci, privind cu drag pe rno§teni-torul sari, ti de altmintrelea baiatul nu trebuia

meCt.... art

st'l

www.dacoromanica.ro

TATAL 7T

sa afle nici odata taina nqterel sale. Desnoirelsse simti .coprins de o mare intristare. Suferin-WI se prelungi pana seara, caci hangiul mandruca gazduia o persoana inalta., nu'l parasea de loc.

Seara, dupa masa*, spuse ca va pleca dis dedimineata. Ceasurile 'I erad numaratetepta in capitala.

Atunci, zise gazda, uitandu-se la el cu ochi.umezi, o sa zic baiatului sa te dqtepte cum s'oface ziva si sa te insoteasca pana la diligenta.

Femeile ad in asemenea imprejurari, finetesi delicatete din nqtere. Garda ghicise dorintalui Desnoirels i se gandise sa'l preg-ateasca pri--lejul de a ramane singur cu baiatul.

* *

Dis de dimineata, baiatul batu la up lui Des--noirels, ii lua geamantanul §i'1 duse pana la di-ligenta. Pe drum, functionarul ii intreba cublandete:

Cum te cheamd, bailn ?Leon, domnule.Leon 1... Data hangioaica fusese mai cum

se cade de cat el ii botezase pe copil ca pe twinmacar ca ar fi putut dqtepta banuefile lui

barbatu-sad. Aceasta spori §i mai mull porni-rea de dragoste §i intristarea lui Desnoirels. Se-

said,

gi'l ag-

www.dacoromanica.ro

78 ANDRE THEURIET

-intoarse catre baiat, se uita la el cu o privireTarinteasea pi II zise :

Asculta, am sa to rog un lucru: semenlmult de tot cu un copil pe care l'am iubit mult-care 'rat' -a rnurit..., primepte ceasornicul asta in,amintirea copilului mei' care ar fi fost acum devarsta dumitale,

scoase ceasornicul pi'l da'du copilului uimit.Acum, urma el, saruta-m6 pi fit' Mat cum

-se cade totdeauna.II stranse cu putere la piept, lud geamanta-

nul pi se, urea in diligenta. Diligenta pleca in-data in vreme ce Desnoirels cu ochii phut* de la-.crimi se uita 'luta la copilul hangioaicei carerdmase nemipcaf pi uimit cu ceasornicul in,anana.

www.dacoromanica.ro

PIPITA SI MITU-PISU

PIPITA BSI MITU-PISU

Nu credeti ca e o poveste; e istoria adevarataa dol prieteni: o catea si un cotoiii, arnandoi pd.-rdsitI intr'o casd in care ma duceam adesea,

Pipita era rosie la pdr si cu dune. negre; M-iele ii erail moi .i dese; labele subtiri, coada inchip de covrig si botul lung si. ascutit. Insu0-rile bune i se vedeau in ochil negri si straluci-tori, in urechile miscatoare, jumatate plecate injos cand n'avea ce face, or cand hoindrea, si as-clti l e si foarte drepte and simtea ce-va. Mamasa, dupa ce perduse vr'o opt zile printr'o padure,se intorsese insarcinatd si in urma nascu acestanimal original, care semana la culoare, la mis-earl si la la'trat cu vulpea. In schimbul cusu-rului ca avea un tata paduret, Pipita era eke

www.dacoromanica.ro

8o ANDRE THEURIET

odata, foarte des, o fiinta simtitoare, veselaiubitoare ; foarte legatd de al saisi avand numaldoua cusururf: lacomia si o ura mostenitd inpotriva gainilor si a ratelor dupa care alerga fu-rioasa pe care le musca fard mild.

Mitu-Pisu era de fel din popor. II gasise unstrangator de oase pe un gunoiii alaturi cu al licincl frail si surori '1 luase un servitor dincasa unde era Pipita. Cateaua tocmai esise din

'I luasera puii. Cand vazu aceasta star -pitura p5rasita, inlaiii o mirosi apor o intoarsein toate chipurile si in sfarsit intinzandu-se pejos II &du tatele pline Inca de lapte, din carepisoiul flamand supse cu lacomie.

