din domnia lui alexandru calimach - … · moldova calimach nu gaga destul de pompase titluri de...

J. POPESCU BAJENARIf

A UTO R .c.negZiee,ker.:V 0 aisc4/1~,44.4.4:'.&&-Aterel;1`12... 66".d..AN 11 L

DIN DOMNIA LUI ALEXANDRU CALIMACHDE

Y. A. URECHIÀMembru al Academia! Romane.

Sediuta de la 26 Ianuarie 1901.

Domnilor Colegï,

Am adus Academiei memoriile mele asupra Domniel Jul Caragea.Astadi imi permit a vé atrage atentiunea asupra multor docunientenoué, de naturd a lumina. Domnia Jul Calimach, Domnul Moldova

CAP. I.

Moldova la 1812. Scarlat Calimach. Avenirea la tron.Intrarea la lag

In çliva chiar in care, in August 1807, Rusia semnd inutilulcu Pérta Otomana, dupl. insistenta ImpératuluT Napoleon I, Scarlat

Calimach anunth luí Talleyrand, ca Pérta l-a reintegrat la DomniaMoldova Calimach nu gaga destul de pompase titluri de dat Impé-ratului Francesilor pentru asemenea succes al politicei luT. (1)

Cele urmate dupd acel faimos i inutil armistitia le-am aratat fd-c'ènd istoria Domniei lul Caragea la Muntent Védutu-s'a din acele,cum tot atat de inutild, cat si armistitiul, a esit numirea din noa a luIScarlat Calimach prin protectiunea luí Napoleon, la tronul MoldoveY,In 1807. Acéstd numire nu aved sd fie o realitate decat dui:4 incheereapdcif de la Bucuresci din 1812. De astd data Scarlat Calimach nu vaavé sd multumésca pentru tron lui Napoleon, ci Rusiei. Dupa ce Cu-tuzoff fact' prisonier pe Calimach la Rusciuc, unde se and cu 6stea

(1) Veçli Hurmuzaki, Documente, vol. II, supl. I, pag. 450.Analele A. R. Toni. XXIII. Menioriite Seq. Istorice.

turcésca, Calimach avù ocasiune sa lege relatiunT maT de apr6pe CuMuscaliT, in timpul exiluluT sèú in Rusia. Neindoios el Telleyrand nuvgah Cu °chi' réT avenirea la tronul MoldoveT a lul Scarlat Calimach,tinènd séma de vechile luT relatiunl cu representantul FrancieT dinConstantinopole. Dar acésta buna opiniune a, lul Talleyrand, orl a luTNapoleon, despre noul Domn al MoldoveT, nu va fi de lunga durata.

Care este data exacta a numiriT lui Scarlat Calimach la tronulMoldovei ?

BatrAnul DraghicT nu tine sémä de data numiriT lui Scarlat Calimachla Constantinopole, ci numal de aceea a sosiril luT la Ia§T. Acésta sosireIn capitala Moldoval a nouluT Domnitor a fost, dupd Draghicl, prinpostul Craciunulut (1)

Dionisie Fotino, din contra, da numaY data numiriT la Constantinopolea luT Scarlat Calimach ca Domn al MoldoveT. Acésta data, dupd cro-nicarul grec, fu acea de 24 August. (2)

Acésta data a liff Fotino o conserva i Laurian, In Astoria sa. (3)Un document publicat In colectiunea Hurmuzaki (supl. II, pag. 73)

pune numirea la Constantinopole a nouluT Domn la 4 Septemvrie, ceea-ce se apropie de data 1111 Fotino, adeca de 24 August, dupa calendarulnostru, de§1 cu o di maT inainte, la 23 August.

D-1 Xenopol aduce maT intaiil data luT DraghicT prin postul Gr c7apoT, In nota, amintesce data dupa Hurmuzaki, fara sa

se pronunte Infra amAndou6.Ce avem de glis despre acést5 data' nol in§i-ne?

Gazeta de Franc f ort publica in 1812 o corespendenta din Bucu-rescT, cu data de 7 19 Septemvrie, prin care se spune, ca un tatar sositla BucurescI ierl (decT la 6 Septemvrie) a adus scirea numirilScarlat Calimach ca Domn al MoldoveT.

Urméza de ad i ca numirea la Constantinopole nu este in tot casulanteriórd dild de 24 August, cad' tatarul, pana la 6 Septembre, aavut timp sä. ajunga la BucurescI. (4)

ellloniteur Univ ers el. are o corespondenta din capitala munteana,din 2/14 Octomvrie 1812, in care i se spune ad : «Le prince Scarlat

letona Moldova Iasi 1857, tom. II, pag. 92.Tom. III, pag. 126.Istoria Romcinilor, Bucuresci 1873, pag. 576.31oniteur Universel frances, No. 288, de la 14 Octomvrie 1812, reproduce co-

respondenta din G. de Francfort.

2 V. A. TIRECIErit 190

Kalimachy, nomm6 hospodar de Moldavie, se trouve toujours ici.no doit pas tarder a prendre possession (1)

Deci la 2 Octomvrie, adeca 26 Septemvrie, stilul nostru, Scarlat Cali-mach se afla la Bucuresci si Mil nu de putine dile, de óre-ce cores-pondenta Monitorulul frances iceà, ca. el «se trouve toujours ici .

De altmintrelea presenta la Bucuresci a Domnului MoldoveI o atestasi un act de la Domnitorul Caragea, un pitac prin care reguléza platamor cheltueli f acute cu gazduirea aceluia. (2)

Din causa ca 6stea ruséscá se retrase cu intardiere din Moldova sica autoritatile muscalesci nu se retrasesera din Ora, Domnitorul Ca-limach va adasta mai mult timp in Téra-Muntenéscd.

Nota luT Andréossy, ministrul Franciel de la Constantinopole, adre-sata Ducelui de Bassano la Paris, cm data de 9 Septemvrie 1812, con-firma si ea pe deplin data numirii lui Calimach la tron, !titre 4 6Septemvrie 1812. (3)

Inainte de sosirea sa in Iasi, acolo vine, in calitate de Caimacam alcunoscutul Negre, cam pe la finea lui Septemvrie dupa. stilul nostru.

and sosit-a deci la Iasi noul Domnitor ? Moniteur Universel dela 1 Ianuarie 1813 no raspunde la intrebare. Intrarea noului Doinn incapitala Moldovei in mod solemn nu se face chiar in diva sosiriT, darsosirea acésta este sigura la 7 (19) Noemvrie.

Data de 7 Noemvrie este deci in neconcordanta cu afirmatiunea luTDraghiei, ca Domnitorul cel noú a sosit in postul CraciunuluT. Numaidacd tinem séma ca Domnitorii sositi de la Constantinopole nu intrailimediat in Capitala, ci poposail la manastire la Galata, pana ce li sepregatia intrarea solemna in oras, numal atunci putem BA ajungemaproximativ la inceputu1 postului Craciunului. (4) Dar, in realitate,Calimach null face intrarea solemnd in Iasi decat mult maiAcésta se documentéza prin descrierea alaiului solemnel intrari in-timplate la 7 Fevruarie 1813, descriere ce o gasim in Moniteur Uni-versel. Tata acésta. desqriere : «Principele Scarlat Calimach, noul hos-podar al Moldovei, si-a facut ieri diminéta intrarea solemna in orasul

Moniteur Universel, No. 300, Lundi, 26 Octobre 1812.Veçli la Domnia lui Caragea, cap. despre finance.Hurmuzaki, supl. I, vol. II, pag. 731.

Veçli ce am çlis la Istoria Domniel lui loan Caragea, despre anéstasi intrebare.Moniteur Universel, de la 1 Iaruarie 1813, apune eä Domnitorul test deseendu

dans un couvent du Faubourg..Corespondentul jurnalului se inséla, edei manästirea Galata, unde deseindeatt

Domnitorii, este afarä din Iasi.

191 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRII CALIMACH 3

Moniteur Universel, No. 75, 16 Martie 1813.Moniteur Universel, 1 Ianuarie 1813.

nostru. A fost miruit in biserica Sf. Nicolae, de Episcopil acolo adu-nati, si a depus jurdmintul de a guverna dupá. legt Principele a in-calecat apoI si, avênd cuca pe cap, a cutreerat orasul, precedat demaI multe mil de pers6ne, carI formatl alaiul la ca sa se duca lapalatul sal, unde adunase pe boerl si pe cele-I-alte autoritatI sa-Isarute mana, si a primit juramintele lor de fidelitate. Cand Domni-torul infra in oras, se párta. inaintea 1111 treI codl de cal, pentru cdDomnitorul Moldovel are rangul de Pasa cu trel coi. Séra orasulfu iluminat, atat din causa acestel solemnitatt, cat si *in on6rea ludrilsfintelor orase Meca si Medina». (1)

Acum, dupa ce am larnurit pe cat posibil data veniril in Iasi aDomnitorulul, se presinta o alta intrebare : fost-a Scarlat Calimachla Constantinopole, sa primésca personalmente investitura?

Dupd (Moniteur Universal» se vede, ca Domnitorul a asteptat la Bu-curescl sa-1 villa actele de investiturd. Corespondenta oficialulul francesdice ca: <trimisul mareluI Senior,,rinduit pe ranga Divanul MoldoveI,a plecat dejá. din Constantinopole, ca sa dual palaria (cuca) Domni-torultif». (2)

Este deci probabil, ca Scarlat Calimach, dupa ce a fost eliberat dinRusia, nu s'a mal' dus pe la Constantinopole, ci sl-a asteptat investiturala Bucurescf.

Daca el era la Constantinopole, cand a fost numit, nu era nevoieO i se trimild cuca si tuiurile, precum resulta din insasl corespondentamal* sus amintita a jurnaluluI oficial frances. Tóte corespondentele di-plomatilor din Constantinopole vorbesc de receptiunea lui Caragea laSultanul, dar nu amintesc de una a lul Scarlat Calimach. Singuranota lul von Werther catre regele Prusiel, amintesce de Kalimachy,dar, din cuprinsul vorbelor In care face mentiunea, nu resulta ca Ca-limach era si el in Constantinopole, la data de 10 Septemvrie 1812stil noil. Din contra, la data de 14/26 Octomvrie, von Werther arata cala 8/20 a fost primit numaI Caragea in audienta solemnd la Sultanulsi mal adaogg, cd Muscalil ati incredintat Guvernul pril-MuntenesclluI Arghiropulo, si cd <Guvernul Moldovei va fi fost incredintat inacelasI timp hospodarulul s611, principele Calimach».

Este probabil, cd Scarlat Calimach, dupd sfatul si indemnul Mus-calilor, nu s'a dus la Constantinopole.

4 V. A. IIRECHIÀ 192

CAP. II.

Despre Domnia lui Sc. Calimach dupd documente.

Judecata istoricilor no§tri asupra Domnid lui Scarlat Calimach inMoldova este, in genere, favorabilA.

Din cercetarea actelor mare parte inedite din Domnia acestulroman grecisat, resultà cd el se deosebesce de contemporanulIoan Caragea de la MuntenI, did n'a fAcut din Imbogatire scop prin-cipal al ski.

SA cercetAm seria de documente, repet, cele maI multe inedite, inordinea In care am luat deprinderea de a le aduce la fie-ce Domnie.

Administratiunea.

Nu avem do notat vre-o schimbare in organisatiunea administrativAa Moldovd intre aniI 1812-1819. CeI cate doï ispravnid continua Injudete. (1) La Boto§anI continua Vornicul. Asemenea exista VorniciaVranceI. La Putna in Galatï aflam pircAlabi. La Ia0 existA, ca §i laBucuiesd, nu num.'', un Aga, ci i un Vel Vornic al politid. La 1 De-cemvrie 1814, Calimach numesce la acest post pro Dumitru Jora. (2)

Prin p1A§I sunt ocolae, §i zapcil.Existd In Ia§I o Vornicie de aprociT. (3) La 5 Fevruarie 1819, Cali-

mach rinduesce Hatman al Mazilllor §i al marginil PrutuluT pre C.Bal§. (4)

Se infiintézA din mil trd cApitanI de paza marginilor i anume: la

Ca qi in trecut se intimpld adesea conflicte de atributiuni intre ace0I doI is-pravnicl. Aà urmd unul intre ceI doI ispravnici de la Roman.

Unul nu va sd scie de al doilea, care s'a jdluit. Domnitorul, in 1813 August 28,scrie «pentru c neunirea intre dumné-lor pricinuesce numai asuprirI qi pätimirllocuitorilor..

Unul e Paharnic, altul e Spiitar.Von recuniisce protia celui ce e Spcitar, cdt i pentru ea este incredintat Vodd,

cà acest Spätar are mal bund cunoseintd de locuitoril tinutuluI, totu0 el porun-cesee «intru lucrdel, arndndoi sä fitI impreund, i niel un lucru sd-1 siivirOsa unulfArà scirea celuI-lalt..

S'a scris 0 de la Visterie cdtrd dumné-luI loan Cazimir, Samq tinutulul, tot inasemenea cuprindere. (Cond. P. S. Metrop. Iosif de Moldova, pag. 83.)

Yell* cond. Metrop. de Ia0, fila 128.Acad. Port. XXI, No. 91, din Maid 1815.Academie, Port. XXXV, No. 213.

193 DIN DOMNIA LEI ALEXANDRE CALIMACH 5

Cornu-LunceT (judetul Sucéva), la Mamornita (j Ud. Hertel), iar a 3-ala tirgul PanciuluT din judetul Putna La fie-ce cApitAnie se rind uesccate 30 de slujitorT, iar la Cornu-LunceT cate 45 lude, nefiind chip ase da din satele tèril birnicT, pentru nezAtignirea poruncilor §i hava-lelelor. Ace§tT lude se cer a fi din 6men1 streinT, de peste hotar, gAsitTde cApitanT, clându-li-so de Visterie prin HAtmAnie peciurr, gospodepe numele i fata sa.

Hatmanul C. Palado organisézA In Moldova aceste ctipitdniT i anumela hotarul Bucovina In anaforaua de Infiintare a acestor treT

Palade face descrierea conturuluT graniteT MoldoveT despre Bu-covina, i aratA di so vor Inchide orT-ce alte al de comunicatiune inBucovina, afarA de acole 3 puncte ce urmézI a se da In paza celor3 cApitanT. (1)

IacA actele oficiale íi inedite, prin earl se organisézd aceste treTcApitAn11.

Anaforaua HatmanuluT Palade In resumat:

.Datoria mea chernandu-mé ea sé intru in cercetare euviinciésti, pentru a avé tétilrnarginea stäpâniril Moldovei si pentru pAzirea ei nesträmutat, trebue a se cheltuispre oprirea a tot felul de catahrisis ce se urmézi la marginea téril n'a aflatIn tinutul Sucevei despre Bucovina Austriecésca pe distanta de 36 césuri i mai bine,la trei trecétére marl nU este nici o pazd din partea HatmOniei, adecd incepAnddin Dorna, uncle este plait prin munti spre Transilvania, !Anil la Cornul-LuncelIn dreptul Falticenilor, unde este drumul ce merge pe la Homor i in Austria si laNeinerniceni, unde iardsi esto drumul ce merge prin Bosancea (vaina cea mare) laSueéva si in ova' Bucovina. Si de acolo in prejur panä la Tesäuti, unde este insem-natA trecetére a vitelor de negot., niel o pazii i ingrijire de catre Iliitmanie nu sepéte face, fijad mare departare de la Tirgul Némtului si pinit la Tirgul Burdujenliin cari locuri sunt mid cdpitanil. Inteacéstä cuprindere de loo, pe langd cele treitrecétére insemnate, sunt o multime e drumurl 'Wei, pe earl nefiind niel un felde pazd. tree cei ce obisnuesc a face catehrisis Cu cacerdisire a tot felul de mata-hurl oprite de ciltre stilpanire. Pe acolo se intimplii strä'mutarea a multora din lo-cuitoril birnici si scilparea tulburdtorilor de ebstésca linistire a ffickorilor de releWharf. Asemenea este loo slobod i fiírii paza la schela Mamornita in dreptul Cer-ndutilor, uncle este trecerea drumului celui mare el Botosanilor si acolo, din parteaHätmániei niel un om railcar privighetor nu este. 'Nu mai putin catahrisis i slo-bolire este si la tinutul Putnei, la Ocolul Susitii, acolo intre Vrancea, indo esteVornicia Vrancei a Hiltmaniei si intre Grozesci, unde este iaräi cdpitanie, sunt omultime de drumuri si plaiur), ce réspund printre muirti in Transilvania si Votesunt slobode i fArà pazä. Pe acolo tree i pane i vite i eri-ce alte metahurioprite de catre stdpanire . . . . lar In zadar ca se intärasce tia totä séptilmanaprin poruncl piizirea marginilor, cA fijad atatea drumuri deschise himinea nu are

(1) Condica de doc. a P. S. Metrop. Iosif al Sucevel, rag. 138 v.


trebuintä a se abate pe la drumurile päzite, cu metahurI ì märfurI dintr'acelepastrate pentru imbelsugarea patnIntului si a norodului nostru.,

Urinéza propunerile Infiintaril a 3 capitäniI.

Domnitorul aproba dand resoluVunea :

aPentru infiintarea din noil a trel capitiinli de paza marginilor si anume la Cornul-Luncei (in Sucéva), a 2-a la Mamornita (tinutul Hertel), iar cea a treia la TirgulPanciulul din tinutul Putnel. La fie-ce clipieänie vor fi cate 30 slujitorl, iar la Cornul-Luncel 45 liude anefiind chip a se da din satele birnice pentru nezaticnirea urmil-t6relor porunel si havalele, rinduind a fi din 6menii streinl de peste hotare, carIse indatorese pre rinduitii capitanI a.1 gasi i a-I statorniel pe la fie-ce care cäpi-titule, avênd adeverintele dregétorilor marginil. cä sunt cu adevarat 6menI streinIde peste hotar si nu aft niel un amestec de bir cu locuitoril tara, dupä care ade-verintd luand si miirturie de la dregatoriI tinutuluI, unde este capitania, anume denumarul slujitorilor fieste-cäreia cdpitanli, sa se trimita de catre capitani la HM_manie i Hätinftnia Infatisandu-le la Visterie, sä li se dea peciurI gospod fiesta-caruia pe numele i fata sa.»

Fila 138 verso, cod. Melrop. din ¡a1.

O alta regulare de amintit din Domnia luI Scarlat Calimach fu aceeaa nizamuluI pripasurilor.

Rinduéla pripasurilor. T6to masurile de publieitate se iea, ca'Ata piigubasul a-sT recapèta vita, platind nimia ccolacul viteT, cate opara pe di Cu cheltuéla cu tot, pana la una luna»; peste prima luna,pagubasul va platl cate 1 ban pe di si cheltuelile Ingrijitorulul viteT.IspravniciI saú capitanif si nimenI altul sa nu se amestece la pripa-surl. Numal daca pagubasul n'a fost descoperit pana In -un an, Vor-nicelul satuluI va duce vita de pripas la ispravnic, care va da platacuvenith pentru Ingrijirea viteT i adeverinta de primirea eI. (1)

(1) Rinduéla pripasurilor in ce chip sa se urmeze ori la care sat si ori la cine vanimerl °A-ce fel de pripas acel ce va gils1 vita, dator sil fie a o aduce la satuls'U' i sä o arate Vornicelului satului, si la satenii satului, spre Insciintarea tuturor

Vornicelul satului dator sä fie a Insciinta pe t6te satele ce vor fi prin prejurulsatuluI sèú, cutn si la dile de tirg dator sä fíe a o colaci la tIrgul ce va fi maiaprópe, strigand crainicul i aratand tóte semnele i pérul cum îì va fi si aflandu-se pilgubasul vital, si Incredintandu-se Cu dovadä ea este vita lui, sA i se dea,pagubasul sil dad colacul vital, adeca de va fi sedut vita pripasitil o séptérnanii saildoud sad macar si o luna, sil dad pagubasul cate una para pe oi Cu cheltuéla cutot, iar de va trece peste o luna, ad se socotéscil cate un ban pe di pentru oste-néla i cheltuéla acelui ce va pura do grija vital, iar ispravnicii san capitaniI, orIaltii, nimeni sii nu se =estaca la pripasurl, Mea numal de se va intimpla sä stedpripasitä pana la un an si urmand Vornicelul i sätenii dupd rinduéla ce se aratämaI sus, si nu se va Ola pagubasul vital, pana' la un an, atuncia Vornicelul sä fíe

195 DIN DOMNIA L'Uf ALEXANDR13 CALIMACH 7

In 1817 Magi 31, Calimach da nod nizam pentru brudina poduri-lor pe Nistru, Prut, Siret, Moldova, Bistrita i Trotu. (1)

In 10 Ianuarie 1815 Sc. Calimach da un not' nizam al havaetu-rilor atribuite diverOlor s1ujb4 aI tèrff, asupra anaforaleY ce i se pre-sintd. (2)

MasurI diverse pentru stIrpirea hotilor din téra (a celor earl' nufurail ca slujba*I!) sunt Indestule. Una curi6sa este acea cheza§ie cedati la ispravnicul de Roman, la 1 Aprilie 1827, stitenil UngurT din Scheiacca nu vor faco furtipgurTy. (3)

Un nizam de rinduéla mei surilor aduce i unele instructiunI deordine agricold. DispositiunI: cine sa pilzésca vitelo satulull Desprejitarl la paza tarinelor. Cine sa le platésca. «hacul»? Isp4irea stria-ciunilor de vite, etc., sunt t6te coprinse In acest nizam, care dupatitlu se 'Area ca se va ocupa numaT de masurI: vadra, oca, falce, etc.

Rinduéla mew/Jr/don

Rinduéla masurilor, adeca merta, vadra de miere, vadra de vin, falcea de fin, lacardusiI Cu vin, cum sé se urmeze; asemPnea i urmarea pascutuluf vitelor desprevacari, cum si finul cind se manancd de vite streine.

Merta sé se faca la téte tirgurile de pe la tinuturl tot de o masura, adecil de110 oca, fäcêndu-se merta de trel feluff de pine, big o parte grill, si o parte Ina-ba', iar demerlia sé fie de 11 oca.

Vadra de miere sé fie pe la tdite tirgurile de prin tinuturi.Vadra de vin sé se facä pe la ttite tirgurile si pe la téte podgoriile de 10 oat, §i

ocaua de 400 dra. muff.Masura Midi de fin pe la téte tinuturile sé fie.Caräusil ce aduc vin, la o bute de vin sé li se tie In sémil din tanciul vasului,

attlt pentru scädere, cat i pentru bdutul lor, iar fiind scadere maI multé sätésca cäräusii, dupä pretul ce se va vinde vinul acolo, unde se descarcä.

Fieste-care vornicel al satului, dimpreuna cu satenif, sé fie datori sé tocmiscaun väcar sail dol pentru päscutul vitelor satenilor i hergheleglI pentru pn'seu-tul cailor, pastori la of si la rimatori si jitar intru paza tarinefor, si haculacestora sé-1 cisluésca satenif pe vitele ce vor avé, i sé platéscrt fieste-care vitele

dator sa ducä vita acea de pripas la ispravnicul tinutului, si and Vornicelul vitaacea de pripas, sé kà de la ispravnic pecetluit iscalit aratand téte semnele si pèrulvita, ca sé fie Vornicelului de marturie, si sé iek Vornicelul de la ispravnicIpe vita pe catä vreme va fi tinut-o, dupti rinduéla ce se aratä mal sus.

(L. P.)

Veli la Academie portof. XXV, No. 171.Vec;11 la Academie portof. XXXIV, No. 145.Voll la Academie, port. XXVI, No. 166.

8 V. A. 'UREMIA 196

sale, avénd spre acéstä purtare de grijä vornicelul cu sätenii satuluI, ca sà nu se fadstricäciune de vite in tarinI si in gradini ; stogurile de fin ce vor fi aprópe de sat,ail le ingridéseä, iarài dator sà fie vornicul cu sätenii sá pue sfi le ingrfidéseä.Asemenea BA se urrneze si la ariile cu paele ce vor fi aprópe de sat. Iar de se vaintimplà stricäciune in tarind, in grädini, in fin*, si la anti cu paiul, de vor fipagubele ficute de vite tot ale acelui sat, sä se ispAq6scä cu vornicul i cu trei-patrufruntaqii, i dindu-i märturie in scris, sá implinésca paguba vornicelul satului, iarde vor fi pagube facute de vite ale altui sat, sail ale altor ()meni streini, atunci sà seispäq6sci i cu 6menil din satele ce vor fi mai aprópe L luänd plgubasii in sarismärturie si mérgä la ispravnici sä implinasa, iar sä nu fie volnidi implinl sin-gur, i vornicul satului pentru nepurtarea de grijä, neurmind dupä poroncä, säse pedepsésa.

(L. P.)

Justitia.La Archiva Statului din Ia§1 se conservl documentul original, prin

care Scarlat Calimach a promulgat noul sëü Codice civil, la 1 Iulie1817, in al 5-lea an al Domnief luT.

Nu-mi compete mie a analish acest codico de legi. El este maTputin original decAt Codicele 1u Caragea, nefiind deck traducerea Co-dicelui civil austriac, traducere fOcutd de Hristian Flehtenmaher, adusdin Viena, in 1811, de un boor Sturza, ca guvernor al copiilor lui§ial altor fil de boerI. Codicele acesta, Bind scris in grecesce, se parecd putin servi tribunalelor, neputêndu-1 intelege totT judecatorfl. Eradispositiune luatd de Vodg, sA fio tradus immediat §i in limba romilnä,dar acea traducer° se Mat numai dupd Domnia luI Calimach, de§1, inchrisovul do promulgare, aplicarea luI trobula sà incépd dupd treT lunt

Se constatä' acésta §i de Dräghict El dice: «Nu se intrebuintd (co-dicele) la pricinl, ca nu-1 inteleged mal niel unul din judechtoriI ceIvecla §1 niel se obicInuià a se pune §§ in hotOrirI.» (1)

In chrisovul de promulgare al codicelul séü, Scarlat Calimach dice,cd nu numal dupd codice europenescI o redactat acest codice, cia tinut sémd §i de «obiceiurile pa' mintuluï.»

Iacd dail acá traducerea chrisovulul do promulgare, dupä origina-lul care se conservd la Archiva Statului din Ia§T.

loan Scarlat Alexandra Calimach Voevod, ca mila luz Dumnedea, Domn i std-pdnitor Moldova.

Obläduirea (cirmuirea) e un lucru màre i de o mare insemnätate i intru ade-vèr i nimio din acele omenesci nu sa póte asernalul cu märirea ei,fiind statornicitä de insäsI necesitatea naturil chiar din césul zidirii i adusä de

(1) Tom. II, pag. 106.

197 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACH 9

timp la propäsirea de astädi. Tintirea unui obldduitor, afarä numai cand el ar fiun psevdonim, iar nu un adevérat Domnitor, nu-i alta decilt fericirea obldduitilor sibuna lor petrecere; drept care 6menii, din vechimea coa maI depärtatä, ail infiintatautorit41, puind In capul acestora pe obläduitorul ca pe un pdrinte bun si indurä-tor si ca pe un apérätor si ingrijitor obstesc. O disd latränd ne invatd, cá omulare comun cu Dumneded : binefacerea si adeverul; cercetánd insd cine-va ca malmultä seriositate, va gäsl, cá obldcluirea, mai mult deat aceste virtutT, aseméluescePC om eu Dumnedeil, si a ea s'a infiintat dupä pilda aceluia. Pentru c märétaalatuire a Intregii i frum6sel luml n'ar fi petrecut päzind nestamutatä i ne-schimbata pod6ba i bund-cuviinta ce din inceput i s'.td dat, de nu se zdriii proniaDumnedeéscd, pand chiar In lucrurile cele mai mid, si do nu pdziii In intregimefie-care fiintd sfintele hotare i Dumnedeescile legi ce ail primit de la zidirca uni-versului, pänä la vremea ce ziditorul a hotdrit. Asemenea i pbldduitorul avéndpronie, nu numai pentru conservarea si indelungata petrecere a obläduitilor, ce sipentru fericirea si buna lor vietuire, se indeletnicesce cu cele mal !matte, precum

pänd cu cele de me jos, neldsänd nimio necercetat i nemustrat, din ate arcontribul la fericirea obläduitilor. i fiind-ca legile Bunt trebuitére pentru a cons-titui omului i pentru a-1 face fericit, obläctuitorul inchipuind téte spre folosul oblä-duitilor, fäandu-se precuna am lice legislator i ne socotind nimio mal de apeteniedeat legileunele din aceste el desfiintézil, unele preface, altele indreptézà, lar al-tele, de cele trebuintd, de la sine alciituesce, i auume acele cari ar fi mántuitére,maI priitére In vietuire i mal folositére obstiei Prin unele ca aceste legislatorilcel renumitl ad impodobit vécul lor cu glorie nemuriteire si intronat in altarulund veclnice aducen l aminte.

Ask i fericitil intru pomnire Domnitori predecesori al nostri, ce ad obldduit custrälucire i cu slavd, luand cea niai maro ingrijire despre tóte cele-l-alte pentrufericirea si buna petrecerea obläduitilor, aü gäsit cà cea mal mare din datoriile lorera de a da legi supusilor, dupd care sd se judece.. Si dar mai intdid Domnul Ale-xandru I care, pentru multele sale merite si marl facer! de bine, a dobändit de-numirea de Bun, indatd dupä suirea sa la scaunul Domniel (1401), védênd nevoiade legl in care se giisià téra, a cerut si a primit Vasilicalele de la Impératil Pa-leologl, cari filotimisindu-se trimes i Coriind de Rege, härdzändu-i i digni-tatea de Despotes. Din aceste legf, culegénd Alexandru cáte s'ad giisit trebuitére

potrivite in acole vremi, i traduandu-le in limba pdminteanä, a alatuit o cartede legi, precum scrie Dimitrie Cantemir.

Douò vécuri mai apoi, Vasile Voevod numit Arnautul, culegênd tot din Vasilicale,ca'din nisce isvére, precum se vede de pe inscriptiunea artii sale, si adäogénd catrelegle fui Alexandru Voevod, a tipärit la 1646 cartea sa de legi, prin unul Evstratielce erà pe atuncia Vol Logorét. Acéstà carte cuprinde mai ales legi penale si agri-cole cu adáogirea obiceiurilor pAmintului, lar din legile civile, ea férte putine cu-prinde, i anume ate erau trebuitére in acea vreme. De atuncia a lipsit cu desa-vIrsire codul lui Alexandru cel Bun, ca unul ce n'a ajuns a fi tiparit; iar legea luiVasile Voevod a rémas domnitére, i dupd acéstä lege judeatorii urmäriail pri-cinile pänd la inceputul vécului trecut, precum iaräsi Cantemir scrie, träind inacea vreme.

Dupä acésta spolind relatiunile 'hare pdmintenl si némurile invecinate, mai Im-multindu-se apoi i populatiunea, si téra mergénd, precum se 'Ate intelege, spremal bine, Domnitorii incepurd din nevoie a se sluji de isvorul acestor cloud art1

10 V. A. ITRECHIX 198

de legi, adeci de Vasilicale, i tot-d'odatä de Novelele MI Justinian, Leon si celordupd dinsil tnparaff, de colectia Vasilicalelor (/svót1):0, de introducerea legilor alui Antikinsor Teofil, de legea Greco-Romana si in sfirsit do Manualul luI Armeno-pulo; din care imprejurare i codul lul Vasile Voevod, ca unul ce era neeomplet,a rètnas de mai mult1 anI in nelucrare si a devenit ca totul rar de whit. Maithrlia se slobolira i vr'o ciite-va hrisóve in órepi-cari pricinI, spicuindu-seaceste in rbstimpurl din Vasilicale i Novele de catre Domnil din acea vreme.

La o ask stare de lucruri introdus dupd vremI i abusuei, carI se pot aflàchiar pe la natiile cele maI civilisate, mai mult sail maI putin, pentru cá precumse ¿ice: cputini sunt acei ce flä.rnançlesc i insetoséza de dreptate, iar órneniI mu-rim ca ómeni...» Aceste abusurl s'aft iscat din maI multe pricini, din care una si ceamal de chpetenie este ca. Vasilicalele, Novelele i pomenitele carp de leg1, (Ara' nu-mal de traducerea ManualuluI lui Armenopol in limba greased cea noui (care siacésta e gresitä in maI multe locuri) stint serse in limbI intelese de fórte putint:in limba Elind si Latina. lard sträindtatea pi nedeprinderea stilului, precum Olio) uninvétat modern, cuprinçlênd sciinta legilor In putine cuvinte, face ca poporul säatifirne de la aceste.

Aceste vélênd s't predecesorul nostru Alexandra Constantin Moruz Voevod aintreprins a face putinciósa tämaduire acestul neajuns, si dar a poruncit Paharni-culul Toma Kara a traduce in limba päminteana Manualul legilor, adici acele sésecarti ale lui Armenopol, cari si tradus ca desävirsire la 1804. Insä orl el dela sine, orl din indemnul altora, intelegênd cd cartea lui Armenopol, .cunoseuta aidnu de mult, nu constituia legea paminteana, ce mai virtos Vasilicalele, a poruncittot lui Kira, ca adunind din Vasilicale si alto carp de legI, sal compue un cod civilpi tot odata penal dupa metodul Institutelor, adied a introducerli legilor de Anti-kinsor Teofil, precum insusI Kara (pee in prefata sa.

Kara dar, savirsind in limba grecéseä la 1806 (April) intäia parte din cele patru,despre dreptul persónelor, fa impedicat de imprejurärile de atuncia de a da sfir-sit si celor-lalte si peste putin se si savirs1 din viétä.

Nol dar, de child binevoind Dumnedeil am luat in manä frinele obläduiril a-cestui principat, incredintandu-ni-se ingrijirea si carmuirea credinciosilor nostri su-pul, n'am incetat de a ne aduce aminte cat de mare e obladuirea s't cat de marétae stirsitul ei, ca unul ce are de scop fericirea i buna petrecere a obläduitilor.

Gándind ta Mite aceste si la datoriile oblilduitoruluI catre obladuiti, precum si lamijlócele trebuitóre pentru buna vietuire a acestora, nu Ne-am lenevit, cu ajutorullut Dumner,lea, a pune in lucrare orl-ce bine ce era prin putintä, cu nepäsare catretrudit i greutätile de tot felul Cunoscand tot o datá eft legile contribue mal multdecal orl-ce la fericirea omului, impedecand sila si distribuind tuturor o dréptaegalitate, Ne-am hotärit a ne indeletniel cu aceste mal serios, si mai inthiti, im-pärtäsind hotarirea Nósträ, tintind la obstescul folos, Proa Sf. Mitropolit, iubitorilorde Dumneleil Episcopl pi boerilor nostri, nu numai cit eI ail fost de o idee cu Not,ce prin anafora a lor ne-ail fticut plecata rugaminte a pane hotarirea in lucrare; pen-tru care am gäsit de cuviintä a alcatul mai Intaiii un Cod civil, ea unul ce este matde trebuinta decht cele-lalte par' ale legislatiei. Incepand dar lucrul 1-am si sa-virsit eu ajutorul lui Dumneleil, ce este pricinuitorul tuturor bunatatilor, avandde temeiii Vasilicalele, can la inceputul véculuI al XV Wail adus la Noi de fericitulintru pomenire Alexandru I cel Bun.

Fiind Msà cä din Vasilicale lipsesc nu nutnat capitole si titlurl, ci carp intregT,


desfiintate de timp, Cu mai multe alte bune i frumeise serien i ale antichitatil, pre-cum se cundsce de catre filologl, am indeplinit lipsele cul,g8nd din novele si cele-lalte &dill de legi citate mai sus, de earl slujit, precum am Lis, i luminatilDomnI, predecesoril nostri. La cap. al IV, part. I, despre Epitropie i Curatorie,v'élérid cil seopul Vasilicalelor si al tuturor legilor celor drepte stä in educareasiguripsirea averilor lor, am socotit de cuviinta a schimbà modurile despre aceste,adunind mijléce din noué codici Europenesci (al cfirora i metodul am imbratisat,ca unul ce Ni s'a parut cel mai nimerit), gäsindu-se acésta mai siguripsitsäre i maide interesul orfanilor, precum vom arata in pre larg prin osebitul hrisov. Ammai gasit de cuviinta a adaogl unele legi trebuitére i despre materii neobicinuiteliátranilor, in cat ele erail lor necunoscuie, i altele iarés1 despre pricini ce se tra-téza alt-fel in vremile néstre: precum despre alcatuiri intre autorl i tipografl, des-pre asiguratil, despre concursul creditorilor, etc.; acest de pe urma cas (despre con-cursul creditorilor) nu-1 niel cum lamurit in Vasilicale i cele-lalte dill ale néstrede legi. Apoi s'ail mai adhogit la locuriie cuvenite i obiceiurile pämintului, earl'cercetandu-se dupé a néstra poruncli i gäsindu-se de cuviintil in adunarile con-vocate spre acest sfirsit, s'aii cinstit cu vrednicia de a réméné legI. Asemenea

adaogit i deslegärile pomenite mai sus, !acute in restimpuri de predecesorilnostri prin hriseive DomnescI.

Ast-fel s'a desävIrsit acest al nostru Cod politicesc, alcätuit mal MORI in obicI-nuita aici in téra Emig Noua-Elinéscfi, i apoi tradus in acea paminteana. El s'aimpartit in tret parti, din care una atingétére de dritul persemelor, cea-lalta de dritul-lucrurilor, si a 3-a de immarginirile celprivesc catre ambele aceste driturl. In catse atinge de cele-lalte parti ale legislatid, ce ad relatie cu legea civila, precum Instructiile judecatoresci, Codul comercial, Codul penal si Codul politienese, i acestele vom lucra dupa modul cuviineios, de Ne va darul Dumneleil linite neturburata,isbanda I inlesnire la vremile de fata, ca sé fie sistema néstra legislativa' desavir-QUA i plina. Iar de nu, tot vom rasa motiv luminatilor Domni, cebra ce dupa Noili se va incredinta carmuirea acestei de Dumneqed pazite teri, ca sé desavirséscalucrul nostru, aducdnd obladuitilor lor o mare binefacere.

Promulgand dar astali acest de Noi alcatuit Cod civil, legiuim prin hrisovulNostru de fatä, ca dup.& trel lum (§ 4) sè incépa a fi lucrator, i dupil acest Codsé se judece in téra intimplät6rele pricinl civile. Iar daca unele pricinl vor lipsl dinacest al nostru Cod, ele se vor judeca dupa § 9 si 10. Cele-lalte, pricini, ca unele cese cuvin celor-lalte 041 ale legislatiunil, se vor judech precum si pat& asta)!dupa Vasilicale i cele-lalte &dill de legi, pana and se vor aleatul, precum dorim,osebite Coduri i in aceste materil.

Fiind insa ca' binefacerea stà nu numai intru a da legi, ce mai virtos in päzireaImplinirea lor i in supunerea calcatorilor pedepselor cuvenite, apoi poftim si prelnältatil Domni, ce vor veni dupé. Noi, ca ei lufind in consideratiune dreptatile ceNe ad indemnat a alcatul acest Cod, in provedinta lor despre fericirea supusilor, sése indeletnicéseä i sé se ingrijaca mai ales cu stricta pazire a acestei legi, nein-voind nimënul intru nimic calcarea el, ci pedepsind-o asemenea cu asprime. Datu-s'ala scaunul Domniel N6stre Iasii, in 1 Iulie, anul méntuiril 1817, iar al Domniel Nestreab cincilea.

(Iscalit) Scarlat Calimach Voevod.(L. P.).

12 V. A. IIRECHIX 200

De sigur Codicele luT Calimach constitue un mare pas inainte In le-gislatiunea i In evolutiunea n6stra culturald. Actul de promulgareno arata, ca Calimach a consultat la confectionarea CodiceluT i sfatulBisericil si al boerilor t6riT.

O importanta lucrare, care atinge sfera justitiel, este aplicarea i inMoldova, ca i In Muntenia a firmanuluT PortiT relativ la suditT. Amaratat ce plaga ajunsese pentru Virile romano cestiunea suditilor, au-striacT maï cu sérna. Immultirea lor cu din chiar supusiT tèrilor roman()paralisa i administratiunea i justitia, ba i Visteria t6rilor roman°.

Dam In nota formularele, (1) dupa earl era redactat actul ce Agen-tiile dedeail la mana voia sá platésed taxele obidlnuite de su-dit si care prin acest act era declarat sudit, orT de era, orT de nu eranascut In Austria, Rusia, Anglia.

Num6ru1 col enorm al suditilor obliga si pe Calimach ca, Inca la 1813,sa facd a functiona In last ca si la BucurescT, un cDepartament alstreinclor pricinr,.. (2)

La 14 Maii1 1815, Calimach adreséza o anume circulará c'ätre totTispravniciT, spre aplicare a dispositiuniT luate de 136rta Otomand cureferiro la suditt

1819 Fevruarie 22. Carte de protectie a C. C. Agentii in Mold ova. (Vulturul cudoue capete.)

SCHUTZ SCHEIN.

Von der in dein Farstenthum Moldau aufgestellten K. K. Agenzle.

Demnach Vorzeiger dieses Alexi Teodoru, von Zante, ein Englischer Unterthanengebiirtig, Jahr alt, Religion, Statur,Haare, Augen, gekleidet, seines Gewerbs einals wirklich k. k. Unterthan iv dem Register dieser k. k. Agenzie einge-tragen. Als wird Ihm Englischer Unterthan gegenwärtiger Scutzschein ertheilet,damit er die tractatmässige Befreiung von allen Abgaben, ausgenommen die vonseinen Waaren mit Drey von Hundert zu zahleuden Mauth gemessen möge.

Urkund dessen meine Unterschrift und Amtssiegel.Sr. K. K Ap. Majestit Rath und Agent in dem Fiirstenthunte Madan

Joseph Edler v. Raab.Jassy Pr. K. K. Agenzie-Kanzlei

Jassy, den 22 Februar 1819.(L. S.)

Ve1i la Academie port. LXVII (35), judecata dintre suditul austriac Bogdandin Bucovina cu Zabimira din Iasi pentru clironomie.

201 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRII CALIMACH 13

14

'eta cartea adresatd de Calimach:

Crfì gospod pentru sudifi, cari sd fie eunoseuri i eari nu..Prea cinstill, de bun neam boerl al novtri ispravnici fill säntitovI vi fe-

Help. Fiind-cil s'a pärut cuviincios Inaltel Porsi, dupre obieiú sd se deä nizamla capitolul despre deosebitil suditI europeI, in URA intinderea statului séú, desprecare sd nu sä atingd de loe in viitor drepturile (anoat) raialelor impérdtesci cen deosebite 041 se allá sub administratiunea (impärdliei), in ce privesce rela-

tiunile dintre acevtia i aceia, s'a publicat vi de catre nol o 'Malta hotärire, prin carestabilim in mod analogic, vi dispunem cele pentru suditil din Domnia niisträ. Nolindatä ce am primit acésta, am dat, in trecuta lund Fevruarie, domnescile nóstreporuncI cdtre dregdtorii din deosebite parti vi cdtre cel-lalti membri i anume /rouévè poruncim, sA eerccta i sä aflati atät numérul suditilor din acea parte, adecäa vinclätorilor de movil vi de arciume, cât i despre epoca de la care acevtia ailincheiat contractele. Tóte aceste sA ni le ardtati cu scumpétate i cu tóte impre-jurdrile.

Dupd. douä lunI v'am trimis aceleavl ordine domnesci ale n6stre.lar acum v'épndu-vé cä vé purtati cu mai multi viclenie, intärgiind In adevär

ca sfi indeplinill asemenea poruncl ale nóstre, iatä pentru a treia vi ultima órä véporuncim, ca de indatd ce yell' priml poruncile n6stre de fatä, färd de amänare deun minut sad ceas, sä. depuneli t6tä stäruinta vi buna vain/A i sä vé faceti malactivI, spre a cercetà cu V&A scumpétatea i cu interesul cerut: CitI suditl sunt intot tinutul vostru de acolo, atat arendatori de mov11, cat vi de cärciume vi altele ?chemänd atät suditii arendatorl, cht i (6.azatu rici)eott40 cu cari ad invoelile,observati cu bägare de sämä epocele, cänd incheiat contractele i timpul cilndele rämän reauflate. i dup. acésta cu stdruintd sä le descrietl, trimiténd aicI nu-mele atat al stApänultil moviilor i altele, cät V al suditilor arendatori, epocele, cumam Ois, ale contracteler, durata timpulul, cät ad putere aceste invoell i in sfirvit

CARTE DE PROTECTIEDe cAtre C. C Agenlie in Principattil Moldavel.

Aratatorul acesteia Teodoru, supus inglizesc, de la Itaca.Nascut, de 30 anI, de lege grecéscd, om de mijloc, pérul capului negru, oehii ne-

gri, portul moldovenesc, fiind un adevérat ,sudit C. C i trecut la registrul acesteIC. C. Agentie Alexie Theodoru.

Pentru acésta i s'a dat acéstä Carte de Protectiune, ca sd nu fie sup'érat de biralte greutätl ale tärei, vi sä aibä Vote slobocleniile earl se cuvin suditilor C. C. In

térile Otomanicesci, dupd tractaturl, plätind numaI trei la anti* pentru marfa sa;pentru incredintare urrnézd iscälitura mea vi pecetea.

A. C. C. tt,i Ap. MArirli Sfetnic vi Agent in Principatul Moldaviei.

Josef Edler v. Raab.La ulita

mare IavI

V. A. IIRECHIA

Be la CancelariaA. C. C. Agentii.

Iakii 22 Fevruarie 1819.

202

sé vestiff pe totl locuitoril de acolo, ca de acum deosebitfl proprietarI sé nu aibä voe ada propriile lor proprietätI In arenda la supusI streinI. noI nu recunifiscemde acum nisce asemenea invoell Mente, si la teite judecatorille din t6td Domnia'Ostra vor fi privite färä vahíre. Si mal badil"' vol' si nu voitI a le recun6scela o judecatd intimplät6re, carI vor avé sal fie aduse la judecata vésträ.

Apol am mal aflat, cd aicI se aratä unele raiale, cunoscute do mai nainte, i cariad patente. Pe unil ca acestia de l'adata' ce-1 veti vedé, sail ii veti audl, cd unde-va din gresélä se aflä, ii vetI cherna i patentele, ce vor avé, luftndu-le, le yetitrimite la departamentul nostru al trebilor streine, iar lor le yeti spune, cti dacavoesc sé le reja, si viné aid j sé le cérä. Usor II vet1 cun6sce pe nisce asemeneapurtatorI de patente, daca yeti observa, do se aflä, set nu, trecuti in catagrafia, cevi s'a trimis, a tuturor streinilor din Ora cea damita nou'é de Dumnedeil.Po acestia, in catagrafiile trimise, pané cand yeti priml din partea astil* si alteporuncI despre acésta, ii yeti gäsI ca streini, supusI puterilor streine, Manda-seacésta catagrafie in timpul de mal nain te, cand s'a fäcut cercetarea generalä a lo-°n'O. Ast-fel fijad cu bägare de sémä sé nu supératl musafiril, ce in téte vinIn Bogdania din Europa si din téte pdrtile pentru deosebite pricini, iar pre ceI cesunt sub stäpfinirea rusésca II vetI erutà si pe allI 151 sudifi, cari ad primit pro-tectiunea rusa in timpul color opt-spre-dece luni precedente, in care timp i avetifaena catagrafia. Cu un cuvint, nu yeti ingadul de loe in viitor sé se faca suditniel unul din supusil recunoscuti al puterniceI néstre impérátil. Fiind-cd maltaPértä nu recun6sce in viitor de sudit decat pe locuitorul uneI ten l streine i nu.mal pe aeestia.

Aceste téte intelegêndu-le bine, le veti pune in aplicatiune in modul cel maiIn cät in putine dile Departamentul nostru citat sé aibd réspuns complet din parteavéstrd de la suditil arendatorI, sciind bine, ca daca va urma din partea vésträsed neingrijire, sati din orl-ce alta causé cea mai mica greséld, si daca indosireade catre consuli a suditilor salí a unul sudit arendator nu va fi cunoscutil aici,vol aveti a fi in réspundere, si fiind inadins chematI ve yeti da séma inainteanéstra. BagatI bine de séma, sé nu ve' purtatI iarasI cu me multa indiferentä;fiind-ca Lira de nicI o usurare yeti cddé sub mania néstra cea dréptä si sub pe-dépsd, fiind pedepsitl pentru o pilduire mai mare, ca neascultatorI i putin in-grijitori pentru aceea-ce datoratI fatd cu o causé atat de esentiald si (Roxiimyls) ainaltului devlet. Urmdnd asa, fiti sändtosI. 14 Maiil 1815.

NoI Scarlat Alex. Calimach Voevod, cu mila lut Dumnedeil Domnul toril Moldovei.

Dám In anexe diverso acto din sfera justitiet Notnn intre altele:procese do hotarnicie do moOT.fOe dotalii.

e) diverso zapise din 1815, 1816 i 1817 cu sigiliul tirguluT PetreY (N.) (1)

(1) Hotarnied de pe Taddii din spre mclia Telcanii.

Din luminata poruncä a prea Inältatuluf nostru Domn M S. Scarlat AlexandruCalitnach VV. ce ne-a adus-o loan Nour, Pintilie Berila, Vasile Miron i Vasile Be-rilé cu altiI al lor rezesi, ca pd le hotarésc mosiile ce aft pe apa Tazlaulul, la tinutul Ba-


Hotarnica mosiilor despre apa TazIgulul impresurata de mosia Tes-caei i alugtira a boerilor Rosetesd.

cduluI, anume : BeresciI, Petrilescil, Botosanii, Nádiasi Näsoescil i sé tercetez pentruImpresurärile ce ar fi pdtimind arätatele rnoìi, despre mosia TetcaniI a d-sale Du-mitrachi Roset, i despre mosia Calugara a d-sale Banului Réducanu Roset, i princercetarea ce voiil face, dupä doveçille ce vor fi, de se va aflà ca pdtimesce vre-opresurare, sa-1 scot de sub OO. Impresurarea, i sé o mdsor in lung si in curmezisCu stInjin gospod, stälpind-o i cu petre hotare, lar de se va artità vre-o parte ne-multumitii, sé n'o stiilpesc cu petre hotare, ci dând märturie i chartii Inchipuitórede starea locultfi, dupä mestesugul ingineresc, sé mérgä. la Divan. Dupä porunci,mergénd la fata loculuI i stringénd pe totI rezesiI bétrAn1 i tinerI, am intrat Incercetare i scoténdu-ne rezesil un suret de pe un ispisoc de la Domnul Stefan Vv. dinlétul 6999, Intru carele intäresce Mariutel, fetel luI Berna, mosiile BerescI, de maI sus,PetrilescI i BotosanI si mal pre sus de Nädisa, NäsoescI. Al doilea, alt suret de peun uric sirbesc, iaräsI de la Stefan Vv. din létul 7005 Martie in 8, Intru care In-täresce lui Ionitä, feciorul lui Mihdild, satul Nadisa, care si el 1-a avut cumpèräturide la Mihail Berescul, In sése-4ecI de zlotI tatetrescI. Al treilea, un suret de pe unispisoc sirbesc, de la Bogdan Vv., din létul 7077 August, intru care intäresce luITrif i femeil sale Todosia, din a patra parte din sat anume Nadisa, dintru a cinceaparte, din Simion feciorul Andruseai, nepot Musei, stranepot luI loan Nadis dinispisocul ce a avut strAmosul s'a loan Nadis, cum si altä cumperdtura ce a avutde la Vasca, feciorul LuchI, nepot Gheorghe Hrätan, din ispisocul ce l-a avut GeorgeIlrätan, din jumätate sat din Turluiii, din a nona parte, din treI pérfi o parte. Dedve0éndu-se uricele aceste, am Intrebat pe rezésl, unde ail acea impresurare, si elmi-aft arätat cà despre apus s'ar fi Impresurfind la mosiile Nadisa i Botosani,de catre mosia Tetcani a d-sale Dimitrache Roset, iar despre résérit s'ar fi impre-surind capetele mosiei Nadisa i NésoescI de catre mosia Célugara a d-sale Ba-nului Réducanu. Pentru aceea fdand d-sale de scire sé vie la fata locului cu scri-sorile ce vor fi avénd, salí sé trimitä vechili, d-lul Banal a dat réspuns , eh'

nu póte sé vie, niel vichill sé trimitä, neavénd scrisorile aicI ; la care rezésil ailaratat, d. In vreme ce aii dat jaiba la Iai (fiind i d-lui Banul a dat respuns, cdnu pede sa vie, niel vechil sé' trimitd, neavénd scrisorile ala, la care rézesiI auaratat), iar maI mult nu s'a scris, nefiind trebuitére i fdrä lucrare, pentru cà &hitAga Tetcanul a farmat-o cu judecatä acaté mfirturie, i rdzesil din NasoescI si-afthotArit mosia Nadisa cu fostul Domn loan Voda, ce atuncia erà Postelnic. 1813Sept. 19.

(Iscälit) Costache Caragea comis, ispravnic.

Starostea Plana edtre hotarnieft de Ruginesc i Anghelesci.

Diaconul Simion ot Panciu a facut ardtarea, ea' in hotarul mosid Ruginesct aresi el bastinä de pe popa Busduganu Buda, si osebit i la Itesci mat are cumperä-turl de pe mosul sèü diaconul Buzinski, si din intimplarea vremilor, neavénd scri-sorile fatä, s'a departat de stépénire; iar dupé ce a gäsit scrisorile, Indatà amers, cerénd dreptul séú. Pentru care ceréndu-se scrisorile, a arätat Intéitl o copiede pe zapisul de cumperare al diaconulut Buzinski din lét 7111, cuprin4etor

16 V. A. IIRECHIi 204

Atragem atentiunea asupra actelor de stApdnire de mosie a Tama-senilor, dobandità prin schimb, de Postelnicésa Elencu Mavrogheni.

la Eremia sin Lazar i Odobasa sin Portasi a cumpérat a patra parte a TetiuluiLate"' de la Itesel, si de la Axenti partea lui Belei, a patra parte tétä, din batrilnulde la heed; din pädure, din camp si din tot locul ce se va alege a patra parte ;al doilea a aratat o carte gospod din lét 7249 Aug. 12, ea dà acea carte la maimpreotului Macoveiii si altor frati ai lul, ca sti fie volnicI Cu cartea d-sale a tiné si astäpani si dijmul partile de mosie de la Zabrauti si de la RuginescI ot tinutul Put-neI, luand ileciuélii din tfite.

Decl se scrie d veosträ, eft luand izvod ce ail rezesiI pe némuff, sil cercetatí férteeu amänuntul, si pe catä parte veti dovedl cá se cuvine jaluitoruluI eu aIdeosebitl stilpind-o §i cu petre botare, daca nu va fi pricinä despre eare-vh,

si tidula dupre obiceiii. Iar fiind pricina, atuncia petre hotare nu yeti pune, de-ck yeti da märturie aratatifore pre larg, eu care viind la stilrostie sit se pue lacale. 1815 Iulie 2.

Vasile Spiltaru.

Scarlat Alex. Calimach Vv. Nol Scarlat Alexandru Calimach Voevod.Cu mila luì Dumne4e21 Domnul éril Moldova Insciintare se face eu acéstä

carte a Domniel-Mele, ea d-el Postelnic. Elenca Mavrogheni, prin jaiba ce a datDomnieI-Mele, a Meat cerere ca sà i se intaréseil stiipanirea asupra une WO demosie de la Vilutul TecuciuluI, pe apa BirladuluI, care subt nume de Tämiiseni ostäpfmiaii nisce rezesl, Intre mosia Boziescii si Intre mosia Troheinesell, infiltisand pelaugh' jaiba dumi-sale, Inaintea cinstit si credincios boerulul DomnieI-Mele, dumné-luI Constandin Bals ve! Logofét al Térii-de-jos, zapisul de schimb din trecutul an1816 Fevruarie 14, iscalit de preotal Vasilie Sârglii i Tadorachi Sarghi si altil aIlor, adeverit si de marturI: Banu NeculaT Lint% Intärit si de catre Isprävnicie, dedumné-lul Iordache Leon, fiind Spatar i Ispravnic la Tecucift, avénd acéstà cu-prindere: eä dumné-el dupft scrisorile ce a infatisat i cumpératura ce a ffieutde la Sultana Lipiftnésea, asupra jutnätätil de sat BoziesciI, cuprinde Oda In ho-tarul Trohlineseilor, ande s'a dovedit eä se desparte Trohilnescii de BoziescI, cucare scris6re si dove4I, fiind eft i parten lor ce se numesce Tämäsenil o ceredumné-el tot sub nume de Boziese, pentru care si viind ca sä steft in judecata,

socotind ei ca cu scrisorile ce ail pe partea din Tämiiseni nu se vor puté ajutii,ail statut la invoéla, si ail cerut ea pentru sävirsirea acestor prigonirI, i pentrua nu rémané si el cu total lipsiti de mosie, all facia rugaminte, ea sa le dea damn&el' Postelnicésa din partile ce are In Geru, si eI sii. dea dumi-sale parten ce o stil-pinift sub nume de Tamasenï, primindu-se si dumné-ei ea O. rémfte pagubasä dedreptul domnief-sale i ash s'ail alcatuit Intru acest chip: dumné-ei sii. stapiinéseiltótä partea cata o stäpaniaft ei sub nume de T'amasenl, panft In hotarul Trohtine-senor, mosia manästirfi Danculdi, si din apa Birladuldi panii la Heretd. i "'Asa-riind-o cu stinjenul gospod, pentru cap stInjenI vor esl, sa le deft dumné-el Pos-telnicésa din partile ce are In Geru, analoghisand si lungimea mosid lor, fiindmid lung'a decat aceea ce le da' dumné-el, scrisorile ce are asupra acestor

Insa fiind ca dumi-sale II mal prisosesce un numèr de stinjenI peste acei ceI-a dat, acele scrisori ce cuprind pe stInjeniI rémasI la dumné-el nu le a dat lor

Analele A. R.Tom. XXIILMemoriile Seq. Istorice. 2

205 DIN DOMNIA LUi ALEXANDRU CALIMACH 17

In note d5m i jaiba 115.dà§enilor contra spqtarulul Canta, arenda-

ci numai copiI incredintate, iar cele adevérate aft rémas la dumné-el Postelnicésa;asemenea ai eI ad dat dumi-sale scrisorile ce s'ail aflat la dinail pe acéstd parte ceo stdpdniatit eI sub nume de TilmäaenI, &lied: o carte de la Domnul Neculai Voe-vod din let 7150 Maid 13, alta de la Domnul Constandin Sulu Voevod din let 1793Mai(' 21, ai o spitii de neam iscglith de Vornicul Gavril Conachi.

Intru acest chip säviraindu-se acéstd invoélä, se hotdrésce ca atât dumné-eI Pos-telnicésa, cum ai urmaaii dumi-sale In veci, ai eI schimbdtoriI ai némurile lornu póta trece peste aaezarea ce ad fàcul ci stäpänéscd fieate-care schimbul,precum se aratd. i dacii in urmä din némurile ai rezeail lor, ce nu s'aft intimplatfatä, ar face vre-o cerere peste invoéla acésta, ei sá aibfi a réspunde ; ai ca sä sepäzéscà cu nestrdmutare, cel ce aft sciut carte ad iseálit, lar cel ce nu ad sciutpus numele ai degetele, cum maI pe larg amid.] scrisórea acésta.

Pe längd care ad mal ardtat osebita scris6re tot dintru acela§I an ai 1i, iscàlitàtot de numitii schimbdtori, cuprinlètóre ca dupd invoéla siIviraitä intre rezealldin TämdaenI, ai intre dumné-el Postelnicésa Elenca Mavrogheni (çlicèndu-se intruamândoué Manu), pentru 220 stinjenI in curmezi§ spre Birlad despre apus, ai 61pol spre lintel despre résdrit, i 5.880 stinjen1 lungul ce 1-aft dat dumi-sale Postel-nicesei dupd analoghia ce s'a fdcut, s'a venit ea sd ied el, de la dumné-ei Pos-telnicésa 237 stinjen1 In curmezi§ ai 3.480 In lung de pe Geru, din hliza din mijloc,din treI Mize ce are dumn6-el acolo; I-ail dat fäcêndu-le teslim ai doué zapise ce searat'd cu veleturile lor, dupil care sd ailid a stdpilnl in pace, cum mai -pre larg aratdai scrisórea acésta.

Drept aceea din doverple arätate, incredintandu-ne Domnia-Mea de la al nostrucinstit ai credincios boer d-luI Constantin Bala, Vel Logorét al TériI-de-jos, cá schim-bul acesta intre dumné-ei Postelnicésa Elenca Mavrogheni ai intre numitfi de maIsus s'a fácut cu bung primire despre amAndoué partile, lath' (lard cd prin acéstäcarte a Domniei-Mele, ddm i intânim stapInirea domniei sale Postelnicesel ElencaMavrogheni ca, pe langft acea-laltd moaie a domnieI sale, ad stapanésed ai stInjeniiluatl In schimb Mil de niel o supbrare despre nimine, ai tot venitul dintot locul dupd obiceiul parnintuluI ai hothrirea ponturilor gospod, asupra cdruiaschimb cartea acésta a Domniel-Mele sil-I fie domnieI-sale PostelniceseI ai In urmlclironomilor domnieI-sale de Inariturd statornicd ai neelintitä niel odinióri inveci, care s'a Intdrit §i cu a nósträ Domnésed pecete. 1817 Iunie 12, In Iaal.

(L P.)Vel Logotét.

Jaiba

Prea Inaltate Delmne,

Cu lacrinfl ddm supérare milostiv auc.1ului Indltimil Tale strimbätatea ce pfiti-ntim de &dire dumné-lul Spdtarul Nicola], cá avénd noi cumpérAturä de la locuito-rii MdlinarI 19 Mid ai 70 präjinI loe de finat, facut din codru in Molna, cu scireamfindstiriI Slatina, stäpanitóreI aceleI mo§il, pe care le-am stäpinit, dand dijma obi-


ul unor moOT ale nulastirif Slatina, reclamate ea ale lor de mollocuitorl.

cinuitil numai, iar acum din vara trecutä fiind dumné-lui S'Atar Canta orindatoritiacelor moii, ne-a luat patri' finate dintre cele de sus arätate fälci, pentrn careidead ardtare Preosfintitului Mitropolit, ni s'a dat cartea Preosfintiei sale cfitrevechilul domniei-sale Spdtar, ca siM nu ne supere cu acea nedreptd luare de final,si fiind-cti dumné-luI Spdtar nicl la aceeasi nu se supune, ne rugdm Infiltimii Talede a ni se da luminatit carte gospodului poruncitóre de a nu ni se Ita acele cura-turi ce le avem cumpérate, ci numai dijmä s'A ddin dupd obiceitt. Va l'emané simare pomand.

La mila inaltimii Tale

Prea plecati

Grigori Pletosu, Neculai *olddnescu, Leonti a Opróil, Savin a Opróil, locuitoridin satul Eiddasanii, tinutul Sucevei. 1819 Martie 27.

Izvod de zeslre a reta tul Ioniá Cujb

Cu ajulorul lui Dumnedeti, de cele ce daft Mea mele Mida, precu2n in josse (trata'.

O ic6nd Maica Precista, ferecatd Cu argint, ca sd le fie spre ajutor. O candela deargint. Done farfuri6re Cu patru lingurite de argint. *ése zarfuri de argint cu fe-legenile lor. Una pdreche paftale de argint suflate cu aur, cu colanul lor. Una pd-reche corcel de aur, de smarand, cu diamant. Un inel de diamant. Un inel de rubia,cu diamant. Un inel de tunzuh de aur cu mdrgdritar. Un inel de aur cu balas. Ojurbe cu milu. O cataveicd cacom. Sése rochi, done de dimie, una de maltin, unade panurd, una stambol salt, una de basa. Una salted de atlas; una plapoind deatlas; sése perine de postav cu mdcatul lor, pentru Imnbrdcatul une oddi; o ladamare. cinci perini, irisa patru miel si una mare, cu dosurile de mala'', trei rindurifete perini, insil unul de imitase si doné in ciubuce. Done cércéfuri. Done prostirede mdtase. Trei mese, insd una In cinci ite si done in trei ite. Doue-lecl si patruservete. Patru peschire de obraz. Patru peschire de mdni. Trei buccealicuri de 'un-tase. Done buccélIcurI de pinza de casa. Pece cdmesi femeescl. Una sc6rtd alisa.Patru lävicere alese. Una scatulcd cu sipurile eI. Una tala de Lipsca de cele cutúrte. Una pilreche solnità. Una duzinä talgere castori. Una duzind linguri castor.Patru tingiri cu capacele lor. *ése sahane. Una tavd. Una cdldare. Una perechesfesnice alamd Cu mucdrile lor. Un lighean Cu ibric. Opt bol cu ferile lar. Opt vacimarI, Insä patru Cu vitei si patru sterpe. Doné sute 01, irisa una sutil cinci-leclmari, si cinci-OecI miel. Cinci-Oeci stinjeni In lat din mosia Vladoinira tinutul Iasii,dinc6ce de apa Prutului, i in lung cat merg si cele-lalte pärti spre apus. Doné miile!, Irisa una inie lei am sd o respund eä, si una mie leí feciorii mei Vasilie, Gavrilsi Costache, i respunlendu-se acesti bani, Iléna, i sora feciorilor meinu are sil se amestece a mal' cere parte din o mosie pdrintéscd, adica din Unteni idin cea-laltd parte ce le-ah mai remitas in Vladomira, din Ruleni, din Sirbi i Fds-

207 DIN DOMNIA LUÌ ALEXANDRU CALIMACH 19

In note ddm o Me de zestre a feteI lui Ionituí Cuj136. Cetirea el"va artith cam din ce obiecte se alcAtuia zestrea und fete pe la mili 1813.

Alte acte se refer6 la moOile BAltatl §i *erpenY din judetul Covur

tic!, ce aft sä le imparti el friltesce, carI banI ad si' se rispundä acum in naht.1813 Fevruarie 3.

Ed Zamfira réposatului posteInicel Cujbi, adiverez.Vasilie Cujbd postelnicel, platnic la mia cea de lel.Gavril Cujbä, platnic la mia cea de lei.Costachi Cujbi, platnic la mia cea de lel.

Cartea Scarlat Al. Calimach Mire Aga Costachi Conachi.

NoI Scirlat Alexandru Cilimach Vv. Cu Mila lui Dumneleil Domn Ten! Moldovel.Cinstit credincios boerul DomnieI-Mele, dumné-ta Aga Costachi Conachi, sinitate.

