didactica internaÞional pagina 1 - ccdcs.ro · la prima acþiune au participat în jur de 1.200...

DIDACTICA INTERNAÞIONAL Pagina 1

20 de ani – Bilanþ ....România dupã ‘89 îºi deschide primele ferestre cãtre Europa.Nu întâmplãtor, de Înviere, în anul 1990, a avut loc prima acþiune de vacanþa a copiilor din

Banatul de Munte în Stiria – Steiermark – Austria, cunoscutã sub numele de Kinderferienaktion.Acþiunea a fost iniþiatã de Guvernul Landului Federal din Austria prin Ministerul pentru

Probleme ale Tineretului – Jungendreferat – ºi a constat din mobilizarea unor familii din acestLand în vederea preluãrii unor copii din Banatul de Munte, pentru trei sãptãmâni (cazare ºimasã inclusã) în familia lor. Menirea acestei acþiuni a fost ca în aceastã perioadã copiii sã legeo punte de intreculturalitate între cele douã naþiuni, sã cunoascã modul de viaþã al familiilor dinAustria, sã-ºi lãrgeascã orizontul de cunoaºtere…

La prima acþiune au participat în jur de 1.200 copii care au cãlãtorit cu vagoane de trenpuse la dispoziþie de Cãile Ferate din Austria, la vremea respectiva, prin fosta Iugoslavie.

În acelaºi an, în vacanþa de varã a elevilor, s-a organizat o a doua acþiune de aceeaºianvergurã, conturându-se deja realizarea unuia din scopurile acþiunii: stabilirea prin copii a unorrelaþii statornice ºi între familii, fapt concretizat în anii urmãtori prin tot mai dese schimburi întreacestea.

Acþiunea a continuat în fiecare varã pânã dupã anul 2000, însã cu un numãr din ce în cemai mic de copii, iar dupã anul 2002 a încetat definitiv.

Anul acesta s-au împlinit 20 de ani de la începuturile acestei acþiuni care poate fi privitã ºica un început al integrãrii României în Uniunea Europeanã, integrare fãcutã de jos în sus, adicãde la simplul cetãþean.

In acelaºi timp, în anul 201în anul 201în anul 201în anul 201în anul 2011, în luna mai,1, în luna mai,1, în luna mai,1, în luna mai,1, în luna mai, se împlinesc 20 de ani de când a începutprima ediþie a Seminarului DIDACTICA Seminarului DIDACTICA Seminarului DIDACTICA Seminarului DIDACTICA Seminarului DIDACTICA ca un deziderat comun de compatibilizare aînvãþãmântului ºi educaþiei, dar ºi a formãrii continue cu valorile europene.....

Seminarul „Didactica”„Didactica”„Didactica”„Didactica”„Didactica” a fost conceput în capitala Landului Stiria, la Graz, în 1991, aºa cumafirma unul dintre iniþiatori, prof. mag. Karl Haas, , , , , ca un capãt de pod spre România, iarca un capãt de pod spre România, iarca un capãt de pod spre România, iarca un capãt de pod spre România, iarca un capãt de pod spre România, iarcapãtul de pod a fost susþinut de piloni, mai întâi la Gyor ºi apoi la Pecs în Ungaria.capãtul de pod a fost susþinut de piloni, mai întâi la Gyor ºi apoi la Pecs în Ungaria.capãtul de pod a fost susþinut de piloni, mai întâi la Gyor ºi apoi la Pecs în Ungaria.capãtul de pod a fost susþinut de piloni, mai întâi la Gyor ºi apoi la Pecs în Ungaria.capãtul de pod a fost susþinut de piloni, mai întâi la Gyor ºi apoi la Pecs în Ungaria.

Fixarea pilonului din Caraº-Severin s-a realizat în anul 1992 graþie demersurilor fãcute deregretatul profesor doctor Ioan Cornelius Scheuºan, la vremea respectivã inspector ºcolargeneral, de profesorul Gheorghe Magas, pe atunci director al Casei Corpului Didactic ºi de prof.dr. Nicolae Grindeanu, directorul Liceului Pedagogic „C.D. Loga” Caransebeº, precum ºi acelor care au continuat ºi au dat noi valenþe seminarului DIDACTICA, devenit din anul 1999„Didactica Internaþional” „Didactica Internaþional” „Didactica Internaþional” „Didactica Internaþional” „Didactica Internaþional” la propunerea lui Werner Kremm, unul dintre martorii schimburilorpedagogice România – Austria ºi nu numai.

Seminarul Didactica Seminarul Didactica Seminarul Didactica Seminarul Didactica Seminarul Didactica a fost conceput încã de la prima ediþie ca un forum internaþionalun forum internaþionalun forum internaþionalun forum internaþionalun forum internaþionalpentru dezbaterea celor mai actuale probleme ale educaþiei ºi învãþãmântului, care a reunit de-a lungul anilor reprezentanþi ai învãþãmântului din þãri europene ºi chiar din Statele Unite aleAmericii, devenind astfel simbolul emblematic al învãþãmântului din Banatul Montan, simbolul emblematic al învãþãmântului din Banatul Montan, simbolul emblematic al învãþãmântului din Banatul Montan, simbolul emblematic al învãþãmântului din Banatul Montan, simbolul emblematic al învãþãmântului din Banatul Montan, încadrul activitãþilor de formare continuãformare continuãformare continuãformare continuãformare continuã a cadrelor didactice din învãþãmântul preuniversitar.

Temele impuls propuse de-a lungul anilor au fost adevãrate provocãri care au supusdezbaterii cele mai actuale demersuri care vizeazã didactica modernã, educaþia ca un sectorde interes public, formarea cadrelor didactice, aducând în actualitate practicile de succes dinRomânia, din Europa ºi nu numai, fãrã de care schimbarea de mentalitate nu ar fi posibilã.

VVVVVom prezenta în continuare EVOLUÞIA ÎN TIMPom prezenta în continuare EVOLUÞIA ÎN TIMPom prezenta în continuare EVOLUÞIA ÎN TIMPom prezenta în continuare EVOLUÞIA ÎN TIMPom prezenta în continuare EVOLUÞIA ÎN TIMPa Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL”a Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL”a Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL”a Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL”a Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL”

1992 - Start : teme la alegerea participanþilor1993 - Tematicã în douã ateliere de lucru (Istoria central-europeanã sub raport economic,

politic ºi cultural)1994 - Tematicã diferenþiatã pe cinci ateliere (convergenþe în dezvoltarea istoriei popoarelor

central europene)

Pagina 2 ªCOALA CARAª-SEVERINEANÃ

1995 - Ce poate face fiecare dintre noi? - nouã ateliere, nouã teme diferenþiate (Istorie ºidestin, universalitate ºi specificitate în istoria românilor)

1996 - Didactica din perspectiva reformei învãþãmântului - prima temã impuls (Fiinþã istoricãºi devenire, spaþiu ºi timp la români)

1997 - ªcoalã, familie, comunitate localã (Geopolitica ºi problematica puterii)1998 - Comunicare internã ºi externã (Banatul montan - spaþiu al comunicãrii interculturale)1999 - Comunicare internã ºi externã (multiculturalismul bãnãþean, un posibil model existenþial)2000 - Formarea de capacitãþi - raþiunea de a fi a ºcolii2001 - Elevul - partenerul nostru?2002 - Climatul ºcolar - personalizarea ºcolii2003 - Învãþãmântul centrat pe programe ºi proiecte2004 - Managementul formãrii competenþelor2005 - Evaluarea centratã pe competenþe ºi performanþe ºcolare2006 - Globalizare - valori naþionale2007 - Promovarea ºi valorificarea diversitãþii culturale în educaþie.2008 - Anul European al Dialogului Intercultural, Tema impuls: ”Diversi-tatea în curriculumul

ºcolar - educaþia interculturalã”.2009 - Anul European al Creativitãþii ºi Inovaþiei,Tema impuls: ”Creativitate ºi inovaþie în

curriculumul ºcolar”.2010 - Anul european al luptei împotriva sãrãciei ºi a excluderii sociale,Tema - impuls: „De la ºcoala incluzivã la comunitatea incluzivã ºi coeziune socialã”.2011 - Anul European al Voluntariatului, Tema impuls: “Formarea competenþelor sociale

prin activitãþi de voluntariat care promoveazã cetãþenia activã.”

Prof. TProf. TProf. TProf. TProf. Tudor DEACONUudor DEACONUudor DEACONUudor DEACONUudor DEACONUdirectorul Casei Corpului Didactic Caraº-Severindirectorul Casei Corpului Didactic Caraº-Severindirectorul Casei Corpului Didactic Caraº-Severindirectorul Casei Corpului Didactic Caraº-Severindirectorul Casei Corpului Didactic Caraº-Severin

Werner KremmWerner KremmWerner KremmWerner KremmWerner KremmRedactor Allgemaine Deutsche ZeitungRedactor Allgemaine Deutsche ZeitungRedactor Allgemaine Deutsche ZeitungRedactor Allgemaine Deutsche ZeitungRedactor Allgemaine Deutsche Zeitung

NOTÃ: O parte din materialele prezente în numãr al Revistei: ªcoala caraº-severineanã au fost publicate de-NOTÃ: O parte din materialele prezente în numãr al Revistei: ªcoala caraº-severineanã au fost publicate de-NOTÃ: O parte din materialele prezente în numãr al Revistei: ªcoala caraº-severineanã au fost publicate de-NOTÃ: O parte din materialele prezente în numãr al Revistei: ªcoala caraº-severineanã au fost publicate de-NOTÃ: O parte din materialele prezente în numãr al Revistei: ªcoala caraº-severineanã au fost publicate de-a lungul timpului în cadrul ediþiilor Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL” reflectat în Revista ªcoalaa lungul timpului în cadrul ediþiilor Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL” reflectat în Revista ªcoalaa lungul timpului în cadrul ediþiilor Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL” reflectat în Revista ªcoalaa lungul timpului în cadrul ediþiilor Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL” reflectat în Revista ªcoalaa lungul timpului în cadrul ediþiilor Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL” reflectat în Revista ªcoalacaraº-severineanã, Serie Nouã, ISSN: 1583 – 5529caraº-severineanã, Serie Nouã, ISSN: 1583 – 5529caraº-severineanã, Serie Nouã, ISSN: 1583 – 5529caraº-severineanã, Serie Nouã, ISSN: 1583 – 5529caraº-severineanã, Serie Nouã, ISSN: 1583 – 5529

Mai este necesar „Didactica Internaþional” ?...

Iniþiat din stringenta nevoie de a depãºi handicapul „necunoaºterii principalelor dezvoltãri„necunoaºterii principalelor dezvoltãri„necunoaºterii principalelor dezvoltãri„necunoaºterii principalelor dezvoltãri„necunoaºterii principalelor dezvoltãricare s-au produs în ultimele decenii în lumea educaþiei”care s-au produs în ultimele decenii în lumea educaþiei”care s-au produs în ultimele decenii în lumea educaþiei”care s-au produs în ultimele decenii în lumea educaþiei”care s-au produs în ultimele decenii în lumea educaþiei” (cf. „Cartea Albã – Reformaînvãþãmântului din România; condiþii ºi perspective, Bucureºti, 1993” „Seminarul” a prilejuit de-a lungulanilor întâlnirea fertilã a oamenilor ºcolii româneºti cu omologii lor din întreg spaþiul european.

Nu mai puþin importante din perspectiva racordãrii ºcolii noastre la realitãþile ºcolii din Europa„prosperã” s-au vãdit a fi acþiunile conexe generate de „Seminar” - desfãºurate fie la noi în judeþ, fie înþãrile de origine ale participanþilor la ediþiile succesive ale „Didacticii” (Austria, Franþa, Germania,Iugoslavia, Ungaria).

Aceste întâlniri de lucru au permis, pe fondul unei tot mai profunde cunoaºteri ºi încrederireciproce, abordarea unor probleme (ele s-au constituit în ceea ce noi am denumit „tema impuls”) defond ale reformei învãþãmântului - deseori înainte ca ele sã devinã obiectul programelor iniþiate deMinisterul Educaþiei Naþionale.

Iatã împrejurãrile în care educatoarele, învãþãtorii ºi profesorii din Caraº-Severin, colegii lordin þarã, au dezbãtut deseori în premierã naþionalã, teme de major interes ºi foarte largã adresabilitate.(o enumerare a temelor impuls ar fi fãrã îndoialã fastidioasã).


De ce, atunci, întrebarea din titlu?Pentru simplul motiv cã din 1997, reforma a dobândit un nou ritm, consultanþa consultanþa consultanþa consultanþa consultanþa din þãri ale

Uniunii Europene, anterior refuzatã cu obstinaþie, este, acum, acceptatã ºi destul de frecventvalorificatã.

Devine oare „Didactica Internaþional” un demers inutil?Un posibil rãspuns l-ar putea constitui faptul cã, iatã, la actuala ediþie 400 de slujitori ai ºcolii

simt nevoia sã se întâlneascã, sã comunice, sã afle soluþii verificate în practicã, sã scruteze viitorul,sã convinã asupra urmãtorilor paºi de urmat.

Sau poate rãspunsul se aflã în articolul trimis „ªcolii caraº-severinene” de cãtre profesorulKarl Haas (der Bruckenbauer).

„Aceastã manifestare demnã de luat în seamã ºi cu repercusiuni pe plan pedagogic a devenitun termen obligatoriu în planificarea mea anualã. Mã bucurã întâlnirea cu dragii mei prieteni români,deoarece întâlnirile dau sens vieþii; mã bucurã contactele cu mulþi renumiþi profesori români, cu viitoriprofesori, cât ºi cu elevii. Punctul central al întâlnirii îl constituie desigur interesantele ºi fructuoaseleschimburi de experienþã dintre participanþi, cu referire la probleme pedagogice actuale ºi stringente.”

În ceea ce mã priveºte, nãdãjduiesc cã împreunã vom identifica o „temã impuls”„temã impuls”„temã impuls”„temã impuls”„temã impuls” valabilã ºidemnã de o ediþie jubiliarã.

În consecinþã: La revedere, la „Didactica Internaþional X”, în mai 2001.

Prof. Gheorghe MAGASProf. Gheorghe MAGASProf. Gheorghe MAGASProf. Gheorghe MAGASProf. Gheorghe MAGASInspector ªcolar General Adjunct, ISJ Caraº-Severin,Inspector ªcolar General Adjunct, ISJ Caraº-Severin,Inspector ªcolar General Adjunct, ISJ Caraº-Severin,Inspector ªcolar General Adjunct, ISJ Caraº-Severin,Inspector ªcolar General Adjunct, ISJ Caraº-Severin,

Iniþiatorul Seminarului DIDACTICAIniþiatorul Seminarului DIDACTICAIniþiatorul Seminarului DIDACTICAIniþiatorul Seminarului DIDACTICAIniþiatorul Seminarului DIDACTICA

Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã (2000)Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã (2000)Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã (2000)Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã (2000)Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã (2000)

GRAZ – oraºul unde s-a nãscut DIDACTICA

În 1991 a început ultimul deceniu al secolului20. Pentru mine a însemnat cea de-a 65-a zi denaºtere ºi ultimul an ca director al Institutului Peda-gogic Federal din Steiermark / Stiria. Fusesemrãspunzãtor aici, timp de mai bine de 20 de ani,pentru perfecþionarea celor 12.000 de dascãli dinºcolile primare ºi generale. Pe lângã planificareamultitudinii de manifestãri centrale ºi regionale peperioada întregului an ºcolar, organizarea „Sãptã-mânilor Pedagogice”, care se întâmplau totdeaunaîn vacanþa mare, începând cu anul 1948, fãrãîntrerupere, a fost pentru mine o obligaþie de caremã achitam totdeauna cu plãcere. Încã de lasfârºitul anilor ‘70 intraserãm în contact cu institutepedagogice ºi inspectorate ºcolare din þãrile noastrevecine din sud si din est, contacte care ne-auprilejuit multe ÎNTÂLNIRI de la om la om. Dupã cecãzuse Cortina de Fier, aceste contacte au fostintensificate mult, iniþiativa aparþinând de acum înprimul rând vecinilor. Dupã posibilitãþi am dat cursºi am sprijinit toate aceste iniþiative. S-a dezvoltato mare încredere reciprocã între noi.