De atunci Pipita It lud de suflet, II lapta, IInetezi, I I Imparii culcusul cu dansul II in-griji minunat de bine. Multumita acestel in-grijiri, Mitu-Pisu se mari si se facu foarte dra--galas.

Avea coada lung, urechi marl, pete galbenealbe, mustatl dese i o pats pe barbs. Era de

asemenea foarte destept cu haz. Misearile iieraii foarte mladioase, blana II era deasa

moale ca, catifeaua ; din ochil sal galbenlporneral priviri patrunzateare. Laptele ce sup-sese II schimbase cu molt firea lul pisiceasca.Se uita mai drept si mai deschis de cat semenii

se

si

si

lauzie, si

si

el

siiuti si

si

www.dacoromanica.ro

PIPPO. §I MITU -PISU 8

saY §i avea pentru stapana-sa o iubire caineasca.Pipita, din potriva, incepea sa faca o multimede lucruri intocmai ca pisicile, iii lingea labele0 se spala cu ele ca Mitu-Pisu, se strecura cadansul cu o indemanare, abia pa0nd printrese facea de bunavoe parta§a hotiilor lui mime

Ilea §i ei cate o particica.Mitu-Pisu, ce e drept, pretuia aceaata tovartie

binevoitoare. Gaud se, urea pe masa 0 glsea catece-va de mancare arunca in totdauna §i pe jos,unde sta Pipita supraveghiandu -i faptul. i dacadin intamplare, din prea multa lacomie, 1§I uitaaces-W. datorie, Pipita suparata ineepea sa latre,astfel ca venea cate cineva prindea hatul.

*

Mara de aceste certuri mici can tineau intotdauna putin, team"' ca fratii. Se jucatt merett,se luptail cu arme nesupttratoare, cu unghiilestranse fara sa se mute, se alergall prin odaipe cand Mitu-Pisu sarea pe vr'o masa, or pe patde unde se uita batjocoritor la Pipita, care intaifiramanea cu gura cascata, cu limba scoasa la pi-ciorul apoi maraia ameninta tor cacum ar fi vrut zica : «Las' ca to '1 Ala tojos! iar Mitu-Pisu nu se mi§ca, el nadajduia sa'0" plictiseasca protivnicul. Cand clipea Pipita

ai

patulul, si

rsi

www.dacoromanica.ro

82 ANDRE THEURIET

din ochii osteniti de prea mull& asteptare, si pd.'-rea ca mope, pisoiul lungea gatul binisor,tindea o labs si se pregatea sa se furiseze in ta-cere, dar nu se &Idea ca Pipita care avea sangede vulpe in vine dormea numai cu un orhiu, simaraiala ce auzea, o silea sa'si mute gandul.Aceasta tinea ceasuri intregi, in urma caroraMitu-Pisu prinzand curaj sarea jos si trantelilesi jocurile iar ineepeati.

Mancail dintr'un taler si asteptail masa standjos unu langa altu si uitandu-se neclintit laclanta usii. Cum se misca clanja, se sculail, sicum se deschidea usa plecau cu coadele in sus,cu urechile drepte. Dupa ce le punea farfuriainainte, eel care ajungea mai intaia astepta, sise fereail care sa inceapd mai nu din pri-cina de curtenire, ei de frica. Mitu-Pisu cumera cu minte se invartea incet imprejurul tale-rului, inainte de a baga botul, dar cum incepeaPipita, se repezea si el si alegea ce era mai bun.

Dupa ce se saturau se asezati pe odihnd ; Pi-pita intinsa pe covor isi desfacea nitelMitu-Pisu se vara intre ele si dormea bine lacalcined pe pantecele moale ale catelei care 11 lu-ase de suflet. *,1 placea asa de mull, in cat in-data incepea sa toarca ; din tors pe urma o dain sfordit si storaia din ce in ce mai tare, pand

'I

inlaid,

www.dacoromanica.ro

PIPII'A SI MITU -PISU 83

is urma urmil Pipita, careia nu'I placeau cel earlsforie,iiaducea aminte bunacuviintA muscandu-1incet; atuncea se fAcea lacere.

