DIMITRIOSnr.44 – februarie 2014

foaia parohială a Bisericii Sf. Dumitru - Poştă

www.sfantuldumitruposta.ro

Cuvântul SăptămâniiCuvântul Săptămânii

Examenul veşnicieiExamenul veşnicieipr. paroh Mihai Gojgar

De fiecare dată când auzim cuvântul „judecată”, un fior de teamă ne încearcă simţirea, ca şi cum ne-am transpune instantaneu în mijlocul unui vast proces care ne acuză. Oare de ce, totuşi, în Duminica Lăsatului sec de carne, din calendarele ortodoxe aflăm că acest popas din anul liturgic se mai numeşte şi Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi? Nu este acesta un soi de pleonasm? Nu, şi vom explica de ce. Judecata de la sfârşitul lumii este una aşteptată, într-un mod paradoxal, previzibilă. Aşteptată deoarece ea este parte a mărturisirii noastre de credinţă: „Aştept învierea morţilor”, bine-ştiind faptul că învierea morţilor este strâns legată de această judecată universală la care este chemată omenirea. O „citaţie” pe care nu o putem evita, aşa cum nici deznodământul nostru personal nu îl putem eluda. De ce Sfinţii Părinţi, inspiraţi de Duhul Sfânt, au introdus în alcătuirea Crezului nostru această formulă care frământă conştiinţele noastre? De ce trebuie să spunem că „aşteptăm”, cu aspect de dorinţă, „învierea morţilor”? Realitatea crudă este că oamenii se tem de moarte, de sfârşit, de judecată. Cum de suntem îndemnaţi să exprimăm o confesiune pe care nu o înţelegem şi...nu prea o dorim împlinită curând? Poate că toate acestea se întâmplă deoarece, sărăciţi spiritual, nu mai acceptăm primatul sufletului asupra trupului şi, afundaţi în haosul adânc al preocupărilor noastre de soi individualist, prelungirea la maximum şi confortul vieţii au devenit ţinta existenţei noastre. Dacă existenţă se poate numi înşirarea unor ani fără Dumnezeu. În aceste condiţii, sfinţii care îşi doreau un sfârşit liniştit, în pace, fără să aibă vreo strângere de inimă în privinţa eventualei sale proximităţi, ne par de neînţeles. Aşadar, esenţa problemei stă în faptul că noi ne temem de moarte şi, implicit, de judecată. Dar de ce trebuie să ne fie teamă de un examen la care ştim întrebările dinainte? „Ai hrănit pe cei flămânzi? Ai stins suferinţa celui însetat? Ai fost amabil cu cei străini? Ai dăruit haine celui care era ponosit? Ai mângâiat mâna celui bolnav? Ai alinat disperarea celui ce-şi pierduse libertatea?” Păi, la câte examene serioase ai şansa de a cunoaşte dinainte solicitarea profesorului? Iar acesta este cel mai important dintre examenele noastre, pentru că