In trecutul an, 1816, Octomvrie 25, s'a scris cartea Domniei-Mele eitre dumné-lorpircalabiI de Galati, ca sA mérgft unul din dumné-lor la starea mosid Baltatilde la acel tinut al Covurluiului, unde strinend de fati' pe top rize§iI, fati' fiind§i Clucerul Manolachi Tuduri, dupi cuprinderea scrisorilor ce se vor vedé Ia amän-doné pirtile, si facä cercetare casele i alte acareturl, co va fi avänd Clucerul, fi-cute acolo, pe care parte vin adici, pe drépti partea sa, sail pe partea ce s'a datriizesilor, cu hotirirea judecitil Divanului Domniei-Mele ? Si prin insciintarea din13 Noemvrie, tot a trecutulul an 1815, ce a trimis dumnä-lul Vornicul AlexandruIanculeit, cu tóte cii s'a véylut aritind. cA dupi. cercetarea ce ad fama la fata loculuI,s'a dovedit cd casele armasului Vasilie Tuduri ad venit pe drépta partea sa, adicitpe biitrinul lul Crucean, ce-1 are Clucerul luat cu schimbul de Sulgerul Ion eh**,cum si cati-vi din rize§I, anume preotul Gheorghie Savin, preotul Stan Saya, Timof tia Lupil, Giurgea Rogojinä, loan Macarie, postelnicelul loan sin Ghiorghie Sandu, siSandul sin Ilie a Lupei, ad aratat ea', pe lingi bitrinul Tetiului care il stiptinese0, este si bitrinul lui Crucean, aliturea pe din jos ,0 de acolo merg trei brt-trinI in jos, adecä Crucean, Zabulichi i Sfiiman, ba?tina i cumpériturile Cluce-rului pâné in hotarul Urlescilor, unde se aflà i wzarea ducerulul, din care s'ajíluat 195 stinjenI cu hotärirea Domnescului Divan, ce maI sus se arati si s'ad datIn stäpinirea rizeOlor. Dar fiind-cä rizeqii necontenit superar' cu jalbe, cd caselearmapluI Vasilachi Tudori vin pe partea lor, la 6 Fevruarie acestui curgétor an1816, s'a fost scris dumi-sale Vornicului Iordachi Catargiu, parcAlabul de Galati, cade iznóvi insu0 dumné-lui sä mirgi la fata locului, si cerceteze acéstii pricini, t;idumné-luì neertindu-1 trebuintele pârcäläbiei, cu care se af/i insärcinat, nu a pu-tut merge si faca cercetare. Drept aceea scriem Domnia-Mea dumi-tale, sil mergila atarea numitel moii, unde adunind de fati atit pe rize§T, cat i pe ClucerulManolachi Tudori, sA cercetezi cu amiinuntul téte scrisorile i alte doveçll a 6meniliftträni si vrednici de credintä, ca sä dovedesdi cum li s'a urmat stipinirea dinvechiii, i pe la ce loe, i de a fost acel batrin Crucean drept al sulgeruluI loan

stäpinit acolo la locul ce se arahl, de la carde il are Clucerul luat cu schimbsi de sunt acele case pe batrinul Crucian, ce se allá acum drept a CluceruluI,vine pe partea räze§ilor ? carl de vor veril pe partea lor, apoI si le arilt1 i sä nu-Iingidueset a face mal multi supérare Clucerului ; si precum vel aflà i ve! dovedi

20 V. A. IIRECIIIÀ 208

Calimach rinduesce anchete la fata locuhfi, ca sA se constatedreptul de st6pAnire, fiind procese la mijloc.

intru adevér, pentru Vita farä Intardiere sé trimitI pre larg Insciintare la dumné-luiVel Logorét al Tarii-de-jos, spre aratare Domniel-Mele.

Acésta poruncim. 1816 Main 24.Vel Logofét.

(Jhrisovul luì Searlat Alexandru Calimach pentru mo$ia jerpeni de latinutul Covurluiulut

Nol Scarlat Alexandru Calimach Voevod, eu mila lui Dumnedeil Domn Téril Mol-dovei. CinstitI credinciosI boeril Domniei-Mele, dumné-ta Petrachi Negri biv VelBan, i dumné-ta loan Iamandi biv Vel Ban, sfinatate. Dupä necontenitele jalbi datecatre Domnia-Mea din partea preotului Michaift zet loan Gociul i Vaalle Gociul mazil,cu alti razesi i némuri a lor, stfipanitori mosieI Serpeni de la tinutul Covur-luiului, cu aritare ea acésta mosie de la parintil lor i panä in anal trecut o ailstapinit-o cu bung pace, bez numaI 80 stinjeni ce din vechift Cu hotarnied de laann. 1787 II are alesi i trasi CaminaruluI Gheorghe Hermeziu, catre hotarul mo.siel sale BalintesciI. Iar In anul trecut 1817, de catre cercetatoril ce eraú orInduitiJa mosiile de la oeolul HorinceI li s'a fácut mare strimbätate, ca In loe de 80 stilt-jeni, ce hotarnica mai sus pomenitä 11 trage Cäminarulul Hermeziu, din trupulmosid Serpenii, le-a luat Intrégà o a patra parte, si pe langá acésta li s'a mai luatdouè Intragi a patra pärff, si s'a dat una lui Ioniá i Iordachi ChiritescI, ce s'anumit nepot lui Taraiti, si alta a patra parte unora ce s'ar fi numit a fi nepotIuntil Kiokili batran, adeed neam Dabijescilor, lasandu-1 pe dinsil numai eu o a pattra parte, pe carI aleiltuiri s'aft fäcut i 1nvoelI iscalite numai de catre doi dinpartea Gocescilor, iar ceI mal multi némuri ai lor Gocesci, i altiI Impreuna Cu

partasl, niel o sciintä de acésta avut. Pentru care cersind dreptatepunere la cale, aft infatisat Inaintea DomnesculuI nostru Divan aceste dovedl: 1)Pentru némul Dabijescilor acei ce In anul trecut 1317 aft luat o a patra parte, carteade judecat'S' a Divanului din anal 1800, cuprindatare, ca dupa cercetarea ce atuncias'a facia jalbei ce aft fost pornit acesti Dab ljesei cu cerero de a se Impärtasl dinmosia acésta, dovedindu-se eft stäpanirea lor eu 100 de ani In urma a fostde acolo, precum Insusi el Dabijescri n'ali tagaduit, se dail ram* de catre jude-café, ca niel odini6ra acolo stapftnire ea nu mal aibd némul Dabijescilor ce se tragdin batranul Kiokiul. Asisderea si pentru cea-laltä a patra parte, ce, precum s'a listot In anul trecut 1817, s'a dat nepotilor lui 'Farah)... Iarasi ati 1nfatisat locuitoriiGocesci In judecata nastra : 1) o scrisiíre din anii 1760 de la un Neculal Blirbänta

cu femeea sa catre Ionita Taraiii; 2) altd scriaire din anii 1780 de la acel IonitaTaraiii, cu femeea i fecioril lor, pre care si el mosia, ce o luase danie de la Ne-culai Bärbanta, o fac danie preotuliii Constantin i Vasile Chirvasa, i loan Gociusi Constantin Ganea, pe puterea eärora scrisori aft réspuns jaluitoriI GocescI, cä aft

stäpanit eu nestramutare pana In anul trecut 1817, precum s'a Lis. Deci cat pentruea Ciiminarul Hermeziu are a trage o a .patra parte dupa dovedile sale, n'a ramasnici o Indoéld, hotarIndu-se ea din 1ntreg trupul Serpenilor aft traga o a patraparte, iar pentru cele-lalte trei 04'1 vrand judecata a se Incredinta, cum si de catrecine s'aft stapanit, cad' precum s'a dis pentru némul Kiokiului din care se trag Da-

200 DIN bOMNiA Ltd ALEXANDAtT CALIMACil gi

22 V. A. tntellii 210

IacA un act important prin care se recun6sce Vrâncenilor dreptatede posesiunea muntilor lor §i se amintesc multe relative la constitu-irea proprietAtil de mo§ii, dupa Vasilicale §i dupà obiceiul primintuluT.

...Intarind lui Cernat Ploscariul i frateluf sail Stefan, pe länga cumpérlitura sa-tuluI BitchietiI i alte multe mosil, anume cuprinse prin uric, fiind ale lor de bastinti.Alt uric de Intiiritura de la Stefan Voevod din 6991 Septemvrie 23, cuprindétorIntaresce drépta ocina i mosie luí Ioan i fratelul sed Toader Hurdugasil molaObarsia pe pariul Alb, unde este asezarea luí Toader Hurdugasil i jumatate deDamilescI i lbänesni pe Sacovet; deosebit intaresce i lui Dumbravrt i femeiI luINasta mosia Ghigoescil. Alt uric de Intaritura de la Pétru Voevod, din 7091, pejumiitate sat de bastinä de RaculescI pe Prut, ce a fost al EvdorlieI si a GrécheI,nepatele Olenili de bastinti de la stramasele lor Iliaca i Marica, carI i stramiíselelor 1-ad avut de Impartéla si ad vIndut-o drept 500 zlotI luí Draghici UrsuluI. Alturic din 6995 Octomvrie 7, de la Stefan Voevod, Intaritor pe jumatate de sat deSarata, ce a cumpérat-o Toma Grigorce de la loan Murgul, care a avut-o drépta°and a sa de bastina. Si precum se allá o multime de asemenea hrisave de Milt-rituri locuitorilor mosinas1 pe bastinile i ocinile lor, lard a se pomeni de dania demal Inainte, ce puma! rezemandu-se pe urmata lor veche stapanire. Iati dar eildin obiceiurile urmate din vechime i pana astadi, pre deplin s'a dovedit nestri-mutarea dreptatilor Indelungatei stapanirI asupra mosiilor mosinasilor pamintenI,fall a se cere hrisave de danil sad Intärituri ale Domnilor de mal inainte. Si obla-duirea pamIntului de-a pururea a fost dattire a privighia asupra dreptatilor fiesci,caruia a nu se ha nimanuI averile, si a nu se stramuta nimaruia stapänirea pe

bijescil, se vede graind judecata de la anul 1800, ca cu 100 de ani maI In urma le-alipsit stapanirea ; asisderea si pentru némul lul Taraiii, din care se trag Chiritescil,dupa scrisarea lor de danie catre némul Gocestilor, se vede ea de 38 de anl, le-adlipsit stapanirea. Dupa cuprinderea scrisorilor de danie si de se va dovedl, precumjaluitorii i dovedile lor aratä, ea sttipanirea acestor némurI ad fost lipsita cu totde acolo, si cA numai de catre dansif s'a stapinit dupil cuprinderea scrisorii dedanie, acea de la anii 1780 si hotarirea judecatii de la anil 1800, atunci Invoéla aceeafacuta numaI de catre 2 din némul jaluitorilor, cu care s'ad istirisit pe atetta raze-sime din stapanirea batrânilor arätatI, nu pate sä prinda nicI un loc. 'all cä.nd dinIn potriva, 01101 curgétorI din batranii arätatI vor dovedl, ea si in urma scrisoriIde danie, acea de la anii 1780 a avut stäpanire acolo, atunci insusI jaluitoril Go-cescI nu se Impotrivesc cererii parItilor a nu stapänl si de acum inainte. Pentrnacésta, fiind-ca dumné-Viístra tot va aflatI rinduiti acolo spre intruparea mosieiacesteia, vetI aduce de fata si pe 01101 curgatorI din acel doI batrânI, adeca peDabijescl si pe ChiritescI i Nand cercetare dupa cartea de blestem, Indatoritlea sti-I dea dovada in pontul acesta al stapanirii sail prin scrisorI, ori prin martorI,ameni streini, vrednicI de credit*, carI sa numésca carte de Milstein si cand, precumjaluitorii cer, vor dovedl pârîtul cá li s'a urmat stapanirea, le yeti da marturie;jail and dimpotrivi stapanirea lor, nicI cu un fel de dovadti nu vor Incredinta-o,atund yeti da marturie pluitorilor GocescI pe larg aratatare de out curgerea pri-ciniI, cu care nemultumindu-se vre-o parte vor venl la Divan. 1818 Iulie 31 oile.

(L. P.) Ve! Logofat.

mostenirea sa e pe locul ski' de basting. Si iarasI nu lipsim a arätà i pentru lo-curile cari din vecl ail fost Domnescl : a) locurl de pustiii adicä ce nu s'ad std.-pftnit de nimenea din nepomenit veaccum i locurl de mosil deschise, ce s'ar gäsiintre alte hotare impresurate, subt nume täinuit, salí schimbat, i necuprins Inscrisorile megiesitelor mosli; b) Vranistele Domnesci, ce ad fost din ved, si c) lo-curile tirgurilor. Acestea ad fost ale Domniei, carl i acum, daca s'ar gag asemenealocurl deschise de tirguri, i pustli, ar fi Domnesci. Iar pentru ocinile mosinasilorunnézA precum i in pravilele impérätesci se hotdresce pentru urmata pacinicastäpänire, cartea 56, titlul 3, capul 4, fila 708, scriind : orI mosie bisericésca, sadmosie drépta impératéscd, stapknindu-se färä curmare In curgere de 40 aril, sad cudrept titlu, sad i färä drept titlu, prin posesie se castigA 0 va avé-o statornicA.Aceste sunt pravilele i obiceiurile urmate in pämintul acesta din vecl. Dupa acesteanu lipsim a arätà si asupra celor-lalte intrebärI pentru Vrancea, i pentru chrisovulde danie de la réposatul Domn Ipsilant Voevod din 1803 Septemvrie 11, si slicem

: dacä. s'ar fi urmat dupä. orinduelile i obiceiurile pä'zite din vechid a se aducede fatä In cercetarea divanului pe locuitorii VrAnceni, cu téte scrisorile lor ate admai avut i ate acum s'ad mai vNut In cercetarea Divanulul, i dad. s'ar fi véçlutde pomenitii Domni dove4ile lor, ca nisce iubitorl dreptatil, n'ar fi voit sä lipséscape cei adevérati mostenitori, i subt nume de mosII Domnesci sa le fac5. danie.Osebit intre alte intrebäri a fost i acésta: ca Domnul Vasile Voevod, prin uric laanil 7156, ar fi fäcut danie mänästirri Sovejil nisce munp anume Svoinelebucul pand In Lepsa, i Lepsa In jos, päni unde se impreuna cu hotarul Tuniikcilor, i in Chisin, i In Susitasi Räitasul, fiind din hotarul Vrancei i aratändu-lea fi dreple Domnesci, réspundem: ca insusi acelas1 Domn Vasile Voevod, dupä 10anl in nema, prin alt chrisov al séii, adecá la let 7166 Octomvrie 20, arata cum cApen tru nisce muntl anume Svoina i Clabucul, ce a fost dat miluire M. Sovejii,fiind-ca s'aii fost cumpérat de Domnul Gheorghe Stefan Voevod, cu 1.300 lei, hotä-resce Domnia-Sa i anerisesce dania de mai inainte, fiind acel muntI ai M. Casi-nulul, unde s'aii fost afierosit, cumpérdndu-se de ctitorulei Gheorghe Stefan Voevod.Iatä dar dintru acésta incá mai virtos se dovedesce, cum eh locurile Vrancei n'adfost Domnescl, cacI clack ar fi fost locuri domnescl, Domnii înii n'ar fi cumperatde la locuitorii tnosinasl locuri spre afierosire; apol pe längä aceste, Bunt i alte osebitedove4I cari s'atí mai velut; insä, un uric din 6951 Iunie 20, de Stefan Voevod batränul,prin care intäresce luI Vasile Cretescu mosiile lul, silesce la Casin, unde a fostcasa tatälui WI Constantin Cretescu, si la Vrancea mosia Albiana, intärindu-i std-pilnirea dupd hotarele ce ad umblat din vechid, care dintru acest uric iarasI videratse dovedesce, ca daca mai inainte de 375 ani s'a cunoscut stapänirea Cretesculuipe Albiana, care este in mijlocul Vrancel i nimica intru acest uric de loe Dom-nesc nu se pomenesce, ce se pomenesce a fi locuri de bastina sa, unde a fost ase-zarca pärintilor sAI. Apol s'ad mal véolut i alte multe scrisori de vinçläri ale locui-torilor VrancenI catre boeri i cätre Domni bAträni, adecä catre Domnul Mateid Ba-sarab Voevod, Domnul Téril-RumânescI, ce a inzestrat Mänästirea Soveja i catreDomnul Constantin Cantemir Voevod, ce a cumpérat de a inzestrat M. Mira, Mee-pute acele cumpAraturi de la 7117 Septemvrie 8, si pänä la 7199 Martie 20, dintrucare dovell lamurit se vede, cä dintru In vechime, Domnii de atuncia, cunoscêndu-Ipe VrAnceni de stäpänI acelor moìi, ad cumpArat parp de ocine de la dinsiI ce aveatiel impartitére pe batränl, si afierosit la manastirl. Deosebit s'a mal vèlutispisoc din 7196 August 21, de la Domnul Constantin Cantemir, i iarAsi cartea a tutu-

211 DIN DOMNIA LU ALEiCANDRD CALIMADII 28

It. A. trIt1C1411

ror boerilor Divanului, din vremea aceea, tot dintru acel an August 92, Intrtrit6re Ma-ndstirri Mira, pe cumpéräturile DomnuluI Constantin Voevod a partilor din Vrancea,ce a fost cumpärat de la VranceniI räzesl, cum si a altor danii ce a fost fäcut MA-nästiril, de cdtre 14100 uniI din mosinasil rezesI Vränceni, arätändu-I pe fieste-careCu numele lor; s'a mal fédut o scris6re de in voéld din 7202 Iulie 23, intre locui-torii Vrrtnceni din satul Tulnicil i intre M. Soveja, arätând pind uncle BA stdpi-néseä Mindstirea prin semne numite, pänd In hotarul Unguresc, incredintat fiindde Teedosie, Mitropolitul Moldovel vi de altt boerl.

S'aii mai védut i alte multe scrisorI cuprindét6re de pricini urmdt6re intre Vrän-ceni pi intre megiesil lor, pentru despärtirea hotarelor, care pentru multà vorciväse Iasi Dar dupd Vote dovedile arätate, care dovadd alta 'Ate ad fie mal mare de-cat chrisovul de la fericitul Domn Grigore Ghica Voevod bätrdnul, din 7244 Ghenar,intärit cu isedlitura i pecetea sa, ce s'a vädut la mina Vräneenilor, care ldmuritsi pe larg aratd atAt din pá'rtile hotarului de &Awe Ora Unguréscd, dupd märturiahotarnicd ce a fost adus de la Miron Dima, Vornicul de Vrancea, intdrindu-le lorvesnica stdpanire, 'Ana in obcina muntilor, de unde eurg apele cätre Moldova, pre-cum atuncea ad dat sémd, cd i mal inainte de vecl ash ad tinut, ardtandu-seobiceiurile muntilor, i impreunä ardtându-se aceI ce ad fost impreund cu MironVornicul, earl* ad fost némurile lui dupä vechi mosinasI, i cu alii aI lor; i im-preunä arätfindu-se cd ate plaiurl se pornesc din munte spre Moldova sd fie aleVräncenilor, facd locuri de stini i 'Apnea altor dobitòce. lar pentru alte?mparfen ce ad Vräneenil el intro eI, vor stäpfinl, precum le vor spune dresele, piprecum le vor fi impärtelile de la Domnii eel batrinI, i cd ineredintändu-se pome-nitul Domn din mdrturia ,hotarnicd, ad dat orI ad intdrit Vriincenilor si de laDomnia-sa, ca ad le fie mosiile ce s'aft ales drepte ocine i mos11 si uric de intrt-riturd cu tot hotarul si cu tot venitul, in semnele precum serie mai sus, neclintitneresuit niel odini6rd in vecl. Acest ehrisov, prin ldmurita sa întelegere, ridica dinmijloc ti5td indoéla i URA impotriva punere inainte asupra stäpinirii Vrdncenilor,vi de a se cugetii cum eä Vrancea ar fi movie Domnéscd, si mäcar de ad i vrut ai se da pricinit cd n'ar fi protocolit, dar s'ail mai védut i alte chris6ve tot ale aceluiasiDomn, precum si ale altor Domni pe alte osebite mosii, asemenea fiind neprotocolite;indestul crt acest chrisov, osebit de cele-lalte deosebite dovedI cdte s'ati artitat, estetemeinie, ardtfind pe VrdncenI stdpfinri bastinilor lor intru tiSte hotarele i cu totvenitul, nerésuit in ved, si pe ldngd acestea si indelungata stdpfinire care este po-trivitd eu pravilile firesci i politicescl, i cu obiceiurile pdmintesci, ce s'ati pazitdin vechime , nu lasfi cea mai micd indoéld asupra dreptätil Vrdncenilor, peocinile i bastinile lor. dupä Impärtelile dintre dinsii din mosI si strämosi, si nulipsim a da si In scris cunoscinta, socotinta i rispunsurile n6stre. 1817 Ghenar....

Ceränd prea Inaltului Domn si de la smerenia nästrä, ca ceca-ce vom cuntisce Incurat cugetul nostru, asupra intrebärilor ce ni s'atí fdeut in Obstésca Adunare siIn fiinta de fatä a nelstrd, ad ardtäm atä.t inaintea Indltimii sale prin vid glas, etasi in scris sd ddm ; precum asemenea i d-lor boeril päminteni sä ardte, prin evan-ghelicéseä mdrturisire in frica lul Dumneded, cunoscinta Dumiilor sale, märturisimch asupra Intrebärilor ce ni s'ail fäcut prin vid glas, asemenea i in seria dupä

La tiduld a Indltimii Sale, cunoseinta niísträ asupra adevärului i dreptätiI esteprecum pre larg se aratä prin an aforaua acésta, urintit6re dupä pravilä i obiceiulpämintulul, cdt si dupre dovedile cite am védut i iscdlim.

Al InaltimiI Tale catre Dumneded smerit rughtor: Veniamin Mitropolit Moldaviei.

i plecate slugl : Iordache Canta Ve! Logof6t, Grigore Sturza Logofét, Vasile Cos-tachi Logofet, Alexandra Iancoleil Ve! Logorét, Toader Bals Vel Vornic, AndronachiDonicI Ve! Vornic, Vasile Razu Vol Vornic, Toader Ba4 Vornic, Nicolal HrisoverghiVornic ; 0 alp%

Scarlat Calimach, ca sd indrepte in cAt-và mersul justitiel, introduceun nomofilax, adecA un jurisconsult. Acosta este Stolnicul ConstantinScheleti. (1)

Mal multe lunI functionézA catI-va traduc6torl aI nouluY codice civil.La 1 Ianuarie 1818, Scarlat Calimach introduce, dupà pilda de la

MuntenT, heitmeinia de menzilurl. Prin tiduld gospod numesce Hatmande MenzilurI pe Vornicul Vasile Rosetti. (2) La 1814, erà Nazir lamenziluff Postelnicul Ma vrogheni. (3)

La 9 Decemvrie 1812, nu târdiii dupà sosirea in Ia§T a DomnitoruluTScarlat Calimach, Metropolitul Veniamin i boerri supun DomnitoruluIanafork prin care propun restaurarea CurtiI Domnescl arse.

CAP. III.

Biserica fi sedla sub Sc. Cali2nach.

F6rte importanta este Domnia lul Scarlat Calimach din respectulbisericiT, a §c6lel §i a culturil generale.

Ind. Inainte de a sosl la Ia§T, Sc. Calimach invia Divanul sA secheme la scaunul Metropolitan neuitatul de popor Veniamin Costachi.Nu putea sub asemenea archipästor, succedând streinuluI Metropolitimpus de MuscalT, sA nu r6sufle Biserica §i sA nu se bucure Româ-nul de pa§iT spre inflorire a bisericiT sale.

Amintim in note câte-và din chris6vele, cu call Sc. Calimach avenit in ajutor la diverse bisericI §i mândstirT. (4)

Vedi la Academie, cod. I, pag. 345.Veçll la Academie, cod. I, pag. 343. XX.Acad., 1, 314-317.La 27 Fevruarie 1813, Scarlat Calimach da chrisov de miluire bisericil Talpa-

larilor din Ia0 (Ve4;1I la Acad., V, 16). La 14 Iunie 1812, Divanul Cnejiei Moldovadaduse carte la Ispravnicil de Roman, ca venitul harabagiel, al vedrel 0 al cotululs'a" fie al bisericii Domnescl din Roman (Acad., LXIV, 103). In 12 Fevruarie 1813,Scarlat Calimach reinoesce aceste mili (Acad., LXIV, 104). In 15 Iulie 1814, nou'dreInoire (Acad., LX1V, 105). Cu alt chrisov, Scarlat Calimach a corda ate 15 1. pe bindde la vama bisericil Sf. Atanasie 0 Chiril (Acad. L. 41).

In 11 Junio 1814, Searlat Calimach d4ruesee EpiseopuluI de Roman Glierasim 30

213 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRI1 CALIMACH 25

Ne mArginim ad a constatd, cd organisatiunea datd ConsistoriululMetropolief sub Muscall, 1821., nu a fost desfiintatA.

Acea organisare erà intoemitd de protoereul Lazar AsachievieT, care

salase de tigaril, dejà acordati Episcopiei de fostul Domn Al. Moruzi. (Acad , LXVI, 62).Asemenea cate 30.000 oca sare, 2 Aprilie 1816.In 25 Martie 1816, se reinoesce darul celor 30 de sälase de tigani (Acad., .LXVI, 62).In 13 Iulie 1813, Scarlat Calimach dä Metropoliei un chrisov, prin care ii scutesce

2 rnosli de vadrarit si-i face inclusiv de 200 lei din vama gospod.

Chrisovul Domnului Scarlat Alexandru Calimach Voevod, slobodit Mitropolid, princare îi scutesce doué mosli de vadrarit i 'îi face si miluire cu 200 leI din vamaGospod.

Cu mila lui Dumne4eti, Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod Doran TgrilMoldova:

Se face scire cu acest chrisov al Domniei-Mele, pentru sfinta Mitropolia din Iasi,ea aratandu-ne al nostru cinstit i duhovnicesc pärinte prea sfintia sa Kirio Kir Ve-niamin Mitropolitul täril, precum cä are chris6ve de miluire de la cel mal inaintede noi luminatl Domni, ca venitul de dijmä ce ese de pe mosiile Mitropoliei sd-1scutésca de vadrdrit, asemenea i vama din Gospod, de a luà pe tot anul cate done sutelel, ah Mont cerere ca si de catre Domnia-Mea sä se intärésca asemenea. Dec1 cer-cetand Domnia Mea si vNêndu-se christivele altor luminati Domnl de mal inainte

socotind cà se cade a fi impärtasitä sfinta Mitropolie si de catre Domnia-Mea cuaceste mili, prin acest chrisov al Domniei-Mele asemenea intarim i hotärim, ea laslujba vadräritulul, tot vinul ce va esl de (Nina de pe mosiile Mitropolielcenil ot tinut. Esil i Ioganil ot Tutova sä fie scutit de vadrarit, nimanui nimicasä nu dea. i osebit sä aibä a Ink sfinta Mitropolie din vama Gospod, pe tot anul,cate doue sute lei, carI banI sä se dek de catre vamesil, mi in vindare de va fislujba vdmii, sail in credinta de se va cautà, In douè rin.duri pe an, adecä jumä-tate la liva nascerii Domnului Nostru Is. Chrs. i jumätate la diva Sfintei Invieri.Drept aceea porunchn Domnia-Mea dumné-v6strä boeri vadrari, dumna-tale velvames de Carvasara, de catre totl sa se pazésca intocmaI precum mai sus se cu-prinde prin chrisovul acesta.

Poftim dar Domnia-Mea si pe alti frati luminati Domni, pre carI Sfintul Dumne-deft il va orindul in urma n6stra la Domnia acestei terl, sá nu strice acéstä Luna-ce mal virtos sä adauge sa intrécä pentru a Domniilor-Sale vecinica pomeuire.Scrisu-s'a chrisovul acesta la scaunul Domniel-Mele in orasul Iasi, intru a douaDomnie a n6strä la Moldavia, In anul d'intaiii.Velét 1813 Iunie 13.

(Iscälit) Ii Scarlat Alexandru Calimach Voevod.(L. P.)

Sturza Vel Vist. procit.(Iscalit grecesce) Dimitrie Plagino.

$'a trecut in condica Visteriel de ehrisòve.Constantin Veisa.

26 V. A. URECHIA. 214

nu era altul dec5t tat5.1 gloriosulul de mg' apoI George Asaki. Dupgmoda timpuluI Asaki IsI rusise numele In AsachievicI!

Acéstd organisare (ce o am In notd maI jos) cuprinde o specie deregulament de cancelarie a duhovnicesceI Consistorie, cum si procedareade urmat In cercetArI de blagociiii, protoereT, etc., si actele de desle-gare de cununil.

E de observat ca art. 10 dispune despArtirea completà a justi;iellaico de cea bisericéscA si neamestecul lor. (1)

(1) Ce s' a Aleut in Exarehicisca a Moldovlachia dicasterie, pentru dohovnicéscaconsistorie a Mitropoliei. Moldaviei, adicd in ce chip are sei urmezd eonsistoria

In pricinile ce vin. Anul 1811 Septemvrie in 27 de 4i1e.

'Me pricinile ce vor intrà la acea consiatorie de la InaIt Preaosfintitul Mitro-polit, Exarch si Cavaler Gavriil, sail de la Prea Osfintitul Dimitrie Episcopul Ben-deriulul i Achermanului, adeca' Vicarul Mitropoliei Moldaviel, cu resolutiile, asemeneacererile de la acéstg dicasterie, insciintérile, raporturile, arkgrile de la protopopii

blagocinii tinuturilor, feluri de otnosdnii, atét de la dregétoril duhovnicesci, cumsi de la cei politicesci, i jalobele de la fetele cele particularnice, va avé consistoriadatorie ca BA insemneze de asupra a fieste-cgreia härtie ash: (afard de acelea ce vorfi insemn'ate de Preaosfintitul), adecg s'a primit la anul cutare, luna cutare,qiva cutare, scriindu-se sé se argte, care va si (peg cg are acest fel de intelegere,adecd sé se serie la protocolul in care intrg pricinile, i sé se pue inaintea judeca-torilor spre ascultare.

Pentru de a se serie pricinile ce intrg la acea consistorie, a felului ce s'a po-menit mai sus, si altor earl sunt supuse dohovnicescil cercetárI, se cuvine numaldeck a avé protocol pe mask intru care, dupg algturata alce formé, sé se serieintru dinsul cuprinderea pricinii in scurt, insg pe inteles, i logofétul singur, sadcare scie rinduéla trebilor, cu numér sé scrie, ping ce vor venl cilenurile judeci-

asesoril, dupg a cgrora adunare, unul din scriitori dator este a cetl tetepricinile pe rind, cart s'ad scris inteacel al mesel protocol, si dupg cetirea celei din-CAI pricinl, judecitoril ad sé ieg sama in ce chip urmkg, ca sé facg la pricinileacelea hotgrire pe temelia legilor, sail a pravilelor, i dupg aceea sé se serie indreptul acei pricinl pliroforisitiirea resolutie, adecg anume unde, si cu ce fel de cu-prindere sé se trimétä ? sail dui:4 cum vor socotl, dupé scrierea unuia de aces tfel de resolutie, scriitorul dator este a cetl al doilea i alte pricinl, iar judecgtoriIad sé pue asemenea dupä pricing' resolutie.

Dupg ce se vor ascultà t6te in bung rinduélg scrisele pricini, i dupti scrierearesolutiel drept a fieste-care pricing, atuncia este datoria a se serie dupg fieste-cepricing a jalobelor hotärit6rea pe larg rinduire sail trimetere, ca sé fie pe inteles,scriind întâiú cuprinderea pricinfi i hotlirirea judecgtorilor, i apt:4 dintru aceleasé se lase cite o copie la fieste-care pricing cu insemnare la care lung si subtcare numér s'ad trimis acelea.

Spre a insemna in seria trimiterile pricinilor pe la feluri de locuri, trebuenumai deck a avé dupé formé cea aläturaté aicea catastih, intru care si se


Numa acest neamestec proclamat de art. 10 nu a fost pururea o

acre cuprinderea acelora in scurt, puind pe fievte-care urmator numar, iar cele cese trimit sunt datori a le iscall judecatorii i logofatul.

6. Dacà asupra cui.-va din ceI duhovnicesei ar venl vre-o jalobä, ori de la cine, cai s'ar fi facut vre-un necaz, saü pentru cà petrecerea lui este desfrinatä, safl ellbetiv, si se tävälesee Intre altele scandalisitóre fapte, deci pentru o intimplare caaceea se cade întâiú de a ha de la acela care este asupra lui paraponul aratare Inscris, prin protopopul saù blagocinul tinutuluI, iar and paritul ar raga dui, ail sacarà de la parIsul dove4i incredintate de martoril ce vor fi vrednici de credintä.Dupa aceea sà intaréseä cu juramint, fatä find pfiritorul i parisul, apoi tot peaceiasi martori sa se Intrebe In deosebi fall a fi NO eel ce se judeca, i atun-cia sä se serie pe temelia pravilelor bisericescl vi politicescl deslegätörea hotärire,cu ardtare la ce fel de pedépsd este supus vinovatul. lar hotärirea aceea iscalind-ototl judecatoril i logofatul, sä se adueä spre socotintä vi la hotärlrea Inalt PreaSfintitului Mitropolit i Exarch saú Prea Osfintitului Vicarul Episcopul Benderuluivi al Achermanulul, apoi dupä. intärire sa se faca. implinire; cu asemenea urmaresa se facà si in alte pricini ale judecatilor.

6. Jalobele pentru deslegarea cununiilor, saú a despärtirilor, sa se priméscasé. se intrebuinteze cu chipul cuviinciösei ryinduelI, dupa aceste urmiltöre: 1. Ca.ndse casätorese avénd intre sine rudenie trupéseä sail duhovnicésea atat de apröpeMeat se opresce de pravilele bisericesci Impreunarea lor. Al 2-lea. Cand unul dincasätoriti avénd pre sotul séú via este cäsätorit cu alt obraz. Al 3-lea. Dacä facecare-và din eel casatoritI vederatä preacurvie. Al 4-lea. Dacä care-fa, din cei casti-toriti va fugl si va petrece nesciut. Al 6-lea. Dacä vre-unul din casätoriti dupa vino-vatie se va trimite spre vecinica pedépsa, iar daeä cine-va afar& de mal sus arä-tatele prichil, va cere deipartire, jalobele unora ca acelora nu numal nu trebue ase 0116 In sämä, sail a face cereetare, ce niel de cum niel a le primi.

Töte pricinile ce vor intrà la aceea consistorie trebue sa fie dupä rindualacusute fieste-care in deoselii, cu deosebitä Inväliturd, scriind de-asupra cuprindereapricinil aceea din läuntru, i dupa ce va trece anul, candu-se tuturor pricinilorcatastih, sa se pazésed in archiva.

Niel unul din judecatorI nu Ole sA faca luare aminte pricinilor, ce atIrnade consistorie, a msa singur, ci in adunare de obste, unde fievte carele judeeätortrebue sà fie intrebat de socotinta lui la pricina care se cereetézä, i dacä va venllucrul la neunirea tuturor, atuncia B.A.' se fad. hotarirea dupä socotinta unità a gla-surilor celor mai multe, lush' pre margine tot sä se insemneze socotinta celui ce nus'a unit cu indreptarea insemnaril aceluia, adeca pe ce razimà socotinta sa.

Niel odatà sä nu förnae judecata nelucratä, din pricinä ca. ar lipsl vre-un ju-decätor, ce macar numai doi ar fi, tot sa se faca lucrarea trebilor i hotàrîni, ca

cänd ar fi totl judecatorii fatä.Niel un fel de pricinl earl se ating de judecata cea politicasca sa nu se pri-

naked, cum vi din potrivd, niel un fel de pricinä ce se afirná spre duhovnicascacercetare i judecatä sä nu se trimitá la judecata tea politicasca.

Jalobele (pentru hirotonlile slujiril preotiei, pentru a pune temelie, si a din-Ora bisericilor, cum vi pentru despartirl) cari vor venl pe numele consistoriei,


realitate. TotusI Veniamin face acte, earl In Muntenia nu le p6tesemn5. numaI Metropolitul. Asa In 22 Ianuarie 1814, dAruesc, cu do lasine putero, administratiunea çi folosinta venituluI bisericel S f. Ne-culae (din MuntenI, Ias1) fostuluI Metropolit Serafim din Siria, emigratde 1'6111 Turcilor In Moldova (1)

nu se priméseä, ce acest fel de jalobe trebue ca si intre intiid la InaIt PreaSfintitul sail la vicarul, vi de la dinvii vor intrà cu resolutil la consistorie.

La sfirvitul a fievte-care luni si se aduel InaIt Prea Osfintiei Sale insciin-tare dupi forma ce se aliturézti aice,care din pricinile ce ad intrat In acea luni adluat sfirvit vi care Inca nesfirvite ? insemnind vi din ce pricinti nu s'ad. sfirvit.

lar eitre téte de sus pomenite se adaugi vi de acésta, c5 judecitoril atât 1n-tre sine, cum vi Cu col ce vin la judecati, sunt datorI sä vorovésci lin, cuvinteblinde, i urmitére povätuiril ce se vede la . . . . , ettel locul judecitorid este loca OVA cinstirea i evlavia.

Protoiereil i cavaler, Panu Cunizehiu.Protoiereti Lazdr Asachieviel.Protoiered Andrei Sviridoviel.

(1) Carte episeopalei serisci in greeesee i romdnesee de la Veniamin MitropolitulMoldova. Cu mila lui D-zefi smeritul Veniamin Arehiepiseop ci Mitropolit Moldova.

CM este dragostea iubiti de Dumnec;leti, Incredintéza dumneçIeeseile poruncI, ne-hotärind a fi mal Inaltä fapti buni cleat clinsa, de am pune Inainte micar vi pecele maI întâiú fapte bune, adici vinderea averiI spre impirtirea la säraci, i ceapentru adevér primej die viderati a acestel vremelnice vieti, adecá cea prin foculvi pre cea maI inalti intemeere a credinteI care péte mutà muntf, färd dragostene Incredintim ea' aceste sunt ca o nimio. Acéstä noui i mintuit6re porunci, careivI are cunoscinta dragostel ceI intru Christos, nou'i i neschimbati dupti dumne-Oeésci hotirIre .poruneà noud dad voué, i Intru a césta vé vor cuniisce pre voI,(lack' yeti avé dragoste Intru voI, i cu cit atI fault unuia dintre acevtI maI micIfrati al mel, mie atI ficut.» Acésta Incredintézä, evi sträin m'atl primit» i cele-laltesemne ale dragostel celel dup5 Dumne4t1 datére, i stréinI toti suntem aicea, v'ftotI, dupi cum Qi totI pàrinii novtri, vi una de obvte pravoslavniei patrie avtep-tam, care rémine In vecI neschimbatä, pre care cel ce pentru noi cu milostivireadragostel eel nemärginite instriinindu-se ne-a däruit celor ce pizim poruncile lui

ne aducem aminte a le face pre ele. Datoria néstri am judecat neapératä, vrénda fi bine credinciovI, pre cel ce din a buneI credinte rivnti i dragostel cel dum-neOesci a alergat catre not, prea sfintitul Mitropolit i In Christos iubit al nostrufrate, i impreund slujitor chir Serafim, carele a stitut ierarch canonicesce Epar-chieI din Siria Emisis, ce se anti supusk prea sfintituluI scaun al prea fericituluIpatriarch al mare Antiochiei vi a tot Irésäritul; dar pentru cruglimea stipinitoriloracestor locuri, i pentru nävälirile lor cele nesuferite, lepidându-se de Eparchie, vipe la multe locuri umblind, ea la un liman, fill de primejdie vi de valurile acesteivieff óre-cum slobod, eitre acest bine credincios Qi de Dumneqleti päzit stilpinesepämint al EparehieI néstre a nazuit; näclijduind cd cea din multà vreme i imbu-nätätitä petrecere stricatd 6re-cum a cufintätiirel dumneleescI coribii a locavulul Bel

217 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRII DAMMAM 29

Cu t6te acestea, cate-vA luni mai thrdiù, pentru un schimb de mosieCu o mosie manAstir6scA intervine un chrisov domnesc. (1)

cel dint linistindu-se, se va invrednicl de putinä 6re-care odihnd. Socotind deal noiIn destul, am gäsit drept i dint lucru a aräta pre cea putinciósd de odata aDumnedeescil slugi odihnä, nu atata adecti &AAA trebuià, ce MA cea dupd vreme nevoene iertà. Am socotit pentru mica 6re-care a bdtranetelor sale mangdere a-i da sprelocuintd sfintititul locas al celui dintre sfinti Parintele nostru Ierarch Neculae, fa-cdtorul de minunI, ce se and in popor cu numirea dupd loo Muntenii de sus, §imicul acela venit care pe an se stringe din china casutelor si a dughenelor a i seda spre trebuinta sa, pentru tótä viéta; si sfintele vase si vestminte ale sfintului locas,dupa cum prin deosebit izvod se cuprind, impreuna cu tóte cele-lalte in stiipénireasa, a se da, spre bunà pazä, unde neoprit are Oa voia a savirs1 ale archieriel du-pre cum cei de prin nitinastirl Archierei; si de astfidI Inainte intru tótá viéta safie si BA se socotéscä purtator de grijii si stiipfin tuturor ale acestui dint locas,miscatórelor si nemiscdtórelor lucruri, dupre orinduéla Archiereilor celor ce pentruOVA* vieta lor igumenesc si a igumenilor ce se aria in mänästirile de aice, fárà sfise supere de cine-và cat de putin cu cuvint de embatic sail de vre-un alt dar, cibine economishnd ale acestui sfint locas miscatóre si neraiscdtóre, a fi eromata,si veniturile dintru acestea stringêndu-le 'Ana la cea mai de pre urma a sa ré-suflare. Iar dupa mutarea sa catre Domnul, tóte si cele prin izvod incredintate,miscatóre i nemisciltóre lucrurI intregl si nestrAmutate, sti se ptizéscd, si ori catealte se vor mai afierosl in vremea pistasiei sale, Mite acestea dupä obiceiil suntlucrurl ale acestui sfint loca i nestramutate, rémáind acest dint loca§iaräisub stäpfinirea Sfintel Mitropolii, dupa cum si mai inainte, nicl un cuvint neavénd loc de a se instrAind din st'apanirea sfinteI Mitropolii. lar deed mai Ina-inte de mutarea sa dintru acéstä viéta, spre linistirea sa ar vol si se mute intealtloc mai bun, si atuncia biserica si lucrurile sale intregi, rémiiind dupi cum iincredintat, are slobodenie a se mutà unde ar vol, lar eel ce Odd acum, cu chipde epitropie ail iconomisit lucrurile acestui dint locas, de acum inainte reman dinacéstá epitropie slobodl, stdpan, oränduindu-se purtätorii de grija si iconom al aces-tei bisericT, si celor dintr'insa miscAtórelor si nemisciltórelor lucrurl, pe Prea Os-fin tia Sa. Acésta mängaere gdsind spre linistirea sa, i obstésca a tuturor noudfolosinta duhovnicéscil a celor ce locuim acest de Dunanedeil pazit p'ämint, a preabine credinciosului nostru Domn si purtAtor de grij'a; §i a alesilor de bun neamboeri, a tot sfintitului cliros, si a OM' plinirea pravoslavnicä. (cad ca un archiereilal inaltulai Dumnedeil pentru obstésca noud tuturor mfintuire 2.60 pe Dumneletl,si cele feted de sänge jertfe aduce spre milostivire). Pentru acésta, i acéstá a noa-strd lucrdtóre scrisóre s'a fäcut, care are puterea neschimbata de scristire temeinicdspre neclintiti linistire §i nebintuitä a Prea Osfintiei Sale ; si cu a nóstrd pecete siiscaliturd s'a intärit. 1814 Ghenare 22.

Veniamin Mitropolitul Moldovel.(L. S.)

(1) Chrisov intdritor pentru schimbul fcicut intre Epitropia Hufuluf.cu Speit. C. Roset.

Insciintare se face cu acéstd carte a Domniei-Mele, cá dupä multe pricial de ju-decata ce ail urmat pentru un schiMb, pe la anul 1800 Ngemvrie 19 4'11 fdcieit

30 V. A. IIRECH1X 218

$ i pe cand face Veniamin acte de asa natura, singur fàrä partici-parea luT Scarl. Calimach, el cere si dobandesce un act de bineou.vintare al PatriarchuluT Chiril din Constantinopole si al tuturor mem-brilor Sinoduldi: Constantinopolitan In Malt 1815 pentru a-sT jus-

intre Episcopul de atuncia al Episcopiei Husulul Chir Gherasim i intro SpatarulConstantin Roset, fiind la acea vreme Clucer, adeck dand Episcopul un iaz cumiirä In apa Crasnei, ce se numesce iazul Savei i partile ce le are in mosiile

Averescii pe apa Crasnei, la tinutul Falciulul, i Cioricenii la tinutul Vas-lumlul, iardsi pe Crasna, lud.nd impotriva Episcopia alte pärt1 tot de la tinutulFdlciultil, cum se cuprinde la scrisiírea de schimb, asupra cäruia schimb Inca laanul 1805, plecand jalbd catre domnie a rudele lor afierositorilor acestor partl atreEpiscopie, cu cerero ca sa se strice schimbul urmat intre Episcopie, cand atuncia,dupä judecata ce a urmat, s'a fost intarit urmarea schimbulul a se Ozì intocmal,indatorindu-se i acea Episcopie cu acele trebuincieise catre chipul zidit de afiero-sitor. Dar dupa jaiba data cdtre Domnia-Mea in anul trecut de eätre rudele afie-rositorilor, cerênd a se stricà schimbul i pärtile afierosita dupa cuprinderea daniel,sa remae in stapanirea Episcopiei. Din porunca Domniei-Mele s'a Infiltisat pricinaIn judecata Preosfintitului Mitropolit si a domniilor-sale Velitilor boeri, cand vé-da.ndu-se dovedile amandoror partilor, schimbul urmat s'a cunoscut netrebnic, devreme ce insusi afierositorii opresc pe Episcopie, ea niel cu un chip ea nu instil-ineze afierosirea sa, care socotinta prin anafora fäcêndu-se sciinta, t3i cercetandu-sesi de catre insasi Domnia-Mea dovedile amandorora pärtilor cuprinse la anaforii,am hotarit ea schimbul urmat intre Episcopie i hare Spatarul sd fémaie cu to-tul deslegat i stricat, fiind împotrivá i cu calcarea hothriril legaturii !litre Epis-copie i intre afierositor, luand In stapanire Episcopia Mite acelea afierosite, fdriisd fie volnica vre-odini6rà a le instraina sub niel un cuvint, pastrandu-s1 EpiscopianestrAmutat datoriile, intocmal dupi cuprinderea scrisorii de danie a afierositoru-lul, rèmaind i intäritura schimbului din anul 1805 anerisitä, ca una ce schimbuleste anerisit, iar pentru cheltuelile ce a ardtat preotul Gheorghe cá a facut cu bi-serica, fiind cu multumirea amanduror pärtilor, s'a ho Wit sa. platéscä Episcopiauna mie cincl sute lei, intarindu-se aceeasi anafora. In trecutul an 1814 Maiii 22, sjcu a ni5strä Domnésca iscalitura si pecete.

Apoi in curgetorul an, la trecuta lunä Maiil, aratandu-se ca jalba catre Domnia-Mea iubitorul Episcop al Sfintei Episcopil Husului Chir Meletie, cum ca dumné-lorEpitropii easel stivirsitului Spdtar ar fi pus secfestru pe venitul par tilor hot:bitede catre Domnia-Mea sa le lea. Episcopia in stapanire, care jalbä fiind rinduitä ladumné-luI Ve! Logofatul sá cerceteze i sa pue la cale, unde in fiinta PreosfintitululMitropolit si a domniilor-sale velitilor boefl, s'a intrebat pe dumnd-luI Vel VornicNicola' Hrisoverghi, Epitropul easel raposatului Spatar Constantin Roset, ce area raspunde, si sub ce cuvint s'a secvestruit venitul partilor date cu Domnéseanäistra judecatä in sta.panirea Episcopiei ? Raspunsul domniei-sale a fost acesta: caréposatul Spatar ca unul ce nu s'a Infätosat cu anafora inaintea Domniei-Mele,Epitropicésca datorie ii silesce a se infatiO. Deci dupa ce si insusi s'ainfatisat si s'a intrebat la ce nu-s multumiti, cererea domniei-sale Vornicului afost tot aceeasi, precum i Spätarul cere, ca Bà se urmeze dupii anaforaua de laanul 1805, care intaresce sc'himbul, dar acea anafora, precum s'a ois, de sine ramble

219 DIN DOIVINIA LUÎ ALEXANDRTJ CAMMACK 3E

tifich §i intArl dispositiunile ce era in drept sd le ieà cu de la sineputero, cu referintd la manästirile de la Socola, Varatic §i Agapia.

Ce sunt acele dispositiunl luate de Veniamin ?La Socola era manästire de maicI. Av6nd a organisa acolo semi-

nariul, Veniamin mutd putinele cdlugärite de aicl la Agapia, undeera pana' atina mandstire de cillugdri. Fie proa marea apropiere am-riT de ailugarT de M-rea Vdraticul, fie din alto motive, Metropoli-tul Veniamin muta' la alto mandstirI de cAlugdrI pro cel 15 monachT,carI tedie"' la Agapia i acolo fac loe cdlugaritelor de la Socola. Ma-ndstirea VdrateculuI o uni apol cu aceea a Agapiei, dar a§ezd la fie-care deosebitd staretd.

De sigur aceste stramutdel atitard nemultumirt Metropolitul Venia-min creglti sa so acopere de off ce acusdrirdobandind aprobarea mo-rara' a PatriarchieT, atat asupra strä'mutdrilor, cat §i asupra organisdrisi§c61eI de la Socola, cu limba romana §i cu din venitul desfiintateImandstir'l de maid. Scrisórea patriarchald se termina' Cu «deslegare»de pdcate pentru Metropolitul Veniamin, pentru maicele starite §i pen-tru tóte calugdritile mórte §i in viétd.

Cat va fi costat pre Veniamin acéstd scris6re de indulgeng §i careIn aparentä era contrarie autonomiel bisericil Moldovene? (1)

rara putere, neavénd Episcopia putere de a instreina patine afierosite, niel slobo-çlenie dupä insäsI scriseirea de afierosire catre Episcopie, de a le insträinà vre-odiniórá sub niel un chip. Drept aceea, in pontul scrisoril de afierosire catre Epis-copie, judecand, hotarim, ca Episcopia sà.i iea in deplina stapanirea sa partile ara-tate, remaind schimbul cu totul stricat, respunçlênd clironomil réposatulni Spatarsi venitul pe anul trecut 1814, ce am fi luat de pe acele partí de la hotarirea jude-catil inc6ce, sfirsita remaind acata pricinä in ved. 1816 Iunie in 18 cjile.

Ve! Logof6t.

(1) Chiril cu mita lu Dumne(leii Archiepiscop cetatil lul Constantin, Romil cel nouë,fi a Miel lumea Patriarch.

Se cinstesce adecä desavirsit amaruntimea, i mal ales unde predania bisericéscasail scrisa sad nescrisa, mal inainte apucand, a insemnat ceea-ce trebue a facesaci a nu face. Niel cuvintul iconomiel 'fina nu se trece cu vederea acolo, undeputin slabind arnäruntimea, sad spre a izbavl sufletele din perijare, sail spre a cas-tiga folosul cel ce pana atuncia nu era. $i pre acésta o póte afià cine-và in multelocuel, cercetand adeca felurl de iconomli a faptelor i prefaceel a legilor, si a ace-lor ce se aflà miscarile dupa cererea vremil si nevoile i intampldrile lucrurilor,pentru intemeerea sistemel pravoslavnicilor, i pläcuta lui Dumneçlett otcarmuireasfintitelor biserici si a Dumneçleescilor lacasurI. Cadí kite spre zidire a. se facey

32 V. A. DRECHIA 220

221 ro: bombnA Lui ALEXANDM7 CALIMACI1 83

Din respectul toleranteI religi6se In actele lul Veniamin Metropolitul

apostolescul cuvint hotärèsee, si eä, sah fäcênd noI, salí qi (Patri, seoposul trebuea se lucrà spre intemeerea aproSpelul, si a se Indreptà spre folosul fratilor. Acestfel de economie se vede cä en cuvint a uneltit si pe prea osfintitul Mitropolit al Mol-doveY, carele pre acea de Dumnedeil päzith Eparchie canonicesce o otchrmuesce,prea cinstitul i Exarhul Plaiurilor, intru Duhul Sfint iubitul i doritul nostru fra-tele si Impreuna slujitorul Kir Veniamin, pentru aceste urmatelre din eparchia sasi supusä sfinteI sale Mitropolii, trel sfinte mandstiri, a Agapiel licem, a SocoliI sia VärateculuI, cäeI velénd mänästirea AgapieI réll i färä Intocmire otchrmuindu-se,si pro monachil ce Intru clima se nevoiah (cari abià erail la numér cinci-spre-Oce),féléndu-i eä locuiati färä de orinduéld, de capetele lor, si cä prindeail numal locul,i-a mutat intr'alte mangstiff, si In purtarea de grijä a Egumenilor dinteacele 1-asupus, lucrând petrecerea cea cucernicä si potrivitä podviguluI lor celuI eälugarese.lar pe cälugäritele din Socola putine fiind pi acestea la numér, si carI din a lor o-cArmuire aicI $i acolo se purtati, si Intru nu putine neorinduell ca adevérat, si In vä-tämare sufletéseä cädeaii, si nu mica.' smintélä dati, pre acestea In mândstirea Agapielle-a asezat, unind cu acésta pe cea-laltá mânästire a Väratecului, locuintd de femel,

acésta afländu-se si in destul numér de calugarite vrênd; alegênd prea sfintia sa siasezhnd intru fieste-care Staritá cinstitä si care aveä ispitire de monahicésca otear-muire ; adecil In mân'astirea Agapia pe monaehia Elisaveta, lar Intru a Växatecului pemonachia Magdalena, orInduélä si hotarI puind lor, prin care viéta lor si de Dam-neçbeû si de totI läudatä s'a fäcut, legAnd Impreund i armonia cea burla asfintelor läcasurl prin ajutorul unora cätre altil si fratésca lubitä legäturä. Iar pemfinAstirea Socolil o a arätat $c6la obstésa, spre a se, Invätà Inteinsa fifi scdp11-tatilor preoti de acolo, spre a se hrdni, si a se ocrotl din veniturile m'anástirildascAlI Intru acésta ispititl a asezat, carl paradosesc In obicInuita limbä a locululttätä invétatura, Incá. $i dogmaticésca bogoslovie a lui loan Damaschin din limbaElinéseä, fiind thlmäcità in limba loculul, i sfintitul catihisis asemenea fiindmäcit, si Impreunä cu acestea paradosesc si psaltichia cântät6re.

Acestea cu adevérat a$1i s'aú iconomisit i s'ah isprävit ca archipästoréscä proniaprea sfintieI sale, care este ertatá si din InsfisI sfintele legi la cei ce pre alocuriarchipästoresc, precum este bine arätat din Apostolicescele $i Sobornicescele cani5ne.Ertfind lor puterea tuturor bisericescilor lucran, i iubitä de Dumnelleil otarmuire

maI virtos catre acéstil prea de nevoie punere la cale si alclituirea unitä si fin-pretina' glasuit6re a fost i socotinta si domnésca plecare a celui ce atuncia slävitotarmuià domnia prea InältatuluI i prea blagocestivului Domn Kiriu Alexandru Mo-ruz, prea doritului sufletesculul nostru fiii. CäeI cum nu; unde arätatá este contenireaceI de sinesI otcdrmuirI aceea, $i cea desdfirsit $tergere a miscärilor celor vätämä-thre de suflet si smintithre, i iarasI cunoscutá este monachicésca bund rInduéläcea din prefacere i cea pläcutä lul Dumnedeft a celor Impreuna nevoit6re petrecereImpreunä, si dupá tete vederatä este folosinta cea din multe feluri ce isvorescefiilor nevoia$ilor preoti din prefacerea mänästiril intru sc616. Dar fiind-cä s'ah aflatIn pomenita málndstire a Agapiei trupurf a acelora mai 'nainte trecute din viétilmonachii nedeslegate ; cele ce Impreunä se nevoiesc acum filtra acata mhnIstire,propuind de pricinä presträmutarea a 6re-carI vechi hotärIrI, ce eraft obicInuite pa-rintilor ce mai 'nainte s'ají nevoit Intru acésta, i eraft orinduite de cdtre acola a se

Analele A. R.Tom. XXIII. Memoriile Se* Isiorice. a

B4 v. A. uktolul 222

este de dis ce-va. LipoveniT, céslovail prigoniti in Rusia, stint toleraff in

S'all Inffitisat la prea sfintia sa si s'aú rugat ea, prin a sa mijlocire, catre anéstrà mare bisericä a lul Chr. indestulata, sä se dea bisericésca slobo4ire si ertare;si dar prea sfintia sa, scriind eltre noI, a pus Inainte ferbinte cererea monachiilorintru aceeasi vreme rugandu-se, ca i monachiilor pentru pomenitele pricinl i preasfintiel sale pentru prefacerea acea Imbelsugata sa se dea deslegarea i slobogire,0 dar primind noI cu bland* cererea, pentrn cá aratd bunul cuget i cinstirea deDumnelleil a prea sfintieT sale, si Cu cuviinci6sa Mudd Incununand-o : Intâiú In-tdrim adevgrat tóle cdte prea sfinfia sa pentru pomenitele din eparchia sa treimtindsti6re a (twat, ca unele ce se fin de legiuita iconomie, i sunt mantuitére,

folosesc i spre blagocestie i spre zidire i spre sporire: iubite de Du mneoled,de 6menI láudate, apoI ash smerenia niisträ Cu ceI impreuna' rugatorI ca noI Intruacéstä scrisére, Impreuna ca prea fericitul i prea sfintitul Patriarch al Ierusalimului

a Oa Palestina Kirin Kir Policarp, i Cu prea einstitil sfintitil archierei, iubitildoritil nostri fraff si impreuna slujitorI, prin Dumnetleescul dor, daruire, i stäpa-nire a Prea Sfintului i fäcétorului de viétä, i stapanitorulul Duh, care este data caadevérat de la Domnul i Dumneopul i Mantuitorul nostru Is. Chr. Dnmne4eesci-lor i Sfintilor sél UcenieI i Apostoli spre a lega i deslega gresélele ómenilor,carele a dis lor : .Luati Duh dint, i orI-cdrora yeti era pacatele, ertate vor fi, siori-eärora le vetl iné, tinute vor fi. Si iarasI cate vetI lega i deslega pre pamInt,v or fi legate si deslegate in ceruri. De la aceia dar si la noI dupa mostenire ajun-end Dumne(leescul luI i nedesertatul acesta dar, avem ertatl 0 pre pomenitul fratelenostru Veniamin archiereul, pre cele intru amaudouè mandstirile, starita Elisavetasi Magdalina, si pre Cede cate intru aceste manastirI petrec linistita viétä marl 0mid, de fieste-ce rInduéld i tréptä via i réposate, i avem deslegati de tot sufle-tescul i trupescul pacat, la ori-cate i acestia ea nisee eimenI fiind, i trup supuspatimilor purtand, i lumea acésta mult päcät6sä locuind a pacätuit, i luI Dumneleilad gresit cu cuvintul, cu lucrul sail cu gandul, intru sciintä, sad intre nesciintfi, ara-tat, sail nearatat, ca voie sad färä de voie, dupd t6ta vremea i locul si chipul, i Intrut6te simtirile lor, si s'a supt blestemul pdrintelul, sail al maicii lor, ad fost supusl,sali subt a lorusl anatemä ad cäçlut, sat ca juramint s'ail jurat, si 1-ail &Meat, sailblestem bisericesc i afurisenie ad primit vre ()data de la preot, sail de la Archie-red, sail de la Patriarch pentru orl-ce pricinä, i lenevindu-se n'ad dobandit ertare,sail pre cele oprite intrebuintandu-I e, de cele catre Dumneçleil de voe fagaduintedepartat, sail de patima iubiril de sine fiind stapanitl, i lunecandu-se de pedicelevrajmasuluI, hotare bine asezate calcat i datoriilor de amaruntime mona-chicesci nebagatorl In sémä s'ail arätat, i dinteacéstä legaturá nedeslegatii ad luat,sah ca gura si cu buzele ad mintit tire-and pentru rele dobän4I, saii pentru sfire-care altä pricind, sah pentru ldcomie i invärtoprea sufletului pre Barad nu 1-admiluit, set çiulele postului ad deslegat, sad särbätorile nu le-ad tinut, sail ca necins-tite i necuviincitise 6re-cari socotinte i aducere aminte frumusetea sufletului o adInnegrit, §i pre cea de Dumnecjeil tèsutä pod6b5. a Dumne4eescului botez o ad in-tinat, sat de duhovnicescii lor pdrinti ascultat, si nu I-ah bägat in sämä, i cal-Mori s'ail facut de cele ce s'ail fägäduit a päzl, sah intru alte öre-cari pätimaseplicate ori §i cum s'ail alunecat, si ad cOut dui:4 omenire, pentru care tóte i po-cäindu-se s'aii märturisit duhovnicescilor lor pfirinff, i canonul cel dat de la dinsii

Moldova. Ewen se Immultesc §i IsT Immultesc casele de rugAciunT.Biserica catolicI insl este nemultumità.

din inimä primit, i a-1 savIrs1 sirguit : Dinteacestea dar Vote sciute i ne-sciute päcate ale lor ate märturisit duhovnicescilor lor parintI, din vinovätiesi din legaturd, II deslegam pre el, si sloboçli II avem, i ertatI intru darul PreaSfintuluI Duh, i Intru a tot puternica stäpanire i har: That clack' 6re-earl gre-séle pentru uitare, saú pentru altä 6re-care omenéseä neputintä., läsat nemär-turisite, si pre acelea tóte iartä-le lor milostivul i iubitorul de 6menI Domnul, pen-tru InsasI a sa iubire de 6meni, i nemärginitä si neaseménatä bunätate.

Asa stapane, mult Indurate Dómne, Isuse Christóse, DumnAleul nostru, biruéseämila ta cea nemäsurata, i iubirea de 6menI cea neasemënatà i necovIrsitä, si nutrece cu vedere fäptura milnilor tale a se Ingrij1 de per4are, ci ascultä-ne pro noIpficatosil i smeritil robil tei, earl ne rugam tie pentru robiI tél acestia VeniaminArchiereul, Elisaveta i Magdalina, i pentru bate cite Intru pomenitele dou'é ma-nastirl binititá viétä petrec i mari i micI de fievte-ce orInduélä i tréptaOre i réposate i tótA legatura de-asupra lor, care acestia asupräll din ränire saiidin altä 6re-care pricinä ail tras, deslég-o ca pe un bun si iubitor de 6menI, Dennne,

iartä-le lor cu iubire de milostivire tóte c5.te In viétä, rail i nesocotit de dinsiis'a facia, cu iubire de 6menI trecênd cu vederea bate dupa negräita mila ta vi dupämultimea bunatatiI tale, cad aI bogate rturl de mild, i noian de Indurare, i s-ane de milostivire, i izbavesce pre ei din vecinica muncä, Invrednicindu-I Imp&rätieI tale 5i starll ceI de-a drépta , si pe eel ce vietuesc dintru acestia päzesce-IIntru tóte ilele vietil lor, i lucratorI poruncilor tale aratä-I, Intórce fata ta de catrepacatele lor, luminézä ochil lor ca nu cum-via sa adiarmi Intru mórte, serie numelelor In cartea vie;i1, i Invrednicesce pre el a bine pläcé tie, si a face voia ta proasfinta pänä la cea maI de pe urmä a lor rasuflare, nevätämati pazindu-I In sufletsi In trup, jarA a adormitilor Intru acestia si a vietuitorilor tél acestia, dupä mu-tarea de aicea, timpurile Intru stihiile dintru carI sunt alcätuite a se deslega,Willa a se face binevoesce. CM tu al lis Dómne: aPamint estI si In pämInt tevel intórcep, iarä sufletele lor In locul viilor i in läcasurile dreptilor asézd-le, vicu cele ce se mantuesc numére-le pre ele, cu mijlocirile 1 cu rugaciunile Prea-curateItale Maice StäpaniI NascatóreI de Dumneçleii i pururea Feciórel Mariel, si a cinsti-tuluI slävituluI Prooroc Inainte Mergatorului i Botezätorulni loan, a sfintilor slä-vitilor i intru tot läudatilor Apostoll, i cu ale tuturor sfintilor, carI din vecl bineail placut tie. Amin. 1815 In luna luI

Patriarchul CetatiI luI Constantin Intru Hs. Dumneçleil Evhetes.Al IerusalimuluI Policarp Sinefhete.Al Chesariel Filodef.Al Efesulul Dionisie.Al Iracliel Meletie.Al Chizicului Constantie.Al NicomidieI Atanasie.Al Nicheii Antim.Al HalchidonuluI GherasimAl Dercon Grigorie.Al Neochesariei Meletie,

223t,Thl DÒMNIA LITI ALD5CANDRIT CALIMACH 35

Biserica catolicd intervine, ce-i dreptul, contra vechiuluI drept altériI (1) prin Agentia austriacd In un interes al el. Acésta anuntd InSeptemvrie 1815, cd pentru biserica catolicd se va face un archiereilCu titlul (Bacovius».

Scarlat Calimach rinduesce afacerea In cercetarea MetropolituluI Ve-niamin, a EpiscopuluI de Roman Gherasim §i a biv Vel Logofetilor :Costache Ghica, Iordache Canta §i C. Bal§, cu urmAtorul pitac:

,Facêndu-ni-se arätare de cdtre cinstita K. K. Agentie, precum eä din partea Au-striel este socotinta a se hirotonl si.ca sa vie in Moldova un archiereil catolicesc cunumirea de Bacoviu, pentru top cei locuiti in pdmintul aeesta de lege eatolicéseä,rinduim cà adunându-vé la Sf. Mitropolie, sil faceti cereetare si socotintä de s'aobicinuit vre-odini6rd a veni in Moldova un ask archiereil, se' cu aseménare acestuiasi de când a contenit venirea si pentru ce ? si prin anaforà indatä sil insciintati.1815 Septemvrie 9.,

Cod de doc. de la Metr. Iasi, fila 159.

Consulul frances din Ia§I Fornethy seria ducelai de Richelieu, In 27Fevruarie 1816, relativ la cererea Austriel do a InvoI guvernul Mol-dav existenta unal episcop catolic, cd Divanul Ora a trimis arz-magzar la Pértd, cerénd sä nu se aprobe cererea. Pérta a aprobatvederile DivanuluT Moldav.

CAtI-vd anT mai tarcjiii, Metropolitul Veniamin va mal da un réspunsnegativ la cererea Austriaf. Necunoscênd trecutul bisericil catolice,nepricepénd importanta existenteT, In Moldova mal ales, a unui epis-cop latin dependinte de guvernul tériT, iar nu de un guvern strein,fatd cu satele néstre catolice, Biserica romând va face gre§éld de anegh celd catolice dreptul de a avé un archiered al el propril

Biserica romând In Basarabia cap.-6U chrisov impérdtesc do consti-

Al Parona..xiei Grigorie.Al Sofiel Teofan.Al Varniei Hrisant.Al Gospiei Calinic.Al Samului Chiril.S'a scos din limba Elinéscil pe acéstii patrioticésc5 de Stolnicul Gheorghe Gra-

maticul acestil smerite Mitropolii, la 1816 Iunie 12.Smeritul Veniamin Archiepiscopul Moldaviei.

(IscAlit insusi)(1) Domnii nostri cei mari tot-deauna afi rec lamat dreptul de a recomandk el

seaunului papal candidatul de episcop catolic.Veçli memoriul acestei episcopii in,Ateneul Român,, din Iasi.Veçll Bandinus, in caletoria lui in Moldova, la curtenlui Vasile Lupul.

36 V. A. IIRECIIII 224

tuire. Rescriptul Imp6ratuluT Alexandru cdtre Exarchul i Metro-politul Gavril, strdmutat la ChiOn'éti, promitea connationalilorcà vor fi guvernatT «dupei legile i datinele lor». (1)

Ce frum6se promisiunl!Cat de putin fura realisatel

(1) Rescriptul Impératuldi Alexandru Autocratorului Rosiel cätre Exarchul si Mi-tropolitul Gavriil, dat in Petersburg, la 1816 Aprilie 1.