Acel an 1991 a fost ºi un an al ÎNTÂMPLÃ-RILOR. O întâmplare îmbucurãtoare a fost faptulcã Ministerul austriac al învãþãmântului acordasetuturor secþiilor institutelor pedagogice un bugetextraordinar ºi suplimentar, care trebuia utilizatpentru invitarea unor educatori ºi pedagogi dinfostele þãri comuniste, care urmau sã participe lamanifestãrile noastre de perfecþionare pedagogicãºi profesionalã. Aceastã „sarcinã îmbucurãtoare”am primit-o cu plãcere ºi am invitat grupuri dedascãli în Stiria, inclusiv la cea de-a 21-aSãptãmânã Pedagogicã pe care o girasem eu în1991, ultima organizatã de mine. Titlul manifestãriiera „Sisteme ºcolare ale vecinilor noºtri”. Subacest titlu am condus personal un seminar. Colegeºi colegi din Croaþia, Slovenia, Tirolul de Sud,Ungaria ºi din Stiria îºi anunþaserã participarea.La sfârºitul lunii iunie a anului 1991, în zonagraniþei noastre comune cu Slovenia a izbucnitun conflict armat. Croaþii ºi slovenii – ultimii cu osingurã excepþie - au trebuit sã renunþe la parti-cipare. A fost o întâmplare nefericitã, deoarece


mi-a restrâns substanþial cercul de participanþi.A urmat însã aproape imediat o altã întâm-

plare, pentru mine deosebit de îmbucurãtoare,chiar o compensaþie pentru renunþãrile regretabiledin partea vecinilor noºtri sudici. Referatul pentruProbleme ale Tineretului de pe lângã Guvernullandului Stiria m-a sunat ºi a întrebat, dacã suntde acord sã participe un grup de dascãli dinROMÂNIA, veniþi ca însoþitori ai unor copii dinBanatul Montan care îºi petreceau o parte avacanþei în mijlocul unor familii austriece. Amacceptat imediat cu plãcere, aºteptând din parteaoaspeþilor veniþi dintr-o þarã pânã atuncinecunoscutã nouã, o îmbogãþire substanþialã aseminarului. Urmãtoarea întâmplare a fost faptulcã din grup fãcea parte profesorul GheorgheMAGAS, pe atunci, în calitate de director al CaseiCorpului Didactic, rãspunzãtor pentru perfec-þionarea cadrelor didactice în judeþul Caraº-Severin, ºi profesorul Werner KREMM, fostdascãl ºi actual jurnalist.

Ce erau aceste Sãptãmâni Pedagogice,care era schema lor de bazã, pe vremea când leorganizam eu ? În prima zi se fãcea o deschiderefestivã, dupã-amiaza, ceva mai târziu, sesãvârºea o slujbã de mulþumire, seara avea loc orecepþie în cinstea tuturor oaspeþilor din strãinãtateºi a referenþilor Sãptãmânilor Pedagogice,recepþia fiind datã de ºeful de guvern al landuluiîn saloanele Burgului din Graz, sediu guvernului.Cursurile, seminariile ºi work-shop-urile precumºi excursiile de studii se desfãºurau în primele ºiîn ultimele doua sãptãmânii ale vacanþei mari.Seminarul condus de mine începea în dupã-amiaza primei zile ºi dura pânã în dupã-amiazacelei de-a treia zi a manifestãrii. În dupã-amiazacelei de a doua zi i-am invitat pe toþi participanþiila o cãlãtorie comunã, cu autocarul, în sudulStiriei, atât de bogatã în frumuseþi naturale ºi înistorie. Seara am fost din nou invitaþi la o recepþie,datã tot de ºeful guvernului de atunci, dl. dr. JosefKrainer, desfãºuratã de data aceasta în CastelulSeggauberg. În atmosfera creatã de mâncãrurilealese, de vinurile Stiriei de Sud ºi de muzicapopularã stirianã s-a cântat, s-a dansat ºi s-adezvoltat o întâlnire cordialã ºi amicalã întreoameni din diferite þãri ºi diverse cercuri de culturã.Felul acestor Sãptãmâni Pedagogice, experienþaseminarului, trãirea întâlnirilor interumane de laGraz ºi de la Castelul Seggauberg se pare cã aulãsat o impresie atât de durabilã d-lor Magas ºiKremm, încât au schiþat, încã de la faþa locului,

concepþia de bazã a DIDACTICII.. Chiar întoamna lui 1991 mi-a sosit invitaþia de a participaactiv, în mai 1992, în fruntea unui grup de referenteºi de referenþi din Stiria, în Banatul Montan, la omanifestare de perfecþionare didactica. În acelaºitimp invitaserã ºi reprezentanþi ai InstitutuluiPedagogic din Gyor/Ungaria, pe care-i cunoscu-serã la Graz, în timpul Sãptãmânii Pedagogicedin 1991. De aceea susþin cu mândrie cã încapitala landului Stiria, la GRAZ, s-a nãscutDIDACTICA, o manifestare care în organizareaei mai lasã sã se întrevadã structura de bazã aSãptãmânilor Pedagogice. DIDACTICA 1992 afost pentru România ceva fãrã egal. Mai mult,aceastã manifestare a rãmas pânã astãzi cevafãrã egal pentru România! „Pãrinþii” DIDACTICAsunt fãrã îndoialã, Gheorghe MAGAS ºi WernerKREMM. Au avut un sprijin ºi un promotor al ideilorlor, chiar un fervent co-organizator în inspectorulºcolar general de atunci, regretatul dr. IoanCorneliu SCHEUªAN. Aceste trei personalitãþi auscris un capitol de istorie a pedagogiei în România!Ei au transpus în practicã vestita cerere adresatãde carismaticul preºedinte al Statelor Unite aleAmericii, John F. Kennedy, americanilor: „Nupuneþi întrebarea, ce poate sã facã þara voastrãpentru voi; puneþi-vã întrebarea, ce puteþi face voipentru þara voastrã!”. Am reuºit sã gãsescsponsori pentru autocarul care urma sã ne ducãîn România, am gãsit referenþi ºi referentelecompetente, care erau dispuse sã colaboreze.Dupã o lungã ºi - pentru noi - aventuroasãcãlãtorie, mult dupã miezul nopþii, am ajuns laCaransebeº, la Liceul Pedagogic, cum se numeape atunci. În ciuda orei înaintate am fostîntâmpinaþi de un grup numeros de personalitãþi,care ne – au urat bun-venit. Am simþit : nu venisemla strãini, am venit la prieteni!

Din prima clipã ne-a copleºit ospitalitatearomâneasca, firescul ei. Trãirea ei, efectul avutasupra noastrã, m-a determinat sã-l citez ladeschiderea pe atunci pe Henry Thoreau, unamerican pe care l-am putea considera unpredecesor al aut-siderilor: „ omul este cu atât maibogat, cu cât poate sã-ºi permitã sã renunþe lamai multe lucruri”. Am avut în România revelaþia,înregistratã cu durere ºi regret, cât de multe din„viatã adevãratã” am pierdut noi, cei din „vestulbogat”. Mesajul meu, pe care doream sã-l transmitîn cadrul adunãrii festive de la Primãria dinCaransebeº, a fost, ca întotdeauna OMUL, cunevoile ºi cu grijile sale, trebuie sã se afle în centrul


strãdaniilor noastre. Am mai vorbit ºi desprevalorile fundamentale ale umanitãþii, despre„farurile vieþii”. Am citat vorba unui înþelept: „DacãDumnezeu îl mãsoarã pe om, el nu îi mãsoarãcapul ci inima”. Mesajul a avut efectul scontat laascultãtori, dar ºi pentru faptul cã alãturi de minese aflã Werner KREMM, cel care reuºea sãtraducã cea ce eu încercam sã transmit nu doarsub forma mesajului verbal, ci ºi pânã înstrãfundurile emoþionalitãþii mele. Scânteia a fosttransmisã ascultãtorilor ºi cu bucurie am pututconstata ºi chiar exprima cea ce filosoful religieiMartin BuberMartin BuberMartin BuberMartin BuberMartin Buber a formulat în felul urmãtor: „T: „T: „T: „T: „Totototototceea ce este viaþã adevãratã este întâlnire”.ceea ce este viaþã adevãratã este întâlnire”.ceea ce este viaþã adevãratã este întâlnire”.ceea ce este viaþã adevãratã este întâlnire”.ceea ce este viaþã adevãratã este întâlnire”.

Prilej de mare fericire au fost ºi sunt pentrumine contactele cu tinerii, ele au fost inaugurateîn toamna lui 1992 la ªcoala Normalã dinCaransebeº ºi au rãmas pânã în ziua de azi unpunct constant în program. Au suportat chiar osubstanþialã îmbogãþire prin contactele cu tineriiclaselor finale ale secþiei germane de la LiceulTeoretic „Diaconovici-Tietz” din Reºiþa, care înultimii ani au fost chiar ºi pentru mine o extinderecare m-a fãcut mai bogat .

Privind retroactiv trebuie spus cãDIDACTICA s-a dezvoltat continuu, s-a împlinit,lucru contestabil chiar ºi optic prin modificãrilesuferite de layout-ul caietelor-program,manifestarea s-a extins ºi a câºtigat puterea deiradiere, având efect cu mult dincolo de limitelejudeþului Caraº-Severin. Este aproape de „bon-ton” pentru reprezentanþii Ministerului, pentrupedagogi universitari s.a. sã þinã referate în cadrulSeminarului „DIDACTICA”. Aceastã permanentãdezvoltare a Didacticii poartã un nume: GheorgheMAGAS.

El se îngrijeºte de asigurarea pãrþiifinanciare fãrã a apela la sprijinul statului, el aregrijã ca eficienþa manifestãrii sã fie mereu mairidicatã fiind sprijinit din umbrã, dar cu forþa, încãde la început, de Werner KREMM. O astfel depotenþare calitativã s-a realizat de exemplu în anultrecut, organizându-se manifestãri în câte oºcoalã din Reºiþa ºi din Oraviþa. Mã bucur de peacum de ziua 9 mai când v-om fi co-realizatori alunei zile întregi la Liceul „Diaconovici-Tietz”, o zipe care doamna prof. Ana KREMM a pregãtit-odeja minuþios ºi cu claritate. Cu aceastã inovaþies-a realizat, parþial, o veche dorinþã de-a meanãscutã din experienþa, despre care am vorbit încãde la prima mea alocuþiune din 1992 la Caran-sebeº, când am relatat despre conceptul ”perfec-þionãrii cadrelor didactice centratã pe ºcoalã”.

O veche înþelepciune spune cã „ ceea ce ebun este veºnicul duºman a ceea ce e ºi mai bun”.De aceea trebuie sã cãutãm ºi sã încercãmveºnic ceva ºi mai bun. În acest fel, DIDACTICADIDACTICADIDACTICADIDACTICADIDACTICAa devenit un AAAAATELIER AL VIITTELIER AL VIITTELIER AL VIITTELIER AL VIITTELIER AL VIITORULUIORULUIORULUIORULUIORULUI pentruºcolile caraº-severinene, ºi nu numai. Lait-motivele manifestãrilor anuale au fost de-a lungultimpului unele din temele importante ale educaþiei,cum ar fi „Educaþia educatorilor”, sau „Comuni-carea”. Anul trecut, tema generalã a fost „Sensulºi mesajul ºcolii-exemplificat prin dezvoltareacapacitãþilor”. Tema generalã a acestui an este„Elevul-partenerul nostru?”, o problemã extrem deimportantã a vieþii ºcolare cotidiene.

Dupã fiecare DIDACTICA, pe când cãlãto-rim spre casã, în autocar, facem o recapitulare ºio evaluare a manifestãrii. De fiecare datã,participanþii din Austria constatã cã a meritat sãparticipe. Ceea ce au donat a fost totdeauna înconsens cu ceea ce au primit. Aceastã atitudinefundamental pozitivã s-a arãtat ºi transpare ºi dinnumãrul mereu crescând al referentelor ºireferenþilor care au fost de acord sã conlucrezeactiv. Din Stiria, în cadrul celor 12 manifestãri ºipânã acum (incluzând cele douã manifestãri din1992 ºi cea din mai 2001) au participat 161 dereferenþi austrieci, au fãcut mãcar o datã ocãlãtorie în Banatul de Munte, s-au pus mãcar odatã în slujba perfecþionãrii cadrelor didactice. Uniidintre ei au participat de mai multe ori – eu deexemplu chiar de 12 ori - faptul cã au venit de faptîn Banat, cei 84 de pedagogi din Austria, devenindastfel buni ambasadori ai României în þara noastrã.

Sperãm din nou în niºte bune întâlniri, în mai,în Banatul Montan, sperãm într-un schimb deexperienþã fructuos, spre binele mulþimii de tinericare ne sunt încredinþaþi în clasele ºcolare, caresunt sarcina noastrã socialã. Doresc sã încheiaceste gânduri relativ lungi referitoare la devenireaDIDACTICII, dar care au rãmas totuºi doarfragmente, cu un gând mãreþ a lui Kurt Sontheimer,ºi sã doresc viitoarelor, devenind chiar liniedirectoare:

„Viitorul nu are nevoie de teama noastrã, cide speranþa noastrã, nu are nevoie de resem-narea noastrã, ci de optimismul nostru raþional,nu are nevoie de indiferenþa noastrã ci de curio-zitatea noastrã productivã”

HR. Mag. Karl Haas,HR. Mag. Karl Haas,HR. Mag. Karl Haas,HR. Mag. Karl Haas,HR. Mag. Karl Haas,

Articol publicat în RevistaArticol publicat în RevistaArticol publicat în RevistaArticol publicat în RevistaArticol publicat în Revistaªcoala caraº-severineanã ªcoala caraº-severineanã ªcoala caraº-severineanã ªcoala caraº-severineanã ªcoala caraº-severineanã (2001)


SEMINARUL DIDACTICA INTERNAÞIONAL

Anii 1990-1991 ne-au prilejuit, în contextulunor acþiuni cu caracter preponderent cultural sauumanitar, primele contacte cu realitãþile învãþã-mântului din Europa democraticã ºi prosperã.

