CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI nr . 5 (262) 16 mart ie 2009 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Adeseori în viaþã, a câºtiga obãtãlie nu înseamnã neapãrat cã eºtiun adevãrat învingãtor. Dar poþi fi unînvingãtor, unul adevãrat, dacã luptata a fost una dreaptã ºi dacã ai ºtiut sãpui totul, toatã fiinþa, în slujba crezuluisuprem.

Dialogul cu domnul locotenent-colonel Pârgulescu a avut loc într-un moment potrivit pen-tru trecerea în revistã a realizãrilor Batalionului 290Aprovizionare, primirea drapelului de luptã.

Un ofiþer ambiþios, cu voinþa ºi dorinþa de a explica ºialtora ceea ce ºtie, demn, modest, preocupat sã lase contin-uatori ºi sã sãdeascã idei din care urmaºii sã culeagã“poame dulci”.

Un „mincinos” la curtea Zeului Hephaistos

Încet, ne-a pãrãsit ºi februarie, emisarul dragostei încuplu, al mesajelor amoroase. Luna lui Cupidon ne-aîmbãtat sistematic cu licoarea zeilor ºi ne-a fãcut sã avemsufletele pline de iubire.

Martie este luna careridicã femeia la nivelulde zeiþã, ea devenind ceamai rãsfãþatã persoanã.De 8 martie, femeile, fieele mame sau nu, suntsãrbãtorite de soþi, copii,prieteni sau rude. Florileºi cadourile sunt la marecãutare. Este ziua cândse îmbinã armonios atu-urile femeilor.

Vasile URSACHE, comisar-ºef în Ministerul Admin-istraþiei ºi Internelor, format la ºcoala ofiþerilor degrãniceri în anul 1981, ºi-a lansat în cel mai strategic modvolumul „Epistole cãtre Hephaistos”. De pe ce platformã?De la Uniunea Scriitorilor din România, din salaoglinzilor, la un sfârºit de februarie desprins cu nonºalanþãdin corola cu grade incandescente, în faþa unui auditoriuîmbãtat de plãcerea pentru poezie. Arareori, s-a purtat pescena prezentãrilor publicistice o modã ce cucereºte prinesteticã, emoþie ºi raþiune. Dacã sunt de complezenþãadjectivele? Intervenþia ca moderator a lui ªtefanMITROI, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor, teleor-mãnean prin genezã, prieten de condei al autorului ºi exce-lent comunicator sugestiv, orientãrile în structurile deadâncime ale celor 49 de sonete publicate la Editura „CDPress” Bucureºti fãcute de cãtre actorul EugenªTEFÃNESCU, scriitorul, criticul ºi poetul RaduCÂRNECI, interpreþii de muzicã uºoarã, clasicã ºi popu-larã care au acordat pe propriile registre de înþelegeremetaforele ºi comparaþiile lui Vasile URSACHE înlãturãorice bãnuialã.

Pe data de 7 martie, marile agenþii de presã au relatatevenimentul spaþial al zilei - lansarea misiunii Kepler,prima din seria observatoarelor astronomice ce urmeazãsã fie efectuate în 2009, anul internaþional al astronomiei.O rachetã Delta 2 a ridicat la ora 03:49 GMT de la bazaCape Canaveral satelitul care poartã numele celebruluiastronom. Racheta Delta 2 a marcat cel de-al 141-leazbor de la debutul sãu în anul 1989 dintre care 139 aufost cu succes. Mai mult, de la ultimul incident petrecutîn mai 1997 acesta a fost cel de-al 86-lea zbor consecu-tiv concretizat cu succes ºi al doilea de anul acesta (dupãlansarea satelitului NOAA-N Prime de pe 6 februarie).

Femeia de lângã noi

Simbolul devotamentului,credinþei,

ordinii ºi disciplineiSergentul-major

Claudiu CHIRA, dinBatalionul 21 Vânã-

tori de Munte „General Leonard Mociulschi”, acãzut la datorie pe 26 februarie, în Afganistan.El se afla într-o misiune de patrulare peAutostrada A1 (Qalat – Kabul). AutovehicululHumwee, în care se afla militarul, era al doileaîntr-o coloanã de cinci maºini ºi a trecut pesteun dispozitiv exploziv improvizat (I.E.D) ime-diat dupã prânz (15.30 ora României).

În urma exploziei, sergentul-major ClaudiuCHIRA a fost grav rãnit. A primit asistenþãmedicalã la faþa locului ºi a fost evacuat cu unelicopter. Pe timpul transportului spre spitalul

din Kandahar, sub-ofiþerul a decedat.

Claudiu CHIRAavea 30 de ani ºi eraangajat al MinisteruluiApãrãrii Naþionale din2007. În Afganistan seafla la a doua misiune.Prima datã a fost înIrak.

Era „un om deosebit,care-ºi dãdea ºi cãmaºade pe el pentru un cama-rad”, aºa cum spuncolegii lui. (pag. 7)

A revenit în cazarmaîn care ºi-a început cariera

Lansarea satelitului Kepler

E r o u l d i n R â º n o v

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

În prima zi de primãvarãcalendaristicã, 1 martie, înCaracal ºi la Focºani s-auînmânat Drapelele de luptãBatalionului 290 Aprovi-zionare „Romanaþi” ºi,respectiv, Batalionului 288Apãrare Antiaerianã „Mil-cov”. La Caracal, ceremoni-alul s-a desfãºurat în Piaþa Victoriei, iar la Focºani încazarma unitãþii.

CMYK

Militarii Batalionului 30 Manevrã„Dragoslavele”, care au desfãºuratmisiuni în teatrul de operaþii dinAfganistan, au fost dislocaþi în maimulte baze militare din provinciaZabul. Însã, douã dintre acestea,Masoud ºi Varner, au fost locuitenumai de români ºi militari aiarmatei naþionale afgane.

Forward Operation Base(FOB)Masoud a fost locul în care militariiCompaniei a 2-a ºi-au executat misi-unile. Datoritã poziþiei strategice pecare o avea aceastã bazã, s-a permismenþinerea securitãþii pe unul dintre

principalele drumuri care traverseazãprovincia Zabul. Viaþa în acest FOBnu a fost deloc uºoarã, începând custratul de praf, prezent oriunde înAfganistan, dar, parcã aici, a fost celmai gros, ºi continuând cu faptul cãmilitarii erau nevoiþi sã segospodãreascã singuri. Ei primeaualimente ºi materiale la intervaleregulate de timp. Se þinea în perma-nenþã legãtura cu baza Lagman prinintermediul echipamentelor decomunicaþii avute la dispoziþie, iarasistenþa medicalã era asiguratã deun sanitar care îºi defãºura activi-tatea alãturi de militarii din Masoud.

Deplasarea de la Lagman laMasoud era anevoioasã, un drum depãmânt pe care praful avea uneori

grosimea de 20 de centimetri, o seriede podeþe sub care putea sã existe înorice moment un dispozitiv explozivimprovizat ºi câteva livezi unde seputeau ascunde oricând insurgenþiînarmaþi, dornici sã atace forþelecoaliþiei. Chiar dacã distanþa nu erafoarte mare, aproximativ 30 de kilo-metri, dacã doreai sã ajungi acolo,trebuia sã iei în calcul cã vei sta întransportor sau în Humvee cel puþino orã ºi jumãtate. Fiecare pod trebuiacercetat, fiecare obiect suspect careapãrea pe marginea drumului trebuiaanalizat. Nimeni nu putea sã nu

acorde atenþie celuimai mic detaliu dinteren care pãreasuspect. De modulîn care îºi executamisiunea depindeaviaþa fiecãruia, dar,în acelaºi timp, ºiviaþa colegilor sãi.Aici totul sereducea la echipã,singur nu aveai nicio ºansã.

Când ajungeai înMasoud, erai fericit, nu mai stãteaicu casca ºi cu vesta de protecþie,înghesuit în transportor, nu maiinhalai praful care intra în maºiniprin toate orificiile, dar, spre sur-prinderea ta, nu era chiar aºa. Prafulera oriunde în Afganistan, dar parcãîn Masoud era cel mai mult.

Bãieþii din Masoud erau foartebucuroºi ori de câte ori ajungea opatrulã la ei. Prin intermediul aces-teia primeau informaþii referitoare laceea ce se întâmpla în þarã, un mate-rial scris care conþinea principaleleevenimente care au avut loc înRomânia în zilele care au trecut de laultima patrulã care a ajuns acolo. Înurmã cu o sãptãmânã aceºtia au avutun oaspete deosebit. Doamna Secre-

tar de Stat Georgeta ElisabetaIonescu i-a vizitat pe militarii românidin Masoud. În cadrul acestei vizitede lucru, oficialul român i-a felicitatpentru modul în care ºi-au desfãºuratactivitatea pe toþi militarii românicare executau misiuni în aceastãbazã. În acelaºi timp a vãzut condiþi-ile în care trãiesc ºi a aflat proble-mele cu care se confruntã vânãtoriide munte din Masoud.

În aceastã bazã, alãturi de celedouã plutoane româneºti ºi-adesfãºurat activitatea ºi un pluton alarmatei naþionale afgane. Relaþiileexistente între militarii celor douãnaþiuni au fost foarte bune. Militariiafgani erau conºtienþi de faptul cãromânii se aflau acolo pentru a-iajuta sã instaureze în zonã un climatde securitate favorabil.

Timp de 6 luni, comandantulacestui FOB a fost un ofiþer dinCompania a 2-a. La un interval detimp se executa rotaþia plutoanelorcare se aflau acolo, moment în careavea loc ºi schimbarea comandantu-lui bazei. Cel care conducea des-tinele acestor oameni din Masoud eraunul dintre comandanþii de plutoane,locotenent Pantelin Flavius, sublo-cotenent Jianu Florin ºi sublocote-nent Cãlinoiu Cristian sau chiarcomandantul de companie, locote-nent Coarfã Dragoº sau locþiitorulacestuia, locotenent Niþu Bogdan. Ofuncþie dificilã ºi cu mari responsa-bilitãþi, deoarece securitatea ºi viaþaoamenilor din FOB se afla în mâinilecelui care conduce.

Datoritã profesionalismului ºitãriei de caracter de care au datdovadã în perioada scursã de laînceputul misiunii în Afganistan, amfost convinºi cã Vulturii Carpaþilorîºi vor îndeplini misiunea cu succes,indiferent unde vor fi dislo-caþi. (H.A.)

În „agenda de lucru” a unuicomandant de batalion, atât înþarã, cât ºi în teatrele de operaþii,un loc foarte important l-au ocu-pat întâlnirile cu liderii locali,numai astfel putându-se realiza ocolaborare foarte bunã cu comuni-tatea localã – relaþie de caredepinde, în mare parte, activitateamilitarilor din zonã.

Comandantul detaºamentului ro-mân din Afganistan, maior dr. VirgilOvidiu Pop a avut întâlniri cureprezentanþi ai autoritãþilor localedin provincia Zabul. Relaþia pe careacesta a avut-o cu guvernatorulProvinciei Zabul, Delbar Jan Arman,ºi cu locþiitorul acestuia, Gulap Sha afost una foarte bunã. Aceºtia s-auîntâlnit regulat pentru a stabili pla-nuri de consolidare a securitãþii înprovincie ºi de sprijinire aautoritãþilor afgane în realizarea uneibune administrãri locale.

Pentru a realiza o bunã conlucrarecu autoritãþile locale din districtulShanjoy, district în care se aflã obazã înaintatã a militarilor români,

comandantul Batalionului 30Manevrã a avut o întrevedere cuºeful acestui district. La aceastãactivitate a participat ºi ofiþerulresponsabil cu relaþiile civili-militari,cãpitanul Gabriel Ene. Principaleleprobleme discutate la aceastã întâl-nire s-au referit la menþinerea unuiclimat de securitate favorabil în zonãprin cooperarea cu Forþele Afgane deSecuritate. ªeful districtului Quawºi-a exprimat încrederea în forþelemilitare româneºti, care au executatmisiuni în zona sa de responsabilitatede câþiva ani ºi, în acelaºi timp, s-aarãtat dispus sã primeascã orice felde ajutor. Pentru a consolida relaþiileexistente între militarii români ºiautoritãþile locale din acest districts-au stabilit o serie de întâlniri.

O altã întâlnire foarte importantãa avut loc ºi într-o localitate din dis-trictul Qalat între liderul acestui satºi reprezentanþii comenzii Batalionu-lui 30 Manevrã „Dragoslavele”.Aceastã activitate a fost realizatãprin intermediul unei operaþii detipul KLE (Key Leader Engagement

– Angajarea liderilor locali). ªi încadrul acestei întâlniri s-au discutatprobleme referitoare la securitateadin zonã ºi la modul de acordare aajutoarelor populaþiei afgane. Tre-buie menþionat faptul cã aceastãlocalitate se aflã pe principala cale decomunicaþie care face legãtura întrebaza Lagman ºi baza înaintatãromâneascã, Masoud. Datoritã aces-tui lucru, localnicii sunt obiºnuiþi cuprezenþa militarilor români în zonã,iar liderul ºi-a exprimat mulþumireafaþã de ajutorul pe care aceºtia l-auadus în menþinerea unui climat desecuritate favorabil în localitate.

Locotenent Alina HANGAN

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

IERUSALIM-Iranul câºtigã timp pentru a obþinearma nuclearã, folosindu-se de dialogul cu Occidentul.Iranul intenþioneazã sã se foloseascã de discuþiile pe temaprogramului sãu nuclear pentru a câºtiga timp ºi a reuºi sãfabrice bomba atomicã, a afirmat duminicã ºeful serviciu-lui israelian de informaþii militare. „Iranul continuã sãcolecteze sute de kilograme de uraniu slab îmbogãþit ºisperã sã foloseascã dialogul cu Occidentul pentru a câºtigatimpul de care are nevoie pentru a atinge capacitatea de afabrica o bombã atomicã”, a declarat generalul AmosYadlin, în timpul consiliului de miniºtri. Israelul, care sus-pecteazã Teheranul cã vrea sã se doteze cu arma nuclearã,este îngrijorat de moderarea poziþiei occidentalilor faþã deIran. Cei cinci membri permanenþi ai Consiliului de Secu-ritate al ONU ºi Germania s-au declarat pregãtiþi, pentruun „dialog direct” cu Iranul pe tema programului sãunuclear controversat. PRIªTINA-Confruntãri înKosovo între poliþie ºi manifestanþii sârbi, soldate cuzeci de rãniþi. Aproximativ 50 de manifestanþi sârbi ºi optpoliþiºti kosovari au fost rãniþi, în cursul unor confruntãripetrecute în timpul unei manifestaþii organizate împotrivaîntreruperii curentului electric, au declarat poliþia ºi anu-miþi martori. Aproximativ 200 de sârbi s-au adunat pentrua protesta faþã de întreruperea alimentãrii cu electricitatedin satul lor, Silovo, situat în centrul Kosovo, încercând sãblocheze drumul principal care duce spre capitala Priºtina.Mai mulþi manifestanþi au aruncat cu sticle ºi pietre sprepoliþiºti, care voiau sã îi împiedice sã blocheze drumul, adeclarat un purtãtor de cuvânt al poliþiei. „Poliþia a utilizatmãsuri adecvate în acest gen de situaþie”, a precizat purtã-torul de cuvânt, Ismet Hashani. Cel puþin opt poliþiºti aufost rãniþi uºor în confruntãri ºi doi manifestanþi au fostreþinuþi pentru scurt timp, pentru a fi interogaþi, a adãugatHashani. Conform reprezentantului sârb al satului,Aleksandar Petrovici, care îi însoþea pe manifestanþi, circa50 dintre aceºtia au fost rãniþi uºor. În ultimele trei zile,sârbii din Kosovo au organizat manifestaþii pentru aprotesta faþã de penele de electricitate din satele lor. Darcompania de electricitate din Kosovo (KEK) a declarat cãîntreruperea curentului are drept cauzã facturile neplãtite,unele chiar din 1999. Kosovo ºi-a proclamat independenþade Serbia în februarie anul trecut. Aceasta a fost recunos-cutã de 55 dintre cele 192 de state membre ale ONU,inclusiv, SUA ºi 22 dintre cele 27 de state ale UniuniiEuropene. Serbia, susþinutã de aliatul sãu tradiþionalRusia, se opune ferm independenþei Kosovo, pe care oconsiderã ilegalã. Cei aproximativ 120.000 de sârbi locu-iesc în majoritate în nordul Kosovo, precum ºi în enclavedispersate în teritoriu. SEUL- Coreea de Nord a ordo-nat armatei sale sã fie pregãtitã de luptã. Coreea deNord a ordonat armatei sale sã fie pregãtitã de luptã, aanunþat presa oficialã, înaintea manevrelor comune alearmatei sud-coreene ºi celei americane, calificate dePhenian drept preludiul unui rãzboi. Armata nord-coreeanã popularã a calificat aceste exerciþii militare, pre-vãzute sã se desfãºoare între 9 ºi 20 martie, ca fiind „fãrãprecedent prin numãrul forþelor de agresiune implicate ºiprin durata lor”, într-o declaraþie difuzatã de agenþia destat nord-coreeanã KCNA. „Comandamentul suprem alarmatei Coreei de Nord a dat ordin tuturor forþelor sã fiecomplet pregãtite de luptã”, continuã declaraþia. „Estevorba doar despre o mãsurã de autoapãrare pentru a prote-ja suveranitatea ºi demnitatea naþiunii”, adaugã armata.