Prea sfinte Exarehe i Mitropolite GavriilLocuitorii BasarabieI, intrAnd subt domnirea RosieI, aú dobfindit privilegiul cu-

venit i putincios a li se da de la un gavern, ce se povatuesce de inv4iturile sfinteinóstre religiunl, 0 care se conduce in tintirile sale politice de principiile moralultilsi a dreptätii. Aflandu-mé in asemenea deplinä bunä-vointä ciitre acésta provincie,am orinduit la inceput ca provisoriti sä se guverneze Basarabia *dupg privilegiile,datinele i legile el cele vechl. Mai nainte de a statornicl intru deplinkate organi-satia guverndriii acestel provincil, am voit mai intaiii de a mé incredintà din apli-catiune de mara unor asemenea mäsurI, 0 am a0eptat ca timpul, imprejurärileadevérate raporturI sä mé incredinteze de resultatele acestor cercdrl. Tot ()data amertat locuitorilor provintieI 0 tot felul de bir, pe trel anI de Pe, cu scop de ase imbunätäll starea lor materialä, i ash, aducéndu-I gradat de la o inlesnire laalta, sil prepar indoita fericire a acestul popor.

Insa cu mare pärere de réii m'am insciintat prin organe vrednice de credintd,cà tintirile nu ail isbutit, i cà neorinduelile aii ajuns la gradul cel maI nalt, Meatmulte din familiile pacInicilor locuitorI, pá'räsind locuintele lor, cautd addpost de sed-pare peste hotar. Asemenea fapte cer neapèrat cea de apr6pe atintire a n6strane indémnd a luà nfésuri intru a se puté stirpl ast-fel de WI incuibat, 0 pe viito-torime a imbunätäti scirtea acestei éri, dupd dorinta locuitorilor i dupä do-rinta n6strä. Drept aceea, am hothrit ca sä trimitem acolo un dregétor imperialdeplin imputernicit, in carele putem pune t6td a ni5strä incredere, i carele ca unmijlocitor al nostru ne va puté raporth de Vote cu amänuntul, ca asa cunosand ade-vérata fatä a lucrurilor, sä fäptuim prin mäsurile potrivite imbunätdtirea acestei téri.

Scopul nostru este sä häräzim provincieI acesteia privilegil de a se guvern'a dupdlegile i datinele lor, i ca tóte clasele locuitorilor acesteI 01.1 sti aibd driturI egalea se bucurà de dreptatile si de ruostenirea strämosilor sé!, precum si de buna-vo-intä ce avem noi chtre din01; incit toff in genere si tagma eclisiasticä i cea a no-bililor, a negutitorilor 0 a poporului, sä fie de o potrivd protegiati de cdtre aseme-nea legiuirI. Voim ca acéstä térà manelsd i in privirea agriculturii i in privireacomertuluI s'a' se insufletéscd prin asemenea amid organisatie ; lucru, pe careleastept de la zelul delegatului nostru, 0 de la confäptuirea locuitorilor Basarabiel.

Pentru aceste binevoit6re ale nóstre tintirl, ineunosciintand pe Prea sfintia ta,orinduim ca cele de mal sus insemnate sä se traducil in limba poporuluI i BA' secetéseä prin tofite bisericile pästoriel sufleteseI incredintate voué, ca sà se incunos-ciinteze de aceste prin mijlocul ierurgoOlor bisericil t6te clasele Basarabiel: clerul,boeril i poporul, cà ochiul Nostru privighézd pentru fericirea lor.

De bine voitor al Prea Sfintiel Tale,Alexandrn.

225 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACI1 37

qc6la fi cultura generalei. Cat privesce cultura In genere a natiunilromana, dejà am tratat acéstd Intrebare ocupandu-ne de mersul §c6leIla Domnia luT Ioan Caragea 1de la MuntenT. Ad l vom amintl numalprincipalele documente de la Scarlat Calimach cu referintd la §c61d.

Una din preocupatiunile luí fu c61a, &del acest Domnitor era ne-indoios un om cult, dupd mdrturia tuturor contimporanilor

Sincronistic cu seminariul de la Socola §i §c61a de la 5-tul NicolaeDomnesc era deschisg, dupà 1812, §i a§à (lisa Academie, do la Metro-polia din Ia§1. G. SOulescu, In scrisórea de dedicatiune cdtre MetropolitulVeniamin, a GramaticeT romanesci ce a tipgrit In I4 la 1833, amin-tasco cd, fiind el In virstà de 13 anT, la 1812, urma la §c6la acésta Incursul filologia i al sciinfelor. Sláulescu a frecuentat §c61a acéstap5.nO. la 1819:; prin urmare, nelndoios, §c61a existd pand la Eterie.PrimiT profesorI aT *c6lelor nationale de dupd Eterie sunt colarT alAcademieT de la Metropolie. Daca organisatoriT §cóleT alano ail avutIn gand, cum cred uniT, sà desnationaliseze prin ea nouille genera-tiunl, invètand grecesce, generatiunile de la InceputulacestuT secol aú simtit romanesce! Gaina a clocit §i condus puT depasOre, carT ala lOsat pe vitriga lor mamd pe malul MOL

Dintre §colaril Academiel de la Metropolia din Ia0, G. S'e'ulescu afost trimis la studil In strdinatate, dupd. 1819.

Cea mal frita preocupatiune a DivanuluT este sd creeze veniturT su-ficiente pentru intretinerea §c6lelor. Cu acest scop se adunA Metropo-litul Veniamin, Episcopul de Hui Meletie i boeriT Vel Logof6t lord.Canta, C. Bal§ §i Vel Vornicil Manolache Dumitru Beldiman. El supunluT Scarlat Calimach anaforaua de la 25 Martie 1813 prin care, pe MITAceT cate 2 lel 16 parale impu*I la tot preotul §i diaconul, aruncd otaxti asupra tuturor mandstirilor i bisericilor, fdrä de a scutl. i peMetropolll §i Episcopll.

MaT inscriti condee diverse de la Cassa räsurilor §i de la cumpOrd-toril vAmilor, ocneT, desetineT, goOineT, vddrárituluT, de la Telal-Ba§a,de la Izbap, cu o subventiune de la Visterie, apoT de la totT slujba§iI,IncepOnd cu Metropolitul §i Episcopil §i pand la cel din urmd boercu caftan i de la egumenii noT. Mal sunt obligati boeriT a pida taxe,când îi trimit copiil la §c61d. Taxa variéza dupä trépta boeruluT(impartitI in 3 clase). De la Orfanotrofion tna. primesce Cassa §c6-lelor o subventiune de 4.000 lel. So mal acordd §c6le1or scutelnicT, po-slu§nicT, etc.

Domnitorul, aproband la 25 Martie chibzuirea boerilor, maT. inscrie

38 V A. DRECHIÀ 226

la veniturl si cale 500 Mi de la fie-care Vel Hatman si Vel Vistierrinduit din nofi. (1)

(1) Anaforaua pentru veniturile i inerea qc6lel din orasul Iasì, intarita de ScarlatCalimach Voevod.

Noï Scarlat Alexandru Calimach Poevod. Cu mila luí Dumne4ei Domn re'riïMoldovel.

Cercetarea si socotinta prea Sfintitu1uI Mitropolit, cu iubitorul de DumneleilEpiscop Hui, Impreuna eu dumné-lor Velitii boerl, i cu alti boeri rinduitI, cu-prin5i mal jos prin anafora, pentru veniturile itinerea kicellel din orapl Ia§i, vé-46ndu-se 131 de catre insumi pomnia-Mea, cé alcatuirea i punerea la cale este ur-matil eu teltd cuviinta, s'aft mai adaos, pe langa aeelea, ca sä mal dea i Hatmanul

Vel Vistier., fiete-care cate 600 le!, in vremea ce se vor rindul la aceste treptede boerie; drept aceea hotarIm Domnia-Mea intocmal i asemenea nestramutat sase urmeze. Intarind anaforaua cu a nóstra Domnésca iscaliturii i pecete. 1813Martie 25.

(Iscälit) : Lo Scarlat Alexandru Calimach Vvod.

L. P.1813 Martie 25.

Prea hallfate .136mne,

Din luminata poruncil a Inaltimii Tale, adunandu-ne in cate-va rindurl la Mitro.polie, spre a socotl trebuinciosul venit al c(51e1. domnesel dinteacésta politie, princare si dascalii trebuinciosI se vor tine" i lefile ucenicilor se vor intimpina,cele-lalte intimplatóre de nevoie cheltuelI ale scólel, am socotit mai intaitt venitulde acum al có1ei a se stringe de la preotil i diaconil acesteI OH*, si de doné orlpe an, adeed la Sf. Gheorghe §i la Sf. Dumitru, deci acest venit de acum fiind eutotul putin, am socotit in tot chipul putinciosul ajutor, de unde pede a se face laacest de ob§tie bine, rarà sa prieinuésca vre-o ingreuere, si pe ranga' venitul deacum ce are qc61a, dupa cum maI jos se aratä, s'ají gasit cu cale Qi acestea condee,cari se aläturéza sub venitul de acum:

LeI

15.355 Preotii qi diaconil 0111, cate dol lei, ése-spre-Oce parale de tot numele.2.500 Mitropolia Mara de lefile pisaltil1 500 Episc. RomanuluI

or si a dascalilor moldovenI

500 Ilu§uluI js't grecI, carl kial. se afla pe la le.

2.500 Manästirea Slatina, afard de ceea-ce da la seóla de la Suecia.500 Manästirea StintuluI Spiridon.250 Golia.240 TreI-Sfetitclor.240 Galata.240 Frumósa.240 Cetatuia.

027 DIN DOMNIA ALEXANDRIT CALIMACII 39

Destinat era acest budget de veniturl numaT pentru a§à disa Aca-demie elenésca do la Metropolie ? Nu cred, de óre-ce maT exista sin-cronistic §i §c6la dis6 qnormalicésca, de la Sf. Nicolae Domnesc.

L eT

230 Milnästirea Probota.220 Sf. Saya.230 Rächitäsa.190 Mira.160 Dobrovätul.160 FloresciI.160 Fästäcil.160 Barnovschi.160 BurdujeniI.170 BArnova.180 Aron Vodä.170 Hangu (Buhalnita).170 Dancu.160 Sf. Ioan Zlataust.150 Bärboiul.170 Precista de la Ocna.160160 Sf. Niculal din BotosanI.160 Casinul.80 Berzuntul.70 Soveja.55 Delmnel.55 Vizantion. Pentru tete condeele acestor mänästiri grecescl ail

dat i izvod iscälit proestosii mânàstirilor, cà primesc a dape fie0e-care an condeele ardtate.

200 Precista din Roman.100 DoljesciI.600 De la Cassa räsurilor.500 cumpérätorn500 OcneI.500 Desetinel.500 GoOineI.500 VadrärituluI.100 cel de pe vreme Telal-bap.

50 Izba§a.31.165 Acest venit se socotesce a fi nesträmatat In tótá vremea, iar cele intim-

plateire veniturl sunt dupä cum mal jos se aratd, adecä :1.200 De la Visterie, dupä chrisov.

500 cel ce se face dupä vreme Mitropolit saú Episcop cu Eparchie.100 De la marele Logofét pänd la Ban, ce se va Invrednicl de Domnescul caftan.

1.800

40 V. A. URECHIÀ 228

Ac6std §c6lä are In 1814 treI InvdtAtorI: Christea, Macarie i ConstantinPsaltul. Sc6la acésta romanésed ar cam fi pontru Iai ceea-ce erd§c61a de la Sf. Gheorghe pentru Bucurescl. Totu§I e Cu mult mal roma-néscd. §i I. slavond niel* nu se predd de loe ad. Sc61a nunférd In 1814doud clase.

Orariul acesteI §c61e din 1814, ce ddm maI jos, cuprinde, ca ma-toril de InvètdmInt : cetirea, cetirea psalmilor,, scris6rea , ortoepia-gramatica (etimologia), tdlcuirea pe din afard a religieï, simbolul,cdntdrile bisericescI.

Taca orariul:

LO'

60 De la Ban pfinä la Stolnic; asemenea.55 Stolnic pfinä la Satrar; asemenea.20 cel ce se face Ispravnic de tinut.

200 Intäia stare a boerilor cänd vor trimite pe fin sk la scedd.100 A doua, asemenea.60 A treia, asemenea.

250 Intäia stare a Egumenilor ce se vor face la mdnästirl.200 A doua stare a Egumenilor.100 A treia, asemenea Acestia se vor da pe fieste-care an.

6.7954.000 De la Orfanotrofion, dupà chrisov.

10.795 fac acéstä sumä. Se socotesce cu Intimplare ssá ésä cincI-deci scutelnici,cari sä fie de cärat lemne, patru petrarI scutelnici färä de bir In tirg, pe carìdupä vreme zapcil sá nu-1 supere niel la o havale, asemenea si doI teslari. Acestaeste folosul si ajutorul sclilel ce s'a gäsit mal Cu inlesnire, prin care se socotescea se finé Qc6la nesträmutatä. Iar cea desävirsitä holárire spinzurä la imita 'bite-lepciune a Inältimil Tale. 1813 Martie 25.

Ai Inältimil Tale cätre Dumnedeil smeritI rugätori:

(IscAlitI): Veniamin Mitropolitul Moldovel,

Meletie Episeop de Huei.

Plecate slugl.

Iordache Canta Vel Logofk, Constantin Bale Vel Logof5t, ManolachiDimache Vol Vornic, Vasile Roset Vel Vornic, Aleen Bals Visternic, Dimitrie Beldi-man Ban.


DILBLE

Lull!

/UM

!decor!

Jo!

Viler!

Simbiti

CÉSURILE DE DIMINÉTI A iNVETITURILOR

De la 2 pini la 3 (1)

liristea Cu elasis 1.Semnele cundoseerif li-terilor.

Macarle en clasis 2.Cetirea psalmilor Intact.

!Castel' cu clasis 2.Arithmetica.Macarle Cu Oasis 1.Seinnele scrieril fru-m6se.

Ifristett cu clasis 1.Semnele cun6scerilliterilor.

Macarte Cu clasis 2.Cetirea psalmilor Intact.

Hristes cu clasis 2.Arithmetica.Maearie Cu clasis 1.Semnele scrieriI fru-m6se.

(t) Ora turcdsel.

IDESPARTIREA ctsurmionpentrU

inveteilurile normal/cesa de la biserica gospod a Sliniulur Jerarch Jricolae din .7a,51, 14 .7anuari e.

Hristen cu clasis 2.Forma cuneseeril Ji-.terilor.

1Macarie en clasis 2.Cetirea psalmilor.

Recreatie de dimindtil, iariL dupil amiadIL-di poftorirea mathimilorca Marti dupIL

CÉSURILE DUPÀ AmiApÀ-pt A PARADOSIRII

De la 9 pini la 12

Psaltul Constantin.Cíintftrile cu t6te cla-surile, orinduindu-leIn sari.

Psaltul Constantin.Cttntânile ca t6te cla-

Barite.

Psaltul Constantin.Cantitrile cu t6te cla-surile.

Psaltul Constantin.Canthrile cu t6te cla-surile.

Psaltul Constantin.Cantllrile cu tete cla-aurae.

DascAM de la @dart Normalicéseit din Sfintul Ierarch Nicoleesit aiblt a da Inv6tliturlt ueenicilor, duplt east& Dispitrtire decésurI, pan& vor trece maI sus, si atuncia vor luit larAat non&povétuire. - 1814 Ianuarie 24.

De la 3 pina la De la I pini la 6 De la 7 pink la 8 De la 8 pini la 9

"Kristen cu defile 2. Hristea cu clasis 2. Hristea cu clasis 2. Hristea cu Oasis 2.Tabela de or- Sitnvolul. fabela de Inceputultoepio. Macarie cu clasis 1. Macarie cu clasis 1. Gramatied etnnolo-Mnonrie Cu clasis 1. Tabela ortoepicl Tabela de slovenire ghier.Poftorirea semnelor de In tact. Maearie Cu clasis 1.More. Tabele. Intal de or-

toepi e .Kristen cu clasis 1. Hristea en clasis 2. Kristen cu clasis 1. Hristea cu clasis 1.Osebirea semnelor de Tabela a doua a or- Tabela WM de elo- Talcuirea pe din afarlitere. toepiel. venire. a religid.

Macarie cu clasis 2. Macarie en deeds 1. Maearie cu clasis 2. Macarie Cu clasis 2.Scrisóre de prube. Tabela Intfa de or-

toepie.Cetirea psalmilor. Simvolul.

Itfristea cu clasis 2. Ifristen cu clasis 2. 'Kristen cu Masts 2. Kristen cu clasis 2.Tabela Int8I de or- Simvolul. N itrlivirea. Tabela de Inceputultoepie. Macarie cu clasis 1. Macarie cu clasis 1. Gramaticer etamolo-

Macarie cu druids 1. Tabela ortoepiei. Tabela de slovenire ghiet.Poftorirea semnelor delitere.

In tact. Macarie cu clasis 1.Tabela intAT de or-toepie.

'Kristen cu clasis t. "Kristen Cu clasis 2. Hristea Cu clasis J. 'Kristen Cu clasis 1.Osebirea semnelor de Tabela a doua a or- Tabela IntitT de slo- Tfticuirea pe din afarMere. toepiei. venire. a religia.

Macarie cu clasis 2. Maearie cu elasis 1. Mucarle en clasis 2. Maearie cu clasis 2.Scris6re de prube. Tabela WM de or-

toepie.Cetirea psalmilor. Simvolul.

Kristen, cu elasis 2. Kristen cu clasis 2. Hristea Cu clasis 2. 'Kristen cu clasie 2.Tabela Intiti de or- Simvolul. Nitavirea. Tabela de Inceputultoepie. Maearie cu clasis 1. Macarie cu clasis 1. gramati ed.

Maearie Cu dugs 1. Tabela fatal de or- Tabela slovenira. Mncarie cu cl asis 1.Poftorirea semnelor delitere.

toepie. Tabela de ortoepie.

Acest program confirmA deplin asertiunea de altd datà a lul Mich.Sturdza, cd pe la 1814 el era un epitrop al c61e1or i ca îi puseseIn gând de atuncI i meditase asupra miji6color de a intemeià o sis-temA de învëtäturä publicd Inlesnit6re, potrività cu gradul luminOrilEuropeI i In trebuinta acesteI WI.... M. Sturdza maï anunth cä Epi-tropia §c61e1or incuviintase «de a paradosì Invséthturile In limba na-tionald Cu ajutorul color clasice».

.5c6la de la Socola, a areia s6rte, sub ocupatiunea muscAléscg,am arAtat-o In volumele anterióre ale lucrAril nóstre, cap6td un nollchrisov de veniturI diverse de la Sc. Calimach, In 20 Tunie 1814. (1)

(1) Iacä acel chrisov :

Chrisovut Domnutul Scarlat Alexandru Oalimach Voevod, din amid1814, Iunie 20.

Se face scire prin acest chrisov al Domniei-Mele pentru mandstirea Socola deunde s'a asezat i c6la pentru catihisie a color ce vor sà primasch darul

preotiei, cà prin jaloba ce ne-a dat cuviosia sa Archimandrit Igumen, a aratatcd acéstä mänästire are 6resi-care cuprindere de miluire de la luminatii Domni deinainte pentru inlesnirea celor trebuincitise ale bisericil i deosebit pentru ajutorul

intemeereit sc6161 pomenite ce s'a alcatuit la acéstd mandstire, i s'a Emit cuprin-derea de mild prin chrisovul luminatuluI Domn fratelui nostru Alexandru MoruzVoevod, ea sd aibä a seuti de vädrärit Qi tot vinul ce va face mandstirea din sése-spre-çlece pog6ne vie, precum i vinul ce va Ina dijmd de pe mosiile mandstiriI.Rugandu-se ca sä se intärésca si de cdtre Domnia-Mea aceste miluiri, fäcéndu-se

6resi-care sporire, cu care O. se p6tà ajutà mandstirea i c6la la greutatea ceintimpinil in trebuintele sale. Deci dupä jaloba ce ne-a dat, védand chris6vele demiluire ce le are de la luminatil Domni de maI inainte, i incredintandu-se cä acéstämandstire, iar maI virtos a lice se6la asezatd pentru invétaturile de catehisie nuse péte inlesnl eu venitul ce a avut spre a se päzI Mtn' cea dupre cuviintä staresi in bunä sporire invétaturilor, am socotit i binevoind a aduce intru intemeereacéstd sceilft atat de trebuinciésä i folosit6re, iatd prin acest al nostru chrisov in-tärim si cu addogire hotdrim numitei acesteI mandstirl, adecd : sä aibd a ha peOrd luna ate 10 lei, mild din vamä, cite patru oca unt-de-lemn, patru oca lumi-närI de ark si una °ca.' tämae iardsI din vamd pe fie-care lund. Asijderea si laslujbele ruxumaturi ale Visteriel sä aibä a scuti sése sute oi de gostinitä, cloudsute stupi sad sfini de desätinä, pe earl* bucate avéndu-le mandstirea drepte alesale, sal nu fie suparatä de catre slujbasl, nici cu o cerere de plata: Deosebit si totvinul ce va face din fése-spre-fleee pog6ne vie drepte ale manästiril, precum i vi-nul cat va luà dijmä de pe mosiile mandstirii sa fie scutit de plata vddräritulul, larpe ',hued aceste mai adäogdm Domnia-Mea, ca gäsindull manastirea i treI-Oeclliudi, 6meni stràini, adusl de scum inainte de peste hotar, fail chip si fárá niclun amestec cu locuitorii téril acesteia, earl' sä fie adeveriti i prin marturia dre-gétorilor marginfi pe unde el vor trece, ei sunt straini precum se hotäresce, sä ré-mae apératI i scutiti de bine Visteriei si de OW alte däri i havalele ce vor fi asu-

231 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRU CALIMACH 43


In vedere cu acéstä. c61ä", Metropolitul Veniamin, corespundOndprotoiereul Lazar Asaki, care in 1815 August se ala la Lemberg,insarcinézd sà intre in tratative cu prea cunoscutul invëtat i scrietorroman Budai, dorind a-1 avé la §c61a de la Socola. (1)

pra altor locuitorI, ca sé-I aibd mänästirea numai spre ajutorul slujbelor si a tre-buintelor sale, si scéla sé se pazéscä intru cea mal incuviintatä stare, spre bunasporire invétaturilor. Drept aceea poruncim Domnia-Mea dumné-v6strà dregetorli dumi-tale vames de carvasarà, precum i slujbasilor gostinarii desätinei i vadrari

tuturor altor zapcii, sä avetI a urma intocmaT dupé hotärirea chrisovului acestuiaal Doinniel-Mele; iar pe cei din urma nésträ luminati Domni fratiI nostri, can dinpronia ceréscä se vol. orindul la Domnia féril acesteia, poftim nu numai sé nu strä-mute acésta cuprindere de miluire, ci mai virtos sé intaréseä i sé adaoge celedupä cuviintä pentru a Domniilor-Sale ciaste si vecinica pomenire. S'a scris lascaunul Domniei-Mele in orasul Iaii, intru a doua domnie a néstril. la Moldavia, inanul al doilea.

(Iscalit): Noi Scarlat Alexandru Calimach Vv.(L. P.)

Uriear, Ralea HL

(1) Epistola Mitropolitulul Veniamin celtre Protoiereul Lazar Asachieviel.Epistolie.

Cucerniciel sale Protoierei chir Lazare Asachievici, archieréseä blagoslovenietrimitem.

Doué scrisorI ale cucerniciel tale, una,din 31 a trecutel luni Iulie, impreunä cu alä-turat izvod de scrisorile ce al gäsit in archiva unuia din DomniI de acolo, ce estemutat din viéta, si alta din 11 a urmätelrei luni August, s'ad primit si s'a védut cu-prinderea lor; decat ca pentru acelea insemnate scrisorI de la archiva savirsituluiaceluia Domn, inträ in tocméld si ved' cat va cere pe dinsele, arlitänd acésta, canéndu-le ce folos pede sa aibä, in vreme cand nimenI alti trebuintá de dinsele,deck numal acéstä Mitropolie, si nu pentru a avé vre-un folos, decAt numai ca sése afle la Mitropolie nisce scrisori ca acelea vechi; i hotärindu-ti cu cati banl Otosé le da, ne vei insciintà i vei avé réspuns, ori ea da 'l'Ana a da acea sumé sailnu, iar pentru insemnarea de scrisorile Mänästirilor : Slatina, Probota, Barnovschi,Frumelsa si Burdujeni, cercetézé Cu amänuntul matcele nade sunt, i afländu-le celeadevérate, vel trimite de pe fieste-care insemnare curatä, perilipsis, de cuprindereaa fieste-carel, i cu insciintare iar5.s1 de hotärita sumé ce se va cere, i dacá va fide folos, i niel va fi o sumé peste m'asura, sé priméscä egumenii mândstirilor aréspunde cu analoghie. Bucuria ce ar simtì totl de obste in isprava nepretuituluiinteres al patriei acesteia este nepovestitil, si dar cu thte chipurile de mijlociri, tesilesce a sluji patriei acesteia, spre a fi multurnit in odihna rémäsiteI bétranetelor.

Vei intrà in voriiva cu doinnul Buda!, ca sé-ti arate ce materii péte sé parado-séscd in cóla Socolei i in ce limbi, si cum s'ar multuml ? i ne vel insciintà, insem-nand si de ce credinta este, si dupä ce vom socoti, vel avé réspuns. Osebit Cln-cerul Dimcea, psaltul Mitropoliei, pätimesce de ochiul sting, indit a inceput cu totula nu vedé, si dupä cercetarea ce a fäcut pe la doctorii de aice, i la cei ce ar avé

Nu Intardie Metropolitul Veniamin a intrà i In directa corespon-dentà cu I. D. Budai, cum dovedesce scrisórea ce-Y adresézd in 30Septemvrie 1815 (1), dar nu-Y pomenesce nimio direct de §c616, ci numaYdespre misiunea ce daduse protopopuluI Asaki i care ni se pare afi fost §i aceea de a OA ce s'ail facut documentele §i od6rele Metro-polieY de Ia§T, duse in Polonia pe timpul luI Sobieski. Scim cd aseme-nea cercetArl nu avura resultatele dorite. Asaki pomenesce In una dinscrisorile sale cdtre Veniamin despre nisce documente gasite de el laun Ore-care domn din Lemberg, §i Veniamin exprimA dorinta ca ase-menea acte sA se cumpere pentru Metropolie, de§ì nu se par a fi celeurmgrite de Metropolitul Veniamin din cele ridicate de MetropolitulDosofteiti In fuga luI in Polonia.

6re-care cunoscintd de ochI, I-ail lis cd aceea ce I-a acoperit chiar lintea luminilochiuluI, fiind putin cam all* nu este albdtd, ci unil dic apá alba, lar unil lie apdnégra, s'a pogorit din pricina récelii printre pelita ochiulul, i I-a acoperit lumina,si este grijä sd nu-1 vie si la cel-lalt ochil Am audit cd acolo la Liov s'ar fiafldnd un doctor iscusit de ochl; cercetézd Cu amdnuntul i afländu-1 acesteace te Insciintám, i orl de se va putd trimitä de acolo niscaI-vd doftorlI Cu carisä se pótli folosl, sad de se va socotl sd.-1 trimitem acolo, de se va ffigadul cd-1 vaindreptà, sail sá vie dumnd-luI aice, si cu ce s'ar multuml, orl acolo cdutändu-1,trimit6ndu-1 doftorlI, sail aice viind? i cdt de curind sà ne trimiÇi rdspuns, ca adnu se primejdu6scd omul Cu acestea nu lipsim, i fil blagoslovit.Al cucerniciel taleparinte blagoslovitor.-1815 August 21,

(Iscdlit) : Veniamin, Mitropolitul Moldovel.

(1) Epistola Mitropolituha Veniamin cdtre loan D. Blidati.

Iubite al nostru duhovnicesc fiú loan D. Budal, archierésci blagoslovenie trimi-tem domnieI-tale. Pe scrisórea nósträ. din 6 Iulie a. c., cu pdrintésca dragoste amprimit réspunsul domniei-tale din 5:Sept. prin presviterul nostru Lazdr AsachievicI,de vreme cd al ardtat buna vointii in ajutarea la trebile Mitropoliel nóstre, precumne-am incredintat piind acum, i vroescl a te face 'Arta§ numelul ce ad fäcétoril debine, pentru acdsta multumind pentru cele de acum, poftim ca sä nu te ingreuezisi de acum Inainte ca asemenea rivnd a face cele bune sfintel Bisericl, de la carenu va réradn6 zadarnicd ostenéla dumi-tale; nol tótà isprävirea sciutei trebi, dupdDumnedeil incredintand protopresviteruldi nostru de sus pomenit, I-am dat putereca sä fach cu domnia-ta corespondenta care se va socotl a fi, ca i cu nol, sciind alul curatenie a cugetuluI in slujba cu care 1-am incredintat, si care domnie-tale estesciutd. Iar cererea färä edbavd prin prea cucernicia sa, de la nol va fi deplin Impli-nitä, pdnd ce si singur iards1 va fi de nol trimis, pentru desävirsitä ispravä intere-surilor acesteI Mitropolii. i cu acésta, -cerem dumi-tale de la Dumnedeil blagoslove-nia pe care si noi trimitem ca unul al nostru fill al bisericil ceI pravoslavnice.1815 Septemvrie 30 dile, IasI.

: Veniamin, Mitropolitul MoldoveI.

233 DIN DOMNIA LUÌ ALEXANDRII CALIMACH 45

Nimeni mai competinte decht G. Asaki, ca sá ne facä istorieul Inv&täturii publice intre anif 1812 1819. Ne credem obligati. dar, desibänuim chi In afirmatiunea nouitatului bärbat erh 6re-ce exagerare,sä reproducem ad l cele ce el apune despre starea soólei In Moldovainainte do 1813. El ne va aduce si actul important din Fevruarie 1819,din caro se 'Ate vedé rolul ce dinsul a avut in nalionalisarea in-vétäturii publice.

Tad ce apune G. Asaki:«De la catastrofa urmatä la Prut 1111 Petru-cel-Mare, Imperatul Rusiel, care a ne-

volt pe Printul Dimitrio Cantemir a emigrà in Rusia, cu un numer mare de boerI,Turcil nu se maI incredeail in printiI Moldoveni, incht aü inceput a trimite deguvernatori Greci FanariotI, ash pronumitI de la cuartalul Fanar, uncle locuiad InConstantinopole De atuncia Domnia se puse in licitatiune (mezat) i acela o chp'etàcare nunférà Tureilor mai multi banI, imprtimutatI de la zaraff cu grele procente.Domnii veniatl In Moldova acompaniatl de o cétä flämhnclä de Grecl, carora seimpärtiail dreghtoriile lucrative. Numele de romfin fu un titlu de. valiire. Nobletainvestitä in costurn turco-grecesc nu vorbià decal o limbh gréch mixto-barbara;In colegiul domnesc se predà numaI limba elinä cu explicarea lui Omer si a lulXenofon, iar acea romänä se refugiase sub pá'retil bisericilor, unde palamaril Inv&tali pe bäetI Az-B uche i cant:Arlie bisericesci.

.Asta era cultura inv6täturilor publice In Moldova la 1813, &Ind m'am inturnat dela Roma, unde studiasem clasicil i anticitätile. Grecii absorbise tóte resursele térii

pämintenilor nu rémiisese alta decat meseria de hotarnicI, care nu se putehpurth decht cu pers6ne cu sciintä deplinä a limbeI române i cu usurile thrif,Cu 6re-care notite de geometrie practich, pentru delimitaren mosiilor greh incur-cate cu procese.

Prevedénd eh prin achsta asI puté face folos publiculul aplicind sciintele melede inginer civil, care era de la inceput o mich specialitate, am propus prin un ra-port planul met Domnitorului Scarlat Calimachi, om cu invétAturh i cu afectiune pen-tru térä, de unde se trägeatl sträbuniI luI. Printul incuviinth planul. Cursul Jeoretic

practic al Geometrid, mai in urma tiphrit, s'a frecuentat de fill boerilor pin& laanul 1819, cu aplicatiune de instrumente aduse de la Paris si de la Viena. Resultatulacestor lucrari s'a atestat prin anaforaua urmatóre a Epitropiei, subscrisä de Ve-niamin Mitropolit, Printul Scarlat Ghica, Hatrnanul C. Mavrocordat i VorniculMichail Sturdza :

.Prea Incilfate D6mne,

.Dupä datoria nósträ in urmarea orinduelii pentru curatoria scóleI din orasulavénd neadormita privighere spre propevéduirea bunelor InvethturI In pa-

tria nóstrd, intre altele am socotit, cä una din cele maI trebuincióse si folositóresciinte este Matematica teoretich practicä cu ale sale ramuri, spre ridicarea planu-luI a multe mosll, pentru a cärora hotare urmézä necontenite pricinI, sporindu-semal ales si din nesciinta inginerilor, cerênd dar o persónä care cu vrednicie säimplinésch scopul acesta, am aflat pe patriotul nostru, dumné-luI Gheorghie Asaki,mhdular Academiel din Roma, carele primind poftitórea nósträ cerere, ne-a ardtat

46 V. A. URECHIA 234

dorinta de a face o asemenea slujbfi patrid, cu prtfirea insdsl a particularelorsale interesurl. DeeI privind noi la insusirile i deosebitele sale sciinte, 1-am pro-pus Inältimii Tale spre acest sfirsit. lar Ta, fdcdtorul de bine terii n6-stre, prin luminata tiduld din 15 Noemvrie 1813, Lai numit in sce:Sla Domnésci dinIasi profesor sciintelor trebuinci6se unui inginer politicesc, dupä care am avut In-destulare de a ne incredinth de folosul asezdrii acesteia la obstescul examen, ce s'afacut In 12 Iunie al anului 1818, In fiinta clirosului bisericese si a celor de tréptapoliticésca, a streinilor cu sciintd, cand multY tineri fu de boeri, i ai altor oräseni,fost cercetatl iu pomenitele sciinte ale matematicel teoretice si practice, paradositelor in limba românéscd, intru care avênd Incredintdrl i vii doveçli de a lor de-piing cunoscintä, unii din el s'ail judecat vrednici de a fi ingineri, carI si In faptälucr6zd spre rnultumirea obsteI. Drept aceea incredintAndu-ne de greutdtile, sirgu-inta si multe ostenele ale dumi-sale Gheorghie Asaki, spre a sävirsi un asemenealucru, alcatuind Cu lämurire Intäiasi datä, In limba romanéseä, un curs de Mate-matia i Intrebuintandu-1 in ash scurtd vreme spre folosul obstef, ne simtim in.datoriti, pentru cinstea i rivna némului nostru, de a mdrturisl dumi-sale deplinamultumire, i 11 judecdm vrednic de a Inältimil Tale facere de bine, precum si decunoscinta Patriotilor. Pentru acésta i rugAm pe Inältimea Ta a intdri acest ates-tat cklut meritului sàuí. Iasi 1819 Fevruarie 8.

tVeniamin Mitropolitul Moldovel.Prea plecate slugi : Scarlat Mica, Const Mavrocordat Hatm., M. Sturdza Vornic.

G. Asaki, abià reintors In patrie, a organisat pe a sa cheltufild, la1817, un teatru de societate, in salonul HatmanuluT Cionst. Ghica in Iasi.Copiii boerilor Ghica si Sturdza all represintat malt' multe piese inlimba romdnd si francesd. Intro actorii acestia improvisaff, car)" in-c6rcil a introduce in Ial gustul artel dramatice si a musicil culte,G. Asaki numesce pe d6mnele ubina näscutd Ghica, Agripina Sturdzasi pe Iacovache Leon.

Adäpat la fantdnele artel italiene, G. Asaki va aduce cu sine, dola Roma, nu numai iubirea musiciT, ci si a picturiT. NumaI greleleevenimente, car): supravin la 1821, si apoi dupä avenirea la Tron aluí Ionitd Sturdza, indepiirtarea lul din Ora, Rind trimis In 1822agent al Oril la Viena, unde rëmase 5 anT, inthrdie punerea in prac-tica a frum6selor dorinte culturale ale WI G. Asaki. Rdsboiul care urmdapol intro Ru0 si Turd si b6lele epidemice vor prelungl starea deatipire a culturil nationale, atAt in Moldova, cdt i in Téra-Muntenéscd.

Am vdclut cd tinerT feciori de boefi incep a merge la studif in strdi-nätate. Limba francesd iea precddere tot maf multd, introdusd prinpensionate i guvernori.

In Tal la 1812 exista pensionatul de Inobile foto» al d-lui çi d-neiGermont. Se invatd

Limba francesd, grécd çi italiand.Musica, forte-piano, harfa si canto.

235 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRII CALIMACH 47

III. Dantul, desemnul, a Ose §i a broa.Hatmanul Nicolae Stratilat a fdcut un raport la guvernul provisoriù

rusesc §i a sustinut Infiintarea pensionatuluT sus numit, la 15 Fevrua-rie 1812. Raportul este facut chtre Senatorul de Krasno Mila§evicl.Acest pensionat a functionat maT mult timp In Ia§T. (1)

CAP. IV.

Edilitatea publiccï sub Sc. Calimach.

Exista sub Scarlat Calimach o Cassci a podurilor. Acéstä Cassä a po-durilor std sub un epitrop, cäruia i se da in 1814 léfa de 600 lel pelund. (2)

Existd §i o Vorn icie a 04tirilor, dupd exemplul celeT din MunteniaLa 1814 Fevruarie 23, este numit epitrop CasseT. podurilor Spdtarul

Greg. Bal§ (3). La 28 Fevruarie i se fixézá léfa de 600 leT pe lund.In 6 Decemvrie 1813, Sc. Calimach numesce architectI pentru ora-

§ul Ia§T (4).In 28 Fevruarie 1814, Calimach adresézd MetropolituluI Veniamin §i

boerilor DivanuluI o carte, insdrcinändu-T sd cerceteze séma Epitropiel CasseT podurilor Ia§ilor §i sà vadä ce iraturï sà i se faca'?

Sà se cerceteze §i podurile (pavelele) §i sd se ardte unde este ne-voie do reparare §i unde a se face din noti, In anul acesta esciinddumné-ta §i acésta, cd in anul acesta niel este vre-o inlesnire ca sd sefacd rinduéld de podele, niel la slujitoriT tinuturilor, sati bresle, pre-cum §i in anul trecut, cadí. §i ace§tia se aflä ingreunatT Cu slujbele lor,ci podelele cAte dupd socotinta dumné-luT vor trebul spre facerea §iintocmirea podurilor, trebue sd se plAtéscd prin bunä invoire diniratul podurilor de la acéstd Epitropie (5).

Pavarea stradelor in Moldova este lucrare feírte veche. Existailpodurr, adecd pavele in Ia§T de pe sub Vasile Vodd Lupul.

La 1815 Domnitorul ordond sä se faca recensämintul ora§uluT,tindu-se orä§eniT de orT-ce limbd §i religiune in 4 stdri, cu ardtarea §i a

Archiva Senatorilor din Chisinet Dos. No. 3 338. Notita datà de d-1 TeodorBurada.

Vedi fila 93, Cod. Metrop. Iaqi.Vedi chrisovul la fila 92 v., din Cod. Metrop. Iosif al Moldovel.Vedi Uricarul de T. Codrescu, tom. I, editia II-a, p. 197-201. Ved1 fila 96, Cod.

Metrop. Iosif.Codul Metr. Iosif, fila 92.


judetelor si de ce stapanT tin, afara de boerT (acestia Rind cunoscutT laVisterie). Dupa ce catagrafia va fi facutd, se va cislut pre orasenT sumabanilor pentru cumpërarea a 36.000 podele necesare podurilor dinoras. NumaT de asta data se arunca acésta platä pe oräsenT, cacsi peviitor Cassa podurilor va avé, iraturï, din earl va face asemenea chel-tuell. Catagrafia saù recensamIntul 11 face, In partea de sub jurisdic-tiunea AgieT, Vel Aga cu Polcovnicul §i bas-céus agiesc cu vatajiTulitelor, lar in mahalalele de sub jurisdictiunea HatmanuluT se va facedo Hatman cu Vel Capitan de lefeg1T, cu Polcovnicul si vatajil dinstradele mahalalelor. (1)

Vornicul Obstirilor si Aga all 1ndatorirea de a se Ingrij1 de pietelepublice. In 18 Oct. 1815, Sc. Calimach da regulament saú nizamad-hoc.

Tot acestI functionarT aù grija de aprovisionarea orasulul cu arti-cole relative la Indestularea publica.

In acest interes precupetiT sunt opritl de a scumpl articolele deprima 1ndestulare, prin pitacul de la 18 Octomvrie 1815.

Constructiunï. Edificiï. Incendiï. Apei.

De la Scarlat Calimach avem reinoirea nizamulul din 1801 relativ laoprirea construiriT de case de lemn. Aga primesce 1nsarcinarea de aveghia asupra nounor constructiunT. La 20 August 1815, Domnitorulordond luT Aga de Iasi: N. Roseti tea sa nu fie slobod a face dughéndde lemn, ci zidire de pétra i caramidä» i sà nu fie permis t1rgove-tilor «ce vind praf de pupa, horelca si panura sà tie cu. dugheulddecat prea putin lucru de acestea, lar depositul In pivnite pe la maha-lale. Acésta sa se publicarisésca in tot orasulz. 1815 Oct. 20 (2).

Ve(;11 intreg actul din 1816.Cod. de doeum. al Metrop. de Iasi, fil. 143.

Tidula domnésca catre Hatmanie pentru facerea catagrafiilor tuturor starilor afarilde boeri (carI sunt in catalogul Visteriei), spre implinirea banilor la facerea po-durilor, din acele 36.000 de podele ce sunt a se cumpéra, fiind Hatman d-1 Constan-tin Palade, iar Agà d-1 N. Roseti.

Voclia ordona o catagrafie de tot num6rul locuitorilor din Iasi, cu aratare de sta-rea fieste-cdruia, mana 1-a, al 2-lea, al 3-lea si al 4-lea, crestinI, armeni, jidovi siori-ce altä lege, rude si sudeti, cu osebire Insà aratarea sudel.ilor si a card stfipa-nire ? afara de boerl a chrora i num6rttl i starea este sciuta Visteriei ; ca duphacea catagrafie sa se fad. i Imbräcarea banilor trebuinciosi spre cumphrfitórea su-me! de 36.000 podele, cu drépta cumpanire, duph staff si In urmil Implinirea, ur-n-land acasta numal °data, acum, dar nu mai mult, pentru cd In urma, dupa vremi,

Analele A. RTom. XXIII.Memoriile Sect. Mork°.

237 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRIT CALIMACH 49

Regularea stradelor dä ocasiune la diverse dispositunf. (1)Un important chrisov intervine pentru lärgirea §i regularea stradel

dintre biserica TreI-Erarchl i cea-laltä, In 1815.Dréptd este purtarea lui Calimach fatà cu interesele proprietätil'

bisericif Catolice, obligänd mAnastirea Trel-ErarchI i pe mahalagiI,earl' profitail de regularea stradeT, sti deä. Mändstirif catolice o despä-gubire In bant (2)

tea intrebuintarea podurilor este insarcinata asupra Cassel, ca sa se facA din ira-turile sale. Drept aceea catagrafia mahalalelor ce sunt supuse HattnanieI (iar la ti-dula Agiei s'a : .Catagrafia ulitelor supuse Agiei ), o iusarcinAm asupra dumi-tale, spre care id rinduesc indata pe Vel capitan de lefegil si pe porusnicul (lar laAgie s'a gis : pe Polcov. si bascéus agiesc ), ea impreuna cu vatajail ce sunt prinmahalale (iar la Agie: a ulifelor) se urmézà ea t6tii silinta si credinta, unde un omsa nu ramanA nescris si dosit, cad dupa cercarea ce are sa se faed prin inadinsl6menl al CurtiI, nu nurnaI cd analogul acelor dositi sad neaflati Il vor platI zapciiipomeniti mal sus, dar vor luà i cortare pentru neurmarea poruncil. *i dar inee-pêndu-se indatA catagrafia, sa fie ingrijirea dumi-tale a se sivirs1 cat de curind.SA fie la catagrafie si omul Cassel podurilor.-1815 Oct. 18.

L. S.

Vedi Uricar, tom. I, ed. II, pag. 197-201.

Chrisov de la Searlat Alexandru Calimach Voevod, pentru deschiderea unuïdrum de ldngcl zidul Trei-Erarchilor.

Facem cunoscut prin acest al nostru domnesc chrisov, cd dupd pricinI si giu-decAtI ce ad curs pAna acuma intre locuitorii inahalagii de aici din orasul Iasulni,ce-si ad asezArile lor de la vale de zidul mAnastirii Trei-Sfetitele , pentru deschide-rea unui drum din ulita mare spre apus printre zidul milnastirri TreI-Sfetitelor siprintre locul bisericii Apusenilor, ce din vechi s'a numit locul bisericil Ungurescl,cerAnd pe de o parte mahalagiil sa le deschida drum pentru umblarea lor cu trasuride bol si de cal pe acel drum, pe de alta parte manhstirea Trel-Sfetitele pretindirisindcd ar fi local mAnastiril, i s'ar fi impresurat de biserica Apusenilor, si de altA partebiserica Apusenilor pricinuind ca ar fi drept local acesteI bisericI; dupa cate-va cer-cetari ce s'ad facut, atat in vremile trecute, cat si acum in Domnescul nostru luyan,si mäcar ca s'ad véçlut la mä.nastirea Trei-Sfetitelor, cum si la mahalagii, scrisorlpentru deschiderea acestel ulite, cum si din potrivA la biserica Apusenilor, dar pen-tru ea sti se curme i continésea tate pricinile din mijloc, socotindu-se mal ales deneapratá obstésea trebuinta, Domnia-Mea cu tot Sfatul nostru socotind cus'a dat hotArire, ca BA se deschia ulita mahalagiilor, rinduindu-se din poruncaDomniel-Mele pe al nostru cinstit i credincios boer dumné-lul Nicolae Hrisoverghivel Vornic al Obstel, nu numal de a deschide acésta ulitä printre zidul manAstirilTreI-Sfetitelor, ci printre local bisericil Apusenilor In lAtime, cu dol stAnjeni dom-nesel, dar sa si hotarasca de jur imprejur tot locul ce are biseriea Apusenilor, si macarca Cu deschiderea acestel ulite, fiind 6res-care pagubire bisericii Apusenilor, atAtpentru luarea din loe, cat i pentru stricarea uneI dughene, pentru aceea rémAind


Mdsurile luate pentru asigurarea orasuluT contra incendiilor, cu opri-

filed lucrare, Mat scrisorile manastiril Trei-Sfetitelor pi a mahalagiilor, cum pi a bise-ricil Apusenilor, cu insapI primirea bisericil indatorit pe mahalagil pi pe mii-nastirea Trei-Sfetitelor, de aft dat cloud mii cloud sute lei bisericil Apusenilor, adeciiuna mie una suta lei mahalagiii pi una mie una suta manästirea TreI-Sfetitelor, earl'banl primindu-se de catre Prefectoria bisericil aft rèmas multumiti, earl boerI prinmarturia hotarnica ce aft dat-o la mana Prefectorilor bisericil Apusenilor, intaid pentruacésta deschisa ulita In lärgime de doi stanjen1 domnescI, aratd pe unde ail stator-nicit petre hotare, adeca : intaiil ail pus un stalp In coltul dughenilor bisericiI Apu-senilor i drept coltul zidului manastiril Trel-Sfetitelor la fata ulitii marl, insenanatcu doi bouri marl, unul la fata ulitil marl pi altul la fata ulitei Unguresci i crucedintru zidul dughenelor, i alt stalp in dreptul zidulul manastiril TreI-Sfetitelor celdin dal din spre Bahluift, pe care iaräpI 1-aft insemnat cu un bour la fata ulitiI Un-gurescI, pi la fata despre locul bisericil Apusenilor, pi alt stalp ail pus la coltul lo-cului, pi a gradinil domniel-sale Spätarulul Dracachi Roseti, ce este statornicitacel colt cu hotarnica din aniI 7263 Maid 11, intaritä i ca chrisovul Domnului Ma-tell"' Ghica Voevod, In dreptul coltului manastirii Trei-Sfetitelor, insemnat iara§i cubour la fata drumuluI ce s'a deschis din porunca DomnieI-Mele pentru maha-lagii pe din dosul ziduluI manästiril Trei-Sfetitele, care drum este in latimea cur-mezipului de pépte stanjeni domnescl la coltul de unde se abate drumul la valespre Bahluiú, socotindu-se a rémané mal larga acea bucata de drum, pentru in-tòrcerea carelor, iar in lung pe linia dréptd pana in dreptul portii man fistiriI ceIdespre Bahluift, pi de acolo la vale spre Bahluid, drumul s'a deschis de doI

domnescI pana la drumul ce merge pe vale prin mijlocul mahalalel, cum s'a in-semnat de boerul hotarnic in vremea deschiderii pi la charta de starea locului ; lardespre locul bisericil este insemnat stalpul cu o cruce; al doilea masurand rin-duitul boer hotarnic pi tot cel-lalt loe ce-1 are biserica Apusenilor, din jur impre-jur arätat tot inteacésta hotarnica, c'd ah statornicit petre hotare pe la aceste lo-curl, adeca : intaid ah pus un stalp de pará la fata ulitil marl despre rés'arit in-semnat cu bour la fata ulitil pi cruce din dos, care stalp este despartitor pi col-tuluI loculuI ,dughenilor de pétra a bisericil Apuseuilor i locului manastiril Mitt-tutu!, pe care se afla facuta dughéna de pétra a RigdI negutatorulut

De acolo la vale spre amia45.4,1i mäsurand locul bisericiI ca stinjen de opt palmedomnescI, pe ulita mare pe dinaintea dughenelor pana In locul la stilpul ce s'a pusdespartitor ulitiI ungurescI, s'ail aflat opt-spre-çlece stinjinI, pi din stilpul acela aintors cu mäsura spre apus o linie dréptil aläturea ca fata ulitil ungurescl In drep-tul coltului manastiril Tret-Sfetitelor cea despre Bahluitt i s'ail aflat patru-çlecipatru stinjenl pi una palma. De la acest stilp masurand tot In linia drépta mal in-nainte cam chezip pana in stilpul ce s'a pus In coltul locului dumi-sale DracachiRoset in dreptul coltulul mandstiril Trel-Sfetitelor, s' ad aflat un-spre-çlece stinjenIuna palmé. De acolo ad Intors cu indsura in sus spre miéçla-nelpte pe lima dréptaalaturea cu locul dumi-sale Spatarului Dracachi Roset, Oita' in coltul locului bise-riciI Apusenilor, unde s'ail pus stilp i s'dd aflat doud-4eci stinjenI i trel palme. Deacolo ah intors cu masura drept spre résärit pi tot in linie dréptä i alaturea Culocul dumi-sale Spdtarul, Oita in coltul locului ce se numesce Jezuvitilor, unde s'apus stilp de péträ, aflat cincI stinjeni i treI palme De acolo iarapi aft intors

239 DIN DOMNIA LW' ALEXANDRII CALIMACH 51

rea constructiunilor de lemn, sunt completate cu cele luate prin altpitac c5.tre Aga, prin care i se ordonl. ca Une bisericile i mânastiriledin oras, ca i praväliasiI, sá aibA tot-deauna gata cae, cäcji Cu apg,c5ngi i top6re. ManAstirile inchinate nu se supusera acestel dispo-sitiuni. Sc. Calimach serie din mil luI Aga :

Cu mäsura in sus spre miédä-népte in linie dréptä si tot alaturea cu locul dumi-saleSpätaruluI, plinä In ulita ce vine de la vale si ese In ulita mare printre zidul i loculSf. Mitropolij, i printre locul dumi-sale SpdtaruluI si al Jezuvitilor si al féposatululLogorét Iancu Razul, unde s'a pus iaräsl stilp In coltul zidului dumi-sale Spilta-rului Roset, insernnat cu bour la fata ulitil i cruce din dos, si s'ah aflat trel-decI

doI de stinjenI i douè palme. De acolo aú intors Cu m'Asura spre résdrit in liniedréptä, alálturea cu ulita pAnd intr'un stilp de pétra ce s'a gäsit pus In coltul lo-cului dughenelor réposatului Logofet Iancu Razu, filtra al cäruia loc s'a pus alt stIlpInsemnat cu bour la Uta ulitiI si cruce din dos, si s'a aflat acea margine doué-declçi treI stinjenI. De acolo aú intors cu m'Asura In linie dréptà cam chezis spre amiadd-di i fundul locului dughenelor réposatuluI Logorét Iancu Razu, i prin fundul locu-luI mânästirii Nicorita, pe care loc are fäcute dughene Riga negutkorul, pAnä lacoltul cel din jos al loculuI mänästiriI Nicorita, despre locul bisericiI Apusenilor,unde s'ah gäsit doué petre hotare vechl, si s'a pus lângä acelea acum i alt stilp depétrà insemnat cu douè cruel, si s'ah aflat doué-decI i épte de stinjinl r§i patrupalme, si din coltul acela ce s'a védut, primit prin invoélä futre mänästirea Ném-tului i intre biserica Apusenilor, la hotäritura ce s'a fäcut din porunca domnéscäla anul 1801 Iunie 16, ca sil fie despärtitor futre locurI In linie dréptä pind in fataulitil marl, intorcénd cu mäsura dréptä spre rèsärit, aläturea cu bucata de loc a md-nästiril NémtuluI in linie drépth, precum serie acea hotarnicä i invoélä, pAnä Infata ulitil marI la stilpul ce s'a pus Intdiil coltul i despärtirea locurilor insemnatecu bour si o cruce, s'ah aflat doué-dedi i patru de stinjeni si una palma, i cuaceste mdsurl i stilpi de pétra s'a Incheiat locul bisericii Apusenilor din jur im-prejur, dará de ulita Unguréseä ce s'a deschis acum In M'Orne de doi stinjenI dom-nesci, din cap in cap, lar pentru imprejurarea ce s'ar cun6sce a avé locul bisericiiApusenilor la margine despre locul dughenelor réposatuluI Logofét Iancu Razu,mäind sal/ caute biserica prin drumul judeatiI Indreptarea sa, decI acéstä ulitähotiirim ca de acum inainte si in vecl sä férnée in tela vremea deschisä spre ob-stésca trebuintä, färä a se impruesurät1 cét de putin de clítre cine-va cu vre-unfel de binale, avénd voe Prefectorii bisericii sá facd numal portl la locul unde vacere trebuinta; al doilea, pentru locul ce are biserica Apusenilor, dupà cuprinsulhotarniceI boerulul ce a fost rinduit, intä'rim ca sa-1 stäpAnéscá. In téte semnelehotarele ce s'ah ardtat mal sus nesträmutate in vecI, fácêndu-s1 pe dinsele i bi-nale dupä obiceiul OH/.

Scrisu-s'a chrisovul acesta in orasul Iassf, /a némul MoldoveI, intru a doua Dom-nie a N6stra, In anul al treilea, In anul de la Mântuitorul Christos. 1816 Maiii 16 dile.

(L. P.)asea* Ith Scarlat Alexandru Calimach Voevod.

Grigorie Sturza vel Logofét, Procit.

52 V. A. IIRECIIIi 240

Cinstit credincios locului Domniei-Mele dumné-ta Nicolae Roset vel Aga, anAtate!Intru cuviinciósa ingrijire peutru paza focului aicl in orasul Iasi, pe länga cele-

lalte datoril ale slujbei intru care te afli, pentru care cu tarje îi poruneim sá le pa-zescr cu cea mal mare privighere, rinduim spre ajutor i mänästirile grecesci celemai mari din oras, ca sh aibà fieste-care mändstire din cele insemnate mal jos atesése cädl mari cu 10 cofe, pline cu apA, cercuite cu cercuri de fer, i ate 6 angi,si ate 6 topóre, adea mänästirea Goliel, Trei Sfetitele, sf. Saya, sf. Spiridon,Darnovschi, si de-apururea a fie aqile pline si téte cele-lalte gata spre a se intre-buintà intru intimplare de foc. Cärora spre sciintä i intocmai urmare sà se arätelasas). tidula Nestra acésta. lar dumné-ta sä privighezi si sä zapciescl, atät de ase implini intocmal, clit si de a fi gata in tía vremea (1).

Apa.De importanta cestiune a apeI in IaV, nu aflám parid astädT dis-positiunT altele decat cele din urmd luate de Al. Moruzi-Vodà, la 12 Maiti1801. Numal pentru Foc§anl aflám un pitac domnesc din 28 Iunie 1815:

Carte Domnésed la Divan a opineze asupra cererii Focsanilor de a fi ajutati cu2.000 leI, carI peste 20.000 dati de ei, sä servéscà pentru aducerea de apä din mar-ginea Odobescilor, cAcl canalul de apd adus de Moruzi-VodA, din Téra-Muntenésa,fiind pe sub Milcov, 1-a spart apa acésta i Focsanil pätimesc acum de lipsa apei.

1815 Iunie 28.UrmézA anaforaua in acéstA cestiune, pe fila 141 verso. 1815 Iunie 30 (2).

Igiena. Seineitatea Spitale. DoetoKIn Ia0 este organisatä o Casä a doctorilor sati epitropie specialä.

In fruntea acestel Epitropil: sunt doI boeff (3). Acästd Casá e dotatäCu venituff i anume :

Primesce 2 parale la le5 din lefile ce se dail de la Casa Räsurilor.IncassézA venitul fabriceT de huseci, înfiintatä In 1813.

e). De la 1814 primesce venitul harabagialiculul" de GalattAveste iraturi, servesc pentru plata a 2 doftori, ai politieï, un ye-

rah (chirurg) i maï multe mó§e.

Cod. Metrop. Iasi, fila 136 verso.Cod. Metrop. IasT, 140 verso i 141.

Anaforil din 1814 August 29.

<La Casa Epitropiei doftorilor, in teitä vretnea dupd alegerea obstiei, s'ají aflatdol dintre acei dintAi boeri epitropi; iar de la o vreme rémAind numal dumné-luiVistier Iordache Roset, intru acea din vechiil obicinuintA dar si cuviinci6a, singurdumné-lul a fäcut eerere a se mal alege unul din boeri spre intoväräsirea durni-sale.

Obstesca socotintá de tend cuviinta gäsind cererea dumi-sale, alege pe dumné-luiVistier Grigoras Sturdza .. . Anaforaoa cere inteirirea lui Vodä.

Semnat : Veniamin Mitropolitul, Const. Bals Logofét ; Iordache Canta Logofét;Sandu Sturdza Vel Vistier; Iordache Roset Vistier; Manolache Dimachi Vornic.

Cod. Mitrop. Iasi, fila 113 verso.

241 DIN DOMNIA LIIi ALEXANDRII CALIMACH 53

Voda, in 1814 Septemvrie 7, aprobd ale gerea obptéscd In fav6rea luIGr. Sturdza.

Casa doctorilor era la finele anuldi 1813 in deficit cu 8.000 161. In1814 addogêndu-se gerahul, deficitul sporl la 12.000. ApoI fiind-ca dela acésta Casa se ajuteti ri se peizesce seineitatea viefuirfr de olvte, sepropune, In 26 August 1814, addegirea de irat, and easel venitulharabagialiculdi de Galati, etc. (1)

In Ia*I exista spitalul Sf. Spiridon. Calimach II acorda ca ajutorvenitul cantaruldi din tinuturI *i din sate. (2)

Ciuma. Sbucnirea ciumeI In Moldova dd ocasiune la luare de di-verse masurI pentru combaterea *i impedecarea latiri1 eY. Pentru aco-perirea speselor ce necesita Infiintarea de lazareturI, se arunca o dareprin sines ford din partea fie*-careia trepte, de la cinul cel dintaiil *ipanà la cel de pe urma. Voda dispune 1nfiintarea de lazaret la Ga-lati. El decide ca, daca cum-va se va mai Intinde b6la, neajunsul spe-selor acestea, sines foraua de mg sus disd de la boerI, «se va adunade la OM negutatorimea férri, cre*tinI, armenT §i jidovi *i de la altelocurl, dupa schepsis ce de izn6và se va face atunct» Acésta hotarireo da Calimach In 22 Septemvrie 1815, pe anaforaua Divanuhfi, din20 Septeinvrie 1815, in frunte semnand Metropolitul Veniamin. (3)

Anaforaua acésta dice, a pentru paza de 1361a *i pentru lazaretuldin Galati pe 4 lunl (1 August -- 1 Decemvrie) trebuesc 10.000 la

Ace*ti banl 11 va da tagma boerésca:Boerii npb 'eti; newrelSoç eke 90 lei de fie-care.

Vkluvele boerilor cftte jumatate dupli rang. Visteria va strings acesti bani. Cu

(I) Vet,li cod. Metropoliei Iasi, fila 114 verso.VOI la Academie, cod. I, pag. 308-310.Yes;li cod. Metropoliel Iasi, fila 155.

Agii si SpfitariiBanii

4628

»

» 15 bani.Comisii 24 * 90 »

Cilminaril . 22 60 »

Paharnicii 18 »

Serdarii 15 * 90 »

Stolnicii 13 » 60 *

Medelnicerii,Clucerii

109

*

*

15 *

Sulgerii 6 * 90 *

Pitarii 5 * 75 *

Jicniceril 4 » 60 *

sátrarii 3 » 45 *


luna Noemvrie viind fécéla, se spera stingerea b610, de nu vor plan darea a douanegutatoriL

Semnati, in 1815 Septemvrie 20, Veniamin Mitropolit, Iordache Canta Log, C.Bals Log, Grig. Sturdza Ve! Log., Const. Balsucti Vel Log., Sandu Sturdza Vistier,Iordache Roset Vel Vist., Manol. Dimache Vornic, Raducan Roset Stolnic, NicolaeHrisoverghi Vel Vornic; Dumitrache loan Ve! Vornic; erban Negel Vornic. (1)

La 20 Noemvrie 1815, Domnitorul, asupra alta anaforale, din 13 No_emvrie 1815, d6. idula Domnéseä ea sd se adune banf de la negutd-toril din Ia§1' pentru lazareturile de duma. B6la se látl la Gala, laTecueiti, FAleffi i Bacn.

Trebuesc 12 000 lei si acea suma o va plati te4 obstea negutätorésca din Iasi,dupa izvodul sinesforaleï, ce ab' M'out 'filtre dinsiI in anul 1813, cuprinOnd anumede ceca ce are a da fieste-care, incepdnd de la starea Intâia si pana la a cincea, fiindiscalit acel izvod atat de dumnd-luI Kir Andrei Pavlu, cát si de allí din ed mOalesI negutätorl, care izvod desi cuprinde 19,044 lel, adeca cu 7,044 leI mal multdedil suma neajunsului cu tahmin pânä la 1 Ghenar, dar fiind-ca din condeie potsh ésa rele.... se va aduna intrdga sumé.

Visteria da' socoteh la finele lul Decemvrie de ce a primit si de ce a cheltuit.Stringerea acestor banI se va urm'a de la jidovI prin epitropii taxel eu céusil

lor, uniti cu iar de la top' cel-lalti negutatorl prin céusiI lor uniticu omul VisterieL

Iscàliti: Mitropolitul Veniamin, C. Bals Logofét, Iordache Canta Logofdt, Gr.Sturdza Vel Logofét, Manolache Dimachi Vornic, Grigorie Ghica Vornic, IordacheCatargiu Ve! Vornic, Nicolae Stratulat Ve! Vornic. (2)

Cod. Metropoliel Iasi, fila 154 v.

Iùi Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mita la Dunzne4eii Domnférif Moldovel.

Infatisandu-se anaforaua acésta a preaosfintitului Mitropolit si a obstiei duma.-lor boerilor, si véçlênd cuprinderea el, am läudat rivna dumné-lor pentru intim-pinarea cheltuelilor lazareturilor arätate, spre paza b6leI ce urméza la Galatl cudarea prin sinesforà din partea fies-carel trepte, de la einul cel Intâiú i pina lacel mal' de pe urmä; drept aceea i intemeiem urmarea In tocm0, hotarind ea', daca,ferésca Dumneçleb, orl-ce va mai spori si se va mal latl b6la ciumel din nestareace este acum pana la sfirsitul lui Noemvrie, orI va mal urma 4i dupa. Noemvrieinainte, atuncl urmând cheltuélä mal multé pentru adaogirea lazareturilor si astrajilor cuviincióse, prisosul trebuincios spre cheltuélk pe suma ce se d'a dinpartea cinurilor boerescI, se va aduna de la t6tä negutat3rimea téril : crestini, ar-menI si jidovi, si de la alte locurI, dupä schepsis ce de izn6và se va face atund,spre care intarim anaforaua acésta Cu insasi a adaten' Domnésca pecete. 1815Septemvrie 22.

Cod. Metrop. IasI, fila 155.

243 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRIJ CALIMACH 55

Despre isbucnirea ciuma In Moldova scriail i ConsuliI streinI dinjurnalele streine.

Masurile luate cu 1nfiintarea lazareturilor la hotare §i cu prohibi-tiunea comunicatiunilor mercantile aú dat nascere la abusurI. Aflandca§tig bun din acestea, ImpiegatiI lazareturilor §i diver0 negutätorTcautara sà faca a dainul cat mai mult lazareturile, carantinele i ma-surile prohibitive, chiar §i dupä ce nu mal era nevoe de ele, ad separe ca bóla se stinsese. Acésta cel putin este acusatiunea adusa deConsulff din Ia§): (1).

Pentru privigherea de aprópe a mersuluT epidemiel, Calimachdul cate un anume boer de fe-care judet, pe Muga. IspravnicI (2).

Cam ce masurT avea de luat boerul rinduit se p6te vedó din instruc-tiunile date In Decemvrie 1818 CluceruluI Alexandru Ureche de Dom-nitorul Calimach i carI Nra. urmatórele :

Noi" Scarlat Alex. Calimach Vv. Cu mita ha Dumnedefz, Domn al fgriiMoldovei.

Credincios boerule Domniei-Mele, dumné-ta Alex. UrPche biv Vel Clucer, gua-tate. La satul SerbiinesciI de la tinutul Némtulul insemnându-se bella ciumil, caresat fiind cu apropiere de Valea TIrgulul, inadins orinduim pe dumné-ta 041 po-

Vec)I Hurmuzaki, colectiunea Iorga.La judetul Bacäü, In anii 1818-1819, a fost insarcinat cu privigherea tatäl au-

torului, Clucerul Alexandru Ureche, Cu urmätorul pitac:

De la Visterie.

Cätre cinstit dumné-lui Clucerul Alexandrn Ureche. Dupà trebuinta ce urrnézá.de Ingrijire a pazeI tinutului Bacäului despre bella ciurnil, iatá. Visteria te rinduescesi pe dumné-ta si ti se serie: indatä ce vel luà cartea acata, sà mergI la dumné-lor IspravniciI si dupä povétuirea ce vel luà sä fil urmätor intocmaI, fiirá sä daismintéld saú cusur, ca sä nu te invinovdtescI.-1818 Septemvrie 7.

Canta Ve! Vistier.

La 1819, Martie, Clucerul Alexandru Ureche a fost trimis la carantina din Lunca-Mare cu pitacul acesta :

De la Visterie catre cinstit dumneLlui Clucerul Alex. Ureche.

Asupra ingrijirii ce se cuvine sä urmeze la carantina de la Lunca-mare, te crin-duesce Visteria si ti se serie ea, indatä ce vel priml cartea acésta, sä mergI ladumné-lor Ispravnicii i dupä povátuirea ce veI luá., sä stai urmáind paza cu-viincielsä la carantina ardtatä si se va cunelsce slujba. 1810 Martie 18.

56 V. A. TIRECHIÀ 244

runeim, Indatil ce vei priml cartea acésta, sá mergi la arätatul sat si maI întâiù cer-cetând cu amäruntul ca sä afli In &At s'a intins molipsirea, pe toll acel molipsitl

Cu prepus set-1 scotI afara in colibi in pazá cuviinciósL spre a nu se amestecàsi eI Cu altiI i cu indatorire ea pe fieste-care ;11 spele aerisésed lu-crurile. Vel inconjurà si satul In strdji, ea niel si ésä niel sé intre nimeni duptipotolirea 13610, iar pentru ómenii trebuinciosl a se intrebuinfa pe la sträjile ce velfindul, 11 veI eere de la dumné-lor Ispravnicii de Malt, corespondarisindu-te cudumné-lor çi pentru cele trebuinciése de ale méneäril, ea sé nu pAtiméseà locuitoril,ingrijindu-te dumné-ta eu tot dinadinsul, nelipsind din préjma satului pénä dupäpotolirea 13610, lard egtre Visterie trimiVénd rèspuns cä al mers spre punere inlucrare a celor poruncite. Vei trimite InsciintdrI si pe Vora' sdptiiména pentru orI-ceintémplare.-1818 Noemvrie 13.