Nu se mat despirteaii. Cu toate acestea (Andimplini un an,,prin Februarie, lui Mitu-Pisu1ncepu sa nu--1 mat plack jocurile nevinovate,copilaresti. Cum vedea o fereastra deschisa sk-rea pe &Ansa, acolo de la inaltimea catului altreilea, i,,i lungea gatul sa se uite pe stradA orpe coperisurile vecine, miorlAind incet si pre-lung. Firea lui de cotoiil se destepta. Pipita nupricepea nimic ; in zadar latra spre a'l pofti lajocuri, Mitu-Pisu n'auzea. Incepuse sa nu-I maiplacA nici pe fereastra sa. stea. Intr'o sears, seuitA acolo pans inoptA. Fiindca nu se misca sifiindca noaptea era foarte intunecoasa, slujnicainchise geamul pe dinduntru fArk sä hanuiascamAcar CA e el acolo.

i and se plictisi tot visand, cand vazu lumi-nile de pe strada i coperisurile negre zugravin-du-se pe cerul ploios, cand simti mai cu sernAdi foame, iai scuturl urechile, 10 zbarli spi-narea i vru sa intre InAuntru... Fereastra eraInchisA! Iii li pi ingrijat botul de geam si se uitAin °dale era intuneric tacere; familia era in-Walla odaie ce da in curte. De glaha miorlai elintaiil Incet, in urma mai tare, pe urma cu dez-

§i

:

§i

li-e

www.dacoromanica.ro

84- ANDRE THEURIET

nadajduire, cad nu'l auzi nimeni. Ceata rece seingrop si frigul, foamea munceail pe bietul ui-tat. Se gandea la soba calda din odaia inghiskbine, la bucatelele de came gustoase ce vamama Pipita singura... Incerca din Doti sa des-chiza fereastra, incepu iar sa miorlaie, dar prinodae nu se misca nimic.

Atunci, speriat, se intoarse spre sirada,intinse capul in golul negru, in fundul caruiavedea in ceata, luminile fugarnice de la felina,rele trasurilor, flacarile galbene ale gazuluide pe la ferestrele pravaliilor. Nestiutor de alelumiI, nedandu-si socoteala nici de inaltime,nici de departare, 41 inchipui ca putea sa salsade acolo spre a se duce acasa. Se apleca cu ju-matate trupul, puse labele de dinainte pe zid,apol, ca si cum ar fi presimtitprimejdia, vroi sase dea inapol... Era prea tarzia! Perzandu-sIcumpatul, cazu de sus, din al treilea cat jos pepIetre.

*

In vremea aceasta, in casa toti se intrebafi ces'a facut Mitu-Pisu. Pipita '1 cauta prin toatecolturile. Nimic. II strigara de pe scara, se ill-tara chiar pe fereastra unde stiaa ca placea sastea, dar se gandira prea tarziii ; nu mai era

sr

'I

si 181

si

www.dacoromanica.ro

PIPITA §I MITU-PISU 85

pe fereastra, nu stia nimeni ce sa creazadira ca va fi plecat sä se plimbe pe coperisuri.Batura opt ceasuri pe vremea aceia, Pipita seducea in totdeauna de se plimba cu slujnica.Able ajunsera jos si slujnica vazu cateaua miro-sind, ducandu-se 013a la un loc, cherlalaind in-cet, intorcandu-se Iar ducandu-se dand mereadin coada ; mirata, se duse dap& dansasi plecan-du-se ca sa vaza mai bine ce mirosea Pipita,vazu pe Mitu-Pisu intins pe jos.

Il lua in or si se urea cu el sus. Mahnireaii coprinse pe toff al easel: Mitu-Pisu isirupsesedoua labe, era plin de salve pe bot, i pe blandera pfin de noroi, dar traia. intorcea catrestapana-sa ochii rugatori, cu espresia asa deomeneasca, i miorlaia cu slabiciune ; Pipita in-grijita se tot invartea imprejurul lui latrand'I lingea ranile...

A doa zi, pana 'n ziva, stapana-sa it muta in-teo odae trimise dupa veterinar.