WASHINGTON-Atacurile insurgenþilor dinAfganistan au crescut cu 30% în ultimele douã luni.Atacurile comise de insurgenþi, în special de talibani, înAfganistan au sporit cu aproximativ 20% anul trecut ºi cu30% în perioada ianuarie-februarie 2009, favorizate deiarna blândã, a anunþat un ofiþer american. Sporirea vio-lenþelor este „în mare parte, în opinia mea, datoratã vremiifavorabile, care a permis inamicului sã acþioneze în regiu-nile frontaliere”, a explicat colonelul Pete Johnson.Condiþiile atmosferice calme au permis rebelilor sã treacãpasurile montane de la frontiera cu Pakistanul. „În modnormal, iernile sunt mult mai dure”, a explicat colonelulJohnson, care conduce trupele celei de-a 101-a diviziiaeropurtate din þarã, iar „o mare parte dintre pasurileînchise în mod normal nu au mai fost" închise. Dar multeatacuri, efectuate cu ajutorul artileriei, mortierelor sauexplozibililor artizanali s-au dovedit "ineficiente", iarrebelii vizeazã mai mult forþele de securitate afgane decâttrupele americane ºi ale NATO, a precizat el. Frontieraafgano-pakistanezã este "poroasã" ºi pentru momentpoliþia afganã de frontierã "nu are suficiente resurse ºi per-sonal pentru a-ºi îndeplini misiunea", a adãugat colonelul.Acesta a mai indicat cã sunt prevãzute recrutãri ºi antre-namente, precum ºi echiparea poliþiei de frontierã cumitraliere. Departamentul american al Apãrãrii a anunþatîn Congres cã numãrul atacurilor talibanilor sau ale altorgrupãri islamiste au crescut puternic în primãvara ºi varalui 2008, ridicând nivelul violenþei la cel atins când tal-ibanii au fost înlãturaþi de la putere, la sfârºitul lui2001. (S.R.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

SSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 5/2009

Masoud – timp de 6 luni casa a douã plutoane de vânãtori de munte

Relaþ ia cu comunitatea localã –garanþia succesului în îndepl inirea

misiuni i d in Afganistan

Batalionul 26 Infanterie „Scor-pionii Roºii” a preluat misiunileoperaþiei „IRAQI SUNSET” de laBatalionul 341 Infanterie „RechiniiAlbi” în cadrul unei ceremonii mili-tare desfãºurate astãzi, 3 martie, înbaza militarã Camp Dracula dinTallil.

La eveniment au participat

însãrcinatul cu afaceri al Românieila Bagdad, Cristian VOICU,reprezentantul naþional al ArmateiRomâniei în Irak, general debrigadã Cãtãlin TOMESCU, locþi-

itorul comandantului Diviziei 10Irakiene, general de brigadãNameea JABBAR, locþiitorulcomandantului Brigãzii 4 Cava-lerie/SUA, locotenent-colonel MarkNELSON, reprezentanþi aiautoritãþilor civile ºi militareirakiene.

Cu acest prilej, generalul deb r i g a d ãC ã t ã l i nTOMESCUa mulþumitmil i tar i lorBatalionului341 Infan-t e r i e„ R e c h i n i iAlbi” dinT o p r a i s a rpentru pro-fesionalis-mul doveditîn cele peste1200 de

misiuni îndeplinite în aria deresponsabilitate ºi a urat succesmilitarilor Batalionului 26 Infan-terie „Scorpionii Roºii” din Craio-va. (B.P.M.Ap.N)

În baza Camp Villaggio, Kosovo a avutloc, la finalul sãptãmânii trecute, transferulde autoritate la nivelul detaºamentelorROFND XVII ºi ROFND XVIII, eveniment lacare au participat ºi reprezentanþi ai naþiu-nilor prezente cu forþe în cadrul BrigãziiMultinaþionale Vest.

Generalul de brigadã GiovanniArmentani, comandantul Brigãzii Multi-naþionale Vest, a mulþumit, în cuvântul sãu,detaºamentului ROFND XVII pentru activi-tatea depusã, ºi a apreciat calitãþile pe carepuºcaºii marini români le-au demonstrat peperioada misiunii, a urat militarilor drum bunspre casã, iar militarilor detaºamentuluiROFND XVIII mult succes în misiune.

De asemenea, a avut loc medalierea mili-tarilor români care s-au remarcat pe perioada

misiunii, ºi a unor militari italieni care ausprijinit în mod deosebit eforturiledetaºamentului nostru.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilareamilitarilor participanþi.

Detaºamentul ROFND XVII, compus dinmilitari ai Batalionului 307 Infanterie Mari-nã, condus de maiorul Remus Melinte, îºiîncheie mandatul în cadrul KFOR.Detaºamentul a desfãºurat misiuni în spriji-nul pãcii în cadrul Task Force Aquila în sub-ordinea Brigãzii Multinaþionale Vest. Peparcursul a ºase luni petrecute în Kosovo,puºcaºii marini au desfãºurat peste 3.000 demisiuni de patrulare, observare, control tra-fic, logistice ºi de acordare asistenþã medicalãpentru localnici. De asemenea, au fost par-curºi cu tehnica din dotare peste 50.000 dekilometri.

Detaºamentul ROFND XVIII este compusdin militari ai Batalionului 60 ParaºutiºtiBãneasa – Otopeni ºi este condus de maiorulIonuþ Gheorghe. În cadrul ceremonialuluiprivind transferul de autoritate, detaºamentula intrat sub comanda colonelului BenedettoSperanza – comandantul Task Force Aquila.

Pe perioada mandatului de ºase luni mili-tarii vor desfãºura misiuni în sprijinul pãcii.Detaºamentul va fi dotat, pentru prima datãîn acest teatru de operaþii, cu vehicule multi-rol URO – VAMTAC.

Biroul de Presã al Ministerului Apãrãrii Naþionale

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009

Pagina 3

CCeerreemmoonniiee mmii ll ii ttaarrããddee pprreeddaarree - pprriimmiirree aa mmiiss iiuunnii lloorr îînn IIrraakk

TTrraannssffeerr ddee aauuttoorriittaattee îînn KKoossoovvoo

În prima zi de primãvarã calendaris-ticã, 1 martie, în Caracal ºi la Focºanis-au înmânat Drapelele de luptã Batali-onului 290 Aprovizionare „Romanaþi”ºi, respectiv, Batalionului 288 ApãrareAntiaerianã „Milcov”. La Caracal, cere-monialul s-a desfãºurat în Piaþa Victo-riei, iar la Focºani în cazarma unitãþii.

La Caracal, Drapelul de luptã a fostînmânat comandantului Batalionului290 Aprovizionare „Romanaþi”, locote-nent-colonelul Ion PÂRGULESCU, decãtre generalul-maior Ion PÂLªOIU,locþiitorul ºefului Statului Major alForþelor Terestre în prezenþa invitaþilorºi a reprezentanþilor administraþiei

locale.Printre invitaþii Batalionului 288

Apãrare Antiaerianã „Milcov” s-auaflat generalul-maior dr. ªtefanOPREA, locþiitorul ºefului StatuluiMajor General, generalul-maiorNicolaie DOHOTARIU, comandan-tul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,precum ºi reprezentanþii adminis-traþiei locale în frunte cu prefectul,preºedintele Consiliului JudeþeanVrancea ºi primarul oraºuluiFocºani.

În prezenþa tuturor invitaþilor ºi arudelor militarilor batalionului, gene-ralul-maior dr. ªtefan OPREA aînmânat, în faþa formaþiei, coman-dantului Batalionului 288 ApãrareAntiaerianã „Milcov”, locotenent-colonelul Stãnel CIORêTEANU,

drapelul de luptã. Militarii ambelor unitãþi au rostit,

apoi, jurãmântul de credinþã, iar cere-moniile s-au încheiat cu defilarea aces-

tora prin faþa invitaþilor cu Drapelul deluptã în frunte.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Simbolul devotamentului , credinþei , ordini i º i d isc ipl inei

Sportivi militari, aparþinând Forþelor TerestreRomâne, au participat, în perioada 13-21 februarie, laCampionatul militar internaþional de schi al Germaniei(Brigade SKIMEISTERSCHAFT 2009), informeazãun comunicat de presã al Ministerului Apãrãrii

Naþionale.La competiþie au concurat sportivi militari

din: Austria, Croaþia, Elveþia, Germania,Polonia, România, Spania ºi S.U.A. Competiþiaa inclus întreceri masculine la biatlon, ºtafetã,

schi de turã ºi patrulã militarã.Sportivii militari români auobþinut rezultate notabile petot parcursul întrecerilorsportive.

La proba de biatlon, mili-tarii români au ocupat poziþiile frun-taºe - locul I Gavrilã ªtefan, locul IIMoºoiu Cristian, locul IV PuchianuCornel ºi locul V Tiºcã Alexandru. Înproba de schi de turã, desfãºuratã îndupã-amiaza primei zile de întreceri,sportivii Forþelor Terestre au ocupatprimele trei locuri ale podiumului depremiere prin clasarea pe loculI - Manea Silviu, locul II - PãliciViorel ºi locul III - Clinciu Lucian.

Manea Silviu a fost declarat “cel mai bun cãþãrãtor”primind din partea organizatorilor “Globul De Cristal”.

La ºtafetã, echipa României formatã din Gavrilãªtefan, ªneaga Vasile, Moºoiu Cristian ºi TiºcãAlexandru a obþinut locul I.

Echipa României la patrula militarã, compusã dinªneaga Vasile, Pãlici Viorel, Manea Silviu, ClinciuLucian, Gãliþeanu Ionuþ ºi Puchianu Cornel, s-a clasatpe locul al II-lea urmând echipei Austriei la 1 minut ºi52 de secunde ºi devansând echipa-gazdã cu 4 minuteºi 14 secunde. (P.I.)

Militari români medaliaþi la Campionatul militar internaþional

de schi al Germaniei

Foto

: Cla

udiu

Viº

an

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009Pagina 4

Încet, ne-a pãrãsit ºi februarie, emisaruldragostei în cuplu, al mesajelor amoroase.Luna lui Cupidon ne-a îmbãtat sistematic cu

licoarea zeilor ºi ne-a fãcut sã avem sufletele plinede iubire.

Martie este luna care ridicã femeia la nivelul dezeiþã, ea devenind cea mai rãsfãþatã persoanã. De 8martie, femeile, fie ele mame sau nu, sunt sãrbã-torite de soþi, copii, prieteni sau rude. Florile ºicadourile sunt la mare cãutare. Este ziua când seîmbinã armonios atuurile femeilor. Sensibilitate,frumuseþe ºi fineþe. Aºadar, dragi bãrbaþi, zâmbiþifemeii de lângã voi, dãruiþi-i o floare ºi, cu sigu-ranþã, culoarea va fi datã de primãvara carerenaºte în fiecare an în noi!

Frumoasã ºi sensibilã, plutonierul Ioana RAICU, selasã pradã emoþiei la vederea firului de iarbã abiarãsãrit. „Un nou «1 Martie» ne dã ocazia sã ne oprim,în mijlocul vârtejului de activitãþi, pe care trebuie sã ledesfãºurãm, sã ne uitãm în jurul nostru, ºi sã vedem cãnatura se pregãteºte de un nou început, cã avem înviaþa noastrã oameni dragi, care aºteaptã de la noi sãrupem monotonia frigului de iarnã cu un zâmbet, ºicolegi deosebiþi, alãturi de care ne desfãºurãm activi-tatea zi de zi.

Dupã un an în care am colaborat alãturi de colegiinoºtri, bãrbaþi, transformând sensibilitatea femininã înputere de muncã, rezistenþã la presiunea termenelor derezolvare a lucrãrilor ºi chiar în liantul bunei înþelegericolegiale, ne bucurãm de atenþia ºefilor ºi colegilornoºtri, care nu au lãsat aceastã ocazie sã treacã fãrã ane oferi o zi numai pentru noi, flori ºi mãrþiºoare, gân-duri bune ºi aprecierea lor.

ªi noi, la rândul nostru, le dorim ºefilor ºi colegilor

noºtri bãrbaþi, o primãvarã încãrcatã de forþa unui nouînceput, de poezia unei vieþi de familie împlinite ºi debucuriile realizãrilor profesionale.”.

Femeia este mereu cu sufletul plin de dragoste pen-tru semeni ºi are capacitatea de a se gândi întotdeaunala cei dragi, de a le dori binele ºi de a-i face fericiþi.

Iatã de ce, între 1 ºi 8 martie, bãrbaþii încep sã seagite, sã miºune de parcã s-ar apropia o înrolare. Esteperioada în care trebuie sã dea ce au mai bun.

Femeile pot sã trãiascã intens bucuria de a fi mame.Plutonierul-adjutant principal Tudora BÃRARU ne

scoate din amorþeala hibernalã „Primãvara înseamnãdãruire, dragoste de viaþã, iertare, dorinþã pentru noiînceputuri, speranþa cã vom fi mai buni, mai frumoºi,mai drepþi”. Doamna plutonier-adjutant principalTudora BÃRARU are 45 de ani ºi, în cei 24 de ani decarierã, dumneaei se poate mândri cu câteva realizãri.În ªcoala Militarã a fost admisã cu media 10 ºi a fostcomandantul de pluton al clasei. În 1987 era brevetatãca paraºutist militar la Boteni, fiind prima femeie cuaceastã calificare. Dumneaei este printre cei aproxima-tiv 20 de subofiþeri care au absolvit în ultimii aniSergeant Major Academy, Fort Bliss, Tx., SUA, în anul2008, fiind singura femeie subofiter, ,,outstanding”acesta fiind calificativul obþinut. Actualmente esteconsilierul comandantului Diviziei 1 Infanterie„Dacica” pentru problemele maiºtrilor militari ºi sub-ofiþeri. Pregãtirea militarã ºi-a continuat-o ºi în teatrude operaþii din Afganistan unde a îndeplinit funcþia decomandant grupã recuperare rãniþi cu Batalionul 21

Infanterie. Doamna plutonier-adjutant principal con-siderã cã rolul fundamental al consilierului este nunumai de informare ºi consiliere a comandantuluidespre ceea ce este important în pregãtirea maiºtrilor ºisubofiþerilor, ci ºi construirea unei relaþii eficiente întrecele douã corpuri, ofiþeri, pe de-o parte ºi maiºtri ºisubofiþeri, pe de altã parte, care sã conducã laîncredere, respect ºi coeziune. Dorina cum i se spunede cãtre prieteni, considerã cã acest corp al maiºtrilor ºisubofiþerilor se urmãreºte a fi unul flexibil, reformatprofesional. „Doresc colegelor ºi colegilor mei o primã-varã frumoasã, multã sãnãtate, ºi un an plin de reali-zãri! În plan profesional, consider cã trebuie sã punemaccent pe un sistem mai coerent de promovare în cari-erã, unde ea sau el, sã se bucure de aceleaºi drepturi,oportunitãþi ºi responsabilitãþi. În acelaºi timp, aºtep-tãrile noastre de la instituþia pentru care lucrãm trebuiesã fie direct proporþionale cu ceea ce îi putem, fiecaredintre noi, oferi. Personal, doresc sã dau consistenþãfuncþiei de consilier al comandantului, funcþie care artrebui sã reprezinte, nu doar o standardizare cuarmatele NATO, ci ºi cea mai râvnitã funcþie pentrusubofiþeri”.

Vã doresc doamnelor ºi domniºoarelor sã aveþiparte de o primãvarã plinã de iubire! Sã nu uitãmcã iubirea este cea care ne înnobileazã ºi ne faceviaþa mai frumoasã. Ce îºi poate dori mai mult ofemeie? Poate sã gãseascã dimineaþa un bileþel deiubire semnat „CCuu ttooaattãã ddrraaggoosstteeaa…… aall ttããuu ..........”.

Sergent-major Radu SÃCÃREA

F e m e i a d e l â n g ã n o i

Începând cu luna septembrie 2008, îndotarea Batalionului 30 Manevrã„Dragoslavele” au intrat transportoarele„Piranha III C”. Astfel, „VulturiiCarpaþilor” au fost primii militariromâni din teatrele de operaþii care aubeneficiat de capabilitãþile acesteitehnici nou-intrate în dotarea ArmateiRomâniei.

Imediat dupã sosirea transportoarelorîn teatrul de operaþii din Afganistan,vânãtorii de munte musceleni, careurmau sã execute misiuni folosindaceastã tehnicã, au început un amplu ºicomplex modul de instruire în vedereaexploatãrii în condiþii optime a noilortransportoare. Timp de o lunã ºi jumã-tate, în cadrul programului de instruire,militarii români ºi-au însuºit caracteris-ticile ºi capabilitãþile transportoruluiPiranha III C ºi au executat instrucþie despecialitate pe acest tip de tehnicã învederea executãrii misiunilor în teatrulde operaþii din Afganistan.

Programul de instruire a fost organi-zat pe module. Mecanicii-conductori auavut un modul special de instruire.Operatorii ºi comandanþii de grupã auparticipat la douã module de pregãtire,unul pentru exploatarea mitralierei, iarcelãlalt pentru utilizarea staþiei armatesuperioare cu telecomandã. În final, toþimilitarii s-au instruit pentru cunoaºtereasistemului de comunicaþii ºi a celui dedetecþie NBC. Modulul final depregãtire l-a constituit instrucþia tacticãde specialitate realizatã cu întreg efec-tivul plutonului. În cadrul acestui moduls-a executat ºi instrucþie sanitarã,

punându-se accent pe rezolvarea unorincidente. Astfel, s-au descoperit posi-bilitãþile pe care le oferã acest tip detransportor în cazul necesitãþii realizãriiunei evacuãri medicale terestre.

Pe perioada programului de instruireau fost executate ºi ºedinþe de tragere încadrul cãrora s-au perfecþionatdeprinderile ochitorilor ºi, în acelaºitimp, s-au testat posibilitãþile sistemuluide armament existent pe transportoarelePiranha III C. În urma tuturor acestoractivitãþi au fost elaborate „ProcedurileStandard de Operare privind modul deacþiune al subunitãþilor îmbarcate petransportoarele Piranha III C”.

La finalul procesului de instruire s-arealizat evaluarea subunitãþilor printr-unExerciþiu cu trupe în teren fãrã trageri deluptã (FTX), iar rezultatele obþinute aufost foarte bune demonstrând faptul cãmilitarii ºi-au format deprinderile învederea executãrii misiunilor, îmbarcaþipe acest tip de tehnicã.