verdictul, „calificativul”, ne sorteşte pentru veşnicie fericirea sau abisul singurătăţii chinuitoare. Normal ar fi ca de acest test al eternităţii să nu ne temem, deoarece ar trebui să putem face o autoevaluare, nu? Fiecare ştie în ce măsură a făcut toate acele fapte de milostenie care constituie grila de examinare. Problema este că ne scapă din vedere mulţimea situaţiilor în care binele era una dintre opţiuni, iar noi, din nepăsare, neştiinţă sau uitare nu l-am împlinit. Examenul se complică. Nu este doar aritmetică, este mai degrabă o apreciere a felului în care studentul şi-a împlinit vocaţia dăruită din început, a modului în care şi-a folosit darurile primite. Acesta este motivul pentru care deznodământul examenului este un mister. Şi, logic, în discuţie fiind fericirea sau nefericirea ulterioare, frica ce ne cuprinde cu ocazia acestui eveniment cosmic. Ar putea fi şi vreun avocat al apărării care să conteste exigenţa judecăţii, deoarece este, efectiv, foarte greu, prea greu, să fii om şi să faci binele mereu. Va primi un răspuns ferm, care exclude varianta vreunei riposte. Judecătorul este Mântuitorul Hristos, Dumnezeu-Omul, Cel care mai înainte a simţit foamea în pustiul Qarantaniei, a însetat pe Cruce, a fost respins de ai Săi, ale Cărui mâini au fost legate, Care a stat gol în faţa maicii Sale în agonie pe Golgota şi a înroşit sfântul lemn cu Preacuratul Său Sânge. Aşa că nu degeaba Hristos este Dreptul-Judecător, pentru că El a gustat mai înainte din toate suferinţele omeneşti posibile şi cunoaşte amărăciunea lor. Şi de aceea ne-a pus în faţă un drum prin care putem ajunge la El doar prin oamenii ce ne ies în cale. Să dea Dumnezeu ca la capăt să auzim: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii”. Dar ca să auzim această chemare, trebuie să ne implicăm. Vă rugăm să o faceţi alături de noi.

mpreună, pentru Biserica SfâNTUL DumitruÎmpreună, pentru Biserica SfâNTUL DumitruÎTeodora Poptean

Sâmbătă 15 februarie, parohia Sfântul Dumitru a organizat un pelerinaj la Mănăstirea Caraiman din Bușteni. Scopul a fost întrunirea membrilor proaspăt aleși ai Consiliului și Comitetului parohial. Pentru cei 40 de participanți a fost un prilej de cunoaștere, relaxare și, nu în ultimul rând, de asumare a unor responsabilități menite să întărească comunitatea bisericii. Pe parcursul călătoriei cu autocarul, părintele Mihai ne-a oferit sandviciuri calde, prăjituri și o frumoasă expunere a istoricului Bisericii Sfântul Dumitru. După o reculegere la sfintele icoane, ne-am așezat la lucru până seara, cu o pauză pentru un prânz cum numai în astfel de lăcașuri ai ocazia să guști. La finalul întrunirii noastre, am căzut de acord asupra obiectivelor pe care fiecare serviciu din cadrul comitetului parohial dorește să le ducă la îndeplinire, în speranța că Biserica Sfântul Dumitru va fi un real sprijin nu numai pentru cei din comunitatea deja închegată, ci și pentru cât mai mulți oameni cu nevoi speciale. Membrii serviciului social se vor implica în identificarea persoanelor defavorizate, a necesităților acestora și găsirea resurselor/bugetelor necesare rezolvării cazurilor. Acestea vor fi mediatizate periodic la avizierul bisericii și în ziarul Dimitrios. Activitatea se va realiza în baza unor documente care fac dovada cazului social și în colaborare cu Asociația social-filantropică Din aproape în aproape, din care fac parte membri ai comunității noastre. Se dorește evidențierea acțiunilor acestei asociații prin intermediul unui site și a unor materiale de prezentare. O foarte frumoasă intenție a membrilor acestui serviciu este coșul cu alimente pentru persoane defavorizate care va fi pus la intrarea în biserică. Serviciul misionar și-a propus realizarea de schimburi culturale și misionare cu alte asociații, precum și organizarea

studenților (Biserica Sfântul Dumitru este Paraclis Universitar). Serviciul tineret va colabora cu serviciul social pentru identificarea copiilor și tinerilor care au nevoie de ajutor. Pentru aceștia se dorește organizarea de ieșiri în aer liber, activități sportive, tabere și meditații pentru diverse discipline școlare. Tot membrii serviciului tineret vor organiza seri în care se vor viziona filme și repetiţii pentru corul bisericii. Serviciul cultural va sprijini toate aceste obiective prin vizibilitate în rețelele de socializare, foaia parohială și materiale promoționale de prezentare. Serile catehetice vor fi susținute prin invitați speciali care vor dezbate pe teme de interes. Serviciul administrativ - gospodăresc este cel care se ocupă de întreținerea bisericii, panotarea de informaţii pe schelele bisericii și la avizier. Sunt multe de făcut. E nevoie de oameni, de bani, de timp. E nevoie și de tine, cel care citești acum. Sigur poți ajuta cu ceva. Te așteptăm să vii alături de noi.