Pupa ce 'I cerceta bine, si yam ca inauntrun'are vatamat nimic, veterinarut spuse. cal vascapa dar sal mute la el acasa unde are un felde spital pentru dobitoace si unde it va ingrijimai bine, find merea aproape de dansul.

gan-

Iii

si

gi

v

www.dacoromanica.ro

86 ANDRE THEURLET

duse dar la veterinar acasa si Pipia remasesingura.

Peste opt zile stapana celor dou'd dobitoace numai putu rabda si se duse sa vaza cum ii mai e.Avea inima bung si iubia animalele cu patima.Pe drum se gandi:

eVoi fi barbata si nu me void arata prea sim-titoare... ar rade veterinarul de mine...» Cutoate acestea cu cat se apropia, cu atat II bateainima mai tare. Cand intra in cabinetul veteri-narulul el ii zise cu acea insemnatate ce 'si dais

doctorii de dobitoace ca si cei de oameniDoamna, starea bolnavului e mul %umi-

toare... Dar nu ye pot da voe sa '1 vedeti... Nutrebue sa simta nici o emotiune.

Doamna fagadui ca 'I va urma sfatul, dar cumesi in sale, dadu unul fecior, care era acolo, doilei si ii ruga sa deschiza putin usa unde ii e pi-soiul ca vaza numai nitel, de departe.

El o duse, deschise usa nitel si '1 arata ladreapta o cusca cu zabrele de fier, in care tris-tul Mitu-Pisu sta intins pe pale langa o stra-chini cu ape cu ]abele puse in scoarte. Ridicacapul si isi cunoscu stapana.

Mitule !Miait !

Dar Doamna aducandu-si de odata aminte de

Il

§i :

sal

www.dacoromanica.ro

pimp. sI miTu-pisu 87

sfatul doctorului, si temandu-se, pleca plan-gand.

Mai trecura zece zile.Inteo dimineata veterinarul scrise(tDoamna, am onoare s& v6 instiintez ca coto-

lul d-v. e pe deplin insanatosit ; numal moralulii mai e bolnav, nu mai are trebuinta de cat deingrijirile familiel ; puteti pofti sa '1 luati cat decurand.»

0 birje repede si un cos captusit cu pernemoi si nnank birjar I

De astadata, doamna trecu vesela pragul doe-torului si se intoarse curand acasa.

Slujnica care pandise intoarcerea, astepta lascar& cu Pi pita care, cum it mirosipe Mitu-Pisu,ineepu sa sera si sa cherlaiasca si chiar Mitu sa-rind jos din cos, en toate ea labele ii erail totlegate, sui scara alaturi de catea care se opreadin cared in cand ea sal linga.... Cand ajunserain odaie bucuria ajunse la culme. Ce sarbatoaresi ce mancare... ce mancare

x-i, 1,

Cand se facu bine de tot si vru ca sa se urceiar la locul lui pe fereastra, Pipita it opri scurt,apucandu'l cu dintii de coada si tragandu'l jos;

:

1

www.dacoromanica.ro

88 ANDRE THEURIET

cu chipul acesta ii preintampina caderile darnu'l putu tamadui de gustul ce avea sa se ducksa rataceasca prin imprejurime. Cu cat se apro-pia prima -vara, cu atit it coprindea pofta si seplimbe pe coperisuri. Cum prindea usa deschisanitel, se furisa frumusel si nu se mai intorceacate o saptamina, doua, cand venea slab numaipelea si oasele, cu botul zgariat si cu blanasrnulsa. Lipsirile ii eraa din ce in ce mai desesi mai prelungi, pina thud o data nu se maiintoarse de fel. Va mai fi cazut de pe vr'un co-peris? II va fi furat or omorat cine-va?...moartea tot ca si nasterea II ra.'mase nestiuta.

4

Pipita a stat mita vreme trista vazand eanu mai vine ; saptamani intregi, la vremeamancarii, statuse langa farfurie fara sä se atingade bucate, ca si cum ar fi asteptat pe tine -va.Une on and se plimba si Area vr'o pisica gal-bena. la usa vre unei pravalii, o mirosea apoivazand ca se inselase pleca dezamagita, cu ure-chile in jos si cu coada intre picioare.