Cu insusI condeiul domnesc sunt adause vorbele urmdt6re : aseotênd afará incolibl nu numai pe acel dovediff de molipsitl, ei si pe orl-eátI altii eu °xi eat deputin prepus va fi asupra lor, cà ad avut atnestee cu eel molipsii, sé se sceitäafará in deosebit loe. lar la easele acole molipsite si se striee acoperiinalntulpodul i ferestele çi sé se arunce apä pentru curétirea lor si 6meniI ce vor réménéin sat sé se pdzésed uniI de altiI neamesteefindu-se niel de cum, ea sé nu se adaugemolipsirea.

La capitolul de maI departe al istorieI Domniel hit Sc. Calimach,voiti aduce naratiunea adev6ratel r6scóle ce stIrn1 In 141 aplicatiuneaunor dispdsitiunl menite a impedich Intinderea ciumil In ora § la 1819.

Interesdnd tot sanAtatea publicti, mai avem de amintit unele masuriluate tot de Scarlat Calimach.

AO nu se p6te deschide farmacie decal cu chrisov Domnesc.La 1813, Calimach acorclà asemenea chrisov lui Franz Xaiver

man pentru o farmacie la Boto§ara (1).Se impune farmaciilor tarif pentru vim:lama medicamentelor.In 1814 Martie, Domnitorul InsArcinéza pe doctorif Plus; Petone,

Eustatie §i pe Vornicul politiei Nicolae Hrisoverghi, sA inspecteze far-maciile, sá inlature din ele drogele vecht netrebnice, sa constate dacäla farmacif se aflä tot materialul necesar §i sa fixeze tariful devindare (2).

Vec,11 la Academie, VII, No. 142.Cod. Metrop. Iasi, fila 94.

Carte Domnésed erztre einstifa alegilor doftorl aì oravau'i Eustafie, PlusePefone.

Dapa ineredintarea ce am luat Domnia-Mea, el spiterii ce in spiterlI aicI in oras,intru supunere numaI pentru folosul lor, urmézä ln tot chipul neprivigherea lafaoerea doftoriilor, avénd Intru nebégare de sémä si multe doftorll stricate sagnecuviinciése, dar si vlOarea doftoriilor fdrä niel o bätae de cuget o urmézä cupreturi marl, 11161 aceI mal putinciosI plates° simtit6re prquel si aceI neputineiosl

245 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CAMMACK 57

La acest capitol al edilitatiï, avem de amintit unul din actele celemaï bine primite de locuitorri din Iai, acela prin care Calimach leasigurd libera folosinta de marele ima in jurul ora§uluT, destinat pen-tru nutretul vitelor lor. Dam in nota intregul acest chrisov importantdin 4 Maiil 1816. (1)

nu se Indestulézd la cuviinci6sele doftorlI intru patimI de Mid si de cuviintd, fi-id a se pune in bunk' rinduéld, fiind spre obstescul folos, care se alcAtuesce pen-tru ajutorul pdtimirilor de 1361e si paza sdnätätfl de obste, rinduim Domnia-Mea ca,adunându-vä Impreund, sii mergeti pe la teite spiteriile si la fieste-care cercetând culuare aminte t6te doftoriile, acele doftorll ce le veti arid cii sunt vechi saú Intrustricaciune i netrebnice sd se lepede, puind la cale a se OA la Vote spiteriile intot timpul i bune i folosit6re spre izbdvirea bedelor, dar si cu Indestulare si dupdtrebuinta orasuluI si, pentru ca sii lipsésed si acel pand acum catahrisis cu vindareadoftoriilor in preturI marI, vetl cercetà i fáturile de cumpérdtura doftoriilor, fiind culuare aminte ca sä fie cele adevärate faturi, pentru ca sa nu aibd sporire peste celeadevérate preturI a cumpérdturiI, i socotind acea dupd cuviintd cheltuélil a dof to-riilor impreund i dobanda banilor cumpérdturii i cu cuviincios folos pentru tiito-rul spiterieT, yeti face si yeti da la fieste-care spiterie In scris ardtare iscdlitä depreturile cu earl vetl gisi de cuviintd cd trebue sii se vinlä fieste-care fel de dof-toril, aldturänd langd doftoriile ce se aduc dintru alte piirti de loe i acele carI sestrIng de Bid: buruenl, florl, räddeini i alte asemenea, pentru ca t6te, pand la celmal mic lucru, sd fie cuprinse intru cunoscinta de preturl, cu care trebue sii se findil,urmdnd intru pretáluire i alcdtuire acéstd chibzuire cuviinci6sä, pentru ca i tiitorilspiteriilor sd-s1 aibd folosul de cuviiniä, dar si acei siliti de pdtimirea Valor a cum-Ord doftorll sä nu simtä. Ingreunare cu plata de preturl nemäsurate.

Rinduim Domnia-Mea si pe dumné-ta al nostru cinstit i credincios boer NeculaeHrisoverghi, Ve! Vornic al politiei, ca sà mergeti impreund cu alesiI doftorIstaff spre urmarea cercetdriI i alcátuiril, Intocmal cum prin tidula acéstä a Dom-nieI-Mele se cuprinde.Si de tòtä punerea la cale ce se va face, sii avem Domnia-Mea Insciintare.-1814 Martie 6.

(L. S.)(P. 94 si verso).

(1) Dresele ce s'ad fdeut pentru imasul ordsenilor din jur imprejurul Iasilor cätsd fie.

('insti i credincios boerul Domnid-Mele, dumné-lui: Rciducanul RosetHatman, se-imitate.

Prin jaloba ce aú dat catre Domnia-Mea top locuitoril acestuI oras al Iasilors'ad tfinguit cu mare plängere, cii pätimese o mare strimtorare si sdräcie, desprestdpänitoril mosiilor Ie prin prejurul orasuluI. CA dupä ce dintru drept imasul celi s'a hisat dintru in vechime sà-1 OA din jur imprejurul IasuluI, pentru trebuintapdsunatuluI vitelor lor, cu totul sunt strlmtorati ddndu-se voe prin tocmele, deciltre stdpdnitori, de fdcut unii vil, altil ceirurl, altri prin osebite tocmele tiinddin drept locul imasuluI orasuluI, din care pricind, strimtorind imasul, nu ad unde


O altà bun/ masurg datoria luI Scarlat Calimach e urnaàtórea:

pa'suneze vitele, dar si necontenit in t6tti vremea veril Bunt supératl Cu in-chiderea vitelor de catre vechilii stäpanilor mosiilor de prin prejur, bantuindu-I, in catnu Bunt volnicI Ostinà cate o vita ce ail pentru hrana caselor lor : pentru carecersind dreptate i punere la cale, pe langa si a Domniel-Mele lama vointa, inpricina act-1sta cercetandu-se i condicele Divanului, aflat cloud domnesci chri-stive, tot inteo glasuire, cel intaitt de la Domnul Constantin Dimitrie Moruz Voe-vod, din 1779 Iunie 9, si al doilea de la Domnul Alexandru loan Mavrocordat Voe-vod, din 1786 Iunie 7, prin care lamurit se arata in semne firesd pana unde safie locul imasuluI pentru vitele orrtsenilor (si acelor strainI ce yin ca trebuinta, sise duc), din jur imprejurul orasultri, hotarindu-se ca tot acel loe sa fie slobodneoprit de ciltre nimenI niel odata, i nimeni sti nu p6tii OA sail a da dinteacestloe cuI-va, BA pue strain!, saú pentru pasunat, sari macar cu alt chip de vinlare, cisti fie de-apururea locul acesta slobod, pentru trebuinta orasultii, cum ma! pe largveI intelege din copia de pe hrisovul acel din 1786 Iunie 7, ce se trimite dumi-tale;drept aceea fiind-ch pentru acésta pricina, dupi a orasenilor jaloba, s'a mal datporunca si de catre Domnia-Mea la Hatmanie, i mal nainte, ca intocmil sa se ur-meze, neingtiduind pe nimenI sa inchida vitele din locul imasului aratat, si cum sevede, niel o urmare nu s'a fficut. lata dar ca ì acum poruncim Domnia-Mea du-mi-tale, ca indatä, fArà cea mai putinti prelungire, sa de de scire tuturor Igume-nilor de la manastirile de prin prejurul orasului, i altora carl vor mal fi, ca sä. deaporunca cu Valle vechililor sé!, ca niel inteun chip, de acum inainte, sa nu mal In-drazndsca nimeni de a inchide vite orf ale cuI de pe imasul ce este lasat imprejurul

pentru trebuinta vitelor orasenilor, sail mai bandsc,ä, ce la t6te sa seurmeze intocmal, si pe deplin, dupa hotarirea christivelor pomenite, cum si a po-rundi acesteia a Domniel-Mele, i vitele orasenilor ce vor fi inchise, numai decat sali se da la Diana a cuI vor fi, Met a Inà vre-un ban, de la cine-va geremea, pre-cum si ban)! vei dovedl ch s'ail luat jaluitorilor de catre OHO', implinindu-isa-1 daI inapol, spre a contenl fieste-care de acest fel de nedrépta apucatura;osebit poruncim dumi-tale, ca impreuna cu orinduitul Vornic de Ora dinpartea Divanuldi, sA rinduescI i dinCímeniI Hatmanese, care va fi cu intelegere,sA mérgi pe imasul de prin prejurul Iasului, i dupä semnele cuprinse la hri-sovul pomenit, de pe care s'a trimis copia, ad pue i semne, ca FA se scie 'Janaunde sti se intindti orasenri cu pasunatul vitelor lor, precum i orl la ce loe ce vagag, ca s'art inchis din drept locul imasului ar5.tat, orI de catre cine ar fi, cu in-graditura sa faca de acum pe imas tarinti sart airursi, sail oil sub ce chip de nai.méla iind loe de inns, ad se deschidä, ca sA r'émae lardsl loe slobod, precum a fost.Ca unil ce avdnd sciintil de hotärirea hristivelor si a poruncilor DomnescI, nuah fost volnicl a da si a pasì la nimeni din locul imasuluI orasenilor, spre a ré-miiné orasenii odihnitl dupfi dreptul ce li s'a dat, cad din potriva mal ivindu-sejalobe in pricina acésta, acei neascultatori si nesupusI vor cadé in grea réspun-dere, de care niel inteun chip nu se vor putd indrepta, si cartea acésta a Dom-niei-Mele va sta la mana oräsenilor, ca sit le fie de apdrare; acésta poruncim.1816 Mali). 4.

Ve! Logofdt.L. P.


AURA' superare se aduceà ord§enilor, mal ales celor cu case marI§i mal bogatl, prin faptul cd adesea erall sco§1 de prin casele lor, casá se apze in ele vre-un consul strein. Calirnach decide cumperareaa troj case marI pentru cel 3 consulT streinI din Ia§1, plAtindu-se costullor prin cisld intre negutatorT. (1)

CAP. 1V

Contercifi, industrie, -- bresle, tErgurï, balciarr,,mifidee de comunicatiune.

Starea in care remdsese Moldova, la eOrea din térd a Muscalilor, nuerà proprie a inlesnl prosperarea comerciulul §i a industrieI.

Ca fabrico nu aflärn in Moldova, pe lángd meseriile exercitate pela sate, dend.t urmaterele:

Fabrica de sare huscd, al cdruia venit, la 6 Octomvrie anul 1814,a fost consacrat pentru Cassa doetorilor. (2)

In 1815 Ianuarie 18, Calimach acordd EpiscopieI de Roman ha-vaet de la o fabricd de bere inhintatd pe moia Episcopiel. Visteriaordond oprirea fabrica dacd nu se va invol cu Episcopul. (3)

Afacerea iea finit In 1816 Iunie 26, prin hotdrIrea lul Vodd, ca Epis-copia de Roman sd aibà ea o fabrica privilegiatd de.bere pe mo§ia sa.(4)

In acela§I an 1816, un Alexandru Do§u cere voie sh facd §i el la

Cu obatésca socotintä alatuindu-se punerea la cale, ea a se eumpere trel caseaici in Ia§I, pentru trel consulatI a Curtilor streine, pentru ea a lipsésa cea de-apu-rurea supèrare ce urma and unuia and altuia, cu satere de prin casa, dupä pu-nerea le cale, una din easele aceste s'a insemnat dumné-lor boerilor de stareaalta iard§I celor de starea a doua, lar una se razimä asupra tagmel negutatoresci, deobOie top cati se aflä cu locuinta aid in Iai. Drept aceea poruncim Domnia-Mea,dumi-tale Vel Vornice al Politiei, adunand pe top negutätorii la un loe, sá faci intredi*il o socotintä, cu buba chibzuire, spre a prinde top de ob§tie flan' acéstä fo-lositóre trebuinta, fiind i pentru insu0 al lor folos, §i aaa intru alatuirea acéstaapol, impreuna ca dumné-ta, vor gäsl i casa aceea, care ar fi a se cumperetoemindu-se, i cumpärändu-se apoi, vor alege i pe doI dintein§ii mil a fie epi-tropl acesteI case, spre lua pe tot anul i china acesteI case de la consulatul ceva vedé Inteinsa. 1814 Aprilie 1.

L. S.(Cod. Metrop. Iosif Namian, fila 95 v.)

VelI la Academie, portof. V (15).Academie, LXIII (77).Academie, LXIII (78).

60 V. A. IIRECHIA 248

Academie, XVI (194). Vedi i LXIII (83), din 1817 Martie.Acad , VI (231).Cod. Metrop. Iosif,

Roman altä fabricd de bere. I se refusd concesiunea In interesulEpiscopieT. (1)

BoiangiiI nu lipsesc nicI In Ia0, cum niel: la Bucuresd.Domnitorul protege acéstd industrie. A§a, in 1813 Junio 14, scutesce

de bir pe Evanghelie Boiangiul §i pro doue calfe (2).d). Velnitele sail povernele fuseserd Inchise sub Muscall spre a se

Impedica consu marea de grane necesare Indestuldril publice §i aarmatelor.

La 18 Maiti, boeriT supun luI Calimach o anafora, in caro clic cd emare strimtorare de moneda, din causà cd se opresce a nu se aflavelnii spre lucrare de horilcd din pane. Acéstd oprire se intemeiézâpe grija sd nu lipsésed apol. peinea. Dar in Bucovina boeril ved càurmezd velnitele §i nu este strimtorare de pane, cd se silesc 6menila produce mal' multd, ca sd ca§tige cu velnitele; destul cd se opresca lucra velnitele cand anul e neroditor.

ApoI cu aducerea horilceI de peste hotar se scete din térd to sim-fit6re suma de bani:.»

Adaogd boeril, cd la velnite se lucrézd mal ales secara i hri§ca, careacum locuitorT de la oprirea velnitelor nu le mal sémend, i acestenu le obiclnuesc in hrana lor, sail niel se cer la Constantinopole.

ApoI se perd Orille cele stricate, carI se lucrézd la velnite, §i p6-mele de tot felul, chiar §i selbatice.

Boeril propun liberarea lucrdriI velnitelor. Dar s'a' nu lucreze graulbun i pentru ca sd nu pdgubéscd i Domnia venitul vaina pe ho-Urca de peste hotar, sd se percépe. cate 60 parale de vadrd pe ho-lirca produsd In térd. 1814 Martie 6. (3)

Iacd resolutiunea data de Calimach asupra anaforalel :

No?, Scarlat Alex. Calimach Vv cu mila lu Dumnedeit Domn al T'era' Moldova.Infatosandu-se inaintea N6strä anaforaua acésta, cu obicInuitä parintésca Nelstrd

ingrijire cätre teite cele ce alcatuesc folosul i buna vietuire de obste, luänd amintela obstésca socotintä spre slobodirea lucrdrii velnitelor, folosul ce se pricinuescedin lucrarea acésta este vederat, dintru care urméza si oprirea scelterii monedeidin Ora, dar din potriva si când (ferésca Dumredet) se va intimplà vre-o nerodiresatt secetä, atunci filrä indoire lucrarea velnitelor va fi necuviinci6sa i vätämätiíre,atingändu-se si de insäsi iconomia hranel locuitorilor Domnescil N6stre tbri, darva fi si pricinuitäre de scädere intru acea de obsts datorie ce neapérat de la totise cere a se ingrijI cu trimiterea trebuinci6selor zaherele la Capanul unpärätesc,

249 DIN DOMNIA Lid ALEXANDRII CALIMACH 61

la o asemenea intimplare de lipsä, dupa Domnésca N6strii Ingrijire ce avem spreintemcierea bunelor rinduell, de cuviintä este a se face oprire lucräril acesteia; larIn vreme de imbelsugare, care prin milostivire pumnedeésca se aratä. cu teite ro-durile i intru acest curgétor an, cu pärintésca N6strä plecare, spre folosul i linis-tirea in tot chipul a fieste-cäreia staff a supusilor nostri, dam voie sfi fie slobodilucrarea velnitelor, cu hotärfre, ca sa nu lucreze la velnita graul i orzul, care ne-apérat sunt cuviinci6se a merge la Capanul imparatesc, spre Implinirea datorid, siporuncim ca toti acel earl vor vol a deschide velnite, si se aräte mai Intaiii laDomnésca Niistra Visterie, sa dea incredintarile cuviinci6se subt chezäsie si intruacéstà rinduélä 41' va lua carte de slobodenie, cuprindateore de locul unde va deschidevelnite Ì Cu cate &Carl, i dupa cuviintä se va stringe de la acestia i avaetul ho-tarn cate 60 parale de vadrä Impotriva pägubil ce se p6te pricinul Domniei dinvenitul obiclnuit a se lua de la holirca ce se aducea pand acum de peste hotar, caredup5. Inceperea luerdril velnitelor, negresit trebue sä contenésca. Drept aceea inta-rim anaforaua cu a N6stra Domné1ca iscäliturä i pecete.- 1814 Iulie 24, Iasi.

(L. S.)Semnat : Voda.

Breslele continud fArg modificar simtit6re in eonstitutiunea lor.Brésla precupetilor este mereti Impedicatd de la cumpkaturi §i

In piatà in orele de dinainte de amiadi. In acest sens Calimachdà pitac Domnesc, in 18 Octomvrie 1815 (1).

Zarafilor le dd Calimach urmAtorul nizam :

Regulamentul Zarafllor.

Carie Domnésed de la Scarlat Alex. Calimach Vv. cdtre Nicolae Roset Vel Aga

Jidovil zarafI earl se afla aicl in IasI, earl intru urmarea zariflìcului i a schim-batulul a felurl de monede intru aceea ce urrnézà trebuinta a da si a luà, fac feluride ealpuzanlicurl, pricinuind unora i simtittire pagubire s.1 neavénd de unde im-plinl dreptul lor. Acésta, pentru cA pAnA acum aceI zarafi de sine urmati si se ames-tecati. Drept aceea pentru contenirea unor urmärI nedrepte i pagubitiire ca acestea

pentru tead regula politicésca, poruncim dumi-tale, ca zarafii &AO vor fi de tre-buinta orasului acestuia, sä fie cunoscuti AgieI, luandu-li-se chezasi sigurI Intrurespunderea acelor chezasI la WU' pägubirea i calpunzanlicurile ce vor urma za-rafil in ori-ce vreme. Dupä care Inchezesluirl sa se deft si adeverintele Agiel la aceIzarafl, socotiti pentru trebuinta politieI acesteia, publicarisindu-se tuturor stärilorsi negutätorilor, ca numal acel cu adeverintele AgieI aunt slobodl a urma zarafli-

iar altiI nici Intr'un chip, cad care va amesteca In alisverisul sea pe alp zaraffnecunoscuti i färä adeverinta Agiei, nu numaI ca este supus réspunderii pentrucutezare, dar si orsi-ce pagubire i se va pricinul despre acel zarafi nu va fi ascul-tat, niel Indestulat la nici o judecatä. 1815 Iulie 16 (2).

Cod. Metrop. IasI, 148.Cod Metrop. Iasl, fila 142 verso.


Cod. Metrop. Iosif, Iasi.Acad., LIII (162).Ind documentul :

Chrisov de la Domnul Scarlat Alexandru Calimach Voevod, pentru cumpë-ratura mosid tirgului Barladuluï.

Insciintare se face cu acest hrisov al Domniel-Mele tuturor cui se cuvine a sci,cé aratând al nostru cinstit i credincios boer, duma-luI Grigorie Sturdza, Ve!Logofet de Téra-de-jos, zapisul dumi-sale Spdtdrésa Profira Miclésca, sotia dumi-sale Sp6tarului Nicolai Dimachi, care este din Ji int61 a luneI aceptia Fevruarie aanului curgetor, iscalit de duma-el i de sotul dumi-sale, i de boerii rudenii a du-mi-sale ce aft fost epitropi, duma-luI Iordachi Cantacuzino biv Ve! Logof6t,duma-lui loan Sturdza biv Ve! Spätar, pi de altI boerI incredintat, pi de duma-lor Velitii boeri al Divanului DomnieI-Mele, prin care se cuprinde cä m6riástireasf. Prooroc Samuil din tirgul Focparil, ce este metohul m6riástiril sf Spiridon deaice din orapul Iai, avänd afierosire de la ctitorul eI, fericitul intru pomenire Domu

Dupd constituirea de la finele secolului XVIII a breslelor, ele stallnu mal mult deplin autonome sub mdimdriile lor, ci marele Cdmära§al Curtil este judetul la care ail de a recurge toff bres1a0 in dara-verile lor de judecatt Acésta se probézd cu urmdtorul act din Sep-temvrie 181.4:

Dup6 obicinuinta dintru in vechime tagma negutätorilor i isnafurile cruitorilor,a blänarilor pi a cuiungiilor de aicl din ora, cum pi toff jidovil avadull supu-nere la Camara gospod, in teltà vremea i pricinile de judecatd ce s'aft intimplatintre aceptia, de &Are duma-lul Vol C6m6rap cautat, dar pi platile ce ail dataceptia cdtre Domnli in pricinile ce s'ail intimplat sh aibä, la duma-luI Velrap aft fost obidinuinta a se rindul. Drept aceea, in cuprinderea acestul vechift obi-ceitt care se cuvine a se pAz1 fdrd strämutare, s'a dat tidula acésta a Domniel-Melecinstit i credinciosuluI Nostru beer dumi-tale *tefanache Vogoride biv Vel Post.,epistat Cämäril, pi poruncim ca pe numita hotarire a se p4z1 cu urmare intocmaI.1814 Septemvrie (1).

L. S. Ve! Vistier.

Mai putin e deprindere in Moldova de a impune narturr, la comer-ciul care interesézd indestularea publicd. Sub Calimach se impune ta-rif special numaI spieriilor, cari vindeati scump buruenile cele malcomune.

Ora§ele continud a se II-leered sd se salveze din mdnile proprietarilorlor. Intro acestea avem de a cità Harta (2) in judecatd cu Grig. Ghica,In 17 Ianuarie 1813.

Orwil Barlad rèscumpilrd mo§ia incunjurdt6re de la proprieta-rul ei cu chrisovul luI Sc. Calimach, din 1815 Fevruarie (3).

251 DIN DOMNIA ALEXANDRIT CALIMACH 63

In Iunie 1814, Scarlat Calimach a reInnoit i tIrguluT Petrel (N.) chri-

Constantin Michail Cehan Racovita Voevod, mosia de la tirgul Bärladului ot tinutulTutovel, hothritä i stilpitd si mdsuratd si in lung si in curmezis, afara de vatratirgului, precum aratd hrisovul aceluiasl Domn ce este din anul 7265, si alte ur-mateire hriseve de intariturd, in urma la anil 1785 Decemvrie 10, Epitropia mä-nhistirfi Sf. Spiridon, ce se aflà 'Mtnu acea vreme, anume reposatiI Sofronie Irino-polion, i Lascarachi Roset, fiind Ve! Vornic, i Iordachi Ghiea Vornic, ail fdcutschimb cu dumné-luI biv Vel Logofet 1ordachi Cantacuzino fiind Postelnic, adecdEpitropil ail dat dumi-sale LogotetuluI mosia BArladuluT, si dumné-lui. Logofétula dat la mânastire mosia Vädurelele, satul intreg la tinutul Sorodl, precum arathscriseirea de schimb, adeveritd de Mitropolitul tériI si de Velitii Logofett de pe atun-cea, intdritd i cu hrisov tot dintru aceI ani Decemvrie 26, de la Domnia-Sa Ale-xandru Mavrocordat Voevod, dar dupd aceea la aniI 1786 luna Ghenarie, dumms-lulLogofetul Iordachi Cantacuzino fiind Spätar incd, prin invoéld a fácut schimb cusora dumi-sale féposata Spdtfirésd Catrina Cantacuzino, care a fost mésä dumi-saleSpatdresil Profirii, dând dumné-luI Logofétul suroril sale mosia Bärladul, si lutIndde la sord-sa nisce pdrtl de mosie la jurul HärlduluI, cum aratd scrisérea deschimb adeveritd de Mitropolitut tern, Episcopul Husulul si VelitiI boerl de atuncia.

Pe urmd Spdtdrésa Catrina Cantacuzino, intre altele ce a dat zestre fiiceI saleElena, maica dun-A-sale SpätdreseI ProfireI, dud a dsätorit-o dupd. Stolnicul Du-mitrachi Miclescu, I-a dat i mosia Bärladul, precum aratà féia de zestre, iscalithde Spdtdrésa Catrina Cantacuzino, iar de la Stolnicésa Elena a rémas la fiica sa,aded durni-sale Spätärésa Profira, sotia dumf-sale Spdtarulul Nicola! Dimachi, pre-cum aratd izvodul din anul 1813 Noemvrie 21, iscdlit de dumné-luI Spdtarul IoanSturdza, vär primar cu Stolnicésa Elena, ce a fost s't epitrop dumi-sale SpdtaresetProfirel. Dar fiind-cd tirgovetii, locuitorI din tirgul BarladuluI, din vreme in vremes'aft Indus cu casele i alte binale pe locul acela cuprins in hrisovul pomenituluIDomn, ce 1-a fost afierosit la numita mändstire, si afländu-se si la mina tirgovetiloro carte tot de la acelasI an Martie 12, in urma hrisovului manastirit, In care cartehothrèsce sé nu ded casa nicI un ban chirie, nici de pivnitele lor, cum nicI din grd-dinI sé nu-I leciuéscd mändstirea, ci numai din tarini si din fanatiI, si din prisdclde la dmp sd-sl ded leciuéld In cuprinderea aceleI 6.41 intemeindu-se tirgovethfilceait pricini atät de la ceI mal dinainte strtpanitorI, cht si catre dumné-eI Spdta-résa Profira, ca sé nu deà adetiul obicinuit dupd puterea hrisévelor ce are, intin-Ondu-se pricina s't la infatosarea judecdtra DivanuluI, de unde deosebindu-se catl-vhdin boeril ce locuesc acel tirg, aded dumné-lul Spätarul Gavril Iamandi, i Spdta-rul loan Costachi, i Banul Ioan Iamandi, Medelnicerul Petrachi Negri, si Medelni-cerul Panait Docan, Medelnicerul Iordachi Oprisan, i Vasilie Chiru, ardtändu-sedin partea tuturor tirgovetilor, i scotänd vorbd eà cu totil de obste ar vrol sa ocumpere de istov, spre acea vorbd s'a sfätuit dunané-eI Spdtdrésa Profira cu so-tul dumi-sale si cu EpitropiI ce 1-a avut, cum si cu dumné-lor Velith boerI aI Di-vanului, i cu totii intr'un cuvint att. sfdtuit : ca spre isbavirea tuturor pricinilor cecraft pricinuitére de pagube, i spre mai bun folosul dumi-sale, dad îi vor da pretmultumitor, este mai cu cuviintd sé o vinqd de istov, si ash cunosdnd i insdsIdumné-eI a státut in tocméla cu dumné-lor mal sus numith boerl, prin °brazealese mijlociteore, i diutru o parte si alta, si s'ail suit la pret pänd. la 180.000 lel,


sovul dat in 1797 de tatà1 sìí Alex. Calimach, pentru mosia din jurul

care pret cunosandu-I pentru mai bun folosul durai-sale si mai cu Iintire deckcä ar fi avut mosia aceea supusa intru tete pricinile a atata norod, i asa rémaindintru cea desdvirsitä multamire a pretulul, din buna-voia dumi-sale a rinduit nu-mita mosie Cu t6te acareturile ce se aflaa pe dinsa, i cu yad de merä ce este ose-bit cumpérat de la dumné-lui Visternicul Mateiil Cantacuzino, cu osebita scrisóre;avénd putere cumperdtorii cäutà dreptatile mosiel dupä cuprinderea scriso-rilor i a trage si impresuräri, dacä vor fi, ca nisce vesniel stäpanl, farä a matfi dumné-el supush la vre-o féspundere pentru vre-o dimpotrivä urmare, ce oilde va lipsI ce-va din cuprinderea scrisorilor, sail de va addogà pentru cumpérä-turd', sä fie si folosul i paguba; asijderea i pentru cate danil saú aseztlei ce vor fipe locuri.

Dupa ce mosia acésta a treeut cu zestre la maica domniel-sale Spataresei,pang acum i aci cu tianiile saú asezarile vor pricinul a nu plati la pretul cumpérä-turil dupä analoghia ce-I va ajunge, sé fie slobo41 curnpèrätorii cauth cu unilca aceia prin drumurile judecatil, pentru cá nisce ask danii saú asezärI nu pot

mai aibä puterea saú lucrarea lor, afarä numal daca se yor afra vre-unele cuincredintare facute de maica dumi-sale, acelea ail sa rémae statornice. Si asà dupätoeméla aratatd, primind dumné-el i top' banii deplin, pe langa zapisul acesta le-adat i tete scrisorile ce ail avut vechi i noué, in care zapis, dupä ce s'ail vélutiscäliti dumné-lor i rudeniile si alp martorl, 'glut cä si din partea Divanu-rilor se ineredintéza cu aceste cuvinte: Mdcar ca vinolarea pentru lucrul de zestrenemiscätor despre partea femeel ce este supusa bärbatulul, de la pravilä se in-täresce dupa trecerea de anl, &and osebit incredintéza cá a fost cu bunävointael, pentru lipsirea cuvintulul ed a fost, orl pentru dragoste, sail pentru frica bar-batului.. Dar acéstä vinilare se deosibesce urmarind in mijloc prigonirea de susaratatä, care covirsià pägubirea pe folosul vinç1èt6rei, iar pretul ce 1-aii dat cum-pérätoril este cu mult mal bun folos yinçlét6rei cleat cé ar fi avut mosiaacésta, i pentru ca desdvirsit sé lipsésca prigonirile acelea aducét6re de pagubesi la o parte si la alta, fiind vinçlarea acésta cu buna vointa a dumi-sale Spata-resei Profira si a sotului dumi-sale, si cu sfätuirea si a boerilor rudenii ce ailfost Epitropi, catre care unindu-se si socotinta judeeätoriei i, gasind cu t6tä cu-viinta, aú dat slobodä voe la amandoué partile si a yinde si a cumpèrà, si cea de-sävirsita hotarire, M.A. a se mai deslega vre-odatä viOarea acésta sub nici uncuyint, ce In Yea sé aiba täria ei nesträmutatä, asupra cdruia zapis aratandu-nedumné-lui Ve! Logofét rugamintea numitilor cumpèratori tirgoveti, pentru a lise intäri lor cumperatura acésta, arétat si un ispisoc vechiil sirbesc de laDomnul stefan Voevod batranul, in cuprindere cu intäriturä de privilegie a nu fisupusi tirgovetii din Barlad cu nici un fel de dare, fard numai pentru pescele cevor càrà spre vinlare, si pe langä ispisocul acesta aläturandu-se si cartea DomnuluiConstantin Michail Cehan Racovitä Voevod, acea mai sus pomenitä din anil 7265Martie 12, daté la mâna tirgovetilor in cuprindere, ca dupd ce Domnia-Sa a afie-rosit locul domnesc ce s'a aflat la Batlad manästirii Proorocului Samoil, le dälor intdrire de privilegii, ca nu cum-va sé fie el supérati de &Aire manästire cuvre-o dare, niel pentru casele lor, nici pentru pivnitele lor, cum niel din gradinlsa nu-I ileciuésed.

Anatole A. R.Tom. XX.117.Memorifle Seel. Istorice. 6

253 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRIT CALIMACH 65

argulul, Cu condiOune ca tirgovetiI sä IntretinA cu t6te cele necesarebiserica Sf. loan a luI Stefan-eel-Mare. Chrisovul cuprinde si instruc-tiunile, dupà cari urméza a se administrà acéstä mosie. (1)

Iar In urma acestor privilegn, spre apbrarea lor de vre-o dare, s'aú intemeiat,vi Cu deosebite hrisiive vechi i nou'é, pentru locurl de casä i dughene, cumpèrateunii de la altii din tirgul BärladuluI. Drept aceea, In cuprinderea doveçlilor arätatecu lAmurire, cunosee'ndu-se veehea loeuing a tirgulul acestuia cu statornicia deprivilegil, dupä ce ne-am Incredintat Domnia-Mea Mt% Indoire pentru drépg cererealor, care urmézà spre mai mulg intemeere acestuI arg, vederat fiind cá cu dréptalegiuire i protimisis la eumpèrarea moviei, mai ales lor se cuvine ea unor vechlmegiavl cu locul tirguluI, laugà care din vechime a fost aläturatä i movia acésta,Incredintandu-ne asemenea i pentru cumpérAtura ce art fäcut tirgovetil a movieiunite cu tirgul, dupä zapisul ce s'a pomenit mal sus a dumi-sale SpAgreseiProfira Miclésca, vi sotul dumi-sale, ed este prin bunavoing vi a domniilor-saleboeri rudenii ce 1-a avut i epitropl, legiuitä i cu dréptd socoting a Preosfinti-tulul Mitropolit al tèriI, vi a domniilor-sale Velitilor boerl, spre cea mai desavirvitàfolosintä a vinl'ét6rei, vi Indemfinarea cumpérätorilor, dar vi spre de istov conte-nire a prigonirilor ce urmail, Intru desavirvità unire v't a Domniei-Mele la dréptalegiuire ce s'a fäcut pentru vInOarea acesteI moii, spre de ajuns indemanare cumultumire a amänduror pärtilor, desävlrvitä dréptä i euviinci6sd eun6scem cerercanumitilor firgovep, i prin hrisovul acesta al Domniel-Mele däm, i Intärim vecI-nica stäpfinire i apèrare de obvte a tuturor tirgovetilor din numitul tirg, i legiuimdréptà stäpänirea lor eu vecInicd Intemeiere asupra moviel unitä cu vatra tirguluicare pe dreptI baniI lor prin buna invoire vi dréptil legiuire o ail eumpérat dela dumné-el Spätärésa Profira Mielésca vi sotul s55. dumné-lul Spätarul NicolaeDimachi, ca s'a o stäpänéseä In tóte hotarele el intocmai dupd zapisul de cum*räturd, vi dupà scrisorile vechi i nou'é, ce le-ad luat el 1mpreuna cu zapisul cum,pérAturil, din tot locul, vi cu tot venitul, ca pe o drépg otcinä vi movie a lor. Iarspre veclnica Intemeiere a celor maI sus spuse, hrisovul acesta al Domniel-Melele fie lor, i In urmä elironomilor de ném In nérn, statornicä Ingriturä, neclätit,nerävluit niel odini6rä in vea, care s'a intärit i cu a N6 strä Domnéseä iscaliturävi pecete. Scrisu-s'a hrisovul acesta la scaunul Domniei-Mele In oravul IaviI, in altreilea an, acel de a doua Domnie a Misted la Moldavia, vi s'a dat de la anul de laMântuitorul Christos 1815, In luna Fevruarie.

(Iscalit) NoI Scarlat Alexandru Calimach oevod, Grigorie Sturdza Vel LogofélProcitoh, Iordachi Ghica Vel Logofét Procitoh.

(1) Noi Scarlat Alexandra Calimach Voevod, cu mila lui Dumne4eil Domn TériiMoldoveï.

insciintare facem prin acésta a Neistra Domnéseä carte tuturor ail' se cuvine asci, cd atat locul din vatra tirgulul Petrii de la tinutul NémtuluI impreunä i cut6te mahalalele, eft vi tot locul cAt s'a aflat drept Domnesc de prin prejurul tir-guluI v't nedat nimäruI Inca la anul 1797 Mail."' 6, de cätre pärintele DomnieI-Mele,Alexandru Calimach Voevod, cu hrisov s'a dat danie vi miluire tuturor locuito-


Se 'Ate vedé In nota mal jos acole instructiunI, stabilind proprie-tatea numai cu bezmén.

rilor de la acelasi Virg, ca sä le fie dréptä ocinä si mosie in vecie, lug si el fir-govetli FA fie datori In Vita' vremea a tine' atat biserica Doranéscit ce este inteaceltirg, intru carele se cinstesce i se präznuesce hramul nasceril SI. Proroc inaintemeretoruluI i botezatoruldi loan, cum si alte sfinte si DumnespescI biseridi cemg aunt acolo inteacel tirg, cu indestulare de preofi si cu tóte cuviinci6sele pod6bebisericescl pentru slujirea sfinteI i Dumneleescii liturghil, cum maI pre larg aratäacelas hrisov al pärinteldi Domnid Mele. DecI acum nhscand pricinä intre locui-toril dughengll In vatra tirgulul, i altil ai lor i intre locuitoriI de pe la mahalale,cari ce-si ad numaI casele lor de locuinta. Cererea mahalagiilor fiind pentru lo-cul ce se numesce Borsochianul i Avramul ce este afarä din cuprinderea mahala-lelor, ca ad le MU* numai el la stäpänire pentru hranä i schivirnisalä, ca unilce pentru acel loe ar fi fficut si multe cheltuell spre desbaterea luI de subt impresu-rare megiesitelor moìi, i pe de altä parte si tirgovetiI dughenglI cu toff ai lorcer ca sä fie slobod pentru imasul vitelor tuturor tirgovetilor de obste, ca uniIce si ei sprijinesc cele maI marl* greutati ce se intImplä asupra acelul tirg si maiales e,ä" eI mahalagiii, de null ad dughenI la fate until, dar cel maI mult loe de lamahalale, ce 1-ad cuprins cu casele i live4ile ce ad fäcut, din cari nu putin s'arfi folosind, earl' atät pentru pricina acésta cat i pentru alte neinvoirI ce maerail ¡litre dinsil, amandoue parle ail avut i Infätosare inaintea DomnesculuI NostruDivan si a tot sfatul, de unde dupa Vita cercetarea ce am fAcut Insuml Domnia-Mea,dupii cum s'a socotit a fi maI cu euviintii dreptätil, am dat Domnésca Neostra ho-tärIre, ca pentru t6te acele pricinl cu nestrilmutare niel odinióra de cdtre toti tlr-govetil de obste sa se pazéscd urmare intocmai si pre deplin, precum In jos anumese aratil.

I No.1 PRICINILE I No.I Domnésca Nósträ hotärire

1.

2.

11

Pentru locul ce se numesce Bor-sochianul si Avram ce-1 cere ea sh-1aibà in stäpanire numal o sémä dintirgovetil mahalagil, din partea cä-rora la acéstä cerere aii fost vechillMane Onza si loan llama,

Pentru tot trupul mosid td dinvatra tirguldi pi de la mahalale, cumsi de prin prejurul tirguluI.

1.

2.

De vreme ce si acel loe, impreundsi cu vatra tirguluI i a mahalalelor,este dat danie si miluire tuturortirgovetilor din acelasI arg si ma-halà, apoi dreptate urmézd iaräsacu totiI sli o stäpanéscä, numai fiind-cii acele locurl, unil ail cerut sä leare, altil ca sä rémae emas, la acestecum vor socotl cu sfatul de obste eäle este de mal bun folos pentru totIIn fieste care an ask sä rémanä.

Dupä cuprinderea hrisovului pa.-rinteldi Domniei-Mele sä se stäpa-nascá de cätre toff frätesce, stäpa-nindu-sl fie-care e casele i livelile,

255 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRE CALIMACH 67

T6te documentele de proprietate ale manAstiril Sf. loan se vor con-

Pentru cat loe se afld slobod dintot trupul mosieI necuprins de ni-minen, atilt din vatra tirgulul pe lamahalale cht si pe afara de pe vale,vie si orl de pe unde.

Pentru casele i dughenile si alteacarete ce ail tirgovetil fdcute, athtIn vatra tirgului cht si la mahalale.

INo.

Domnésca nóstra hotärire

cum si curdturile, unde aú apucatde 0-aii facia färd niel o superareunil despre altii.

Nimenea dintre dinsii toff Virgo-vetiT sh nu fie volnici a vindemdcar o palmd din tete acele loeuri,

niel de sine iardsi sá nu fie vol-niel a prinde si a inehide vre-unloc dintre acele locuri, ce ori-caredintre dinsil va avé trebuintä devre-un loe de cask datoria sd fiea merge la Epitropii bisericii Dom-nescl si la tirgovetil fruntasl, cacérd, si de i se va cadé a i se da,iaräsl de cAtre EpitropI i fruntasisd se socotésed cht loe H pete fispre indestulare de trebuinta stdriisale, iar nu cat loc va vol el, simérgà sä-1 si mäsóre in stinjinT,si stälpindu-se si cu petri hotare,

deh. EpitropiI i fruntasil i scri-sórea lor de márturie la mând sprevecinica sa stAphnire, ardtátóre insemn i in mdsurI, pentru ca dupdvreml sd nu se pótd Intinde malmult, care scrisóre sd se intdréscd

cu pecetea tirgulul i sá se tréedIn condica bisericii DomnescI, si

ash cu acéstä rinduéld cei earl voravé trebuintil sá pótd prinde locuri,iar nu de sine, mdcar ori de ce stareva fi, si cel care i se va da loculdator sd fie si el atuncia a da douòoch de eel-ä la biserica Domnesci.

OrI-carr dintre diniI vor vol a-sivinde casele i dughenile i alte aca-returi ce vor avé de vecl unul al-tuia sae ori cul ca pretul ce sevor mite invol, volnici sd fie, insdprin scirea Epitropilor bisericii Dom-nesci si a tirgovetilor fruntasl,zapisul vindArii sä se adevereze qi

68 V. A. IIRECHIA. 256

No.I PRICINILE

serva de Epitropii Bisericel insA sigilate in un plic Cu sigiliile tirgo-

No.

Pentru cele trebuinciése la t6tesfintele biserici ce sunt inteacel*tirg adicA preotT, diaconi, dasali,vestminte, céra, unt-de-lemn, tAmilie,meremeturI ei orl-ce altele.

T6te serisorile moeiel UrgeluI.

5

6.

de EpitropI ei de fruntaei, precumel cu pecetea tirgultfi, ei vinOtorulInca sé fie dator a da doué oca ailla biserica Domnésa.

La tiite acele datorl sé fie toff tir-govetil deobete a da cuviinciosul a-jutor 'Ina fieete-care dupA stareei putinta sa, lar nu maI mult, eiEpitropii bisericilor Inca a fie da-toff a-ei da sémA de Vote acele lua-tuff el daturi la cei mai fruntaeidin téte acele sari.

Pecetluindu-se cu pecetile Virgo-vetilor fruntael, sé steà la mane Epi-tropilor bisericil Domnesci, ei andva fi a se Bata dintr'insele vre-oscrigre, iarAel prin scirea frunta-eilor sé se sata, iar Epitropfl desine Mx% scirea fruntaeilor sé nufie volnici a deschide scrisorile, pre-cum el and va fi veo pricinA de-spre cine-vii asupra moeiei tirguluI,sé se stringi cu toll tirgovetil laun ice ei prin sfituire ei alegereatuturor BA se pue la cale ei sii-elrinduésa ei vechil dintre dineiT peeel mal cu intelegere om ce va fiea si mérgA al se ei judice, de vaeere trebuinta, dAndu-i ei in scrisvechilime la mane sa, el dupA pri-cinA sé socotésa el sé-I dea ei mti-surata cheltuéla de la téte stirilepc analogon stinjinilor locurilor cestApanesc, lug tat tirgovetil trim-taei, ca ei altil, BA se ferésa ca sénu cumva sé facil vr'o asuprire spreinteresul lor cu cuvintul acela alcheltuelilor celor me arace, deplicum acésta rea obicinuintä se urmaVial acum, aci pe urtnA dad seva dovedl a vre-unil dintre 'linen

*

257 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRII CALIMACII 69

PRICINILEI No.I

Domnésca néstri hotärire

vetilor fruntasI i numai cu scirea lor se va puté umbld la acesteacte.

Mij16cele de comunicatiune interesézd comerciul. In acéstd privintaavem acte de la Calimach, earl' privesc: menzilurile saù postele, bru-dina pe podurile dupd ape si harabagifl.

Menzilurile. In genere de putin ajutor puteati fi menzilurile pentruinlesnirea publicd i mal ales a comerciantilor, cdcI posta servià maIexclusiv pentru trebile DomnieI i cel mult ale boerilor in slujbd. IncdIn 1 August 1812, Divanul CnejieI MoldoveI insdrcinézd pe N. Sionde la Visterie sd inspecteze portile din drumul Focsanilor, Galatilor

pe Prut (1).

Inteacesta0 chip, dupä cum s'a aratat in sus dandu-se Domnésca nósträ ho-tärire pentru kite pricinile. poruncim Domnia Mea i tuturor locuitorilor din ace1a0tirg, ca la ti5te sä se pazésea urmare intocmaI si pe deplin, cu nestramutare nielodini6rä in vecl intru cat de putin, caci carele va indráznI a face vre-o In protiviiurmare, ca sA asupréseä pe vre-unil dintre din01, se vor pedepsl, qi niel un euvintspre vre-o indreptare nu vor puté avé, i spre aceea li s'a dat la mina' i acéstäa nósträ Domnésea carte, care s'a intärit i cu a n6stra Domnésch iscalituräpecete.

Semnat: NoI Scarlat Alexandru Calimach Voevod.In Ia0 la Iunie 1814.

(1) Acad. L. 78.

Procitoh Vel Vorn.S'a trecut la condicä.

Ve! Logofat.

No. PRICINILE 1 th.1 Domnésca n6strä hotarire

7. Pecetea tirguluI. 7.

aft metahirisit un chip de viclepgca acela, se va pedepsl.

SA stek päzita la mana Epitropilorbisericil Domnesci, 0 fail de scireatirgovetilor frunta0 sä nu fie vol-niel Epitropii a o pune niel pe oscris6re, cäel o scris6re ca aceea, incare nu vor adeverl 0 tirgovetilfrunta0 cu iscaliturile lor cà s'apus pecetea 0 prin a lor scire, nuva puté avé niel o tärie.


Reorganisarea po§telor se face de Calimach cu actul din 1 Ianuarie1813, dupA dispositiunile propuse de cAtre gMarea (Jomisie», chematAde Domnitor pentru regularea a diverse servicif publice. PoOne sepun sub 1ngrijirea acesteï mari Comisg. Nazir orI Prwdinte Comi-siuniI acesteia e numit fostul Mare Postelnic Gheorghe Manu (1).

La 1 Ianuario 1814, Scarlat Calimach dd un noil uric pentru men-zilurY, reorganisand Naziria §i numind Nazir pe biv Vel Post. Miha-lache Mavrogheni.

Uricul hotAr6sce :1). SA fie la pote numèrul cailor §i surugiilor hotArItI. CApitanul de

menzil sA fie cu grija cailor In buna stare, ca sA nu se supere locui-torif cu luare de cal.

(1) loan Searlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila la Dumne4e21Domnitor fi stdpdnitor a Wei Moldo-Vlahil.

Prea cinstite si de bun neam boerule al nostru, fost Mare Postelnice GheorgheMann, Presediate al mare! Comisii. Dorind sti se prizésa in teite rinduéla trebuiteirein acelasi mod s'i pentru (y:Cap.:oo Tan iievCcMcov) nizamul menzilurilor din téra Domniei-Mele, pentru &A cAte °data se dA credinfá si alte-orl se fac economiI, pentru cum-pérdtori, dAndu-se érba trebuit6re F} i grAuntele si surugil de cAtre locuitorii nostridin térA, am judecat bine si trebuitor sA se pund privigherea acésta a menzilurilorsub ingrijirea unuia din slujbasiI Domniel, pentru ca sä se OA deosebitil bAgarede séma atit la mäsurarea erbel si a grAuntelor, cfit si la cele-lalte pricinl, aline&t6re de menziluri. Pentru care s'i hotärind domnesce, dAm privigherea menzilurilor dinintréga n6strà térd sub ingrijirea marei Comisii. Inc'At pentru viitor si at va fiin credintA si in timpul vinçldril, va fémAné nazaretul menzilurilor legat de functio-narea Comisiunii, unde Evghenia ta vei avé acum privigherea sciind tot odatA, ctis'a adäogat si ingrijirea a insusI naziretului si urmându-se in chipul urmfitor :

SA se observe in continuil tg sä se cerceteze cursurile tuturor pricinilor menzi-lurilor si mai ales cele atingétiíre de observarea dreptAtil la milsurarea finuldi si agriluntelor.

In tot timpul sA aibA Ingrijirea, ca un numér hotArit de cal si surugii BA fiela poste complet si in bunA stare.

f.. i pentru acéstä slujbA adaosá' a menzilurilor, s'a luat hotArire Domnéseä, mareaComisiune sh aibti veniturl neschimbtici6se : 80 surugii, earl' vor priml aceeasi WAdupri cum plAtesc locuitoril si celor-lalfl surugil, cari se allá in serviciile menzilurilor,lutind veniturile pentru acéstá cheltuéld pe un an; adecA 15.000 lei la inceputulanuldi, prin Ianuarie si Fevruarie, iar cea-laltä jumAtate de 15.000 lei dupA unsemestru, prin Iunie sail Iulie, fdandu-se tahrilul de cAtre Visteria Domniei-Mele,cii acea presedentie a Comisiunii nu are alt venit afarA de ulule (onootpi), lutindu-seacéstii dispositiune in modul cel mai drept, porunchn si Evglieniei sale, boeruluinostru Mare Vistier sA se aplice Meá schimbare acéstil dispositiune si presenta acéstApad Domnésa sA se trécA in condica Domnescil nästre Visterii, pentru a rémAné

neschimbatA FA cu putere. 1813 Ianuarie I.


(1) Cond. Metr. Iagi, fila 88. 1814 Ghenarie 1.

Nazirul sa cerceteze §i aprobe cu carte alegerea CApitanilor demenzilurt dându-le instructiunile cuvenite.

SA destitue 0 pedepséscl pe cApitanil abusivI.Fiind-cd téra este Indatoritd a da spre tinerea menzilurilor su-

rugiT dupA trebuintA §i cArucerT, tinul pe suma cailor ce vor a§eza,§i o sumA de orz din orzul trebuincios. Acésta cu dréptA analoghie,rinduindu-se In térA de dumn6-luT Ve! Vistier cu cdrtile DomnieT-Mele. Dumné-luT boerul Nazir va veghià acéstA repartitie, sA nu seieh ru§fet de primitoriT finuluT §i orzuluT, orT sA se facA abuz la ma-surare, ci cu dimerlie drépt'A cu bour.

Facerea menzelhanetelor sl se facA prin Nazir prin rinduire decAtre Visterie 0 numaT dupd trebuintl, fArd InsArcinarea sail asupri-rea locuitorilor.

Nazirul sl ail3ä grijA de imapl fie-cAreT pote, pe mo0ile apro-piate, cu platd. Si sA nu se aducA locuitorilor strimtorire orT cAlcArTde finete ale lor Cu caiT postelor.

Nazirul este intermediator Intro tiitoril de menzilurl 0 Domniai guvernul ten!.

Nazirul este tribunalul cercetAtor pricinelor dintre cApitanT, su-rugil §i altI 6menT al menzilurilor. CA.nd va avé nevoie Nazirul Inpricinile aceste de intervenirea dregAtorilor, va cere acestea prinVisterie.

Nazirul iscAlesce menzilurile (blanchetele orT inamurt orT podo-rojnilele de cal. Cali se vor da dupA greutate qi Inlesnirea drumulut

Socotéla cu Visteria pentru mil ce s'ati. dat In trebile t6riT se facela finele fie-cAreT lunT. ApoT se va da NaziruluT pecetluit gospod pesuma banilor, pentru plata acestora.

Apol VodA nAscocesce iraturi; venitul NaziruluT:Peste 30 banT de cal pe cés de la ceT ce umblA cu po0a (par-

ticular), sA se ieá Incd 9 haul la casa menzilulut 0 de ad sl-T traglNazirul pe fie-ce lung.

Cate 2 parale de tot leul din darea satelor pentru léfa surugiilor.C). De la tot cApitanul ce se va rindul din nod la menzil cáte 20 letd). TiitoriT menzilurilor vor da pe an avaet Nazirului cate 2.000 161(1).La fila 127 verso, cond. Metropoliel Ia0 este rInduit Nazir Teodor,

biv Vel Comis, In 1814 Noemvrie 12.


(1) Cond. Metropoliel Iai, pag. 157 qi 158.

A me fost Nazir peste menziluil In timpul luI Sc. Calimach §i Vorn.Gr. Ghica (1).

La Naziria rnenzilurilor se adaogd i administratiunea harabagiilorsi prelevarea taxelor ce se impun acestora.

Dupd ce se perda Basarabia se Infiintd, pentru inlesnirea comer-ciulul cu Basarabia, corporatiunea harabagiilor, Cu un Vcitav de ha-rabagii.

La 1813 Maid 1, Domnul numesce May de harabagiI pentru tre-cerea PrutuluT pe Dumitrache Grigoriu dd instructiunl:

Orl-care va avé trebuintd de trdsurI, sà tocméscd cu chirle sA padall/färä superare si pe buna sigurantd, gratie Vdtavulul, Mil de in-tervenirea cdruia nimenI sd nu fie volnic a tocmi tr./surd cu chirie.

Vdtavul va luà obidinuitul havaet la 10 lest unul din plata chirietVdtavul de harabagiI din Iassi sd nu se amestece In raionul celul

de pe Prut i sd. nu apuce de plat/ pe harabagii tocmitI prin acel dePrut.

Iacd si cponturile» generale la carI sunt supusl harabagiI, cdrorase dd. In fie-care ora § chle un veitaf.

Ponturt pentru rinduéla vettafilor harabagii, ce ati a se rinduìpe la tinuturt.

1) Din suma banilor ce va luà fie§te-care cärduq chirle dup'd tocindla ce vor faceCu negutätorii pentru märfile ce vor inchrch din fie0e-care tlrg, ca sá le ducä offunde aiurea, saü mdcar i peste hotar, sä ieà avaetul vatafieI de harabagii din 10leI unul, precum din yea s'a urmat.

Avaetul acesta nu are sä se ieà intealt fel, cleat numaI atunci ctind se incarcdmarfa de pe la tirguri In vremea ridicàriì, iar aiurea Intru trecere, sail unde seva descärch, sa nu se supere.

A titt negutatoril ce vor avé a trimite märfuei Cu care in chirle ori unde vorvol, cAt i cadm§di ce vor vol a se tocmi, sä fie datorI a sävIrsi tocméla intru In-fato§area vätafuluI de harabagiI, ca sá scie undo are a merge harabagiil lor i cu cemarfä, sail alte locuri, iar fdra scirea vätafuluI nimen1 Ed nu pi:Ad savirs1 tocméla.

Dupä aceste ponturl ail sä urmeze vätafii de harabagii ce se vor rindul de chtredumné-lui boerul Nazir pe la tirgurile tinuturilor, ferindu-se de cel mai mic cata-hrisis sail luare peste ponturi, Intru pilzirea bunului nizam al chirigiilor i odihnaneguttitorilor.

Plata de brudind interesh de asemenea mijlecele de comunicatiunedin Ord si cu streindtatea. Sc. Calimach fixezd un tarif general pentru


bruding pe Dungre, Nistru, Siret, Prut, Moldova, Bistrita i Trotu§(1).

(1) Iacä acest tarif:

Brudina Dundra.

Le! BanT no!

20 De cal, boti, la car i chruld incärcatä, iar de vor trece cal sail bol in-not sá dea pe jumätate pentru povarä.

15 De cal, boil, la car, cärutä de§érta, iar de vor trece cal saú bol innotsä deä pe jumAtate.

15 De om calare ce va trece pe pod, de om pedestru §ése banI.10 De orI-ce vitä slobodá' va trece pe pod.

3 80 De o mie ol ce vor trece pe pod, din oile mumbaeld impärätescl.5 Pe 1.000 oI ce vor trece in pod, oI negutätorescI.

(L. P.)

Brudina Nistrulut

15 De cal, boli, la car i cärukä incärcatd, lar de vor trece cal san bol in-not sà dea pe jumátate pentru povard.

10 De la cal, bou, la carutä de§értd, iar de vor trece cal saii bol innotsä dea pe jumAtate.

12 De om calare ce va trece in pod, iar de om pedestru 3 bani.6 De orI-ce vità slobodà ce va trece in pod.

400 De 1.000 ol ce vor trece in pod, adecii 4 bani de 10 oI.(L. P.)

Brudina Prutulul, a Siraulut, a Moldova, a Bistrita gl a Trotwulur,.

6 De cal, boll, la car i eärutä incärcatä, iar de vor trece cal Batí bol in-not sá deà pe jumätate.

3 De cal, boa', la cal i cdrutd de§értd, iar de vor trece cal set' bol innotsá dea pe jumAtate.

3 De om cdlare ce va trece in pod, iar de om pedestru pe jumdtate.3 De oil-ce vità slobodä ce va trece in pod.

200 De 1.000 oI ce vor trece in pod, adicä pe 10 oi doi banl.(L. P.)

Cond. MetropolieI Ia§I, p. 80.

Ponturile anume de trecerea peste Dundre §i peste Prut le aftrun ast-fel indicateIn Cond. Metropolid din Ia0 :

Tamojne

1

1

BarierT

/ pe Dundre.

- - Acherman1 Chilia1 Ismail

Reni (Pa-dw)

74 V. A. ITRECHIÀ 262

Tamojne BarierT

Vadul lui Isac1 Falciul1 Movila ItäbieI

1 Zägärace1 Steffinesci

1 Lipcanii1 Novosdlita6 5

Finanfele sub Searlat Calimaeh.

Scarlat Calimach numl Visternic Mare pe Grigoraseu Sturdza, caretined intru insotire pe Domnita Marghieda din némul luT Calimach.Fdand terzeltat, adecd numirea boerilor de Divan, noul Domnitor

pe Prut.

Talmdcire de prea inalt hatihumaium a prea puternicei imp'érdgi ce a datpentru nizamul supwilor.

Intaiule al ighimonilor, cu némul lui Mesie, alesulul acelui mal mare al némuluicrestinesc Alexandru Voevod a/ Moldaviei, sä se incheie sfirsitul Oa' cu bine; chtisail consuli sail vit-consuli vor fi orinduitl, atät pe la ostróvele Mari Albepäna la pärtile din prqma ta sad ,d la alte locuri prin care se vor fi petrecandnegutatoriile din impératiile Evropienesci ce petrec In pace cu puternica si vecinicaimperätia mea. Acestia ca sä fie din némul stäpänului lor anume se cuprinde prinponturile ce s'ail asezat la facerea päcei, precum cu totul in potriva tocmelelorpacei este cand numith consuli i viti-consull, de vor fi din supusil puternicei meleimpèratii, si pentru cd multi din supusele nóstre raiele de la o vreme mestesugindcu chip ca sà asez consul si vit-consul si multi luänd patente cu obraznich ail in-dräznit a se wed streini

Spre indreptarea i intocnuirea acestor pricini inadins la anul 1206 la inceputullunel lui Sefir scris imperatesci firmanuri trimis la tóte ostróveleMari Albe si pe la pärtile din prejur anume Idmurind, cä cari consuli si vit-con-suli ori in care ostrov sad in care loe al Märii Albe se vor ivl cá aS fost din alen6stre supuse raele, ca nisce impotrivitori la tocinelile päcei si la pämintésca oblä-duire, ca sä fie farä de tärie scrisorile ce vor fi avênd de orinduéla lor In slujbá

sä se socotésed ca nisce prostI supusi i chti din supusele raele ale puterniceimele impératii vor indrilzill a se face sail consul din partea suditilor streini, sailvor indräml a luà patente ale consulilor, cercetindu-se sd se pedepséseä, i chtiiaräsl suditi si supusi de stdpânire streinä cump5ränd vor vol a dobändl moslidin lucrurile miscätóre sail un lucru impotrivitor la sfinta pravilä si /a asezarilepdcei, unii ca acestia de acum sä se zaticnéscá a cumpärà In cuprinderea puterni-cei mele Impërfitii case, dughene si alto lucruri nemiscdtóre sail pentru sinesipentru biserici i mänästiri.

Asijderea cäti suditi se vor Insurl luänd fete ale supusilor raele a puternicii mele


alese de Hatman pe Constantin Palade, caruia II dete intru Insotirepe fficd-sa, Domnita Ralu.

impératil, fiind acestora dupä sfinta lege, Hind-ea féman asemenea raele ale puterni-ceI mele impérätiI, ace§tia ad platésca atat bir i fitesl-ce altä dare pentru averealor i, de se vor impotrivl la legaturile acestea si la impérätescile dreptätI, Matpentru sine0 cat i pentru averile ce ad, nicl ca cum sä nu se ascunda.

De vreme dar ea aceld atunci trimise porund ale impérätieI mele, pentru ca adfost pe scurt alcatuire, s'ad dovedit ca la multe 041 de loe urmat In potrivä,ad trebuit pentru intelegerea multora de isneriä acele maI inainte serse i potri-vindu-le cu sfintele pravilI pe larg, sa scriem al doilea impératesei porunci pe lacite locurI va eere trebuinta.

Dui:a chipul ce s'a scris mal nainte pana la sfirsitul luI Gem Azail Ahar,adecd eu § épte anI maI Inaintea soroculul ce s'a dat de cincI lull!, ad ajuns ase lace sail consulI sail vit-consulI, fiind In potriva tocmelelor si a pamintescilobläduirI, care FA rémae fail de putere téte scrisorile ce vor fi avénd.

OrI-catl de acum prin mijlocire de streinI supusI vor cuteza a lua consulaturlin tot chipul, se socotesc dajnicI, orl a avé patente, indatä ce se vor dovedl di auMatt de acestea, sä-1 pedepsig cu tarie.

Cali streinI suditl orI negutátorind, orI umbland pentru alte pricini, vor volintru otomanicele stapänirI, vor vol a castiga prin cuznpératurä pämint sau altemo0I, in potriva fijad la obiceiurile cele dintru inceput si la patnintescile pravile,uniI ca acestia vinOnd moiile lor la dajnicl raele ale insusl impératiel mele, sà lo-cuésca cu chirle i cu näimélä.

OrI call din dajnicii altor stapanirI si din streini sudifi se vor fi insurat cufete ale raelelor impèrätieI mele, dar cu chip prietenesc s'aií trecut cu vederea deaceI copii cap se vor fi näscut pana la acel soroc, cat i fecioril acestora call deatuncI se vor fi nascut si se vor fi insurat cu fete ale raelelor i dupa pomenitulsoroc copiiI ce vor fi facut dupà.' prietenésca cu vederea trecere, sa se socotésca canisce streini suditl i, de se vor fi afland sad In slujbä de consulat saii vor fi do-bandit paminturI, lucrurI nemiscat6re, ace§tia precum i cel streinI dajnici

vingènd acele nemiVcdtére ale lor averi, sä rémie fárá prilej.lar cap sudifi dupà pomenitul soroc inc6ce se vor insurà cu fete de ale raele-

lor incredintându-se, sd se insciinteze ea copiil lor ce se vor nasce ad sä se soco-tésed raele ale puternicil mele Impératii.

MCA dar spre mai pe larga aratare cum si spre intelegerea alcatuirilor ce se eu-prind inteacele de mai nainte impératescI firmanurI si de al 2-lea acum dataceste poruncI ale impératieI mele, i fiind-ca s'a cersut ea dupa pravile, sa se sciela cine se cuvine copiii ce se vor nasce din suditti insurati eu femel raele ale pu-terniceI mele ImpérAtiI, scos trel fest fale de la marele *eihislam, la carestint acestea:

1). Petre suditul vi dajnic din sttipfinire streina viind in cuprinderea stäpinirilputernicel mele impérdtil, de va vré sti cumpere vre-o parte de pAmint din celece se dijmuesc sail din cele ce cu anul se tin in arena, ca un sta.pg.n a seménkinteacest pamint, unul ea acesta se lasä a semèna sad nu se lasd ? (Réspuns:) Nuse lash'.


Una din cele dintal preocupatiunsi ale luI Scarlat Calimach fu qiaceea a unei nou6 a§ezgrY de dad.

Pavel suditul i dajnic de stApinire streind viind in cuprinderea stäpfinirilputerniceI mele impériitil va incepe a semänd tarinä ca un nämes (S'a intrebat :)dupä pravile opresce-se Pavel de a seménd ? (Fiespuns:) Se opresce.

loan sudit i dajnic din stäpänire streind viind in cuprinderea stlipiniriI pu-ternicil mele impèrätil s'a insurat cu Maria, femee raid. Copilul Neculal ce s'andscut dintr'insii, de se va intórce tathl-säil loan la téra, unde a fost mal nainte culocuinta, si nevrêncl a merge cu tata]. séii (Se intrébi':) se envine a rémáné acestNicolae la mumä-sa Maria ? (Itéspuns ;) se envine.

Spre mai cu lungime si spre vecinica pazdi acelor date de mai nainte acelor im-pärätescl ponina i chipuri alcAtuite intocmai cu sfintele pravile i cu obiceiurilepdmintulul, s'a trimis i acum acéstä impérátéscd a mea poruncd prin hatihu-maium, atät cfitre Domnul Téril-Românesci, cät si cdtre Domnul téril MoldoveI chtsi catre altii ce s'ad cd(jut. Drept aceea mäcar cd dupd datorie si dupä cuviintä launele ca aceste pricini urmézi a se face cät va fi mal mult la putintil privighere

luare aminte i i nópte sa nu se intämple cel mai mic lucru.Fiind dar ca s'a insciintat impériltia mea, cd in Tera-Românésed si in téra Mol-

dovei se urmézd cite-vä pricini in potriva impérdtescilor mele porunci, s'a scrisçi acum acéstä strasnici porunci si s'a trimis catre tine, Domnul Moldavielcatre Domnul réril-Românesci, tot tuteo vreme, ca sä urmeze neschimbat cu mareluare aminte si cu scumpete cele cuprinse, dupä chipurile alcdtuite i mg inainte

ca lid nu nasch cel maI mic in potrivil lucru la orinduelile ce s'ad ardtat asis-derea, dupi al 8-lea cap al tocmelelor de pace ce s'ail fácut cu Austria: Cfiti locuitoridin cuprinderea amânduror stapänirilor, adecá mai inaintea rdzmiritel de pe urmdsail in vremea rdzmiriteI, vor fi privilegiatI de la o stdpinire la alta fäcändu-seacolo supusi, unil ea acestia necersindu-se nici de catre una stápänire a se aducela urma lor,-unde locuiati maI inainte, sil se socotéscd dupd. cum si altI streinl su-diti; cum si câtI supusI locuitorl ori din cuprinderea impärätescii mele MdrirIsada Austriei vor fi stäpänI pe nemiscätóre, fárd a se zäticni niel de cätre o stdpinire lalegi, in care din amändouä stdpänirile voesce a locul, Fid se indatoréseä a vinde ne-miscatórele lor averi din parten cea-laltd stdpänire. Tu dar, numitule Domn al Mol-dovei, pliroforisindu-te pe cit este de trebuintá sävirsirea celor ardtate Intru im-pératescile porunci celor mai dinainte, cát si aceste de acum al doilea si isprävirecelor ce In cap al 8-lea al tocmelelor de pace ce s'ad facut intre impärätia mea sifutre Austria s'a hotárit, dupli cum pe ceI streinl suditI, asemenea vei metaherisisi pe cei dre-cari dintru 'ntäl fiind raele impärätiel mele, sad inaintea räzmiriteiacestei de pe urmd, sad in vremea acestei räzmirite ad pribegit in téra nemtéscdsi fäcändu-se acolo supusI dajdiei vor umblà In tenle impèrätieI mele cu patentespre a neguOtorl, dupd cum in potrivd nu vel cunósce de suditi pe catI dupd

pribegind in téra nemtésca si luánd patente vor umblà färd de nicl un cu-vint in plirtile impärätiel mele.