Vizitele în instituþii de învãþãmânt, întâlnirilecu oameni ai ºcolii, participarea la cea de a 40-aediþie a „Sãptãmânii pedagogice” - manifestareinternaþionalã organizatã de Institutul Pedagogical landului Steiermark – Austria, în iulie 1991, ne-au întãrit convingerea cã eforturile noastre deînnoire (ºi trebuie spus cã în judeþul Caraº-Severin ele au fost reale) merg pe un drum paralelcelui pe care se angajase de ani buni Europa.

Constatarea noastrã va fi de altminteri vali-datã de aprecierile cuprinse în „Cartea albã aînvãþãmântului”, studiu elaborat cu incontestabilprofesionism ºi realism de cãtre Ministerul Învãþã-mântului ºi Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei.

Nevoia reracordãrii noastre la realitãþileºcolii europene se vedea a fi stringentã, dupã cumobiectivele necesare deveniserã iniþiative locale(zonale) în realizarea acestui deziderat.

Dupã o seamã de vizite de informare în Aus-tria, Germania ºi Ungaria, dupã o primã manifes-tare cu caracter internaþional, ”Colocvii de toam-nã” organizatã în octombrie 1991 la Reºiþa urmatãde invitarea unui grup de cadre didactice din judeþla Congresul internaþional „Educaþie pentru o nouãEuropã” – organizat sub auspiciile MinisteruluiAfacerilor Externe al Austriei, a primit contur ideeaorganizãrii unui seminar internaþional.

Aºa s-a nãscut” Didactica” devenind, înce-pând cu cea de a IX-a ediþie, Seminarul ”DidacticaInternaþional”.

Dacã la prima manifestare (mai 1992 „foa-mea de nou”, dorinþa de a afla cât mai multe dinvarii domenii direct de la sursã, au fãcut ca semi-narul sã fie caracterizat, sub raport tematic deeclectism vizând dezvoltarea umanã (Ungaria);luarea deciziilor la diferite nivele, legislaþie (Dane-marca); „service pedagogic în ºcoli” (Ungaria);alternative educaþionale (România); educaþieecologicã, învãþãmânt istoric în epoca noastrã(Austria), începând cu ediþiile urmãtoare prioritatedobândesc domenii de sensibilã actualitate:studiul limbilor moderne, al informaticii, istoriecomunã central-europeanã, educaþie artisticã,

formare continuã (ediþia a II-a 1993); democrati-zarea relaþiei profesor - elev - familie, studiullimbilor materne, evaluarea progresului ºcolar(ediþia a III-a 1994); formarea formatorilor,integrarea elevilor cu cerinþe speciale, drepturileomului(ediþia a IV-a 1995).

Experienþa dobânditã ne-a îngãduit caîncepând cu cea de a V-a ediþie sã optãm pentruteme impuls, care veneau în întâmpinarea nevoilorreale ale ºcolii româneºti, în evidentã schimbare.

Interesul cu care a fost primitã manifestareaa pus organizatorii în faþa unei neaºteptateprovocãri - numãrul excesiv de mare al participan-þilor. Pentru cã încercarea de a selecta participanþiidupã criteriul încadrãrii comunicãrilor (referatelor)în „tematica impuls” s-a dovedit inoperantã (laediþia a IX-a ne-am confruntat cu prezenþa a peste550 de participanþi), în pregãtirea ediþiei a X-a, 9-12 mai 2001, am optat pentru organizarea unorpreseminãrii (în luna martie) menite sã selecþio-neze comunicãrile pentru ediþia jubiliarã a cãreitemã impuls: „Elevul - partenerul nostru?...” vinesã încheie un ciclu de manifestãri desfãºurate de-a lungul a 10 ani, manifestãri ale cãror roadepalpabile se regãsesc în ºcolile judeþului nostruºi, nãdãjduim noi, din þarã.

Aceastã relatare care se doreºte a fi ointroducere la Ediþia a X-a Seminarului „DidacticaInternaþional”, nu ar fii completã dacã nu amsemnala faptul cã la toate ediþiile a existat unconsistent calup de demonstraþii practice aleparticipanþilor din Europa ºi din þarã, cã manifes-tarea nu ar fi fost posibilã fãrã suportul calificat alspecialiºtilor din M.E.N. (M.E.C.) ºi I.S.E, fãrãsprijinul serviciilor culturale ale Marii Britanii,Franþei, Germaniei ºi Spaniei, fãrã efortul colegiloreuropeni care au înfruntat disconfortul unor cãlã-torii obositoare pentru a ne împãrtãºi din experienþalor ºi, nu în ultimul rând, fãrã interesul manifestatal colegilor noºtri din judeþ ºi al autoritãþilor localecare au acceptat statutul de organizator.

Nu mai puþin important este faptul cã întrenoi ºi partenerii noºtri europeni s-a statornicit orelaþie biunivocã, numeroase delegaþii de cadredidactice participând la manifestãri profesionale saustagii de informare-pregãtire în Austria, Germania,Franþa, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Iugoslavia.


Modul în care au demarat preparativeleediþiei a X-a (numeroase propuneri de comunicãride real interes, implicarea puternicã a studenþilorde la Universitatea „Eftimie Murgu”, din Reºiþa,prezenþa masivã a participanþilor din þãrile U.E. -numai din Austria peste 20 de referenþi etc.) ne

îndreptãþesc sã contãm pe o reuºitã a manifestãriipe care ne îngãduim sã o numim jubiliarã.

Prof. GHEORGHE MAGAS,Prof. GHEORGHE MAGAS,Prof. GHEORGHE MAGAS,Prof. GHEORGHE MAGAS,Prof. GHEORGHE MAGAS,Inspector ªcolar General Adjunct,Inspector ªcolar General Adjunct,Inspector ªcolar General Adjunct,Inspector ªcolar General Adjunct,Inspector ªcolar General Adjunct,

ISJ Caraº-SeverinISJ Caraº-SeverinISJ Caraº-SeverinISJ Caraº-SeverinISJ Caraº-Severin

Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã Articol publicat în Revista ªcoala caraº – severineanã (2001)

DIDACTICA LA UN DECENIU

Seminarul Internaþional „DIDACTICA”, ajunsla cea de-a X-a ediþie, s-a bucurat an de an de olargã audienþã ºi participare, dar mai ales de ocreºtere realã în conþinut.

Dacã iniþial a fost o activitate desfãºuratãnumai în cadrul Liceului Pedagogic ”C.D. Loga” dinCaransebeº, e drept cu participare naþionalã ºiinternaþionalã, în anii urmãtori activitãþile s-auorganizat ºi desfãºurat în Reºiþa, Caransebeº, BãileHerculane, Oraviþa, Moldova Nouã, Oþelu-Roºu.

La fiecare ediþie, pe lângã densitatea par-ticipãrii, oglinditã nu numai de numãrul partici-panþilor, ci mai ales de calitatea acestei participãria impresionat varietatea problemelor abordate ºinivelul elevat la care ele au fost tratate.

„DIDACTICA” nu a apãrut întâmplãtor. Ea„a venit” din nevoia de a comunica mai mult, maiconsistent ºi mai eficient. Doream sã cunoaºtemºi „pe alþii” ºi totodatã sã ne facem cunoscuþi.Aveam „ceva” de spus, dar ºi intenþionãm sã neraportãm în permanenþã, la valorile incontestabileale învãþãmântului din þãrile avansate din punctde vedere economic.

Acum, la 10 ani de la debut, considerãm cã„þinta” stabilitã iniþial a fost corectã ºi cã tot ceeace „s-a construit” în acest interval de timp esteun bun câºtigat pentru învãþãmântul din acestjudeþ ºi nu numai.

Cu toate cã fiecare ediþie a avut nota ei despecific, apreciem cã de fiecare datã s-a reuºitsã se aducã o contribuþie notabilã la mersul înainteal reformei învãþãmântului românesc prin confrun-tare cu sine însuºi ºi cu cel al þãrilor care ne-auonorat cu prezenþa delegaþiilor lor. Avem certitu-dinea cã toþi participanþi au avut de câºtigat,putând sã preia idei, iniþiative ºi experienþe de unreal folos pentru activitatea didactico-educativã.

Ca instituþie co-iniþiatoarã acestui seminarde prestigiu, avem o datorie de onoare în a

menþiona cã la reuºita acestor manifestãriºtiinþifice ºi-a adus cu deosebire contribuþiadelegaþia Austriei, în frunte cu domnii profesoriKarl HAAZ ºi Rupert DIRNBERGER. În unelemomente de dificultate de dupã prima ediþie aseminarului, am fost încurajaþi sã continuãmpentru ca altfel tot ce se câºtigase pânã atuncise putea risipi foarte repede. De fiecare datã,intervenþiile distinºilor profesori menþionaþi auconstituit adevãrate modele, impresionând prinþinuta ºtiinþificã, prin implicaþiile didactice aleacestora. Pentru toate acestea (ºi nu numai)dorim sã le mulþumim în mod special.

În viitor, credem cã ar fii extrem de util pentrutoþi dacã, intervenþiile participanþilor la acestseminar s-ar putea publica într-un volum sau într-un buletin anual, de care sã poatã beneficiaîntregul învãþãmânt, preluându-se astfel, uneleexperienþe ce ar putea fii valorificate eficient înactivitatea nemijlocitã de la clasã. Ar fii fãrã îndoialão modalitate optimã de a atrage noi ºi noi partici-panþi înspre câºtigul învãþãmântului românesc.

Urarea nostrã pentru toþi cei ce onoreazãaceastã ediþie jubiliarã a „Didacticii” este conþinutãîn mesajul versurilor urmãtoare:

„Sã mergi alãturi de oameni,Sã trãieºti între ei, sã înveþi de la ei …Sã-i iubeºtiÎncepe cu ceea ce ei ºtiu,Construieºte pe ceea ce ei au.Pentru cei mai buni dintre lideriCând cerinþele lor sunt împlinite,Munca lor realizatã,Toþi cei din jur vor spune:AM FÃCUT-O PRIN NOI ÎNªINE.”

Prof. drd. Nicolae Grindeanu,Prof. drd. Nicolae Grindeanu,Prof. drd. Nicolae Grindeanu,Prof. drd. Nicolae Grindeanu,Prof. drd. Nicolae Grindeanu,Director al Liceului Pedagogic „C.D. Loga”Director al Liceului Pedagogic „C.D. Loga”Director al Liceului Pedagogic „C.D. Loga”Director al Liceului Pedagogic „C.D. Loga”Director al Liceului Pedagogic „C.D. Loga”

CaransebeºCaransebeºCaransebeºCaransebeºCaransebeºArticol publicat în ªcoala caraº-severineanãArticol publicat în ªcoala caraº-severineanãArticol publicat în ªcoala caraº-severineanãArticol publicat în ªcoala caraº-severineanãArticol publicat în ªcoala caraº-severineanã (2001)


Parfum de sãrbãtoare a dãscãlimii

Ca profesor învãþ mereu. Mereu, în grãdinape care o cultiv, apare ceva nou. Tinerii, materiavie cu care lucrez, sunt mereu alþii. Evolueazã. Îiobserv ºi încerc sã le descifrez semnalele.Orizontul lor de aºteptare se schimbã mereu.

Dacã eu nu sunt în stare sã sesizez acesteschimbãri, risc sã devin o frânã în zborul lor, sã-mi pierd calitatea de instructor de zbor. Pentru a fimai puternicã, mai sigurã pe ceea ce fac, amnevoie ºi de criterii de comparaþie, trebuie sã amocazia de a mã compara cu alþii care fac aceeaºimuncã. Am nevoie de ocazii de evaluare ºi deautoevaluare a muncii mele. Acestea au fost ºisunt liniile de forþã ale Simpozionului Interna-liniile de forþã ale Simpozionului Interna-liniile de forþã ale Simpozionului Interna-liniile de forþã ale Simpozionului Interna-liniile de forþã ale Simpozionului Interna-þional „Didactica”, þional „Didactica”, þional „Didactica”, þional „Didactica”, þional „Didactica”, devenit mai apoi „DidacticaInternaþional”: sã învãþãm mereu; sã învãþãm uniide la alþii; sã observãm; sã comparãm; sã schim-bãm ºi sã adaptãm; sã devenim mai puternici,convinºi fiind cã facem bine ceea ce am ales sãfacem; sã ne privim, din când în când, pe noiînºine prin oglinda proprie ºi sã dãm altora ocaziasã ne vadã prin prisma lor; sã ne întrebãm mereu:ce putem face mai bine pentru partenerul nostru,elevul.

Cele zece ediþii Didactica au fost o deschi-dere spre innoire a învãþãmântului din Caraº-Severin – fãrã a fi niciodatã o delimitare geograficãsau administrativã. Ele au format personalitãþi. Aumijlocit prietenii. Au schimbat configuraþia unor sãlide clasã. Au influenþat atmosfera din ºcolile cares-au implicat. Reºiþa a fost gazda ºi beneficiara asute de manifestãri iniþiate sub genericul „Didac-tica”. Liceul „Diaconovici -Tietz” ºi-a deschisporþile - ºi pentru „Didactica”, dar mai ales pentruspiritul ei. Dacã pânã în urmã cu doi ani gãzduiamdoar secþiunea de limbã germanã (maternã ºimodernã”), din 1999 am preluat ºi secþiuni deºtiinþe ale naturii – fizicã, chimie, geografie, biologie.

Ediþia 2000, prima de „Didactica Interna-þional”, a însemnat pentru liceul nostru o curajoasãieºire în scenã prin asumarea unei serii deactivitãþi, accentul mutându-se de la teorie sprepracticã, de la catedrã spre banca partenerului.Oaspeþii ºi gazdele au devenit parteneri. Bãncileºcolii au devenit locuri de învãþare pentru toþi. Amînceput sã învãþãm fãcând, learning by doing, cumo spunã anglo-saxonii în pragmatismul lor. De-a

lungul a douã zile ne-am dezvãluit - destãinuitmetode atrãgãtoare ºi captivante pentru învãþare,ne-am mãrturisit impasuri. Am discutat strategii,le-am dezbãtut ºi le-am criticat. Dar am mai ºidesenat, am cântat, ne-am jucat, au dialogatprofesorii, învãþãtorii, elevii, pãrinþii.

Dacã la „Didactica 2000” s-au reunit repre-zentanþii învãþãmântului în limba germanã,„Didactica Internaþional 2001” va cuprinde toatecadrele didactice din liceu, indiferent de limba depredate – românã, germanã, maghiarã. Nu amrenunþat la tradiþia de a invita la ºcoala noastrã petoþi cei care predau în limba germanã în BanatulMontan (ºi pe lângã ei colegi din Arad, Timiºoara,Satu-Mare). Vin din nou oaspeþi din Gratz – Austria.Fãrã ei manifestarea nu ar avea acel parfum alsãrbãtorii dãscãlimii…

Fãrã ei nu am simþi acea bãtaie colegialãpe umãr, care valoreazã mai mult decât o medalie.Recunoaºtem: asta ne bucurã ºi ne mobilizeazã.Ziua de 9 mai pe care ne-am asumat-o pe de-aîntregu în cadrul ediþiei jubiliare a DidacticiiInternaþional, cuprinde activitãþi cu elevii, dezbateripe lecþii demonstrative pe grupe de interes,conferinþe, cursuri de dans, educaþie artisticã ºiplasticã, lecþii demonstrative de germanã ºi deenglezã, întâlniri cu pãrinþii. Inclusiv grãdiniþelesunt invitate sã participe cu programe proprii.Domnul Karl HAAS, inspiratorul ºi co-iniþiatoruldidacticii, se va întâlni din nou cu elevii claselor aXI-a ºi a XII-a. Dupã fiecare dintre aceste întâlniri,elevii au mãrturisit cã au trãit momente de iniþiereîn arta de a trãi frumos. Cã au învãþat mai multdecât în luni de zile la ºcoala „normalã”.