Da atunci au trecut multi ani.Acum, Pipita e batrana, si cam surda, dar

isi aduce aminte de Mitu-Pisu, si in amintirea

;

www.dacoromanica.ro

PIPITA §I MITU-PISU 89

WI, a pastrat o memarginitA dragoste pisoilormid; cand dl de vre unu it hinge, se intindepe jos, hi desface labele §i II (la talele pe carevarsta vai! le-a ve§tejit §i in earl' nu mai e .nicipicatura de lapte.

www.dacoromanica.ro

MANUNCHIUL

MANUNCHIUL

Ali fost vr'o data la Talloires? Daca geniuleel bun v'a dus la Anecy §i data a i ocolit lacul,ai vazut, fArd indoiald, coltul fericit, verde §itacut in care dormiteaza acest sat la poalelemuntilor. Stanca Chere care I i intinde parka inmijlocul lacului promontoriul sail crapat, ocro-tete de vantul de miazanoapte cele cinci sailease vile, cele trei -zeci de case §i schitul eel

vechia prefacut in han : toate cladirile din Ta-lloires. Satul se respandete printre vii, in din,la adapostul nucilor.

Inapol se ridica cele dintaia culmi de mu*acoperite cu stejari §i cu fagi ; apoi d'asupraunui deal pe care se intind tarine de secarade ovaz, padurile de brazi covorase

§ipa§iunilegi

www.dacoromanica.ro

92 ANDRE THEURIET

cu verdeata for mai intunecata or mai deschisa,-stancile in varful carora Lanfont i Tournettedpi zug-ravesc pe cer piscurile aurite de soare.

Jos lacul iii intinde apa albastra §i neteda pecare se incurs cate-va bard cu panze in treicolturi gi in earl se oglindesc pleopii de pe.amandour malurile se oglindesc povarni§u-Yile repeal piscurile colturoase de pe malulde dincolo. Lumina cernutii prin sita de norifrumoi, coloreazA intr'un chip minunat circulde munti earl inconjura capcitul lacului.

Verde le inchis, albastrul intunecat, cenu§iulArg1ntid se amesteca prin treceri nesimtite, cu.albastrul ca peruzeaua al apei ..§i cu verdele fos-forescent al viilor. Asupra acestui peisagird ma-ret §i inteaceeag vreme intim, domnete oliniV.e mare neturburata de cat de suneteleelopotelor din sate, de ciripitul prsArilor 4i detrecerea unui car tras incet de doi bol.

Acolo sr vie cine-va sa guste bucuria iubirilorfericite, 6i tot acolo sä se ascunza daca are vr'o.durere mare de alinat. Mirosul de izma deiarba cosita, pe care '1 aduce vintul de la munteto man* cu dragoste, iti alma jalea amintiri-lor amare, iti vindecr, ca un balsam, ranilepricinuitoare de moarte.

;i ;i

;i

oi

www.dacoromanica.ro

N CNUNCHLUL 93:

Mai alaltaeri am intalnit pe drumul Tour-nettei trei turi01 earl se coborail cu alpens-tockuri in main, cu sacurile la spinarei cupalariile impodobite cu cate un manunchiri decyclamene. Erati ulori, viol §i tineri : cel mai invarsta sa tot fi fost de doua-zeci i cinci de ani.M'am uitat cu duiosie la el cum treceati, i lavederea tineretii for vesele toate amintirile dinvremea cand eram si eft de douazeci de ani.imi venira in minte. Paeca me vedeam cobo-rand vesel acelas drum, cu flori la palarie, into-vara0t de dol camarazi voiosi, si tot ca fii piscu-rile muntilor care se resfringeati in lac, amin-tirea vremurilor trecute mi se intinse inainteaochilor ca un miragie cu formele sale hotarite,.cu culorile, cu parfumurile, cu pornirile de odi-nioara.