Aceste tóte bine cunoscéndu-le, te ve! -sirgul ea si se ispravéscá dupd chipul malinainte asezat; drept acésta, dupä ce acest impärätesc firman se va ceti in aulultuturor de obste si se va insciintà cati vor indräzni a umbli In potrivd, indatifärä mijlociri arätI chtre Malta impärätésci Pértä cu numele si porecla lor ;

265 DIN DOMNIA LUr ALEXANDRU CALIMACH 77

Domnitorul prov6cd sä se facA asemenea avezare (1). Mamie Logof6tCostache Ghica vi ceT-IaltY Logofeff: Constantin Balv, Iordache Canta,Hatmanul de atuncI Sandu Sturdza, VisterniciI Grigorie Sturdza viIordache Roset, VorniciI Lupu Balv, Dimitrie Bogdan, Dimitrie Ralet,Vasile Roset i Räducanu Roset Hatman se adund vi, dui:A desbaterl

veI pazI cu luare aminte i bate chipurile ce s'aii a§ezat intru tocmele acelor-lalteevropenescI ImpératiI.

Luand kaparatésea acéstä porunca ce ti se trimite acum, te veI sill cu ttiteguinta i luare aminte spre Implinirea tuturor eäte poruncim, dupä chipul malinainte scris, ferindu-te cu totul de cele In potriva acestor porunci.

In cetatea Tarigraduldi, la anul 1213 Muherim 7.

(1) Prea In dilate D6mne,

Pline-s sufletele neistre de bucurie, ca iarä0 ne-a invrednicit Dumnetleasca um-brire a ue intiirce In scirtea cea norocitä catre supunerea cea doritá a prea pu-ternicii i hränit6rel niistre Impärätil; i inteun euvidt, in stapanirea firescilorn6stre din vechime stapanl, a dreptuluI 0 a induratorului Devlet a caruiaslavä sit fie nemärginlia in vecI. Iatä prin mijlocirea InältimiI Tale, aceldi ce te-adaruit nodé Domn i stapanitor astä4i, spre marea odilind sufletésca a norodululacestuia, care cun6see din stranto0I Inältimii Tale firésca §i parintésea ocarmuire,nazuesce tot pilmintul Impreuna cu glasurI umilite catre strälucitul prag al Imp&ratescil impëratil, a aduce lacrämile cele de bucurie, iar dupä acésta nimica altäneavénd vrednic spre multumire, Cu mimi i genuchi plecate a trimite rugI catremilostivul Dumneleil, pentru indreptarea anilor vietii a prea puternicului i indu-ratoruldi Imparat, a cäruia intaréseä-se i pazésea-se impärätésca stäpanire cu ne-sfir0ta slava i veclnica de fericire spre bucuria n6strä, ca sub umbra puterilsale sä venim intru räsuflare i u§urare, c4tigand din nedepärtatele sale daruilrodurile cele bogate ale dreptatil 0 ale induräril. Insä ca o datorie socotim cugetareaneistra de a face cunoscutä starea tarn mastre la prea inaltatiI no§tri stäpani. Cu-noscutä este in lutne sarcina ce a fost asupra acesteI micI eparhiI, intru acéstäepoca de §ése ani, calcandu-se de o0I nesfir0te rosienescr §i facéndu-se priveli0earasboiului cu necontenire, gätind cele trebuitare, slujind, muncind ca manile ktiCu dobitócele, cu pägubire din t6te pärtile, panä la ingenuchiarea sa, insfi prin bunachibzuire noI am p5.zit nerisipirea raelilor imparätesci, Cu nddejdea véculdi feri-ciril de a se Int6ree in stapanirea cea veche. Intru desnädajduirea intampinarii,sosind lumina mantuiriI cu prefacerea päcii, v54.and eä din trupul Moldovei, parteacea maI bung. qi Insufletirea hrand §i imputernicirea s'ati deosebit, apoI ca nisceslue credinci6se insciintarn, ca din intregimea Moldovei lipsesc acum §ése tinu-turi, adeca eel mai inane tinut ce se numesce Orheiul sail Lapusna, cel al doileadupä dInsul al Sorocil, al 3 Hotarnicenfl, al 4 Codrul, al 5 Grecenii, iar al 6 tinu-tul lasil cea mai multa parte, &del' acea rämasa se socotesce 'Mtnu nimica; afarä detinutul Hotinuldi i afarti de al BugéguluI, care dol s'ail deslipit de la o vreme dintrupul pämintului MoldoveI, dar tot Intru aceea0 stapanire aflandu-se a prea pu-


urmdrite mal mult timp, presentd la 11 Octomvrie 1812, sail mg binetrimit Domnitorulul, care incd In IaT nu sosise, o anafora cu urmd-t6rele constatdrI §i dispositiunT, in calitate de CaimacamsiDomn.

ternicil impératiL era indemanarea i adapostirea pamintenilor, in inlesnirea vie-tuirii lor i intru a hranei indestulare si a vitelor pasune.

Iara intru acest chip, tata partea aceea socotindu-se pana in Prut, pite fi malmult decat jumatate de térd, inteun cuvint tot campul i mima 0141. Vorbind insnumal pentru cele ce s'ad deslipit din trupul Moldaviei, s'a se scie, ea' !lúe pentruzahera, cand se da din pämintul acesta, una sida mil Stambol-kile grâü arnautuna mita' mil Stambol-kile grail carnilu, pentru tertipaturile Constantinopolului, sescoteail din tinuturile cele deslipite acum pana In Prut 120.000 Stambol-kile, i numaI80.000 din tinuturile acele cari all mal' ramas In stapiinirea intrupäriI de ast411 aMoldoveL Fiind-ca n'ad Amas alto -htinuturI cu plugurl clec'« numaI tinutul Gala-tulni, care este Covurluid, si al doilea Fàlciú, iar apoi o parte din tinuturile Te-

Tutova i Putna, cate un ocol saú cate-va sate. Drept aceea, la o imbel-sugare de abia se pate acate din aceste douë-trel tinuturI raid, un dezaherea, gran calmad si arnaut; lar intru neimbelsugare este indoéla de se vorputa indestula si insusl orasul Iasi i cele-lalte. Pentru ca i campul si plugariis'ad deslipit i partea rémasa, care este Sucéva, Némtu, Roman, Badal, Vasluid,Carligatura, Botosanii, Harlaul, Dorohoifi i Herta, bez cele ce s'ad' or;lis mal sus,aceste tinuturl de mult abia pentru hrana lor séména popusoiú salí alt-fel de pilleprasta, lar nu grail i orz, care este pentrn indestularea Capanului imperatesc. La2 din tinuturile acestea ce s'ad deslipit din trupul MoldoveL se dad in vremea candse trimitead oile Bumbaelii la Constantinopole, de la 35.000 pana la 40.000 o!, in vremece se cumpérail 20.000 a Mine!, si 60.000 a Bumbaelii Cu riza pazar, si din ts5tetinuturile acestea réinase, abill sa. fie o suma do alte 40.000. lusa se facead pentruea' era tot un trup partea campulul aceea de peste Prut i mergênd gelepii cu pu-terea ocarmuiril, in campii peste Prut si In Tatarlak, le gilsiaú pasunand si luaudupa rinduirea Domniel, din 4ece sad cinci-spre-lece una, si la Implinirea sume!Miriei si a Bumbaelii, dupa intamplarea de acum, cu multa nevoie va fi in anit vii-tort a se implini 30 Batí 40 mil o!, cu fiat si cu stringere de Bumbie; neputandtrece gelepii a le gag pe campiI dati acum In stapanirea streinä; si cel crescétoride vite neavênd campil aicea, acolo unde vor merge la pasune, numal cu riza-pazarle vor scate gelepil, cu preturi multumitare. Din tara Moldovei se trimitead laKaban pana la 300.000 oca unt; din tinuturile acestea ce s'ad deslipit mergead 140mil oca, iar 160 mil' din tinuturile rdmase ; acum dar alija.' acésta suma de 160 miloca unt s'a se pata trimite la schele prin locuitori, de la anul viitor, iar apoI sed'

serviciit din vitele ce se talad pe la zalhanale, s't se trimitead la Kaban din Mol-davia pana la 4 si 6.000 oca, si se da dupla fiat; aceste vite tate se cump6railpeste Prut, &da acolo este isvorul vitelor dar si putine cate se cumpdrail dinasta parte de Prut, cumparatorii vitelor Surecciel le ducead la suhaturl peste Prut,in partea ce s'a deslipit, cadí In partea asta rdmase suhaturi nu sunt decat nu-maI pe campiile Galatului, Falciului si cate-va peticute si la Tutova. Cate suhaturisunt rallase in polea acésta abià vor fi de ajuns pentru putine vite, din carl sa

267 DIN DOMNIA LIIi ALEXANDRII CALIMACH 79

Anaforaua constatd c6 1nainte de rAsboiul ruso-turc, care se termindla 1812, suma la care se ridica venitul din bir al t6ril, afara de ru-sumaturI, era de 1.695.000 lel. Acésta suma se preleva de la tèranI,

&A sett pentru trebuinta neintuneeäriI intru lumina parnintenilor; Bind-ea si ceice vor cumperà vite din tinuturile reinase acolo peste Prut vor fi sniff a le ducela suhaturl si de acolo cine le va Beet% ea se le supue in täiere de salhane si inpret de fiat. late dar &A firesce se perde nädejdea seului si a cerviciului, pentrutrebuinta KabanuluI. Cu o silnicie prea mare prin fiat, pot se merge din putinesuhaturI ale pärtiI acesteia 100 de mil mil sed si cervicid pe an; iar apoI numaisloboilirea until pret prea indestulat pelt° se face pe coi de peste Prut, in loe dea trimite vitele peste hotar, sá le taie la zalhanale i se duce seul si cerviciul laGalatf. In tinuturile acestea deslipite, a fost si parte Indestule de seutitI si slueale cinului boeresc, earl' dupe pronomiile vechl de la stremosI II aü pentru slujbacaselor lor, dupe rinduirea drepteI boeriilor. Acum deslipindu-se acele tinuturI, iarboeriI dupe revna lor rémeind in supunerea puternicei imperetil, urrnéze duperinduélä a nu perde pronomiile din in vechime, nefiind chip a vietul fell de scutiff, si a li se da din birnicii locuitoril satelor réinase; apol de toti scutitii fiindnémuluI boeresc One la 18 mil 6menI, çi analogia tinuturilor peste Prut, dupesuma locuitorilor fiind a treia parte 6.000, se insärcinéze in partea acésta, undosunt credinciosil çi supusiI; si intru acest chip locuitoril Moldovel and ere tailOra impreunatä, socotindu-se in numér de 120 mil birnicI Cu scutiti, apoI sco-têndu-se tinuturile deslipite pine in Prut, remäne in partea acésta mai putinde 80 mii, din earl trebue se se dee 18 mil slobo4I de alto slujbe, plätind numaIbirul, çi late remeli pentru tete slujbele çi poruncile Imperetescl la 60 mil In Vailpartca Moldova a stepenirif InAltimii Tale, iar nu mg mult. SA se adaoge acumçi multirnea slujitorilor ce pfiziad marginea Nistrului, ce s'ad oprit peste Prut, siacum pentru' alcetuirea pazeI marginilor PrutuluI, trebuesc din birnicil tern se sedee. Spre sciinta adeveratä de pagubirea ce se pricinuesce in veniturile Visterieipimintului çi In darea cea obicinuite a Caed l räsurilor ce este a lefilor, si in resu-maturile Domnulul, dupe datorie facem cunoscut Asupra biruluI unui an, caredupe alcetuirea obstésce pämintésce, in vremea peen, maI inaintea résboiuluIacestuia ce s'a recut, prin vrednicul de Inchineciune hatiserif ere rinduit a fi 1.695.000Dinteacéstä sume se luaii 625 mii, din tinuturile pane in Prut, carI deslipit acum,iar un milion 70 de mil din tinuturile acestea rémase, paguba dar a Visteriei Dom-neseI din banil birulta, din earl se face plata haraciului, idieliilor si Rechea-bielilorsi se impliniail cele-lalte cheltuelf pemintescl, nu este numal 625 mil, &eel si din ceice rémen, fiind a se pled legiuitiI scutiti al cinurilor boerescl, atet c'et se platiatt simaI inainte, alcetuind One la 285 mil le, late ea rémen Visteriel Domnesci Intr'unan numaI 785 mil leI, çi pentru haracid si pentru idie çi rechiabe çi pentru tetecele-lalte eheltueli ale tern*, carI niel intr'un chip nu pot sá ajungä; apol urmézedupe acésta si al doilea pagubire a Casel räsurilor, care dupe socotinti drépte sealeetuesce in 225 miI, care se luad din tinuturile ce s'ad deslipit, çi acum nu ad sese kit spre a se da lefile celor ce slujesc pemintului, precum: dregétorl, scriitorilDivanulta si Departamentului, Kapi-chihaelile din Constantinopol si acestI bard ailipsei lefilor, de se vor oprl din banii VisterieI ce s'ail lis maI sus ca rémen 785

80 V. A. ITRECHTA 268

mazilT, ruptasT, ruptele VisterieT, jidovI si negutatorT hrisovoliff. MaTplatiati birnicil deosebit 180.000 leT pentru poste, mile §1 orfanotrofie.Se maT preleva de la birnicT si asa disa rcisurei, cate 15 parale detot leul. Din rasurT so platiaii lefile slujba§ilor OriT: Divanitilor, De-

mil' lei, se alege a riminé pe an numai 660 mil. Pagubirea este din rusumatu-rile Domnului, adeca din slujbele gostinel, desetina i vadralrit, vami si ocna; acesteslujbe In trecute vInTari ajungeki a aduce folos pe an 900 mil lei, lar une-orl malmult óresi-ce, i alte ori mal putin. Fficindu-se socotélä acum cu despartirea térii,din suma aratatä pe an se perd 316 mil lei ai gostinei; 65 mil se mai luaii de peoile acele ale loeuitorilor de peste Prut, carl acum deosebit. Din 120 mil lei alslujbeI desetinei, care este a se stringe de pe stupl, se luati 40 mil desetina stupilorcelor de peste Prut. Din 200 mil al vidraritulul vinului, se luai 10 mii de pe viilede peste Prut, pentru cá vil sunt putine acolo. Iar apoi din 200 mil lei din fin-()area vamilor tarn, socotindu-se in jumatate vama vitelor care se fäcea de neguta-torie adica bol i vaci ce trec In Austria, cumpirindu-se i pasunindu-se Intinuturile de peste Prut i putina pagubire pentru marfurile ce se cheltuiaii lalocuitorii de peste Prut, se socotesce paguba de 110 mil lei si numai 90 mii lei instares de acum pot sa urce vamile tiril en talimiu. Asemenea vi de ocne, a chroravint)are mfisurat putek sa fie 160 mil lei pe an, se socotesce o pAgubire de 60 millei, lipsind schelele nóstre de la Nistru, i folosul ce aveki cumparatorii camärilgospod, ducind sare pe la acele schele, i lipsa din vin4are, pentru ea in Basara-bia sunt numai tuzlale i sare de mare. *i din vama holercii ce se trecea pesteNistru trebue sa se socotisca in jumkate, adica 40 mii lei, din 80 mil ce se luai.In sfirsit, dal% de paguba Visteriei, de paguba din rusumaturl vi din paguba Ca-maril Domnului, urmizi vi Insài iril pagubire alisverisului vitelor, bol, vacical de negot, earl tree peste hotar i aduc In tira Moldovei moneda, din vinla-rea acista, ping la 3 milióne lei, socotindu-se cel mal putin 16 mii bol de negotcite 10 galbeni, 45 mil vaci cite 5 galbeni si 6 pin& la 6 mii cal ate .15 galbenl,iata cä tree peste 3 mili6ne ce se aduceaa pe an pinà acum din vimjarea vitelor.De istov acest alisveris lipsesce acum din Moldova, cad' i vitele de negot si her-gheliile tóte peste Prut se hranesc, din In vechime i in Bugig. Acum folosul acestava fi pentru acea parte a Moldova numai, nefiind campil In phrtile acestea, case urmeze acest aliveri i perpndu-se isvorul negutatorieI ski conaóra tirii.folosul din vite de salhank sail din putina zaherea si din viile ce sunt pe la unelelocuri este prea putin de a puti de acum plati i biruri Moldova si a fi si Infericita stare. In partda acésta nu se pate socotl mal multa vin4are deck de 6 miibol si 5 raii vacl pe an, peste hotar. Acista este, prea Inaltate Thimne, stareagreuttitile de acum i sctiderea tiril acesteia i Inteun cuvint, din chelerul Impi-ratiei din Moldova, lipsesce chelerul térii, lipsesce insufletirea alisverisului vitelor,

intristarea credincióselor raele este ci, neintregindu-se Moldova, sa nu piaránumele invrednicirii de a se numl cheler, neavind de unde indestula cu zaherea

isvorl zaherea la capanul impiratesc.Dar apoi cel obicinuiti de a face alisverisul vitelor, raele credincióse ale Devle-

tului, perOind nadejdea lor din Indestularea eimpuluI, nevoitI b cu Intristare su-fletisca, vor merge aiurea afle Inchipuirl. La noi nevrednicil i acum nepu-tinciosii nu incape a face Inareptare, iar la puterea i indurarea prea puternicului

Anatole A. R. Ton;. XXIII. Memoriile Seq. Istorice. 6

269 DIN DOMNIA Lid ALEXANDRII CALIMACH 81

partamenturilor, scriitorilor DivanuluI §i Visteriel, Ispravnicilor, jude-cgtorilor, sameOlor, slujitorilor pAmIntenI §i be§legilor turcI, capu-chehaelelor de la Constantinopole, etc. Budgetul acestor leff se urchla 800.000 leI, balantându-se cu aceea§I sunià de la rdsurl. In timpulocupatiunil rusescI s'a suprimat birul §i s'a prelevat numaI rdsura,dar s'a suprimat §i budgetul lefilor. Birul a fost Inlocuit de ajuto-Finta dughenelor §i a cârciumilor. Numindu-se noul Domn, boerilpropun reInfiintarea budgetuluI lefilor din venitul rasurilor, conformnizamulu1 stabilit de Grigorie Ghica Vodd, la 1777 Aprilie. Cu acestscop se cere reInfiintarea CaseT speciale a rAsurilor §i adunarea su-melor din rAsurI la acea Casg, cu incepere de la 1 Octomvrie. BoeriI

Devlet este ttitä inlesnirea, a face i mangaerea i indreptarea MoldavieI, care 'Atefi si Cu lipirea in partea rémasä a treI-patru tinuturi má'car din Téra-Rumanésca,fi:ira a fi atät de simtitor la acea t'al a Valachiel, acésta deslipire. Pentru cd lataMoldavia, dupä deslipirea tinuturilor pana in Prut, nu rémane alta deck mal micaIn numarul locuitorilor deck Craiova salí Valachia mica; ce péte sa faca un prin-cipat Cu un venit al biruluI ce se alege din 5 ski 6 sute mil, cu 50 sal 60 miI delocuitorI ai satelor, ca sá dea i bir i sà ridice i implinin de porunci ¡m'Ara-tescI? M'id dar va fi milostivirea a se lipl locul de hotar in Moldova panà in apaIalomitel, atuncI se péte socotl, ca Moldova dobandind camp i patru tinuturI, Slam-Rimnic, Buzéul, SacueniI i Ialomita, se va puté numéra ea o jumatate de Valachiesi va puté réspunde rldrile de zaherele, acele carI i maI inainte de acésta pacenenorocita, prin rivna sa, ad réspuns i ad dat la hränitifirea impératie, salí macartrei tinuturi ale Téril-Romanesci, Slam Rimnicul, Buzaul i Ialomita, s'a' se adaogesi sa se lipésca de sfasiata Moldova, c'a dobandit o campie ce este in tinutul Rim-niculuI si o parte In Buzèü, sä alba Moldovenii ceI credinciosi unde n'Azul cu vitele,ed aibà téra nade sporl In suma zahereleI i unde adaogl suma izasilor pentrucapan, cu addogirea acestor trel tinuturI, cari acum sunt risipite si mal mult stri-cate ; prin o bund chibzuire i ocarmuire, viind cel strämutall la locurile lor,adilogandu-se locuinta, pot sä se faca ca 50 mil familii, precum era si maI inainteIn vremea linistiril, si alcatuindu-se birul de la dinsul dupd trecerea anilor ertariI,se crede ca' se va Implinl pagaba Visteriel Moldovei, adecä a 625 mil lel din birulVisterieI si 225 mil din banil räsurilor, salí de va lipsl o a treia parte, va fi nesim-titeire, lar rusumaturile cari sunt pentru cheltuelile DomnuluI, din vddräritul acestortrei tinuturI, care péte sal prinda pe an 6.000 leI, din ocna Sacuenilor si din vamI,oerit i dijmärit al stupilor, carI pot sä cuprinda tke aceste alte 250 mil lel, se vaface Indreptarea pägubiril a fi nesimtitére

DecI de obste aducen' en genunchI plecate rugaciunY, prin Inaltimea Ta, Domnulnostru, la pragul prea puterniciI impératil, ca precum de la mosiI i stramosilnostri am apucat intregimea Moldovei, &del alt-fel de nu se va face adäogirea acésta,Cu lacramile sufletului nostru, noI nu vom fi destoiniel a implinl cererile

Acéstä a 'Ostra' prea plecata arkare sa se aducä la indurarea InalteI Porti,cäruia ne rugam si pana la hotarIre sä se mijlocésca catre Cartea ImpérätieI Rusiel,spre a nu f opriti panfintenfl Moldovei, niel acum, niel* mal in urmä, a aduce


aratd DomnitoruluT cg suma totalg a rgsurilor de la Oranil dajnicTe de 354.631 leT si 72 banl. La acéstá suing se va adgogl leT 12.649,60,

de la mosiile lor de peste Prut, din pämintul Moldaviel Basarabia, One i vite depe acele moìT, pentru intrebuintarea caselor si a politiel acesteia intru care locuim.

sil nu rämänem strimtoratl de ale vietuiril cele trebuincióse.(IscälitIO Gherasim Episcop Romanuldi, Meletie Episcopul HusuluI, Costachi Ghica

Logorét, Iordache Canta Logofét, Constantin Bal§ Logorét, Sandul Sturdza Hatman,Grigorie Sturdza Visternic, Iordache Roset Rosnovanu Visternic, Lupu Bal Vornic,Dimitrie Sturdza Vornie, Constantin Bal§ Vornic, Alecu Bal§ Visternic, GrigorieGhica Vornic, Dimitrie Bogdan Vornic.

Anaforaua de la 1812 Octomvrie 11, din Cond. Metropolitulul de Moldova.

Prea inciltate D6mne,

Dupti incontenirea räsboiul acestul Cu putin mai Inainte pref5.cut In pace, ves-tindu-se din publicatiunea tractaturilor indurarea prea puternicil i hränitóreInóstre impOrätil a ertäriI si ridicariI birulul in curgerea vremif hothrite, acumdupä malta rinduire a MärieI Tale, spre a priml nol plecatele slug! ale Inältimil Tale,velitil boeri Moldaviel, ocArmuirea CäimäcdmieI pánd la buna venire in scaunulDomnid a Inältimii Tale, de trebuintá am soeotit a implini datoria nóstrá i prinacéstä plecata ob§tésea anaforà a arätà InaltimiI Tale, eä mai inaintea räsboiuluIacestuia alcätuirea biruluI din téra, and era Oa impreunä, afarti de rusumaturI,erä. 1.696.000 leI, earl se luail de la locuitoril birnicl, de la mazili, ruptasi, rupteleVisteriel, zidari §i negustorl landu-se osebit si 180.000 leI pentru ti-nerea menzililor, mile §i orfanotrofil, si pe Oa suma acestor banl se ha räsuraobidinuiti date 15 parale de tot leul, carI se stringeati la Casa räsurilor §i se daillefile celor ce slujiail érii, adicà boerilor Divanulul, boerilor DepartamentuluI, scrii-toritor Divanuldi si Visteriel, Ispravnicilor, judecgtorilor, samesilor, slujitorilor pä-mintescI, dar apdi si beslegilor si in sfir§it i boerilor capichihaiale de Tarigradsi altora Domnesd slujitorI. Suma OM a Case! rdsurilor se adunà atuncia peste800.000 lel pe an §i intru acest chip se cuprindeà t6tá suma lefilor acelora, dupäisvódele cu pecetea Domnéscd.

Acéstä rinduélá a stringeril banilor birului si a räsurilor urmänd ate-va sidupd intrarea o§tilor Oda' and a avut oc5.rmuire Domnul Ipsilanti, apdidin porunca s'ati ridicat numai banri birulul de asupra locuitorilor satelor, lar it-surile cite 15 parale de leú pe ace] bir de la sate s'atii luat pänä in sfirsit, adecäpänä la luna lul Septemvrie trecut, iar de la mazill i ruptasl s'a luat in tail cur-gerea vremil i dajdia lor, adecà banti VisterieI, si cäte 16 parale de tot leul, banilräsurilor, cum si de la ruptele Visteriel §i de la jidovl luat asemenea i banilVisterid si a! rdsurilor pe tóte sferturile, asemenea si ajutorinta dughenelor si a cär-ciumilor s'a im plinit ea si mal nainte, intränd banfi Visteriei la Visterie pentrucheltueri, iar banil rilsurilor la Casa räsurilor pentru le!!. Acum socotind cA dupicoprinderea induräril prea puterniciI ImpérätiI, ertarea biruldi are O. se urmeze,lar lefile celor ce sluj ese pämintuldi neap6rat trebue sä se deä, cädi nu numaInu vor avé inchipuire peritru strimtorirea cheltuelilor de a slujl, dar si ce! ce

271 DIN DOMNIA Ulf ALEXANDRII CALIMACH 83

rAsurile de la darea mazililor si a ruptasilor. Asemenea 13.291 leT105 bansf de la darea dughenelor si a cArciumilor, Casel eisurilor semaI consacrA i venitul de la vAdrArit, In suma de 92.246 lel 100 banT

altI 26.000, rAsura_de la darea gostinet T6te aceste sume daii 511.537

vor slujl, nevoindu-se, se vor sill a pricinul asupritóre chipurI locuitorilor sprea-si puté sc6te eheltuéla hranel lor, dar pede se vor abate si la räul efistig, pri-cinuind mal multa s'Ariete raialelor si avênd pildà cà i intru stivIrsirea picil demal inainte, lefile celor ce slujesc tériI luat din térrt, cercetind i cea dinvechl, de la Grigorie Ghica din velét 1777 Aprilie aleituire a Case! risurilor, dupdcondica ce este i astái eu iscilitura si pecetea Märiel Sale, Intru care, prin hrisovdupä obstésci socotintä, arad' Inillimea Sa, ei venitul Casei räsurilor niel Intr'unchip sä se numésc6 al VisterieI, niel si se stringä la Visterie, ce sä se numéscighenicos venitul boerilor, sub osebitI epitropi Indatorind si pe preosfintitul Mi-tropolit al tériI ca si lege si sä oprésci stricarea si urmarea in potrivä a acesteiCase a räsurilor, spre a fi statornicti pentru plata lefilor, gäsim cu cuviintà, dacäva fi si hotirIrea Indltimil Tale, ea Casa risurilor, adecä a lefilor, si aibti finta saea si mai Inainte, sub epitropul ce se va rindul din boerf pimintulul, dupi po-runca Inältimil Tale si adunarea banilor risurilor si se urmeze neincetat de la tji1 a curg6tóreI luni Octomvrie, precum de clitre no! plecatele slugI ale 'n'Ultima Tales'a socotit, i fiandu-se table si eartl s'a rInduit LEA se strlagl, adectl numai baniiritsurilor iar nu vi al birultd. i iatá inteacésti a nóstri plecatä anafori Insemnim

socotéla in scurt a acestuI venit al räsurilor.Le liara

354.651 72 Ce sunt sä se lei de la locuitoriI birnicI intr'un an, citI aú rémasIn stipinirea ocirmuiril pinä in Prut, rfisurile cite 16 parale deleü ale banilor biruluI in 4 sferturi, cite 88.657 le! 103 bani pesfertul de 3 lunI, Incepênd de la ii 1 a curg6tórei lunI Octom-vrie a se steinge sfertul intiiil pe Octomvrie, Noemvrie si De-cemvrie, dupi tablele ce s'al"' ficut acum si se trimit catre Ispriv-nicle, lntoemaI dupä starea sfertului, precum s'a adunat In vremeatrecutä a risbolulul.

12 499 60 Räsurile däjdiei mazililor si a ruptasilor inteun an, iarisI in 4 sfer-turI, cite 3.124 le! 105 bani pe un sfert, dupi cum s'a rInduit säse implinéselt, adecA cite 15 parale de tot lela

13 921 105 1/Mur% pe 37.125 lei ale dughenelor si circiumilor, earl se Implinese(plata inteun an In lunile Ghenarie si Fevruarie, luindu-se obanii dughenelor i al' circiumilor pentru cheltueli.

92.246 100 Venitul din vidrärit al Case! risurilor, care se lea Inteacest an, adecil26.079 lei din zeciuélä i banul mileI 66.163 le! 96 bata' din adausula une! para de vadrä, cttfl ad rémas sä se lei pe séma

nou6.15.1309 Analogul i banil mileI din slujba gostineI, dupä obiceiul de mai

Inainte.112242 Din desetinä.117 97 Total. Acest venit de 511.537,97 pede sä se stringi Intr'un an la Casa


leI 97 banl. Budgetul lefilor este Ins5 cu mult mal mare de 810.000decI un deficit anual de 298.463 lei.

De unde s5 se acopare acest deficit? Boeril propun s5 se aruncesuma deficituldl tot pe birnicI sub nume de lipsa Casa rdsurilor,fdrd a se scutl maziliI, ruptasil, ruptele Visterisì, jidanii, negutAtoriihrisovolitt

La 2 Octomvrie 1812, boeril si prelatil afl6torI In IasI trimit dinnoti nouluI numit Domn Scarlat Calimach o anafork prin care malîntâiúisl exprimd multumirea ch Pdrta le-a dat Domn bun, aposi fac

iar lefile, dupà socotéla din vremea pacil, salandu-se ql lefile celor depeste Prut, se pot alchtui impreunä ca lefile TarigraduluT, a boerilor capuchihaiale,a EcpaeleI Curtil si a beslegilor, pänä la 67.500 lei pe land, iar pe un an 810.000 lei,qi scäçléndu-se 511.637 leI réman Intru neajungerea easel spre a plätl lefile pe unan 298.463 lei. Acesti banI aI lipsel Casa rásurilor, atuncia and va fi unitä qi po-runca InaltimiI Tale, pot sä se lea cu drépta analoghie din tot cuprinsul teril dela birnicI mai putin, sub numire de lipsa CaseI rasurilor, iar de la mazill, ruptasI,ruptele Visteriei, jidovl hrisovolifi si negutätorf hrisovoliff, fiind datoil toff deobste, Intr'un cuvint tad téra a platl celor ce slujesc pentru Ora, lasandu-sI altetrebuinte ale lor qi neputénd niel Inteun chip a vietul faxil a nu priml plata sprecheltuéla vietii, care dupä scumpetea de acum qi micsorarea pretultil monedeI, nielnu este indestulatä cu Inchipuirea petreceriL

Intru acest chip dar, lipsa prin porunca Inältimils Tale se Va sceite In vreme cu-viinci6sä, numindu-se platä de leff iar nu stringere de bir. lar de a se WI acumde la mazill, ruptasI, rupte si jidovl hrisovoliti, precum dar si in vremea rasboiu-Itif, banif dajdiilor ql aI räsurilor, acésta nu s'a gäsit de cuviintà pentru aceste cb-vinte: 1) Ca luandu-se dajdie si räsurile pe acea dajdie, se va 4ice de obste a seiea qi bir qi räsura din Tora MoldoveI in vremea ertäril; 2) Ca' tfota dajdia acestoraintr'un an afard de räsurI abià alcätuesce 85.000 lel qi cu t6tä numirea acésta,lipsa CaseI rdsurilor nu se tämäduesce; 3) Ca &and se va urma o strIngere caacésti numal cu pilda cä s'a luat si In vremea riisboiuluL apol nu va fi Inlesnirea se puta stringe lipsa CaseI räsurilor de la toff de obste, precum se aratä malsus, cAlébd asuprire asupra mazililor si a celor-lalte trepte plätind si birulTäsurile.

Acestea sunt, prea Inältate D6mne, socotintele niístre, cari le punem inaintea ho-tárIrif Inältimff Tale, cà de sunt socotite cu cuviintä si alcatuite dupä Intamplarilede acum, sä avem porunci a le si urma Intru lucrarea cea statornicil, cad noi sprea nu perde vremea cea de acum a Implinirif räsurilor, pe sfertul Octomvrie, Noem-vrie si Decemvrie, vom trimite tablele ce s'ail fäcut cu cärtile pentru strIngeredar nu vom lips1 a asteptà hotärirea IntelepciuniI Inältimil Tale, etc. 1812 Oc-tomvrie 11, Iasi.

(Semnaff:) Costache Ghica Logofét, Const. Bals Logofat, Iordache Canta Logofat,Sandu Sturdza Vistier, Iordache Roset Vistier, Lupul Bals Vornic, Dimitrie BogdanVornic, Dimitrie Ralet Vornjc, Vasile Roset Vornic, Raducan Roset Hatman.

273 DIN DOMNIA LIIi ALEXANDIUT CALIMACH 85

(1) Vedl condica Mitropoliel de la leal, pag. 297-300 vi 304- 308.

o descriere a stäriT Moldovel la data acésta, aded In urma pacil dela Bucuresel, li in urma desmembraril Basarabid de la Moldova, careiai s'ati rapa 6 tinuturl importante. Boerimea arata paguba adusa Vis-tonel prin acésta desmembrare §i cere Domnitoruldl sa intervina laPórta, ca drept despagubire sa se deà Moldovesí districtele Putna,Buzki, Secuenil, Ialomita sati macar 3 din acestea. Nu ideia nationalaIndémna pe boeri sa faca asemenea cerere, ci caci s'a saracit Viste-ria MoldoveI prin perderea Basarabia

In Decemvrie 1812, Divanul constata deficit la Casa Rasurilor. Cer-eetarea semeI acesteI Case, urmata in anul urmator 1813, da lar de de-ficitul acelei Case. In Octomvrie 1813, Divanul supune noua anaforaDomnitorulul, propunêndu-1 perceperea lipsel Casel rasurilor . ScarlatAlexandru Calimach, in 17 Octomvrie, aproba anaforaua acésta (1).

In anul urmator 1814, boerimea, adunata la Mitropolie din initia-tiva §i cu tidula Domnésea de la 8 Maiil, profita de implinirea celordol adi pe carT, dupa tractatul de la 1812, s'ail ertat darile tèranilorea sa propund o noud a§ezare de birufl aplicabile dupa incetareacelor doi anI de ertare, ceea-ce avea sa se intample la 10 Iunie.

Boerimea a luat ca basa la lucrarea el budgetul de veniturl din1804-1806, cand acestea ere]. In suma de 1.354.540 leT, percepute in 4sferturì pe an, cuprind8nd in acésta suma darea pe un an de la sateIn tirgurI §i o dare obiclnuita a se lua in luna lui Ianuarie numaI dela dughene §i plus darea de la t6te treptele : mazilI, rupta§1, rupteale Visteriel, jidovI, negutatorI a§ezatl ea darea lor deosebt

Adunarea boerimiT hotarOsee sa se impuna birul pe suma de 1.260.000leI pe an, afara de rasurile obiclnuite cate 15 parale la lea. Acéstasuma se va arunca asupra tuturor locuitorilor t6riT, afara de boerime§i cler. Suma acésta se va arunca cu incepere de la 10 Iunie §i va fiperceputa in 4 sferturl pe un an la cate 3 lunt

Situatiunea grea a téranuluì obliga adunarea de la 8 15 Malasa dea in bir §1 pe scutelnicT §i bresla§I al boerilor, r6mané`nd apg-ratl ace§tia numal de havalele, spre indestularea slujbeI caselor boe-resci. Decat se grabesc boeriI a legiul ca Visteria sd-i despagub6scaIn parto de jertfa ce fac, pldtindu-le cate 2 leI de scutelnic pe tótaluna. Numai slugile boerescl vor fi apérate de bir.

Banil rasurilor (15 parale la leil), pe suma de 1.260.000 leT, se vorconcentra la casa speciala pentru plata lefilor. De la iraturile DómneInu se va percepe rasura.

86 V. A. IIRECHIA. 274

Boerimea propune apoI desfiintarea sporulul adaos In timpul ocu-patiuniI rusescI la gostind si la vhdrdrit, des1 arath ch nu gdsescece iraturI sh maI deh Casei rhsurilor, ca sä-I acopere deficitul. Boeri-mea propune pentru acoperirea aceluI deficit sh nu se deh pe dou6lunI lefile decat ale beslegilor, ale neferilor CurtiI Domnesd, a luIDivan Efendi si ale doctorilor politiel, lar ceI-lalt1 sh r6mânà ph-gub ast

Pentru motiv de economie se reduc i call' de la poste, lAshnd nu-maI 1.200 din 2.000. SA se deh surugri din térh, unul de 4 cal si chte

stog de fin si peste tot 40 chrucerI la t6te postele si 15 ludi catimirasI (curenI aI VisterieI). Orzul (4 chile de 1 cal) pe cifra de 1.200cal se va rephrtl pe WA, Msà cu plata de la arendasiI postelor peanumit pret, dui:4 pretul curent al

Arendarea postelor sh se Led pe 3 anT.Domnitorul pune pe anaforaua boerilor urmdt6rea resolutiune:

Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila lui Dumne4eiiDomn Tri Moldova.

Dändu-se DomnieI Mele acéstä ob$téseä anaforl de cAtre duhovnicescil pärintIPrea osfintia sa Kir Veniamin Mitropolit si iubitoril de Dumnedeil EpiscopI ai sfin-telor pdmintesci episcopil Romanul i Husul si de cätre de obstie cinstitI i cre-dinciosI boerl veliti, intru parintésca nósträ iubire si buna-vointä pentru tóte aceleacarI alcätuesc usurinta locuitorilor DomnesciI nóstre ten, i earl* privesc la folo-sul i buna vietuire de obste, pärintesce, am luat aminte tótd cuprinderea atätasupra asezäril biruluI, cum si asupra altor alcatuirl drepte, ce s'ail fäcut pentrua locuitorilor uurin i pentru paza vechilor pä.mintesci privilegiurI i färädoire fédênd t6te asezärile urmate cu nnire la pdrintésca nósträ bunä-vointä, dupägreutatea cheltuelilor de acum, carI kd de cdtre Domnie alcdtuesc sporire multrtpeste acele ale vremil de mal inainte, de am si avut dreptate a cere asezarea biruluiin suma ce a fost de la locuitorl pänä la anul 1806, fiind acea avezare alckuitäCu potrivire hotäririI inaltuluI vrednic de inchinäciune Hatihurnaium, i cu ob-stésca socotinta prin obstésca anaforà, cu sufletésca multumire voind a ridicimaI mult sarcina de greutate asupra nósträ, primim cu bucurie a se asezà cätretop' locuitoril toril numaI suma de 1.260.000 leI, din care scädêndu-se: 140.000 leI,suma ce se cuprinde asupra treptelor ce ail asezarea lor cu deosebire impreunäsi dare intr'un an a dughenelor, rémâne sd fie asupra locuitorilor satelor si cutirgurile numaI 1.120.000 lel, care sumil dui:A asezarea facutä la 1804, alcatuindu-secu dréptil cumpénire in patru sferturI, cäte pe treI lunI, se cuvine sä fie sfert de280.000 leI, lar inceperea aezáriI giruluI, de la 10 a viitóreI lunI lunie, cänd dupriotomanicescul calendar se implinesce vadéua de doI anl, care prin milostivnicáindurare a fost ddruith spre résuflarea locuitorilor i dupä contenirea räsboiuluICu pärintésca luare aminte fiind Domnia-Mea si la vechiul privilegiü pentru scu-

275 DIN DOMNIA LUl ALEXANDRU CALIMACH 87

telnicii breslasI si macar desl urmit greutate Intru acésta cu prieina strImtorirlIloculuI si imputinarea locuitorilor dupa schimbarea hotaruluI, dar Domnia-MeaIntru parintésca buna-vointa a se pazi rara' strAmutare privilegiurile si dreptatilenémuluI boeresc, i acésta fiind una dintre acele dintaI drepturI care se atinge deobstésca trépta a boerescului ném, legiuim paza acestui privilegié nesmintit färacat de putinä micsorare i hotarim ca dupä rInduéla asezatä de me Inainte IntruaceeasI neschimbata hotarIre, sa se deä la tóte rangurile boerescI si la top sed cese cuvine sa aiba Intru acésta impartasire atat scutelnicl i breslasI, cum si slugICu rinduéla Interneiata, ca scutelnicii i breslasil, platinduil birul lor Intru dréptaanalogie intru urmarea asezaril birulul; sé rémfie nesupérati despre t6te havalelele,lar slugile sé fie sloboOi de bir si din suma de 1.260.001) lel, cu aceeas1 din vechIlegiuita avezare, se vor da pe tótä luna din Visteria Domniel-Mele cate dol leI deun fieste-care scutelnic dupä isvodul ce se va face cu pecetea Domniei-Mele, pentruscutelnicii 1egiuiI. Dintru acésta sumà va fi si Intampinarea cheltuelilor Visteriel

tinerea menzilurilor cu .alcatuirea asezäriI de la 1804, luandu-se la Domnéscanóstra Cámara i banii rusumaturilor dupä acea din vechI legiuitä asezaredlijduim la milostivirea Dumnelasck ca dupi scäderea ce s'a fäcut locuitorilorIntru tóte petrecá'nd el* Intru mai multa linistire i usurinta cu sporirea mal multé

buna starea lor se va Intemeià si asezarea birului va fi catre dinsii nesimtitóre.Dar daca In potriva acesteI nadejdl va cere In urmä trebuinta de vr'o usurintä, noiatuncia nicl acésta nu o vom trece cu vederea, ce dupä dreptate parintesce, pe cátse va cacle*, vom urma usurinta lor, gäsim cu cale obstésca socotintä si pentru lipsaCaseI rasurilor pe vremea trecuta ea spre Implinirea acestei lipse sé se pagubéscälefile pe douè lunL abra de lefile beslegilor si ale neferilor Domnescii nóstre Curtisi a dumi-sale Divan Efendi si a doftorilor politiei. Dar fiind-cä pagubirea deodatä de doné lunl va fi simtitóre la cei ce se allá slujind, Domnia-Mea hotarimca sä fie acésta in doué pfirtI. Adeeä lefile pe o luné sé se pagubésca pe anulacesta curgétor, i lefile pe o luna sé se pfigubéseä pe anul viitor. eLa plecarea

socotinta Domniei-Mele gäsim i alcätuirea fäcuta pentru tinerea menzilurilor insuma de 1.200 cal, dupä care cu alcätuirea acea de maI 'j'adate pe acéstà sumé sése dea din téra si suma surugiilor, a carucerilor si a flnului i asemenea i orzulin cuprinderea acestel obstesci anaforale, caci si filtra acéstä dréptä i cuviinciósaeste usurinta ce se alcatuesce catre locuitoriI Domnescil nóstre täri. Drept aceeaIntru teste acestea vrednice alcatuirI cu 1:luna chibzuire, cari sunt unite cu parin-tésca nósträ drépta cugetare, spre usurinta locuitorilor Domnescil nóstre téri i deobstie buna vietuire, hotärlm urmarea In tocmai, si locuitoriI intru acéstä alca-tuire vor rémané usuratl cu suma de 94.540 lei, dará de rasurl ce s'ail Idsat maljos de suma asezarii ce a fost la 1806, cu l'asare a nu se mal Insärcina la unsfert cu parte de banii biruluI al scutelnicilor i breslasilor intru alcätuirea asezärilde la 1804. Oda acésta s'a gasit a fi alcátuire asupritóre, cu ertare de tot a spo-ririi, care In vremea räsboiuluI s'a fost facut peste acea din vecI obiclnuinta lagostina si vadrärit si cu alcätuirea menzilurilor, a se tiné In mal mica suma decal, dupa care urmézà catre locuitori usurintä cu Injurnatatare din tre acele ce pinaacum Intru puerca menzilurilor aú dat, si filtra nadejde neindoitii ed dupa acestealcatuirI de usurintii, va fi de obstie petrecere cu Indestularea bunel vietuiri, dupd


drépta cugetare i buna-vointa a Domniel-Mele, intarim anaforaua acésta cu a néstraDomnésca iscalitura i pecete.

(IseAlit :) 1814 MailNoi Scarlat Alexandru Calimah Voevod (1).

(1)Anaforaua boerilor térif pentru acésta

Prea Ind4ate D6mne,

Intru adunarea néstri la sfinta Mitropolie cu tidula Inaltimii Tale din 8 alecurgétérei lunI, cu Ohl luarea aminte la drépta i cuviinci6sa rinduire a se alciltuia$ezarea birulul téril, care urméza sé fie dupi implinirea de dolf anI vadéua, ceprin milostivirea prea puterniciI impératiI s'a daruit locuitorilor fériI intru ertarede bir spre résuflarea lor, dupä contenirea räsboiului i incheierea pácil intre amistra prea puternica otomanicaci Pérta i intre impératia Rosiel, iar implinireaacesteI vadele cu urmarea calendaruluI otomanicesc alcatuesce a fi la 10 a viitéreilunI Iunie anul curgétor, in cuprinderea tiduld Ináltimil Tale, rinduindu-se aceacuviinciésä avezare a birului frii, alcatuesce a se intocml i Vote alte cuviinciéseasezari, carI urmézä folosul de ob$tie i carI in vremea räsboiulul smintitdin drépta lor rinduélä, lar pre langa aceste, precum intru téte altele In vremeasuirii Inalfimil Tale pe strämosescul i pärintescul scaun al Domniei acesteI térICu necontenire ai lucrat Mote acele spre usurinta féru i spre folosul ob$tesc, ne-marginitä sufletésca multumire Cu top de ob$tie am ca$tigat, véslênd ca i intruacesta Cu asemenea Domnésca ingrijire, i intocmal parintésca iubire ca un adevératparinte al patriel acesteia, rinduind cuviinciésele a$ezärI cu primire parintésca alcä-tuesce a se pral privilegiurile pamintesdi färä smintéla, si a se wifà locuitoriltériI intru ttite s't intru a$ezarea biruluI, i intru tinerea menzilurilor Vern', dar $iintru acele (MO, earl la slujbele rusumaturi, gostinä i vadrarit in urmarearasboiului s'ati adaos catre din$ii, dupa aceea de atuncia nevointä, peste acea dintruin vechime hotarire. Drept aceea alcatuitI nol pe temeiul pärintescii iubiri a InältimiiTale, infätosindu-ne Vistieria Inaltimil Tale cuviinciésele insciintérI pentru sumalocuitorilor Orr a fie$te-caruia sat si tirg, i cat altele a cerut trebuinta spredovada acestel do acum starli a locuitorilor, ne-aii infatosat $i extract in sumé da1.654.540 lei care, dupa a$ezarea fäcutä la 1804 cu urmare de patru sferturi inteunan, se al là darea birului tèrii pana la anul 1806, cand s'a deschis räsboiul, iaraIn suma acésta se cuprinde darea unului an asupra locuitorilor, satele cu tirgurile

o dare obiclnuita a se luit in luna luI Ghenarie, numal de la dughene, dar sitéte cele-lalte trepte: mazili, rupta$I, rupte ale Visteriel, jidovi si negutiitorI aye-zatl cu darea lor intru osebire.

mäcar cà dupä cunoscute qi färd indoire cheltuelile Domniel, cari intru acéstavreme stunt mncá Cu sporire, urmind acésta $.1 de la sporirea ce a luat cursul mo-nedei, dar $1 intru parintésca hotarire a Inaltimil Tale a se pilzi vechiul privilegiéde scutelnidi i breslasI si slugl, ce este alcatuit sé alba fieste-care rang al boeriei,

totl alfil ctirora este cuviinciiisa acésta impärtlisire, nicl de cum nu era necu-viinci6sa insä$1 suma acésta sä se aseze iaräi, fiind-ci in micsorarea el pe langäaltele pricinuesce micprare de irat $i la Casa rasurilor, de unde se plätesc lefile

277 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRTJ CALIMACH 89

Abia facuta acésta avezare, iar se constata deficit la Casa rasurilor.

celor ce slujesc pämintului. Dar dui:4 plecarea de milostivire a tnältimil Tale spreusurinta locuitorilor tern prin bunä primire a ridich i insusi Inaltimea Ta partede strimtorirea Intru care se aflä acum locuitoril téril, nu numai pentru acele grelepatimirI din vremea räsboiuluI, ce si cu despärtirea hotaruluI, care pricinuesce lorlipsä de locurile hraneI cuviinci6se pentru dînii, i pentru dobitócele lor, i cupotrivire la cea de acum stare a locuitorilor, socotim cä va fi Mil simtire de greu-tate a se apeà pe un an suma biruluI térii 1.260.000, afara de räsurile obicinuitecate 15 parale la lea', alcdtuindu-se acéstä sumä cu bunä chibzuire i dréptä cum-pénire asupra locuitorilor satelor si a tirgurilor, cum si asupra tuturor celor-laltetrepte: mazill, ruptasi, rupte ale VisterieI, jidovi, armenl i negutatorI, ce aunt cudarea lor in osebitä avezare, i Intru acéstä sumà sä fie vi darea cea obicInuitá ase luà pe dughene odatä intr'un an la luna lui Ghenarie, si din suma acésta, sco-tandu-se suma dughenelor si suma asupra treptelor, earl' urmézä avé asezarealor osebicä.

Suma asupra locuitorilor satelor si tirgurilor cu rinduéla asezäriI, ce s'a fäcutla 1804, Incepéndu-se asezarea acésta de la 10 a viit6rel luni Iunie, cand se Impli-nesce acea de doi ani vada rinduitä locuitorilor tern' intru ertarea de bir, srt sealcatuéscà cu impartirea de patru sferturi intr'un an, vi in fieste-care sfert cate treIlunl, i asa intru acésta alcatuire cu dréptii cumpénire ffiandu-se asezarea biruluI,scutelnicil i breslasii Intru buna-vointä a Inältimil Tale, alcatuita pe temeiul ptizirriacestui privilegia fárà smintire se vor 'Usk in suma legiuitil la fieste-care rang alboerilor si la toff altil, cati se cuvin sá aibà impartrisirea acésta, dupä isvodul cese va face cu pecetea Inältimii Tale, pe rinduéla asezata de maI inainte,acest chip numérul scutelnicilor si al breslasilor, plätind numaI dréptä partea lordin suma biruluI, cu dréptä analogie de havalele vor fi epératI, spre indestulareaslujbel caselor boerescI i altora, si pe suma scutelnicilor cuviinciosi fieste-cdruiadupà isvod se vor da din Visterie cu acea din vechi legiuire i cate 2 lei de un scutelnic pe teltd luna, s't Intru apérarea de bir vor férna.né numal slugile caselor boerescI cu hotärirea acea de mai inainte, iar spre usurinta locuitorilor tern va urniàintru lrisare cu totul a hotärirri ce era dupä asezarea birului fäcutti la 1804, ca insfertul al treilea sa nu mai dea banii VisterieI scutelnicil i breslasii, i partea ace-lora sä se incarce pe cei-laltI locuitori.

Nu va urmà acésta niel de cum, fiind-cà se socotesce alcdtuire asuprit6re, ce dupàasezarea ce se va face vor urmà tiite sferturile cu platá de cdtre totI fàrä osebire,

acei cu scutelnicI i breslasi, care va cere trebuinta a se alcatui ca sfi-I aperes't din darea birului, vor pläti birul scutelnicilor si al breslesilor dintre acei dol leice vor Ina din Visterie pe numérul scutelnicilor. Cu acéstä alcatuire asezandu-sebirul téril de 1.260.000 lei, din suma acésta vor fi a se plätl acei legiuitI pentruscutelnici &Ate dol lei pe un liude pe lunä, pe suma scutelnicilor ce se cuvin a seda la rangurile boerilor i altora, i dintru acésta suma va fi intimpinarea chel-tuelilor Vistieriei, intru care si suma cuviinciésä intru tinerea menzilurilor dim-preunä cu ugeritul ce vor cuprinde inamurile, dar si cheltuelile zaherelel, i altecheltueli ale Curtii DomnescI, pe alckuirea fdcutri la asezarea birulul de la anul 1804,afard de suma slugilor, rusumaturi earl' dintru in vechime cu asezarea lor suntlegiuite pentru Domnie. lar teal rdsurilor cate 15 parale la lea pe Vita suma ave-

90 V. A. URECHIX 278

Domnitorul prov6c6 iar pre boerI sä aviseze. EI propun la 7 Septemvrie

zdril birulul, stringêndu-se impreunä cu baniI VistierieI pe alcatuirea a*ezatil demal inainte, se vor da la Casa räsurilor *i vor urma spre plata lefilor la ceI cese afla slujind 'infra pamintescile sävir*irI, *i suma acestel a*ezarl va fi dará deiraturile obicinuite ale Mariel Sale Dffinnei, cu luare aminte chibzuind alcatuirea Casei rasurilor, care neapèrat se cuvine avé o cuviinci6sa stare, pentru ca s'apeita intampina lefile ce se cuvin s'a se dea, urmand i acésta dupä obotéscatrebuinta pentru ob*tescul folos, &da tidte savir*irile prin acei rinduitI in slujbelepamintescl pe acata alcatuire sunt a*ezate, i alcatuire rara indoire drépta **1 decuviinta.

Dupá téta chibzuirea ce am M'out, fiind dréptä i pärintésca plecarea InaltimilVéstre a se ridicà de asupra locuitorilor acea sporire fama In vremea rasboiulliCu darea mal mult peste obicInuinta veche la go*tinä *i la vadrarit intru strimto-rirea cea de acum a térit, care asemenea urméza i catre Domnie, niel de cum nuam putut 0E31 vre-un inlesnitor chip a se mai adaoge aceste case vre-un irat, re-m'Alud numai cu rasurile pe suma banilor VistierieI, i acel de mal inainte legiuitirat din slugile rusumatului, go*tina, desatinä si vadrärit, iar cu adaogire dupabuna-vointa a inaltimil Tale spre ajutor i intru acésta va mal' avé *i va malluà Oeciuélft *i din slujbele rusumaturl, vama liocna, din carl pana la acésta vremen'ad luat, .11 dupá acest irat pe suma ce va cuprinde inteun an, potrivit cu sumairatului, sa se alcatuésca de catre Inaltimea Ta i lefile, facêndu-se isvoct anume*i hotärindu-se a se da de la Casa rfisurilor lefl pe urmarea strinatoririI de acumla acei carI neapérat se cuvin a se afla in slujbe, i savir*irl pämintescI, fritrucari i ecpaéua Curtil DomnescI i boerii capichehaelile Tarigradului.

Am cercetat i socotéla acesteI case pe urmatorul an, kti dupd iratul ce a avutsuma lefilor ce a fost rinduita a se platl, se vede sd aibá acésta casa' neajun-

gere spre plata lefilor intru implinirea anului...... leI, i fiind-ca. dupd telte cererilechibzuirile ce am facut, niel de cum nu am putut afla niel o inlesnire de unde

s'a se intampine lipsa acésta, pentru ca s'a contenéscä acésta neajungere de la Casaräsurilor, cdeI intru neajungere pricinuesce strimtorire i supérare, i acelor cead a lid lefile neindestulare, socotinta néstrli urméza ca, spre buna i cuviinciessa

Indreptare a Casei acesteia, din lefile de pe doué lunl ale anului curgétor sa se pi&t'ésa. numal lefile be*legilor, ale neferilor Curtil gospod, *i a dumi-sale Divan Efindes,dar i ale doftorilor politiei, in cuprinderea hrisovuluI ce are acéstä epitropie, iartoti cap' se cuprind in isvodul lefilor sA fémfie rara luare de lérá intruaceste doué lunt i intru acest chip, vindecandu-se lipsa acestet case cu urmareace s'a lis maI sus, se vor alcatul lefile pe suma iratului, i va conteni nevointaneajunsurilor a se pláll lefile dupli hotarire; am alcatuit asemenea socotintäpentru tinerea menzilurilor t'érii, i iard*I Intru aceea*I plecare a InaItimil Tale spreu*urinta locuitorilor, dupd acéstà de acum strimtorire a téril, spre indestulareaa trebuinteI aces teja urmézà a se mic*ora. menzilul, *i din suma de 2.000 cal, ce aftfost hotarire a se afla prin menziluri ou ponturile anului trecut, prin acelea*I dru-murl ale téril i prin acelea*I menzilurI, cu dréptä i cuviinci6sä alcdtuire de sumacailor ce se cuvine a se aflà la fie*te-care po*ta, sA rèmde a se tiné menzilul de1.200 cal; pe acést'd suma cailor sa se chà din téra surugil pe alcatuirea aceade mal inainte, la 4 cal un surugid, i asemenea la 4 cal un stog de fin, sd se da.

279 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRE! CALIMACH 91

1814 adaogirea gostinei 5 banT la die, o banI la stup i rimatori si 5

la tóte postele si 40 cdrucerI Cu alcAtuire la cele inthi poste chte doI cdrucerl, laal doilea cate unul si la acele al treilea, la doué saú trel poste &Ate un cäruceriii, cdcImai mult nu urmézá trebuinta i, spre implinirea trebuintel de imiras la casa

sä. se deà din till 15 liudi, cari si se orinduésed in numirul cdruce-rilor, pentru care casa menzilulul sd. ieà hacul ce se va hotdri pentru cäruceiicä. acelasi hac sh nhimased 15 timirasl, earl' sd-I aibd spre purtarea cdrtilor Visterid;di fie indatoritä Ora i pentru intocmirea menzilurilor ca aceeasI rinduäld ce seurma i ptind acum, lar pentru orzul cuviincios care dupd alcdtuirea de mal Ina-inte urmézd chte 4 chile la un cal, pentru ca si menzilurile aibd intru acéstdindestulare cuviinciósä, dar si locuitorii sä nu simtésca asuprire, pe aceeasi soco-tintä de 4 chile de un cal alcatuind suma orzului, 4.800 chile pe suma de 1.200 cal,acéstà sumh in fieste-care an la vremea cuviinciósd sä. se rinduéscd. in Orà cadréptd cumpenire i indatorindu-se locuitoril a pune suma acésta prin menzilurl,precum se vor rindul, sä li se deà lor plata de cdtre tiitoril postelor, pe o childacelasi pret, care in vremea rinduelii va fi vinOarea orzului in térä.

Intru acest chip sä se alcatuéscá ponturile tineril menzilurilor i pentru ca sä1360 tiné alcAtuirea lor cu intemeiere i aceI ce vor luk tinerea lor asupra sd pada-i face chibzuirile cuviincitise spre indestularea bunei stärI a menzilurilor, sä. fiehothrire a se da postelor intru tinere ca legaturd de contract, in vadeh. de 3 anI.Acestea sunt socotintele nóstre i chibzuirile alcdtuite pe temeiul pdrintesciia Indltimii Tale, pentru usurinta alcatuirilor, linistirea i buna vietuire de obstie,lar usurinta care intru acésta s'a fdcut catre locuitoril tirii se alcdtuesce cumurire 94.640, afard de räsuri, suma care s'a ldsat mal jos de suma 1.354 540 le,ce da téra la velétul 1806, ldsare de tot a urmdril ce a fost de la 1806 a se apärkde un sfert inteun an scutelnicii i breslasil si a se insdrcinh partea acestoraasupra ertare de tot asupririI, care in vremea rdsboiului s'a fdcut dupäacea de atuncI nevointd a se luh la slujba gostinel chte 3 parale l dol bani de Ole

cate una para de vadrd la slujba vddrdrituluI i alcdtuire a se VIA menziluriletäril in suind maI micä de cal, dupd care alcAtuesce injumitdtare la acele Indato-rite a da Ora spre acéstd sävirsire. Intru acésta cu pdrintésca plecare a lndltimiiTale urméza asezarea biruluI i usurintele cuprinse pentru locuitori, dar si dréptaavezare intru paza fdrd strimtóre a pdmintescilor privilegiuri. Si insciintdm peInaltimea Ta. 1814 Maid 16.

Al InältimiI TaleSmeritI catre Dumneçled rugatorI:

Veniamin Mitropolit Moldovei, Gherasim Episcop Romanului, Meletie EpiscopHusulul.

Prea plecate slue:Costachi Ghica Logofit, Costantin Bals Logotét, Iordachi Canta Logorät, San du

Sturdza Ve! Vistier, Iordachi Roset Vistier, Vasile Costachi Ve! Vornic, AlexandruIancu Leu Ve! Vornic, Constandin Bals Vornic, Dimitrie Ralet Vornic, ManolachiDimache Vornic, Rdducanu Roset Hat., Vasile Roset Vornic, NeculaI Stratulat VelVornic, Constantin Costachi Ve! Vornic, Serban Negel Vornic, Teodor Bals Ve!Vornic, Iordachi Catargiu Postelnic.

Cod. Metropoliei


ban): la vadra de yin. Dar fiind-cl gostina este legdtà cu blestem, boeriT

Chrisov de la Domnul Scarlat Alexandru Calimach Voevod pentru adausul ces'a fäcut la slujba gostineI, urmat de blestemul archieresc. 1815 Iunie 20.

Chrisov tot de la Domnul Scarlat Alexandru Calimach Voevod pentru slujba vil-drdrituluT, asemenea urmat de blestem archieresc.

Cu mila lu Dumnedeil, No i Scarlat Alexandru Calimach Voevod,Domn rérif Moldova.

Stäpinésca i pdrintésca ni5strd ingrijire, intru ighemonicésca datorie, fiindpreget cdtre t6te bunele alcfituirl si usurintl ale t'ériI de cätre nedreptele Impliniricele dupä vreme i intâmplärl intrebuintate intru lucrare. Pe langa altele, cele cedin césul incredintarii noué a acestel tèrI, cu milostivire am ridicat si am indrep-tat. Lufind in socotintd i pentru sporul ce s'a fost Inceput a se luà la slujbavddräritului, ate una park pentru teltd vadra peste trel parale si un ban legiuitIaI vädräritulul, cu banul muti, cä adech: acéstä luare de spor fiind nu numal ne-obiclnuitd, dar si oprità din In vechime a nu se lud; de cuviintd este a se ridicàCu totul. Ask dar din porunca nósträ urmandu-se obstésca Adunare si schepsisintru acésta, prin anaforaua ce fac cdtre noi dumné-lor boeril din 20 a trecuteilunI Iulie, gäsin'i de cuviintd, ca numai In viidrdritul anuldi urmdtor sd se stringdsporul acelei parale, pentru lipsa Casei räsurilor dupd suma ce s'a cdutat, negä-sindu-se alt chip implinirii acelei lipse, ne-am unit Cu socotinta domniilor-sale in-tärindu-se acea anaforà spre urmarea stingeril acestul spor numai In vddrdritulanuluI urmdtor si nu mal mult, precum prin acea anaforà pre larg se aratä. Darpentru cu dinadinsul temeiil al acestel conteniri, iaLà prin acest al nostru chrisovhotdrim : ca de astägl inainte si In veci stringerea sporulul acestei parale, la vd-drdrit sä nu se mal urmeze, remdind banil vddrdritului In drépth veche obicinuintd

legiuirea lor cate trei parale si un ban de vadrd cu banul mliii, pentru top aceIce sunt supusi a pläti vddriirit, färd sporire de un ban mdcar mai mult, subt nicIun fel de cuvint saú intdmplare. Spre care se intäresce hrisovul cu insds1 an6sted iscdliturd i pecete, intru credinta si a cinstitilor nostri velitl boeri ce maijos se iscdlesc, rinduind ca pentru t6td necutezarea cea dupä vreme a smintirilacestel hotäriri i legiuire de vecI a banilor vddrdritului in trel parale si un bande vadrä, dupd vechea obicInuintd, sä se lege hrisovul acesta i ea blestem decdtre Preosfintitul Mitropolit i Episcopii téril, a cdruia intdrire va urmà i bise-rica nósträ cea mare a Résdrituldi. i atdt hrisovul cu legAtura blestemului malsus pomenit, cat i intdritura acestuI blestem, ce urmézä a veni de la Prea sfin-tul Patriarh a tótd lumea, vor sta pästrate la sfinta Mitropolie a tèril pentru tot-deauna.

(Iscalit:) NoI Scarlat Alexandru Calimah Voevod.(L. P.)

(Urinézil i iscaliturile a 11 boerl marl).Iordachi Roset Vel Vistier Procitoh.

(Iatä mal in jos urmézd si legätura arhierésed spre tinerea Cu sfintenie acelorcuprinse in hrisovul acesta-).

281 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRU CALIMACH 93

cer luT Voda sa mijlocésca la Patriarchie ridicarea blestemuluT (1).Calimach nu cutéza a aproba anaforaua boerilor de la 7 Septem-

vrie §i-T prov6ca din nog sa aviseze.La 15 Decemvrie 1814, boeril supun luT Vodd o nouà anafora cu

resultatul deliberdrilor lor. ET constata pang la finele lul Noemvrieun deficit la Casa Rasurilor de vr'o dece miT leT, de§1 s'a tot scadutCu analogie din lefl §i §i §ters unele din ele. Boeril adaoga adice, ca nu gasesc alt mijloc de acoperirea deficitulul decal prin a-daogirea go§tineT cate 3 parale §i 2 banf de 6ie peste cele 4 parale §i1 ban de pana acum. Dar acésta adlogire se va preleva numaT pandla acoperirea deficituluT, sub pedépsd de blestem al bisericiT. Se va

De vreme ce drept i cu iubirea de iimeni pentru binele de ob§tie a socotitprea Inältatul nostru Domn impreunä cu tot sfatul, in pricina adausului ce s'afost fäcut in vremea trecutului rdsboiil la slujba vddrarituluI peste apzamintulce a fost din vechI legat cu blestem: ca iara0 sä se pdzéseä acea din vechiluare a vadräritultil de la aceI ce pikes° fdrä addogire vre-odata nici mäcar deun ban subt nici un cuvint. Care spre a se päzl cu nestrAmutare s'a 0 innoitvechiul acela a§ezdmint prin acest luminat hrisov al Inältimii Sale, in care pricinäs'a adus de la prea sfintul a tifotä lumen Patriarh i osebitii sobornicésca cartecu legäturä de blestem, precum ma sus se cuprinde. Iatä cä §i smerenia niisträ,impreunä cu prea iubitil in Hristos fraff Episcopl ai Vern', pe toll aceia earl s'arispitl vre-odatä a pune la cale. sail a sfätul, sail de tot a stria acésta prin Dom-nescul hrisov apzatä dréptA i cu iubirea de 6men1 hotärire, orI-ce ipoehimenar fi, sail din eel bisericesa, sail din eel politicescl, pecetluim i cu infrico§at bles-tem II legäna §i qicem : ea pe uniI ca aceia intunericul acopere, sägetI cum-plite sä intre in inimile Jor, obrazele lor sd se umple de necinste, averea lor sà"fie spre cea desdvir0t perlare i peire, lipsindu-se de tot felul de procopsélä §i

ileielor O. fie cu totul intru imputinare, de tó te ale lor cele vèlute ca de avereadreptului by diavolul sä se atingä, oftänd i tremurând, thrindu-se pe pamint caCain sä fie in t6ta viéta lor, mo0enind i bubele lui Ghiezi, femeile lor sä fémäevkluve i copiii lor grad cer§etorI i lipsiti de tot felul de procopsele, in teotäviéta lor i in grabä judecata lui Dumne;101 sä-I ajungä la cele väçlute de ochillor. Iar caril vor 021 cu dreptate la acest bine de obstie, hothrirea acésta ce secuprinde mai sus prin acest luminat hrisov, care cu bunä rinduélä §i a§ezämints'a fäcut, neatingèndu-se i neispitindu-se intru cAt de putin a strick Ce maltos a sta spre a se phi cu nestrdmutare, uniI ca necia nu numa cu cele drepte§i orinduite veniturl, cu carI aú sä se impArtäséseä spre rèsplätirea ostenelelorsale sä-1 invrednicéscä a se folosi, spre bunA intemeierea §i sporirea caselor saleci sä fie 0 ertati de Domnul Dumne001, invrednicindu-I cu indurarile sale celebogate de amändoué fericirile, §i de smerenia neostril blagosloviti in vea. Amin.1816 Aprilie 30.