unui pelerinaj o dată la două luni. Atelierele de creație, în cadrul cărora se vor lucra manual obiecte personalizate și care vor fi vândute la pangarul bisericii, este un alt obiectiv al acestui serviciu. Fondurile obținute vor sprijini activitatea socială. Misionarii noștri se vor ocupa și de gustările servite participanților la Sfânta Liturghie, şi o mai bună organizare a hramurilor bisericii și promovarea serilor catehetice în rândul

diac. Bogdan Bădiţă

Rânduieli practice la început de postRânduieli practice la început de post

Postul Paştilor este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, de aceea în popor e numit, în general, Postul Mare. Se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din rai (a lăsatului sec de branză) şi postim până în seara Sâmbetei din Săptamâna Patimilor, inclusiv. Duminica aceasta, 22 februarie, se lasă sec de carne. Deci, până pe 2 martie mai putem consuma brânză, lapte, ouă şi peşte, inclusiv în zilele de miercuri şi vineri. Ne permitem să atragem atenţia că, deşi este posibil să fie multe vizite naşi-fini, mai ales pe 2 martie, în ziua lăsatului de sec, frumoasa rânduială are un aspect duhovnicesc. Trebuie să ne cerem iertare unii de la alţii, să ne întâlnim cu bucurie. Nu ar trebui să se înţeleagă ziua ca una cu exces de mâncare şi băutură, iar dacă va rămâne ceva, să se consume în zilele următoare, că e păcat să se arunce. Prima săptămână din Postul Mare ne aşează în faţă multe modele de pocăinţă prin intonarea Canonului Sfântului Andrei Criteanul, o rugăciune de câteva sute de strofe. Această slujbă este rânduită a se citi în primele patru zile din Postul Paştelui, împărţită în mod corespunzător celor patru seri, iar întregul Canon al Sfântului Andrei Criteanul, care este destul de lung (în jur de patru ore), se ţine în întregime în mijlocul săptămânii a cincea din post. La Biserica Sfântul Dumitru va fi oficiat în fiecare seară (3-6 martie, de la ora 18). Menţionăm că în Postul Paştelui se săvârşeşte minunata rânduială a Liturghiei Darurilor mai-Înainte Sfinţite. În lăcaşul nostru,

File din istoria bisericii sf. Dumitru mahalaua bălăceanului–File din istoria bisericii sf. Dumitru mahalaua bălăceanului–

pr. paroh Mihai Gojgar

Mahalaua Bălăceanului era cunoscută în secolul al XVIII-lea şi sub numele de Mahalaua Bisericii de Jurământ. Este vorba de biserica din mahala cu hramul Sfântul Dumitru, clădită din lemn de boierii Bălăceni, în secolul al XVI-lea şi reparată de Badea Bălăceanu în 1674. Avea denumirea de Biserica de Jurământ pentru că aici se făceau jurămintele solemne, pârâtul sau acuzatorul încingându-se în faţa arhiereului şi preoţilor cu Brâul Preacuratei, jurând lângă uşa altarului că vor spune adevărul şi numai adevărul. Mahalaua Bălăcenilor este considerată una dintre cele mai vechi mahalale bucureştene. De altfel, Bălăcenii sunt atestaţi printre primii boieri care şi-au făcut case în Bucureşti. În anul 1713, cumplita epidemie de ciumă care s-a abătut asupra Bucureştilor a afectat cel mai mult locuitorii acestei mahalale. Principala arteră de circulaţie a mahalalei era cunoscută în secolul al XVII-lea sub numele de „uliţa care duce spre Poarta de sus a Curţii domneşti”, în secolul al XVIII-lea sub numele de Uliţa işlicarilor, apoi în secolul al XIX-lea sub numele de Uliţa franţuzească. Cariera boierului Badea Bălăcianu, pomenit în fruntea listei noastre de ctitori în rugăciuni, aşa după cum ştiţi, este bine-cunoscută