Urmãtorul proces la care au fostsupuse transportoarele Piranha a fosttestarea operaþionalã în condiþiile speci-fice teatrului de operaþii din Afganistan,condiþii în care îºi desfãºoarã misiuneaastãzi. Rezultatele obþinute în cadrulacestei testãri au fost, de asemenea,foarte bune, ceea ce a determinatînceperea executãrii misiunilor folosindaceastã tehnicã.

Discutând cu militarii care, începânddin 17 noiembrie, au executat misiuni zide zi folosind aceastã tehnicã, am încer-cat sã aflu ce deosebeºte transportorulPiranha de cunoscutul TAB-77. La

aceastã întrebare rãspunsul pe care l-amobþinut în unanimitate a fost „nu se com-parã”. Mobilitatea acestui transportoreste foarte ridicatã, acest lucru datorân-du-se manevrabilitãþii uºoare, capaci-tãþii de a atinge o vitezã destul de mareîntr-un interval redus de timp ºi a posi-bilitãþilor de a pãtrunde uºor înteren mediu frãmântat datoritãtracþiunii 8X8 a transportorului.„Acum nu mai sunt mecanic-conductor, ci ºofer”, îmi spuneun mecanic-conductor care dupã4 luni de misiune a renuntat laTAB ºi executã misiunile petransportor Piranha.

Capabilitãþile de acþiune petimp de noapte sunt foarte maridatoritã sistemelor de observarepe timp de noapte ºi a sistemuluide mascare, acesta fiind motivulpentru care o mare parte a misi-unilor care se executã pe timp denoapte sunt desfãºurate folosind aceastãtehnicã. Sistemul de comunicaþii esteunul foarte complex, permiþând milita-rilor sã asculte ceea ce se comunicã înreþeaua de conducere a plutonului. Acestsistem de comunicaþii este compatibil cucel existent pe Humvee-uri, apãrând ast-fel posibilitatea executãrii unor patrulemixte. Sistemul de armament este elec-tronic, iar achiziþionarea þintelor se faceautomat, ceea ce determinã o creºtere apreciziei tragerii. În acelaºi timp, acesttransportor dispune ºi de un sistem deprotecþie ºi detecþie NBC. Sistemul deprotecþie a trupelor datorat blindajuluieste net superior celui avut de TAB-77.

Confortul ºi siguranþa militarilor îmbar-caþi în transportoarele Piranha III C suntla un nivel ridicat. Aceºtia beneficiazãde aer condiþionat ºi cãldurã, scaunereglabile pe înãlþime ºi centuri de sigu-ranþã.

Datoritã caracteristicilor tehnico–tac-tice ale acestui transportor, în teatrul deoperaþii din Afgansitan se executã, încondiþii optime, misiuni de patrulare peautostrada A1 ºi pe principalele cãi decomunicaþie din provincie, dar ºi în

teren mediu frãmântat, precum ºi misi-uni de scortã.

Am aflat de la comandantul Batali-onului 30 Manevrã „Dragoslavele”, cãaprecierile militarilor referitoare la per-formanþele transportoarelor Piranha IIIC au fost pozitive. „Capabilitãþile aces-tor transportoare conferã un plus de si-guranþã militarilor pe perioada exe-cutãrii misiunilor, acest lucru ducând ºila creºterea încrederii VulturilorCarpaþilor în tehnica pe care odeservesc”, concluziona comandantulbatalionului român, maior dr. VirgilOvidiu Pop.

Locotenent Alina HANGAN

Transportoarele Piranha III C executã misiuniîn teatrul de operaþii din Afganistan

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009

Pagina 5

Adoptarea Strategiei de Transfor-mare a Armatei României presupuneºi adoptarea conceptului de transfor-mare a NATO, prin care, la propunereaºi sub coordonarea permanentã aComitetului Aliat pentru Transfor-mare, sã se desfãºoare o reevaluarecontinuã a organismelor militare dintoate statele membre ale Alianþei, pen-tru creºterea vitezei de reacþie ºi a via-bilitãþii structurale, într-un mediu desecuritate caracterizat prin fluiditate ºiostilitate.

Transformarea militarã, atât încadrul NATO, cât ºi în armatele þãrilormembre, urmãreºte adaptarea forþelorarmate la noul mediu de securitate ºi,în acelaºi timp, controlul unor posibileevoluþii neaºteptate din acest mediu.

Revoluþia în afacerile militare acunoscut multe cicluri ºi multe etape,care au depins de marile descopeririºtiinþifice ºi de implementarea lor îndomeniul militar, de apariþiamijloacelor de luptã performante careau determinat mutaþii substanþiale înconceperea ºi ducerea rãzboaielor.

ÎÎnn lloocc ddee pprreeaammbbuullPermanenta transformare militarã a

NATO este necesarã ca rãspuns directla provocãrile ºi la ameninþãrile tot maicomplexe apãrute în mediul strategic,în mod deosebit în ultimii zece ani. Înmod evident, noul context geopolitc aschimbat ºi modificat mediul de securi-tate internaþional, (în) securitatearegionalã, derularea politicilor interneºi externe, dar ºi, dupã cum era deaºteptat, ºi feþele vãzute ºi nevãzute alerãzboiului.

Acest proces de transformare estesusþinut permanent de necesitateacrescândã ca forþele Alianþei sã fiemultinaþionale ºi structurate pe inter-categorii (Joint), dislocabile oriunde ºioricând, dar ºi coerente din punct devedere al interoperabilitãþii. Astfel,este necesar ca NATO sã dispunã decapabilitãþi care sã-i permitã sã extindãnumãrul ºi felul operaþiilor pentru carear putea fi solicitatã, într-o ariegeograficã lãrgitã faþã de graniþeletradiþionale.

Interesele ºi obiectivele de securi-tate ale statelor europene nu sunt gene-ratoare de stãri conflictuale, mediul desecuritate fiind influenþat pozitiv deprocesele de integrare europeanã ºieuroatlanticã, de extinderea comu-nitãþii statelor care împãrtãºesc ºi pro-moveazã valorile democraþiei ºieconomiei de piaþã, de adâncireacolaborãrii regionale. Riscurileapariþiei unei confruntãri militaretradiþionale pe continentul europeans-au diminuat semnificativ. Totuºi,persistã fenomene de instabilitate ºicrizã la nivel subregional ºi tendinþe defragmentare, marginalizare sau izolarea unor state. Þãri din Europa Centralã,de Est ºi de Sud-Est se confruntã cudificultãþi economice, sociale ºipolitice asociate procesului de tranziþiespre societatea bazatã pe principiiledemocraþiei ºi ale economiei de piaþã,care pot genera destule riscuri la adresasecuritãþii statelor din regiune.

Sub impactul revoluþiei tehnico-ºtiinþifice ºi ca urmare a unor deter-minãri de naturã multiplã (economice,politice, juridice, sociale, ecologiceetc.), actualul tip de rãzboi ºi esenþa sa,confruntarea armatã, vor dispãrea trep-tat din cadrul relaþiilor interstatale.

Imaginea dominantã a societãþiiindustriale de peste 100 de ani se modi-ficã datoritã apariþiei aºa-numitei soci-etãþi informaþionale. Efectele acesteiaasupra modului de a purta un rãzboisunt tot mai puþin previzibile în cadrulactual de gândire militarã. Dezvoltareatehnologiei informaþiei va schimba atâtde puternic natura viitoarelor confrun-tãri, încât va determina apariþia unordoctrine ºi strategii noi, derivate dinalte structuri militare, alte moduri depurtare a rãzboiului. Progresele în

tehnologia informaþionalã vor determi-na schimbãri fundamentale în modulde abordare, organizare ºi ducere aoricãrui gen de conflict. Managementuleficient al resurselor umane, financia-re, materiale, etc., necesitateacoroborãrii acestora într-un sistemintegrat devin, în condiþiile actuale,deziderate majore ale cercetãrilor mili-tare în domeniu. Astfel, abordãri con-ceptuale moderne, cum ar fi revoluþiaîn afaceri militare sau managementulintegrat al resurselor de apãrare, vorface parte din vocabularul militar con-temporan dar, vor deveni ºi parteactivã a procesului de transformare asistemului militar românesc.

RReevvoolluuþþiiaa îînn aaffaacceerriilleemmiilliittaarree ººii pprroocceessuull ddee

ttrraannssffoorrmmaarreeRevoluþia în afacerile militare a

devenit un concept-cheie în gândireastrategico-militarã americanã începândcu anii `90. De fapt, „antecedentele”acesteia se regãsesc în revoluþia tacticãa sovieticilor, care încercau sãdefineascã mutaþiile produse în con-ceptul lor de apãrare, în organizarea lormilitarã, ca ºi în doctrinele lor, prinapariþia armelor nucleare ºi arachetelor. Sovieticii puneau accent pedezvoltarea tehnologicã, pe componen-tele tehnice ale luptei, pe armament ºimai puþin pe posibilitatea adaptãriidoctrinei de întrebuinþare a tehnicii ºi aarmamentului în inovaþiile tehnolo-gice.

Conceptul american al revoluþiei înafacerile militare a apãrut într-un con-text strategic conturat de o dublã revo-luþie – cea a informaþiei ºi cea a globa-lizãrii, din necesitatea adaptãrii strate-giei militare americane la noul mediude securitate. De fapt, ca sã putemvorbi de o revoluþie, trebuie sã avem oschimbare de fond în doctrinã ºi înorganizare. Tocmai de aceea, nu putemspune cã avem o revoluþie în afacerilemilitare, dacã ea nu e precedatã ºi de otransformare socialã, pentru cã, deºi îndenumire, conceptul surprinde ter-menul „militar”, nu este totuºi unfenomen rezervat elitei militare, ci areca bazã chiar ansamblul societãþii încare se dezvoltã. Stricto senso, ter-menul de „revoluþie” se aplicã schim-bãrilor tehnologiei, descoperirile rev-oluþionând efectiv lumea, implicit ºirãzboiul. În acest sens, Toffler spuneacã o revoluþie militarã se producenumai atunci când se iveºte o nouãcivilizaþie, spre a o sfida pe cea exis-tentã. Astfel, el vorbeºte de „subrevo-luþii” – prin care nu facem decât sãadãugãm alte elemente, sã creãm altecombinaþii de elemente vechi în cadrulunui scenariu existent.

Revoluþia în afacerile militare acunoscut multe cicluri ºi multe etape,care au depins de marile descopeririºtiinþifice ºi de implementarea lor îndomeniul militar, de apariþiamijloacelor de luptã performante careau determinat mutaþii substanþiale înconceperea ºi ducerea rãzboaielor.Recentele descoperiri în domeniularmamentelor, culegerea informaþiilorprin satelit, dirijarea prin infraroºu,prin laser, microunde ºi GPS, crearea ºifolosirea armamentului de înaltã pre-cizie, a sistemelor integrate de arme, aureuºit sã creeze o nouã imagine afizionomiei teatrului de rãzboi ºi sepoate preconiza cã, pe viitor, acestimpact tehnologic va fi instantaneu.

O revoluþie în afacerile militare aredrept condiþie sine qua non o schim-bare instituþionalã profundã, ceea ce,fundamental, pragmatic, înseamnã pro-fesionalizarea forþelor ºi modularitateaacestora, integrarea noilor tehnologiiale informaþiei în sistemele de armeexistente. Este vorba despre un contextîn care serviciile armate sunt nevoite sãse schimbe la toate nivelurile, simul-tan, de la tehnologie ºi culturã, pânã laorganizare, strategie, tacticã, instrucþie,

doctrinã, logisticã.Aceastã realitate l-a determinat pe

generalul John Shalikashvili sã publi-ce, în 1996, un document intitulatJoint Vizion (JV 2010), prin caresubliniazã cã, în revoluþionareamodalitãþilor de ducere a rãzboiului,conteazã tehnologia, dar ºi calitateacomandamentului, a personalului, astructurilor organizaþionale ºi a con-ceptelor operaþionale. Marile tendinþeale evoluþiei tehnologiei, dupã opiniafostului ºef al Statului Major Întrunital Forþelor Armate Americane, sunturmãtoarele: precizia lovirii la distanþãcu toatã gama de vectori; un evantailarg de efecte, de la neutralizare la dis-trugerea þintelor protejate; tehnologiicare sã asigure invizibilitatea ºi o bunãmascare a forþelor proprii; sisteme deinformaþii ºi de integrare a sistemelor.

Generalul american aratã cãJV2010 se sprijinã pe patru noi con-cepte operaþionale: manevra dominan-tã, angajarea de precizie, protecþia inte-gralã ºi logistica în reþea. Fiecare dintreele traduce în teorie o realitate guver-natã de impactul tehnologic, de revo-luþionarea armamentelor ºi sistemelorde informaþii ºi de comunicaþii,deschizând noi direcþii de transpunereîn practica beligeranþei, în strategiaoperaþionalã.

Manevra dominantã vizeazãmodalitatea de a identifica, alege ºicategorisi obiectivele, de a stabili cen-trele gravitaþionale ale dispozitivuluiinamic ºi de a lovi foarte precis, de câteori este nevoie. Combinarea acþiunilorinformaþionale cu cele spaþiale,aeriene, navale ºi terestre, transportulrapid al forþelor ºi, mai ales, al mij-loacelor necesare, alegerea tipului deacþiuni care se preteazã cel mai binelovirii simultane a punctelor sensibileale inamicului reprezintã reþeta succe-sului planificat.

Astfel, prin promovarea unor idei-cheie reieºite din practicã, a fostdeschis un nou orizont, atât teoriei, câtºi practicii militare, fiind continuate ºitransformate în capacitãþi de acþiune ºide reacþie pentru forþele interarme. Înacest sens, au fost corelate politicile custrategiile mijloacelor ºi forþelor, înraport de performanþele ºtiinþifice ºitehnice la care s-a ajuns ºi de calitateasistemelor de comunicaþii. În opiniaunor gânditori de marcã ai ºtiinþeimilitare româneºti, o revoluþie în afa-ceri militare poate fi definitã ca fiind„impactul unei sau unor anumitetehnologii revoluþionare ºi al unordoctrine adecvate, care sã punã învaloare, la parametri optimi, acestetehnologii asupra spaþiului de luptã ºiasupra fizionomiei rãzboiului înansamblul sãu, atunci când aceste noidescoperiri ºtiinþifice sunt utilizate înrãzboi.”

Revoluþia provocatã de computer,stimulatã de mondializarea accentuatãa comunicaþiei ºi favorizatã demicºorarea, în proporþie geometricã, aecartului dintre faza de descoperire(prin cercetare ºtiinþificã) ºi cea deaplicare, a realizat un salt impresio-nant în acest domeniu.

Urmând acest raþionament, este deaºteptat ca RMA sã aducã mutaþii sub-stanþiale îndeosebi în strategia forþelor,în cea a mijloacelor ºi, evident, înstrategia operaþionalã. Într-o primãetapã, deciziile vor fi luate în ore,minute ºi chiar în secunde, centrelevitale inamice vor fi lovite promt,instantaneu, prin surprindere, de lamare distanþã, manevra dominantã vaconecta într-un spaþiu fluid, un sistemintegral (un sistem de sisteme) decercetare-informare-lovire, care-l vapune pe adversar în imposibilitatea dea reacþiona eficient. Acesta este efectultehnologic în spaþiul strategic imediatal RMA cãruia, pe plan acþional, îicorespunde rãzboiul disproporþionat,de regulã, noncontract.

Locotenent-colonel drd. Vasile ENE

Transformarea militarãºi impactul acesteia asupra managementului integrat al resurselor de apãrare

AA aappããrruutt pprriimmuull bblloogg ppee ss ii ttee -uull PPeennttaaggoonnuulluuii

Deºi îºi þine militarii departe de reþelele sociale,Ministerul Apãrãrii din SUA a oferit acces pe propriul siteunui blog despre conflictul din Afganistan.

American Forces Press Service (AFPS), serviciulmedia al Ministerului Apãrãrii din SUA, l-a angajat pereporterul de rãzboi Fred W. Baker III, oferindu-i spaþiu pepropriul site blogului „On Location in Afganistan” ,relateazã wired.com. Platforma multimedia combinãfotografii cu filmuleþe ºi ºtiri, însã tonul blogului este,totuºi, unul de organ oficial, observã jurnaliºtii americani,care oferã ca exemplu câteva titluri - „Forþele coaliþieir e s t ab i l e scîncrederea înAfganistan”ºi „Armataaduce spe-ranþã în pro-vincia Pak-tia”.

A r m a t aamericanã aavut nume-roase dilemeîn privinþautilizãrii re-þelelor soci-ale de cãtresoldaþi. Forþele aeriene ale SUA au impus limitãri stricteasupra site-urilor care pot fi accesate de cãtre militari, oricefel de URL care cuprinde termenul „blog” fiind restricþio-nat. De asemenea, Ministerul Apãrãrii a interzis accesul laYouTube ºi la alte site-uri de social networking. Cu toateacestea, unii generali americani reuºesc sã þinã jurnaleonline.

La 18 luni dupã ce trupelor americane li s-a interzisaccesul de la o serie de website-uri de "socializare", Pen-tagonul a dezvãluit ultimul sãu plan pentru prevenireascurgerii de material clasificat prin Internet, prezentândpropria versiune de YouTube. Oficialii au creat Troop-Tube, un site de video-sharing care sperã sã satisfacãnevoia de comunicare a militarilor, dar ºi cerinþele de secu-ritate ale conducerii.

TroopTube.tv este „un site menit sã ajute familiile mili-tarilor sã menþinã legãtura când sunt la depãrtare". Acestaoferã personalului militar ºi familiilor posibilitatea sãîncarce filme.

Website-ul este supervizat de angajaþi ai Pentagon, carese asigurã cã nu existã în filme nimic care sã ameninþesecuritatea naþionalã sau foloseºte materiale protejate decopyright. Deja zeci de mesaje au fost încãrcate pe site.Pentagonul blocase anterior reþelele sale de calculatoare laaccesul pe site-uri, precum YouTube sau MySpace.

Prin acest site, Pentagonul încearcã sã facã faþã uneinoi generaþii care foloseºte frecvent canalele de comuni-care electronice ºi care înainte prezenta o versiune necen-zuratã a vieþii de rãzboi. Anterior, se interzisese postareape Internet a unor filme despre reuºitele din campanii, dara închis ºi unele bloguri.