*

Intr'o seara, acum douazeci si cinci de ani,.tot in satul in care eram sa poposim acum noap-tea, dupa ce ne coborisem din virfurile mun-tilor abia intrasem in frumoasa alee de castanidin fats schitului, cand vazurem ridicgndu-sede pe o banca umbland incet inaintea noa-stra, sub verziv, o fat frumoasa, care nu puteafi mai mare de optsprezece ant Alba, minunat

Vii,

www.dacoromanica.ro

94 ANDRE THEURIET

Skutt'', cu par balaiu, des, care): cadea in inelepe umerii sai de zinc. Rochia de culoare des-chisa cu cute lungi, matura iarba cu coada,arata de minune subtirithea mijlocului i rotun-jimea Boldurilor. Mersul sail era falnic candse intoarse, auzindu-ne §oaptele de admiratie,zariram un profil de patricians, cu buze ro01dis.pretuitoare, cu nasul nitel ridicat in sus, cuochii frumo§I si mandri.

Ne sfaraira inirnile la cate trel si ui land os-teneala, o urmam de departe, d'alungul uneipoteci, care_serpuia printre vii. La niste rascruci,dada brand unei usi ascunse de verdeata si setacu nevazuta. Cand ne intoarseram la schit,in trebaram tine era fermecatoarea fiinta ce in-talniserarn : Era printesa V., o rusoaica si stacu familia intr'o vila pe malul laculul. Rusoaica,printesa si frumoasa... Avea tot ce trebue ca sane intoarca capul si di nu vorbim de cat dedansa. Cu toate acestea, la sfarsitul mesei, os-teneala, vinul cel bun din Talloires facura petovarasil mei sä se simta cam greoi si conte-nind'o din vorba, se dusera sa se culce. Eun'aveam de fel pofta de somn si plecai cu gandsa ma: vad o data aristocratica si alba vedenie.,Seara era minunata. Din partea despre Annecy,..soarele pierise intr'o glorie de nor: purpuril.

§i

si

www.dacoromanica.ro

MXNUNCHFUL 9 5

Inapoia stancilor Tournettel luna plina se ridicasi lumina povarnisurile intunecoase ale munte-lui cu Cele dintai raze earl gaureatt ca nista sa-getl negura rapelor. In toate parlile, in campiaadormita, se auzeati cantezte de green amestecatecu notele limpez1 ale brotaceilor. La picioarelemele apa lacului clepcaia molatic. Umblam pemarginea unef livezi careia apa II mangaia ma-lul, vi tot punind un picior inaintea celui-lalt,cu ochil in sus, visam o noun intalnire cu tanararusoaica, nascoceam intamplarl romantice, carine-or fi adus pe unul in fata altuia, incepeamcu dansa o convorbire inchipuita in care spu-neam lucruri foarte de spirit si foarte alese. Invreme ce inar treceafi prin cap aceste inchipuirInetemeinice, auzii subt o salcie zgomotul unuilant de luntre zguduit apol la cinci pall va-zui miscandu-se o forma alba...

Era printesa.

*

Se silea sa desnoade lantul care lega luntreade un par batut bine in pamant dar nu putea.In zadar iii zdrobea degetele-I mid de lantulruginit. De necaz batea cu piciorul in pamantci din buzele sale de copil, cutate §i imbufnateeseaii exclamatil de ciuda.

gi

www.dacoromanica.ro

96 ANDRE THNURIET

Ah I Doamne, ce plicticos lucru! zicea.voie; zisef eu, Inaintand repede

ingenuchind desnodal lantul macar ca ImIzdrelii nitel degetele.

Musa sarise in luntre §i ma masuraochii din cap pins in picioare.

Petrecusem opt zile in munti umbIand pesoare §i pe ploae, culcandu-ma pe fan, 0 ga-teala nu prea iml era ingrijita : barba prea§i nepieptanatd, paldria de pasla moale, pleo§-fita, hainele mototolite, ghetele pline de pa-mint.

Crezu de sigur ca sunt vre-un luntra.2.Iti Multumesc, iml zise scurt ; acum du-rnd

pand la Duingt, vrel?Cu drags inima, raspunsei cu inima ba-

tandu-rni de bucurie.Sara i eu in luntre i dintr'o dataturd de lo-

peti, Impingind'o departe de mal, incepui savdslesc, in vreme ce dinsa, in fata mea, manuiacarma. Luna, care se urca, imi arata acum maideosebit dragalma el figura vioae §i mandra incare luceaa doi ochi negri, intunecati gi maimult de umbra ce le facea genele cele lungi. Labraii avea un manuchi markor de cyclamene alcaror miros patrunzator, asemenea cu al mar-garitarului, ajungea pang la mine.