Toate aceste activitãþi iniþiate, organizate,realizate înseamnã MUNCÃ. Dar dacã muncaeste drumul cel mai sigur spre cunoaºtere, spreînvãþare, atunci suntem pe calea cea bunã. Amînvãþat sã ascultãm glasul elevilor noºtri atuncicând am gândit programele extracurriculare. Ne-am strãduit sã anticipãm, sã le venim înîntâmpinare. Am învãþat sã lucrãm în echipã, sãne cunoaºtem aspiraþiile, talentele, sã le apreciemlimitele fiecãruia, ni le-am cunoscut oricum prearepede. Am identificat împreunã interesele liceuluinostru, le-am formulat ca strategii de viitor.

Afirm cã parteneriatul profesor-elev, tema


„Didacticii Internaþional” cu numãrul 10, în ºcoalanoastrã, pe multe segmente, existã deja. Daracest parteneriat, în mãsura în care este operant,existã datoritã celor zece ediþii ale „Didacticii”,datoritã schimburilor de experienþã cu colegii dinstrãinãtate ºi din þarã înlesnite de acestea, datoritãemulaþiei de culturã declanºatã ºi redeºteptatã defiecare datã de „Didactica”, dar ºi datoritãreceptivitãþii la nou, de care dau dovadã colegiinoºtri.

În mod cert la „Diaconovici Tietz”, azi seînvaþã altfel decât în 1990 ºi asta ºi datoritã„Didacticii”. Liceul cel mai vechi al Reºiþei a rãmastânãr ºi dupã 124 de ani de existenþã ºi este încontinuare capabil sã se afle în epicentrulschimbãrii mentalitãþii didactice.

Prof. ANA KREMM,Prof. ANA KREMM,Prof. ANA KREMM,Prof. ANA KREMM,Prof. ANA KREMM,director adjunct aldirector adjunct aldirector adjunct aldirector adjunct aldirector adjunct al

Liceului „Diaconovici TLiceului „Diaconovici TLiceului „Diaconovici TLiceului „Diaconovici TLiceului „Diaconovici Tietz”,ietz”,ietz”,ietz”,ietz”,

Publicat în ªcoala caraº-severineanãPublicat în ªcoala caraº-severineanãPublicat în ªcoala caraº-severineanãPublicat în ªcoala caraº-severineanãPublicat în ªcoala caraº-severineanã (2001)

DIDACTICA ESTE UN DEMERS COERENTDE EDUCAÞIE A ADULÞILOR

Pârdalnica de memorie face asocieri cu totulsurprinzãtoare; oare de ce nu mi-a venit in mintetocmai titlul unui poem emblematic pentru creaþiapoetului grec Odyseea Elytis, laureat al PremiuluiNobel pentru literatura - Clima absenþei?

Plecând de la acest „act ratat” am putea sãne întrebãm dacã se poate vorbi de un climatºcolar personalizat în instituþiile în care cresc copiiinoºtri, ori ,la fel ca ºi „cvartalele de blocuri”, oºcoalã, oricare, rãmâne neidentificabilã, fãrã relief,fãrã „suflu”, putând aparþine oricãrui loc fãrã a-ºimodifica coordonatele. Thomas Mann, cu acel ,,nueºti nimic daca nu eºti de undeva” îmi oferã (poate,discutabilul?...) recurs la autoritate. Este oareABSENÞA o etapa peste care am fi putut sãtrecem?...

V-aþi gândit, fãrã îndoialã, aºa cum am fãcutºi eu, cum se face cã a locui pomenitele cvartaleni se pãrea mai tuturor o variantã existenþialaoptima, ca nu ne înspãimânta?...

Cu vreo ºapte ani in urma, un copil dus demânã cãtre ºcoala, îi spunea adultului ce-l însoþea:,,Cum sã mã laºi aici?... Tu crezi cã asta (clãdirea)e pentru oameni… Numai beton ºi ciment!... Unde-s pãpãdiile?...”

A fost prima oarã când cineva mi-a vorbit peînþeles despre Clima absentei în ºcolile noastre...

La fel ca toate celelalte componente alecotidianului, ºcoala a avut prea mult timp parte deun regim fictiv pentru a nu fi pãrãsita de duh. Boalaaceasta nu se vindeca uºor, iar covalescenta estelungã…

Cum sã nu te retragi din locul negãriitale?... Cum sã nu te adãposteºti în originala

formula pe care inhibiþia de protecþie ne-a pus-ola dispoziþie: ,,Las cã merge ºi aºa!...”

Vedem acum-a câta oara?... - cum autoli-mitarea este cea mai eficientã formã de limitare…

Faptul ca tematica acestei a XI-a ediþii aseminarului Didactica Internaþional este „CLIMATULSCOLAR - PERSONALIZAREA SCOLII” aratãcã pasul cel mai important spre vindecare,diagnoza, a fost fãcut. Intr-o Europa care, prinMemorandumul de la Lisabona, din primãvaraanului 2000, recunoaºte ca prioritate absolutapentru urmãtorul deceniu educaþia adulþilor, avemºansa unei convalescente competent asistate.Sunt multe cãi ce duc la pierderea identitãþii, lauitarea de sine, iar cei mai norocoºi ori mai abilidecât noi din punct de vedere economic aunãscocit ºi folosit destule pânã sã identifice, larândul lor, semnele bolii. In plus, polaritatea lumiiculturale este esenþial afectata de noile tehnologiide informare ºi comunicare. Iatã de ce putemspune ca ne aflam în faþa unei provocãri ce poatedeveni o excepþionala oportunitate. (Din nousemnale luminoase de la memoria cea ºugubeaþa:pericol ºi oportunitate sunt desemnate prinpictogramã!!!)

Aºadar resetarea generalizatã ne pune înfaþa solicitãrii de a dobândi ºi dezvolta deprinderiîn ceea ce priveºte tehnologia informaþiei, limbistrãine, tehnologie, spirit antreprenorial ºi compe-tenþe sociale.

Eu susþin cã ceea ce face Didactica deunsprezece ani încoace este un demers coerentde educaþie a adulþilor, în care cele sase mesajecele sase mesajecele sase mesajecele sase mesajecele sase mesaje


cheie ale Memorandumului de la Lisabonacheie ale Memorandumului de la Lisabonacheie ale Memorandumului de la Lisabonacheie ale Memorandumului de la Lisabonacheie ale Memorandumului de la Lisabonase regãseºte avânt la lettre. se regãseºte avânt la lettre. se regãseºte avânt la lettre. se regãseºte avânt la lettre. se regãseºte avânt la lettre. Îmi îngãdui sã leenunþ aici pentru a vã da prilejul sã le recitiþidescoperind corelaþiile care ne confirmã strãdaniacomunã.

Aºadar, o strategie coerenta ºi comprehen-sivã de învãþare permanentã pentru Europatrebuie sã aibã ca scop:

- sã garanteze accesul larg continuu laînvãþare în scopul dobândirii ºi reînnoirii capa-citãþilor necesare pentru o participare susþinutãîntr-o societate cognitivã;

- sã creascã nivelul investiþiilor în resurseleumane pentru a da prioritate celei mai importantevalori a Europei: oamenii sãi;

- sã dezvolte efectiv modele de predare ºiînvãþare ºi sã încurajeze situaþiile care asigurãcontinuum-ul învãþãrii permanente;

- sã îmbunãtãþeascã semnificativ modali-tãþile în care participarea ºi rezultatele învãþãrii

sunt înþelese ºi apreciate, cu precãdere în ceeace priveºte învãþarea nonformalã ºi informala;

- sã se asigure cã oricine poate accesa cuuºurinþã informaþii ºi sfaturi de bunã calitate despreposibilitãþile de învãþare;

- sã ofere posibilitãþi de învãþare permanentãcât mai aproape de cei care doresc sã înveþe înpropriile lor comunitãþi.

Omiþând doar termenii „tari” precum: „accesuniversal”, ori „peste tot in Europa”, aceste mesajepot fi citite ca obiective cadru pentru seminarulDidactica Internaþional. Vedeþi dar cum ne-amplasat, cu mulþi ani înainte, pe orbita cea bunã ºisimþiþi-vã întãriþi în hotãrârea de a merge maideparte adãugând, dupã puterile noastre, an dean. Cãci creºterea ºi învãþarea sunt îndeletniciride o viaþã.

Prof. IOAN IANCU, Inspector ºcolarProf. IOAN IANCU, Inspector ºcolarProf. IOAN IANCU, Inspector ºcolarProf. IOAN IANCU, Inspector ºcolarProf. IOAN IANCU, Inspector ºcolargeneral I.S.J CARAª-SEVERINgeneral I.S.J CARAª-SEVERINgeneral I.S.J CARAª-SEVERINgeneral I.S.J CARAª-SEVERINgeneral I.S.J CARAª-SEVERIN

Publicat în ªcoala caraº-severineanã Publicat în ªcoala caraº-severineanã Publicat în ªcoala caraº-severineanã Publicat în ªcoala caraº-severineanã Publicat în ªcoala caraº-severineanã (2002)

16 indicatori de calitate

La cererea Comisiei Europene (DirecþiaGeneralã a Educaþiei ºi Culturii) un grup de experþidesemnaþi de cãtre miniºtrii de resort din 26 deþãri europene, membre sau candidate la aderareaîn U.E. (inclusiv România) a elaborat, în 2000, un„Raport european asupra calitãþii educaþiei„Raport european asupra calitãþii educaþiei„Raport european asupra calitãþii educaþiei„Raport european asupra calitãþii educaþiei„Raport european asupra calitãþii educaþieiºcolare” ºcolare” ºcolare” ºcolare” ºcolare” .....

Autorii „Raportului” – din nou, prea puþincunoscut în cercurile interesate de la noi – auconvenit asupra a 16 indicatori de calitate, grupaþipe 4 domenii:

Domeniul IndicatorulCompetenþe Reuºite ºi tranziþie (spre ciclu-

rile superioare) Evaluarea ºi pilotarea (îndru-marea) Resurse ºi structuri 1. Matematicã 2.Lecturã 3. ªtiinþe 4. Tehnologii ale informaþiei ºicomunicãrii(T.I.C.) 5. Limbi strãine moderne (de

Motto:Motto:Motto:Motto:Motto: „Care este prima parte a politicii?...- Educaþia....A doua?...- Educaþia...ªi a treia ?...- Educaþia.”

Jules Michelet (1798-1874)

circulaþie internaþionalã) 6. A învãþa sã înveþi 7.Educaþie civicã 8. Nivelul eºecului ºcolar 9.Absolvirea învãþãmântului secundar superior(liceal ºi profesional) 10. Nivelul (procentul) deºcolarizare în învãþãmântul superior (universitar)11. Evaluarea ºi urmãrirea educaþiei ºcolare 12.Participarea pãrinþilor 13. Educarea ºi formareacorpului didactic 14. Nivelul de frecventare a uneiinstituþii de învãþãmânt pre-primar 15. Numãrul deelevi care revin la un computer 16. Cheltuieliefectuate în materie de educaþie pentru un elev.

Programul oferit de cãtre organizatoriifrancezi (Rectoratul Circumscripþiei AcademiceNancy – Metz*) grupului de participanþi** la vizitaARION (11-15 mai 2002), le-a îngãduit acestorasã cunoascã unele dintre demersurile întreprinsede ºcoala francezã pentru realizarea exigenþelor


de calitate în învãþãmânt, adoptate de cãtreUniunea Europeanã.

În Franþa, ca de altfel în toate statelemembre ale U.E. – de dorit ºi în statele canditatela aderare – calitatea educaþiei ºi formãrii este ochestiune devenitã prioritate politicã. Întregulsistem educativ vizeazã promovarea ºidezvoltarea persoanelor (copii, elevi, studenþi,adulþi) spre a le permite sã atingã, dacã nu sãcucereascã, un nivel elevat de cunoºtinþe caresã le îngãduie sã ocupe o poziþie activã în viaþaeconomicã, socialã ºi culturalã. Totodatã, sistemulde educaþie trebuie sã ajute elevii sã devinãcetãþeni responsabili pregãtiþi pentru dezvoltareaunei democraþii solidare de naturã sã asiguretuturor ºanse de emancipare socialã.

Înainte de a supune atenþiei câteva din ideile– soluþii adoptate de ºcoala francezã, se cuvinemenþionat faptul cã aceasta este într-un perpetuuproces de adaptare la comanda socialã aprezentului, dar ºi la provocãrile viitorului.

Legislaþia ºcolarã francezã pare la primavedere un amestec bizar în care pãrþi din legislaþianapoleonianã (Napoleon I) se completeazã cucele mai recente reglementãri europene îndomeniu.

Statul francez hiperintervenþionist, printradiþie, a consimþit în ultima vreme pe fondul uneievidente generozitãþi faþã de ºcoala sa „laicã ºirepublicanã”, la o destul de timidã descentralizare,vizând mai ales gestiunea financiarã.

- EnvironnementAcceptând evidenþa faptului cã un anume

confort pentru elevi ºi profesori condiþioneazãcalitatea instrucþiei ºi educaþiei, autoritãþile compe-tente franceze au grupat elementele generatoarede „confort” sub genericul environnement, într-otraducere insuficient acoperitoare: ambient.

Intrã aici, construcþiile ºcolare (pentru celeconstruite dupã 1990, arhitecþii au adoptat soluþiioriginale de naturã sã favorizeze comunicarea:elev - elev; elev - ºcoalã; ºcoalã - pãrinþi; ºcoalã,în întregul ei – comunitate), dotãrile acestora,mijloacele de învãþãmânt.

Toate ºcolile au amenajate „centre dedocumentare ºi informare” – generos încadrate cupersonal specializat – în care biblioteca clasicãeste completatã cu întreaga gamã de mijloace decomunicare electronicã.

Laboratoarele de ºtiinþe sunt dotate la nivelulprogramelor ºcolare (de reþinut faptul cã la orele

de laborator clasele de elevi se scindeazã îngrupe, din raþiuni a cãror prezentare ar fi super-fluã).

În stabilirea calitãþii environnement-ului seiau în calcul, evident, ºi resursele umane: nivelulde pregãtire a elevilor (procentul de repetenþie înciclurile inferioare fiind un criteriu de bazã), ca ºiextracþia socialã a familiilor.***

Pe baza acestor factori ºcolile sunt clasi-ficate în: favorizate, semifavorizate, defavorizate.Consecinþa analizei constã în faptul cã ºcoliledefavorizate sunt favorizate prin acordarea unuiplus de resurse financiare – pânã la 20% pestemedia cheltuielilor afectate per elev ºi cu înca-drarea preferenþialã cu personal didactic ºinedidactic.