Veniamin Mitropolit Moldova, Gherasim Episcop Romanulul, Meletie EpiscopHu§uluI.

(1) Cod. Metrop. Ia0, pag. 117 vers.


mal' da ca venit al CaseI rAsurilor §i decimile din findarea ocnelor§i venitul holerceI exportate.

Domnitorul aproba la 23 Decemvrie anaforaua pentru adá.ogireago§tinel, dar numai pe trimestral Aprilie, Maiti i Junio din 1815. De acumInainte va Triceth adausul cu carte de blestem de la Patriarchi e (1).

(1) latá intaritura patriarchalä pentru adausul goptind pi gramata luI catre Me-tropolitul Veniamin.

Inteiritura patriarhald despre adaosul goftina.

Proprietatea stireluI este ca cu ralele sé inveselésca.fdpturile, sé invieze i sé cres-cà cele din natura., lar a omului, care 1-a primit inceputul de sus, are datoria de ada fie-caruia dreptatea pi de a avé testa ingrijirea pentru liniptea celor de subdinsul, pi nu facänd loe dreptatiI apà, dupa cum néptea face loe ilei, ci avänd In-dreptate privirile deptepte ale ochilor i cu lumind alegänd dreptatea i indreptändlucrurile tipa, In cal pre cele bune sé le pazésca i sé le pastreze, cele din contrasé le nimicésca i si le intrerupa, i tot-deauna lucrurile marI sé inlocuésca precele unte. Acesta este lucru al provedinteI chivernisitére. Acesta este lucru al ale-nilor civilisatl; de aceea rA bine alesul, de bunul ném i prea luminatul Domnitorstapiin, iubitorul de Christos e prea Inliltatul a Mota Moldo-Vlahia, fiä al nostru in truDuhul sfint prea iubit i mult dorit D. D. loan Scarlat Alex. Calimah Vod, n'a lipsitde la faptele marI Domnesci pi actele bine-W*60re, menite pentru totI 061 adunatila o /alta i carif se afia sub Domnia sa cea résplatitä de Dumneleiz'. i fiind-c5.In urmarea excelentel hotarirI a sfintei Provedinte a primit pentru a doua Cirä fri-nele acestei prea luminate a lui Domnil, n'a lasat nevindecat i neingrijit nimio dinaceea ce era cu lipsä i aveh trebuintä de vindecare, ci ca tétä buna vointä Impartefie-cäruia gratuit i In mod propriil dreptatea trebuitére. El este cunoscut intrealtele prin numérul datoriilor sale Implinite pi prin puterea cuvin tuluI, pi mal alesdin ebpia scrisa, trimisä nu de mult dupa hrisovul jai Domnesc publicat bisericii acolo,precum pi din prea luminata comunicare, trimisä in scris. S'a hotärit din vremilestrivechi, ca locuitorii Domniel sé deà cite patru parale pi un aspru de fie-care 6ie.Drept adecá stabilit cu cuvint de goptinä din partea locuitorilor, carI sunt supupIuna' asemenea déri i pe care iubitoril de pietate DomnitorI, cate-o daté in aun demal inainte, creso acésta dare, pi alte-orl supunêndu-se nevoilor din aceptIcurmail abusurile, pi pre s'aradl locuitori ingradindu-I i mingaindu-i ail intaritprin hriséve Domnesci numal lipsa de patru parale pi a unuI aspru, dupa cum sestabilise de la inceput, oprind in viitor cel mai mic adaus, i intarind hotarireacu pedepse marl serse din partea bis. locale, lucru ce a fost de ajuns pänä. la In-ceputul résboiuluI de pre urmä. Dar deschilêndu-se räsboiul, multe pi marl nevoIcaçlénd pe Moldova, clerul, ce se aflä acolo, supunändu-se imprejurärilor timpuluI

väländ de alta parte pi neputinta economiel lucrurilor, a invoit adausul de atuncide trel parale i doI aspri peste cele legale de patru parale pi un aspru, punêndacésta pentru un timp, pänä eand nevoia presenta va fi inläturatri.

Fiind insä cé acésta nu s'a intimplat, dar maI mult nevoia s'a ridicat,partea cea maI mare pi maI esentialä a Moldovei s'a räpit, cuprinländ pi pe marea


Casa rAsurilor nu scapA de deficit nicY dupd acésta, mal cu séma

sa Inaltime,si mai ales cá primise atuncI frinele Domnesci, s'a adunat lipsa cuadaosul gostinei 'Ana la hotärirea birului anual, care s'a fAcut la Iunie trecut alanului mäntuirii 1814. De atunci IndItimea Sa cea päzitä de Dumneçleil, nesuferindde compätimire continuarea adausului, ca Ingreuit6re pentru locuitorY, si contrailhris6velor domnesci, venl, i interçlisä i prin blesternurile bisericesci, a hotärit ri-dicarea ei total, afarä de Casa räsurilor, din care urmézä a se plan lefile celor ceIndeplinesc serviciile locale, si fiind lipsä, s'a fäcut adunarea boerilor celor de bunném al tériI si observându-se socotelile el, dui:A o consfdtuire comunà', de careIn genere se fac, atäta s'ail vélut de incurcatl, in citt din acestea nu se putelt avénici chiar acea eätätime, care panä la sfIrsitul lui Noemvrie al anului 1814 ajunga.pentru Implinirea neinläturabilä a lefurilor; i economie neveländu-se din niel oparte, s'a primit de obste iaräsi lipsa cu adaos a gostinei, desi intru acésta Inäl-timea Sa cea päzitä. de Dumneçleil a fost impotrivitor, dar s'a supus de nevoie, caun chivernisitor intelept pentru un scop bun FA un sfirsit folositor celor ce slujescneintrerupt si nu erà cu putintd atuncl a face alt-ceva pentru grämädirea nevoilor.Acum Insä din mile lui Dumnedeil, implinindu-se lipsa Casei räsurilor prin adu-narea adaosului, pi nu numaI acelor de acum, ca cele ce ail fost f6rte bine icono-misite, dar si acelor ce se vor hotäri in viitor, Inältimea Sa prea mttrinim6sä, nein-grijindu-se de alt-cevä decal de fagdduéla clatà nenorocitilor supusi si miscatde un cuget nobil si de o domnéscA märétä compätimire, a curmat deci darea nu-mituluT adaus, si a readus darea de gostina asupra oilor, schimbatä de imprejurä-rile timpuluY, la darea de mai inainte, pentru care cuvint a publicat i hrisov domnescsi mai intäitt negänd i desfiintänd acel adaos condemnabil, apoi reinfiinfand dareaanualä de patru parale si de un aspru de fie-care die, cea legalä si agezatä de lainceput, s't pentru a se tiné acésta ca o lege obstéscd, ea a fost inteadins insotitäde consimtimintul i iscäliturile Prea S. Mitropolit al locului si ale iubitorilor deDurnnelett Episcopi de pe Fang& dinsul, pi apoi s'a Intämplat cä ea a cäpätat In-tärire si din partea altora earl ail primit-o. Dec1 fácéndu-se tete acestea cu bunarinduélä, Inältimea Sa cea 'Azad de Dumneleil ne-a insciintat prin scris6rea s prealuminatä fiéseä si a chiriarhiei de acolo, si trimitênd cu copie exactä. (de pre hrisov)marei Bis. de la nol a lui Christos, a cerut ca cu ecdorul nostru patriarhicescCu tomul sinodal sä intdrésch dispositiile cele prea bine-voitdre pi cele supusecând-vä blestemurilor bisericii loculuI sä se lipsésca de pedépsä pi de putere,tettä pedica, ridicatä spre schimbare, se va sfärimit de aid prin pronuntarea deepidemiile (pedepse bisericesci) cele me aspre din partea neisträ. i In adevér, ce-rerea Indltimil Sale cei päzite de Dumnelett, ca ceea-ce nu numai cA cuprinde ade-v'erul, cel pläcut lui Dumnelett i vrednic de laud-a, dar si ca ceca-ce face véditäsimpatia i Ingrijirea binevoit6re cätre supusi, noI primind-o cu pläcere i inso-tind-o din adincul sufletului si a inimil de laudele i binecuvintärile trebuit6re, proce! &lug sub blestemuri, dupre cum s'a çlis, II slobolim prin publicarea uneialte gramate de ertdciune pi pre cei mai de sus 11 facem cu darul prea säntululDuh liberi de ori-ce vinä. lar prin acéstä gramatd presentä, de acord cu InältimeaSa cea de Dumnedetl päzitä, declarrtm sinodicesce impreunä cu prea sfintitrf Arhiereicel din prejurul nostru i cu prea cinstitii In S. Duh iubiti frati ai nostri i coli-turghisitori, ca, dupft cum de la inceput s'a hotärit, sä rämänä darea anualä a gog-


ca boerimea tine sail adaoge lefile. Domnitorul la 16 Noemvrie 1815

tinei, si se Intäresce prin acum publicatul hrisov al prea luminateI Sale Domnil lapatru i9hralesi un aspru de 6ie; ca sá se pazésca neschimbat i sà rémana acéstahotiirlre dréptii necalcata si nemodificatii, Oat nand sunt In putere cele ale sufletului 0 ale inimiI i nici adausul cel not' de treI parale si doi aspri sa nu aibaIntamplätor putere In viitor, ea cel ce este cu desavirsire minat i lepädat, i nielalt adaus pana la o parà sa nu se faca i niel pia avé locul sub niel uncuvInt si sub niel o imprejurare in tot vécul. Acestea s'aii dis i s'aa Intärit si-nodicesce, i orI-cine ar fi din cel de pre delaturl, carI ar vol alt fel decatacestea, sa Intreprinda In ori-ce chip de a schimbh acéstä hotarIre legalä si de aatinge pana la un punct cele manifestate in mod sinodal i domnesce, si a Introduceo inovatiune 6re-care In darea anuala a gostineI, spre supérarea i strimtorareabietilor locuitorl, unul ea acela, ea luptitor In potriva eelor bune, ad fie afurisitde sfinta cea de o fiinta fäcétóre de viéta e nedespärtitä fericita Treime a untilDumnedeil Inteo singura fire, 0 blestemat, precum i neertat, apol neputredit sisunkor ca un timban, i supun tuturor blestemurilor parintescI si ale sinódelorvinovat focului GbeeneI i condemnat la anatema vednica. Pentru aceste decI Votes'a eliberat acest al nostru tom patriarhicesc i sinodul asternut fiind i In condicasfinta a mare! Bisericl a lui Christos de la nol, spre a se vedé tot-deauna si a sepästra deosebit. In anul mantuiril 1815 Iunie 15.

Gramata patriarhalci ccItre P. S. Mitropolit al MoldovaPrea sfintite Mitropolite al Moldovei i Esarhule al laturilor i Prea S. S. Epis-

copI, supusI acesteI prea sfinte MitropoliI, In S. Duh frati si coliturghisitorIprea einstip cleriel, de bun ném boerl, cinstiti negutatorI si top ceI-lalti binecu-vIntati ai acestei de Dumnedeft päzite Eparbil, fil In Domnul prea iubip al sme-reniei nóstre, bar sä fie cu vol si pace si milä de la Domnul a tot tiitorul, iar dela noi binecuvIntare 0 felicitare. Cererile ce ni se aduc i earl aú scopuri pióse, bi-serica cea mare a lui Christos de la nol nu nunaal sore a le priml cu bunavointti, ale cinstl si a le sprijinl ea cuviinta, dar le 0 di trebuitórea asigurare prin prero-gativele el propril, fiind ea Maica comuna a celor piosl, si cap al bis, din deosebiteWO; i isvor nesecat de masuri de tot felul, earl adue mantuire fat% intrerupere.Facêndu-se decI acum cunoscut smereniei nóstre, i frätiel cel sfintite de pre langlinoI si sfintuluI Sinod, atat din prea luminata epistola Domnésca nat si din ceafratésca, trimisä noua de Prea sfintia ta, despre cea din vechime asezata dare siplatita anual de catre locuitorii de acolo cu numele de gostinä, i marginita numaIla patru parale si la un aspru de fie-care 6ie, care dare a fost Intärita pe basa aye-zärilor din hristivele domneseI ale fostilor DomnitorI, iubitorl de pietate, si legate culegaturl fórte tafi de ale bis, locale, si pentru ea cu timpul sa nu se facà vreunadaus saü crescere, dupa cum s'a Intimplat a se strica acéstä buna armoniea se cAlca acea hotärlre asezata din pricina alt-fel a unor greutätI nelnlaturabile

nevoI impunètóre, pre earl le-a dus räsboiul, ce a avut loe acum In urmä,care adaos de trel parale i dol aspri si-a avut locul cu consimlimintul cleruluI deacolo,. cel miadios (1) si care adaus, del neplacut DomnitoruluI celuI prea pios

(1) Ce politicli bizantin11.. Cana nevoile dideag pe Wit i trebuitt sä se puntl darT nou6, atuncT se apelkla clerul local, cer6ndu-T binecuvIntarea; scl14And téra de nevoT trelmind a se ridicit därile, atuncTveniaA PatriarhiT i calificag eland UHT mlitdios prin urmare

Anaiele A. B.Tom. XXIILMemoriile Seq. letones. 7

285 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRII CALTMACH 97

conv6ca boerimea ca din noti sa cerceteze séma Case)." rasurilor i saprevada venitul necesar pentru acoperirea deficitelor pana la 1 Iunie1817: dupa insa0 a dumné-vóstra ob§tésca. cerere §i rugamingt sprea se urma schepsis i aflarea chipuldi i mijlociriI cuviinci6se pentrusporirea iratuldi easel rasurilor, atat de intampinarea neajunsuluIce Inca urméza, cat §i pentru sporul cuviincios lefilor boerilor celorhalè . . . socotindu-se asupriti numitiI cu putina léfd, cea dupa alcatui-

mdret, fiulul nostru celuI prea iubit i mult dorit in duhul sfint, s'a asezat insilsi in timpul Domniei ceI däruite de Dumneçlea a InaltimiI Sale ce'l prea mar*, sipentru cäderea nevoilor expuse maI sus, si pentru incuratura Case!, numitä a rä-surilor; alt-fel fiind tóte aceste neinlaturabile, dar in cele de pre urma. InältimeaSa cea prea maritä, avand milä cätre säraciI supusl i ingrijind cu durere de inimapentru résuflarea lor, n'a gasit bine sa-i lase Ingreuiati cu trebuintele adausuluifäcut, i decI neajunsurile Casa räsurilor le-a regulat, iar darea adausuldi celui dinnotí l-a ruinat cu desävirsire, i cu hrisov Domnesc, Insemnat i cu iscaliturileadunarri erarhice de acolo, acésta s'a desfiintat de o daté, dar a intärit iaräsl si aInfiintat lipsa celor patru parale si a unuI aspru, cea hotärita i asezatä de la in-ceput, care cu invoirea sfintieI tale cea iubita nouè si a intregulul cler al loculuicelui mladios s'a primit cu un fel de bunä vointa nouä, eliberand pre ceI ce dincausa introduceril adausului aú fost supusI blestemurilor biserices&I, ruinand culegaturl nedeslegate adausul primit la nevoie al gostineI. $i fiind-cä acéstä hotä-fire este sfinta, placuta. lui DumneçIet1 si face arätata iubirea de säradl a InaltimilSale cea intäritä de Dumneçleil, i iubirea de popor, noi primind-o cu Vité dragosteasufletulul nostru, cu aplause si laude, am scos la lumina' tomul bisericesc, care In-taresce cu legaturl strinse acele dispositii prea luminate, si cu harul luI Dumneçlea

cu puterea prea sfintulul duh, cehil ce pre Vote le inviéza si le Implinesce, datade dare Domnul Dumneçleil i mântuitorul nostru Isus Chris Los sfintilor sal, Invéta-ceI i apostoti, si de la dinsii trecutä la noI prin succesiune, de a lega ei deslegagreselile 6menilor, noi scriind ne declardm sinodicesce cu toti prea sfintitil arhiereicel de pre langä noi i cu prea cinstitil nostri frafi in duhul sfint prea iubiti i

coliturghisitori cä, cap i caril din crestinI mid si marl, de deosebite trepterangurI, aú ajuns din causa aceluI adaus a calca dispositiile domnescl i bisericesci,evite din iubirea de pietate, facut vinovatl de aceste blestemuri eclesiasticesail and sfaturI pentru adaus, saa lucrand i Invoindu-se in orI-ce mod si aju-land la cdleare, fie cu consciintä saú farà consciintä, cu voie saú farä voie, totlacestia, primind de nevoie adausul i supunêndu-se duratei eel nestatät6re i schim-batare a timpului precum i Imprejurarilor de tot felul ale vremurilor, sunt ertafi

binecuvintati din partea lul Dumneçleil Domnului a tot tiitorul, deslegatI deorI-ce legaturd si pedépsä bisericéseä i nepärtasI la acele blestemurl, citate maisus i, mai pre sus de pedepse, liberi i neatinsI de loe, avand rugäciunile i bine-cuvintärile tuturor sfintilor celor din vac si ale prea cuviosilor si de Dumneçleilpurtatorilor pärintI celor din Nicheea si din cele-lalte sinelde. Asa stripane, mult In-durate Damne Christase, DumneçIeul nostru, sé Invingä mila ta cea nemäsuratäiubirea ta de ómenI cea neinvinsä, i asculta-ne pre noI smeritil i packosi'l serviltal, carii ne rugam pentru servitoril tél acestia, i tatä legatura cea sufletéscä

98 V. A. UREMIA 286

rea de maI inainte an, care nu are niel cum potrivire i asem6narecu ostenelile slujbeI §1 cu cursul vremiI de acum (1).

PosedAm un codex in-folio cuprincjAnd séma a 4-a a Visterid Mol-dovel, dupA a§ezarea biruldi de la 1 Iunie 1817 pan la 1 Maiii 1818.Séma este cu sigiliú in ro§u al DomnuluT, cu semnAtura Metropoli-tuldi Veniamin §i a boerilor din Divan. SA observAm acéstd sémA, caremaI bine decal ori-ce alte acte ne va arAtA situatiunea financelorMoldovel cu putin inainte de capkul DomnieT. lul Scarlat Calimach.

Clferturile cele 4 pe un an at' dat Visteriesí suma de 1.075.363.In acéstd suml nu intrA venitul Boto§anilor, care este apanajul

D6mnoI. Pe un an acest apanaj a tAiat suma de 57.225 lei.La suma de 1.075.364 prinsA din cYfertuel se adaogl suma prinsA

de la mazin i rupta§1 pe un an: 39.810 la §i 105 banT.Se mal adaogA banil implinitI de la tirgur`f pentru dughenl §i car-

ciuml: 59.227.Clfertul Sf. Dumitru al ruptelor Visteriel, negutAtorilor

18.931.Clfertul Sf. Gheorghe de la aceia§I.: 19.519.Darea pe 4 cYferturI a jidovilor 36.600.In total venitul de la dajdisl se maI adaogl cu 100.500 lel deseting

afarà de a Boto§anilor care este a D6mneT, plus 245.000 vAdrAritul §iplus 90.400 go§tina, afarA de a Boto§anilor. Cu aceste 3 rusumaturlIn sumA de 435.900, totalul venit al t6riI, afarA de ocne §i vAmI cu totulreservate luI Vodd, se ura. la 1.685.352. Ac6stä sumA imediat estescAdutA cu 308.544 le, banif scutelnicilor ce se plAtiaii boerimiI, decTIn realitate budgetul veniturilor se insum/ la 1.376.808 leY.

Pe ce se cheltuià acéstà mind?47.76960.984 la baeram peche § in 1818.

trupésca, pug asupra lor, sail din räpire sail din 6re-care pricinA, deslég-o de ladineii ei o rupe ca pre o pilnzä de päiajen ei obosesce-1 pre dineii de munca ceade vea, invrednicesce-1 ilisà de impérätia ta i fä-i ca sà cfietige starea cea de adrépta ta i desvinoviitirea cea blind ei bine primitä, Cu rugaciunile i mijlocirileprea curatei tale Maicei néstre Näscétére de Dumne4eii i pururea Feciéra 'Mai*cu ale cinstitului, maritului profet i botezatorului loan, cu ale sfintilor,predicatorilor de Dumneleil i purtatori ai duhului Apostoli, i cu ale tuturor sfin-tilor, celor ce din vée bine ti-aii placut tie. Amin.

(1) Ve4i ultimul act din condica ce este in posesiunea Metropolitului de la Iael,pag. 160-161. La Academia Rominil, in codex I, se pot vedé acte relative la finanteleMoldovei sub Scarlet Calimach.

287 DIN DOMNIA MIT ALEXANDRII DAMMAM 99

25.0003.075

25.000176.91771.54715.890

186.51914.08651.21145.29056.937

111.86166.25249.98613.0377.8004.007

17.7401.4467.5613.6541.4106.6624.806

42.2864.330

14.0384.188

15.3841.6821.2606.4967.500

143 2767.5334.794

47.568

1.376.808

rachibiaua.enfiemueatesi.agiul politelor acestor hani.cheltuéla gospod.cheltuéIa Vienadaruri la Turci.zahereh la Tarigrad.navru i cheltuéla de zaherele.daruri §i mili.cheltuitI pentru cetAtile turcesci.navru §i cheltuell de cherestele.Isprdvnicia Curtii Domnescl.beciul Domnese.po§tele.beilieul.cAlára§i, Madi' la Tarigrad.cheltuéla celor trimi§i in trentainaturi §i chiril de case.cheltuéla PostolnicietComi§ia DomnésaPitgria DomnésaMuhurddria §i Divietrtria.CupAria DomnésaIzeihodAria.cheltuéla sérbAtorilor.cheltuéla pe caftane.dobAndi de banl imprumutati de Visteriecheltuéla prin al doilea CAmAra§.cheltuéla doctoriilor Curtii.baeramuri.scutelnicil calgra§ilor.cheltuéla celor trimi§T prin Postelnieie.botezuri de Domnie.leff §i seutelnici din Visterie.logodne li. cununii.IngropArT §i griji.diverso cheltueli.

Prin urmare budgetul veniturilor §i al cheltuelilor eehilibrat deplin

100 V. A. ITRECIIIÀ 288

Dar cu ce se folosl téra MoldoveT din asemenea cheltuéld de circa1 milion §i jumAtate leT pe an?

Lefile functionarilor ail fost plAtite de la Casa RAsurilor. Intregulvenit al WIT a servit pentru Tura §i pentru Domnitor. Pentru cul-tura publicd din budgetul general al t6rif, nimic decal &IA 180 leT.la 3 ucenicT de la WM; 180 leT filosofuluT Govdela pentru 30 de scu-telnicT; 150 leT la 2 Inv6tdtorT §i 2 ucenicT pentru engomiile grbdto-rilor CrAciunuluT; 586 leT cheltuitT ca catagrafia tIrguluT Ia§T; 750 leTtraduckorilor pravilelor, pe fie-ce land ; 4.747 lel In cump'érarea a 102chile de mdlaid §i 87 chile de cartoff Implrtite ca sämIntà la judete;165 pentru caicele parcAldbieT de GalatT. S'ad mal cheltuit cdte-vdsute leT pentru legdtura de exemplare din Condica civilà ImpArtite laprelatI §i la boeril din Divan. De acolo Incolo tot restul budgetuluTa fost la dispositiunea luT Scarlat Calimach §1 a Turcilor ! Cum sd nufie mare cért6 Intre Grecl, dórà vor pune mâna pe Domnia t6ril? (1)

Casa doctorilor, adecd o directiune sanitarA, exista sub Scarlat Ca-limach. In 26 August 1814, Domnitorul dd tiduld domnéscd pentruadAogirea veniturilor acestel case. Intro aceste veniturl se adaogeharabagialicul de GalatI, In 10 Noemvrie 1814 (2).

Sub Alexandru Calimach se Infiintézti §i In Ia§T, ca. la BucurescI,Vornicia de politie (3).

Casa BAsurilor e pusA In Decemvrie 1814 sub marele Logof'ét detéra-de-jos (4).

In 27 Aprilie 1816, Scarlat Calimach ordond Ispravnicilor de Romansd insdrcineze un inginer Cu ridicarea planuluT ora§ulut

La 9 August 1814, Domnitorul aprobd anaforaua Divanuldi pentrua§ezarea scutelnicilor §i a bresla§ilor boerescT §i mânastirescI. Iatdresolutiunea DomnitoruluT:

Nof Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila luí Dumne4eii DomnMoldaviei.

Infati§ändu-se Domniel. Mele ob0ésca acéstä anafork i dréptä §i cuviinci6sh so-cotind teitá alatuirea ce se face pentru pronomion de scutelnid i bres1a0,rim 0 Domnia mea i hotArdsc urmarea intocmal j fail nicI o sträinutare Intrut6te, cum prin anaforaua acésta se cuprinde, i poruncim t3E domniei sale Vel-Vist.

Vedi In anexa de la Tom, X, partea B a Istor. Rom. de V. A. U., Bala Viste-riel maI sus analisate.

Vell Academia, Cod. I, pag. 336-337.Vedi la Academie, Cod. I, pag. 310-313.Vedi condica Metropol.-din Ia0, fila 129.

289 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRIT CALIMACH 101

ca In cuprinderea acata sd se facd i isvod de scutelnici i breslasT, ce se envinea se da din Visterie, alcdtuindu-se nesmintit intru ti5te cuprinderea tótá, ffird aba-tere cat de putin din hotärirea acésta, i boerii Greci cu total sà fie depärtatI depronomion acesta al scutelnicilor, ca de un adevérat pronomion alcdtuit numai pen-tru pdminteni, iar spre neclintitä armare i paza acestei hotdrirI i dréptd alcdtuire,'filtra tótà cuprinderea anaforalel acesteia, intàrim ï cu a n6strä iscdliturd i pecete.1814 August 9.

Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod.(L. P.)

CAP. VI.

Boeriï.

In Domnia luT Scarlat Calimach, boerimea a putut fi multumita,cud inflintata de el, marea Comisie» chematà sà reorganiseze servi-ciile publice, fiind compusd exclusiv din boerime, ea departe de a 1m-putin1 privilegiile oligarhicel clase, le adaoge.

Clasa boerésca sporl sub Scarlat Calimach, nu atat prin ridicareade nol boerT pamtntenT, cat prin impamintenirï de GrecT.

Pentru a se vedé cu ce titlurf unil Gred deveniatt boeil aT térilsub Scarlat Calimach, aduc ad In resumat doué pitace domnescT.

Primul este din 31 Ianuarie 1813, prin care fratil Hariton i ApostolPetrino sunt asezati «Intre némurile tériT §i trecutl In catalogul boe-rilor de ném, al Visteriel»:

Ca uniT ce, de0 streinT, de mullí, ami* locuese in Iérd in scaunulDomnieï, facendu-se pdmintenï cu dobtindire a destule nem4cdt6relucrurï, aü petrecut bine §i lini§titd vietuire spre lauda lor, tragéndcatre d'in0 olntésca bunä cugetare i credinta, Invrednicindu-sede ocrotirea celor de maT tnaintea 1-Ristra fratT i luminatT DomnI, cuslobodirea infatoOril §i la Domnésca Curte §i aü fost cinstifl§i cu cinurf pgmfntescT.

AO dar acestor dol fratl de origine streinl li se dà dreptul deboerT pdmintenl, pentru cà aú cumpérat proprietatT In térà §i art avuto viéta cinstitg. Intre acole drepturl este §i acel de a se puté pre-senta la Curtea DomnitoruluT (1).

Al doilea act identic este din acela§T an, 1813 Aprilie 30, In fav6reaunuT PetrovicI Armis (2).

(I) Vec,11 actul in condica Metropolitului de la Iasi, fila 77.(2) Acesta, niiscut din prtrinti cinstiti si din némurile cele vechl si alese ale patriel

sale Misiei, i pentru cA pdrintii 861 In curgere de multi ani, locuind In pitmintul

102 V. A. IIRECHIÀ 29-0

Immultirea streinilor In clasa boerésca avea un inconvenient fiscal,cheI noil boerf vroiaii sa alba §i. el, ca boeril pamintenI, scutelnicI giposlu§nia Acésta Imputina num6rul birnicilor Vistieriel. Nu dar dinimbold national, ci din acel al neImputinaril budgetulul domnesc, sepote explica decretul hfi Scarlat Calimach, din 9 August 1814, prin care,aproband anaforaua DivanuluT, semnata §i de Metropolitul Veniamin,Domnitorul dispune, pe de o parte, continuarea privilegiuluI boerilorpamintenT la scutelnicI sail breslasI anume hotaritT, dupa rang, panala *etrarT, iar pe de alta parte, excluderea boerilor Gred de la acestprivilegiii, considerandu-se ca un catahrisis ea ace§t1 bocri de originestreina s'el bucurat de cal-va timp de asemenea privilegiii.

Tata propunerea boerilor din Divan:

4SA se pazésci cu nestrimutare acest privileghiil al némului boeresc si Cu indrep-tare de catahrisis ce a urmat intru vremi, niel de cum mal mult si nu se litésciprivileghium al scutelnicilor si breslasilor, decit numaI la pämintenT, oprit fiindCu totul a nu se mal da scutelnici sal breslasi la boerii Gred, dari niel banI submune de scutelnici, pentru ca in telti vremea, izvodul de scutelnicI in Visterie silfie mune subt numele pämintenilor si niel cu alte mijlocirl si nu fie slobod a seatinge acest pimintesc privileghii1; lar cuviinciosul ajutor de la In. Ta ciare boeriiGreci prin bunavointä a Mirla Tale va puté urmi cu alte drepte impirtisiri dindomnescile si impérätescile milostivia,

Putine casurI de InaltarI la trépta boerieI dintre raze0 orf altacategoriè de cetatenl Intalnim sub domnia Id Scarlat Calimach. Men-tionam ad chrisovul din 6 Martie 1819 in favOrea lifi Gheorghe Roiul,care este ridicat la rangul de Mare Capitan de darabanI §i acel al lulAlexandru, fiul Economulul Ureche, protopop de Harlail care, pentruserviciile aduse in timpul ciumel din 1818, este ridicat de Scarlat Ca-limach la rangul de Clucer(1).

acesta al Moldova, in scaunul Domnia neistre, s'ah ficut pimintén cu dobIndirea aindestule nemiscit6re lucruri, si ail petrecut buni si cinstitil vietuire, trigênd catresine lauda si buna cugetare a obstia si asemenea si dumné-lul petrecênd Intru ase-menea cinstiti vietuire, trägênd catre sine aceasi lauda si cinste, in vrednicindu-se,precum pirintele siii, si ocrotiril celor de mal naintea n'Utrá fratl si luminati Domnl,cu sloboOirea infitosärii si la Domnésca Curte , si a fost socotit de a puté ficinstit FA cu cinurI dintru acele ~futesa . . . . este trecut In catalogul nému-rilor al Vistieriel., (In aceeasi condick la fila 78.)

(1) Primul act este scos din Condice Domnésci de la Metropolia din Iasi. Cel aldoilea este in original In posesiunea mea.


Boerimea a fost mult miluitd de Domnitorul Scarlat Calimach, cuacordare de droburi de sare, cu adäugire de liucji, cu ddruire de tigani

cu mili de la Cutia respectivd(1).

1819 Martie 6. Cartea Domnului Scarlat Alexandru Calimach Voevod, data luiGheorghe Roiul.

Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod. Cu mita lui Dumne4eft, Domn fériiMoldovei.

Insciintare se face prin acéstä carte a Domniel Mele pentru Gheorghe Roiul cä,prin jaloba ce a dat Domniei Mele, a fácut arätare, ea el la cite slujbe i poruncla fost, s't osIrdnic silitor, le-a sav1r5it cum a cerut trebuinta, cu téta dreptatea,facdnd rugäminte, cà precum altii multi cuprins cu Domnescile niístre mili, sise impärtäsisca si el, cu cal cerescul Impérat se va nastavi, dupti socotinta savIr-sitelor sale slujbe. Care ale sale aratarl finduind Domnia Mea la dumné-lui Vel Vistier-nic de s'ail cercetat si s'ail aflat adevérate, ca la cate slujbe a fost rinduit, a fostsilitor de le-a OvIrsit cu dreptate.

Deci cu milostivire fiind Domnia Mea asupra sa, 11 miluim cu aceste din Domne-scile neistre mili, adecd : hotirim sil fie scutit de téte darile Visteriei, cum si deplata la slujbele rusumaturilor de catre cumpiratorul slujbei lor, O nu se supereintru nimica, pe t6te ori cate bucate va avé drepte a sale: stupi, svinT, oi si vince va face din drepte viile sale. Avind a scuti si Ose liui, simeni streini, ce si-iva aduce de peste hotar, de téte ori-cate dar] i havalele vor fi asupra altor lo-cuitori, acestia intru nimic si nu se supere, fémaind numai pentru slujbele i tre-buintele casel sale, ori la ce tinut se va Ola cu sederea sa. i Inca cu milostivirefiind Domnia Mea asupra sa, hotärim a-si avé i titlul de Vel Cdpitan de dardbani,care cunoscut O fie. Pentru care poruncim i dumné-v6strii, dregitori a ori-caretinut In care se va elà Cu sederea sa, sil nu puteti a-1 rindul la slujbe i poronclde ale tinutului, cäci cand va fi trebuinta, se va rindul numai Cu cartea DomnielMele si a Visteriel, ca sa-1 fie cunoscutd slujba. Aceste sunt miluirile de la DomniaMea, cu carl am miluit pe Gheorghe Roiul, facAndu-1 si Ve! Cäpitan de darlibani.Pentru care poftim si pe cei din urma mea luminati Domni fratil nostri, cari dinpronia cerésca se vor rIndui ocarmuirii acestel fiel, nu numai si nu strice acéstacuprindere de miluire, ce mal ales cu sporire si adaoge, gi pentru a Domniilor Salelaude si vecinicà pomenire. 1819 Martie 6.

(Semnatura) Scarlat Alexandru Calimach.

L. P. D.Ve! Vistier.

S'a trecut in condica Vistieriel de hriselve.Constantin Yeisa Paharnic.

(1) La 15 Noemvrie 1813, Sc. Calimach acordii lui G. IIermeziu mila pe tot-deaunade 10.000 oca sare de la 'pena in drobi.

Asemenea ji acorda 20 streini scutiti. (Academia LV 40.)La 1 Ianuarie 1813 däruesce tigani lui Petrache Casimir biv Vel Ban. (IV, 107, Aca-

dernie )


Lista milelor de la Cutia respectiva coprinde destule nume de boeri§i de vaduve de boerl.

Boeri pedepsiti ori. prigonitI in Domnia liff Calimach aprópe nugasirtim pana adl; cun6scem numai un cas de degradare a unui Pahar-nic Nicolae Dumitriu, in 1814 Ianuarie. Din ordinul luI Scarlat Cali-mach este degradat din rangul de Mare Paharnic, dar nu din c6taboerésca, caci i se lasa rangul ce avea anterioramente, de Setrar.

Cu ce pacatuiso Paharnicul Dumitriu ?Era denuntat MI \roda, ca intr'o sindrofie ar fi rostit vorbe du§manóse

pentru Domnie, ar fi dis ca proa aduce Vodd multe lichele de Grecidin Tarigrad.

Boerul Paharnic isbutl sà convinga pe Domnitor, cá a§à vorbe eln'a rostit §i, la 24 Martie 1814, Domnitorul II restitul rangul de MarePaharnic (1).

Consideratä boerimea din respectul cultural §i national, DIO gasimsuperióra celel din Muntenia. In adev6r, boeril fac pa§I, semnéza acte,In car1 41 arata regretele lor pentru perderea Basarabiei (2), decatin fond, aceste regrete sunt mal putin pentru perderea a jumätate dinMoldova, cal pentru ca acésta a adus scadere In budgetul de veniturial t6rii §i pentru ca prin aplicarea tratatului de la 1812 erail siliti,ca pana in termen de 18 lunI, sail sa-§i vinda mo§iile din Basarabia,sail sa se strämute acolo §i sa devina supu§I Musca!!. In acésta al-ternativa pu§1, Divanul dupá ce v6da ca staruintele boerilor nu isba-tesc, se Mg/ de Domnitor sä." intervind el pe langä Imp6ratul Rusesc,sa mai acorde un termen de un an de dile, pentru ca sa-§1 desfacàmo§iile din Basarabia acei cari nu vor sa r6mand acolo ca supu§iMuscall.

Asemenea lui Paharn. G. Hermeziu in 3 Ianuarie 1813. (Academia LV, 39.)DA Hatmanului Räducanu Roset dreptul de a aflà 50 liude streini qi a-1 scuti. (Aca-

demia, XXXI, 72.)La 3 Aprilie 1813 ordonä prin Visterie catre ispravnicI de a regulà §i sena 6menii

streini, ce vor fi ad* de S'Atar N. Bal§ la mo§ia sa Codäesci. (Academia XXI, 95.)Asemenea li pentru acela0 lucra in 6 Aprilie 1413. (Academia, LI, 83.)La 30 Aprilie 1813 acorda 60 ludi scutifi Domnitei Elena Hangeri. (Academia, L, 87.)La 10 Octomvrie 1818, Calimach acordd 100.000 oca sare lul biv. Ve! Logonit C.

Ba4. (Academia, XXXV, 241.)Vedi condica Metropoliei de la I*, fila 95 verso.Ved' actul din 20 Aprilie 1812, in carteaA 81.."-M6HT6 AHH ilitomosa», atribuite luI

N. Istrati, vedi Uricar, I pag. 343.

293 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRII CALIMACII- 105

DivanitiI Jic cca nu avem aid crii vinde mo§iile nóstre, niel cu cinesa le schimbam».

La din contra' cvom fi silii la acea maI jalnicg lucrare : a înpärì averile nestre,pe cht nu vom puté uring alte chipurl, i cu lacrimI nemângálate a se despertifil de pärintI, fratI 15i alte rudenil, trecend unil la cele de peste Prut rnoìi i altilréminend la aceste de ala»

Se tem boeril ca, nu din causa ca unil membri al familieI lor vorfi silitl sa r6mana In Basarabia, la mo§iile de acolo, sa fie banuitice§tI rëma§I In Ora de catre Turel (1).

Neisbutind boeriI in cererea lor, multi se stramutara definitiv InB agarabia.

Se pare ea. Oranfl Moldoveril din Basarabia, din contra purtaril bo-erilor, se decisera a emigra de acolo In Moldova. Acésta nu conveniaRusid. Pentru a Impedica acésta emigrare a t6ranilor, MuscaliI inchidfruntaria Prutuldi. (Vegll Hurm., pag. 701-708.)

(1) Condica Metropolitului Nanian de la Iaa, fila 82. Veoll i Andréossy, din 23lulie 1813, in Hurmuzachi, supl. II, pag. 479.

Iacd actul prin care baril se jgluesc cd Rusia cere s'A vinde ei mo§iile cepeste Prut :

Prea bu:Mate Dómne,

Cu kitä supunerea qi lucriterea cugetare, am primit porunca ce s'a dat noué decatre Inältimea Ta, cu aretare cd dupg trimiterea a prea plecatului nostru magzarla prea strilucitul prag al prea puternicii i hrgnit6rel nestre Imperatil, a venitréspuns intru aceeaa neurnite laotgrire a vinde tete acele de peste Prut stramws-cile nestre mo§II i a ne desface cu totul de dinsele, pentru cA dupg deosebite ne-cunoscute noué politicesa pricinI, nici de cum nu este ertat urmarea intealt chip.

Tete porunca prea Inaltulul Devlet §i a Inältimii Tale, fiind la noi pravile ne-cglcate (?), daca plecatele n'estro rugAciuni din durere ce ant fecut intru acéstä pri-ciná n'ail fost ertat a se ascultà, la noi nu remine alta decgt cu jertfirea strämo§escilornestre mo§11 qi lipsirea hice si de hrana cuviinciesg a caselor neostre, se punem inlucrare implinirea poruncil ; acéste desfacere in cat este pentru noi sdruncingtere,Inatitnea Ta nu te indoesa, cadí nu este numaI nenorocire dar §i strimtorie ainsea vietii nestre, nu avem la cine vinde niel cu cine a le schimbe, pentrutotI credineioase raele a Moldavia am nazuit §i am remas subt umbrirea prea pu-terniculuI Devlet, precum i strämo§ii notitri, i aca cifi se aflg cu locuinta in par teaaceea de peste Prut nu ad alce mal mult dedal päng la patru sail cind mo§II din-tr'acele mai mici. Drept aceea inteo mare nedumerire ne aflem, care lucrare trebue sg


Am v6dut in urmä ca numirea liii Caragea i a 1u Calimach a

incepem spre implinirea poruncii ? caci perderea acelor de acolo mosll ne arath Culämurire groza.via stingerii caselor nóstre, lar mahniciunea acestei de istov stingerIa patruns sufletescile neistre simiri in cat tanguirea i jalnicele lacrimI pentru in-grozirea acelel de istov cadere a familiilor invechite aft ajuns a se face simtit6re,si la cele mai crude virste ale nenorocitilor nostri fil, milostivirea prea bunului nostruImpérat, dupa aseménarea DumneleesculuI ceresc, este la noI incredintare fara in-doire a vedé spre acésta pilda i acea cu milostivire parintésca obladuire a InaltimiiTale, dintru care catre toti de obste se revarsä din indurarea hranit6rele impératesetmile si pe acésta alcatuind temeiul nadejdii mangaerisi neistre, iarasl indrasnim aler-gand catre Inaltimea Ta, din durere, cu umilite glasuri te rugam, ca spre 6resi-caremängaieri de inlesnirea acestii deslacen, de este cu pitting, sa urmez0 mijlocireaInaltimii Tale catre prea puternicul, bunul i milostivul nostru Imperat, ca sa seindure &We nol si din bogatele sale milostiviri reférsand, sa ne daruésea o vada.Inca de un an, sail deed va fi greutate, fie macar de sése luni, dupà implinireaprofezmiel, pentru ca deirft in acésta vreme vom aflà Coresl-care inlesnire spre des-facerea mosiilor neistre, ad nu le perdem cu totul, pentru ca in vadéua de 2 lunice ad mal rémas pana la implinirea profezmiel, urmand desfacere, nu se va putéalcatul alt ce-va decat aceea ce acum privim : o de istov stinger° i strimtorire avietuiril niístre. Noi intru acésta intimplare, cea mai intaI i desävirsita caderesocotim a ne lipsi de pämintul stramosesc, si a nu till sub umbrirea vietuitoruluIDevlet, si de vreme ce suntem främintatura hranita de la stramosI eu muele preaputernieii niístre Impératil, i intru acésta imbarbatandu-ne, potrivit cu acéstafi Vote locurile n6stre, i spre a ajunge la acest sfirsit nu vom lash a nu face siacele peste putinta jartfirI, dar nemarginita greutate ce vedem, pentru cd nu avemniel cui vinde moiile n6stre, niel cu cine a le schimba, prin cate cereal.' am facutintru acésta pana acum ne ingrozesce, ca dupä ori-cari jertfid, nu vom putéajunge nevointa ingrozirii pentru de istov stingere, i mai ales pentru strimtorireaa hranii spre vietuire, vom fi siliti la acea maI jalnica lucrare: a impartl averile neistre,pe cat nu vom puté urmà alte chipurI, i cu lacrinai netnangaiate a se despartlliii de parinti, fratl i alte rudenii, trecênd unil la acele de peste Prut mosiialtil rémäind la aceste de aid. Acésta intru desnadajduire, i cand teite alte chipurivor lipsl, lar sufletésea mahniciune, i jalnicele lacrimi, cad prin acéstä despartirevor urntà, vor fi fall indoire vesnice i neuitate, din ném in ném, 'Ana la cea de peurma; cu umilite glasurl de obste i eu fierbinti lacrimI ne rugam Inaltimil Tale,ea si intru acésta sa urmeze parintésca milostivire a se face cunoscut prea Inal-tatului Devlet nevointa care intru acésta peite sa ne silésca, lucrand mijlocirea cu-viinci6sa i tragénd catre noi indurarea proa puterniculuI i milostivului nostruImperat, pentru ca intru o ash jalnica intimplare sa fim umbriti Cu aceeasi mi-lostivire ce am fost hranitl nenumeratI ani de la stramosil nostri, i and vomfi siliti de la intimplare a urmà jalnica despärtire, eu trecerea intru nenorocireaunora la sthpanirea mosiilor de peste Prut, pentru acel, carI dintru acole familiivor rémané aid, sfi nu afle prilej dusmänescile lucran, ca in potriva dreptatfi ur-n-land clevetire, sa socotésca acéstà pricina de vre-o lene, pentru eä silnicia intim-plärfl acesteia este fall Indoire, iar rivna credintel n6stre in VOA vremea eulucrateire chipurl s'a aratat, i dintru acésta niel de cum vre-odatä nu ne-am


produs o mare emotiune la Ia§I §i la Bucurescï. Emotiunea boerimilMoldovene provenià in mare parte din temerea, nu cum-vd noul Domnsd aibd de la P6rtd insdrcinarea de a pedepsi pe aceia dintre din§ff,earl mal mult se artitaserd Intro 1806 1812 neamicT. af Portel Oto-mano §i slugI plecate ale Muscalilor. U§or fu fnsä impératuluf Ale-xandru I sd lini§téscd temerile boerilor, fäcênd pe Sultanul sà trimitàluI Scarlat Calimach hati§eriful din 2 Octomvrie 1812, prin caro 136rtaobligd pe noul Domnitor sd acorde ertare, amnistie tuturor gre§itilordin trecut §i sd fie bland cu boerif §1 cu Vita téra (1).

abätut, niel ne vom abate. Prea Inältate Deimne ! Precum intru Vote altele pärintéscaobläduire a Inältimii Tale a facut catre toff de obste ajutor si revérsare de mi-lostivire intre sdruncinärile, cari räsboiul trecut aü pricinuit in téra acésta, aseme-nea si la acéstä jalnica i nenorocitä intimplare, fil milostiv a lucrà mijlocirea stringe asupra niástra milostivnica Indurare a prea Inaltului Devlet, care prinlucrarea Inältimil Tale nädajduim färä indoire astigh, i prin acésta numaialcätuim nädejdea mingfiieril a nu ajunge in cea desävirsitä cädere in invechitelefamilil ale pämintului acestuia, lar Inältimil Tale va remâné vecinied pomenire al-catuitä pe temeiul neuitäril i la urmasil nostri. 1815 Noemvrie 5.

AI Inältimii TaleSmerit cätre Dumnedeil rugAtor, Veniamiu Metropolit MoldoveY.

Plecate slugl:(Iscälitl:) Constantin Ghica Logorét, Jordache Canta Vel Logofát, Constantin Bals

Logofet, Dimitrie Sturdza Ve! Logofét, Grigoras Sturdza Vel Vist., Sandu SturdzaHatman, Iordache Roset Vist., Constantin Bals Ve! Vornic, Manolachi Dimachi VelVornic, Vasile Roset Vornic.

(1) Hatiseriful ce a venit cätre prea Inältatul Domn al Moldovei Scarlat AlexandruCalimach V. V., dupä anaforaua obstéscä ce s'a fdcut dare Inältimea Sa, pentru stareade micsorarea OH'," dupä incheierea 00'1 de acum 1812 Octomvrie 2.

Intbiule intre stapanitorii norodului Mesiel, alesule intru cel mal marl al némuluilui Isus, Scarlat I Calirnach Zade, sävirsirile tale sä se incheie cu bine.

AjunOnd acéstä inaltä a mea poruncä imp'érätésca, sciut sä fie, cfi spre bunachibzuire i obläduire a téril Moldovei, acel care este din impérdtescile mele moste-nescI castiguri, i acum iaräsI s'a tutors catre stäpinirea impérätescilor mele puterl

spre locuinta vietuiril celei bune, prin casele si asezärile lor, atit a boerilor catsi a celor-laltI supusl al ImpárätieI mele, ocrotindu-se el si depärtându-se de ladînii teotä frica si ingrijirea, precum i spre fericirea pämIntului cu lucrarca tuturormijlocitórelor chipurl ce atárnd spre ocrotirea supusilor impératieI mele, hind ne-aperat trebuinci6sA rinduirea ceo din noil a unui Domn ispitit intr'o intelepciune,credintä i dreptate; drept aceea cunoscut i arätat fiind, el tu, numitule Voivod,sluga cea credinciésä a Impè'rätescii mele Märirl, nu numal in slujba Dragomanieia impáratesculuis meil Divan, dar si in curgerea vremii rinduirii de mal nainte laDomnia Moldovel, strälucies arátarea credintei i dreptatea ta, al cheltuit tòtä si-linta ta pentru résuflarea i odihna supusilor téril acesteia, i järtfind ti5te puteriletale intru implinirea supunerfl si a credinteI; spre acésta s'a häräzit si s'a dat


BoeriI Oa la 16 Iulie 1814, trimit magzar la P6rta Otomana, mul-

tie din nedesertatele mele impérfitesci Indurari Domnia Moldovei, mai nainte atar-nändu-se pe umerele credintei tale i atuncia s'a dat impératésca mea porunca cu-prindétóre cuvintärilor celor calute la urmarea slujbeI tale, adecä ca sä te silescipentru fericita stare a pilmintulul, indreptind si bine chibzuind obläduirea sa,odihnind i Insufletind pe acei carI nevoit i aft suferit strimtorirenevoit In vremea rásbiAului, atät din boefi cat si din cei-lalti supusi locuitori, tra-end i odihnind la urma i casele lor pre tied stramutatI i Imprästiati. lar acumIn urma, ajungênd la Impériltésca mea seiintä acele, carI din parten boerilor si altortrepte din locuitorI impreuna cu ale tale in scris insciintärl la malta mea Pórtä prinobstésca anaforà aratarI, tanguind strimtorirea i ticalosia stäril lar pricinuita lordin navälirea räsboiului si aducènd multumitóre cuvIntärl, pentru cä s'atl mantuitdin manile streinilor i iaräsI precum din inceput se ocrotesc acum sub umbrireaprea puternicil mele Impératil, dar apol i plini de bucurie, atät boerii cat

supusi se afla cuprinsl, pentru cä s'a haräzit tie Domnia Moldovei, inteoglfisuire si intr'o cugetare sunt rugatori pentru vesnica proslävire a Impéritteseilmele Märiri, aceste cuprindéndu-se In numitele serse ardtdrI, earl s'ail trimis laInältimea Mea. Decl fiind-cä téra Moldovei este din pfiminturile acele dupit moste-nire stapänire, drépta castigare a Impérätiei Mele, hied locuitoril dinteacésta téräad fost pururea hraniti din mosil i stramo§il lar cu nedesertatele mele mili si In-durar ale Inaltimii Mele, ocrotindu-se i umbrindu-se sub aripele Domniel Mele ;daca dar dupa o Dumnedeéscii vointa ad ajuns i In streinl manl, sad boefi, sail6men1 si de alte trepte alunecandu-se aft gresit in óre-ce, acésta se pate socotl cänu dóra dupa. Inchipuirea ins.* vointei cugetului lor, ce dupa nevoie s'a intimplat ;pentru acésta daca vre-unii din hoer.]: saú altii din ori-ce stare 6ineni in vremeatrecutultii räsboia, sub ori-care chip s'ail aratat gresitI si in alta parte atarnati,aduandu-se intru desfivirsitä acum ertarea acelor trecute ale lar urmäri, nu voimpentru cuvintul résplatirii a li se face mustrare, dar Ina i insufletindu-se sä seumbréscä, fiind bine incredintatI ea, in cat vor rémiiné eI Intru neclatirea hotarelorsupunerit si In cfit vor Indeplinl Indatoririle ascultäril si In cat vor fi urmätoriperuncil i vointei Domnului lor, nu vor vedé alta catre dinsfi deck revérsareanedesertatelor i bogatelor indurari ale Impérätescii mele Märiri, dupä cum si in po-trivil, dach se vor arätà calcatorI, vor Incera résplatirea faptelor chibzuiril lar.

Pentru aceste tóte, in urmarea Impértitescil mele date de mal inainte porunci,iatii acum slobodit si se da de catre Impèratescul med Rechéb acéstä inaltä amea poruneä i pentru a pamintului bunk' orinduélä i pentru nemärginirea puteriiceleI slobode, care s'a incredintat tie asupra slujbeI tale. DecI tu, sluga prea cre-dinciósa a ImpératesciI mele puteri, acel care dintru Inceput cu indurarea Imp&ratiel Mele cel vecinice te-al saturat i te-ai umbrit, cätre care si desavIrsitä cre-dintä are Impératia Mea si bunä cugetare sub acéstä buna nädejde, Impérittescecerem de la tine, dupä asemanarea dreptatil stapänitóreI bune vointei Mele si dupamasurile tale, cand téra fericita i dupa märginirea putetil acei slobode însài pläceriivointel tale, care s'a dat tie, umbrind i ocrotind pe acel earl cu neclätire se vorstatornicl In hotarul supuneriI i infrInand pre acei ce se vor aratà calcatorI voin-telor tale sail cutezatorI de urmäri In potriva datoriei lar i alcatuirilor; lar dupä nä-dajduita de la tine credintä, intelepciune 9i lubitifire de norod plecare, ocartnnind

297 DIN DOMNIA Lti ALEXANDRI3 DAMMAM 109


tumind ViziruluT pentru firmanul ce a primit Domnitorul Scarlat Ca-limach.

Ei amintesc cA pururea ati fost credinciosi i pdrintif i stramosillor : «de apururea am fost slugi i raele proa credincidse si la Ore-care impotrivire de pAgubire i strickiunf sail stingerile carl dupavreme, intru Imprejurärl de rAsb6ie am suferit, cdlcatf de némurI pro-tivnice, nu ne-am abAtut vre-odatà la socotinte streine.

Märturisite sunt f Arg indoire téte stricäciunile rAsboiultil trecut,ce ail pricinuit noué obsta lar dupä contenirea acestuI rAsboiil, sin-gura mangAiere i sufletésea néstra multumire a fost si este, pentrueg bunul Dumnedeti cu milostivirea, indurarea cAtre noT, ne-a dà-ruit noué véc, cu dulce stälpAnire a hrAnitérel" nástre impérgtil, easà petrecem viéta périntilor si a strAmosilor nostri sub umbrirea sí.Devlet.»

indreptánd téra, vel ocrotl pe locuitori, fijad incredintat, ea In curgerea räsboiuluI,Batí boeril sad cel-laltI din supusii locuitorI, daca afatat intru alunecarea caruia gresétä urmatd dupa nevoi i intru M'amare straina, niel cit de putin nielodiniérd nu se vor mustra el, ca pentru o vecInica uitare, intru care s'ad ingropatcele trecute ale lor gresell, pe cara' vreme nu se vor clan din stejerul supuneritse vor atta i urmatori hotaririlor tale si se vor sill ca credintd Intru implinireainaltelor mele Impératesci porunci, dar Impreunä se vor nevol spre slujbä,tuindu-se intru téte chipurile, carde dupà datoria Domnid tale si dupä sciutd cre-dinta ta veI gäsi cu cale a urma pentru fericirea pdmintuluI, bund vietuirea supu-Olor i lucrarea tutulor slugilor ImpérdtesciI mele Ma'riri, nu vor vedé alta decatbogatele mele revarsärt catre dinsil, ale Impérdtescilor mele M'aria precum i dacäin potriva ImpérätesciI mele vointe se vor arfità päsind din datarla cfilutelor su-puneri, dupa Malta mea poruncä i hotdrIre, se vor aduce in rinduéla lar pedep-sindu-se. Aceste t'ene cate se cuprind .Inteacéstä ¡l'alta a mea ponina i hotarlre,faandu-le sciute i cunoscute boerilor si celor-laltI locuitorf supusi, 11 ve'l insuflet1mangaind pe eel infricosati i stramutati supusi si-1 vei ocrotl aducandu-1 la urmaion vel cuprinde Cu cautare dupi m'Asura stäril, in potrivire eu 1iinta lor, lusape acel cari vor päzi cugetdrile unite cu voluta i porunca ta i se vor aratà canisce supuse raiele, dar veI pedepsl dupä puterea cea slobodä, care se da' acum tie,

dupä vointa cea insusita a ta, pe aceI carI vor calca in potrivd i veI chibzulcele obstescl si cele in parte lucrurl, dupä cea mal drépta inchipuire ; in sfirsit velcauta bate prieinile dupä socotinta trebuintel celeI neapérate i dupa temelia iubiriisaracilor i dupa mäsura cererilor celor neurnite, incredintandu-te dar Intru pazitacatre mine desavIrsit'd credinjä i lmbunatatita eugetare, veI fi cu luare aminte a tearatà färá prihand laudat, pazind ca cu neincetare sà trimiçi insciintare la maltamea Piirtä pentru téte trebuincirasele pricini. Spre aceste bate s'a dat acéstaa mea Impérätéseä poruncä careia supuindu-te i urmdtor dupä chipul aratat ur-mandu-te, sä te depärtezI de cea mai mica abatere si in potriva urmare. Crede im-perateseuluI mea semn, ce s'a dat la lét 1227, la inceputul luminil Zelhidea.

(1) Magzar ce s'a fdcut mitre prea Indltatul Vizir, multumitor asuprafirmanului: care a venit Domnului Scarlat Alexandru Calimach Voevod.

Prea Inaltate, prea milostive si al nostru mult fackor de bine sttipan, epitrop alprea puternicii i hranittireI ntistre impèratii, noi prea plecatI slugi : Mitropolitultea arhimandritii ì egumeniI al mänästirilor, boeri marl si mici 0 de téta stareacredinciése raele, cari locuesc in memlechetul Moldaviei, prin al nostru plecat mag-zar, umilite glasuri de rugaciuni dinteadancul inimii intindem catre sfintul Dum-neçleii, Ca sä inalte cu nemärginire bratul cel puternic al prea bunului nostru Im-pérat, sé supue sub puterile lui pe tot vrajmasul i improtivnicul i sé daruéscaputere Inaltului Devlet i milostivulul nostru stäpan viéta indelungata i slava

ParintiI i stramosil nostri din nenumérag Dui, dar si noi cu urmare necontenithranindu-ne Cu muele Inaltulul Devlet al prea puternicului i iubitorului de 6men1al nostru Impérat, de apururea am fost slugi i raele prea credinciése si la ori-careimpotrivire de pfigubire i sdruncinare sad stingerile, cari dupä vremi intru im-prejurarl de rasbede am suferit, calcate de némuri protivnice, nu ne-am abatut vre-o-data la socotinte straine sad neasemänate cu ale luminatilor nostri Domni, nicI amslabit intru cat de putin din dréptä supunere a neostra, ce statornicifi pe adefératacugetare, am päzit de a-pururea dreptatea i sadicatul, slujind la Inaltatele Imperé-tescI poruncl cu rivna ferbinte; marturisite sunt fArá indoire Ole sdruncinarile earlrasboiul trecut ad pricinuit noué de obste, dar dupa contenirea acestui rasboiii,singura mingaiere i sufletésca a ntistra multumire a fost si este pentru ea bunulDumneçleii cu milostivnica indurare catre nol ne-a däruit noué acel aurit vée

(2) Veop la Academie, port XXXV, 101.

Boeril 16udail apoI pre Domnitor, care grijesce de Mt/ ob§tea, «dea clruia iubire de dreptate §i Imbunàtätità ocarmuire to de ob§tene afl6m Intru desAvir§ita multumire».

ApoI grAesc de firmanul din 1228, la Inceputul lunil Muharem,de acel din acela§i an, la Inceputul luni`f Regep (cand a trimis dartabacherea). BoeriT I§I exprim6 marea lor recunoscintd pentru Ott)aceste, mal ales cl li s'a asigurat «p6zirea vechilor nóstre obiceiurI§i urmarea a§ezAnfintuluI legit»

.Ne aflam intru strimtorire multä cu schimbarea hotarelor, dar ne cun6scemsävirsit norociti, aflandu-ne sub umbrirea Inaltului Devlet». (1)

Pand In ultimul moment, boeriI Moldovenl s'argtarl slugarnicl c6treMuscall. La 30 Septemvrie 1812, Divanul CnezieI Moldova adresaselul Crasno Milo§evid o adresg, aduandu-I multumirI pentru buna ad-ministratiune a t6rit fiind el Pre§edinte Divanurilor Moldovel §i Va-lachid (2).

299 DIN DOMNIA LUI ALEXANDRIT CALIMACH 111

CAP. VII.

Prang sub Scarlat Calimach.

Noua Domnie de dupd tratatul din 1812 de la BucurescT nu aducenicT o imbunAtatire la sórtea t6ranuluI Aloldovén cldca§. Cum5scem gre-

iilele stfipaniril a hränitérel n6stre Impérätil, ca sd petrecem viéta pärintilor §i astrdmo§ilor no§tri sub umbrirea §i vietuit6rea razd a sfintuhil Devlet, intru acéstädréptä credintd a niistrd, 1ntemeiatd pe acea dintru in vechime milostivnica indu-rare §i statornicie a ne afià pentru de apururea sub aceea§i umbrire a prea InaltuluxDevlet, nu am cugetat ce-và nicI pentru sdruncinarea qi nemdrginita pägubire cu ré-mdnerea din stänga PrutuluI a strdrno§escilor niistre mo§11, de la carI am avuthrana vietuiril caselor n6stre; Domnul nostru cu parintésca ingrijire chtre tad' ob§teaprin bunele chibzuirI cu dréptä ocrotire a mangéiat Intru teite nevointele §i sdrunci-ndrile n6stre, de a chruia iubire de dreptate i bunätätiti carmuire toll de ob§te neafldm intru acea desavir§itil multumire, cd prin milostivnicä Indurare a prea bunuluInostru Impèrat ddruit noué strdmo§escile privileghiun cu päzire farà strAmutare§i privim fàrä contenire catre toti de ob§te milostivnica umbrire i reversare darenoI din prea bogatele mili ale prea puternicil Impérätil, am a§tigat nemärginità su-fletéscd multumire §i de ajuns mangdiere in sdruncindrile §i nevointele néstre de lacuprinderea Inaltului Impérätesc Firman ce s'a trimis DomnuluI nostru, dat la anul1228, la iuceputul lunii Muharem, cu revérsare de milostivire Intru cunoscinta su-punerii §i a credintei n6stre, dar §i urmare cu sirguint.d a datoriilor néstre cu sa-vir§ire impreund cu Domnul nostru a poruncilor hränitérel néstre Ifni:$.61101, ne-amimpartd§it din milostivnica indurare §i am ca§tigat asemenea sufletésed multumire§i mingéiere de la Inaltul Impérätesc Hatihumaium, dat Intru acesta§I an la ince-putul lunii Regep §i trimis catre Domnul nostru cu Inalt Impérätesc dar §i hdräzitndrepte cunoseinte de adevérath credintd §i osérdie sävir§irilor färä cusur ale InaltelorImpérätescI poruncl, xnärturisim acele dintru In vechime i c5tre noi urmät6re re-versan l de milostivire ale prea puternicului nostru Imperat, nu ascundem asemeneafacere de bine §i propovéduim milostivnica indurare cu pazirea vechilor niístreobiceiuri §i urmarea a§ezdmIntultil legii §i a credinteI néstre §i intru urma acestoraincredintdm §i sufletésca nésträ multumire §i céltigarea md.ngdieril la nevointelesdruncindrile ce ni s'aii pricinuit cu urmarea résboiului trecut; ne aflämintru strim-torare multä cu schimbarea hotarulni, dar cun6scem desävir§ita norocire, aflându-nesub umbrirea prea InaltuluI Devlet a hrdnitiireI néstre Impérätii, de la care, precummo§ii §i strämo§il no§tri, asemenea §i noi cé§tigam revérsdrile de milostivire dinnoianul indurärilor prea bunului nostru Impérat, a cgruia slava sé fie nemärginitäIn veeI, dar prin Impérdtésca Indurare fericire pentra noI cuntiscem, drépta §i bländaocArmuire a Domnului nostru, cu ob§tesci glasuri ne mein milostivului nostrustdpan, ca sé fie catre noI cu aceea§i milostivire a mijlocl de apururea sé cd§tigamfarä contenire mila §i indurarea intru numelé lui Dumnegleü de la prea bunulnostru Impérat §i de la luminatisi no§tri Domni. 1814 Iulie 16. (Cond. Mur, din Lagi.)

112 v A. DRECHIÀ 300

lele adaogirT la epont», de la Inceputul secoluluT, contra carora téranulMoldovan nu °data a protestat zadarnic.

In Cod. I (pag. 347) din Biblioteca AcademieT exista un ac. t, din carese 'Ate vedé, cum nicT o u§urare n'a obtinut téranul sub Scarlat Ca-limach. Acest act pérta titlul: (Ponturile pentru lucrul ce s'a socotitsa lucreze coi ce §ed pe mo§iile altora.»

In Fevruarie 1815, Domnitorul Scarlat Calimaeh, departe de a u§uraPo Oran, IT mal rapesce un drept vechiti. Prin anafora, boeril Diva-nuluT propun §i Voda se grabesce a aproba desfiintarea excelenteldidrept ce aveail claca§il: de protimis la arendarea mo§iilor pe earl lo-cuiati. Luand mo§ia In arenda, tèranil scapati de jaful §i maltratarilearenda§ilor GrecT,ArmenT §i chiar de ale proprietarilor boerT. Sub pretextca 'acest drept de .protimis» ocasionéza perderI proprietarilor de mo§1Ila cererea boerimil, Scarlat Calimach da urmatórea hotarIre:

Cu mila lui Dumne4e4,Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod, Donn I'M'?" Moldovel.