CCoorreeeeaa ddee NNoorrdd aannuunnþþããllaannssaarreeaa iimmiinneennttãã

aa uunnuuii ssaatteell ii ttCoreea de Nord este pe punctul de a lansa un satelit în

spaþiu, potrivit unui comunicat publicat de agenþia oficialãACTC, preluatã de AFP, informeazã NewsIn. Regimulcomunist de la Phenian a afirmat deja, în 1998, cã a lansatun „dispozitiv lansator de satelit”, în timp ce a tras orachetã Taepodong-1 care a survolat atunci o parte aJaponiei înainte de a se scufunda în Oceanul Pacific.

În iulie2006, Pheni-anul a efectu-at din nouî n c e r c ã r i(ratate) cuºapte rachete,dintre careuna cu razãlungã de acþi-une Tae-p o d o n g - 2 ,care a provo-cat o puter-nicã emoþie.Alte tiruri derachete, cu

razã scurtã, au avut loc în 2007 ºi 2008, interpretate adeseade experþi drept o sfidare vizând sã accentueze presiuneapentru negociere în forþã.

Acest anunþ nord-coreean vine într-o perioadã de puter-nice tensiuni între cele douã Corei, oficial aflate încã înstare de rãzboi dupã sângerosul conflict din 1950-53, cares-au amplificat dupã venirea la putere a preºedintelui sud-coreean Lee Myung-Bak în februarie 2008.

Regimul comunist, care a revendicat primul sãu testnuclear în octombrie 2006, este în schimb angajat dinaugust 2003 în laborioase negocieri cu unele þãri – Coreeade Sud, Statele Unite, Japonia, China ºi Rusia - ºi a sem-nat, în 2007, un acord în vederea desfiinþãrii instalaþiilorsale atomice în schimbul unui ajutor economic ºi unorgaranþii de securitate. Acum negocierile sunt în impas, demai multe luni, din cauza modalitãþilor de verificare adenuclearizãrii.(P.I.)

KAKI 24/7

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009Pagina 6

CMYK

Adeseori în viaþã, a câºtiga obãtãlie nu înseamnã neapãrat cã eºtiun adevãrat învingãtor. Dar poþi fi unînvingãtor, unul adevãrat, dacã luptata a fost una dreaptã ºi dacã ai ºtiut sãpui totul, toatã fiinþa, în slujba crezu-lui suprem.

Dialogul cu domnul locotenent-colonel Pârgulescu a avut loc într-unmoment potrivit pentru trecerea înrevistã a realizãrilor Batalionului 290Aprovizionare, primirea drapeluluide luptã.

Un ofiþer ambiþios, cu voinþa ºidorinþa de a explica ºi altora ceea ceºtie, demn, modest, preocupat sã lasecontinuatori ºi sã sãdeascã idei dincare urmaºii sã culeagã “poamedulci”.

–– UUnn ccoommaannddaanntt ssee nnaaººttee ccuu aacceessttddeessttiinn.. CCaarree ssuunntt aacceellee eennttiittããþþii ccaarree vv-aauugguuvveerrnnaatt vviiaaþþaa ººii ccaarriieerraa??

– Am simþit încã din copilãrie atracþiefaþã de cariera armelor, din jocurilecopilãreºti cu bãieþii vecinilor ºi colegiide ºcoalã. Am crezut cã locul meu înviaþã, instituþia în care voi putea sã mãformez, sã promovez pe criteriile respec-tului pentru oameni, pentru lege ºimoralã, pentru competenþã ºi profesion-alism este Armata României. Dupãabsolvirea studiilor liceale ºi admitereaîn ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi deTancuri ºi Auto „Mihai Viteazul”Piteºti, am trãit prima mare satisfacþie avieþii de pânã atunci - arma Tancuri, cutot ceea ce presupune aceasta, cugreutãþi ºi vicisitudini, cu renunþãri laaproape tot ce fusese pânã în acelmoment. Deviza sub care am fostpregãtit în ºcoala militarã, constituie unþel în activitatea tuturor colegilor mei, pecare comandantul ºcolii din acea vreme,domnul colonel Constantin ANGHEL,nu contenea sã ne-o repete la fiecareactivitate ºi ceremonie : „Învãþaþi ºipregãtiþi-vã continuu! Cu cât mai multãtranspiraþie în poligonul de instrucþie, cuatât mai puþin sânge pe câmpul de luptã.Dragii mei, nu uitaþi niciodatã cã purtaþifiecare în porthartã, bastonul de general!”. Aceste cuvinte mi-au devenit crez ºiîmi revin adesea în memorie ºi m-auambiþionat în primii ani de carierã mili-tarã, la admiterea în UniversitateaNaþionalã de Apãrare, pe timpul aces-teia, precum ºi pentru îndeplinireafuncþiilor pe care le-am îndeplinit dupãabsolvirea Universitãþii Naþionale deApãrare.

–– DDee ccâânndd ssuunntteeþþii îînnaacceeaassttãã uunniittaattee?? CCeerreeaalliizzããrrii aaþþii aavvuutt??

– Am fost numit lacomanda Batalionului290 Transport„ROMANAÞI” la 15octombrie 2006. Amfost primit, în calitatede comandant, încazarma în care amprimit repartiþia dupãabsolvirea ºcolii mili-tare în anul 1989, înfuncþia de comandantpluton tancuri la Regi-mentul 68 Tancuri„General Magheru”.

Dupã cum vã puteþiimagina, primireacolectivului unitãþii afost plinã de emoþie ºibucurie, pe de-o partesentimentele mele, carela un moment dat m-aucopleºit, iar de cealaltãparte a colectivului batalionului, foºticolegi, foºti subordonaþi, dar ºi ofiþeri,maiºtri militari ºi subofiþeri tineri. Senti-mentul reîntâlnirii a fost reciproc, prim-irea a fost emoþionantã, de neuitat. Amgãsit o echipã de comandã tânãrã,ambiþioasã, competentã, cu simþul dato-riei ºi al lucrului bine fãcut.Ca realizãrila nivelul batalionului, în aceºti aproape3 ani, pot enumera, fãrã lipsã de mod-estie, deoarece sunt realizãrile întreguluicolectiv al unitãþii, prin munca ºi efor-turile susþinute ale acestuia, urmã-toarele: executarea misiunii principale abatalionului – transporturile logistice încondiþii ireproºabile, fãrã accidenterutiere, accidente de muncã, avarii saustricãciuni; îndeplinirea anualã a „Plan-ului instrucþiei batalionului” cu califica-tive remarcabile; menþinerea stãrii deoperativitate a tehnicii militare, arma-mentului ºi materialelor din înzestrare;reabilitarea stãrii tehnice ºi renovareaunui numãr apreciabil de clãdiri dincazãrmile aflate în administrare, con-form planului anual de reparaþii ºi buge-tului aprobat; perfecþionarea pregãtiriipersonalului ºi menþinerea nivelului deinstruire a subunitãþilor; amenajarea,dotarea ºi omologarea Punctului de lucruNATO, în cadrul comandamentuluibatalionului în anul 2008; amenajareapistei cu obstacole pentru militarii dintoate armele tip CISM; amenajarea ºidotarea cabinetului medical ºi staþiei de

încãrcat acumulatori; reorganizarea ser-viciului de pazã, amenajarea ºi dotareaposturilor de pazã, conform OrdinuluiMinistrului Apãrãrii Maþionale nr. M88/2005, precum ºi ale R.G. – 2/2008,pentru executarea serviciului de pazã înture, în vederea micºorãrii numãrului demilitari destinaþi executãrii acestui ser-viciu ; acordarea Drapelului de Luptã alBatalionului 290 Aprovizionare„ROMANAÞI” prin Decretul Prezi-denþial nr. 1338 din 19.12.2008, la datade 01.03.2009; gestionarea patrimoniu-lui unitãþii în condiþiuni foarte bune, fãrãpagube materiale.

–– CCee ppllaannuurrii aavveeþþii ppeennttrruu aannuull 22000099??– Pentru anul 2009, am în vedere

îndeplinirea urmãtoarelor obiective: per-fecþionarea nivelului de instruire abatalionului; executarea misiunii debazã a batalionului în condiþii foartebune, de maximã siguranþã, fãrã acci-dente rutiere, accidente de muncã,avarii, stricãciuni sau pagube materiale;executarea activitãþilor de evaluareprivind ridicarea capacitãþii operaþionaleºi a capacitãþii de reacþie imediatã alebatalionului la nivelul calificativului„EXCEPÞIONAL”; continuarea activi-tãþilor de reabilitare ºi renovare aclãdirilor ºi instalaþiilor din cazãrmileaflate în administrare, conform priori-tãþilor ºi planului anual de reparaþii, înfuncþie de creditele alocate prin bugetul

aprobat; continuarea demersurilor pen-tru predarea excedentelor de armament,muniþii, tehnicã militarã ºi materiale detoate resorturile aflate în patrimoniulunitãþii; finalizarea aplicãrii mãsurilorprivind modernizarea sistemului de pazãpentru cazãrmile aflate în administrare;continuarea demersurilor pentru înca-drarea funcþiilor vacante ºi atingereaunui nivel minim al deficitului privindîncadrarea cu personal, în special laofiþeri.

–– CCuumm aapprreecciiaaþþii iimmpplliiccaarreeaa ssuubboorr-ddoonnaaþþiilloorr ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa pprriinnccii-ppaalleelloorr oobbiieeccttiivvee ººii aaccttiivviittããþþii??

– Apreciez cã implicarea efectivã aîntregului personal al batalionului înexecutarea activitãþilor a condus laîndeplinirea principalelor obiective ºiale planului instrucþiei batalionului laînalþi parametri.

În acest scop, am în vedere pro-movarea urmãtoarelor exigenþe: respec-tul ºi încrederea în oameni, conºtienti-zarea faptului cã ei sunt ºi vor rãmâneprincipala resursã a organizaþiei; respec-tul faþã de lege ºi regulamente, asigu-rarea exercitãrii acestora fãrã restricþii ºiderogãri; identificarea cu obiectivele ºiscopurile instituþiei, cu sistemul sãu denorme ºi valori, tradiþii ºi simboluri;competenþa ºi profesionalismul – criteriide evaluare a performanþelor profesio-nale; cultivarea spiritului lucrului înechipã; organizarea riguroasã a tuturoractivitãþilor, fãrã rabat de la ordine ºidisciplinã; moderaþie, echilibru ºi com-portament adecvat, simþul mãsurii înluarea deciziei ºi în acþiune; asumarearesponsabilitãþii actului decizional;deschidere cãtre schimbare; transparenþaactului de comandã; integritate, atitu-dine ºi practicã actualã, realizarea con-cordanþei depline între cuvinte ºi fapte,între conduitã ºi valorile morale.

–– CCee nnee ppuutteeþþii ssppuunnee ddeesspprreeîînnccaaddrraarreeaa ccuu ppeerrssoonnaall aa uunniittããþþiiii??RRããssppuunnddee cceerriinnþþeelloorr??

– Având în vedere tipul unitãþii ºiprevederile statului de organizare,încadrarea cu personal a unitãþii rãmâneo problemã de rezolvat. Dacã la maiºtrimilitari ºi subofiþeri, încadrarea estefoarte bunã, nu pot afirma acest lucru înceea ce priveºte ofiþerii. Funcþiile publi-cate în ultimele numere ale BuletinuluiInformativ al Armatei sunt elocvente,atât în ceea ce priveºte numãrul acesto-ra, cât, mai ales, specialitãþile militare lacare avem deficit. Misiunile încredinþatede cãtre eºaloanele superioare le exe-cutãm cu personalul actual încadrat,efortul acestuia fiind de multe orisupradimensionat, având în vedere exe-cutarea ireproºabilã a misiunii, exe-cutarea activitãþilor specifice în interi-orul unitãþii, executarea serviciului depazã ºi a administrative. Sper, ca înviitorul apropiat încadrarea cu personala batalionului sã creascã, deficitele sãdevinã minime ºi chiar sã disparã.

–– CCee vv-aaþþii pprrooppuuss ppeennttrruu vviiiittoorr??– Pornind de la locul ºi rolul batali-

onului în actuala structurã de forþe, misi-unile ºi obiectivele stabilite, îmi doresc,atât personal, cât ºi întregul efectiv, caunitatea sã parcurgã etapele ordonate ºisã adopte planul de operaþionalizare,chiar mai devreme decât a fost planifi-catã. Colectivul batalionului este tânãr,dornic de afirmare, în mãsurã sã executemisiuni de sprijin logistic, conform con-cepþiei logistice de sprijin integrat, cutoate forþele sau cu o parte din forþe încadrul unor structuri operaþionale, decoaliþie sau naþionale în cadrul Diviziei1 Infanterie „DACICA”, atât pe teritori-ul naþional, cât ºi în afara acestuia.

Sergent-major Radu SÃCÃREA

A r e v e n i t î n c a z a r m a î n c a r e º i - aa î n c e p u t c a r i e r aInterviu cu locotenent-colonelul Ion PÂRGULESCU, comandantul Batalionului 290 Aprovizionare „Romanaþi”

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009

Pagina 7

CMYK

Sergentul-major Claudiu CHIRA, din Batali-onul 21 Vânãtori de Munte „General LeonardMociulschi”, a cãzut la datorie pe 26 februarie, înAfganistan. El se afla într-o misiune de patrularepe Autostrada A1 (Qalat – Kabul). AutovehicululHumwee, în care se afla militarul, era al doilea într-o coloanã de cinci maºini ºi a trecut peste un dis-pozitiv exploziv blindat (I.E.D) imediat dupã prânz(15.30 ora României).

În urma exploziei, sergentul-major ClaudiuCHIRA a fost grav rãnit. A primit asistenþã medi-calã la faþa locului ºi a fost evacuat cu un elicopter.Pe timpul transportului spre spitalul din Kanda-har, subofiþerul a decedat.

Claudiu CHIRA avea 30 de ani ºi era angajat alMinisterului Apãrãrii Naþionale din 2007. ÎnAfganistan se afla la a doua misiune. Prima datã afost în Irak.

Era „un om deosebit, care-ºi dãdea ºi cãmaºa depe el pentru un camarad”, aºa cum spun colegii lui.

„„NNiimmeenn ii ºº ii nn iimmii cc nnuu ppããrreeaa ccãã îî ll ppoott îînn ff rrâânnggee””

Trupul neînsufleþit al militarului român cãzut ladatorie pe timpul îndeplinirii unei misiuni în

Afganistan a fost repatriat, cu o aeronavã a ForþelorAeriene Române pe 2 martie, în jurul orei 17.30. Cere-monialul s-a desfãºurat pe pista Bazei 90 TransportOtopeni.

Un cortegiu format din vânãtori de munte a purtatpe umeri sicriul cu trupul militarului, de la avion pânãla catafalc.

Din aeronava care a adus trupul neînsufleþit al luiClaudiu CHIRA a coborât ºi fratele acestuia OvidiuCHIRA, care se afla în aceeaºi unitate din teatrul deoperaþii Afganistan ºi care l-a însoþit, alãturi de cama-razi ºi preot, pe drumul de întoarcere în þarã. Pe timpulceremonialului mama ºi soþia eroului au plâns tot tim-pul.

Dupã ce un sobor de preoþi a fãcut o slujbã depomenire în faþa pãrinþilor, a soþiei, a celorlalte rude, areprezentanþilor presei ºi a reprezentaþilor Ministerului

Apãrãrii Naþionale, s-adat citire ordinului deînaintare la gradul desublocotenent post-mortem.

Dupã citirea decretu-lui prin care preºedinteleRomâniei i-a acordat(post-mortem) eroului„Ordinul «SteauaRomâniei» în grad decavaler cu însemne derãzboi”, MinistrulApãrãrii Naþionale, MihaiStãniºoarã s-a adresatcelor prezenþi: “În acestegrele momente suntem cu

toþii copleºiþi de sentimentul neputinþei de a schimbaacest nemilos ºi implacabil destin. Claudiu CHIRA afost un bãrbat puternic ºi mândru, crescut la ºcoalaasprã a luptãtorilor alpini, printre piscurile ce strãjui-esc Râºnovul ºi Predealul.

Foarte bun alpinist, schior ºi trãgãtor de elitã cutoate categoriile de armament, Claudiu CHIRA era unexemplu demn de urmat pentru toþi colegii, un om ade-vãrat, îndrãgit ºi apreciat. Era respectat ºi înconjuratcu dragoste de camarazii cãrora le oferea sprijin defiecare datã.

Pierderea lui este o grea încercare pentru familie,pentru colegii din Batalionul 21 Vânãtori de Munte ºipentru toþi militarii. Întreaga Armatã românãpreþuieºte cu sfinþenie sacrificiul eroului ClaudiuCHIRA ºi se înclinã cu respect ºi recunoºtinþã în faþajertfei sale supreme. Plecarea dintre noi a celui denepreþuit pentru familia sa este dureroasã ºi greu deacceptat. Orice am spune în acest moment nu vomputea alina durerea acelora cãrora Claudiu le-a fostrudã, prieten sau camarad.

Ne vom aduce mereu aminte de subordonatul-erouClaudiu CHIRA ºi îi vom pãstra o veºnicã amintire.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace pe bunul ºidragul nostru camarad!

La terminarea ceremonialului, sicriul cu trupulneînsufleþit a fost ridicat de camarazi pe umeri, iargarda de onoare i-a dat ultimul onor într-o unitate mili-tarã.