- „Bazinele ºcolare”Dorind sã ofere populaþiei ºcolare un maxi-

mum de ºanse în formarea propriei personalitãþi,þinând cont de datele oferite de analiza „environ-nementului”, de imperativul de a asigura o cât maimare eficienþã resurselor umane ºi materialeinvestite, autoritãþile franceze au creat aºa-numi-tele „bazine ºcolare”. Un „bazin ºcolar” fiind osubstructurã administrativã pe teritoriul cãreiafuncþioneazã o reþea ºcolarã (toate ciclurile) înmãsurã sã rãspundã nevoii de educaþie apopulaþiei din acel areal geografic. În acest contextproiectele de dezvoltare instituþionalã devin undemers riguros ºtiinþific, profund ancorat înrealitãþile demografice, economice ºi sociale.

- Cuvânt de ordine: „ sã ajuþi copilul sã poatãfi elev”.

Aceastã strãdanie este evidentã începânddin grãdiniþã ºi continuând cu ciclurile superioare.Ei i se subsumeazã efortul personalului didactic,personalului ajutãtor (care dubleazã, prin numãr,personalul didactic) ºi fapt cu totul remarcabil,omniprezentei familii.

Cu totul altele sunt demersurile educativeîntreprinse în cazul elevilor cu nevoi speciale.Pentru aceºtia existã SEGPA (Secþiune deînvãþãmânt general ºi profesional adaptat) carefuncþioneazã în cadrul unitãþilor de învãþãmântobiºnuite, drumul elevilor fiind pilotat pânã laabsolvirea unui liceu profesional (ºcoalã profe-sionalã), respectiv obþinerea unui atestat decalificare profesionalã.

- Proiectul - conceptul cheie al întreguluidemers educativ.


Pregãtirea unei serbãri de cãtre prichindeiide la grãdiniþã pentru pãrinþi ºi bunici nu dema-reazã pânã ce „proiectul” nu e definit în cele maimici detalii. Esenþial: grupa mare pare deja sãconºtientizeze „proiectul”.

Într-o clasã de ciclul primar rãsunã cânteceîn mai multe limbi europene. Explicaþia vine firesc:Derulãm proiectul „Cântecele Europei”.

O clasã a IV-a (C. M. 2) lipseºte din ºcoalã.Sunt în Alpi. Nu sunt în excursie cum am puteacrede. Deruleazã proiectul „Zãpada”. Proiectul afost atât de bun încât, totuºi, excursia, a fostfinanþatã din bugetul ºcolii.

„Proiect” este cuvântul magic care deblo-cheazã resursele umane ºi financiare. Tot maiapreciate pentru eficienþa lor sunt proiectele pluriºi transdisciplinare. Aflate la început, acesteproiecte reuºesc sã atragã cea mai mare parte aresurselor financiare asigurate prin bugeteleºcolilor.

Surprinzãtor acest ultim tip de proiecte esteîntâmpinat cu rezerve de cãtre inspectorii ºcolari,care preferã, din imobilism, sã inspecteze doar înpropria specialitate.

- „La vie scolaire” – viaþa ºcolarã. Consilierulprincipal pentru educaþie.

Educaþia nu este lãsatã la întâmplare, socie-tatea francezã – ºi nu numai ea – confruntându-secu probleme majore ale delicvenþei juvenile (presafrancezã relateazã fãrã menajamente despreincidente, uneori crime, care au loc în mediulºcolar sau periºcolar), ºcoala a gãsit soluþiainstituirii funcþiei consilierului principal educativ.

Interfaþã între elevi ºi conducerea adminis-trativã ºi mai ales între ºcoalã ºi familie, consilieruleducativ rãspunde practic de tot ce se întâmplãîn viaþa ºcolarã (la vie scolaire) în afara orelor decurs (aici, profesorul fiind suveran), pe tot timpulprezenþei elevilor în ºcoalã – 8,30 – 16,30 – 17,30.Consilierul educativ ajutat de studenþi (provin dinfacultãþi de profil) selecþionaþi ºi plãtiþi de comu-nitatea localã, acoperã întreaga plajã a activitãþiilorextracurriculare. Se cuvine subliniat faptul cãreglementãrile sunt foarte stricte, întreaga activita-te fiind informatizatã.

Învãþãmintele vizitei sunt, desigur, mult maibogate. Am spicuit câteva idei care, socot, ºi-arputea gãsi aplicabilitatea ºi în ºcoala româneascã.

Prof. Gheorghe Magas,Prof. Gheorghe Magas,Prof. Gheorghe Magas,Prof. Gheorghe Magas,Prof. Gheorghe Magas,Liceul Pedagogic „C.D. Loga” CaransebeºLiceul Pedagogic „C.D. Loga” CaransebeºLiceul Pedagogic „C.D. Loga” CaransebeºLiceul Pedagogic „C.D. Loga” CaransebeºLiceul Pedagogic „C.D. Loga” Caransebeº

Note:* Rectoratele Acedemice reprezintã structurile descen-tralizate ale Ministerului Educaþiei Naþionale din Franþa. Înmetropolã sunt 26 de astfel de structuri pentru 22 de regiuniadministrative. Acestora li se adaugã 3 circumscripþii aca-demice în teritoriile de peste mãri.** Grupul a fost constituit din cadre didactice ºi experþi din:Belgia, Bulgaria, Grecia, Italia Marea Britanie, Olanda,Spania ºi România.*** Printre categoriile sociale favorizate francezii includprofesorii (institutorii ºi asimilaþii) alãturi de ºefi de intreprin-deri, cadre din funcþii publice, profesiile liberale, cadre dinadministraþie s.a.


DIDACTICA - la începutul celui de-al doilea deceniu de existenþã

Nu avem dreptul sã renunþãm la Didactica…Nu avem dreptul sã renunþãm la Didactica…Nu avem dreptul sã renunþãm la Didactica…Nu avem dreptul sã renunþãm la Didactica…Nu avem dreptul sã renunþãm la Didactica…„De aceastã manifestare ºtiinþificã este absolutã nevoie. Viitorul nu are nevoie de teama noastra,

ci de speranþa noastrã, nu are nevoie de resemnarea noastrã, ci de optimismul nostru raþional, nu arenevoie de indiferenþa noastrã, ci de curiozitatea noastrã productivã”.(K.Haas)

„Foamea de nou” ne-a împins la inceputul anilor ‘90 în a gãsi ceva prin care sã arãtãm cã noi -oamenii ºcolii - suntem dispuºi spre deschidere ºi cã dorim sã preluãm din valorile incontestabile aleînvãþãmântului din þãrile avansate din punct de vedere economic. Aºa s-a ºi întamplat. Cu fiecareediþie, considerãm cã s-a adus o contribuþie notabilã la mersul înainte al reformei învãþãmântuluiromânesc, prin confruntarea cu sine însusi, dar ºi cu cel al þãrilor ce ne-au onorat cu prezenþa. Lafiecare ediþie, pe lângã densitatea participarii, oglinditã nu numai de numãrul participantilor, ci mai alesde calitatea acestei participari, a impresionat varietatea problemelor abordate ºi nivelul elevat la careele au fost tratate.


Avem certitudinea cã toþi participanþii au avut de câstigat, putând sã preia idei, iniþiative ºiexperienþe de un real folos pentru activitatea didactico-educativa. Tema impuls din acest an „Climatul„Climatul„Climatul„Climatul„Climatulscolar-personalizarea scolii”scolar-personalizarea scolii”scolar-personalizarea scolii”scolar-personalizarea scolii”scolar-personalizarea scolii” va constitui, dincolo de un cumul al experientelor, o premisã certã aunor viitoare proiecte. Ca unitate coorganizatoare a acestui seminar stiintific, dorim success deplintuturor participantilor ºi o ºedere cât mai agreabilã în oraºul de la confluenþa Sebeºului cu a Timiºului.

Prof.drd NICOLAE GRINDEANUProf.drd NICOLAE GRINDEANUProf.drd NICOLAE GRINDEANUProf.drd NICOLAE GRINDEANUProf.drd NICOLAE GRINDEANU,director al Liceului Pedagogic “C.D.Loga” Caransebesdirector al Liceului Pedagogic “C.D.Loga” Caransebesdirector al Liceului Pedagogic “C.D.Loga” Caransebesdirector al Liceului Pedagogic “C.D.Loga” Caransebesdirector al Liceului Pedagogic “C.D.Loga” Caransebes,

Publicat înPublicat înPublicat înPublicat înPublicat în ªcoala caraº-severineanãªcoala caraº-severineanãªcoala caraº-severineanãªcoala caraº-severineanãªcoala caraº-severineanã (2002)

PREMIZEPREMIZEPREMIZEPREMIZEPREMIZEPentru o bunã colaborare a celor douã

regiuni în domeniul educaþional - pe care cucertitudine putem s-o numim ca fiind de succes -au fost decisivi câþiva factori favorizanþi aicondiþiilor- cadru existente.

Unul era voinþa univocã exprimatã de cãtreadministraþia ºcolarã ºi de cãtre colegii din Caraº-Severin de a regândi ºcoala ºi de a abordaprocesul, atât permanent cât ºi dificil al dezvoltãriiºcolare, în paralel cu dezvoltarea tumultosuluiproces al dezvoltãrii democraþiei în ºcoalã - unproces declanºat în 1989.

Celãlalt era esenþialmente înlesnit deanumite determinante lingvistice existente ºi destrãvechi relaþii culturale cu spaþuil lingvisticgerman, prin care s-au încropit ºi dezvoltatcontacte de duratã.

Înþelegerea reciprocã, fundamental pozitivã,care s-a instituit între cele douã pãrþi active,înþelegere care a evoluat rapid în direcþia unorrelaþii parteneriale ºi apoi amiciþionale, chiar dacãîntâlnirea pãrþilor a fost mai degrabã efectulhazardului decât a unei cãutãri direcþionate, iatãal treilea grup de factori favorizanþi.

DIDACTICA:DIDACTICA:DIDACTICA:DIDACTICA:DIDACTICA:Simpozionul de perfecþionare pentru cadrele

didactice DidacticaDidacticaDidacticaDidacticaDidactica a reuºit, prin preluarea ºiadaptarea unor structuri existente ºi prindeschiderea sa pentru participãri internaþionale sãconfere primul impuls dinamizator, devenindºansa unui nou început, utilizând pozitiv

Retrospectivã ºi perspective în perfecþionarea cadrelordidactice din judeþul Caraº-Severin

Parteneriat Caraº-Severin/România - Steiermark/Austria

disponibilitatea pentru schimbãri, punând înmiºcare procesul dezvoltãrii ºcolare.

Urmare a schimbãrilor progresive din mediulînconjurãtor ºcolii, din mediul social în genere, ºiurmare a unor procese de învãþare imanenteperfecþionãrii, DidacticaDidacticaDidacticaDidacticaDidactica s-a schimbat s-a schimbat s-a schimbat s-a schimbat s-a schimbat. Din punctde vedere organizatoric, sistemul cu referenþi,practicat la început, ºi munca în mega - grupuriau fost înlocuite treptat cu activitãþi interactive încadrul unor grupuri mai mici. Din punctul de vedereal conþinuturilor transmise s-a reuºit, mãcar parþialºi uneori, sã se treacã de la un mixaj aleatoriu detematici, fãrã legãturi intrinsece ºi nãscute adeseamai degrabã din intenþii representative decât dinnecesitãþi prezentative, la discuþii centrate peteme, urmãrindu-se anumite puneri de problemepedagogice-didactice.

DidacticaDidacticaDidacticaDidacticaDidactica a rãmas însã, în esenþã, ooooomegamani festare punctualãmegamani festare punctualãmegamani festare punctualãmegamani festare punctualãmegamani festare punctualã, care serealizeazã cu mari eforturi financiare. Importanþaei constã în primul rând în înlesnirea unor contacteprofesionale pe plan naþional ºi internaþional,cunoaºtera unor experþi în diverse materii dindomeniul educaþional, precum ºi în discuþiile pemarginea unor problematici pedagogice suprare-gionale, purtate pe metaplan.

Efectele nemijlocite ale didacticii, mãsurabileºi evaluabile pe planul uneu ºcoli din judeþ, suntfoarte limitate-cel puþin aºa am putut eu sã lepercep, chiar dacã trebuie sã recunosc cã nu amavut nici ocazia, nici intenþia unei analizeamãnunþite a acestor efecte. DidacticaDidacticaDidacticaDidacticaDidactica ar puteafi însã dezvoltatã pe planul conþinuturilor ei,


devenind, pe viitor, o platformã culminantã,organizatã în mod compact ºi cu regularitate, adiscuþiilor pedagogico-didactice din România,relevând judeþul Caraº-Severin ca un Centru deCompetenþã în domeniu. Pe lângã schimbul depãreri pe teme general ar trebui, în acest scop,sã se vizeze concepþii concrete ale politiciieducaþionale naþionale-un lucru deosebit de utilîn vederea obþinerii doritului statut de membru alUE, pe care România îl urmãreºte. Acest obiectiv-dacã ar urma sã fie realizat- nu trebuie ºi nu poatefi organizat însã doar prin efortul bugetar alAdministraþiei ªcolare din Caraº-Severin.

Seminarii orientate pe grupuri þintãSeminarii orientate pe grupuri þintãSeminarii orientate pe grupuri þintãSeminarii orientate pe grupuri þintãSeminarii orientate pe grupuri þintã (ex.:Seminarii de toamnã): Chinuri le ºesuri lorChinuri le ºesuri lorChinuri le ºesuri lorChinuri le ºesuri lorChinuri le ºesuri lor(Bertlot Brecht) în legãturã cu dezvoltarea ºcolarãnu pot fi însã rezolvate doar prin seminariipunctuale. Este un lucru care trebuie realizat lafaþa locului, în fiecare ºcoalã în parte, princooperarea dintre directori ºi dascãli. Iatã de ceeste necesar sã transferãm punctele de plecareteoretice ale dezvoltãrii ºcolare de pe meta-planpe planul practicii cotidiene, sã le implementãmîn realitatea ºcolii. Judeþul Caraº-Severin aînceput acest proces într-un mod pilduitor,organizând ºi realizând seminarii pentru anumitegrupuri þintã. Susþin aici- bazându-mã, cu toatãmodestia, pe experienþa de care dispun- cãaceste seminarii au avut un succes din toatepunctele de vedere. Mai susþin cã dupã scurt timp,în urma acestor seminarii, în fiecare ºcoalã auputut fi depistate efecte pozitive ale lor. Implicareapersonalã, minuþioasã, cunoaºterea stãrii de faptºi a stadiului atins, realizarea unor analize practiceale problemelor ivite ºi cãutarea unor soluþii cutehnici, metode ºi echipe noi, cu conþinuturi ºimetode de lucru, au mijlocit o nouã percepþiepentru soluþii practicabile, au promovat schimbulliber de opinii ºi pãreri ºi au favorizat formareaunor noi modele.

Sarcina noastrã este acum, sã continuãmcu consecvenþã acestã cale, o cale unde dorimsã rãmânem în continuare însoþitori ºi prietenicritici.

Din punctul meu de vedere va fi realizabilanual câte un seminar, la care vor participa 2-3experþi din Steiermark, dacã acest lucru este dorit,bineînþeles, de partea românã.