Cetindu-se anaforaua acésta inaintea Domniei Mele FA a tot sfatul i intrandinsumI Domnia Mea in cea mai cu amäruntul cercetare celor cuprinse in anaforn,am 3/Nut atat cele de maI inainte urmate felurl de pägubiri pricinuittire de judecatinu numaI stäpanilor mosiilor, ci i orindatorilor dintru o rea obicinuire ca acéstacat si multe asemenea pricinl ce s'aii intimplat acum in vremea DomnieI Mele,aduckiíre nu de putinä särd'cie i stingere i MOO locuitorilor, stand i cu necon-tenire judeandu-se; drept aceea, socotindu-ne cà socotinta domniilor-sale boeriloreste dréptá j Cu cuviintd de a contenl acest pricinuitor de pägubire °WW1, ho-Carlin Domnia Mea impreunil Cu to Sfatul de obste, cà de acum inainte un pro-timisis ca acesta sä fie cu totul oprit si fieste-care din stäpfinil mosiilor sà fieslobod si intru deplinä stAphnire vinde venitul mosiilor precum va vol, i oricuI va vré, i contractul dintre cumpèrätorl i vinOtori sä Rita tärie, hula ca nu

orindatoriI in nädejdea acesteI hotäriri a ridieäriI protimisuluI de lalocuitorI sii se ispitéscä a 1341 peste ponturile Domnescl, sail peste asezarea ce voravé stäpinfi mosie cu locuitorii, i sä asupréscä maI mult pe locuitori, poruncimDomnia Mea domnieMale Ve! Logofét i domnieI-tale Ve! Vistier, el de se vorarätà neecarI-vä locuitori, Cu acest fel de jalobe, sä se cerceteze cu amäruntul i in-credintfindu-se de vre-o urmare a orindatorilor in potriva ponturilor Gospod,a asezäriI cu stäpânil mosiilor, sä li se feed' dreptate, färä a li se mal da maIascultare, intärindu-se anaforaua acésta cu a Matra Domn'escá isciiliturä i pecete.1815 Fevruarie 9.

(Iscälit:) Noi Scarlet Alexandru Calimach Voevod. Iordachi Ghica Vel Logofét,Procitoh.

Un alt drept al téranului, care primesce Imputinare, atingore, esteacel la pddure. Academia néstra posedd un act de la Scarlat Calimach,

Anatole A. R.Tom. XX111.Memoriile Sect. Istorice. 8

301 DIN DOMNIA LTA ALENANDR13 CALIMACH 113

prin care acest vechiil drept al Oranulul de a luà din padure lem-nele necesare de foc §i de constructiune a caselor §i heiurilor sale este§tirbit (1).

Carciumaril jidovI erail deja la :mil dintal al secolului nostru plagasatelor. El otraviail lumea cu alcoolurile cele ucid6t6re §i o sdraciatiCu metodele pana astacjI practicate de carciumad prin sate. Boeril Mol-dovenI, cad pe atund se pare ea intelegeati ea saracirea OranuluIera saracirea lor, luasera o dispositiune bund, proprie de a malimputina rèul. El hotarisera,;di orindarul, adeca carciumarul, sa nu p6tada bëutura. pe datorie cleat pana. la suma de 15 leI la Oranul frunta§,10 leI la eel mijloca§ §i 5 lel la coda § pe un intreg an. In contra unuIa§a de intelept nizam, arenda§ul Leiba de la Scheia, mo§ia pe atunda SpAtaruluI Dracahe Roset, revolta satul cu jafurile lui. Intervine laCalimach o jaiba a satenilor contra lusi Mateiti Duca §i Const. Drosu,arenda§iI luI Dratache Roset, earl aú subarendat carciuma din satJisului Leiba. T6raniI se jaluesc ca I-a saracit cu totul cu incarcaturilece le face Leiba §i «a implinit ce a gasit pe la casele nóstre, vite §ialte lucrud pentru datorIT ce ar fi avênd a lua de la noI, de cad noInicI o sciinta nu avem cd I-am fi datod....» Leiba I-a adus in aceastare, ea nu-§I pot plan. birul §i havalelele Domnescl. «Si am venit,locuitorif, la desnadajduire, unde cel maI multI din noI suntem gata afugì §i a ie sparge satul». pranil bietI cer sa le rinduésca Domnulpe cine-va sa-I socotésca cu Leiba §i sa li se pue o vadea pentru platace vor e§i datorf (1817 Fevr. 12).

Asupra acestd jAlbi, Scarlat Calimach pune o resolutiune do trimi-tere simpla in regularea VistieruluI (2).

Vistierul cercetéza §i allá drépta jaluirea Véranilor §i raportéza faptacatre Von. Atund acesta, la 28 Fevruarie 1817, trimite o porunca ciltreIspravnicil de Roman, scriindu-le :

A fost de mirare Domnid Mele, cum de nu cereetatI pentru nisceurmarid ea aceste ale orindarilor, cand este sciuta d-v6stre hotarireaorindariI (3) nu ail voie sa Insarcineze pe locuitorl cu datorll pe b6u-tud (urméza indicate sumele aduse de noI mal sus) §i care (arinda§)va face credit maI mare sa r6mana paguba§,

Vedi actul In portof. XXVI, No. 198.4Dumné-ta Ve! Vistier, pune la cale cererea pluitorilor dupd

L. S. Ve! Logofét.Orindar In Moldova Insemnég cal care 'tine In arendà o cfaciumi. Vedi la

Academie, port. XXVI (166 si 167).


ColonisarT nou6 de siliste se mal fac In timpul lui Scarlat Calimach.AO Toma Luca, mare Vistier, este autorisat, cu chrisov Domnesc din30 Aprilie 1818, sa aduca la o mo§ie a sa 40 de liude streinT(1). Ces-tiunea unor asemenea colonisarT am tratat-o altd-data prin un me-moral special.

Tigang.

Niel o schimbare In s6rtea tiganilor. Tiganii Domnesci platesc darecate 1 leti pe lung. de lie-ce cruce, dupa cum se vede In pitacul Dom-nesc de la 22 August 1814 (2).

Réua tratare, mal ales de particularT, a tiganilor, face ca. multi dineT fug, parte peste hotare, mai ales la MuntenT, unde se pare ca erailce-va mal omenos trataff, intrand, dupa regula, Intre tiganiT Doinnesci (3).

Academie, port. XI (236).Cond. proprietate a P. S. Metropolit Iosif al MoldoveI i SuceveI, pag. 113 v.Coo:511a Zoe(?) dä zapis CaminaruluI G. Hermeziu sä-I aduch 10 sdla§e de ti-

ganI fugite peste hotare. 1814 Martie 10 (Academie, port. X, 247.)

Trin4are de robi.

Petrachi Mavrogheni Beim& incredintez prin acest zapis cätre dumné-luI AvramVornicul de pórtit, precum sä fie sciut, cä din tiganiI de danie ce am de la preaInältatul Domnul Scarlet Alexandru Calimach Vodä, Cu chrisov din létul 1814Septemvrie 25, prin bunti invoire §i toemélà, 1-am vindut ciad suflete tiganI streinlanume pe , Zoita, Sanda, Maria §i Paraschiva. Drept acésta, de ast4IInainte sá aibtt numitul Vornic de peirta a stäptinl pe arAtatii mai sus tiganl, cape nisce drepti robI ai sèi, nesträmutat i nesupárat de nimenia intru nimica; t3iatit dumné-luI cht kti urma01 clironomI ai domniel-sale In vecl.

$i despre incredintarea i Intarirea celor de sus urmézä a tie-still iscálituril, pecare sä-§I Lek- {ti Intäritura Domnéscfi. 1816 Mehl 30.

(Subscris:) Petrachi Blavrogheni (In grecesce).

Ar(ii Scarlat Alex. Calimach Vodd, cu mila Jul Dumnedeit Domn al férilMoldovel.

Se face scire cu acésti carte a Domniel Mele cà prin jaiba ce ne-a dat dumné-Ini Dimitrie Avram biv Vornie de pórti a fácut arätare ert a cumpérat 6 sufletetiganI streini de la luminatul Beizadea Petrachi Mavrogheni, anume . ;

Zoita, Sande, Maria §i Paraschiva, pe car! i Luminarea Sa ìi are danie cu hrisovde la Domnia Mea din létul 1814 Septemvrie 25, arätändu-ne tg un zapis de vinlaredin partea Luminärri Sale pe aritatele suflete de tiganI ; Cu care jaloba rinduit fiindla cinstit i credincios boertrl Domniel Mele dumné-luí Mihalachi Mavrogheni biv Vel

303 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRIT CALIMACH 115

CAP. VIII.

Din istoricul Domnia lur Scarlat Calimach.

Reluand istoricul DomnieT MT Scarlat Calimach, amintim rechemarea,dupa vointa luT, a Metropolitulul Veniamin la scaunul archiepiscopal.Acest act nu putea decat sa recomande bine la téra pe noul Dom-nitor.

Luarea In stapanire a tronuldl Moldova de catre Calimach se factCu 6re-care Intardiere, precum v6duram, din causa tardieI sosirT afirmanuluT relativ.

Nu avem de a revenl asupra faptuirilor nouluT Domn Cu referintala biserica, la §c61a, etc. Insemndtatea acesteT DomniT, din punctul devedere al culturiT i al justitieT, este necontestabila.

Din respect politic, notele Consululul frances din Ia§I ne arata preCalimach apr6pe tot atat de girueta, cat am v6dut ca. era Caragea dela Muntent Dupa cum Napoleon avea succese orT caderT, se Invirtiagirueta de la Ia§T. In fond, Calimach nu iubia mal mult pe Muscalldecat pre alte némurl, dar fin diplomat, Calimach cauta sa tragaprofit din fie-ce manifestatiune politica a sa. Acésta 11 reu0 OWchiar maI mult decat lul Caragea. Gratie unel asemenea purtarI, Ca-limach isbutì sa capete ascultare de la Rusia, care inchisese, precumvOduram, fruntaria PrutuluT, lnchidere prin care Ia*il fura un momentamenintatT de f6mete, cad din Basarabia primia In trecut aprovisio-narile cele maI multe; Calimach isbutl, dicem, O. dobandésca de laRusia libera exportatiune din Basarabia a productelor trebuit6re Ia-§ilor i unor judete Moldovene (1).

Abilitatea politica a luT Scarlat Calimach avù de consecinta o do_banda care se parea blind §i pentru stabilitatea Domniilor pril, dar

Postelnic, Nazirul tiganilor Gospod, intru cercetare, ne-am Incredintat c'd sunt dreptltigani streini si din robii Lumindril Sale, t3i ca cererea ca sd i se facd si Intdri-turd Domnéscd, pe numitii tiganI.

Drept acésta, i s-a dat acéstd carte a Domniel Mele pe numitii tiganI, ea sii-istiipanésed In vecI nestrdmutat si nesupérat de nimenia intru nimica ca bund pacesi atdt dumné-lui cat si urmasiI clironomii domniei sale, ca pe nisce drepti robiai domniei sale In vecl si neresuit, intdrind vindarea acésta si cu a niistrii Dom-néscä pecete. 1816 Maid 30.

(L. P.)(1) VedI Fornetty, nota din 23 Aprilie 1813. Hurm., Supl. II, pag. 708 si 751.


si pentru familia lul Calimach. Pérta Otomana, dupa staruintele luTsi ale Sutescilor, sprijinitl de puterile amice lor, iea la 1819 decisiunea,ca la tronurile térilor Romano sa nu mal p6ta aspira decat patru fa-milil si tot asemenea postul de mare dragoman sa fie reservat tot acestorfamilil. Aceste 4 familif sunt : 1) a Tul' Scarlat Calimach, 2) a luT AlecuSutu, Domnul Muntenielf, 3) a mareluT Dragoman actual, in 1819, MichaiiiSutu din familia lul Michaiii Voda Sutu, si 4) familia réposatuluI Ale-xandru Moruzi. Pérta dispune ca de acj1 inainte Domnitorilor adualTvor succeda periodicesce si pe rind Domnl ceT (1°1 aflatorl la Constan-tinopole, adeca cel mazilit din Valachia i acel din Moldova la domniaValachiel. Pentru postul de dragoman se va alege pre cel mal vred-nic si mal ispitit fiil al aceluT mal vechiii Domn; cele-lalte dispositiunTse pot vedé In actul relativ ce urméza in nota (1).

(1) Regularea impgreítésed pentru agezarea celor patru familii grecesci ce ail adomni pe rind la Moldo-Romdnia.

Invecinicita puternia ImpértItie alegénd pe Domnitori din provinciile de sub su-veranitatea ei cea dupá clironomie, adece. Modova i Valachia, in teltä vremea duplia él singuri i nemarginité socotinté, deel mai inainte Ii rinduià din pamintenl,dará aek precum. s'ad arätat din partea lor neertate cutezéri, de nevoie adgesit cu cale mai in urmil de a se deshintà sistemul dintâiú i in locu-I a se in-troduce acela al alegeril dintre Fanarioti, carde s'a ei urmat pina acum. Scopulschimbarii acesteia se intemeià, cá faptele i lucrarile indreznite de cfitre Domniipiiminteni nu se vor mai ivl din partea Fanariotilor, ca unil ce mal inainte eradcumpétati. Insil de la o vreme inceice, fiind cél unil din numero§il rival)", nu numaidintru aceia ce nu se aflad in trebi, ce Inca' din acei vrednici i nevrednici, intre-buintat tot felul de ma§inatil spre chétarea une! Dragomanil ei a ambelor Domnil,iscodiad felurite intrigi unul asupra altuia, in potriva inaltel vointe: sistematicepunere la cale a acestor lucrurl a ajuns una din cele mal neapérate nevol, ridi-cindu-se din mijloc pricinile de cipetenie a tot felul de viclenie §1 prigonire in vii-torime.

AeIt dar descoperindu-se acum din cercetare ei din practia purtArile prenumitilorFanariotl, in privire cá personala calitate, vrednicie i nevrednicie a fieete-cäruias'ad dovedit in destul ei mai ca sémä acum in anii aceetI mal din urmk, cind vi-cenia unora ascunsà sub masca' de dreptate s'a vfidit din imprejurarea seri6salandu-se Mina incredintare prin acata di mi este dat celui intilid venit de a i seincredintà asemene insemnate posturi,"precum ale Domniilor, pentru acésta de nea-pérat s'a gäsit de cuviinte a se face o din noil regulare potrivitä cu imprejuri-rile i cu interesele Inaltului Devlet, in chipul cà amândoué Domniile sé fie hotä-Ate numai pentru patru familii, asupra cilrora nu urmézi vre-o imputare, inscrisecu numele ei pronumele, i dupii regula lucrätelre atunci; precum i postul mere!Dragomanii, ce se soceSte intre cele dintel, se' se cirmuéscli numai de catre acestepatru familii, lar acei ce vor réminé pe din daré, fiind nevrednicl i neputénd avéniel o nädejde in privirea familiei, se vor ocroti sub umbra puternicii Impératii.Pe aceste dará temeiuri, dupti malta vointä i hotärire a ImpérétieI, i dupi soco-

305 DIN DOMNIA LIIi ALEXANDRE CALIMACH 117

Scarlat Calimach se deosebesce de contimporanul s6ti de la Mun-tenT, In aceea cá este mai putin lacom de banT. Noul Domnitor Moldavnu perceph de la térd banii tributulul catre P6rta, tribut ertat printratatul de la 1812, dar pre care Domnitorul Muntén gag mijloc sa-1percépa.

tinta unanima a celor bine eugetatori si Cu eredintil catre puternica Impératie, ba-sele regularii facute i princiésele conditii si regule s'al statornicit in chipul ur-mator:

Domniile Moldaviei i Valachiei vor fi de ast4i marginite numai in cele patrufamiliI, cari s'ah' insemnat prin credinta i dreptatea strámosilor i cari merg peurma lor, adeca.: 1) Familia Domnitorulul de astaçil a Moldaviel Scarlat CalimachVoevod; a 2) acea a DomniteruluI de asta41 al Valacbiei Aleen Sutu; a 3) marele Dra-goman de astali Michalache Sutil din familia luI Michaiú Voevod; EA 4) acea a ré-posatulul Alexandru Moruz, compusä din trei frati, lar Domniilor a Domnitorilorde astAli vor succedà periodicesce si pe rind Domnil cel dol aflatorl In CapitalaImpératik, adecä acel mazilit din Valachia, la Domnia Moldaviei, si acel din Mol-dova la Domnia Valachiei, Misa' a se ingadul niel de cum Domnia vre-uneia din maIsus Ilisele familll. Din aceste patru familiI, daca' vre-odiniérd ar lipsi clironomi, MaltaPeirtä, cercetand si insemnand pe acei inzestratl cu credintàsi invétáturi, va alegepe acel mal insemnat dintre el, härazindu-I driturile familiei a patra. lar pentrupostul marei Dragomanli se va alege acel mai vrednic si maI ispitit lid al celui maivechiú Domn, sub cuvint de servicii fäcute mai inainte, iar tata sed, cand 11 vaveni rindul de a domni, ori cand ar vrol prin inseris iscalit de insusI el, s'a propue

sa céra de huna voie i nesilit a sa demisie, i inlocul rinduirea fiului sed cear fi ocupand postul mareI Dragomanli, in asemene cas i in urmarea cererii saleMenta catre Inaltul Devlet, fiul se va rindul Domn In locul tatilluI seü, lar postulmarei Dragomanii, se va incredintà celuI mai vrednic lid din cea mai veche dincele-lalte familii. Iar daca din cea mal veche familie nu s'ar gasi fid, avé'nd virstapotrivita, orI sciintele i invétatura cuvenita, saii i gasindu-se nu ar avé

cerute pentru asemene posturi, atuncia, precum i in casul de mal sus, ale-gêndu-se din cele-lalte familii pe acel mal vrednic si mai invétat, se va rindul lapostul marel Dragomanii, iar acesta dupa alegere rinduit mara Dragoman,

eu credintä i dreptate datoriile postului ce din mila Impératiei a trecela rangul de Domn; insa in vremea Dragomaniei sale, cunoscAndu-se de catre pu-ternica Impératie sad nevrednicia sa,sad ori-ce vre-o alta vina védita sad nevé-ditä, de °data depärtandu-se din postul sèú, dupá asemenea rinduéla, se va rindulaltul in loeul sèd, rara ea acel ce se departéza sub categorie de villa s'á se 1:M'a ina-intà la rangul Domniet Osebit de aceste, spre a se preintimpina i inlatura ori-ceviclenie i intrigi, märginandu-se si postul Dragomaniei Flotei la aceste patru fa-mili], 11 va MOCA cel mai vrednic ce se va alege din ele in chip ca, desi mainainte din Dragomania Flotei, de-a dreptul s'a inaintat la rangul Domniel, acuminsa, fiind-ca se hotäräsee ca transitia la Domnie sä fie postul anual Dragomanil,apoi nu este niel cum ertat in viitorime vre-unuia din Dragomanii Flote! ca satréca de-a dreptul la Domnie; dar dupa regularea Multa, Dragomanul FloteI lasosirea epoceI hotärite va trece la postul marel Dragomanli, si in urma, la vremea

li8 V. A. CREO HIi 306

MultumitorT boeril de bunele dispositiunT In fav6rea lor luate sailpromise de Scarlat Calimach, so aduna la Divan boeriT halea i coipaih i, la 9 Decemvrie 1812, aduc anaforh luT Calimach propunêndu-1restaurarea Curti' domnescl, constatând neodihnita petrecerez a Dom-

hotäritd inaintOndu-se la rangul Domniei; din cele-lalte patru familii se va rindul,precum mai sus s'a s;lis, dupä alegere, pe acel mai vrednic, färtt ea iaräsi sä sep6til rindul nici odatä in nicl o slujbä pe acel ce pentru fapte vinovate s'ail de-pfirtat din Dragomania Flote!.

In urmarea acestora, fiind-cä dupä regularea acum fäcutä, fat ambele Domnii,precum i Dragomaniile Divanului Impèratese si a Flote!, hotarit numal pentruacele patru familii, ace ce de putinä vreme inain tat si earl nu fac parte dinsus gisele patru familii, atift Hangerliul, cat i fostul Dragoman Iacob Arghiropulose vor cuniisce de astAli de cAtre puternica ImpbrAtie ca nisce particular!, desbrd-ciindu-se de rangul ce-I avuserä mai nainte: lush' atfit pentru slujbele lor in partefäcute de mai nainte i pentru mila ce se harazesce tuturor supusilor puterniciiImpératii, spre a nu intimpha numitil nevoi, in privirea sari! lor, ca o conse-cintii a indurärii autocratoricesel, li s'a ineuviintat 6re-care sumä sub numirea depensie; si dar, fostului Dragoman Iacovachi, ea unul ce are multi pe lingä el simai mult datorind deck Hangerliu, hotdrit a se da din insesi veniturile Dom-niilor, celui intAiil 60,000 lei pe fie-care an, si lui Hangerliu 40.000 le!, din cariscillAndu-se aceea ce ar ajunge spre hrana lor, rémdsita se va plan creditorilor. lardin suma pomenitä de pensie, douè treimi se vor da pe fie-care an de clitre Dom-nul Valachia i cea-laltä treime de cdtreDomnul Moldavia, sloboOindu-li-se 'Mattiscum cuvenitele sineturi in puterea acestei reguläri; pomenitii 1'11sà sunt datori asedé retrasi si a petrece cu liniste, recunoscétori pentru mila ce li s'a fácut;dael 'hash' (lucru ce nu se creda s'ar aflà ca el ad cutezat in potriva Imp6rätesciiporunci urmate dupä malta vointh si hotärire, osebit de perderea häräzita lor pensii,vor luà ineä i pedépsa sumetiei lor, prin stréng. Fiind de trebuintä ca pomenitelefamilii sä reguleze cele de cuviintd h pentru tot! boerif impOrtindu-I intre dinsii,imprietinind pe unii, ajutând pe aceI ce vor avé nevoie i purtfind grijä pentruhrana lor, urmézà dupä acestasi cd trebue sd razimé spre a fi ei sloboçli, cu uncuvint ca ti5te stdrile de boerl, conformându-se cu credintä si dreptate sistemuluifamiliei sub care se aflä, sä se feréseä de ori-ce faptd mare saii mica ce ar fi inpotriva Inaltel vointi, bine eunosand, cä representatiile de multumire off nemul-tumire ce acele patru familii vor face Liana Porti, pentru cutare ori cutare faptia boerilor, vor fi primite de Worth. i dar spre a cun6sce fie-care acéstä punerela cale si Inaltä autocratoricések vointä, s'a sloboc;lit Inalt buiuruldiii, cuprinçlétorporuncilor pomenite Patriarchului Romeilor, iar acelor patru familii cuprinse Inacéstä regulare 11 s'a fäcut fie-cäreia in parte in seria Insciintare cuprin0t6re detóte acele mai sus expuse. lar aceste porunci statornicite sistematic, spre a avépururea putere, s'aff inscris atAt in calemul Divanului, precum si in condicile Ame-giului si a ImpérAtescii Zaraphanele ca, dupä trebuintd privindu-se, sa se aplicecu potrivire.

Anul 1819, luna Ianuarie.In Constantinopole.

307 DIN DOMNIA Ltd. ALEXANDRII CALIMACH 119

nitorului in casa cu chirie. Se cer 115.690 lei pentru acéstà restaurarea palatului, réti deteriorat de Muscali carT ati tinut in el spital mi-litar. Suma reclamatd va fi adausd apoi pentru facerea mobilierulul*i altor trebuinciése. Boerii propun ca banii necesari sd se cisluéscdpe térd impreund cu baniI datoriti la Casa rcisurilor pentru lefile sluj-ba§ilor Veril. Modalitatea perceperil acestor han): se pote vedé inactul ad anexat (1).

(1) Prea Incilfate Dömne,

Cuprins fiind In obstésca anaforà ce s'a fäcut cdtre Infiltimea Ta, cà neajungereaCasei räsurilor, in sumä de 298.463 lel a unuT an curgkor, s'A' se ieä cu dréptit ana-loghie de la locuitoril birului sub numirea de lipsa lefilor, ca o Indatorire a tériIa Oda celor ce slujesc pentru térd, lata viind vremea cea cuyiinciésä spre stinge-rea acésta, pentru care £g adunändu-se dupà porunca Domniel Tale spre socotintaacésta, n'am lipsit a ne ingriji i pentru cheltuelile ce trebuesc spre ingrijrca CurtilpiinantescI, care a primit stricäciune in vremea trecutului räsboifi, locuindu-sede spitalul ostenesc, nerémäind altä säläsluire pentru Domnie i pentru dregko-riile pàmîntesci, fiind intru tke neodihnità petrecere i supérkiíre noroduluI, darapoI i insäsI InältimiI Tale DomnitoruluI, ca pentru un lucru, dar neapèrat si dincele mal 11101, a vedé Curtea Domnéscä in stare de säläsluire DomnitoruluI,luAnd sémd socotintelor ce s'ail fdcut Cu tahmin pentru cheltuéla trebuinciésä, malales dupä rinduirea domnid-sale HatmanuluI Roset, care cu luare aminte a si fdeutcu luare in scris între téte i prin isvod a arkat adunäril obstesci, cä atät pentrucumpèratérea cherestelelor c5t i pentru tke cele-lalte ale pláii lucrdtorilor: petrari,teslarI i cumpératurI de sobe si alte materialuri, spre intocmirea si a celor desus si a celor de jos zidirl si a celor din ogradä i zugrävitul trebuesc 115.690 lelcu tétä economia, afarä insd de un lagum ce trebuesce neapèrat pe sub pod siafarä de teltft imbräcämintea Curtil.

Ineredintändu-ne dará Intr'un acelasI chip apoI intrn socotinta nelsträ cea deobste, gäsim a fi de trebuintä ca, Impreunä cu stingerea banilor lipseI CaseI räsu-rilor, sA se stringA i baniI cheltuelilor intocmirii Curtil, care s'a si M'out si estedat6re a se intocml cu cheltuéla tériI, insä nefiind chip tot InteaceeasI vreme deodatä a se str'inge i tétá lipsa Casa räsurilor i top banii intocmiril Curtil, so-cotinta prea plecatelor slugI ale Inältimil Tale urmézd, ca numaI jumitate din ne-ajungerea lefil sä se stringä acum in lunile Ianuarie, Fevruarie i Martie, adech149.232 lel; si tot Inteaceste lunl sä se stringa si din banii Intocmiril Curtil 120.000leI, stringêndu-se i sfertul räsurilor cel obicinuit, care se alckuesce In 85.000 lel,carl totl banii acestia, ce alcätuese peste 350.000 lei, analoghisindu-se din Visteriepe tinuturI asupra birnicilor, scutelnici i breslasl färd osebire, prin cea maI bunächibzuire i farà insdrcinare asupritére din partea dregkorilor, se vor stringe inlunile acestea, pentru cà de la trepte : mazilI, ruptas1 i tärgurI, dar si hrisovolitiljidovl, armenl i altil nu este chip a se face stringere, fiind insarcinatI cu baniImenzilulul, dar niel de la birnicI nu incape mal multä stringere acum, fiindstrinitoratl cu Imputinarea alisverisuluI din lipsa monedeI si din stingerea ne-


Ca sd-§ï facA manA bund nu numal la P6rta, ci §1 Cu principaleleputerÌ Europene, Calimach intretine relatiunT cu tac), serie noteepistole lgudgr6se, promite amicitie §i credintä, dupä imprejurArilecand Francia, cAnd Austria, In acela§1 timp când se declara devotatRusia. Niel la Curtea din Berlin nu ()rail ignorantl de cugetul realorI aparent al DomnuluT Moldova

Pe 15.ngti Consulii din Ia§T, Calimach se arda amical i, ca sl le de-monstre buna luI voint5, iea dispositiunea s li se ofere anume caseincdp6t6re, cumpèrate cu banT cisluitT pe negutitorimea din Ia§1 (1).

Col mal bun mijloc de a-vi face prietenA P6rta scià Calimacheste de a o incdrch cu pe§che§ursf. Domnitorul trimise Portil provisiunidin be4ug §i, drept multumire, Ii venì indatà un Hatihumaium InsotitCu un dar, o tabacher6, o blang, un armAsar (2).

gutAtoriilor, pe carI le-a stinjinit vremea fäsboiulul; iar apoI in luna viiteore Iulie,atuncia se va stringe i cea-laltä parte in jumkate a lipsei Case! räsurilor, se vorstringe i banil ce se vor cheltul mai mult Intru intocmirea Curtii, impartäsindintru acel ajutor impreunfi cu locuitorii i treptele, cadí amfindouè aceste trebuintepamintescI sunt datoria térii si a obsta. 1812 Decemvrie 9. IasI.

(SemnatI:) Veniamin Mitropolit Moldovei, Gherasim Episcopul Romanului, MeletieEpiscopul Husului, Iordache Canta Ve! Logofét, Const. Bals Logofét, D. SturdzaVe! Logofilt, Sandu Sturdza Hatman, Grigorie Sturdza Ve! Vistier, Vasile CantaVel Vornic, Const. Bals Vel Vornic, Manolache Dimache Vel Vornic, Vasile RosetVel Vornic, D. Bogdan Ve! Vornic, Niculae Stratulat Hatman, Alexandru Bah Vis-tier, Iordache Roset Vistier.

(1) Veçli documentul in Uricar, X.

(2) Cuprinderea înaltuluz Imperdiesc Firman.

Lauda Domnilor celor din némul luI Mesia, alesule dintre stäp'anitoril némuluilui Isus, astä0i Domnule al MoldoveI Alexandre Calimach, s5-ti incheI sávirsiriletale cu fericire; ajungênd acest prea inalt semn, sciut sa-ti fie crt unul dintre obi-ceiurile cele preacuvi6se ale Inaltei mele Imp'ératii i nedespärtità rivnà de a ()croasi a pén1 pe cel supusi ai séi intru tótä dreptatea de a revérsà isv6rele milostiviriicatre dinsil si de a se päzI buna orinduéld, i fiind-cA de cdtre pronia Dumne4e-ésca s'ad miluit i s'ají däruit mie stlipfinire i ImpérAtie, neincetat purtare degrije i silintd are ImpérAtia mea pentru buna i fericita stare de obste tuturortérilor ce se allá in supunerea prea puternicii mele stapanirI, iar dupti acéstä aflare

pazire chipurilor folositóre, care cauta numal i numai spre rénuflare, linisteodihna celor de la Dumne4eft incredintati la impéráltésca mea märire supuse no-relde i raele, si in sfirsit cu ochi cu neadormire spre cercetare i aflare de princererile i urmAririle acelor orinduiti de catre Impérätia mea stapinitori judecatorl

Domni in térile st'aphnirii mele; deci fiind ca atftrnd Impérlitescul nostru cugeta pune In lucrare cele ce se cuvin la Impèrdtésca mea märire, adecd a cuprinde

309 DIN DOMNIA Llif ALEXANDRU CALIMACH 121

Anonimul doctor, al cAruia portofoliti plin cu informatiunI i acte

a résplatl cu milostivire pe acei ce ocrotesc raelele ce locuesc In stäpfinirearäieI mele el le pazese intru /mina orinduélid, linite i dreptate, lar in potriva celorce urmézä intealt chip in potriva Impératescil mele bune vointe, de a li se facepedépsa i perdare, cu osebire dar ei téra Moldovei, care este moetenire de lastrtimoeil mei, sub Impérdtescul meil sceptru de a fi In bund stare ei de a petreceticd16sele raele Intru V&A fericirea, liniete i résuflare ei de a se odirmul Intru t6thbuna orinduélk fiind-ca este cea mal intai din bunele vointe i cererile Impérdtieimele, nu incetdm de a cercetà de apururea starea intru care se afld raelele i toll cei-laltIlocuitori al Moldovei i t6te chipurile odihnei lor, intr'un cuvint neincetat avem 1m-pérdtésed purtare de grije pentru cereuta blind stare si fericirea pdmintului acestuia.Tu dar, nutnitule Domn, dupii ale tale intelepte chipuri i credincieise slujbe, cari s'adcercat i s'ad ispitit cu indestui ani mai nainte In slujba marei Dragoraanii a Im-pérätescului med Divan, de atuncia, fiind-ca se ndclajdue cd la t6te urnidtérele slujbece vel fi orInduit vei ardtà urmärl placute, ldudate, cu credit* i dreptate, ti s'aincredintat acéstä mare slujbd a Domniel Moldovel, lar acura de isneivi vrênd Im-pératia mea mal cu amdnuntul a se Incredintd pentru chipul petrecerii tale, s'aadeverit cu teotä indestularea, cit purth.ndu-te cu intelepciune i istetime i alcdtuindteíte miecArile tale a fi potrivite cu Impérdtésca mea Inaltá volt* i poruna in-toemal dupd cunt se aeteptà de la tine, cheltuesci siliná cu t6td credit*, atdt pentruzaptul i buna ocirmuire pfimintulul, cât i pentru IntimplAri pentru päzirea bunelorindueli, pe unil infricoeându4 i pedepsinclu-I, lar pe altii cuprindéndu-I ei um-brindu-I, i eä pdzesei nestrAmutat ean6nele bunei petreceri, cu muhafizil i locui-torii impérdtescilor mele sarhaturi FA cit dupd cele mal inainte si pe urmd dateimpérdtescl porunci prin dint Impèrätescul med hat pentru nizamul pdmintului,te afli spre mângaiere i cuprindere séracilor i Po cei risipiti i strAmutatidinteineii aducéndu-i la urmele lor, cheltuesci tot felul de silinte pentru bunaocdrmuire i fericita petrecere pämintulul, depArtand i gonind t6te räpirilenedreptatile i dupà t6te aceste cd, vrênd sit ardli prin lucrare vederate multu-mirile tale i pentru ci din tineretele tale te hrdnesci cu prea bogatele mele miliale prea puternicii mele Impérdtii i pentru cit te-ai fdcut mai ales chiar ridicarea

crescerea Impérdteseflor mele mili, fdrd preget te nevoesci a pune in lucrare tótetrebuinci6sele slujbe i porunci, dupd chipul cuviincios, iar mai ales te-ai silit aprof taxi in vreme t6te cele trebuincióse pentru zidirile cetätilor Achermanuluinu numal ea sd sfireesel in curincld vreme acele portmcite doué ambare la Besiderl,ca ad pogeire Impérätescul galion, care dupä cerere intocmai s'a fäcut la Galati, easit trimitl In vreme zaherelele, vitelo i altele trebuinciiise pentru tainaturile oetilorce sunt rinduite asupra Vidinului, ca sä praftacescl la Impérdtésca cetate a Teri-gradului atit zaherele, cat i trimeterea oilor prin gelepi.

Ded in sfireit, fdedncluse tóte aceste de mai sus pomenite, cunoscute la Imperätiamea i cu adevérat ineredintându-se, cit i la t6te cele-l-alte slujbe i poruncl ei deobste la t6te miecarile tale te porti tot cu aceeaei silintd, intelepciune i credintd,iar osebit pentru cd a dat pentru tine asemenea blind mdrturie acel de acum Vi-zir i cu desdvireith putere epitrop al Impérdtid mele, cu mult plecat s'ari artitatale tale laudate i intelepte i credincióse urmdri la prea puternica mea Impérdtieei te-al invrednicit de multe laude, cAci acésta a ta rivnd i prea plasma urmare

122 V. A. URECHIA 310

diverso din secolul XVIII, 1-am donat biblioteciI Urechia din GalatY,

nu numaI a gäsit vederat, ce cu mare credintä i protimis acésta a ta care aIspre a puta face cunoscutä desävirsit slugésca ta bunk multumire pentru bogatele

Impératescile mili ce se revarsA catre tine,. ce Inca a adeverit si a Intärita strämosilor teI catre prea malta, prea puternica mea Impértitie credincilisä slujbä;fil dar Intru tó-ta vrednicia de lauda, si lata dar Invoim, ca s'A te invrednicescl acastiga i cu desfatare a gusta de apurare rodurile credinteI si ale dreptelor talepläcute slujbe.

Dec1 dar fiind, cä este bund voluta Imparätiel mele, ca i de acum In fericitulImpératescul mea semn BA adaogl i s'a ImmultescI inca' i alte credincióse slujbecu asemènare celor trecute mal inainte läudate, ca s'A te silescl cu neadormire pentrubunä starea i fericirea pämintuluI, pentru résuflarea i odihna säracelor raele i sifil cu luare aminte a se pral nesträmutat cuprinderea Inaltelor porunci pentru ni-zamul pämintuluI si din boerI si cel-lalt1 locuitorI pre cei marturisitI in credintácatre prea puternica mea Imparätie sa-1 manga' i sä-I cuprinçll, iar pe ceI vrednicide pedépsä s'AA pedepsescI, färä a trece cu vederea gresélele lor si sä nu-I ertI laorI-cine cutézá rele de a es1 din hotarele datoriel sale, salí a se abate cu calcarepeste orinduéla stäril sale, cä cu acest chip s'a se urmeze buna ocarmuire, dupäcum cer hotarele cuviintei buneI obläduiri.

BaniI miriel ImpérätescI i obicinuitele rusumaturI sa te silescI a se Implinl Invremea Ion; pe ticalósele raele sA-1 ferescI de asuprire i nedreptätI, iar din boeri

cei-laltI cap se vor Impotrivl la poruncile tale si cap In potriva prea InalteI Tm-pératescil mele buneI vointI vor cuteza a silnicl si a asuprl saracele raele, pe aceiadupä sävirsita putere ce aI s'a-I pedepsescI, spre InfrInare i sa cheltuescI tótä si-linta In telta vremea, farà preget si cu ochiul neadormiril strajuind, ca dupä deplinaputero ce ti s'a dat sä afli t6te chipurile folosit6re pentru Intemeierea i bunaocarmuire pamintuluI, IntocmaI dupa inteleptele i credinci6sele chipurI cu carl si

pana acum te-al purtat, nevoindu-te a trage si a dobandl rugile saracelor raele catreprea puternica mea Impérätie i sä aratI necontenit catre Imparatia mea In scris tótevrednicele de ardtare ale tale socotinte; spre acésta dar, dupä. sfintul ImPératesculmeli Intru norocire dat Hatihumaium, s'a facut i acésta a mea inalta Impératésciiporuncd cuprinopt6re intäririi i Intemeieril Domniei Tale si iatá ti se trimete; declde te vei pura dupä chipul de mal sus arätat i ca sä pul In lucrare intru te) tedesävIrsit !m'Al-atasca mea Inaltä poruncä i voluta', te va intearma cu t6te pute-rile silintel In fericitul ogor al impératiel mele, ca sa arAti mal cu Inadins si deacum Inainte rivnä, protimie si credintä, aratAnd sävIrsirile tuturor celor ce maIsus s'Eta poruncit, adeca bunei ocärmuiri a pämIntului i tiite cele-lalte cerute dela vrednicia desävIrsitei puterI ce ti s'a dat, ca cu chipul acesta sä se Immultésciisi sä se Intaréscä cu adäogire acea catre tine a mea Imparätésci norocitä bunä ipo-lipsis, s'a castigi si de acum revarsare a bogatelor mele nedesertatelor facerl de binede la prea puternica i iubirea de dreptate Ymparätiel' mele i veI urma negresitdupä cuprindere i Intelegere acesteI inalte l'upara tescI poruncI, ce s'a dat la mij-locul lunii ival, In anul 1212, In pAzitul de Dumneljek Tarigrad.

Cond. Afetr. Ate., pag. 34.

311 DIN DOMNIA LErf ALEXANDRII CALIMACH 123

ne descrie parada primirif de catre Domnitoril tarilor Romà'ne a unuifirman 1nsotit cu darurY.

Tata acésta descriereelndatä ce Domnul se aratä de departe, iei pe amandoué mânile tale bocana si

blana si peste bocceà puI fermanul -cu punga de dibd (stofd de matase), dupti ce

Tdlmiicirea Caimeliprea mnaltuiu Vizir.

Prea alesule i prea credinciosule Domn al Moldaviei, tu fiind din cei hränitIcrescutI intru dreptate i osebita credinta cu desävirsitä ipolipsis singa a prea pu-terniciI ImpäratiI, ad stralucit luminatele semnele dreptAtil i intelepciuniI din celeCu credintd ale tale lucrurl si s'ail vée,lut prin cercare rodurile multumiril tale dinpläcutele slujbe ale DragomanieI celeI de multi anI si de la prea puternica Impärätiesi dupä tóta nädejdea, cä i mai in urmä dupa asemenea Intelepte chipuri veI cheltultela silinta ta spre savirsirea inaltelor poruncI, ce se vor da catre tine, maI inainteti incredintat slujbele cele mari ale Domniel Moldaviel, potrivindu-te cu a ta fi-rasca rivnä i necovIrsitä protimie si suinta, spre care flind i prea Italia impärä-tasca' vointä i porunca pentru cea desä.virsitä cercare si incredintarea urmarilor

tuturor miscarilor tale, s'al aflat gäsit cele drepte i neschimbate ale talelucräri alcätuite cu Impérdtéscä nädejde i urmiit6re IntocmaI stapilnit6rei preainaltei bunel vointi, facênd a-I potrivl pasiI ti cu prea %alta Imp6ratésca bunävointä i cu intelepciune al unit dupä acésta i chipurile bunei ocirmuiri cate°datä prin ingrozire, prin Infricosare si une-ori iaräsI prin tanguire i blandete, alpazit cu mare luare aminte cuviinci6sa bulla petrecere megiesésca între sarhatu-rile Impärätiei; indestul te-al silit spre a unl in lucrare acele pentru Mina orindu-éld pdmintului date prea inalte Impärätesci porunci i fermanurI; in cat a fostprin putintä te-al ingrijit pentru t6te acele ce gama' la nizamul tériI; cuprinlandraelele cele de sub a ta ocarmuire cu intelepciune i isteciunea mintil tale aI im-multit locuinta pamintului, depärtandu-te de Vota nedreptatea i oprind t6til asuprirea.Deci dar, fiind-cä din copiläria ta esti hränit i crescut cu Impérätescile bogatemili si faceri de bine, te-ai fäcut i des'ávirsit ridicare i hränire din ins41manile prea puternicil Impératil, dupd care si cu voinfä aI résplätit prin placuteletale slujbe multumirile cele pentru bogatele ImpératescI facerI de bine ce s'al re-v6rsat asupra ta, caci in cuviinciésele vreml ai trimis trate cele ce s'aii cuvenit tre-buinci6se la zidirile cetätilor Chiliei i Achermanului; in putinä vreme ai stivirsitfacerea celor douè ambare, cari nu de mult ti s'ail poruncit la cetatea Benderului,galionul carele din inaliä Impèrätésca' porunci s'a M'out la GalatI, 1-al savirsitdupä chipul cu care s'a cersut; Vota silinta aI arätat la necurmata trimiterea vitelorsi osebitelor feluri de zaherele pentru tainaturile ostirilor ce sunt rinduite spreVidin, atat eznasa-zahereit cu indestulare, cat si prin gelepI n'al contenit a trimitela Tarigrad; pentru acésta, fiind-cd väylutä i cunoscutä luminat s'a fäcut t6tarivna silintei tale cel prea läudate, atat din aceste de mal sus bine primite urmarisi din t6te cele-lalte ale tale savirsirI, n'am lipsit i noI pre larg a-ti face in seria ardtarepentru iscusita i vrednica saditä intru tine silinta, dand pentru Oto aceste bunemärturil catre prea puternicul i prea bunul nostru impérat, din care prea cre-dinci6se i cu protimie ale tale slujbe si trapärätésca sa prea puternia." märire nunumai cä s'a cuprins cu cea desävirsitä multumire, dar si de multe bune cuvIntäri


313 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRIT CALIMACH 125

aI ineälecat deja calul Oil, pe care II sine sluga ta ce umblii pe jos. lar &d'Id veifi aprépe de Domnul i veI vedé ca e timpul ca Mtiria Sa, Intimjéndu-I maniletale cu blanit i fermanul, ast-fel precum le tu, Domnul lea de odatä fermanul, i dunace-1 saruta 11 a§ézti iar de-asupra bocceleI cu blana ce o tul in cele douè manl. Apoi

§i laude te-a invrednicit pe tine ; fie dar a ckitiga tie Cu desfätare rodurile ere-dintel i ale dreptelor tale urmärl; decI dupa cum pana acum te-al purtat cu fi-résea ta Intelepciune gsi isteciune a mintii §i de acum inainte se cere numai de-cat, cu adtiogire i Immultirea celor trecute slujbe a silinteI bune urmaii pornite dela luarea ta inainte ate atara de obkite, atat spre buna ocarmuirea tèril, cat i spre()cana säracelor raele, päzind adecti prea inaltele ImpératescI poruncI ce s'ají datmal inainte, qi pe clitl din boerl i raele veI afla Intru credintil supuindu-se catreumbrirea prea inaltei ImpèratiI, cuprinojI i sä-I cinstescI, iar pe mil ii veIgfisl ca urmare si lucrare In potrivä, indatti sil le fad i pedepsele euviinciése, ne-liisand pe nimenia a se abate cat de putin din hotarele stariI sale, precum i peacei cail se vor ispitl a calca poruncile tale gi in-potriva Impèrateseil bune vointevor cutezil a se abate spre asupriri i nedreptatile stiracelor raele, ca un stapanitor

Cu destivIr*itä putere pedepsesel dupa m'Asura vinovätiilor Ion, i sil te silescIpentru cea In vreme a mirieI tériI tuturor celor-lalte obienuite rusumaturI, totdupi cunoseuta Intelepciune i credintä i laudatele chipurI, carl i pana acums'ají vé4ut cheltuind silinta ta spre punerea la cale a buneI orInduell pämintulul

spre päzirea buneI starl a el'. Si ca s'a facI in scris aratarI cätre prea lnalta Pértade acum inainte pentru téte cuviinci6sele pricinl, cu adäogirea celor credinciése

ale tale socotinte, spre acata s'a dat acum Impératese vrednic de inchinaciuneinalt Firman Infrumusetat cu sfint Hatihumaium, pentru intarire i IntemeiereaDomniel tale. Fiind dar ea rara Indoire se nädäjduesce i se a0éptà dupä a ta fi-résca i placutä credincieisä urmare, i dupa inteleptele, drepte i läudate ale talelucrAn i dupti cum se cuprinde prin Inaltele vrednice de Inchinäciune porund,ca te vei intearmà tot-deauna cu rivna ingrijiriI t3i a silintei, pentru buna i are-dinci6sa lucrare i stivir§ire tuturor Impérätescilor porunci, pentru acésta f¿i noIspre Intarire i Indemnare datornicii tale silinte i protimiI §i ea sil adaogl cu malmulte dupa cea färä indoire nädejde a prea puternicii ImpératiI acea catre tine Im-pératésed indurare i s'a' te faci ravnitor acelor asemenea Cu tine, scriindu-ti acum,Iti trimitem acéstä a n6stra calme-a, care luand-o cu ajutorul luI Dumnedeti t¿i pliro-forisindu-te cu credinta pentru tedii cuprinderea ei, nesträmutat vei urmà sävir-§irea, dupä cum scriem.

Tálmdcire de pe inaltul Impereitesc Firman ce a venit catre Mark& SaScarlat Alexandru Calimach Voevod, cuprind'étor de multumire pentru zaheréua

ce s'a trimis la cap anul imperate,sc. La anul 1814 lanuarie.

Alesule futre stapinitorl, Doran al némului MesieI Scarlat Voevod, Domn al Mol-daviei, sfirOtul sil ti se Incheie cu bine. Ajungénd acéstä a n6stril Imparatéseä po-runcä, sciut sa-ti fie, cá tu numitula Domn, de vreme ce ti s'a Incredintat ocarmui-rea Moldaviel, ai implinit teite cate dreptatea i eredinta te-ad pov'étuit, prin lauda-tele tapte i pläcutele chipurI ce ai urmat, intre cani i cu triraiterea acea in vremea felurI de zaherele cu indestulare la Impèriltésca néstrli cetate a TarigraduluI

îi cla un cal Domnesc cu patru saft mal multI ciohadari (slugi Domnesci), carI 10tin calul téfi i indata iurudisescl si pornesel inaintea Domnului, iar dinsul teurmézti numai decat si asà venitl pana la Curte (Ko6prq). Dupft ce sositI acolo,descalecl calul la scarä, i iurudisesci Inaintea Domnului, pana la suirea Dom-nului pe scaun In Divan, si stai tocmai in fata lul, tinénd de asemenea blanafermanul pe amandoué manile. Atuncia Domnul stand In pichíre iea fermanulsärutandu-1 11 dä. lui Diván-Efendisi ca sa.-1 cetésca. lar tu In acelasI timp staI Inpich5re la locul taft, tiind mereti in maulle tale blana pana la sfirsitul cetiriI fir-manuluI. $i atunci Divan-Efendisi-ul lea blana din maulle tale si Imbracà cu ea peDomnul, i numai decat Domnul imbraca. pe Divan-Efendisi cu bland. lar dupaaceea te Imbracä si pe tine cu haina de samur tot la locul unde aI stat de la luce-put i asa se sfirsesce teitti ceremonia.,

Firmanul sosit luT Calimach a trebuit asa dar sa Be tot ast-fel pri-rnit cu mare solemnitate (1).

Intru lucrarea acestora prin fapte ai arätat i sävirsitä osardia ta, avénd spre do-vada vrednieelor tale safirsiri a nestra impératésca multumire, iar boerii térilurrnand intru t6te asemenea tie i Imbrätisand dupft cuviinta datorlile lor, ce ajícalut catre a n6stra prea puternica Impérätie, ad incredintat datornica lor supu-nere i credinta catre hränittirea i fac'éttirea lor de bine a 'Ostra impératie, acéstamai ales Incredintandu-se din cele mal in urma vrednice ale lor lucriiri, ce in serievestit nouè ad fost, dar si placerl nouë, chipul cu care, precum mal sus am (lis,s'ad* purtat numitiI boerI In credinta savirsind impértitescile neistre poruncis'a adaos acea dintru In vechime catre tine pazita a n6stra impératésca iubirede vreme ea scoposul nostru i impdratésca porunca se alcatuesce spre ayapetrecerea cu bucurie i linistire totl de obste supusii nostri ce se allá locuindsub a n6stra staptinire, asteptam si de acum, ca dupä chipul acesta, avénd 1ngrijirepentru acea intru t6tti odihna ocrotire i linistirea tuturor de obste supusilor nostri,sil fie asemenea Intru Vota osiirdia, urrnand placute slujbe, cu laudate lucrar la Otoimpèratescile safirOrl i dupti povétuirea credintel i intelepciunil tale.

Catre acésta dand acésta Malta porunca, o trimitem prin impératésca n6strä ur-die, lauclandu-0 rivna ta ce al aratat pana acum i aratandu4i acea catre tine a ntístrampértitésca bunft cugetare i iubirea acésta de acum, pliroforisindu-te si sciinta avénd

fära Indoire, ch. cei ce slujesc stapaniril ntistre intru credinta i dreptate, se Invred-nicesc dreptelor résplatirI.

Fii de apururea IntocmaI urmätor i intru nidejdea credinci6selor i läudatelortale fapte, sirguesce-te spre adaogirea impérätescil neostre bune cugetirI i iubiri,departandu-te de ori-ce In protivi urmare.

Acésta sa-ti fie sciut si te supune sfintului nostru semn.S'a dat la anul 1228, la inceputul lunii Muharern.

(1) Hatihumaium cdtre Scarlat Alexandru Calimach Vv., cu dar Imperdtesco tabacherd. Extract.

Lauda slujbele lui de Dragoman i aceea de Domn al MoldoveI cu implinirea zahe-releI, cu lucrarea la cetäti. .Dicem: Bine sa-ti fie tie ! i Eta te InvrednicescI avedé si a gusta rodurile credintel si ale dreptiitil.»



Relatiunile luT Calimach cu Domnitorul Muntem Caragea aü fostpururea bune. Am vOclut pe Calimach stând maï mult timp la Baca-rescT, gAzduit pe spesele GuvernuluT local, Inainte de a merge la Ia§I (1).

Un singar cas de Ore-care neintelegere se constatà cu acte, §i a-nume In Agust 1813. Caragea ordonA CluceruluT Predescu sl se scálesa mérgA la Slam Ramnie, unde s'a intimplat a fi pricinA de sapanireamo§iilor ce sunt ea hotar ale boerilor de dincolo din vecinatate, custApanil mo§iilor de dinc6ce, din carT unil din dumné-lor boerii Dom-niel Mele, fhandu-ne arAtare de acésta, am insciintat Domnia Mea peLumindtia Sa fratele Domnul MoldavieT §i ne-a venit r6spuns, cum eh'a orAnduit din partea Domniei Sale hotarnicl, de carT §i dumné-lorIspravnicii ne insciintarà c?ti ail i venit aceT hotarnicl acolo la hotar ;iatd dar cd din partea Domniel N6stre te orinduim pe dumné-ta ho-tarnic, ea mergênd la Foc§anT, orl-ce trebuintd de ajutor ve! avécerl de la dumné-lor Ispravnicil judetuluT, cgrora O. le argt1 poruncaacésta a Domniel Mele de a ti-1 face, §i pliroforisindu-te de cine suntvecina dinc6ce, sA li se dea de scire a ven1 fatd cu sineturile §i do-vecjile ce vor fi avAnd, §i ajungéndu-te cu ceI de dincolo hotarnid,sd mergetl la fata loculuT, §i urmilnd orindueliT hotArniciilor, sd faclalegerea hotarelor dupà dovec1T, cum §i dupA vechea stApanire, §i undeva fi Intunecare O. se dea §i carte de blestem ca maT mult sa se des-copero adev6rul §i dreptatea §i la alegerea ce veT face sa insciintezIDomnieI Mele, cu care acéstà hotArnicie set' nu se supere niel sei sesmintésed hotarul Ora intre veda, ci hotarul acela al Ora' ea pricinahotArnicieT mo§iilor sti nu se smintéscd, ci sd fie in local nestrdmutat,precum din vechime a fost pAn4 acum. I saam receh. gpd.-1813August 23.

Ve! Logofét.Cod. LXXIV, fila 84.

Si Cu credinta de bunä slujba si pe viitor îl trimitem dar o tabatierd cu pie-¿re de diamani Drept aceea, indatá ce va ajunge 'Malta n6strä porunc'ä im-preunil Cu tabatiera, acea de petre, Cu pasurI pleeate Intimpinfindu-le i särután-du-le si aratfind datoriile cunoscinteI, vel fi rugator pentru vecinicirea Impérätesciineistre puterI.

Insista' pentru rnaterialul s't acele necesare la facerea cetätilor.Dat la inceputul lunil Regep, anul 1228.

(1) Iti Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Vistiere, dupä pliroforia ce ne dai printeacéstä anafora, poruncimDomnia Mea sé se .plätéseil de la Visterie acestI taleri 1.154 si parale 25, d'andu-se

La 1816 se mal ivesce un cas. Boerul biv Vol Caminar C. Sutulreclama la Caragea, cà locuitoril din Moldova trec cu oile lor pestehotarul t6ril Muntenesel §i le pase In imawrile lui farl de niel o plata.Voda cere informatiunT de la starostil tinutuluI PutneT, col' dinpartea MoldoveT. Ace§tia raspund, ca «de se vor suparà aceI locuitorI(MoldovenT) pentru pa§unea vitelor de catre stApanil mo§iilor, se

chiar in maulle acelora de la carI s'ají luat aceste lucruri pentru trebuinta ce searatä mal' in jos. 1812 Decemvrie 30.

(Pecetea gpd.)

Prea Indlfate D6mne,

Dupii luminata porunca M'Ad Tale, urmätor fiind, am fäcut cercetare i teorisindf6ia ce a dat-o duma-1W Vornicul Michalache Manu sub iscälitura domnid-sale, decarl lucruel a primit de la Agie in trebuinta conaculdi Märid Sale Scarlat VaciéCalimach, s'a gäsit intocmal primit de duma-luI, precum se arati trecute i infóia Agiel, fArá deosebire, cum si pentru palma i hrana ()Helor ce s'ají dat de laAgie pentru conacul slavitilor murahad s'a végut pitacul duma-1°r boerilor Cai-macami, cu cuprinderea sumel ce se aratä. inteacéstä anafora a Agiel iarasi in-tocind, dar pentru plata acestor lucrurl ce s'a dat nu este in Visterie niel unpecetluit, si nu lipsii a arara Märid Tale, ca sé se da luminatä porunca la cerereace face dumné-luI proin vechil al Agid. -- 1812 Decemvrie 28.

Vel Vistier.Cod. LXXIII, pag. 42.

itri Iban Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Duma-ta Vel Vistiere, dupä pliroforia ce ne dal printeacésté anafora, poruncimDomnia Mea sé se plätésca de la Visterie acestI talerl 1.619 parale 22, dandu-seinsa chiar in inhale acelor brutari i luminärarI, de la cari s'ail luat acele panIsi luminar!. 1812 Decemvrie 30.

(Pecetea gpd.)

Prea Inciyate Damne,

Dupä luminatä porunca Märid Tale, urmator fiind, am teorisit Vote acele pitacecate se arata inteaciista anafora i s'ail gasit atat suma panil cat si a luminarilorintocmd, precum se cuprinde in fóia ce s'a dat de la Agie, care sumé a paniI,socotindu-se dupä pretul cu care se vindek panea atuncl, adecä oca. cate 6 parale,se aduné suma de banl ce se arata inteacésta anafork adeca talerI 1.619 si parale22, ea luminärile impreuna, pentru cari acestI banI, fiind-cá. pecetluit nu este inVisterie, nu lipsil a arätà Märiel Tale ca sé se dek luminata poruncä la cererea ceface dumné-lui proin vechil al Agiel. 1812 Decemvrie 28.

Vel Vistier.Cod. LXXIII, pag. 43.

128 V. A IIRECHIÀ 316

stria armonia cea Intocmiti Intre aceste doni5 ri. Caragea nu este deacéstd pärere; el dice cd armonia dintre ambele ten «privesce catreobladuitoriI acestor dou6 vecinAtdtl, iar nu asupra dreptelor lucrurlale celor ce locuesc pe aceste pAminturI». De aceea Vod5 ordonA Is-pravnicilor de Slam RAmnic, «ca ajungëndu-se cu dumné-lor starostridin tinutul Putnel, sa dea cuviinciosul nizam, spre a se p6z1 bunaorinduélà ce este Intocmità prin pravilnicésca Condich», adecA locuitoriTce pasc vite pe mo0 sträine &A fie obligatI a cläcul la stàpdnul moOeT,orl a se Invol sl le pldtésd. erbArit(1).

Acest an 1816 este un an de emotiune pentru ambil Domnl al të-rilor Române. Pe and el a0eptail sA trécl prin Principate BaronulStrogonoff, trimisul RusieI la Constantinopole, pentru a negocià asupranelntelegerilor ivite in urma pAcil de la Bucurescl, de odata se 16-

(1) laca actul integral:Dumné-vósträ Ispravnicilor ot sud Slam Minnie, sänätate. Iatä c trimitetn

dumné-veisträ embericlisitä jaiba ce a dat Domniel Mele dumné-luI biv Vel CdminarConstantin Sutul Impreunä i Cu alfituratul réspuns ce ni s'a dat asupra pricinii decätre Starostii al tinutuluI Putnei, care cetindu-se inaintea DomnieI Mele, nu gäsimdestoinieä cuprinderea sa spre apérarea locuitorilor Moldova, ce-si tree vitelo dinc6ceIn pfimintul Domnescii néstre Off spre päsune pe mosiile unora altora de a nuplät1 nimic, fiind lucru in potriva obiceiului si a pravilei pämIntuldi acesta téri,iar cuvintul ce qic dumné-lor Starostri, cä de se vor supérà acel locuitorI pentrupäsunea vitelor de catre stäpaniI acelor mosli, se stricd armonia cea intocmitd mireaceste done férï, nu este tälmäcire potrivitä a fiintel armonieI, cäcI armonia acesteivecinätäll privesce cätre obldduitoril acestor doué vecinätätl, iar nu asnpra dreptelorlucrurI ale celor ce locuesc pe aceste ptimInturI, i megiesésca armonie i priete-tenésca Impärtäsire, ce qic dumné-lor, nu se p6te tälmacl InteacestasI chip, adecäcele co ail lipsä locuitoriI Moldovei BA le Implinéseà de la cesti de aid fdrii deplatä, pentru cd de se va (lice una ea acésta, urmézä maI intaiii a se ridici chiri-otita ce dab' pravilele fies-caruia stapän pe dreptul lucrul sétí, lar de a plati miffaltora cele ce le trebuesc de ieail unii de la altil, cu acésta catusl de putin nu sesmintesce cea dintre obladuirI armonie, apa se pazesce si Infiintata i politicéscdpravilä, care nu slob6de a pdgubl cinevasI pe altul de dreptul sèú, precum niel devenitul mosiilor, care este drept al stäpänilor lor. De aceea dar poruncim dumné-v6strd, ea ajungéndu-vé cu dumné-lor Starostil din tinutul Putnel, sä datI cuviinciosnizam spre a se päzl buna orInduéla ce este Intocmitti prin pravilnicésca Condicä,adecä : cap' din locuitorI dupä mosll sträine (cu cât me firtos din 01.1 sträine) nuvor avé loo Indestulat pentru päsunea vitelor lor pe mosia ce locuesc i vor vréa trece la päsune pe alte mosll strdine, sä fie datorI a se invol cu stäpänul aceImoslI, ea orI fact" vile de clacd, sail sà--1 platéseä erbärit, precum si din locui-torn' Domnescil neistre OA ce se vecinesc cu pämIntul Moldova, dcii vor pasce vi-tele lor pe acel pämInt, asemenea aunt datori. Ci dar inteacestasI chip ail avetI aurinä negresit, sAnfitosI. 1816 Iulie 16.

Cod. LXXIV, fila 258.Anatele A. R. Tom: XXIII. Memoriile Seg. Istorice. 9

317 DIN DOMNIA LUÍ ALEXANDRIT CALIMACI1 129

tesce vestea, cA Strogonoff a i fost la Constantinopole la 9 Septemvriestil noti pe o fregatà de 44 tunuel. Mare emotiune *i la Constantino-pole (1).

La 1816 se intimplà in Moldova un eveniment In legAturd cu in-cercArile de rgsvratiff din Muntenia. Formont serie ha Richelieu celece urm6z

Formont a Richelieu, 30 Juin 1816.Quelques voleurs ont tenté en Moldavie le mas dernier de délivrer les for-

vats qui travaillent aux salines et de les associer 'a une entreprise qui avait pourbut de s'emparer des trésors du Prince. Cette coincidence des deux événements sirapprochés l'un de l'autre a fait ici quelques sensations, et dans ce pays-ei où on jugede tout avec un sentiment de crainte, on tire de chaque nouvelle une inductionou une conséquence très-grave.

C'est ainsi que l'on n'apprend pas sans inquiétude que l'Empereur d'Autrichese propose de visiter la Gallicie et que l'Empereur de Russie doit se rendre inces-samment à Pultava pour passer en revue une armée qui s'y rassemble.

O nona ocasiune de emotiune dAduse Iai1or i Bucurescilor arti-colele publicate de jurnalul de Francfort din 11 Noemvrie 1815. Au-stria i Prusia revendicati Principatele ca vechl feudurI polone se. Eraun simplu balon de incercare de un gen noti (2).

(1) Formont serie din BucureseT, in 26 Septemvrie 1816, lui Richelieu:Les Princes de Valachie et de Moldavie sont surtout fort effrayés. Dans une

lettre confidentielle, le Prince Callimach fait part au Prince Caradja des renseigne-menta qu'il s'est procurés sur la mission de Mr. le Baron de Strogonoff et ileroit savoir que leur déposition sera fortement demandée. Il paraltrait, d'aprèscette même lettre, qu'ils seraient l'un et l'autre accusés d'avoir, au mépris destraités, prélevés des impôts extraordinaires sur les deux Principautés; et en effet,la Valachie et la Moldavie ont été toutes les deux frappées de contributions extra-ordinaires pour frais de ravitaillemeut des places fortes.

Formont crede aceste informatiunl f6rte alterate, pag. 67-58, vol. I, Acad.Bucuresci, 7 Noemvrie 1816.Formont dà séxnä de o ekl6torie in munlii Valachiei, unde a descoperit, aur, argint,

fer, pucieSsä s. a....Quelques accidents de peste ont eu lieu dans plusieurs districts de la Moldavie

et un ou deux villages de la Valachie sont en ce moment compromis.

In 26 Decemvrie 1816, Formont arätà luÌ Richelieu ca, la Constantinopole, Stro-gonoff a inceput negocierile.

(2) Fornetty Ducelui de Richelieu.Iassy, 19 Ianuarie 1826.

In jurnalul de la Francfort, in 11 recemvrie 1826, a apärut un articol care Oice,cà Moldova si Valachia, aparOnénd pe la 1401 Poloniel, Regil Poloniei cont toujours


In Maiii 1817, Fornetty serie din Ia§! ea se gvonesee despre desti-tuirea ambilor Domnt E vorba sd fie numin Caragea la Valachia itInilrul Moruzi la Moldova. Acésta nu erà óre explicatiunea mi§cOriTboeresci contrare luT Calimach din Octomvrie 1817'? Boerimea protestàca a fost pusd la o dare de 1.200.000 la

La Maiii 1818, Imp6ratul Alexandru al Rusk)! yen! la Chi§ineti savisiteze Basarabia. Ad i trimiserà Domnitoril Principatelor delegatiunTsti-1 salute. Turcia invol acésta, insà ordonA luI Calimach, ea BO trimithca delegan boerï mal' miel, ca semn de putin5. consideratiune. Totu§!Impóratul primì bine delegatiuni1e(1).

Dacl cu Rusia Calimach se purtà cam dupà ordinele din Constan-tinopole, Francia tot nu cutezA s'o desconsidere, cum se vede dinsfiéla eu care se purtd in afacerea a dol oficerT superior! emigran,pre cari niel cutezà sd-i resping6 din térd, niel sl-i priméscd. Dupäce Pórta dete deslegare, ingOdul rómânerea in tóra a acelor doI emi-grant! (2).

Dupà restaurarea regalitAtil in Francia, ea nu intardie a desfiintàConsulatul frances din Ia§T. Trimitênd la BucureseT pe Augrand inlocul vacant dupl Formont, Richelieu il dd instructiunl, ca sà se in-sniueze ma ales pe langa Principele MuntenieT, ca sd afle prin elcele politice din Turcia.

conservé leurs prétentions sur le pays et portent constamment le titre de Roi de Dacie.Fornetty (Ace ca acest articol a Mont sensatiune la Iasi.Acad. Tomul Moldaviei, p. 1.

(1) Pagé el Richelieu.

6 Iunie 1818.Vestesce cA Impératul Rusiei a venit la 28 August la Chi4inefe. Delegatiuni Mol-

dovene tii Muntene l-aü complimentat din partea Domnitorilor. S'ail trämis boerimai mid, dupii cererea Turciel. Totusi bine primiti.

(2) Porn. &lire Richelieu.

12 August 1817.Fornetty, Consul in Iasi, a vestit negresit la Paris, ca ail venit la Iasi 2 fran-

cesi, qui y viennent chercher un refuge. J'ai lu la lettre où le Prince Calimach de-mande sur cet objet les conseils du Prince de Valachie. Ces deux français sontfrères. L'un est condamné a mort, et l'autre a une prison perpétuelle. On ne doutepas que ce ne soit deux officiers généraux et le Prince de Moldavie, dans l'embarrasde concilier les égards qu'il croit devoir ti. deux officiers de marque et la craintede déplaire it la France, a Suit A la Porte Ottomane.

319 DIN DOMNIA Ltri ALEXANDRII CALIMACH 131

Richelieu îi da si o scris6re cätre Principele ValachieLQuant à celui de Moldavie, vous lui ferez part de la commission qui vous est

donnée pour girer les affaires consulaires dans sa province, en évitant de lui laisserconnaitre la supression du Consulat de Jassy, qui doit étre censé vacant

Si vous le jugez nécessaire, vous pourrez avoir un agent à Jassy,... sans traite-ment (10/22 August 1818).

Richelieu recomandä, in scrigrea din 22 August 4818, pre noul Consul Augrandlul Caragea. (Academia, vol. I, pag. 100.)

OrI cdt din cele pang ad l aduse documente resultd, cd nu putemclash Domnia luI Scarlat Calimach Intro cele desdv1rOt role ale Mol-doveI, ea dote nu maI putin ocasiune de nemultumire, ba chiar i derdsvrAtirI In 1819 unor anumite clase de locuitorI din Ia*T. BdtrdnulDr5ghicI povestesce rèsc6la Tatdrd§enilor i o atribue faptului cd dincausa unuI singur prepus de ciumd se tepuise rátära§iI, de nu maIerail admi§I sl se aprovisioneze cu ale mandril' in ora. Abusurilemarl la ocasiunea mdsurilor mate pentru ap6rarea de ciumd ail exaspe-rat pe Tdtdr4enT (1).