Dati-mi

si cu

lungs,

www.dacoromanica.ro

MANUNCHItJL 97

Eu vream sa fac mai de mull plimbareaaceasta, crezu dinsa de cuviinta sremi spue inchip de desluOre, dar matuvImei II era frica de

vi miss Gray e o curca ploata; m'amrit deci sa es singura, si de nu era ap de railinnodat lantul, acurfi eram departe.

Vorbea frantuzete foarte curat, cu un accentstrain, care ii marea farmecul cuvintarii.

Dat cu totul admiratiei in care eram cufun-dat, nu me gandeam raspunz §i me multu-meam sa vislesc cu putere ca sa ajungem mairepedela mijlocul lacului.

Dar, in sfirOt, al venit la vreme, urmadinsa, §i 11-al perdut vremea, e dreptsa to multumesc cu ceva...

Vorbind scoase din buzunar o pungulifa pecare luceaii doua litere de argint §i era s'o des-chida cand o oprii c'o mi§care de mana.

- ItI multuriaesc, nu sunt luntrq t;isunt ra'splatit in deajuns, si cu prisos chiar,prin 'placerea de a ye intovara0 aceasta plimbare.

Ridica repaae capul ; fruntaa i se increti, srse uita la mine suparata oarecum speriata.

Atunci cine WI? 'ml zise ea.Un turist, prea fericit ca intimplarea '1-a

facut sa ye poata face un

apa, hota-

d-ra,

;i

servicifi.

s

bind -c3

7www.dacoromanica.ro

98 ANDRA THEURIET

Fa la i se insenina putin si se hotari sa zlm-beasca.

A facu dinsa, atunci frame WIT cer er-tare ; am fa'cut o fapta nesocotita... Daca nu tesuperi sa ne intoarcem la Talloires...

fi'

Carmi 6i ea incepui sa vislesc, dar de asta-.data mult mat incet. Luna, care se urea me-rea, arunca o raza larga pe toata lungimea la-culut ; muntil acoperiti de aburi argintil aveatio inglipre feerica i departe, in spre Doussard,un foe aprins de vr'un cioban pe o culme, netrimetea lumina sa roie.

Al fost dumneata la Mont-Blanc? me in-treba tiara priritesa, care incredintata Para in-doiala, de purtarea mea, judeca ca ar fi cuviin-cios sa vorbeasca ceva cu mine.

Acum via d'acolo... Am ajuns la laculAnecyului, trecInd prin gaturile Aravisulul,Thonului §i Tournettei.

Va sa zica ne cunoqtelI bine lacul!... Nue asa ca e frumos?

Da, mat cu seama acum.E frumos totd'auna, respunse repede; cite

()data e na de limpedeSi de stravezia in cat ijivine sa te arunci Ah I apa... imi

www.dacoromanica.ro

M XNUNCH1UL 99

place apa Ia nebunie !... zise ea virindu-0 cupoftil maim in urma argintie ce lasa luntrea.

Poate ca esti vr'o zinc d'a lacului acesta,zisei eu i privind'o minunat.

vrea sil flu... Se nice ca lacul are zine,cad pe un lac cu legende.

Adevdrat?Da, oamenii de pe aid povestesc ca chiar

in locul unde suntem not acum s'a cufundat unsat, fiindcd locuitorii nu ail vrut sa ilea saladunei cerrtoare latrine care era zinc.

In noptile chid e lund plina, eoco ii satuluicufundat cAnta in fundul lacului ai clopotele batca pentru Asculta... nu auzi un sunetdepartat de clopote?

Sta aplecatd pe marginea luntrel` i ascultarazand §i litsdnd sal picure printre degete pied-turf care scanteiad la lumina lunii.