Toþi cei prezenþi au însoþit cortegiul pânã lacamionul militar, unde a fost urcat sicriul, pentru a-lduce la casa pãrinteascã din Râºnov.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

E r o u l d i n R â º n o v

În localitatea Râºnov din judeþul Braºov au avut locpe data de 4 martie, funeraliile sublocotenentului(post-mortem) Claudiu CHIRA, cãzut la datorie întimpul îndeplinirii unei misiuni de patrulare peAutostrada A1 (Qalat-Kabul) din Afganistan.Ceremonialul militar ºi religios s-a desfãºurat înprezenþa oficialilor din conducerea MinisteruluiApãrãrii Naþionale, a Statului Major General ºi a Sta-tului Major al Forþelor Terestre.Slujba a fost oficiatã de un sobor format din preoþi dincadrul Batalionului 21 Vânãtori de Munte, Batalionu-lui 30 Vânãtori de Munte, Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca” în frunte cu Înalt prea Sfinþitul Laurenþiu Streza,Mitropolit al Ardealului ºi episcop al Sibiului.Dupã oficierea serviciului religios, generalul-maiorIon Pâlºoiu, locþiitorul ºefului Statului Major alForþelor Terestre a rostit o impresionantã alocuþiune

evocatoare în memoriatânãrului erou cãzut ladatorie, ce s-a dovedit afi: „(…) un om echilibrat,cu un caracter puternic ºicu o conduitã socialã ire-proºabilã”.Pentru ca sacrificiulsuprem al lui ClaudiuCHIRA sã nu rãmânãdoar în conºtiinþa familieisale, ci a întregii comu-nitãþi în care a trãit, pri-marul din Râºnov i-a acordat eroului vânãtor demunte, titlul de cetãþean de onoare al oraºului.Purtat pe braþe de cãtre camarazi, Claudiu CHIRAs-a întors în pãmântul strãbun, rãmânând în memoria

comunã, nu doar prin voinþa de fier ºi mentalitatea deînvingãtor, specificã vânãtorului de munte, ci ca unsimbol al eroismului.Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Daniela ÞÃRUªI

Eroi i nu au vârstã

În Duminica a IV-a din postul Sfin-telor Paºti, se citeºte pericopa evanghe-licã în care se face referire la vindecareaunui tânãr adus la Mântuitorul Hristosde cãtre tatãl sãu. Tânãrul era stãpânitde „un duh mut care, din timp în timp, îlchinuia cumplit, fãcându-l sã cadã, sã sefrãmânte în zvârcoliri cumplite,scrâºnindu-ºi dinþii, având spume lagurã ºi înþepenind”.

Nefericitul tatã a mers, întâi, laSfinþii Apostoli, dar ei nu au putut sã-itãmãduiascã fiul ºi, de aceea, a venit laMântuitorul Hristos ºi I-a descris sufe-rinþa fiului sãu, iar apoi a adãugat: „Depoþi ceva, ajutã-ne, fie-þi milã de noi! IarIisus i-a zis: De poþi crede, toate sunt cuputinþã celui ce crede: ªi îndatãstrigând, tatãl copilului a zis cu lacrimi:Cred Doamne! Ajutã necredinþeimele!”.

La întrebarea ucenicilor, de ce n-auputut ei sã izbãveascã pe cel posedat,Iisus le spune: „Acest neam de demonicu nimic nu poate ieºi, decât numai curugãciune ºi cu post”; Sfântul Apostol ºiEvanghelist Matei redã mai pe largacest rãspuns al Mântuitorului: „Pentrupuþina voastrã credinþã. Cãci adevãratgrãiesc vouã. Dacã veþi avea credinþãcât un grãunte de muºtar, veþi zicemuntelui acestuia: mutã-te de aici din-colo ºi se va muta; ºi nimic nu va fi vouãcu neputinþã: dar acest neam de demoninu iese decât numai cu rugãciune ºi cupost”.

Relatarea Sfântului Apostol ºiEvanghelist Matei, care o întregeºte peaceea a Sfântului Evanghelist Marcu, nearatã cã o credinþã puternicã, împreunãcu cele douã arme ale pocãinþei,rugãciunea ºi postul, ajutã pe creºtin sãînlãture puterea diavolului.

Credinþa este acea lãuntricã puterece încãlzeºte sufletul, îi dã tãrie ºi-l facesã nãzuiascã spre desãvârºire. Prin ea,s-au fãptuit lucruri mari ºi minunateîncã de la începutul lumii, iar oameniis-au fãcut plãcuþi lui Dumnezeu încãdin Legea veche, înainte de venireaMântuitorului, cã toþi câþi au fost drepþiprin credinþã au lucrat, sãvârºind faptemari ºi plãcute înaintea Domnului.

Credinþa poate sã mântuiascã pe omnumai dacã este însoþitã de sãvârºireafaptelor bune, cã, iatã, ºi diavolii cred ºise cutremurã.

Dar Legea Noului Testament neîntãreºte ºi mai mult adevãrul potrivitcãruia numai prin iubire lucreazã cre-dinþa. Dar în ce constã iubirea? Înîmplinirea poruncilor lui Dumnezeu,pentru cã zice Mântuitorul: „Cel ce areporuncile Mele ºi le pãzeºte, acela estecare Mã iubeºte”.

Apostolii s-au învrednicit a fi sfinþi,nu numai prin credinþa lor, ci, întrucât,din iubire faþã de Domnul ºi faþã deaproapele, au împreunat cu credinþafapta cea bunã. Mulþimile de martiri,sfinþi ºi mãrturisitori n-au avut numaicredinþã, ci au întãrit-o pe aceasta prinfapta cea mare a iubirii, supunându-se,de bunã voie, la cazne ºi moarte pentruHristos, în Care au crezut. Au ºtiut cã,într-adevãr, credinþa lucreazã priniubire ºi au dovedit cã îl iubesc peDomnul, împlinind poruncile Sale.

Dimpreunã cu credinþa ºi iubirea(dragostea), este ºi nãdejdea, spre aîmplini treimea virtuþilor teologice fãrãa cãror lucrare, în viaþa de zi cu zi, niciun creºtin nu poate pãºi neclintit, pecãrarea ce duce spre Împãrãþia cerurilor.Înrudite cu aceste virtuþi teologice suntºi alte datorii duhovniceºti, prin care se

aflã ºi pocãinþa. Fiicã a nãdejdii, ea esteo împãcare cu Dumnezeu, o curãþire aconºtiinþei; trebuie unitã cu lacrimi, cupost ºi cu rugãciune, pentru cã postul neopreºte de la rele ºi înfrâneazã poftele.

ªtim cã rugãciunea este legãturanoastrã intimã ºi directã cu Dumnezeu;ea este comuniune de viaþã cu Divini-tatea. Trebuie sã ne rugãm cu timp ºifãrã timp: „Privegheaþi ºi vã rugaþi, casã nu intraþi în ispitã. Prin rugãciune,noi avem, dintotdeauna, pe Dumnezeualãturi, învrednicindu-ne de harul Sãu.Ea este o necesitate de viaþã a sufletuluinostru, fãrã de care el se sufocã, întoc-mai ca trupul fãrã oxigen. Ca legãturãplinã de tainã a omului cu veºnicia,„rugãciunea este minunea minunilor,care se împlineºte zilnic în sufletulevlaviosului”, aºa cum spune un maretrãitor creºtin.

Numai când ne vom elibera de slãbi-ciuni ºi de pãcate, vom vedea adevãratastaturã ºi autenticã armurã a sufletului,devenind adevãraþi fii ai lui Dumnezeu.

Numai prin lupta ce o ducem cupãcatul, prin dreaptã credinþã, prinrugãciune ºi post, întrezãrim Împãrãþiacerurilor deschizându-se pentru noi.

Sã ne înmulþim puterile trupeºti ºisufleteºti, ca, într-un focar de raze deluminã, sã ne rupem de pãcatele veacu-lui acestuia, urmându-L pe DomnulIisus, pas cu pas! Sã punem la inimãcuvântul Sãu – sã ne rugãm postind ºi sãpostim rugându-ne-, ca El sã ne dezlegede orice legãturã a celui rãu ºi de oricecursã a vrãjmaºului, ca, îndepãrtând dela noi orice fãrãdelege, sã devenimpãrtaºi ai Sfintei Cine în ziua ceaneînseratã a Învierii Sale. Amin!Adaptare dupã Glasul Adevãrului decol. (r) ªtefan MITINCU

Vasile URSACHE, comisar-ºef înMinisterul Administraþiei ºi Internelor,format la ºcoala ofiþerilor de grãniceriîn anul 1981, ºi-a lansat în cel maistrategic mod volumul „Epistole cãtreHephaistos”. De pe ce platformã? De laUniunea Scriitorilor din România, dinsala oglinzilor, la un sfârºit de februariedesprins cu nonºalanþã din corola cugrade incandescente, în faþa unui audi-toriu îmbãtat de plãcerea pentru poezie.Arareori, s-a purtat pe scena prezen-tãrilor publicistice o modã ce cucereºteprin esteticã, emoþie ºi raþiune. Dacãsunt de complezenþã adjectivele? Inter-venþia ca moderator a lui ªtefanMITROI, prozator, membru al UniuniiScriitorilor, teleormãnean prin genezã,prieten de condei al autorului ºi exce-lent comunicator sugestiv, orientãrile înstructurile de adâncime ale celor 49 desonete publicate la Editura „CD Press”Bucureºti fãcute de cãtre actorul EugenªTEFÃNESCU, scriitorul, criticul ºipoetul Radu CÂRNECI, interpreþii demuzicã uºoarã, clasicã ºi popularã careau acordat pe propriile registre deînþelegere metaforele ºi comparaþiile luiVasile URSACHE înlãturã oricebãnuialã. Ce a contat pentru receptorul

inocent, prezent la sala oglinzilor,curios pentru a vedea ce mesaje a primitHephaistos, Zeul focului la greci, alecãrui unelte sunt nicovala ºi ciocanul?Cel mai mult faptul cã autorul,colonelul pentru noi Vasile URSACHE,va fi trecut în cartea de antologie asunetului a sonetului românesc, lucrarede adâncã reprezentare ce va fi datãpublicitãþii prin bunãvoinþa sonetistuluiRadu CÂRNECI.

Pentru a nu rãmâne cu datorii laexpunerea explicitã, revenim la oschemã de portret a lui VasileURSACHE. ªtefan MITROI a ºtiut sã îipunã în faþã pe autor ºi pe Hephaistos.Nu au existat asemãnãri. Zeul focului lagreci, mult mai cunoscut decât Vulcanla romani, era ºchiop ºi stãtea rãu lacapitolul amor. Vasile URSACHE stãbine la talie, încã mai trezeºte emoþiidomniºoarelor ºi doamnelor exigenteîntr-ale seducþiei ºi are talent pentruepistole tot la fel de mult cât Petrarca,Ovidiu ºi Mihai Eminescu. Premiseleanunþate au fost suficiente pentru a-lîndreptãþi pe scriitorul MITROI sã seexprime scurt: „Domnilor, vreau sã vãspun cã autorul este un mare mincinos”.Dupã o scurtã pauzã, a þinut sã arate cã

se simte nevoia sã fie puse ghilimelelede rigoare. Volumul „Epistole cãtreHephaistos” a stârnit furtuna comentari-ilor pro autor. ªi nu poate fi decât oreacþie beneficã, atât pentru colportoriide mesaje, cât ºi pentru poetul VasileURSACHE, un cântãreþ al plaiurilorbucovinene, un maratonist de perfor-manþã în cursa de a câºtiga noi prieteni.Uniunea Scriitorilor din România astrâns pentru aproape trei ore toatãfloarea cea vestitã a creaþiei prozodice.ªi a meritat. Mai întâi pentru gestul decutezanþã creativã a lui VasileURSACHE, nume predestinat pentrusonet (UV), dacã ne gândim în treacãtla Vasile VOICULESCU (VV), la fos-tul colonel Vasile PREDA (VP), ºi, dece nu, la titanul WilliamSHAKESPEARE. Cartea „Epistolecãtre Hephaistos” apãrutã la Editura„CD Press” Bucureºti a fost motivulcare a prins în ochiul vigilent alcamerelor video imaginea unei lumicare ºtie sã lase deoparte trivialul socialºi sã iasã în clar cu nobleþea spiritului,cu iubirea pentru artele frumoase ºi cuîncrederea cã tot ceea ce nu avem lanaºtere primim prin poezie.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

„Desigur, nimic nu este mai puternic decât rugãciunea.Rugãciunea este un liman pentru cei zbuciumaþi de fur-

tunã, o ancorã pentru cei goniþi de valuri, un toiag pentru celce se clatinã, o comoarã pentru cei sãraci, o siguranþã pentrucei bogaþi, un ajutor împotriva bolilor ºi o ocrotire pentrusãnãtate.

Rugãciunea face nepieritoare bunurile ce le avem ºi cutoatã graba goneºte relele ce ne bântuiesc. De vine vreo ispitã,ea uºor se alungã, de se întâmplã pierderea averii, sau altce-va ce tulburã sufletul, rugãciunea vindecã ºi aceasta curând.

Rugãciunea este scãpare contra tristeþii, temelia veseliei,pricinã de bucurie statornicã, muma adevãratei înþelepciuni.

Cine se poate ruga cu toatã puterea, fie el cel mai sãracom, el totuºi va fi cel mai bogat dintre toþi; aceluia însã,cãruia îi lipseºte rugãciunea, de ar ºedea chiar pe scaunîmpãrãtesc, tot este cel mai sãrac dintre toþi.

Ahab nu era oare împãrat, nu avea el oare aur ºi argint cuprisosinþã? Dar fiindcã era lipsit de rugãciune, nu s-a dus eloare sã-l caute pe Ilie, pe un om care nu avea locuinþã, nicialtã hainã decât un simplu cojoc?

Vezi cã Ilie era mai bogat decât Ahab? Cã pânã ce el avorbit ºi a rugat ploaia de la Dumnezeu, împãratul cu toataoastea sa, se aflau în mare nevoie.

Aceasta este puterea rugãciunii! Rugãciunea este armacea mai tare, vistierie care niciodatã nu se goleºte, bogãþie

nesecatã, liman fãrã valuri, temelia pãcii, rãdãcina, izvorul,mama tuturor bunãtãþilor, mai puternicã decât o împãrãþie.

Eu însã vorbesc de rugãciunea care nu zace numai pebuze, ci se ridicã din adâncul inimii.

Cu atât mai sus se înalþã rugãciunea când iese dintr-oinimã strâmtoratã ºi evlavioasã. ºi, ca sã ºtii cã rugãciuneacare se sãvârºeºte la moment de nevoie, este mai întâi ascul-tatã, iatã ce zice profetul: "În necazul meu am chemat peDomnul ºi m-a auzit" (Ps. 119.1).

Rugãciunea totodatã uºureazã sufletul cel necãjit. Cã dacãcel necãjit capãtã oarece alinare când povesteºte oamenilornenorocirea sa, apoi nu va afla el mai vârtoasã alinare, cândva spune Domnului, patimile sufletului sãu?

Însuºi Iisus Hristos ne cheamã la Sine, pentru aceea nu nelasã neascultaþi; de am avea asupra noastrã întunerice depãcate, cu atât mai grabnic sã alergãm spre Dânsul; cã El avenit nu ca sã-i cheme pe cei drepþi, ci pe cei pãcãtoºi (Matei9,13).

Deci, pentru ca noi sã ne trãim fericiþi viaþa ºi sã neeliberãm de pãcatele noastre, se cuvine ca la toate prilejurilesã ne rugãm Domnului, cu râvnã ºi îndelungatã rãbdare.

Atunci vom dobândi o îndestulare statornicã ºi ne vomputea bucura de toate cele primite, prin harul ºi iubirea deoameni a Domnului nostru Iisus Hristos, cãruia împreunã cuTatãl ºi cu Duhul Sfânt, se cuvine lauda în vecii vecilor!Amin”. (Din Predica Sfântului Ioan Gurã de Aur la Dumini-ca a Cincea a Marelui Post)

Daniela ÞÃRUªI

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009Pagina 8

AGENDÃCULTURALÃ ÎÎnn sspprrii jj iinnuull nneeccrreeddiinnþþeeii

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

PPuutteerreeaa rruuggããcciiuunnii ii

UUnn „„mmiinncciinnooss”” llaa ccuurrtteeaa ZZeeuulluuii HHeepphhaaiiss ttooss

CC ee ss ãã mm aa ii cc ii tt ii mm .. .. ..Sara GruenApã pentru elefanþiApãrut în SUA, în anul 2006, romanul Apã pentru ele-

fanþi s-a aflat pe locul întâi timp de câteva luni în topurilede vânzãri din New York Times, Los Angeles Times, WallStreet Journal, USA Today, fiind desemnat, în acelaºi an, ºiFavourite Book of the Year. A fost tradus în peste 40 de þãri,s-a vândut în 3 milioane de exemplare ºi va sta la baza uneiproducþii cinematografice.

Între primul rând: „Am nouãzeci de ani. Sau nouãzeci ºitrei. Ori una, ori alta.“ ºi ultimul: „Pentru moºneagul ãsta,circul e casa lui.“ se desfãºoarã povesteafascinantã a tânãrului Jacob Jankowski, careîn anii '30 îºi face ucenicia vieþii într-unuldintre cele mai vestite circuri americane.Angajat sã aibã grijã de animale, Jacob vadescoperi, sub marea cupolã, un univers cupersonaje bizare ºi fascinante, dar cu regulirigide ca ale unei caste. Va afla deopotrivãcã circul nu înseamnã numai strãlucire ºiculoare, paiete ºi magie, râsete ºi aplauze, ciºi animale maltratate, artiºti în mizerie încercând sã uitesordidul cotidian cu ajutorul alcoolului de contrabandã, vio-lenþã ºi prostituþie, suferinþã ºi tragedii, incertitudini ºispaime. Pe acest fundal, se perindã o galerie întreagã de fig-uri memorabile: Unchiul Al, directorul fãrã scrupule al cir-cului; Kinko, clovnul pitic cu un zâmbet exagerat pictat pechipul trist; „ciudaþii“ cu trupuri contorsionate de suferinþã;imprevizibilul ºi crudul August Rosenbluth, dresorul de ani-male care cade victima celor pe care i-a chinuit; Marlena,frumoasa lui soþie, dresoarea de cai, de care Jacob se îndrã-gosteºte nãprasnic ºi alãturi de care trãieºte o pãtimaºãpoveste de iubire; Rosie, elefãnþica cu personalitate ºi cu unsecret care-i pune viaþa în primejdie.