Propuneri pentru viitoarele activitãþi:- concentrarea pe seminarii orientate pe

grupuri þintã ºi pe tematici alese;- creare unui sistem regional de susþinere

pentru dezvoltarea ºcolarã (Casa Corpului Didac-tic sã devinã un adevãrat Centru de Competenþã,sprijinit de grupuri/comunitãþi lucrative speciali-zate.);

- crearea unor reþele regionale pentruperfecþionare didacticã în interiorul ºcolii;

- stabilizarea structurilor administrative aleºcolilor.

Din ceea ce am putut observa de-a lungulnumeroaselor mele ºederi în Caraº-Severin,fluctuaþia mare a directorilor de ºcoalã ºi ainspectorilor ºcolari este una din problemelespecifice depistate de mine. Ori procesele dedezvoltare ºcolarã sunt niºte procese de lungãduratã, având nevoie de condiþii-cadru consis-tente. Schimbãri în conducerea unei ºcoli creazãpe de o parte posibilitãþi de accensiune profe-sionalã pentru dascãli. Pe de altã parte, conformunor studii pe plan mondial, schimbãrile înconducerea ºcolii perturbã ºi întrerup evoluþia uneiºcoli, declanºeazã de regulã îngrãdiri aleproceselor de dezvoltare din ºcoli. Dacã ºi în ceîn ce mãsurã desele schimbãri în conducereaºcolilor ºi a Inspectoratului ªcolar, la care amasistat de-a lungul câtorva ani, sunt schimbãribenefice sistemului ºcolar, iatã un lucru pe carenu am reuºit sã-l urmãresc, sã-l depistez, sã mãdumiresc asupra sa.

- elaborare unui plan de dezvoltarte ºcolarãpentru regiune.

Sunt conºtient cã acest Memorandum nupoate fi niciodatã complet. Mi-aº dori totuºi ca elsã fie o contribuþie la procesul discuþiilor în juruldezvoltãrii ºcolare în judeþul Caraº-Severin îngeneral ºi sã fie o contribuþie la lãrgirea posibi-litãþilor de dezvoltare a perfecþionãrii cadrelordidactice în special, impulsionându-le.

Inspector GeneralInspector GeneralInspector GeneralInspector GeneralInspector GeneralMag. Rupert Dirnberger-Graz (Austria)Mag. Rupert Dirnberger-Graz (Austria)Mag. Rupert Dirnberger-Graz (Austria)Mag. Rupert Dirnberger-Graz (Austria)Mag. Rupert Dirnberger-Graz (Austria)

(traducere de Werner Kremm)Publicat în ªcoala caraº-severineanãPublicat în ªcoala caraº-severineanãPublicat în ªcoala caraº-severineanãPublicat în ªcoala caraº-severineanãPublicat în ªcoala caraº-severineanã (2004)


CE-I DE FÃCUT ?...

Rãspunsul este unul singur, aparent, unanim acceptat: DESCENTRALIZAREA!DESCENTRALIZAREA!DESCENTRALIZAREA!DESCENTRALIZAREA!DESCENTRALIZAREA!O impun realitatea cotidiana si exigentele integrãrii europene.Ce ne-ar aduce descentralizarea?Iarãºi, acord unanim: Subsidiaritatea ar trece din planul dezideratului in cel al realitãþii; comunitãþile,

liderii acestora s-ar responsabiliza; oportunitãþi acum ratate, ar fi valorificate, resurse umane si materialelatente ar fi valorizate; imperativele eficientei si calitãþii s-ar vedea treptat împlinite.

Unde suntem?Experienþa ultimului an ne dovedeºte ca tot mai multe comunitãþi au “readoptat” ºcoala. Primarii

si consilierii înþeleg tot mai bine cã în învãþãmânt se fac investiþii, NU cheltuieli.Cautã ºi gãsesc resurse ºi nu ezitã sã facã insistenþe diligente pe lângã administraþia judeþeanã

ºi nu numai.De cele mai multe ori sprijinul nu le este refuzat.În planul resurselor umane, al actorilor principali: elevi ºi cadre didactice, lucrurile par sã stea,

din pãcate, altfel.Pentru ca “limba de lemn” s-a ascuns ruºinatã ºi urmãreºte plinã de resentimente ºi gânduri de

revanºã evoluþia dezinvoltã a mai tinerei ei surate “euroleza”, îngãduiþi-mi câteva “rânduri de sfãtoºenie”:

Sfãtoºenie!Sfãtoºenie!Sfãtoºenie!Sfãtoºenie!Sfãtoºenie!Ionuþ este fiul ºi nepotul lui Ion. Bunicul ºi tatãl au fost elevi remarcabili ai unui liceu la al cãrui

prestigiu au contribuit. Oamenii de succes, au fost mereu prezenþi la solicitãrile ºcolii pe care, pe bunãdreptate, o considerau ºi a lor.

„Imaginea ghid a scolii”„Imaginea ghid a scolii”„Imaginea ghid a scolii”„Imaginea ghid a scolii”„Imaginea ghid a scolii” îi cuprinde ºi pe ei.Ionuþ la rândul sau învaþã bine. „E programat” sã continue tradiþia familiei.S-a pregãtit bine. A fãcut un „scor bun”. Aºteaptã cu nerãbdare sã-ºi ocupe locul în liceul pe

care îl considerã deja al lui. Liceul unde îºi are mai toþi prietenii ºi cunoaºte mai toþi profesorii.Ce-i împiedicã pe cei trei Ion, Ion ºi Ionuþ sã-ºi atingã þelul?Câteva sutimi. Calculatorul, stãpân absolut, nu poate ieºi din „program”.Ionuþ ocupa un loc la un liceu la fel de prestigios, care însã nu este „liceul lui”.Tradiþia se rupe. Rãmâne triumfãtoare „fiºa galbenã” în buna companie a risipei de timp (calificat)

ºi bani (mulþi).

Sfãtoºenia IISfãtoºenia IISfãtoºenia IISfãtoºenia IISfãtoºenia IIDomniºoara M., dupã strãlucite studii liceale (premianta, câºtigãtoare de olimpiade, fondatoare

de reviste) se hotãrãºte sã urmeze cariera profesoarei sale favorite: Doamna de englezã.Reuºeºte: ia licenþa cu brio, obþine la Concursul Naþional Unic o medie peste nouã.Totul pare în ordine. Îºi anunþã foºtii profesori cã, aºa cum a promis, la va fi colegã.Iluzii deºarte: Domniºoara F. din alt oraº, la fel de performantã, ocupã „la mustaþã” – fatidicele

câteva sutimi – catedra visatã de domniºoara M. „Aplicaþia” nu are cum sã aibã în „cãsuþele” ei ºipovestea de viaþã ale aplicanþilor.

Dezamãgitã, dar hotãrâtã, domniºoara M. „aplicã” pentru o cariera în sectorul privat. P.R.-ul i sepotriveºte ca o mãnuºã.

Domniºoara F. se gândeºte doar la viitoarea sesiune de pretransferãri. La urma urmei ºi profesoriiau dreptul sã se gândeascã la „ºcoala de lângã casã”.

Din off se aude comentariul directorului liceului: <Fi-v-ar „timbilding-ultimbilding-ultimbilding-ultimbilding-ultimbilding-ul” sã vã fie! Cum sã scotcalitate când mã trataþi ca pe un „fiºierfiºierfiºierfiºierfiºier”?>

Sfãtoºenia IIISfãtoºenia IIISfãtoºenia IIISfãtoºenia IIISfãtoºenia IIIIeri la ceas de seara (cum altfel?) o colaboratoare mã anunþã ca a sosit primul transport de

„pachete”. Realizez ca e vorba de rechizitele pentru copiii defavorizaþi.


Instantaneu, mi se deruleazã prin faþa ochilor ºosele ºi poduri devastate de ape prin care înoatãTIR-urile cu rechizite.

Eroi ºoferii!In liceu, deºi performant la geografie („vinovaþi” fiind excelenþii profesori pe care am avut norocul

sa-i am) nu reuºeam sa localizez ABSURDISTANUL.Mã înfioarã gândul ca sunt pe cale sa o fac!Cat de „sus” sau cat de „jos” se afla locul din care trebuie luata o decizie simpla: „Anul acesta,

in condiþii excepþionale, nu mai circula TIR-urile cu pachete, ci banii. On line!”

Prof. Gheorghe MagasProf. Gheorghe MagasProf. Gheorghe MagasProf. Gheorghe MagasProf. Gheorghe MagasCOLOCVII DE TOAMNA, EDITIA A V-A, 2005


INIÞIATIVE EUROPENE PRIVIND ASIGURAREA CALITÃÞIIÎN EDUCAÞIA ªI FORMAREA PROFESIONALÃ

Obiectivele politicii Uniunii Europene privind:- Îmbunãtãþirea capacitaþii de ocupare a

unui loc de munca;- O mai buna corespondenta intre cererea

si oferta de formare;- ªi îmbunãtãþirea accesului la Educaþia ºi

Formarea Profesionala (EFP), în special pentrugrupurile slab reprezentate au fãcut ca în 2001,Comisia Europeanã sã promoveze dezvoltareaunor mecanisme strategice de îmbunãtãþire acalitãþii procesului de învãþare în învãþãmântulprofesional. Consiliul Europei a aprobat în acelaºian îmbunãtãþiri strategice majore ale sistemuluiEFP.

Aceste iniþiative au dus la dezvoltareasistemului de asigurare a calitãþii în învãþãmântulprofesional într-un mod în care acesta poate fiaplicat la nivel internaþional. Totuºi, se preferarevizuirea ºi reorganizarea instrumentelorexistente de asigurare a calitãþii în locul înlocuiriisistemelor naþionale existente. Prin urmareabordarea europeanã adoptatã este mai degrabãuna bazatã pe evoluþia care ia în considerarecontextul, fãrã a impune un model unic, limitat,pentru o gama variata de cerinþe naþionale.

În Olanda, mecanismele de baza folositepentru asigurarea calitãþii sunt programele internede asigurare a calitãþii ale furnizorilor de EFP com-binate cu evaluãrile furnizorilor de EFP efectuatecomitete externe la fiecare 5-6 ani. Sistemul sebazeazã pe un puternic control extern al calitãþii,

în autoevaluarea ce preceda inspecþiile. Raportulde autoevaluare are la baza un cadru comun careinclude 5 obiective, propriul sistem de calitate alfurnizorului, ºi punctele tari ºi slabe identificate.Raportul este apoi validat de comitetul extern, careefectueazã vizita de evaluare. Comitetelesectoriale naþionale stabilesc standardele pentruEFP. Furnizorii de EFP elaboreazã curriculum -urile, în conformitate cu standardele aprobate deminister.

În cadrul SISTEMULUI DANEZSISTEMULUI DANEZSISTEMULUI DANEZSISTEMULUI DANEZSISTEMULUI DANEZ deasigurare a calitãþii, parteneri sociali joaca un rolimportant ºi îºi exercitã influenþa în toate nivelurile.Asigurarea calitãþii combina þintele ºi cadrul definitla nivel central, prevederile locale ºi autonomiafurnizorilor. Cadrul de asigurare a calitãþii a fostiniþial inspirat de dorinþa de a testa aplicabilitateaconceptului ISO ca standard pentru activitãþile deeducaþie ºi formare profesionala, iar în cadrulcomun de „întrebãri”, precum ºi criteriile ºiindicatorii suplimentari de calitate au fost elaboraþila nivel ministerial. Totuºi, la baza cadrului deasigurare a calitãþii se afla principiul autoevaluãriiefectuate de furnizorii de EFP.

SISTEMUL ENGLEZESCSISTEMUL ENGLEZESCSISTEMUL ENGLEZESCSISTEMUL ENGLEZESCSISTEMUL ENGLEZESC are la bazacadrul naþional de autoevaluare ºi inspecþie,fundamentat pe 7 întrebãri cheie. Pentru diferiteleactivitãþi specifice exista standarde suplimentare.Furnizorii sunt inspectaþi ºi evaluaþi din 4 in 4 ani.

În GERMANIAGERMANIAGERMANIAGERMANIAGERMANIA, responsabilitatea asigurãriicalitãþii procesului de formare din întreprinderi a


fost atribuitã asociaþiilor profesionale indepen-dente, reprezentând o datorie publicã. Acesteasociaþii acrediteazã companiile de formare pebaza anumitor criterii statutare specifice, privindadecvarea procesului de formare. Inspectorateleºcolare sunt responsabile pentru garantareacalitãþii procesului de formare în ºcolile profe-sionale. Factorii interesaþi relevanþi, ca de exemplusindicatele, joaca un rol important în asigurareacalitãþii în învãþãmântul profesional. Astfel,partenerii sociali stipuleazã standardele minimede calitate aplicabile procesului de formare. Agenþiieconomici îºi pot stabili propriile standarde decalitate ºi formare situate peste nivelul de calitateminim stipulat.

În FRANÞAFRANÞAFRANÞAFRANÞAFRANÞA controlul calitãþii formãriiprofesionale la nivelul organizaþiilor care se ocupade formare este responsabilitatea MinisteruluiEducaþiei, evaluãrile fiind efectuate de cãtreInspectoratul General la nivel naþional. Standar-dele de calitate sunt controlate de stat, iarpartenerii sociali au doar rol consultativ în structu-rarea procesului de formare.

Obiectivul SISTEMULUI PORTUGHEZSISTEMULUI PORTUGHEZSISTEMULUI PORTUGHEZSISTEMULUI PORTUGHEZSISTEMULUI PORTUGHEZ deacreditare a furnizorilor de EFP este sãîmbunãtãþeascã eficacitatea activitãþilor deînvãþare în învãþãmântul profesional. Sistemul nuse bazeazã pe conceptul de respectare a unorstandarde, ci pe înþelegerea furnizorului ºi agradului de adecvare a ofertei educaþionale. Astfel,acest sistem este fundamental diferit de conceptulde certificare a calitãþii. Sistemul de acreditareevalueazã numai modul în care ciclul de predare/formare este implementat de furnizorii individuali.Prin urmare, se pune foarte mult accentul pemanagementul intern al calitãþii, dar acest lucrunu permite asigurarea calitãþii calificãrilor la nivelnaþional.

Autoritatea pentru calificãri profesionale dinNOUA ZEELANDANOUA ZEELANDANOUA ZEELANDANOUA ZEELANDANOUA ZEELANDA, care se ocupa de acredita-rea calificãrilor, a delegat aceasta responsabilitateunor alte organisme, cum ar fi cele de acordare acalificãrilor. Noile calificãri sunt acreditate dacaîntrunesc cerinþele a trei indicatori de calitate:credibilitate, durabilitate, si structurare.

SISTEMUL AUSTRALIANSISTEMUL AUSTRALIANSISTEMUL AUSTRALIANSISTEMUL AUSTRALIANSISTEMUL AUSTRALIAN stipuleazãfaptul ca toate calificãrile trebuie sã se alinieze laCadrul Australian de Calificãri. Toate prevederilecu privire la EFP sunt cuprinse în cadrul Naþionalde Formare.

Ca membrii ai Organismelor Consultativeprivind Formarea Profesionala, agenþii economiciau rol foarte important în stabilirea cerinþelor loculuide munca în cadrul calificãrilor. Autorizareafurnizorilor de EFP în conformitate cu specificaþiicuprinzãtoare, prin proceduri externe de asigurarea calitãþii este principalul proces de asigurare acalitãþii EFP în Australia.