din documente şi cronici. I se zicea şi „Uşurelu” şi „Contoş”. A fost, succesiv, al doilea postelnic la 1653 (subordonat al postelnicului, cel care avea în grijă camera de dormit a domnului şi organiza audienţele la domn. Postelnicul era cel mai apropiat şi cel mai de încredere sfetnic al domnului şi administra toate slugile de la curte. Avea, de asemenea, însărcinarea să primească ambasadorii şi să-i prezinte domnitorului), vătaf la 1657 (administrator al Curţii Domneşti), mare agă la 1665 (un fel de inspector general al forţelor de ordine, al poliţiei), mare serdar la 1671 (boier de rang mijlociu, comandant al cavaleriei. Interesant, pentru istoria numelui bisericii noastre că marele serdar conducea şi... serviciul de poştă), mare clucer anul următor (boier care supraveghea depozitele de alimente ale curţii şi făcea aprovizionările pentru bucătăria domnească), a luat parte la bătălia de la Hotin din 1673, a fost ispravnic al scaunului Bucureştilor la 1674 (un fel de primar al Capitalei), mare vornic la 1678 (atribuţii cam de ministru de interne şi de justiţie), iarăşi ispravnic al scaunului la 1686 şi a murit la 1687. Numele de „biserica Bălăcianului”, de „locul Bălăcianului”, de „mahalaua Bălăcianului” s-au păstrat până în secolul XIX.

slujba se va oficia în fiecare vineri, de la ora 18. În post nu mâncăm carne, ouă, brânză . De asemenea postim de peşte, vin şi untdelemn . În acest post este dezlegare la vin şi untdelemn duminica, pe 9 Martie de Sfinţii 40 de Mucenici şi la Buna-Vestire. Dezlegare la peşte se face doar de două ori în acest post, de Buna-Vestire -25 martie şi în Duminica Floriilor. Mai sunt zile de ajunare totală, adică zile aliturgice, în care nu se mănâncă nimic. Însă pentru a ţine un post uşor şi folositor este nevoie de rugăciune, credinţă şi multe fapte bune. Post binecuvântat!

Luni, 17 martie, de la ora 19, vă invităm la Seara Catehetică. Invitat special va fi Psih. Dr. Simona Ciobanu. După succesul serii din 20 ianuarie, care a avut ca temă Inteligenţa emoţională, la mijlocul lunii martie vom aborda problema inconştientului şi a mecanismelor de apărare. Atât conferenţiarul, dar şi noi ceilalţi, ne vom bucura să participaţi cu întrebări şi cu alţi prieteni alături.

RO 02 RZBR 0000 0600 1219 1317 – LEIRO 18 RZBR 0000 0600 1435 9658 – EURORO 93 RZBR 0000 0600 1435 9666 – USDRaiffeisen Bank, Agenţia Decebal.

Pentru a primi varianta originală a revistei ”Dimitrios” trimiteţi un mail la adresa revista.dimitrios@yahoo.com cu titlul ”ABONARE”

Oricine este dornic să scrie şi să contribuie cu articole pentru revista ”Dimitrios” este binevenit! Dacă aveţi gânduri şi idei pe care le consideraţi potrivite pentru a apărea în ”Dimitrios” înşiraţi-le într-un articol de 300-400 de cuvinte şi trimiteţi-l la adresa revista.dimitrios@yahoo.com. În cel mai scurt timp posibil vă vom anunţa dacă este potrivit şi în ce număr urmează să fie publicat! Bine primite vor fi toate cuvintele menite să ne îndrepte, mângâie, sfătuiască, laude, critice. Vă mulţumim!