„Ideea acestei cãrþi mi-a venit în mod neaºteptat, laînceputul anului 2003, când mã pregãteam sã scriu o cutotul altã carte. La acea datã, Chicago Tribune a publicatun articol despre Edward J. Kelty, un fotograf care aînsoþit circurile aflate în turneu prin America, în anii '20 ºi'30. Fotografia care însoþea articolul m-a fascinat atât detare, încât am cumpãrat douã albume cu fotografii desprecircul de altãdatã. În clipa în care le-am terminat de rãs-foit, ideea se nãscuse deja. Am abandonat cartea pe careaveam de gând s-o scriu ºi, în locul ei, m-am lãsatabsorbitã de lumea circului ºi a trenului cu care se deplasaacesta.”

CC ee ss ãã mm aa ii vv ee dd ee mm .. .. ..Ace Ventura Jr: Pet DetectiveE un film pentru copii! Sã nu ne scape asta din vedere!

Sã nu-l luaþi în serios, cã nu se mai terminã cârcoteala! Ceefecte speciale, ce zvâcniri de imagine, ce durere de ochi!Prima jumãtate are un umor destul de bunicel ºi digerabil,iar partea a doua e deja rudã cu desenele animate.

Un copil împreunã cu cei doi prieteni ai lui, un el tocilarobsedat de tehnologia de ultimãorã ºi o ea drãguþã ºi spiritualã,cu pãrinþi practic inexistenþi, sepreumblã prin diverse locuri pen-tru ce altceva decât sã salveze

animalele ºi pe mama lui, bãgatã la închisoare pe nedreptpentru acuzaþia de furt de animale. El este nimeni altuldecât Ace Junior, progenitura mai vechiului Ace Venturacare, din nefericire pentru el, a sucombat în timp ce zburacu avionul, conducând un stol de zburãtoare spre Canada.Vãduva, mama copilului, are drame interioare. Prin urmaree un personaj complex, deci fiþi cuviincioºi! Ea se teme cãºi juniorul ar putea moºteni apucãturile tatãlui ºi face totposibilul sã-l pãstreze cât de cât... normal. Evident eºueazã,genetica învingând pânã la urmã, deoarece scãlãmbãielile,cãmaºa înfloratã, apucãturile turbate ºi pãrul vâlvoi cucreastã în frunte se moºtenesc din tatã în fiu. ªi nu oricum,ci apar peste noapte, dupã ce stãtuserã latente 12 ani. Adicã,ieri a fost copil normal, azi se îmbracã în flori ºi se comportãca un alienat. Singurul personaj simpatic este bunicul, unVentura veritabil, pensionat, dar cu veleitãþi de detectiv însânge, care târâie dupã el un câine pe care toþi îl cred mort.Puºtiul nostru face ºi drege, este un Spiderman altoit cuSuperman pe trunchi de Cichi Cean (cum zice vecinu’ debloc cu tricou mulat ºi cu o maºinã veche tunatã pe care otureazã zilnic), fenteazã ºi bate poliþiºti ca Chuk Norris ºi sestrecoarã ca un James Bond. În schimb, se scãlãmbãie canimeni altul. Este uºor supraponderal pentru vârsta lui (12ani) ºi se izbeºte de pereþi ºi de pãmânt ca un sac de cartofi.

CC ee ss ãã mm aa ii aa ss cc uu ll tt ãã mm .. .. ..Mahalaua Mon Amour

Tudor Gheorghe pregãteºte, pentru primãvara acestuian, lansarea unui spectacol inedit de cântece lãutãreºti, inti-tulat sugestiv „Mahalaua Mon Amour”. Acesta va cuprindepiese din repertoriul celor mai valoroºi interpreþi ai muziciilãutãreºti vechi, precum : Anton Pan, Zavaidoc, FãrâmiþãLambru, Romica Puceanu sau DonaSiminicã. Melodiile de aur ale faimoºilorlãutari vor fi interpretate în maniera incon-fundabilã a mult îndrãgitului artist TudorGheorghe, în acompaniamentul unui tarafautentic.

Publicul se va putea bucura de aceastãreprezentaþie ce va avea loc la Sala Palatu-lui, pe data de 8 aprilie. Amatorii de gendin toatã þara vor avea ocazia sã-l vadã pe maestrul TudorGheorghe ºi sã reasculte cele mai frumoase cântecelãutãreºti, în turneul naþional „Mahalaua Mon Amour”, cese va desfãºura în perioada martie – aprilie 2009. (F.C.)

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009

Pagina 9

Istoria militarã a poporului român recunoaºtecã anul 1514 a fost unul cu importanþã pentrusituaþia socialã a claselor mici ºi mijlocii. Dacã acontat sau nu fenomenul rãzboi, fenomen gene-

rat de cãtresecuiul nobilG h e o r g h eDoja, vom con-chide abia dupão descriere aipotezelor cares-au înscris lanivelul exigen-þelor impuse decaracteristicilec o n f l i c t e l o r .Gheorghe Dojaa fost iniþia-torul unei miº-cãri sociale deamploare, carenu a prezentat

indiciile suficiente de recunoaºtere ºi acceptare aconceptului de rãzboi.

LLaa rrããzzbbooii,,ccoonntteeaazzãã aaccttoorriiii ººii gguuvveerrnnuull

Putem discuta fenomenul rãzboi. Dicþionarul cutermeni tactici, militari îl defineºte drept orientareapoliticã din timp de pace dusã cu mijloace violente.Dacã îl readucem în autentic pe generalul vonClausewitz, vom înþelege cã rãzboiul este indisolubillegat de orientarea politicã din care decurge. Socio-logul O’Connel prelucreazã premisa prusacului vonClausewitz ºi o aranjeazã într-un registru în carefigureazã drept parametri: prevederea ºi planifi-carea, evaluarea actorilor, structura de conducereguvernamentalã, dar, nu în ultimul rând, tipul deorganizare ºi conducere militarã. Gheorghe Doja,deºi avea un model de pregãtire ºi organizare mili-tarã, totuºi, nu a excelat prin prevedere ºi planificare,nu a þinut seamã de alocarea resurselor, nu a primitgirul de protecþie din partea autoritãþilor, iar actorii,ajutoarele sale, profesioniºti ºi amatori au acþionatconfuz, au avut obiective mult prea limitate ºi nu auînþeles valoarea principiului unitãþii de comandã.

Din estimãrile teoreticienilor de psihologie

socialã, Gheorghe Doja agenerat în anul 1514 unconflict. Unul care ºi-aaflat originea înTransilvania, a avut coor-donatele unor strategii detensiune la nivelurilegrupãrilor de forþe, dar nua avut ca rezultantã unnumãr apreciabil de vic-time. CercetãtorulHenderson motiveazã cãrãzboiul devine o con-fruntare agresivã întregrupuri armate în interi-orul unui stat sau întrestate, cu scopuri înaltcompatibile, iar în final,apare un numãr aprecia-bil de victime.

PPâânnãã ººii vviioolleennþþaa eesstteeoorrggaanniizzaattãã

Teoreticianul David Singer îi acordã rãzboiuluiechivalentul conceptual tradus prin conflict. Chiardacã toate conflictele sunt fenomene frecvente, doaro parte dintre ele ajung sã devinã cu adevãrat con-flicte. ªi nu hazardul decide legitimitatea conflictu-lui, ci caracterul organizat al violenþei.

Este posibil, ca în matricea de interpretare, DavidSinger sã fie marcat de secvenþele analitice valabileîn tehnicile facþiunilor teroriste, unde gãsim soluþiaecuaþiei de acþiune, prin constantele de cercetare ºiplanificare, prin deplasarea resurselor aproape deobiectiv ºi prin unda de ºoc perceputã sub forma dis-trugerii, nimicirii sau neutralizãrii. Rãzboiul luiGheorghe Doja nu a avut sprijinul logistic evaluat lapretenþiile unei confruntãri pe spaþii largi, resursaumanã a avut mai mult rol de descurajare a inamicu-lui ºi mai puþin certitudinea acþiunilor directe, con-ducerea ºi comanda socialã nu au fost pregãtite pen-tru o schimbare în forþã.

Gheorghe Doja a fost un lider inteligent pentrumomentul secolului al XVI-lea, pregãtit într-un spi-rit al ofensivei dezvoltate în adâncimea apãrãriiadversarului, dar puþin superficial în ceea ce priveºte

evaluarea forþei combative.

DDeesspprree DDoojjaa,,aaddeevvããrr ssaauu ccoonnttrroovveerrssee??

Puþini s-au dedicat studiului sociologic alfenomenului rãzboi. Pe ideea de conflict, cu proximi-tãþile ºi proeminenþele sale, s-a demonstrat cãrãzboiul þãrãnesc al lui Gheorghe Doja a fost o con-fruntare agresivã între grupurile armate în interiorulprovinciei Transilvania, dar nu s-a pus accentul peevaluarea pierderilor umane. Deºi s-a recunoscut cãlibertatea face mai mult decât aurul, totuºi, motivulconflictului a devenit mai târziu, ca un vector fãrãorigine, mãsurã ºi sens. Gheorghe Doja a creat unconflict care s-a extins graþie unor colportori, ama-tori de dezinformare, înºelare ºi intoxicare a opinieipublice. Cu argumentele inserate în capitolele depsihologie socialã, de sociologie, apreciez cãrãzboiul þãrãnesc din anul 1514 a avut forma demanifestare a unui conflict unde, în locul tacticilorde negociere, s-au regãsit dominantele utilizãriiforþei.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Temerar pe frontul cunoaºterii

R ã z b o i u l l u i D o j a , a d e v ã r º i c o n t r o v e r s e

La 7 septembrie 1944, mari unitãþi române ºisovietice au început ofensiva pentru nimicireaforþelor inamice din sud-estul Transilvaniei. În zoriiacelei zile, peste poziþia de la Ilieni – Sf. Gheorghe,ocupatã de ostaºii Diviziei „Tudor Vladimirescu”, selãsase o liniºte apãsãtoare. Era liniºtea dinainteaatacului. Ea n-a þinut mult. Curând tunurile auînceput sã bubuie. Exploziile s-au abãtut ca un ura-gan asupra fasciºtilor. Se cutremura vãzduhul,rãsunau vãile. Norii de fum se ridicau de pe malulOltului.

Bombardamentul artileriei noastre a durat maibine de o jumãtate de ceas. Când a încetat canonadaa izbucnit un val uriaº de strigãte de „ura”: ostaºiiromâni au declanºat atacul. S-au avântat înainte, autrecut prin ploaia de gloanþe ale inamicului ºi s-auapropiat de poziþiile acestuia.

Rezistenþahitleriºtilor eraînverºunatã .Susþinut def o c u lmitralierelor ºial aruncã-toarelor demin, duºmanulîncearcã dintoate puterilesã punã stavilãîn calea osta-ºilor noºtri.Lupta deveneatot mai crân-cenã. Dar pan-durii înaintaumereu sprec a z e m a t e l eduºmane. Prin

vuietul luptei se auzeau mereu voci puternice: Ura!Înainte! Moarte fasciºtilor!

Iatã însã cã atacul a fost oprit. Pe neaºteptate, înfaþa ostaºilor noºtri apãrurã tancuri inamice. ªaptenamile de oþel ale hitleriºtilor înaintau în sectorulcompaniei de puºti antitanc a Regimentului 3 infan-terie, dezlãnþuind cu tot armamentul de bord un ura-gan de foc. Aºa era consemnat acest episod dramaticîn reportajele apãrute în ziarele din 16 octombrie1944: „Un fior trece prin carnea tuturora… Se audprimele vaiete ale rãniþilor. Dar pânã ºi cei în agoniesunt bravi… Acum începe o luptã pe viaþã ºi pemoarte.

Tancurile taie orice legãturã cu dreapta ºi cu stân-ga. Aruncã mereu foc… Dar voinþa pandurilor este deneînvins. Au fost oameni care au depãºit puterileomeneºti… ªi soldaþii sunt cumpliþi în elanul lor.Grenade ofensive, grenade anticar… se aruncã asupracarelor.”.

Lupta cu coloºii de oþel era într-adevãr crâncenã.În scurt timp, douã namile de oþel s-au oprit. Altedouã ºi-au schimbat direcþia. Celelalte trei însã aupãtruns în dispozitivul nostru. Trãgând cu armamen-tul de bord, ele treceau prin rândurile luptãtorilornoºtri. În clocotul luptei, sublocotenentul GheorgheTurturicã îºi aruncã privirea spre oamenii sãi. Zãricâþiva dintre ei însângeraþi, striviþi sub ºenile.Hotãrârea veni fulgerãtor: ofiþerul se avântã spretancul cel mai apropiat, aruncã o grenadã, apoi alta.Amândouã explodarã. Colosul se opri o clipã, darnumaidecât porni din nou.

Atunci ofiþerul îºi pregãti ultima grenadã antitancºi, dintr-un salt, se aruncã pe maºina blindatã, îi des-fãcu capacul turelei ºi azvârli grenada în interior.

Se auzi o explozie puternicã. Limbi de foc þâºnirãdin masa de oþel, care înþepeni pe loc. În aceastãîncleºtare cu colosul de oþel a cãzut eroic la datoriesublocotenentul Gheorghe Turturicã.

În aceeaºiclipã, ostaºiise avântarã caun singur oma s u p r aduºmanului.E x e m p l u lcomandantu-lui îi îmbãr-bãtã la luptãpe ostaºii plu-tonului. Însu-fleþiþi de com-p o r t a r e aeroicã a sub-locotenentu-lui, caporaliiStan ºi Pîn-daru incendi-arã ºi ei untanc.

În aceastãc r â n c e n ã

încleºtare, ostaºii Regimentului 3 infanterie au scosdin luptã ºase tancuri duºmane. Dupã aceea au relu-at atacul, trecând în salturi scurte prin foculmitralierelor.

Inamicul din faþã a fost înfrânt ºi azvârlit pesteOlt, iar satul Ilieni a fost eliberat…

Eroismul de care a dat dovadã sublocotenentulGheorghe Turturicã în acea zi de 7 septembrie 1944,jertfa lui constituie o pildã grãitoare de dragoste depatrie.

AArrhhiivvaa MM..FF..AA.. –– MM..SStt..MM..,, ddoossaarruull nnrr.. 551133//2266,, ffiillaa 55ººii ddoossaarruull nnrr.. 553344&&22,, ffiillaa 11;; AArrhhiivvaa MM..CC..MM..,, ddoossaarruullnnrr.. 6611,, vvooll.. II,, ffiillaa 115555 ººii ddoossaarruull nnrr.. 6611,, vvooll.. IIII,, ffiillaa MM22;;„„SSccâânntteeiiaa”” ddiinn 1166 ooccttoommbbrriiee 11994444;; ggaazzeettaa „„ÎÎnnaaiinnttee””ddiinn 88 sseepptteemmbbrriiee 11994444,, ddiinn 99 sseepptteemmbbrriiee 11994444,, ddiinn 1111sseepptteemmbbrriiee 11994444 ººii ddiinn 2255 ooccttoommbbrriiee 11994444..

Sacri f ic iul suprem

Sublocotenentul Gheorghe Turturicã

Caporalul Petre Stan

De la începutul crizei ºi, probabil, pânã la sfârºitul ei, lide-rii bãncilor vor fi consideraþi vinovaþi de criza financiarã.Analiºtii au aflat ºi care sunt greºelile care au determinat ºiamplificat criza.

1.Aroganþa. Ieºiþi de pe bãncile unor ºcoli prestigioase alelumii precum Harvard sau London School of Economics,foarte bine plãtiþi, mulþi dintre bancheri nu cunoºteau sensultermenului de eºec înainte de crizã. Aroganþa a atârnat greupânã în final, în declanºarea ºi în propagarea crizei, lucrurecunoscut ºi de fostul director al Lehman Brothers.

2. Lãcomia. Între 1993 ºi 2007, bancherii de pe WalStreet, au avut venituri de mai mult de 500 milioane de dolari.În 2008, cei 166.000 de angajaþi de pe Wall Street au primitbonusuri în valoare totalã de 18 miliarde de dolari. Ceea ce

este într-adevãr uimitor,spun analiºtii, este cã, decele mai multe ori, aceºtianu vor sã renunþe la acestesume fabuloase, mani-festând o lãcomie ieºitã dincomun.

3. Strategiile pe termenscurt. Având ca obiectivrentabilitatea, bancherii augândit ºi au implementatstrategii de creºtere a profi-tului doar pe termen scurt,ceea ce a dus la un dezechili-bru. Corelate cu lãcomiabancherilor, profiturile petermen scurt i-au determinatpe aceºtia sã recurgã la

investiþii din ce în ce mai riscante pentru a degaja profituri dince în ce mai mari, fãrã sã se gândeascã la faptul cã, la unmoment dat, acest lucru ar putea aduce pierderi pe termenlung.

4. Disimularea. Bancherii au refuzat sã vorbeascã despreexistenþa crizei. În vara lui 2007 existau deseori declaraþii aleacestora în urma cãrora rezulta faptul cã subprimele au muritîncã din faºã. Obiectivul acestui refuz a fost acela de a nu afec-ta încrederea consumatorilor, însã, efectul obþinut a fost unulexact opus ºi, în scurt timp, au apãrut falimentele.

5. Dogmatismul. "Statul nu este soluþia problemei, el esteproblema însãºi", spunea Ronald Reagan în 1981. "Statul esteproblema" a fost ideea în care au crezut ºi liderii marilor bãnci,pânã în ziua în care au fost nevoiþi sã batã la uºile lui pentru aobþine ajutoare financiare. Statul nu mai este o problemã, cidevine soluþia acesteia. Cel puþin... pânã trece criza.

6. Incompetenþa. Criza a reuºit sã descopere faptul cãmulþi lideri de instituþii financiare au dat dovadã de incompe-tenþã în gestionarea operaþiunilor. Cum a putut un simplu trad-er sã tragã un tun de 4,9 miliarde de euro fãrã sã fie detectat?Cum au putut mari bãnci europene sã investeascã în anumiteproduse fãrã ca sã-ºi dea seama cã acestea fac parte dintr-omare escrocherie?