Calitatea împreuna cu transparenta ºi trans-ferul creditelor în EFP rãmâne una din preocupãrileimportante ale Grupului de Coordonare de laCopenhaga (GCC). Forumul european privindCalitatea în învãþãmântul profesional a aprobatdezvoltarea unei infrastructuri sistematice ºibazatã pe standarde a managementului calitãþii.GCC a acceptat recomandãrile forumului privindprincipiile, cadrul operaþional, cadrul de cooperareºi criteriile comune pentru asigurarea calitãþii.Forumul european s-a dezvoltat ulterior, trans-formându-se în Grupul tehnic de lucru „Calitateaîn învãþãmântul profesional” ºi sub aceastã formãa elaborat Cadrul Comun de Asigurarea a Calitãþiipentru învãþãmântul profesional din Europa.

Politica de asigurare a calitãþii a vizatelaborarea unui Cadru Naþional de Asigurare aCalitãþii (CNAC) în educaþia ºi formarea profe-sionala din România, în conformitate cu cerinþeleºi bunele practici europene. CNAC are la bazaCadrul Comun de Asigurare a Calitãþii pentruÎnvãþãmântul profesional din Europa ºi GhidulEuropean privind Autoevaluarea Furnizorilor deEFP. Implementarea unui Cadru de Asigurare aCalitãþii face parte din procesul de modernizare asistemului EFP din România, în care politicileguvernamentale de reducere a reglementarilorconduc la o mai mare autonomie a furnizorilor deEFP. Acest lucru deplaseazã accentul pe asigu-rarea calitãþii, controlul calitãþii ºi îmbunãtãþireacalitãþii ºi ca urmare proiectul de lege privindasigurarea calitãþii în învãþãmânt a propusînfiinþarea Agenþiei Romane pentru AsigurareaCalitãþii în Educaþie (AACE). Înfiinþatã de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii, AACE este o instituþiepublica specializata în asigurarea calitãþii învederea dezvoltãrii ºi modernizãrii unui cadrunaþional de asigurare a calitãþii ºi a unor criteriicomune de calitate în domeniul învãþãmântului,având în structura sa organizatorica Departamen-tul de Acreditare ºi Departamentul de Asigurarea Calitãþii. În plus, AACE este însãrcinata sã


compare demersurile naþionale privind asigurareacalitãþii cu cele din Europa.

La baza asigurãrii din Cadrul EuropeanComun de Asigurare a Calitãþii se afla autoeva-luarea furnizorilor de EFP. Prin urmare, cadrul deasigurare a calitãþii propus pentru România solicitafurnizorilor de EFP sã îºi evalueze performanteleatât din perspectiva interna, cât ºi externã.Perspectiva internã vizeazã furnizorii de EFP cestabilesc o Comisie pentru Asigurarea Calitãþii ºiefectueazã o autoevaluare anuala pe baza tuturorcerinþelor CNAC, valorificând punctele tari ºiîncercând sã rezolve punctele slabe pânã în 2010.Cei care dau dovada de folosirea celei mai bunepractici sunt recompensaþi ºi încurajaþi sãrãspândeascã aceste bune practici. Sistemele deinformaþii ºi bazele de date naþionale eficiente oferãfurnizorilor de EFP ºi celorlalþi factori interesaþioportunitatea de a învaþã din bunele practici prinintermediul ghidurilor, rapoartelor, standardelor dereferinþa publicate ºi a studiilor de caz. Pana în2006, toþi furnizorii de EFP vor avea acces la obaza naþionala de date. Perspectiva externa vapermite în final furnizorilor de EFP sã îºi compareperformanþele cu cele ale colegilor lor de la nivellocal, regional, naþional ºi internaþional. În vederearealizãrii unei astfel de comparaþii este nevoie deidentificarea unor indicatori adecvaþi pe bazacãrora performanta poate fi mãsuratã. Procesulde autoevaluare va oferi informaþii de managementsemnificative care vor fi colectate de Agenþiapentru Asigurarea Calitãþii ºi Învãþãrii pe parcursulÎntregii Vieþi (AACIIV) astfel încât mãsurãtorilefãcute pe baza indicatorilor naþionali ºi interna-þionali sã devinã parte din sistemul romanesc deAC.

Este important sa se admitã faptul cãreforma sistemului de asigurare a calitãþii în EFPdin România poate fi destul de dificila ºi cã o astfelde reforma:

- Poate afecta relaþiile existente în sectorulrespectiv;

- Poate pune sub semnul întrebãrii anumitesisteme actuale depãºite ºi nerelevante;

- Poate scoate în evidenta anumite pro-bleme legate de infrastructura;

- Poate pune în lumina dificultãþi legate destandardele naþionale ºi materialele didactice deformare;

- Poate expune slaba legãtura dintreînvãþãmântul profesional iniþial ºi cel continuu; ºiîntre învãþãmântul profesional ºi cel general;

- Poate evidenþia dificultãþi legate decerificarea ºi progresul participanþilor la procesulde învãþare, competentele profesorului / forma-torului ºi dezvoltarea profesionalã a profesorului/formatorului;

- Poate expune punctele slabe ale angaja-torilor ºi ale sindicatelor.

Vor exista noi responsabilitãþi pentruorganismele publice ºi private, pentru autoritãþilede stat la nivel de judeþ, pentru partenerii sociali,pentru asociaþiile profesionale, pentru cadreledidactice ºi participanþii la procesul de învãþare.Este posibil ca introducerea unui sistem deasigurare a calitãþii educaþiei ºi formarii profe-sionale din România sã fie o iniþiativã provocatãºi neconfortabila în etapele iniþiale. Cert este caintroducerea politicii de asigurarea calitãþii la nivelnaþional va fi efectuata progresiv, în etape.

Implementarea acestei politici necesitaluarea unor decizii guvernamentale privinddezvoltarea viitoare a învãþãmântului profesionaliniþial (IPI) a educaþiei ºi formãrii profesionale(EFP) ºi a formãrii profesionale continue (FPC).Indicatorii de performanþã din Cadrul Naþional deAsigurare a Calitãþii (CNAC) au fost astfelconcepuþi sã reflecte cele mai bune practicieuropene din învãþãmântul profesional. Cadrul arputea fi generalizat lãrgindu-i aria de cuprinderepentru a include ºi învãþãmântul profesional.Gama ºi diversitatea organizaþiilor implicate înfurnizarea de oportunitãþi de învãþare ar putea fireprezentate, în acest caz, de diversele proceduriºi standarde naþionale.

Prof. Rozina Prof. Rozina Prof. Rozina Prof. Rozina Prof. Rozina GHEORGHIONIGHEORGHIONIGHEORGHIONIGHEORGHIONIGHEORGHIONI,,,,,Directorul Grupului ªcolar IndustrialDirectorul Grupului ªcolar IndustrialDirectorul Grupului ªcolar IndustrialDirectorul Grupului ªcolar IndustrialDirectorul Grupului ªcolar Industrial

Oþelu-Roºu,Oþelu-Roºu,Oþelu-Roºu,Oþelu-Roºu,Oþelu-Roºu,

COLOCVII DE TCOLOCVII DE TCOLOCVII DE TCOLOCVII DE TCOLOCVII DE TOAMNÃ, EDIÞIA a VOAMNÃ, EDIÞIA a VOAMNÃ, EDIÞIA a VOAMNÃ, EDIÞIA a VOAMNÃ, EDIÞIA a V-a, 2005-a, 2005-a, 2005-a, 2005-a, 2005


AMESTECATE

§ Exemplu de bunã practicã:Exemplu de bunã practicã:Exemplu de bunã practicã:Exemplu de bunã practicã:Exemplu de bunã practicã:Dupã cum ne-au obiºnuit de-a lungul anilor, prietenii noºtri austrieci au reunite la Graz ºi mai

apoi în oraºele Landului formaþii artistice din Baranya(Ungaria), Banya Luka (Bosnia), Banat (România),Maribor (Slovenia), Tschestochowa (Polonia) ºi Aluksene (Letonia).

Aderarea la U.E., la 1 ianuarie 2007, a conferit delegaþiei noastre statutul de oaspete de onoare.Primirea la primarul oraºului Graz, domnul Siegrfied Nagl, în prezenþa a numeroºi elevi din oraº a fostun prilej, bine exploatat, de “educaþie a bunului cetãþean european”.

Surprizele plãcute au continuat.În periplul prin oraºele Landului (Bad Radkersburg, Fehring, Gleisdorf, Bad Gams) am fãcut

tandem cu tinerii din Baranya, þinut de care ne leagã o mai veche prietenie.Ei bine, grupul lor folcloric se numeºte “ MÃGURA”, costumele ºi dansurile trimit fãrã tãgadã

spre nordul Bucovinei ºi cred cã este o probã elocventã de interculturalitate interculturalitate interculturalitate interculturalitate interculturalitate transfron-talierã.Corul “Aurora”, invitat în Festivalul Concurs – Landesjugendsingen ( la care s-au înscris 340 de

coruri, în finalã- 7-11 mai la Leoben, calificându-se 130), a fost ºi el un demn messager al cântãriicorale bãnãþene.

§ Altele:Altele:Altele:Altele:Altele:ªcoala austriacã este bulversatã de un proiect guvernamental care presupune „genera-lizarea

ºcolii generale”. Acesta ar însemna o apropiere destul de marcatã de sistemul gimnazial românesc.Dezbaterea este aprigã ºi desigur o vom urmãri cu interes.

Presa austriacã acordã spaþii foarte largi unei probleme triste: alcoolul în ºcoli; ele încep de lavârste tot mai fragede ºi par sã aibã aceleaºi cauze ca la noi. Fenomenul de nedorit cunoaºte oamploare îngrijorãtoare. ªcoala, familia, comunitatea sunt chemate sã intervinã.

„Amestecatele” de mai sus cred cã pledeazã pentru continuitatea „Seminarului EuropeanDidactica”.

De aceea închei urând: Bun venit ºi succes participanþilor la actuala ediþie!

Prof. Gheorghe MAGAS,Prof. Gheorghe MAGAS,Prof. Gheorghe MAGAS,Prof. Gheorghe MAGAS,Prof. Gheorghe MAGAS,Inspector ºcolar general ISJ Caraº-SeverinInspector ºcolar general ISJ Caraº-SeverinInspector ºcolar general ISJ Caraº-SeverinInspector ºcolar general ISJ Caraº-SeverinInspector ºcolar general ISJ Caraº-Severin

ªcoala caraº-severineanã,ªcoala caraº-severineanã,ªcoala caraº-severineanã,ªcoala caraº-severineanã,ªcoala caraº-severineanã, (2007)

Motto:”Noi nu unim popoare, noi unim oameni”Motto:”Noi nu unim popoare, noi unim oameni”Motto:”Noi nu unim popoare, noi unim oameni”Motto:”Noi nu unim popoare, noi unim oameni”Motto:”Noi nu unim popoare, noi unim oameni”Jean Monet

EUROPA ÎN PROCESUL DIDACTIC

Multe „ocazii de actualitate” definescactivitatea ºcolarã în decursul unui an ºi din celemai diverse motive ele sunt ancorate în procesuldidactic. Dacã misiunea pedagogicã vizatã esteperceputã ca o povarã sau ca o modalitatebinevenitã depinde foarte mult pe de o parte depoziþia personalã a profesorului, iar pe de altãparte, de universul ºi de experienþele elevilor.Aceastã strategie se pare cã a confirmat,

deoarece pe aceastã cale se pot prelucra însuficientã mãsurã cu tinerii din ºcolile noastreconþinuturi social-politice relevante, într-o formãadecvatã.

Ziua Europei este o asemenea ocazie,care ar trebui sã ne determine sã meditãm ºi sãdiscutãm despre dimensiunea europeanã încadrul procesului didactic. Pentru a obþine odurabilitate în acest sens, care sã treacã dincolo


de acest prilej de actualitate , trebuie elaborateconcepte didactice adecvate, care sã evitedispariþia temei în procesul didactic de zi cu zi.

Complexitatea temei „Europa” ne ademe-neºte, pe de o parte, sã pãrãsim terenul certitu-dinilor ºi al conexiunilor pentru a ne aventura peun teren nesigur, presãrat cu aprecieri personaleºi chiar presupuneri. Pe de altã parte, trebuie sãafirmãm rãspicat cã ºi în acest context existãsoluþii simple ºi rãspunsuri rapide.

Primele dificultãþi rezultã deja din încercareade a rãspunde la întrebarea de principiu: Cum esteconceptul „Europa” definit de noi ºi ce perspectiveacordãm noi unei Europe unite?

Dacã veþi întreba oamenii pe stradã sau lalocurile lor de muncã cu privire la definiþia lorprivind Europa, o sã auziþi cu siguranþã o întreagãpaletã de interpretãri posibile, începând cuplasarea diferitã din punct de vedere geografic,despre spaþiul economic, despre o comunitatefuncþionalã cu caracter multinaþional, despre primulpas de realizare a ameninþãrii globale pânã la ocomunitate de valori. Cât de puternic se propagãîn rãspunsuri frica, scepticismul, anumite rezerve,dorinþa, deschiderea ºi viziunile depinde în modesenþial de experienþa personalã, de împrejurãri,de siguranþa socialã, de calitatea informaþiilor ºide gradul de pregãtire.

În comparaþie, situaþia din ºcolile noastre nueste neaºteptat de încurajatoare, pentru cã“Europa” s-a impus ca temã pentru tineret. Estede la sine înþeles cã o serie de factori auxiliarijoacã un rol important în acest sens ºi se acordãdemersului pedagogic ºanse în plus. Câþiva dintreaceºti factori ar trebui enumeraþi:

- În multe sãli de clasã, integrarea euro-peanã se desfãºoarã pentru elevi în mod practicºi nemijlocit. Comunitatea multiculturalã este cevaobiºnuit în viaþa ºcolarã. Din acest punct devedere, ºcolile au înfãptuit de mult ºi în multelocuri urmãtorul pas de extindere a UniuniiEuropene.

- O Europã comunã, cu prieteni, contactepersonale, proiecte ºi cãlãtorii în strãinãtate acãpãtat pentru cei mai mulþi elevi un fond stabil ºipersonificat, care nu mai poate fi zdruncinat deevenimente marginale negative.

- Copiii ºi tinerii au prilejul sã gândeascã înmod vizionar ºi dincolo de graniþe, independentde barierele sistemelor politice ºi eliberaþi deprejudecãþi. Concepþia lor de viaþã este în mareparte presãratã cu o orientare europeanã caretrebuie consolidatã ºi dezvoltatã în procesuldidactic.

În contextul învãþãrii reciproce (unul de lacelãlalt), impulsurile neobiºnuite de gândire ºisoluþionare a tinerilor provoacã procesul peda-gogic ºi obligã la o confruntare constructivã cuEuropa tinerilor. Impulsuri noi de gândire presupunde regulã o schimbare a poziþiei, deoarece estefoarte greu sã observi alte perspective dintr-ununghi de vedere obiºnuit cu perspectivecunoscute.

Discuþiile care plaseazã sistemul deeducaþie într-un context internaþional ºi în specialal dezvoltãrii europene sunt deosebit deimportante ºi valoroase, deoarece ele înlesnesco evaluare mai clarã a situaþiilor autentice ºi neîncurajeazã “sã gândim ºcoala din perspectivenoi” în spiritul lui Hentig.