Auzi? me intrebd iar.Me apropiasern. Capetele noastre mai-mai

se atingead ascultam cu supunere. Ca sa rit-man acolo, a6 fi crezut 6i marturisit tot ce ar fidorit dansa,Si chiar in realitate mi se parea caand o muzica nehotiirdta vi dezmierdatoare.Poate ca erail bdtdile inimei mete, cadi eramtare mi§cat langit printesa aceea dragalae, cumitlocul sublire, en pdrul bAlaiti ochii ferme-

qti

slujba...

§i

Ag

gi

www.dacoromanica.ro

I 00 ANDRE THEURIET

critorI. Apo! mirosul Imbatator al cyclamenelormi se urea la cap.

*HA!... urma dansa cu o infalipre tainu-itoare, punandull degetul ud pe buze, ne cbiam azana lacului.

In tiicerea noptil se auzea in departare sune-tul unui corn §i printr'un ciudat elect de acu-stica, fanfara departata 'Area ca ese din fundullacului.

Ba mi se pare ca e un corn de vanatoare,relua dansa Incepand sa razd cand vazu fataincremenita, ochii deschisI i gura cascatd.

Dumneata, zisei atunci cu o pornire dedragoste, dumneata gala care impart4e§t1lacului toate farmecele d-tale.

Incepu sa riza jar si fiindca acum vaslam, tra-serarn curand la mallanga o vie dincolo de care,la lumina lunil, o vila frumoasa 41 arata acope-r4urile de °lane, cu doua foisoare inapol, uniteprintr'o loggia italieneasca pe care se ditarailplante suitoare.

De odata o forma neagra aplecandu-se pesteparmaclacul loggei zise fete!:

Nadia, Nadia... sue-te sus, sa nu race:JI!E §opti Nadia... Ip

mesc, domnule, i noapte buna... Fil bun deleaga luntrea... Fiindca nu qtiluntrq nu II

imT

e01

miltue:mea, mull.-

gi

www.dacoromanica.ro

MANUNCHIUL IOI

pot plati trecerea ei du toate astea, az vrea sa7miplatese datoria ce am care d-ta.

Paru ea se gandete putin, apol luand repeclede la brat"' manunchiul de cyclamene, i arun-candu-mi'l zise:

Adio ; pastreaza florile acestea in aminti-rea zanei lacului

0 porni pe mal inainte i in curAnda vremepieri sub platinil vilei.

A doua zi de dimineata eti §i cutovarkii mei,.plecaseram i de atunci n'am mai vazut pe dra-galna printesa.

peste douazeci §i cinci de ani iar pemalul acestui lac fermecat. Vila se vede §i acumintre vii cu fokorurile ei, cu acoperiprile deolane si loggia verde.. Cyclamele deschid merestpe marginea pa'durilor de brazi florile forimbalsamate. Turktil tineri, euragio§i §i sprin-teni tot coboard, cantand, povarniprile rapoaseale Tournettei...

M'am dus cu barca pe lac la locul unde s'acufundat lacul legendar... Dar de geaba am as-cultat !... n'am mai auzit nici glasul zanei, niciclopotele batand N'am mai auzit batand de

iacil-me

roil,

sSi

www.dacoromanica.ro

102 ANDRE THEW:LIU

cat numarul celor cincizeci de and al mel, invreme ce notele melancolice ale brotaceilorreat ca duc cernirea tinerelei mele care a zi)u-rat si a tovar4ilor mei, earl au murit.

srA.u§rf

pa-

www.dacoromanica.ro

COPRINSUL

FAG.

Din Tinerete 5

Tat51 . . . 71

Pipita §i Mitu-Pisu 79

Milnunchiul . , 91

. .

www.dacoromanica.ro

Becontandam cititorilor nogri :

VIEATA"X=IL "67 i S x X' srm.

SUB DIRECTIUNEA

D-Lu' A. VLAHUTA

.41. 3E. IF?. 1E 31C:1 LT IVY rT 32M Cry

NUMERUL 20 BANI

ABONAMENTU: LEI 10 PE AN

ANUL II

REDACTIA $I ADMINISTRATIA

BULEVA MAUL ACADEMIEI No. 4.

. :

-x- A 23A.

.A.

110-4P-4-

,

e s

.

x

www.dacoromanica.ro