Cu mult maI multe detaliI este naratd miwarea acésta a Tätdr4e-nilor de cdtre Leon Lazdr Bucovinénul, Inteo epistold ce adresézdArchimandritulul Sofronie de la Slatina (2).

Laurian despre ace.std rebeliune nu face niel o mentiune. D-1 Xeno-pol citézd numaI versiunea luí DrdghicI §i o scris6re a aceluI LazdrBucovinénu cdtre Arch. Sofronie din Slatina, cu data de 23 Iunie1819, dupd Uricar (VII, p. 73-86).

La ocasiunea restaurdril mandstirri TreT-ErarchI din Ia§1, s'a gdsitagatat de un cdprior din lduntrul Invelit6reI bisericeI urmAtorul do-cument:

Pomelnic, 1819 Iulie 12, Enache Vasiliu.

Acésta 'Artie am scris-o &and s'a acoperit acéstä sf manastire a prea cuvidselmaiceI nestre Paraschiva i In vremea aceea s'a facut zurbalic mare pentru pricinaciumei, ()land condecu(?) boeril IauIui cd este ciuma si vinde carantinele panala o 'ma mil de lel si a priceput norodul si s'a sculat cu jalbà ca ad se jeluéscai Maria Sa Scarlat Alexandru Calimach Voevod a poruncit arnau/ilor sà 1mpusce

norodul si s'a fäcut mare zurbalic, cà a ridicat pe preaosfintia sa Esarcha Ve-niamin Negel ca sä sc6ta pe Vodd din curtea sa, sa-1 dei pe Juana lor, si a statutpreaosfintia sa, i s'a fäcut pace si s'a linistit si in vremea aceea s'a acoperit acéstasf. manastire si am scris eil acéstil hartie pomelnic ea sa se pomenései vreodatli&and s'ar acoperl iaräsl mänästirea si am scris ed Enache Vasiliu bacal i eram

Vell naratiunea lul DraghicI (Tom. II, pag. 101).Vedi acésta in Uricar, VII.


Cu chir Iani Cotdbasa la magasie, marfa bhcalief i mó rog cine s'o Intimplit sà"citéscà sA vé rugai i pentru mine päditosul, i sé am ertliciunea cul s'o IntimplaSA citésed. 1819 Iulie 12.

Iani Gheorghiu Cotabasa,Enachi Vasiliu,Gheorghe Nicolae Macri,Enachi Constantin.

Despre acéstd réscólti dd. sémd Pagó, general Consulul frances dinBucurescI, cu raportul sü catre Ministrul Ducele de Richelieu, datatdin Bucuresci la 12 (24) Iunie 1819. Dupd ce Pagó aratd, cd prinBucurescT a trecut, cAlétorind de la Constantinopole spre Paris, Am-basadorul frances Marchisul de Rivière §i dupd ce se jdluesce cd-Ie prea nesuficient onorariul ca sd mAntind sus prestigiul FrancieT(i se plalià numaT léf a de girant de la plecarea In congediti a luTFormont), apoT dd urmätórele informatiunT despre cele Intâmplatela Ia§T:

La Intórcerea mea din cdrétoria ce am fdcut, ca sá Insotesc pe d-IMarchis de Rivibre pAnd la fruntariile AustrieT, am gAsit spiritelef6rte agitate din causa une rèscále (émeute) ce s'a IntImplat la Ia§TIn contra PrincipeluT Calimach, care luase mdsurl, prea aspre relativla ciumd. El maT voià sd percépd §i o contributiulie pentru plata cline.nilor earl priveghézd la carantind. Locuitorif s'aii opus §i pculatIn massd de merserd la Curte. Principele ordond sd se tragd pu pupaasupra revoltatilor §i Curd uci§I 35 de ómenT. In momentul acestavine scirea cd totul s'a lini§tit.1

In ce mod explica Pagó acéstd rdsvrdtire a Ie§enilor ? Instigatiunirusesdi §i austriace sd o fi provocat. De 20 de anT este In PrincipatePagó §i el n'a 04:Jut Inca poporul romAn revoltându-se, de§1 nu T-aillipsit vexatiunile din partea Ru§ilor (1).

La 11 Septemvrie 1819, Pagé revenind asupra acestel revolutiunTIn o notd a sa cdtre Richelieu, IT scrie cd tot nu e lini§tea deplind:«Spiritele tot sunt In o specie de agitatiune» par rapport aux bruitsde peste que Pon fait de nouveau courir. bupd cum credo Pagé,

(1) Des personnes dignes de foi sont persuadées qu'il y a des meneurs danscette affaire et depuis plus de 20 an s que je tne trouve dans ces provinces, jamaisces peuples ne se sont port& à aueune révolte, quelques vexations qu'ils aientéprouvées de la part des Princes. La Russie et PAutriche paraissent avoir la plusgrande part a ces soulèvements, ces deux puissances n'attendent que des marquesde mécontentement des Valaques et des Moldaves pour se donner un prétexte spé-cieux d'envahir ces provinces. (Acad. I, p. 111 112.)

321 DIN DOMNIA LUi ALEXANDRU CALIMACH 133

existail 6menT I'M intentionatt earl cautan prin tóte mijlócele posibilesä nemultuméscd poporul in speranta de a provoca o schimbare care,dupa parerea lor, a prea intargliat de a se intimpla. Divanul, sagmai drept Greeii; pare cà favoriséza proiectele lor intrebuintand t6temijlócele de vexatiune spre a st6rce de la ace01 nenorocitT locuitorlpana la ultimul lor banut. Tot cu acest scop O. rèspandesc sgomoteledespre ciuma.

Valachia ca ceea ce este mal departata de Rusia, Page' o afla mallini*tita. (1).

Este de credut In adevèr el rascóla Tatara§enilor era In legaturd cuaspiratiunile vre undl candidat la Domnie. La 12 Iunie 1819 se MI-plinian dupa Von Schlagen (2), ceT §épte anI de Domnie a luI Calimach.Se pare ca se temeà cine-va, boorfl sag vre-unul din candidap la Dom-nie, orì cutare putere vecina, nu cum-va sa reu0sca Calimach a-§IreInnol Domnia §i atuncl, ca a.-1 fach imposibil, se fomentara tulbura-rile din 6 (18) Junio de la Ia§Y. Aceste eraú de prisos din acest punctde vedere, de Ore-ce Von Schlagen raporta Regeluì Prusiet Inca la13 (25) Iunie, ca. In locul luI Calimach era numit Domn al MoldovelMichain Sutu, care deja Imbrdcase caftanul de Domnie (3).

In alta nota a sa catre Rege, Schlagen, la 10 Septemvrie 1819, adaogha explica, cum tulburarile din Ia.§I eraú consecintele exactiunilor co-mise de mal multI boerl, sub pretext de a stabill masurI sanitare. (4)

Din t6te actele mal sus citate resulta neindoióse convingert a Inadev6r masurile pretinse sanitare luate de Divan In Ia§1, cu tepuirea

(1) Pagé et Richelieu.

Bucuresci, 11 Septemvrie 1819.

Revine esupra intrigilor rusesci In Moldova. 4Quoique la tranquillité paraltrakre entièrement rétablie dans toute la Moldavie, les esprits sont cependant toujoursdans une espèce d'agitation par rapport aux bruits de peste que l'on fait de nouveaucourir. Il paralt même qu'il y a des gens mal intentionnés qui cherchent par tousles moyens possibles A. mécontenter le peuple dans l'espoir d'amener un change-ment qui, selon eux, n'est que trop retardé. Le Divan ou pint& les gens semblentfavoriser leurs projets en employant tous les moyens de vexations pour soutirerde ces malheureux habitants jusqu'à leurs derniers deniers. C'est aussi dans cettevue qu'ils répandent des bruits de peste.

. Valachia, fiind mal departe de Rusia, e maI linistitä..» (Acad., tom. I, doc., pag. 113.Ved1 Iorga, Acte fi Fragmente, II, pag. 553.Vell In ce mod naréza' i Von Schlagen evenimentele de la Ia0 din 6 (18)

Iunie 1819, In Iorga, pag. 554.Iorga, Acte ,yi Fragmente, II, p. 556.


unor suburbiI, de nu puteati 6meniI mdcar sd se aprovisioneze cu celenecesare vietiI i aruncarea unul bir extraordinar destinat a tine- Infunctiune slujba0 de carantine ce poporul le veded, orl le creded inu-tile sinecura'», aù Impins pe Ie§enì la r6sc616. Este iard§I neIndoioscd o mand ascunsd agitase multimea pentru interese, earl' nu r'elna-serd necunoscute Consulatulul frances din BucurescI §i Ambasadoru-luI prusian de Constantinopole. Acesta mal dà informatiunea precisd,cà P6rta are credinta in temeinicia sgomotuldi cà aceste turburärl«din Iasl sunt fomentate de insinuatiudf din afard.» (1)

Mazilirea lui Calimach Scarlat se Mai Inteun mod cu totul neobidl-nuit. AO de bine manevrà el prin al sèl la Constantinopole, cà nuavti nevoie sd imiteze exemplul luI Caragea §i sd fugd. De la P6rtd,In contra obiceiuluI vechiü, II venl, la implinirea celor 7 anI de dom-nie, nu firman umilitor i batjocoritor, niel II puse aduc'étorul firma-nulul, In adunare publicd, cdrpa négrd pe um6r strigandu-I mazil»,ci i se trimise un firman impodobit cu turaua Sultanulul, prin carei se vestid In termenT amicall finele domnieI saú mazilirea. Sultanulii exprimd deplina luI multumire pentru serviciile aduse, dupd exem-plul tatdluI söú Alexandru Calimach vi-1 Invità sà mérgd la Constan-tinopole, spre a priml acolo not" testimoniii de fav6re imperiald.

Primirea undl asemenea firman, de sigur, §i Incredintdrile ce prin par-ticulare scrisorI priml de la amicil s6.1 din Constantinopole determi-nail pe Calimach sd se ridice din Ia§I cu MO. familia §i cu t6te alesalo §i sa mérgd la Constantinopole, dupd ce insu§I se grAbl a tri-mite acolo un rèspuns de multumire, carele fu comunicat SultanuluI§i bine primit de acesta. Chiar a treia di dupd sosirea luí In CapitalaTurciel, Vizirul priml de la Sultanul ordine de a chemd pre Calimachla P6rtd. Sublima P6rtddiced hatul imperiala fost pururea fdsrte«multumitd de serviciile fdcute el de familia Calimach §i et' In deosebI-adaogd Sultanulsunt ft5rte multumit de fidelitatea cu care ultimul«Principe al Moldova Implinit misiunea. Pentru a-1 distingo printreegalff 861, am decis sd-i dati cloyed' de Malta mea bundvointä .. (2)Aceste dovedI fur/ Imbrdcarea lul Scarlat Calimach cu o bland

scumpd de samur, In 18 (30) August 1819, *i cu addogire de multu-

Iorga, Acte i Fragmente, II, pag. 666.Veli nota lul Von Schlagen din 25 Iunie 1819, la Iorga,,Acte i Fragmente, II,

pag. 553.


mili din -celo mal lingusit6re, cu manifestarea InalteT aprobdrI a Sul-tanuluI (1).

(1) Idem, nota din 10 Septemvrie 1 819. Acte 0. Fragmente, II, p. 556. laca unuldin firmanele primite la IasI cu laude pentru Voda:

Tdimdcire de pe imp&eitesc sfint hatihumaium spre poruned de laudd.Lauda Domnilor celor din némul lui. Mesie, alesule intre stapanitoriT némului

[sus, astkli Domn Moldaviei, Scarlat Zaade Constantin Vodà, ale caruia sfIrsiturl sase märginéseil cu fericire, ajungênd acest prea inalt Impératesc semn, sa-ti fie Incunoscintd, ea fiind-ca tu, numitule Voevod, nu numai ca esti ném a acelor DragomanIsi DomnI, carl slujit puternicil mele Impérätil i plinà de märirI vecInica singurästapanire de 150 anI si mal bine cu desdvirsitä credinta si dreptate, atat la mareadragomanie a prea InaltuluI ImpèrätesculuI mea Divan, cal, si la domnille a Mol-davieI si a pril-RomanescI, cu slujbe liludate i mult vrednice, ce si tu Insutí pentrunecovirsita ta istetime i credinta, fiind orinduit de 25 anl i mal nainte la marI

inalte trebi ale prea Inaltel mele ImpératiI, al vérsat tot chipul de silintä si deostenélà spre a Implini Oto cele eklute slugescil tale datoril si a te arätà prindreptate i credinta ta cu Uta curata si asà metahirisindu-te prea puternica meaImpératie la cele maI din l'auntru si de mare urmare trebi, se privl de luminate infruntea vredniciei si a primitérel tale istetiml semne dreptel judecatI a Inaltei mintiisi a intelepciunii tale, si lumina, rIvna i credinta ta In orl-ce dregétorie i slujbasi la vreme, care cunoscêndu-te Inca mal dinain te mal presus deeät semenilal fost ales si incredintat tainelor prea puternicii mele Impératii, neputandu-se cupiatra prubeI si mehenghiul Impérätescil muele cercäri tagadul credinciésele tale fapteea un ce lálmurit i nestricat i arätandu-te la bate vrednic de credinta i de ipolip-sis a Impératescii mele maril, te-am facut cerac, cu dregétoria mariI dragomaniia Impératesculul mea Inalt Divan, care acest memuriet al téu, manar cä nu se ase-mana altor vremI, intImpinandu-se in fapta gingase trebI, dar cu teite aceste numal

numal din covirsirea istetimiI si a vredniciel tale si din drépta judecata si ma-suratä cumpénire si din firésca parintéscá a ta drépta credintä arätand si la acéstävreme slujbe primite la prea puternica mea impératie i osteneli vrednice de mul-Omita si de résplätire, te-al cunoscut i te-aii adeverit mal pre sus decat totI ceIde mal nainte i cel asemenea tie; i fijad-ea s'a vèlut si s'a cunoscut a ta de-plina sciinta ce al atat a obiceiurilor némurilor EuropeI, cat si a deosebitelor orín-duelI a inaltimiI si a in äriril prea puternicii n'ele Imperátii, cu cea niai temeinicästatornicie i privigher e si cu acea desavIrsità sciintä a crailor EuropeI aI fanattréba asa pe amdrun tul telte chipurile ce se cuvin la asezärile cu dinii i la in-teresurile intre dInsil, stand indelungatä vreme exaporiton prea puternicii meleImpératii i adunfindu-te cu nernärginitä silintä' i credintä la sfaturile lucrurilorde Mina ale Impérätiei mele; pen tru acésta i darurile tale eraii cunoscute, cä trebuesa castigI acea dorire a ta a te avé si a te metahirisl Impératia mea la i'mpérates-die rnarl slujbe de apururea pe langä sine. Dar fijad-ca la vremile acelea era tre-buintä decat téte mal' ales de ocrotire i bunä orinduéla, a se pune pamIntulMoldovei la cale, locul clironomicesc si ca un cheler impératieI mele, se cere linis-tire si Incredintare si odihna locuitorilor cu Indreptare i bunä avezare impéra-tescii mele raele, trebuind a lipsl si a se indrepta 6resI-carl Inceputuff de rele ur-rnarI si s'a se cierne parninteniI la urtua sa i la cea din Inceput, In 1.6tä buna orla-

136 V. A. URECHli 324

Aceste distinctiunf cu bund sérna le piad bine In taina fostul

dala, care acéstä vointa a Impsératiel mele, ca sä intre in lucrare pi sä se lapa-yesca, era hírte de trebuinta, ca sà se orinduésca cu prea deplind putero i voieun Domn ca tine vrednic de t6td ipolipsa i credinta la impärtitésca mea märire,de odaiä daruit Cu deplinä insciintare a politicescilor lucrurI pi intelept i socotitpi credincios pi socotindu-se acestor dupà norocire cererl Imp6rätiel mele trebu-incióse lucruri, punere la cale ea o slujbli ce s'ar sävirpi In insapi norocita meaImpäratésca cetate, pentru aceea ti s'a orinduit pi s'a incredintat In umerileslujesch tale supunerI, de la singura stäpfinitóre marirea mea, domnia päinintuluIMoldaviel pi te-al fäcut ales ceresc, adecä Melle ce a aprins-o insapI Impärfitia meaCu mäna sa. De atuncia dar ine6ce, ea Intarit pi ca Incredintat ce din inceput catretine imperatésca mea bunil ipolipsis adeverind i pecetluind credinta i dreptateata prin însài numaI firésea ta Intelepciune i insciintatà lucrare a politicescilor de-prinderi, fára sä misce i sä clatésca temelia statornicieI tale i a märirii de sufletpi a ostenelii pi a silintel tale de multe deosebite întîmplàri, cari dupd trebuintavremii pi a lucrarilor navalisera, Imbracându-te cu imblirbatare i cu lupta osteneliila ori-ce trebuinta, despre o parte slivirpind rara cel mal mic cusur tojte trebile ceti se ()lindura pi ti se incredinta in umerile credintel tale de la prea puternicamea Imperatie, despre alta neincetánd a insciintit pi a arätà de multe trebi mal-1

gingape cu tlite cele de amaruntul, sciintä pi lamurita cercare, cu bite Inthnplarilelor j cu socotelile ce se cuvin, de cari erà de trebuintd sa se insciinteze Impärtitéscsimea marire pi la insciintarilo ce aveai cu cei de pre la imprejurul terli aI meimari vizirl i alth adunandu-te, la tóte cu papi' socotitI ai petrecut pi al* trait cu(Hindi cu buna Intelegere i cu prietepug, sfivirpind tóte orInduelile minci i po-runcile can ti se dail çi grijind pentru cele trebuinci6se ale °valor i pentrutocmiri pi gatiri imperätescilor mele sarhaturi i pentru tóte alte ale mele imp6-ratescl slujbe pi mal ales ajungénd i indestulánd cu mare cheltuéla in putinavreme téte cele trebuinci6se ale marilor moi viziri i beilor, ale bimbapilor pi ale ogé-clailor pi ale celor-lalte täte stari optenescI, color trecetóre i celor rinduitI spre pazapamintului, n'al pricinuit cu aceste niel o cheltuéld la mirii, ce mai ales ni scälutpi al imputinat decit cere cea pe amaruntul socotélä a slujbei tale la socotéla ceai avut cu mina pi celor-lalte alte cheltuell i inca mai mult dupa slugésca ta su-punere ai adaos pi dar la impératésea mirie tóte atate cherestele ce al trimispentru facerea podului celui mare, facéld pi alte multe laudate i mult vredniceslujbe prea puternicil mele Impérätii, cnri s'afi cunoscut pi ail luminat, In vederepuindu-se tot chipul de silinta a trimite i nenumerate zaherele i multime de oila Imperatésca mea cetate i In scurt, fiind-cd ai cunoscut dreptatile impérätescilormele catre tine faceri de bine pi te-ai aratat prea deplin multurnitor, cheltuind t6teputerile tale spre norocita i foricita curgere prea puternicii mele Impärath; cantote aceste fiind incredintata Imperatésca mea marire cum ca sunt cunoscute,

velute de toti marii mel viziri i ministri i voitorl de bine al prea puternicilmele Impärätii i cum ea' din i in i cresce pi se adaogä dupa dreptate i dupävrednicia ta bunä ipolisis de la totI catre tine, pi fiind Vote slujbele tale vrednicede lauda pi primite la Impératésea mea marire i pentru acésta te-al arätat deplinvrednic impératescilor u6stre rugi, lea dar itI rugam ca sa-ti fie spre bine pispre desfatare i spre veselie tóte muele i facerile de bine, ce dupa vrednicie s'ají


Domnitor, dar ele puserd pe gAndurY pe Gred si pe Sutescil Domni-

versat asupra ta de la proa puternica mea Impérdlie i sä chstigl indelungate -v-reml,unde sh petrecI i fericit i vrednicit do apururI a gustà rodurile bune.

Dar fiind-ca unul din obiceiurile cele prea cuviinciése ale Impdrhtiel meteinane este ca sh chstige impériitescile mele mili totI ceI ce slujesc Cu credintaperatiel mele i sl-au arkat rhvna i credinta lor, trebue fhrä de smintélh, dupa ceaa néstrh firésch spre facere de bine plecare, sh résplhtim impèrlitescile néstredreptati cu tot chipul de résplätire si faceri do bine pe acest fel de imictarveche credinciemä slugh a impérhtiel mele catane. Deci de vreme cà In téte pli-nele de adevér si de teltä ipolipsis i vrednice scrisori ale talo duph dreptateainimil tale si mhsurata multumire, arätändu-te multumit dare facerile de bine aleimp'érätiel mele, n'al lipsit a ne arätà eh cel maI ales scopos al tell si nemArginitadorire este ch, duph ce aI slujit cu tótá curhtenia ?I adevérul impérhtid mele, catva vré sfintul Dumnedeli la incredintata tie de la imperätésca mea märire domniapamintuldi ModavieI i veI shvirs1 téte cele chlute slugesciI tale supuneri, atunmsh te Invrednicesci ocrotirii i milel, care esti obicinuit, adech säruthnd inaltul im-peratescul met prag, sh o aibI spre mare falh, ca chnd ai chstigh tea dorirea ta,pentru care te si rogi ca, pe lfingil cele-lalte mili ì induräri earl' ghsit eudreptate pentru tine de la impérhtia mea, adhogAndu-se i acéstä mare mila si fa-core de bine, spre lauda si fala ta, sä te Invrednicesel bucuriei a &Asti& acéstadorire i mdcar eh este luminat cunoscut la impérhtésea mea märire, cum ci estipe deplin vrednic impérhtescil mele mile si facerl de bine, dar fiind-ch din necon-tenite scrisorI ale tale ah inteles deplin Impérhtésca mea märire, cá cel mai ales seoposal dreptel tale vointe este ca sh faci prin cidutele chipurl i mijlocirl sh se ade-vereze i sä se incredinteze totl boerii i raelele incredintatului tie pamint al Mol-daviel, cum eh phnä la acea vreme ce va binevol Impérhtia mea la numita ta demal sus rugäminte, el vor chstigh in dreptele dile Ìmpëràioi mele tot chipul deocrotire si de aliérare si nu li se va intimplà cht decht putin ce-vä care sh le prici.nuésch mfihniciune i turburärl, ea dhndu-se acésth incredintare si la nescire a su-fletuluI, sh se phzésci spre sävirsirea datorieI slugescilor tale plead si supunerI,rugAndu-te pentru inapèrhtésea mea märire, i duph acésta adeverind prin numitelescrisorl, eh de child i s'aii incredintat de la prea puternica mea Impérätie inumerile vredniciei tale domnia Moldovel, incredintand cu tot chipul atht pe boerlcht si pe cele-lalte raele pentru bogatele catre dinsil mile §i InduriirI ale impérAtieimele, n'ail lipsit a shvirs1 datoria lor si a cundsce dreptätile Impérätescil mele fa-ceri de bine i, adhoghndu-se cu prea deplinä credinth i dreptate, a shvIrs1 celeeadute slugescil lor supunerI si a pune cu cea mai prea sus dorire a sufletulditeitá puterea lor, spre a implini telte impérhtescile slujbe i orInduelI, tremurândtoti ca nu cum-0 vre-unul ad necunoscènd datoria slugescil lor supu-neri chtre puternica mea impérätie, ah din pricina tineretelor, aflat pânä laun per la vre-o miscare nepläcutä In potriva slugescil lor datorli si a chluteI slu-gescii lor supuneri, neréspundénd pe deplin la fericita mea bunhvointh, de undesa se nasch vre-un prepus de nemultumire, si cum eh supuindu-se deplin la téteporuncile tale si la vointa i bunä orinduéla ta ì adunându-se afro tine cu ceamai adhnci plhcere i supunere, ah férsat necovirsitä silinth a multe slujbe ale im-pérátescilor mele sarhaturl si la trimitere chtre impérätésca mea cetate de tot felul


toff asupra posibilitAtfl reveniril luI Calimach la unul din cele dou6

de zahered i orl-ce s'a cerut de la pämIntul acela si cum cd ceI ce ail fostduitI din partea ta la slujbele pämIntuldi si a raeleI s'afi purtat toff cu mare 'ma,ferindu-se de a IndraznI a supérà pe sdracele raele i cà iardsI pe de altä partete silescl la cele ce sunt spre mângdierea lor, fiind de totI pre deplinpentru care si n'am lipsit, dupä ce cdtre tine cu Wtá i pentru tótá Impèrätéscamea necovIrsita credinta i ipolipsis cu necontenite scrisorl din Inceputul slujbeltale a Insciintà, cum cä o cunoscl ca o datorie nemiscatä a ardtd. cätre Impériliamea dreptdtile credintei si ale rivneI lor i urnArilor celor pläcute i vrednice delaudä de o potrivä Cu Inteleptele i dreptele tale orindueli, care dupä slugésca taca4utä datorie al orinduit, i fiind-cd vederat scoposul fed este ca sd. isprävescl Cuchipuri I Cu mijlóce a cresce si a immulti muele i indurdrile Impérätiel meleasupra lor i risipindu-se Cu totul prepusurile ce pot sä se intimple din mincin6-sele ardtdrI celor ce sub chip de adevér sénAnd din patimi Cu al séd fies-caresfirsit i scop, ad fie adeveritl si bine IncredintatI pentru acésta. Deci if ve! Mere-dintà, cä supuindu-se deplin la intelépta ocdrmuire si la cele de o potrivä cu impe-ratésca mea vointä socotite i ldudate ale tale chipurI, cari sub Impérdtésca meaumbrä sunt cunoscute i cercate, se vor apirà sub Impérdtésca mea umbrire In catva binevol sfintul Dumne4eil. i mäcar cd este sciut cd, din pricina cunoscutelorintimplan ce ad curs dupä trebuinta vremiI si a lucrurilor, cd i raelele pamintu-luI MoldavieI sunt cà1cai i stenahorisiti Cu pdgubirile ce li s'aii Intimplat, i sta-rea ta este cunoscutd cd este strImtoratà i lipsitä, s'ad prelungit cdyluteletie réspldtirl sub Impérdtésca mea umbrä si chip a te aduce la résuflare, iar devreme ce aräll cd al ostenit la numitul pämint al MoldavieI si ad prisosit asupralui ostenelile tale si al luat plecare cdtre aceI locuitorl, fiind despre amândoué pdr-tile aceeasI réspundere i incredintare cu inima curati i pentru aceea pricinuesciori-ce fel de strimtoréld a stäriI tale si nu putin te multumescl ca sh petreci vre-mea cu incredintare i linite duhuluI ted, cheltuind tótà silinta ca sä odihnescIsA multumescI Impérdtésca mea vointä la acéstd gingasd slujbä ce te-a orInduitdupa cAluta slugésca ta datorie, in ce chip se vede din necontenitele tale scri-sorl, prin earl aceste te rogi de apururea ca sä fie impérdtésca mea milostivä ple-care spre cele ce sunt spre bund stare si spre bunk' orinduéla pämintuldf i spreresuflarea I odihna raeleI, pentru care aI adeverit si al luminat 1 cu acest chip cesavIrsire facI, ce din inimä curatä a ta slujba.; deci fiind-ci esti slugä dréptä Im-perätiel mele i némul slugilor drepte ad i ispitit in tóte miscdrile tale, pentrucare si are Impérdtésca mea märire cdtre tine nemdrginita credintä i ipolipsis cenu s'a invrednicit nimenl din ceI mai Inainte de tine si cel asemenea tie si chel-tuescl téte chipurile tale la tóte trebuintele ce ti s'aii Ilicredintat i intdiii si pe urmiin numirile credinteI si a slugesciI tale supunerI, avénd sciinta celor maI adâncltaine, fiind exaporiton al prea puternicii mele impérätil, dupä cum cere credinta ta

râvnitóre plecare i fiind-cd téte scrisorile tale ad nebiruitä ipolipsis la Imperä-tésca mea mdrire, pentru acésta dar se ascultä tóte cererile tale si are tótä trecerea

credinta la Impérlitia mea si pedtru boerl i pentru ceI-lalti locuitorI a ta mär-turie i mäcar cd este sciut el se aduce cea cu dreptate miscare i dilute chipurlla acele ce cauth spre rInduéla si bung starea pämintuluI, este si acésta o lucraresi un rod al socotelelor i inteleptelor tale ispravi, cu Vote aceste In cat se vor


140 V. A. uREcua 328

tronuri române. i Cu t6te acestea, Al. Sutu erà giuerele luT Calimach.

aduce gi de acum Inainte cu cagluta plecare i supunere la poruncile tale gi la bunaorinduéla ta gi se vor sill cu ardtarea credinteI cätre puternica mea imperatie casa ispravescI, sd de tu gi de acum inainte pentru dingiI pana la atata acest fel demarturie, vor nagtigà i eI in tot chipul inaltele impt)rätescile ruck mile sub acope-raufintul ImpérdtesciI mile, ea sà aducI toti supugil dupä neclätitä datoria lor cudrepte bane miscari catre ocarmuitorul i stapánitorul locurilor gi ale terilor, la cartsunt datorI a avé tótá plecarea gi pe deplina supunere gi a intemera intre stapani-tori i intre supugl o asemenea rèspundere i legaturé, rodul gi folosia dintruacésta se aduce gi se Intérce catre MOO supugiI aceia. Decl pentru ca sé se Incre-dinteze toff boerii i raelele pdmintului Moldaviei, ca panä nand ti se va da impe-ratésca mea vole, ca sé cagtigl acea fala, a sarata, dupä nemarginita ta dorire im-peratescul met Malt prag, nu se vor scarbl niel se va tulburà sufletul lor niel deo schimbare de lucrurI, ce vel remané tu de apururi In slujba acésta cu proa de-plink putere, In cat se vor sill gi el cu nemarginitä silintil, ea sé implinésca dupaslugésca lor nebiruitä datoric impératescile mele porunci gi slujbe, vor avé totchipul de résuflare gi de odihna sub impérdtésca mea umbra, rugandu-se de apu-run sfintului Dumncçloú, dupd slugésca lor datorie, pentru slava, odihna i stralu-eirea inalteI mele imperatil i viéta i intdrirea Imperatesch mele stapanirt. Dupaimperatescul melt intru noroeire dat dint hatilnunaium, s'a dat acésta sfinta a meaporunca i Inadina mai mult pentru aratare i laminare laudelor, al caror te-at facutvrednic, spre fala gi lauda ta i spre credinta cinstei gi a ipolipsiel tale, i s'a alesde la imperatésea mea tabld un armdsar ales pricinuitor de laude, impodobit Cumare mdrire ca Divan rahti i ca oblacli gi-ti se trimite en acesta ce aduce acéstasfinta Impératésed porunca. DecI te vol incredinta tu, numitule Voevod, ca. 'mind totehipul de silintd i tóta puterea ta ca sé arati gi de acum inainte vrednice de laude

primite slujbe, dupa cum panh acutn, i sé chivernisesci i sé ocirmuesm térasé pui la cale gi sé ocarmuescl ale raeleI i sa savirgesm töte impératescile meleorinduell, ce-tt voiä poruncl prin *Mahe imperatescile mele porund i sa tritniti laimperatésca mea cetate multe zaherele i sé dal la local uncle este orinduit celede pe tot anal dupd datorie mademuri i sé Implinesct Vote obicinuitele deosebiteslujbe, cam cere de la tine impératia mea, gi puind tiftta puterea ta dupd nemigeatata datorie a multuml impördtésca mea norocita vointä, fùrà sa facl cea maI micasmintéla despre partea ta la acest fel de slujba, dupa cum gi pand acutn (care esteardtare de multumire Impératescri mele cdtre tine mile), vel cagtiga bogat de apu-rurea imperätésca mea induratd plecare la teite cererile i rugäciunile; vet intimpinàdar ca pagl plini de ciaste i slävitä primire pre pricinuitorul de bucurie gi deveselie impòrdtescul meti armäsar, läudandu-te i falindu-te cu dinsul, gi te velraga necontenit impreund cu totl boeril i locuitorh pdmintului, ca cu un glas,pentru neclatita intarixe i sdnatate imparätesciI mele märirl, gi veI pune tot chipulde silinth gi de supusa vointd a odihnitei pe deplin pe proa slivita mea imperatéscavointa ca savirsirea celor de maI sus slujbe, ferindu-te de cele in potriva. Porunchndeci imperätesce, ca sé sdvirgescI dupd Intelegere acesteI date pentru acéstä pricinacu chipul ce s'a aratat a mele impératescI poruncI, care cere färà de grog plecare

supunere la totI, ca sé se sole, crede impératesculuI meil seam.

Ca o dovadd mal mult de bunavointa, In care familia Calimach, re-mane la P6rta, fu si chemarea frateluT mai mic Iancu Calimach, fostulKapukehaia al DomnuluI Scarlat Calimach, la functiunea de DragomanImp6rätesc (1), macar di se pare ca prea putin scia limba turcéscd,

In anul 1194 pe la sfirsitul lunii Treztel in päzitul de Dumneleii Tarigrad.

Tdlmd cirea mehtupultd prea Inaltului Vizir.

Prea alesule intre Domnil celor din némul lui Mesie, intaiul din stapanitoriinémului lui Isus, astaçli Domnule al Moldaviei, sä se incheie sfirsiturile tale cubine. Tu, fiind-ca din inceputul ten te-ai aratat a fi din cele vestite intru laude simarturisite intru iscusite lueruri sdditä credinta si intelepciune, slugà a prea pu-ternicii imperatii, indestul s'a arätat din trecutele ispite i cercén l ce ai cheltuitCu strädanie silintei spre cunoscinta bunelor tale lucrtiri cdtre sAvirsirile inaltelorimperatescilor slujbe, ce s'ad v5Out dupä euviinth alcatuite cu tótà cea prin putintavrednicie a ta i ad fost la tine singura mangdiere a te MI si a te lduclà numal cucea catre prea inaltul i facetorul de bine Devlet, dreptate, credinta ta, atAL in ceadintäi cät si in cea de al doilea Dragomanie cu prea pläcute ale tale slujbe, din carepricinuindu-ti-se dobändire imperätescii bune ipolipsis i singureT stäpinitóre fo-lositórei bunei vointe cAtre tine, s'a rinduit pentru acésta in purtarea ta de grijäpamintul Moldaviei, ea sé ocárinuesci raelele cele supuse tie i sé sAvirseseL tótepricinile teril dupa tótä cuviinta. Decl prin ispita lucraril vederat ardanduse, canu numai te-ai purtat dupd firésca ta credinta i intelepciune cätre buna ocir-muire i laudata chibzuire a pamintuluT, ce inca numai din säditä vrednicia ta aTdepärtat ca totul i odihna, atät pentru cuprinderea i ocrotirea sAracilor raele cat

pentru buna savirsire tuturor prea strAlucitelor inalte porunci; acum dar, fiind-eä s'a dat Imperdtese vrednic de inchinAciune firman infrumusetat i intarit cusfint hatihumaium, pentru intemeierea i statornicia Domniei Tale si pentru cele-lalteimperatesei alte sfaturi, afarä dar si deosebit caimaua nóstré ce ti s'a scris nu-mai pentru acestea, spre mai luminata arätare pentru multumirile nóstre de ale talecredincióse lucran, cari pänd acum ai arAtat, prin buna chibzuire pricinilor ce tis'au poruncit tie i spre odihna raelelor ce sunt sub a ta oarmuire, ti se trimiteo blanä de samur impreunä i cu un armäsar impodobit spre acésta, ca sé portide grija a resplati cu multumirile cuviincióse pentru musadelele ce se fac cätre tineprecum mai sus se aratd, i pentru ea sé te arAti si de acum inainte cu te-La da-tornica credintä i fdrä preget silintä cätre poruncile i slujbele rinduiLe, i insfirsit pentru ea sé arAti Vota protimia ta si cit va fi putinta la tele acele ce secuvin i urmézd la datoria Domniel Tale, s'a scris inadins si ti se trimite acestmehtup al nostru, care luandu-1 cu ajutorul lui Dumneçleil, vel urmA intoemalprecum mai sus se aratä.

Cod Mitropoliel /avi, pag. 44.

(1) Acte qi Fragmente, II, p. 653.

329 DIN DOMNIA LUI ALEXANDRIT CALIMACH 141

si cd si in limba francesd nu era.' prea tare, pe cand, din contrd,Scarlat posea minunat acéstd limbd (1).

Acéstd inaintare la Dragomanat a 'di Iancu Calimach era si o prima'aplicare a decisiunif anterióre luate de P6rtd cu privire la cele patrufamilil fanariote destinate de ea a domnl in Principate si a ocupaDragomanatul PortiT.

CAP. IX.

Romana ineorporafï la State streine.

Nu putem, nu ne este permis a nu ne ocupa de fratil nostri rásle-titi de Principate, din vitregi mea Imprejurdrilor.

Basarabia, abia smulsd de la mama patrie, capëtd la 1813, in locul Epis-copatului vechiii de la Hotin, o Metropolie la Chisineti, care devinecapitala gubernieT Basarabiet Cunoscutul Gavriil, membru al Sinodu-luT RusieT, fost Metropolit Moldo-VlachieT si Exarch, esto numit de Im-p6ratul Alexandru Metropolit al eparchiel Ch4ineg §i Hotin.

Episcopul de Bender si Akerman este vicar al Metropolitulul deChisined-Hotin In Basarabia Rusa' anua' In 1812 un num6r de 789bisericT.

Pe langd acéstd noud Metropolie, se dispune organisarea unui se-minaril Despre limba de predare niel o mentiune.

Pentru spesele noun Metropolil se acordä mosiile manästirh. Chi-priana si dreptul de pereepere a ploconulul de cate 7 leí pe an de lafetele bisericesd (in loe de 10 cat plAtiail din vechime), afard de pro-topopT, blagociniT si preotil ertatT pentru bóld, bdtranete sail infirmi-tate. Asemenea se va luà taxd pe peciurl de cununie, si se dil Metro-polieT nou'6 80 de scutelnicT. si 40 pentru vicarul episcopal.

Biserica sf. Arhanghell Michail si Gavriil, metoc din vechime al ma-ndstirii Galata, se hotärèsce a fi bisericd Metropolitana*.

Ucazul imperial de organisarea noueT Metropolil acordä de o camdata mantinerea in Basarabia a privilegiilor si obiceiurilor moldove-nesdi do maT inainte.

Aceste dispositiunT propuse de Metropolitul Gavriil, Sinodul rusos°le aprobd si le supune intdriril ImpèratuluT, dupd ce consultd si peGubernatorul politicesc al BasarabieT, boerul Sturdza, si pdeerea pro-curorulul Sinodului en& Galitin.

(1) Acte 0, Fragmente, II, p. 560.

142 V. A. IIRECH1X 330

Cele-lalte dispositiunI se pot vedé In actele ad publicate :

Intru tot prea luminatul prea puternicul, marele Domn Imperat ei InsueI stapii.-nitor a tötä Rusia.

Intru tot prea supusä anaforà a Sinodului. Mitropolitul Gavril ce a fost laMoldo-Vlachia Exarch, socotind de trebuir4a a se Intemeià In provincia cea de pesteNistru, ce din nott s'a aläturat catre imperia Rusiel, In care provincie se afla maImult decät 700 biserict cu popeirele lor, o deosebith eparchie ei seminariti, ce atarnäasupra pricineI acesteia aceste puncte:

Eparchia acésta, fiind-ca otarmuirea provincieI s'a aeezat In Chieineä e'l fiind-cä la Hotin öre-cänd art fost ocArmuitorI episcopl, BA se numésed a ChieinéuluI eia Hotinului.

Eparchiel acesteia sä i se deä titlul de Mitropolie ei Exarchie, dupä deprindereatagmeI cei duhovnicesci de acolo, a avé o deosebità evlavie ei credintä catre sea-unul Metropolicesc, care sä aibä avezare In Chieineä, luAnd la socotinta SinoduluIa-1 rindul acesteI eparchif cuviinci6sa sa tréptd.

Eparchia acésta si aibä deosebitä pecete dupä Inchipuirea care a trimes-oExarchul Mitropolit.

Alcatuirea ei ocarmuirea eparchieI Exarchul Mitropolit o primesce asupra sa cuajutorul Vicariosului (sic), adecä vechilul care este Episcop BenderuluI ei al Aker-manulut.

Pentru statul acestei nouè eparchil s'au alcatuit de Exarchul Mitropolit acesturmator catastih de persöne:

a). Pentru Sobor.Protopop 1

Clucir orI Evtaxis 1

Preoff de sobor 2Diaconil . 3Citafi 4

Tagnza antdrefilor.Clopotari 2

b). Pentru casa Mitropolief.Eclisiarch care este vi Crsnaceiä 1

Iconom 1

Duhovnic 1

Iromonae 2Irodiaconi 2Logofet 1

c). .kentrzt dicasterie.Asesori 4Secretar 1

Ajutor de Secretar 1

Perivocic sad Palmacift 1

331 DIN DOMNIA Ltd ALERANDRII CAMMACH 143

Povicit saü logofét de tinutuel , . . , ; . 2

Cancelaristi 2ScriitorI pentru scrigre rtsésca 2

moldovenésca 2

Sträjarl sail pristavnici 4

Pentru invätätura copiilor acelor din tagma bisericésca sä se aseze seminariaa doue softie marl, dupä cum se aflà la alte eparchil.

Pentru cheltuéla Mitropoliei, a Dicasteriel si a Seminariel si a episcopulut vi-carios, Exarchul Mitropolit, necerênd ajutor de la haznaua imperatéscä, a aratataceste rnij16ce sail chipuri urmatiíre:

J. Pentru casa archieréseä sä se rinduésa manastirea Adormiril ce se numeseeChipriana, si se aflä apriipe de Chisinefi, cu mosiile eI i mosia Porcaril, care se aflaIn Basarabia si din vechitt aui fost ale acestel manastirI, cum si o mosie Rasedescit,ce se allá aprepe de PorcarI si din viile cele turcescl ce se afla la Akerman 7 de-,setine. Dar fiind cA manastirea Chipriana este inchinata la mandstirea Zugravu dela Sf. Agura.', rentru aceea de la casa archierésca se va trimite la acésta manastiretelte acelea ajut6re ce se numesce embatic, care si Oat acum trimit egumenii ma-nastirii Chiprianil, adeca ate 1.500 lei pe an, lar ArchimandrituluI acesteI manastirtAnthim sé i se dea de la casa archierésca cate 500 lei pe an, dad. va veal la ma-nastire de la Iai, unde el panä acum sub nume de Mil a remas.

Al 2lea. Obiceiul eel din vechiu färà schimbare s'a urmat de a se stringe de lapreoti i diaconl, sub nume de poclon al ArchiereuluI eparhieI cate (Pee lei si pen-tru softie cate 4 lei, sé se deà voie a se urrna insa cu imputinare, adeca in loc dec,lece let pe an al poclonulul sa se iea. cite 7 lei: de la fie-care preot i diacon, afarade protopopI, blagocini i preoti, ceI ertati din popor pentru 1361a, batranete saualta stricaciune trupésca.

Al 3-lea. Pentrn soborul Archiereului sé se rinduésea, pana la alta socotéla, bisericaSf. Arhangelul Michail diu orasul Chisineului, Ca este miloc m-ril Galata de la Iasi,care este inchinatä la scaunul PatriarchuluI de lerusalim.

Al 4-lea. Pentru facerea vesmintelor bisericescI i pentru zidirea caselor archieresci,cari niel ea cum se aflä, dar si însé.i manastirea Chiprianii t6te zidirele sunt pa-rasite si stricate, sa se deà voie a se da peciurl de cununie dupa obiceiul vechiu,ce este intärit cu chriscive domnesci, pentru aceste peciun eel ce se cununau platiaupana acum ate 5 lel fArá niel un banat, dar dacä se va luà acutu numai cate 3lei, apoI acésta micsurare se va socotl de mila.

Al 5-lea. Pentru slujbele easel MitropolieI, dupä asezarile de acolo, sä se rinduésca80 de scutelnicI, lar pentru Vicarios Episcop 40.

Al 6-lea. Pentru zidirea easel archieresci in orasul Chisineulni sä se hotaréscacuviinciosul loe, dupd alegerea Exarchulul si Mitropolit.

Al 7-lea. In chipul ocarmuirii acesteia a notfél eparchii, sa aibd Mitropolitul Exarchvoia a urmà dupä obiceiul de acolo, in cat de nu va fi de in potriva pravilelbrRusiel celor temeinice, politicescI si bisericescl, atat pentru norodul de acolo, carenu de mult s'a impreunat spre impératia Rusiel, cat si pentru-cä in politicéscaocarmuire de acolo s'au ingäduit a se urma privilegiile si obiceiurile moldovenescide mal inainte.

Al 8-lea. Spre aratarea indoitei ocrotifi a impératescii V6stre Mariri catre tagmaduhovnicésca de acolo, sé se scutéscä de tile havalele pämintuluI si de pastel si pelânga acésta sé fie apératI de strimtorirI de catre orindatoril de mosli, carI ieail de


la preotI i diaconl si de la slujitoril bisericesci dijma din ,seménatursi si din alterodurI intocmaI ca si de la téranl. Daca va avé a sa vie, sà se scutésca de banilvadrEtritului par& la 60 de vedre, lar preotiI numai pInEt la 30 vedre, asemeneablagocinul protopopuluI sa se scutéseä de 26 oI, iar preotiI de 15, cum si la desetinaprotopopul sa nu dea pre 25 stupI; iar preotil pe 15; dar dacà preotil vor avé viI,oi i stupI preste numärul arätat, apol vor fi datori a platl pentru ceea-ce va treceobidnuita in pdmint dare; acésta scutéla a avut tagma bisericéseá de acoloIn vremea stäpaniriI de mal nainte, insà nu totl, ci numaI unil din protopopipreotI. Drept aceea, acésta muted' va rémetné la prea 'Malta vointä. Langa acéstas'ar cadé ca argatil protopopilor, ai preotilor i aI diaconilor si nu fie supératl lahavalele Statulul, find numaI ceI ce vor fi burlad, iar birul impérätesc 11 vor plätl,

Pentru hrana preofilor, slujitorilor bisericesci in satele cele boeresci.

BoeriI mosinas1 aunt datorI a da preotilor i diaconilor, carI slujesc la bisericiledin satele lor, de hranä ch acésta orinduéla, adeca araturä de El kile, fin 8 fäldpreotulul si 6 diaconuluI Qi din cele 5 kile seménaturii si din numita proportie fäldde fin, cum si pentru imas de la preot pant"( la 15 capete vite marl si de la diaconOra la 12 vite, niel o dare sà nu kit mosinasul; iar avénd preotiI maI multA semé-naturii, fin i vite, vor da obicInuita dip* din seménatura cea de prisos, cum sipentru vitele cele de prisos, i pentru fin, dacA-I va trebul mai mult, se va impacicu mosinasul. Din rodurile pometurilor si din gradinele cele de Lang& casa nu vorplatl preotil si diaconfl nimica; asijderea niel banil easel nu-I vor da si nu vor faceniel o slujba la trebile mosinasuluI. Din vinul ce-1 fac din viile sale preotii çi dia-coniI pe mosia boerésca, se cade sá" deit mosinasuluI dijmEt dupd obiceiul pamin-tuluI; cum si daca vor face tutun, se cade sa dea obiclnuita plat& fiind-ca acesta seface pentru negutätorie. Preotil sah diaeonii nu al vole sil tie vin sah OVA Muturapentru vindare, pentra ca acésta privileghie o are mosinasul, insä vin dintea savie si altil lAutura chiar dintru casele sale sunt slobode a avé faril oprire dinpartea mosinasului si a cumpérit de unde vor vré. Intru acest chip sunt datorla urmit çi orindatorri mosiilor.

Pentru ca sá nu se arnestece moFinaqii la orinduelile bisericesci.Mosinasil nu se amesteca niel la o orInduélä ce se face din partea odirmuiril

duhovnicescI pentrii bisericile ce se and in satele lor, cum nicI o stapanire n'artasupra preotilor si slujitorilor bisericescl.

Pentru nunarul caselor care hotdrësce datoria mo,Fina.,sulza spre hrana preofilora fircovnicilor.

In care sat se afla Oita la 70 case crestinesei si este biserica, acolo sa fie unpreot, unul sail doi dascall si un ponomar (pitlimar), iar unde vor fi de la 70 plinäla 100, acolo sit fie doi preotI, lar de la 100 si mal mult, cätre doI preotI sa adaogesi un diacon. Pentru acesti preotl çi diaconI sunt datori mosinasil a da loe dehranä, dupá pontul cel mal de sus; iar dadt vor fi preotl sah diaconI mal multideck se hotarésee, apol mosinasul nu este dator pentru eel de prisos a da loe dehrand, iar acestia de prisos sunt datori cu mosinasul a face tocméli pentru ce voravé trebuinta, adeca pentru imas de vite, pentru finete çi pentru dijmä, insa di-

Anaiele A. R.Tom. XXILLMemoriile Seg. Isiorice. 10

333 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRII CAL1MACH 145

lele boerescului nu sunt datorI i aceotia de prisos a lucrii dascälul i ponomarul,cum oi vkluvele preotilor oi ale diaconilor, la teite bisericile, se cade sä fie slobodede lucrul boerescului sail al orIndatoruluI oi de alte cerefi, lar dijma vor da dupgobiceig.

Sfintul Sinod al Rusidl a luat In desbatere propunerile de malsus. Procurorul a sprijinit cererile de maI sus, formulându-le ast-f el:

1. Sii se rinduéscli' slobm,lenie preotilor si slujitorilor biserice.scI nu numaI dete dilrile haznaleI, pentru earl* oi gubernatorul politicesc, In al 4-lea pout al so-

cotinteI sale, aratg, dar oi in tigte cele-/alte pooline ale cor6nel, adecti de gooting, dedesetinä, de vädrgrit, de oI, stupl çi rimatori çi vinul chiar din drépta gospodfirialor, färä hottirirea de sum, ce a pus-o guvernatorul in al 5-lea pont al socotintelsale. Cererea acésta se intemeieazii intru acéstä socotélä, cà preotil oi slujitorii bi-sericesci aú hrana sa maI numaI din numitele go spodäriI ale lor, cäci locuitoril deacolo nu prea at obiceiii a ajutà tagma bisericésa din prisosurile averilor sale.Privilegia acésta ce o cere Exarchul, pentru ca sé fie slobolI slujitoril bisericescl,daseglil çi ponomaril, atérnä numal asupra eelor ce vor fi rinduitl sail hirotonisitIintru acéstä chemare oi sunt cu adevgrat in tagma duhovnicéscg aoezaff, lar nucel carI sunt din locuitoril prooti de acolo saü veniti, dupä obiceiul ce a fostpénä acum, oi purtaii slujba däscéliei oi a ponomariei pe o vreme, dupä toemélg,fárù statornicä aoezare, in locul cirora a inceput Exarchul acum a rindul stator-mel hirotonisip tircovnicI.

Al 2-lea. Spre infrinarea ofindatorilor saù cumpérätorilor moofflor impérätescIcei cu puterea contracturilor cu dinoil incheiate, ca eI sail orIndatoriI sé nu aibfiniel o atingere sail amestecare la casele preotilor saú slujitorilor bisericescI oi lattite de obote ale gospodärie/ caselor lor orI de ce fel oi ditd sumé vor avé, sé nuaibä a cere de la tagma duhovnicéscä niel o dare sail venit çi havalele çi boerescurl.

Al 3-lea, ca stépénirea mirenéscg sé nu se amestece in trebile duhovnicesci, sé sebotgraseä ca oi in Basarabia sé se caute oi sé se hotärasca pricinele cele duhovni-cescI, precum oi la Rosia, adecg numaI de cätre stgpénirea duhovnicéscd.

In sfiroitul argtdrilor acestora Exarchui a argtat çi acésta, cä' daca dupd mgt./.mea eparchiei EcaterinoslavuluI, ce se intinde peste 1.100 verste çi cuprinde douse'gubernil, a Ecaterinoslavului oi a Chersonulul cu provintia Tavriel cu Ostrovul Fi-nagoran, adecg cu pämintul ootenilor cazad l de Marea Négrä, se vor despärtl oi sevor adhogl spre eparchia ce din noil se alcgtuesce oi este megieoith cu gubernia Cherso-nuluI, bisericile ce se aflä pe cg.mpii Voziel çi sunt intre Bug oi mire Nistru, earl inginainte de vre-o 20 de ani ad fost o parte din Basarabia, unde se allá al eparchiei Eca-terinoslavuluI oraoul Teraopole cu tinutul, oraoele Dubisaril, Ovideopol oi Odessa,cum oi oraoul Vozia sail Ociacovul eu 6reol-carI sate oi o parte din tinutul Cherso-nul çi alte din tinutul Ocviopolulul, unde de t6te se vor dig nu mai mult de 100de biserici. ApoI acéstil aläturare nu numai cé ar intocml maI bine acéstä nouäeparchie, dar oi pentru norodul ce se aflä Cu locuinta acolo ar fi 6reoI-care man-ggiere, did pe ampurile Voziel, ca oi in Basarabia, locuesc Moldoveni, GrecI, Bul-garl çi felurl de limbi streine, dar RuoI prea putinI.

La cea maI de pe urmä sinodicescul Ober-procuror a mal argtat Sinodului sipentru cea prea înaltá vointh a Impgrätescii V6stre MilrirI, ce a trimis cfitre din-sul prin Generalul de artilerie Graf Aracciev, ca in seminaria duhovnicéscil ce se

146 V. A. URECHII 334

asézä in Basarabia sà se invete §i copii mirenescl, daca din partea duhovnicésdinu se vor intimpina niscal-va impedicarI, pana cand se vor face politicescISpre implinirea acesteI monarchicescI a impératescii Véstre vointe, Sinodul, nega-sind niel o impedicare spre a se invétà copiii mirenilor in seminaria cea duhov.nicésca a Basarabiei, a facut acum cuviinci6sa rinduéla.

Sinodul a desbätut cu deamänuntul i inchipuirea tuturor starilor imprejur malsus insemnate si a gäsit Cu cale :

1. Socotelile ce se cuprind in cea prea plecatä de mal Inainte intru tot supusäanaforà pentru intemeierea eparchiel in provintia Basarabiei i chipurile ce Mamaspre ocarmuirea acesteI eparchn i pentru trépta care se da feteI ExarchuluI si Mi-tropolit Gavril sä remae téte in puterea lor e langd acata se mal adaugá. :

Rinduirea pentru slujbele Mitropolitulul a 80 de scutelnicI si pentru Episcop40 si hotarirea pentru casa Mitropoliei din viile cele ce sunt la Akerman 7 desetinesä alba a fi de temeiul cel ce a trimis in socotinta sa Gubernatorul cel politicescIn pontul 1 si al 2-lea, asisderea i dupd al 3-lea pont, sä aibä voie Exarchul Mitro-polit ca, alegéndull loe pentru casa archieréseä, dupá cea mal inainte pentru acéstäcorespondentie cu Gubernatorul, sä faca invoiéla pentru cea de pe an plata pentrulocul ales cu vechilil manástirilor de peste hotar, carl sunt stapane acestei mosII.

Slobodind dupA cuprinderea pontului al 4-lea al socotintel Gullernatorului politi-cese pe totI preotil, diaeonii, dascalil si panomarn, cari vor fi Cu adevérat asezatI saahirotonisitl in chemarea acata, asemenea i vaduvele preotilor, diaconilor si sluji-torilor bisericesci de tóte därile, cazneleI si cele de obste havalele, sà se claruéscälor scutélii si de tiite a cazneleI posline, adecä : desetiná saa gostinä, de vadrarit,de stringerea din seménäturile lor, din pomete, de pe vite, de pe stup'i, Mea' de ho-lugre de suma, precum se folosesce cu aceste privileghii de obste tiStä tagma bise-ricésca la Rosia. Pe lana acestea sä fie apèrati de bite supérärile din partea orin-datorilor mosiilor ImpérätescI, ce atarnä catre cele mal sus numite ale lor economII,cum si ce atarnä asupra caselor lor, adecä a preotilor, diaconilor si slujitorilorbisericescI.

Intfirind pre al 6-lea, al 7-lea si al 8-lea pont al socotintel Gubernatorului po-liticesc, ce atara asupra tineriI cu hrana a slujitorilor bisericescl din satele boerescisi care atarna spre departarea boerilor de a se amesteca in orinduelile cele bise-ricesci si a metahirisl stäpanire asupra preotilor, diaconilor si a slujitorilor biseri-cescl, sä se adauge si acésta, cum ca ceea-ce se dice in pontul al 8-lea, pentru cas'a fie datorI slujitoril bisericesci a da stäpanilor mosiilor dijmä din rodurile gos-podariilor, de istov sä nu aibä a se intinde a supra dascälilor si a ponomarilor, carIsunt asezati si hirotonisiti, pentru cari in al 3-lea pont s'a gis, iar numaI asupraacelora ce vor fi in slujba dascalid dupá tocméla, pe o vreme, dupä obiceiul deacolo, panà cand cu incetul se va päräsl acest obieeiù, adeca spre a fi dascaliI tocmitide locuitorl cu anul, lar nu asezati de bisericésca ocarmuire cu statornicie.

Socotinta Gubernatorulul cea insemnatä in pontul al VIII-lea pentru numérulpreotilor si al slujitorilor bisericescI dupli suma caselor, primindu-se de pravilä sprea se botad numai masura datoriel mosinasilor, spre tinerea preotilor Cu hranä,ma.ne *futre altele a hotäri numérul de preoti si de tircovnicI la Vote bisericile, dupämäsura a ceI neapérate trebuinte, la socotinta i orinduirea archiereului eparclult

Cautarea si hotarirea pricinilor duhovnicesci in acéstä eparchie sA rémaeintru cea nemijlocità si deplina spanzurare de la ocarmuirea duhovnicéscä, intocmai


dupd acele pravile, carI sunt hotarite cu cele intemeiate ale Rosiel politiceseI i bi-sericesci legiuirl.

VII. Dupil aflarea eea cu cale In ardtdrile Exarchului Mitropolit insemnate de laeparchia Ecaterinoslavului, in care in diastima ce cuprinde ma't bine de o mie deverste se afld 789 biserici, sä se altitureze cdtre eparchie acata ce se intemeiazdacum. Bisericile cele ce se megiesesc cu dînsa i se aflä 'filtre Bug si intre Nistru,pe cdmpul Voziel si In orasele i satele cari atdrnil unele catre Ecaterinoslav,altele catre a Kazanului gubernie, carI de tóte nu sunt mal multe de ate 100 bi-serici; iar cdt atArnd asupra chipulul ocdrmuiril eparchicesci a pdrtii acesteia, cumsi asupra punerii la cale a celor duhovnicesci ce se afld Inteinsa, sd rdmând intrutóte dupä asezarea cea mal din nainte. Acest fel de punere la cale Sinodul, clandu-lela cea prea inaltd. a Impdräteseli Vóstre Mdriri luare aminte, cere prea inalte po-runelAsupra acestei anaforale a Sinodului Impératul Alexandru a pus resolu-

Mit sil fie si sd se urmeze dupä acésta,. Teplitz, August 21, 1813.

In 1818, Generalul Behmetiev propune o reorganisare a Basarabid;de sigur mal putin respectând nationalitatea romänd,1Imp6ratul aproblipunerea In lucrare pe un an, spre experimentare (1), i se pronuntämal ales pentru tëranI:

(1) Manifest al 12a Alexandru 12npérat a tótd Rusia.

Domnului Gheneral Leitenant Behmetief. Bine primind proiectul ce ai alcdtuit dom-nia-ta al obrazovaniel oblastiel Basarabiei si a osebite alciltuiri atingetóre de clima,ed cu mullumire ardt si printeacésta a mea deplina bunávointd.

Un asezdmint atäta de Insemnat, dupä mdrimea lucrului ce cuprinde el in sine,trebue ca mal intdift sä-1 intäréseä vremea si cercarea. Pentru acest sfirsit malinainte de a priml cea mai de pe urmä a mea intdrire, eft voesc ea dumn6-ta sd tepornescI a-1 aduce in lucrare, si In eurgerea anului urmittor cu luare amintepriveghezi cum vor merge t6te luerdrile dupd acésta. Aceste din noil alcdtuiri seIntemeiézä pe pravilele insemnate de cätre mine si prin povèluirea dati duma&tale spre a te sluji, acesta a fost supus la cea cu bunti intelepciune socotinth asfatului inchegat din bärbatI, cärora starea si celor In fiintä nevol pdmintulul acestuiale sunt cunoscute. Acesteasi slujesc singure lorusI de credintä, inchezisluire sivor fi Implinite Intocmai i cu sporire fiind mArturisirea caa dréptä si din curathinimä dorinta a locuitorilor oblastiei acesteia, ett am voit sd véd acéstd dorintdimplinitä prin mijlocirea punerilor la cale ce incredintdm domniel-tale acum de. ale aduce in lucrare si cu care näddjduese cá vor veni la starea inflorirei sub ocro-tirea oarmuiril ce se osebesce cu sloboçlenia pravilelor e! i Incd mai virtos cunepdrtinirea cu asprime ce este neapdratd pentru o Intocmal aducere a celorlucrare. Oblastia Basarabiei ¡si päzesce a sa Inchegare de norod, pentru aceea siprimesce si osebit chip de oarmuire; dar scoposul med este plecat nu spre aceeaeä acest fdrä de rntisurd bine si tóte cele ce curg dinteacesta sA fie cu osebirenumaI a vre-unei stári din locuitori, ci tott trebue sd aibit acdstil impartdsireintru o dréptä mdsurä s't inca mal cu dinadinsul lucriltorii de pdmint sd se afle intru

148 V. A. IIRECIIIA 336

In Arde semnalam, la Iulie 18I4, petitiunea cleruluY roman, dat4 laImp6ratul-rege, cerêndu-i ca la mórtea Episcopulul Paye' Avacumasa se dea voie Romanilor a alege pentru Arad un Episcop romanesc(1).

In urrea congresulul de la Viena (1815) i a incheerii SfintsT Ali-ante, o reactiune absolutistica infrico§ata, dice G. Baritiil, ptIrcecRuddin Viena, strinsese in c6rde t6te pop6rele Europel, de incetasece progres, care n'ar fi purces din gratia respectivelor guverne.in Sibiiil §i In Blagiii, stagnatiune §i regres in loc de parA inainte.«cura de carg ajunsesp a fi stricta pana la ridicol ; chiar §i cjp cartilecrituale le era frica qi pretindeail pa sa fie censurate. CartI scolastiM

acest bine fnceput spre o desfätata ferieire a sérteI lor; el sunt obositI de giunghiuce de demult a fost pus asupra lor prin läcomie i neeunoseintá.

Acea statorpieä si tare privighpre a ocarmqirii trame o razimp spre a fi efslobodf de un asemenea cumplit red; socotinta spre a lips1 scutelnicil 41 o bineprimesc intru Valí puterea; mie imi este cu priintä a vedé in acéstä drépta m'A-sura visteria mijleicelor acelora, carl ocarmuirea le intrebuintéza spre a descoperlacestei pärfi de loe drumuri catre adevérata sporire Intru ale luminäril; incredin-tam dumi-tale ca mal Mala de orI-ce sä se fndrepteze marea aminte a dumi-tale spretelte acele ce se vor atinge de apéstä socotintä dulni-tale i ve'l alatui pentru acestproiect de asezämint, care sp va lafatosa rafe de 14 'verilavno-sqvet a oblastief spreintarire; tot-deauna ali trebuit sa. se aseze In Basarabia si multe Inca réman a sesfivfirsl; isveirele sunt imbelsugate, fnlesnirile spre a se Indrepta aceste fu folos suntgata; dumi-tale ed sunt dator Cu l'astá mare slujba; r'émane numaf a se aduce fn-lesnirile aceste In lucrare eu a curateniel scoposurilor, cu o plecare statornica.am vèdut parte din locul acesta, pii faca q voia mal vedé, de va fi yointacela3 Frpa-t'ah; nadäjduesc a da. Inteinsa la fieste-care päsire rodurile alcatuirilof ?pele siimpreunä cu acésta cercärile oslirdiel si ale rivnef cinoynicilor, carora pazirea acestoralcOtuirI va fi incredintata.

Voiesc ea tuturor autoritä'tilor oblastief acesteia sA faci dumni-ta cunoscutä cu-prinderea acestui al metí rescript.

Fiind luminat p'ázitor scoposurilor mele, vel fi dator a luà séma si a supunesi pe altif sä privigheze cu neadormire asupra a téta lucrarea acestel din notiasezirf si asupra tuturor cinovnicilor ce vor fi In olaturile oblastiei acesteia;dumné-ta fära de mijlocire vei aduce la sciinta mea pentru tate cele ce veI fnsemna;mie cu priintä imi va fi a inviosl cu semnele multumirii mele pe top acel carl,1ntru urmärile lor, se povétuesc de cantinele sfintel InvétaturI a bunelor naravurl,lar acei carl din nenorocire se vor plecà la nazärite mäguliturf ale desertáciuniI siale necuviintel nu numal ca vor fi lipsiti de a nu avé impä'rtäsire Intru ale ocar-muiref, dar sí pedépsä spre pildé. vor suferl.

Sunt al dumi-tale plecat spre bine. Acel original este iscalit cu Insäsf mana Im-pératescif Sale Mirirf, asa:

Alexandra.In Chisinki, Aprilie 29, 1818.

(1) Acad. XLVII , 238.

337 DIN DOMNIA Lul ALEXANDRU CALIMACR 149

(1) G. Barithl, Peirti alese din Istoria Transilvanief., vol. I, p. 662.

cprecum a fost gramatica latind-romana a luI G. *incai nu se maleputeati tiparl . In col vreo 60 de aril e0sera din tipografia de la Bla§ifimulte carp' bisericeset Acestea nu puteail fi Introduse In Principate,ca banuite de schismd apuséna. Neguttiorit bra§ovenI recurseserd atuncila un mijloc nu proa recomandabil, dar care le reu§1: ei rupserap6rta, adeca coperta cartilor din Bla§iii §i le pusera coperte, ca §i candar fi fost tiparite In Bra§ov, adeca In o eparhie greco-ortodoxaa§a, serie G. Bartiù, trecurd din ele multe, maI ales In Moldova.

F6metea gróznica IntImplata In Ardél in érna din 1816-1817 re-duse pe bietiI romanl la necesitatea de a emigra. Cu miile se stra-mutará In Principate. Turcia frivol Domnitorilor Caragea i CalimachBA permita exportarea In Arad de grane, dar tot erati prea scumpeca sa pótd teal acolo bietil téranl, earl se nutriail cu cocenI vechI depapu§ohl tocatT marunt i macinatI de m amaliga. §i in prima-vara cuburuent In 1817 se Mai recolta buna i Inceta f6metea.

In 1816, Impèratul AustrieI calkorl prin Bucovina §i Ardél. Amvklut cum la Sibiiü 11 intImpina o delegatiune de boeil de al lu'lCaragea.

Nimic nu dobandirä RomaniI din Ardél i niel eel din Bucovinadin asemenea cal'étorie, decal ca, eu rescriptul din 17 Maiti 1819 §icu o instructiune separata', Impgratul trimise In Transilvania o co-misiune de barbatl ungurI, proprietarI din Ungaria, cu scop ea al fiemai impartiali, sA faca delimitare a tuturor mo§iilor de ori-ce na-tura, earl pe atunel erail In folosinta iobagilor, i1erilor (inquilinI),curiali§tilor i taxali§tilor. La indeplinirea misiunil acesteI comisiunIpuneati tot felul de pedid l unguril proprietarI ardelenl, a§à ca de abiala 1846 se realisa acésta lucrare, menita a mal u§ura de obligatiunileiobagie'l pe Roman'l (1).

150 V. A. UREMIA. 338

din domnia lui alexandru calimach - … · moldova calimach nu gaga destul de pompase titluri de...

Documents