7. Iresponsabilitatea. Nici unul dintre bancheri nurecunoaºte ºi nu vrea sã îºi asume responsabilitatea pentruoperaþiunile gestionate prost sau pentru politicile riscante pecare le-a promovat. Evident, vina crizei financiare nu poate fiaruncatã numai în spatele liderilor de instituþii financiare.Vina este ºi a celor care "le-au permis sã devasteze", dupãexpresia economistului John Kenneth Galbraith, dar ºi a celorcare s-au lãsat prinºi în mrejele firave ale creditului uºor deobþinut. (P.I.) Sursa: L'Express

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009Pagina 10

Device ManiaPe data de 7 martie, marile agenþii de

presã au relatat evenimentul spaþial alzilei - lansarea misiunii Kepler, primadin seria observatoarelor astronomice ceurmeazã sã fie efectuate în 2009, anulinternaþional al astronomiei. O rachetãDelta 2 a ridicat la ora 03:49 GMT de labaza Cape Canaveral satelitul carepoartã numele celebrului astronom.Racheta Delta 2 a marcat cel de-al 141-lea zbor de la debutul sãu în anul 1989dintre care 139 au fost cu succes. Maimult, de la ultimul incident petrecut înmai 1997 acesta a fost cel de-al 86-leazbor consecutiv concretizat cu succes ºial doilea de anul acesta (dupã lansareasatelitului NOAA-N Prime de pe 6 fe-bruarie). Urmãtoarea lansare se va efec-tua tot de la Cape Canaveral pe 24 mar-tie când încãrcãtura va consta în cea mainouã platformã pentru sistemul ameri-can GPS. Racheta cu o lungime de 39 ma fost proiectatã ºi construitã iniþial deMcDonell Douglas, iar mai apoi a fostpreluatã de Boeing Integrated DefenseSystems. Seria de faþã 7925 are treitrepte: 1 motor RS-27A pentru primatreaptã, 1 motor AJ-10-118K-ITIP pen-tru a doua treaptã ºi un motor PAM-D/Star-48B în ultima treaptã. La acestea

se adaugã 9 boostere suplimentare.Racheta este versatilã permiþând înfuncþie de configuraþie, lansãri, atât pen-tru orbite joase LEO, cât ºi pentru orbitegeostaþionare GEO, totul la un cost deaproximativ 40 milioane dolari pelansare. Lansarea de pe 7 martie adecurs conform aºteptãrilor, dupãaproximativ o orã (4:54 UTC), NASA aavut prima recepþie de telemetrie de lanoul satelit confirmând succesul misiu-nii. Satelitul Kepler a costat 591 mili-oane de dolari având ca prim contractorBall Aerospace and Technologies Cor-poration sub comanda NASA ºi estepractic rãspunsul agenþiei americane lasatelitul similar canadian MOST(Microvariability and oscillations ofstars telescope) lansat în 2003 ºi celeuropean Corot (Convection Rotationand planetary transists) care, de lalansarea sa din decembrie 2006, a reuºitdetectarea mai multor planete extraso-

lare asemãnãtoare Pãmântului ºi a treistele cu caracteristici asemãnãtoareSoarelui nostru. Diferenþa dintre cei doisateliþi este datã de masa (630 kg pentruCorot), mãrimea telescopului (27 cmdiametru pentru Corot), capacitatea deprelucrare a datelor (maximum 12000 destele simultan pentru Corot) ºi de orbitaaleasã (dacã Corot are o orbitã polarã cuînãlþimea de 827 km în jurul Pãmântu-lui, Kepler va avea o orbitã heliocen-tricã). Subiectul explorãrilor astrono-mice pentru cãutarea unor planete carear putea sã gãzduiascã eventuale coloniiumane sau care ar putea la rândul lor sãfie gazde pentru alte forme de viaþã, esterelativ nou ºi de mare interes pentruviitor, dar cum aceste misiuni suntextrem de costisitoare ºi în general lalimita tehnologicã a omenirii astãzi, suntîncã controverse cu privire la punerea lorîn practicã. În planul NASA se aflã unprogram similar Terrestrial Planet Find-er (o formaþie de mici telescoape astro-nomice în infraroºu la care se adaugã untelescop spaþial de 4 ori mai mare ºi de10 ori mai precis decât Hubble) ºi sepa-rat de acest program misiunile NewWorlds Mission ºi SIM Planet Quest(Space Interferometry Mission). Existãcontroverse ºi în ceea ce priveºte orbitaoptimã ce poate fi aleasã pentru o astfelde misiune. Dacã americanii au preferatpânã acum o orbitã heliocentricã, înschimb Europa face uz de o orbitã înjurul punctului lagrangian L2. Cu teles-copul spaþial Hubble ce va fi retras dinactivitate în urmãtorii ani (2013) ºi cutelescopul NASA Spitzer aflat deja înorbitã, seria observatoarelor astronomiceinternaþionale va fi completatã în apriliecu misiunile ESA Herschel ºi Planck. Petermen ceva mai lung vor urma GAIA(ESA) ºi JWST (James Webb SpaceTelescope-NASA). Ce aºteaptã NASAaºadar de la noua sa misiune? Pentruurmãtorii 4 ani, Kepler va determinafrecvenþa planetelor asemãnãtoarePãmântului care se afla în zona unorstele cu spectre diferite, va determinaordinul de mãrime ºi forma orbiteloracestor planete, va calcula câte astfel deplanete se aflã în sisteme de stele multi-ple, va determina ordinul de mãrime alorbitei, luminozitatea, mãrimea, masa ºidensitatea planetelor uriaºe, va completainformaþiile despre sistemele planetaredeja descoperite prin folosirea unor noitehnici ºi va determina proprietãþilestelelor aparþinând acestor sistemeplanetare. Orbita folositã în acest cazeste aºadar heliocentricã, cu o perioadãorbitalã de 372.5 zile construitã în aºafel încât sã asigure protecþie împotrivainterferenþelor optice care ar putea sãsurvinã din partea Pãmântului, Soareluisau Lunii. Un alt avantaj major esteacela cã nefiind într-o orbitã în jurulPãmântului, nu existã perturbaþiiorbitale (gravitaþie, rezistenþã la

înaintare din cauza atmosferei saumomente cauzate de câmpul magnetic)ºi nici radiaþie electromagneticã,rezultând astfel o stabilizare foarte bunãa poziþiei în zbor ºi scãderea riscului deexpunere la radiaþii a echipamentelorelectronice la bord. Practic, singurul ele-ment perturbator îl constituie presiuneasolarã care poate rezulta în cel mai nefa-vorabil caz dupã cei patru ani de operareîntr-o îndepãrtare a satelitului la aproxi-mativ 0.5 unitãþi astronomice dePãmânt. În plus, datoritã caracteristicilororbitale vor fi efectuate manevre de ori-entare a satelitului cãtre Soare la sol-stiþiu ºi echinocþiu în aºa fel încâtpanourile solare sã fie perfectperpendiculare pe direcþia razelor solare,iar radiatoarele sã fie orientate îndirecþia opusã cãtre spaþiul cosmic.Satelitul are o masã de 1039 kg lalansare ºi marcheazã câteva elemente deinteres: este cel mai mare telescop lansatvreodatã de NASA care nu graviteazã înjurul Pãmântului ºi deþine cel mai mareCCD zburat vreodatã în spaþiu(94.617.600 pixeli)-record ce va duraprobabil pânã în 2011 când ESAplãnuieºte sã trimitã în spaþiu o continu-are a misiunii Hipparcos - satelitul Gaiacare va fi echipat cu o camerã impresio-nantã de 1 miliard de pixeli destinatãrealizãrii celei mai precise hãrþi stelare agalaxiei noastre. Instrumentul principaleste un fotometru diferenþial cu un câmpvizual de 105 grade x 105 grade carecolecteazã pe un senzor grupând 42 deCCD-uri fiecare cu 2200x1024 pixeli ºidimensiune de 50x25 mm, semnaleleluminoase provenite din grupuri de pânãla 100.000 de stele din clasele spectraleA-K ºi magnitudinea mai micã de 14.Mai concret, se vor face observaþii înbanda 430-890 nm. Datele ºtiinþificecolectate de telescop vor fi analizateautonom la bord ºi descãrcate o datã pelunã printr-un downlink în banda Ka cuo ratã maximã de 4.33 Mb/s. Sistemul decontrol al poziþiei zborului este realizatdin sisteme volante care menþin acu-rateþea poziþiei (mai bunã de 9 milise-cunde de arc) ºi dintr-un sistem demotoare cu hidrazinã. Satelitul esteechipat în plus cu senzori pentrudetectarea poziþiei Soarelui ºi cu douãcamere stelare pentru stabilirea inerþialãa poziþiei în spaþiu. Este foarte interesantde urmãrit evoluþia ulterioarã a misiunii.Supraveghereavariazã de la o distanþã de600 pânã la o distanþã de 3000 de aniluminã depãrtare de Pãmânt. Ca înmulte alte cazuri de cooperare inter-naþionalã, datele colectate vor fi catalo-gate pe categorii în funcþie de impor-tanþa lor. Cele mai importante vor fiinvestigate direct de NASA (prinreþeaua de institute de cercetare ºi labo-ratoare din universitãþile americane), daro parte vor fi fãcute publice comunitãþiiºtiinþifice internaþionale în aºa fel încâtorice cercetãtor interesat ºi înscris înprogram va putea avea acces la ele ºi îºiva putea expune, în urma investigaþiilor,propriile concluzii ºi modele. (S.R.)

Proiectul Android a fost înconjurat de zvonuri ºispeculaþii - ºi acestea continuã. Se pare cã primele tele-foane ce vor avea sistemul de operare Google Androidva fi disponibil pe 17 septembrie pentru clienþiiT-Mobile.

Primul „telefon Android" existã. Este un telefonHTC ºi se pare cã este deja în faza de „primã serie" ºieste distribuit printre o parte selecþionatã a managerilorºi angajaþilor de la HTC, T-Mobile ºi partenerii acesto-ra. Multiple activitãþi organizaþionale, inclusiv de mar-keting ºi traningul angajaþilor, deja au început. Dacã eadevãrat, preþul sunã cam înfricoºãtor — 150$ dacã estecumpãrat în perioada de prevânzãri, (adicã la lansare pe17 Septembrie) sau 399$ dupã aceea (undeva înOctombrie), pentru început. În România, T-mobile nuopereazã pe segmentul telefoniei mobile, aºa cã, proba-bil, va mai dura pânã va ajunge ºi la noi.

Interesant însã (poate nu aºa mult cunoscându-i pecei de la Google) utilizatorilor li se va cere sã aibã uncont de mail la Gmail pentru ca telefonul sã fie utili-zabil.

Pânã la urmã va fi o bãtãlie a brandurilor - Googlevs. Apple. Care companie va gãsi modalitatea de a influ-enþa cumpãrãtorii? Deocamdatã grosul e luat de Apple,dar Google a mai surprins ºi altã datã.

Noua versiune Turbo Memory a celor de la Intelîncearcã sã facã ceea ce Microsoft nu reuºeºte: opti-mizeazã mai bine Windows-ul pentru stocarea petipurile de memorie flash.

La Summitul Flash Memory din Santa Clara, Cali-fornia, Intel va încerca sã demonstreze cã ultima versi-une de Turbo Memory bazatã pe memoria flash estecapabilã sã mãreascã performanþa aplicaþiilor în Win-dows.

Intel oferã un „dashboard" (interfaþã de control)pentru Windows care permite utilizatorilor sã aleagã ºisã controleze care aplicaþii sau fiºiere sã fie încãrcate încache-ul Intel Turbo Memory (bazat pe chipurile dememorie flash) pentru mãrirea performanþei. Inteldenumeºte acest lucru „User pinning."

Profile personalizate de utilizare pot fi create pentrua uni aplicaþii sau fiºiere care se potrivesc cu activitateautilizatorului, dupã cum afirmã Intel. Programe de datemari, jocuri, editãri de media digitale, ºi programareasoftware sunt doar câteva exemple de aplicaþii care arprofita de pe urma acestor îmbunãtãþiri, a mai menþionatIntel.

Intel încearcã sã adreseze neputinþei de duratã aWindows-ului: incapacitatea sa de a profita la maximumde avantajele memoriilor flash. „Sunt probleme legatede folosirea la maximum a vitezei (memorie flash)", aspus Troy Winslow, marketing manager al NAND Prod-ucts Group de la Intel, într-un interviu la SummitulFlash Memory.

Cu toate acestea, Winslow a spus cã Intel „a trimisun milion de unitãþi" de Turbo Memory ºi se aºteaptã caunii dintre producãtorii de laptopuri sã le integreze înliniile lor premium.

Interesant e cã Windows Vista are o opþiune denu-mitã „ReadyBoost" care poate „utiliza facilitãþile unorunitãþi de stocare detaºabile, precum memoriile flashUSB, pentru a mãri performanþele calculatorului", dupãcum se afirmã în documentaþia Microsoft. Aceastã docu-mentaþie se gãseºte de asemenea în „Windows Helpand Support", ca parte integrantã a oricãrei copii a sis-temului de operare Vista.

Printre altele, Intel a anunþat un nou drive Z-P230PATA (Parallel ATA) SSD ce vine în versiune de 4 GBºi 8 GB, urmate de o versiune de 16 GB în septembrie.Preþurile sunt de 25 $ / bucata pentru versiunea de 4 GBpentru o cantitate de 1 000 bucãþi ºi de 45 $ / bucatapentru versiunea de 8 GB tot pentru o cantitate de 1 000de bucãþi. (S.R.)

TTuurrbboo MMeemmoorryy ddee llaa IInntteell ccrreeººttee

ppuutteerreeaa WWiinnddoowwss-uulluuii

PPrriimmuull tteelleeffoonnAAnnddrrooiidd ddee llaa GGooooggllee

îînn sseepptteemmbbrriiee

LLaannssaarreeaa ssaatteelliittuulluuii KKeepplleerr

Curiozitatea faþã de lumea înconjurãtoareeste una dintre coordonatele esenþiale alecreativitãþii, sugereazã unul dintre cele maide amploare studii realizate în acest dome-niu.

Vieþile a 100 de oameni de ºtiinþã, istoriciºi exploratori din secolul 20 sunt disecate deun grup de cercetãtori britanici, care îºi prop-un sã identifice originile creativitãþii. Stu-diul, unul dintre cele mai mari de acest gendin lume, este coordonat de antropologulAlan Macfarlane de la Universitatea Cam-bridge. Demarat în 1983, studiul va continua

ºi dupã retragerea lui Macfarlane de la cate-drã, deºi o variantã intermediarã va fi publi-catã în cursul anului 2009, informeazã inde-pendent.co.uk.

“Sunt interesat de momentul zero al crea-tivitãþii”, a declarat antropologul. “Suntcuprinºi aceºti oameni de inspiraþie când seplimbã sau când ascultã muzicã?”, se întrea-bã el. La baza creativitãþii se aflã o curiozi-tate profundã, crede britanicul, subliniind cãaceastã caracteristicã se întâlneºte cuprecãdere la “oamenii care trãiesc la periferi-ile sau la graniþele diferitelor culturi”. (S.R.)

CCeerrcceettããttoorriiii bbrriittaanniiccii ccaauuttãã eesseennþþaa ggeenniiaalliittããþþiiii

CCrriizzaa ºº ii ggrreeººeell ii llee ccaarree aauu pprroodduuss -oo

NOCTAMBUL

METALULLOCULUI

ÎNTÂI

MOZAICCurierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009

Pagina 11

Game Review: Red OceanCând e vorba de jucat unele shootere într-o pauzã de masã,

Red Ocean al nemþilor de la studioul Collision, face cu sigu-ranþã parte din aceastã categorie. Nu e un joc prost dar, îndefinitiv, exceptând grafica, e un joc ºters, plat, care nu iese cunimic în evidenþã.

Jucãtorul intrã în pielea lui Jack Hard, de profesie vânãtorde comori ºi scafandru, care gãseºte pe fundul oceanului un

laborator subacvatic alunei reþele teroriste -United Arms. Jack nu stãpe gânduri ºi încearcã sãintre în laborator ºi sãdistrugã planurile tero-riºtilor de a crea o armãde distrugere în masã cuajutorul unei noi formede energie descoperite.Porneºte astfel un ade-vãrat masacru. Ceea ceîmi aminteºte deshooterele vechi în acestjoc e faptul cã inamicii teatacã non-stop, având

asupra lor o cantitate de muniþie infinitã ºi, deºi în încãperile încare se desfãºoarã jocul existã o mulþime de locuri unde arputea sã se fereascã din calea gloanþelor tale, ei preferã sã semiºte încontinuu, fiind în fapt, o pradã relativ uºoarã pentru ungamer experimentat. Încã un minus al acestui joc e faptul cãinamicii sunt aceeaºi mai mereu, cei de la Collision nedânddovadã de creativitate prea multã nici în privinþa nivelelorjocului, care sunt ºterse ºi nu prezintã nimic special: majori-tatea încãperilor au culori închise, greoaie, jocul abundând înnuanþe maronii, roºiatice, gri.

Totuºi, jocul acesta are ºi câteva plusuri. De exemplu, cândacþiunea se petrece în mediul subacvatic, grafica este deexcepþie: miºcãrile personajelor par extrem de reale, iarpeisajul este presãrat cu peºti oceanici, inclusiv, rechini, iarãºi,cu forme extrem de bine realizate. De asemenea, un alt plus al

acestui joc este originalitatea armelor – printre ele ºi una culaser ºi alta cu plasmã- dar care nu rezolvã mai nimic din line-aritatea jocului.

Per ansamblu, Red Ocean este un joc dedicat împãtimiþilorshooter-elor, nu e un joc prost, dar nici nu are ceva prin care sãrãmânã întipãrit în mintea gamerilor, iar pus în comparaþie cualte jocuri de acelaºi tipnici nu s-ar remarca.