BisericaSf. Dumitru – Poştă

Str. Franceză Nr.1Sector 3, Bucureşti

0727 394 631

Program liturgicDuminică 8.00 – Utrenia şi Sf. LiturghieLuni 18.00 – Program de spovedanie 19.00 – Seară CateheticăMiercuri 18.00 – Sfânta taină a MasluluiVineri 18.00 – AcatistSâmbătă 10.00 - Parastas

Vă invităm să urmăriţi activitatea Bisericii Sf. Dumitru – Poştă pe site-ul:

Ne-am bucura să ne trimiteţi păreri, idei şi răspunsuri, accesând paginile: Predici / Oameni / Ce-i de făcut / Cum poţi ajuta

De asemenea, pe site veţi putea găsi toate numerele din “Dimitrios” în variantă digitală, rezumatele serilor catehetice şi multe altele.Vă aşteptăm cu nerăbdare!

24.02.2014 – Moartea, judecata personală şi viaţa veşnică - cap. 1 de la Ioan

Moartea ca trecere de la viaţa temporală la viaţa eternăNemurirea sufletuluiJudecata particulară şi consecinţele ei pentru starea sufletelor

3.03.2014 - Postul Sfintelor Paşti – istoric, importanţă, simbolism – cap. 2 de la Ioan

10.03.2014 – Sfârşitul lumii – cap. 3 de la IoanSfârşitul chipului actual al lumii şi desăvârşirea eiChipul înnoit al lumiiNatura trupurilor înviateJudecata universală

Programul serilor catehetice Februarie - Martie 2014

FORMULAR 230FORMULAR 230Biserica Sfântul Dumitru este recunoscătoare celor care sprijină eforturile de consolidare şi restaurare. Vă invităm să completaţi formularul 230 şi să direcţionaţi către lăcaşul nostru 2% din impozitul pe venitul din 2013. Nu înseamnă nici o cheltuială, pentru că acel impozit deja a fost reţinut de stat. Este dreptul dumneavoastră să vă exprimaţi în acest mod afecţiunea faţă de o instituţie. Formularul 230 îl puteţi găsi pe site-ul nostru, la pagina Cum poti ajuta: http://sfantuldumitruposta.ro/ce-i-de-facut/cum-poti-ajuta/. De asemenea, el se află la pangar şi poate fi completat şi lăsat în biserică. Dacă ştiti şi alte persoane care ar putea completa formularul 230 pentru noi, am fi încântaţi. Formalităţile legate de depunerea documentului le vom realiza noi. Tot ce trebuie să faceţi este să completaţi datele personale şi să semnaţi. Nu este nevoie de fişa fiscală şi nu trebuie completată suma care se direcţionează. Se poate direcţiona 2% din impozitul pe venit şi de către persoanele care desfăşoară activităţi independente, prin intermediul formularului 200 ( chiar dacă au ca sistem de impunere norma de venit). Noutatea legislativă se referă la sponsorizările din impozitul pe profit: …cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:

1. 3 la mie din cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul «cifra de afaceri» această limită se determină potrivit normelor;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează

în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.Vă mulţumim!

Dată fiind apropierea sărbătorilor lunii martie, vă invităm pe data de 25 februarie (ora 17.30), la atelierele de creație de mărțișoare și felicitări.

Produsele vor rămâne spre vânzare la pangarul bisericii și banii strânși vor fi folosiți pentru acțiunile social-filantropice din perioada pascală. Pentru o bună organizare vă rugăm să confirmați prezența, contactând-o pe dna. preoteasă Oana Gojgar (tel. 0729127370). Materialele sunt asigurate de Biserica Sfântul Dumitru. Vă așteptăm cu drag!

mailto:revista.dimitrios@yahoo.commailto:revista.dimitrios@yahoo.com

Slide 1Slide 2Slide 3Slide 4