World of Warcraft se apropie de 12 milioane de jucãtori

Cel mai faimos MMORPG (Massively MultiplayerOnline Role-Playing Game), World of Warcraft, realizat deBlizzard Entertainment se apropie de 12 milioane de sub-scriberi. În prezent,este estimatã cifra de11,5 milioane de plãti-tori.

Jocul a fost lansatîn 23 noiembrie ºi esteo continuare a serieiWarcraft. În acestmoment, este fãrã în-doialã cel mai popularMMORPG, intrândchiar în Cartea Recor-durilor.

Tinând cont cãcifra de 11 milioane dejucãtori a fost fãcutãpublicã la câteva sãptãmâni dupã lansarea ultimului patch(Wrath of the Lich King), estimãrile Blizzard Entertainmentsunt dintre cele mai optimiste, aceºtia fiind siguri cã vor puteaþine procentul ocupat de joc pe piaþa MMORPG-urilor, anume62% din jucãtorii genului.

Noul patch oferã publicului un nou stil de abordare a jocu-lui. Apare un continent nou, caracterele pot evolua pânã lanivelul 80, meseriinoi ºi multe alteatracþii. (M.M.)

Cu ochi iCu ochi ipe vedetepe vedete

CAIET CUALFABET

CONCURSPENTRU TOÞI

CEYLON

PRODUSLACTAT

FEMEI DINMARAMUREª

A PLANTA

FORÞAT

A TIVI

HARAPNIC

SIMÞ DERÃSPUNDERE

SCAMATOR

JAVRÃ

OUªOR

OI SURE

RELE!NU-S VECHI

MIC ÞAP

AIA

DUMNEALUI

ÎN PIPÃ!

CAPITALAEGIPTULUI

OS SUCIT!

REALIZARERUGBISTICÃ ÎNTÂLNITE

ÎN RÃZBOI

M-T-PRO-A - M - A - Î -R U P E R I -DARTAGNAN-SOCOTEALÃ-T A I N E -S C R I S O R I -MU-U-AC-HT-T R A -T I N E R E T -T E O R I E -URSITÃ-ON-T S E - S U R I -CA-AMA-PA-S I T E - S A -N A T I V -R A Þ I I -ATHOS-AIA

Cine altcineva ar putea lansa un nou trend înmodã dacã nu vedetele. Sarah Jessica Parker aºocat o întreagã presã mondenã, lãsându-se

fotografiatã înNew York cu opereche de copiteîn picioare. Estevorba de noilecizme denumite„Tabi”, invenþiaunui designer bel-gian care pare sãconvingã vedetele

sã poarte creaþiile sale. S-o fi convins pe JessicaParker sã renunþe în sfârºit la pretenþioºii sãipantofi, marca Manolo?

La 11 aprilie 2009, ora 19:00, va concertapentru prima datã în România celebra artistã aanilor '80 C.C. Catch. Organizatorii concertuluii-au propus cântãreþei ca în deschiderea concer-tului sãu de la Sala Palatului din Bucureºti sãcânte solistul Mihai Trãistariu. Aceasta a fostîncântatã de idee. Mai mult decât atât, ea vacânta în duet alãturi de Mihai o melodie dinrepertoriul ei. Trãistariu a mai concertat peaceeaºi scenã cu vedete internaþionale, însã înalte þãri. În Letonia, în 2007, a fost invitat sãcânte în acelaºi concert cu Michael Bolton ºiStevie Wonder. Atunci Mihai a interpretat înduet cu Stevie Wonder piesa acestuia „I just callto say I love you". Tot în 2007, Mihai a cântat înGrecia în concertul lui Dj Bobo. În vara lui 2008,a cântat în Rusia, pe scenã cu celebra artistãrusoaicã Alla Pugaciova. Tot în 2008 a cântatîntr-un spectacol închinat Eurovision-ului alãturide Dana International. ªi tot anul trecut a cântatîn Grecia în acelaºi spectacol cu celebrele ElenaPaparizou ºi cu Anna Vissi. În România a cântatla revelionul organizat de Romexpo alãturi deTom Jones, iar la Revelionul organizat în PiataUniversitãþii - alãturi de Ruslana. Mai rãmâne sãmai cânte ºi cu Madona ºi chiar cã...

Naomi Campbell credea cã în sfârºit ºi-agãsit iubirea vieþii alãturi de care se va aºeza lacasa ei ºi cãruia îi va dãrui copii. Din pãcate pen-tru aceasta, sãptãmânalul britanic News of theWorld scrie cã lucrurile nu stau deloc aºa. Mili-ardarul rusV l a d i m i rD o r o n i n ,cel care i-as u c i tm i n þ i l emodelului,nu esteprinþul cã-lare pe uncal alb pecare-l visa aceasta. Se pare cã rusul în vârstã de41 de ani, cu care aceasta s-a mutat împreunã,este însurat de mai bine de 21 de ani ºi are o fetiþãde 12 ani. Soþia acestuia, Ekaterina, a pãstrattãcerea pânã acum, în speranþa cã soþul ei îºi vareveni. Când a vãzut însã cã lucrurile iauamploare mai mult decât se aºtepta, Ekaterina aieºit la atac ºi a avertizat-o pe Naomi cã nu vadivorþa ºi cã vrea cu orice preþ sã îºi pãstrezesoþul.

"E doar o aventurã ridicolã. Vladislav e încãînsurat cu mine ºi suntem un cuplu. Naomi seamãgeºte dacã îºi imagineazã cã-mi poate furasoþul. Dar e vorba de un adulter. E stânjenitor.Vladimir ºi cu mine nu suntem nici mãcar sepa-raþi legal. Cum poate sã se gândeascã sã selogodeascã în condiþiile în care soþul meu eînsurat cu altcineva?", a spus Ekaterina. (S.R.)

Þeapã! Iubitul miliardaral lui Naomi Campbell

e însurat!

Noua modã: pantofi în formã

de copite

Mihai Trãistariu va cânta în duet cu C.C. CATCH!

Vânãtori i de comori º i Word of Warcraft

GAMEING

Trei ingineri, un japonez, un americanºi un român la o licitaþie pentru constru-irea unui pod.

Japonezul:– Domnule, noi pornim construcþia de

pe ambele maluri în acelaºi timp. În felulacesta câºtigãm timp ºi întâlnirea ofacem cu ajutorul GPS-ului, cu o eroarede câþiva centimetri.

Americanul:– Noi pornim construcþia de pe ambele

maluri în acelaºi timp. În felul acestacâºtigãm timp ºi întâlnirea o facem cuajutorul LASER-ului, cu o eroare de câþi-va milimetri.

Românul:– Noi pornim construcþia de pe ambele

maluri în acelaºi timp.– Pãi ºi? Cum vã întâlniþi la mijloc?– Pãi, dacã ne întâlnim bine. Dacã nu,

o sã aveþi douã poduri. ☺☺

Cinci olteni vin la Bucureºti sã seangajeze gardieni publici. La prezentare,comisia le spune sã iasã în curte ºi sã îºimãsoare înãlþimea. Ies ãºtia ºi se chinuiesã se urce unul în cârca altuia, toþi cinci,dar pe la trei, patru, mereu cãdeau. Treceun moldovean pe acolo ºi îi întreabã:

– Ãi ºi faºiþi ãi aiºi?

– Pãi uite, bãi vericule, cã vrem sã neangajãm ºi ne-au zis ãºtia sã ne mãsurãmînãlþimea ºi nu putem sã stãm unul pestealtul sã ne mãsurãm.

– Pã di ºi nu vã puniþi voi iciºa unul cuchiºioarili la capul lu ºelãlalt ºi masuraþ-vã aºa.

– Bãi, adicã tu ne crezi proºti? útiane-au zis sã ne mãsurãm înãlþimea, nulungimea.

☺☺Dumnezeu îl trimite pe Sf. Petru sã

vadã ce fac studenþii de la diferite facul-tãþi. Se întoarce Sf. Petru ºi dã raportul:

– Studenþii de la medicinã învaþã perupte.

– Studenþii de la ASE învaþã pe rupte.– Studenþii de la politehnicã dau petre-

ceri, beau ºi se distreazã.Dupã o vreme, Dumnezeu îl trimite

iar pe Sf. Petru pentru aceeaºi chestie.Vine Sf. Petru ºi îi zice:

– Studenþii de la medicinã nu ºtiualtceva decât sã înveþe.

– Ãia de la ASE la fel.– Ãia de la politehnicã petrec de zor.În sesiune iar îl trimite Dumnezeu pe

Sf. Petru sã verifice.– Studenþii de la medicinã stau treji

nopþi întregi ca sã înveþe.

– Ãia de la ASE la fel.– Ãia de la politehnicã se roagã.Dumnezeu:– Bun! Pe ãºtia îi trecem!

DOBITOCPOEZII

CÎNTATE

HALEALÃ

SEMN PEPORTATIV

MUªTAR

ANIMALE DEPRADÃ

CONTRIBUÞIE

CAREURISUNET DETROMPETÃ

REDUBLAT!

PE CURÂND!

DÂNSELE

ÎN ÞEPI!

CIOLAN

BOLTA ALBASTRÃ

TUN ACVATIC

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

CC R O C H I U

– Nu urî viaþa ºi nici nu o iubi,/Dartrãieºte frumos atât cât vei trãi,/Maimult sau mai puþin, cât þi-a lãsat adãinui.

– Nu existã o altã bogãþie decât viaþa.– Viaþa este ca dragostea: întreaga

raþiune este împotriva ei, instinctelesãnãtoase sunt pentru ea.

– Þesãtura vieþii este fãcutã din fireamestecate, bune ºi rele, deopotrivã.

– Marea sarcinã a vieþii este de a fi, aface, a te dispensa ºi a te despãrþi.

– Scurtã-i viaþa;/Dar ce lungã-i cândscurtimea-i prosteºte risipitã.

– Viaþa fiecãrui om este o istorie.– ªtim ce suntem, dar nu ºtim ce vom

deveni.– Nici o pasãre nu se înalþã prea sus,

dacã o face cu propriile-i aripi.– Când soarta vrea sã-i fericeascã pe

oameni, îi priveºte cu-ncrutare.– Trebuie sã folosim valul ca sã nu

zãdãrnicim prilejul bun.– Lumea e un balon de sãpun, iar

viaþa unui om mai puþin de o clipitã.Selecþie realizatã de

Col. (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ÃSTA

CA O CIOARÃ

ÎN FOND!

DE LA LUME ADUNATE...

...........

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 5 (262) din 16 martie 2009Pagina 12

CMYK

Duminicã 8 martie a.c., în bazamilitarã irakianã Dhi Qar din sudulIrakului a avut loc ceremonialul deîncheiere a primului modul deinstruire a militarilor irakienidesfãºurat de instructori din ArmataRomâniei.

La ceremonial au participatlocotenent-colonelul dr. GabrielTOMA, comandantul Batalionului26 Infanterie „Scorpionii Roºii”,comandantul batalionului irakianlocotenent-colonelul ZaferHABEEB, precum ºi militari românidin statul major al Batalionului 26Infanterie ºi militari irakieni impli-

caþi în procesul deinstruire a forþelorirakiene de securi-tate.

Cei doi coman-danþi au apreciatmodul de instruireal militarilor ira-kieni precum ºinivelul foarte bunde performanþã lacare s-a ajuns încele patru sãp-tãmâni de instruire.Cei mai buni mili-tari irakieni au fost

recompensaþi de coman-dantul ScorpionilorRoºii, locotenent-colo-nelul dr. Gabriel TOMAcare le-a mulþumit pen-tru eforturile depusepentru a deveni buniprofesioniºti.

Procesul de instruirea forþelor de securitateirakiene este una dintremisiunile care îi revinBatalionului 26 Infan-terie „Neagoe Basarab”din Craiova în urmasemnãrii memorandu-mului bilateral dintreRomânia ºi RepublicaIrak, din 26 ianuarie2009.

Cãpitan Cristian CÃNUCI

Sâmbãtã, 07 martie2009 la Piteºti s-adesfãºurat meciul de rugbidintre echipa localã,C.S.M. Piteºti ºi ArsenalBaza 2 LogisticãTârgoviºte din cadrulprimei etape a returuluisezonului competiþional2008/2009, divizia A larugbi.

Deºi plecau clar cuºansa a doua, tinerii rug-biºti militari au reuºitprima victorie în deplasare,scor 5 la 57, demonstrândcã cei doi ani de pregãtireºi condiþiile oferite deantrenament nu au fost înzadar.

Meciul a debutat subcontrolul echipei noastre,cele 9 eseuri ºi 6 transfor-

mãri fiind suficiente pentru a ne adjudeca victoria.Munca celor doi antrenori, Viorel Þuicã ºi CornelOctavian precum ºi întãririle sosite în aceastã iarnãde la clubul militar Steaua Bucureºti ne dau speranþeîn acest an competiþional.

Întreaga echipã meritã toate felicitãrile, însã tre-buie sã remarcãm prestaþia jucãtorilor Preda Aron,Duþã Cãtãlin, Leacã Petre care împreunã cu întreglotul au dedicat aceastã victorie „fondatorului” aces-tui proiect, domnului general de brigadã IulianBacºiº, ºeful resurselor Forþelor Terestre, prezent laacest meci chiar dacã îºi sãrbãtorea în aceeaºi zi ofrumoasã vârstã.

La mulþi ani domnule general, felicitãri echipeipentru victorie! Suntem încrezãtori în urmãtoareavictorie, sâmbãtã 14 martie, ora 10:00 pe cochetaarenã a Bazei 2 Logistice „Valahia” în companiaechipei ªtiinþa-Petroºani.

A consemnat Maior Aurelian Drãgan

Final izarea pr imulu i modul deins t ru i re a For þe lor de Secur i ta te

Irakiene

Prima victorie în deplasare

Filozof prin cultura universalã desãvârºitã înamfiteatrele universitare, talentat romancier inspi-rat din pestilenþialul tranºeelor bravurii, un inova-tor cu distincþie în tehnica glosãrii literare, CamilPetrescu mai câºtigã un statut. Pe cel de psihologal bravurii. ªi are de ce. Înþelege politica vre-murilor, crede în valoarea omului pentru a depãºiobstacolele ºi are harul de terapeut al celor carecad în ispita pericolului. Exceleazã prin forþa dia-logului interior, prin voinþa de a-ºi direcþionainteligenþa executivã ºi conchide cã avem obligaþiade a supravieþui prin învãþãturile trecutului. CamilPetrescu îºi construieºte personajele dupã credinþapotrivit cãreia voinþa le devine singura ºansã de ase înnobila prin virtute. Nu întâmplãtor, ªtefanGheorghidiu, sublocotenent de rezervã activat laRegimentul 17 Infanterie, îºi studiazã ecuaþia afec-tivã pe un domeniu social complicat pentru o medi-taþie de câteva minute. Pentru combatantulGheorghidiu „Nu ideea de patrie, care pentru minese confundã cu cea de stat în tendinþe de cucerireeconomicã… nu m-ar fi fãcut sã lupt activ, sã vreausã ucid”, conteazã forþa cuvântului om, a celui depatrie tradus drept o comuniune afectivã. Frontuldevine un loc unde hazardul sfideazã logica, iarîntâmplarea lasã în urmã necesitatea. Credinþa cãviolenþa ºi ura faþã de semen ar întrece norma dedrept umanitar nu-i curteazã nici pe departe lipi-turile neuronale ofiþerului comandant de subuni-tate: „Nici unul din motivele invocate obiºnuit încampaniile de aþâþare a popoarelor nu m-ar fi pututface sã lupt cu urã ºi cu dorinþa de a ucide.”. Nuavem încã o fotografie a ducerii luptei în tranºeelebravurii. Am strâns în nodul memoriei de lungãduratã poveºtile combatanþilor, argumentele vete-ranilor ºi lecþiile de istorie semnate de martori pearhivele încãrcate de colb. La ele, mai adãugãm ºidiscursul ofiþerului Gheorghidiu, care pe lângãlupta interioarã cu propriile sale prioritãþi,dragostea ºi rãzboiul, picteazã cu penelul raþiunii oscenã fãrã concurenþã în literaturã ºi în psihologiasocialã: „Mã gândeam uneori la sentimentulgroaznic, pe care îl încearcã cei condamnaþi, careaflã în ultimul moment cã sunt graþiaþi. Toatã viaþalor vor trãi subimpresia acestorclipe. Dar noi aicisuntem condamnaþicu fiecare loviturãºi dupã fiecare,parcã graþiaþi”.Cum s-ar puteavorbi, în contin-uare, despre CamilPetrescu? Poate cadespre un psihologal bravurii, ar fiprima tentaþie.Dacã o vom prelungi ºi prin titulatura de lectorpentru tactica subunitãþilor mici, am avea tabloulcu atractivele culori ale adevãrului ºi comunicãriidespre fenomenul rãzboi.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

CCaammiill PPeettrreessccuu,,ppssiihhoolloogguull bbrraavvuurriiii

În acest an, odatã cu sãrbãtorirea Zilei Femeii,a avut loc ºi un eveniment trecut oarecum neobser-vat, împlinirea a 30 de ani de la lansarea oficialã înlume a CD-ului. Respectabilul disc de plastic, cares-a învârtit în unitãþile fiecãruia dintre noi, a fostprezentat ca prototip pe 8 martie 1979 într-o con-ferinþã susþinutã de cãtre Philips, la sediul com-paniei de la Eindhoven, înainte de a fi lansat pe

piaþã în octombrie 1982.Un motiv bun pentru caIEEE (Institute of Elec-trical and ElectronicsEngineers) sã acordeMilestone Award com-paniei Philips pentru„prezentarea istoricã aprototipului CD-ului,numit ‘Pinkeltje’, în 8martie 1979?

Mulþi considerã cãCD-ul, care a fost ºi încã mai este folosit pentrustocarea fiºierelor Audio, a pierdut lupta cu multmai rafinatul, subþirelul MP3, dar amprenta pe carea lãsat-o discul cel compact asupra industriei esteindubitabilã, fapt dovedit ºi de vânzãrile acestuia,care însumeazã 240 miliarde de discuri, precum ºi3.5 miliarde de CD playere. (M.M.)

3300 ddee aannii ccuu CCDD