Europa este mai mult decât un conceptgeografic. Dimensiunea europeanã cuprinde îndiversitatea ei o moºtenire comunã, o tradiþieculturalã comunã ºi într-o mãsurã tot mai mare, orealitate comunã a vieþii. ªcolile au sarcina de aconºtientiza apropierea dintre popoarele ºi stateleeuropene ºi noua ordine în relaþiile lor. Ele trebuiesã contribuie la formarea unei conºtiinþe europeneºi sã trezeascã înþelegerea cã, în multe domeniiale vieþii noastre, conexiunile europene sunteficiente ºi necesitã decizii europene.

În acest context, adresãm multe mulþumiriprofesorilor din ºcolile noastre care, în activitatealor pedagogicã, menþin în centrul atenþiei aspecteeuropene ale educaþiei.

HR. Mag. Rupert DIRNBERGERHR. Mag. Rupert DIRNBERGERHR. Mag. Rupert DIRNBERGERHR. Mag. Rupert DIRNBERGERHR. Mag. Rupert DIRNBERGERInspector pentru învãþãmântul obligatoriu al

Landului Stiermark - AustriaLandului Stiermark - AustriaLandului Stiermark - AustriaLandului Stiermark - AustriaLandului Stiermark - Austria,Publicat în ªcoala caraº-severineanã,Publicat în ªcoala caraº-severineanã,Publicat în ªcoala caraº-severineanã,Publicat în ªcoala caraº-severineanã,Publicat în ªcoala caraº-severineanã, (2007)


DIDACTICA ... ÎNCOTRO?

Simpozionul Didactica, în decursul celor ºaisprezece ani de existenþã a reprezentat în modcert, pentru cadrele didactice nu numai din judeþul Caraº-Severin, un prilej de raportare faþã deprovocãrile reformei educaþionale.

Dacã emulaþia anilor de început, cuagulatã în jurul experienþelor educaþionale, receptatã de lacolegii noºtrii din Austria, Germania, Serbia ºi Ungaria, ne fãcea sã sperãm la un salt al prestaþieididactice, acum poate ar fi bine ca fiecare dintre noi sã încercãm o evaluare a efectelor mãsurabileîn plan educþional.

Inspecþiile tematice organizate la nivelul judeþului din pãcate scot în evidenþã la majoritateacadrelor didactice stilul tradiþionalist, greoi cu o mare încãrcãturã informaþionalã. Aceste aspecte suntevidente mai ales la cadrele didactice, care predau disciplinele de culturã generalã. În schimb încadrul învãþãmântului preºcolar ºi primar, reacþia colegilor faþã de noile abordãri educþionale suntaplicate cu rezultate notabile. Proiectele pentru dezvoltarea de abilitãþi, reprezintã o practicã curentãa învãþãmântului primar.

În aceºti ani au apãrut noi abordãri ºi noi provocãri... modificarea Curriculei, dezvoltareamijloacelor de învãþãmânt, dotarea informatizatã ... care impun noi abordãri de tehnologie didacticã.Din pãcate marea majoritate a lucrãrilor prezentate la Simpozionul Didactica din ultimii ani, conþin preapuþine elemente de racordare la noile strategii didactice. Experimentul didactic, cercetarea didacticãcu elemente de evaluare ºi de aplicare ar trebuii sã ocupe o pondere semnificativã în cadrul lucrãrilorprezentate.

Se impune sã ne întrebãm ce facem în viitor? În mod cert va trebui sã eliminãm tendinþa unorcolegi, de a prezenta doar lucrãri de dragul punctelor. Soluþia? Experimente didactice cu impact lanivelul colectivelor de elevi, mãsurabile ºi cu eficienþã educþionalã.

Prof. Boris Prof. Boris Prof. Boris Prof. Boris Prof. Boris VAVAVAVAVATZULIKTZULIKTZULIKTZULIKTZULIKInspector General AdjunctInspector General AdjunctInspector General AdjunctInspector General AdjunctInspector General Adjunct

Publicat in Revista ªcoala caraº-severineanã,Publicat in Revista ªcoala caraº-severineanã,Publicat in Revista ªcoala caraº-severineanã,Publicat in Revista ªcoala caraº-severineanã,Publicat in Revista ªcoala caraº-severineanã, 2007

Într-o perpetuã reformã a învãþãmântului ºi o tranziþie parcã fãrã de sfârºit, aflatã la cea de aXVI-a ediþie cu o temã – impuls generoasã, „Promovarea ºiPromovarea ºiPromovarea ºiPromovarea ºiPromovarea ºi valorificarea diversitãþii culturale învalorificarea diversitãþii culturale învalorificarea diversitãþii culturale învalorificarea diversitãþii culturale învalorificarea diversitãþii culturale îneducaþieeducaþieeducaþieeducaþieeducaþie”, DIDACTICA rãmâne o constantã.

Prilej de clarificãri conceptuale, de împãrtãºiri ale experienþelor acumulate, seminarul ºi-a câºtigat,prin rigoare, seriozitate ºi þinutã, un binemeritat loc în rândul manifestãrilor educative ºi culturale, pecare Banatul Montan le gãzduieºte.

A intrat în tradiþia locului, ca anual, la fiecare mijloc de mai, sã se reuneascã la Reºiþa,Caransebeº, Oraviþa sau Bãile Herculane….educatori, învãþãtori profesori, într-un fel de „agora” adezbaterilor, multiplicatã la dimensionarea fiecãrei aºezãri.

Devenitã perper, „Didactica” ºi-a rezervat dreptul de a reuni experþi în educaþie, cadre didacticedin învãþãmântul preuniversitar ºi universitar, oaspeþi de peste hotare, cu toþii dornici sã comunice, sãtransmitã noutãþi, sã ofere, poate, rãspunsuri.

Seminarul internaþional „Didactica” a reuºit de fiecare datã sã lanseze teme de discuþie de mareinteres ºi actualitate, aºa cã nici de data aceasta nu se dezminte, stârneºte interesul tocmai prinîndemnul de a promova ºi valorifica diversitatea culturalã în procesul de educaþie ºi formare.

Dupã ce ne-am strãduit mai întâi sã învãþam ºi apoi sã parcurgem încet, încet paºii integrãriinoastre într-un spaþiu al unei culturi europene, diversificate ºi multiple, acum ne întoarcem spre valorilenoastre culturale pe care o vreme am avut sentimentul cã le-am uitat sau abandonat.

„PLEDOARIE PENTRU ÎNTOARCEREA LA IZVOARE...”


Pericolul de a copia de la alþii fãrã discernãmânt a trecut. Acum e timpul sã scoatem la ivealãde sub colbul uitãrii ºi al nepãsãrii ceea ce s-a mai pãstrat ºi conservat din patrimoniul cultural alacestei þãri ºi al acestui spaþiu, pentru cã, nu-i aºa, zestrea inestimabilã cu care venim în Europapoate fi reprezentatã de tradiþiile, obiceiurile specifice culturii populare.

ªcoala are la îndemâna sa îndrumãrile necesare pãstrãrii ºi valorizãrii patrimoniului culturalnaþional ºi european prin:

- Diversificarea curriculum-ului la decizia ºcolii – Diversificarea curriculum-ului la decizia ºcolii – Diversificarea curriculum-ului la decizia ºcolii – Diversificarea curriculum-ului la decizia ºcolii – Diversificarea curriculum-ului la decizia ºcolii – care oferã posibilitatea abordãrii temelorprivind istoria ºi/sau geografia localã, tradiþiile ºi obiceiurile unor aºezãri, personalitãþi bãnãþene, oameni,fapte ºi locuri;

- Promovarea prin intermediul activitãþilor extracurriculare Promovarea prin intermediul activitãþilor extracurriculare Promovarea prin intermediul activitãþilor extracurriculare Promovarea prin intermediul activitãþilor extracurriculare Promovarea prin intermediul activitãþilor extracurriculare a zonelor de interes turisticprin organizarea de excursii, vizite de studio, cercetãri pe teren, elaborarea de monografii, mape deprezentare care sã conþinã pliante, ghiduri turistice, hãrþi; organizarea de3 cãtre ºcoli a acþiunilor de„vizibilizare” a traseelor turistice( marcaje, panouri informative, plãcuþe indicatoare etc.).

Una dfintre oportunitãþile de finanþare la îndemâna tuturor ºcolilor este Programul de GranturiProgramul de GranturiProgramul de GranturiProgramul de GranturiProgramul de Granturipentru Dezvoltare ªcolarã, pentru Dezvoltare ªcolarã, pentru Dezvoltare ªcolarã, pentru Dezvoltare ªcolarã, pentru Dezvoltare ªcolarã, program care oferã toate resursele necesare derulãrii cu rezultatedeosebitew a unor proiecte de acest tip;

- Amenajarea de muzeAmenajarea de muzeAmenajarea de muzeAmenajarea de muzeAmenajarea de muze în spaþii publice, mai ales mediul rural, precum ºi elaborarea dcemonografii ale locurilor sau ale personalitãþiolr de rezonanþã localã ºi nu numai;

- Abordarea ºi promovarea cu mai multã încredere a multiculturalitãþii Abordarea ºi promovarea cu mai multã încredere a multiculturalitãþii Abordarea ºi promovarea cu mai multã încredere a multiculturalitãþii Abordarea ºi promovarea cu mai multã încredere a multiculturalitãþii Abordarea ºi promovarea cu mai multã încredere a multiculturalitãþii specifice spaþiuluibãnãþean-un exempul de bunã practicã oferã Liceul “Diaconovici Tietz” Reºiþa;

- Reîntoarcerea fireascã (fãrã ostentaþie) la cultul eroilor ºi redescoperirea sentimentuluiReîntoarcerea fireascã (fãrã ostentaþie) la cultul eroilor ºi redescoperirea sentimentuluiReîntoarcerea fireascã (fãrã ostentaþie) la cultul eroilor ºi redescoperirea sentimentuluiReîntoarcerea fireascã (fãrã ostentaþie) la cultul eroilor ºi redescoperirea sentimentuluiReîntoarcerea fireascã (fãrã ostentaþie) la cultul eroilor ºi redescoperirea sentimentuluide ataºament real faþã de patrie prin: de ataºament real faþã de patrie prin: de ataºament real faþã de patrie prin: de ataºament real faþã de patrie prin: de ataºament real faþã de patrie prin: promovarea adevãratelor „modele ºi valori” printr-un dezvoltatspirit civic, prin implicare ºi responsabilitatea faþã de lucrul bine fãcut.

Prof. Florica MOLNAR, Inspector ªcolar General Adjunct,Prof. Florica MOLNAR, Inspector ªcolar General Adjunct,Prof. Florica MOLNAR, Inspector ªcolar General Adjunct,Prof. Florica MOLNAR, Inspector ªcolar General Adjunct,Prof. Florica MOLNAR, Inspector ªcolar General Adjunct,Inspectoratul ªcolar Caraº-SeverinInspectoratul ªcolar Caraº-SeverinInspectoratul ªcolar Caraº-SeverinInspectoratul ªcolar Caraº-SeverinInspectoratul ªcolar Caraº-Severin

Publicat în ªcoala caraº-severineanã,Publicat în ªcoala caraº-severineanã,Publicat în ªcoala caraº-severineanã,Publicat în ªcoala caraº-severineanã,Publicat în ªcoala caraº-severineanã, (2007)

„O NOUÃ VIZIUNE”

Acum când cea de a XVII – a ediþie a seminarului Internaþional Didactica se deruleazã, nu pot sãnu rememorez emulaþia spirituala generatã de aceastã manifestare de-a lungul anilor, plinã desemnificaþii, care pot fi descrise în câteva cuvinte – chemare, dãruire ºi profesionalism.

ªi în acest an se simte prezentã, nevoia de schimbare în activitatea didactica, de noi abordãri,de ieºirea din tipare rigide, noi finalitãþi generate de dinamica societãþii ºi mai ales a idealurilor manifestatede generaþia actuala de elevi.

Tema impuls: “Diversitate in curriculumul ºcolar – educaþia interculturala”“Diversitate in curriculumul ºcolar – educaþia interculturala”“Diversitate in curriculumul ºcolar – educaþia interculturala”“Diversitate in curriculumul ºcolar – educaþia interculturala”“Diversitate in curriculumul ºcolar – educaþia interculturala”, care graviteazãîn jurul conceptului cheie MULMULMULMULMULTICULTICULTICULTICULTICULTURALITTURALITTURALITTURALITTURALITAAAAATETETETETE, poate genera noi valenþe de abordãri educaþionaleîn noul context de plasare a programelor ºi proiectelor educaþionale în învãþãmântul românesc. Maimult decât atât în judeþul Caraº-Severin, unde cele 17 entitãþi naþionale îºi fac simþitã prezenta, oooooastfel de abordare a dialogului intercultural este mai mult decât oportuna.astfel de abordare a dialogului intercultural este mai mult decât oportuna.astfel de abordare a dialogului intercultural este mai mult decât oportuna.astfel de abordare a dialogului intercultural este mai mult decât oportuna.astfel de abordare a dialogului intercultural este mai mult decât oportuna.

Sigur cã ne punem întrebarea: Care este orizontul de aºteptare de la un Seminar care sedoreºte a însuma cat mai mult din experienþele demne de luat în seama ºi care sã le regãsim înactivitatea educaþionalã ca strategii, obiective ºi mod de lucru? …

Apropierea de viaþa cotidiana în demersul educaþional, consider cã poate reprezenta un obiectivconcret – ce poate fi mai uman, mai reconfortant pentru a sãdii în sufletele copiilor bucuria de a trai înarmonie alãturi de semenii noºtri, indiferent de naþionalitate, obiceiuri, tradiþii ºi crez.

Si cu aceasta ocazie lansez un apel cãtre colegii mei, cadrele didactice: Sã punã în valoarepe lângã valenþele minþii ºi acea parte minunata a noastrã a tuturor, care este sufletul ºi dãruireapentru ochiºorii care ne privesc din bancã.

Sper cã ºi aceasta manifestare sã lase în sufletele noastre dorinþa vie de a transmite elevilor o


I. PREMISEI. PREMISEI. PREMISEI. PREMISEI. PREMISECursul de formare “Dinamica formãrii continue a formatorilor din ºcoli”, al treilea de acest gen

desfãºurat de-a lungul anilor (2006-2007-2008) a avut drept scop dezvoltarea, la responsabilii cuformarea de la nivelul unitãþilor ºcolare, a abilitãþior necesare construirii unei paradigme corporativeflexibile ºi active a fiecãrei unitãþi ºcolare din judeþul Caraº-Severin, care sã conducã la creºtereaeficienþei demersului instructiv-educativ al fiecãrei instituþii în parte. De asemenea, cursul s-a axat pevalorificarea oportunitãtilor educationale oferite de colaborarea intra ºi inter-instituþionalã în procesulde “feedforward”, de planificare ºi stabilire de prioritãþi dar ºi de leadership co-participativ.

II. DEZVOLII. DEZVOLII. DEZVOLII. DEZVOLII. DEZVOLTTTTTAREAREAREAREARECei 68 de participanti, reprezentând formatori, inspectori ºcolari ºi coordonatori ai activitãþii de

formare continuã de la nivelul grãdiniþelor, ºcolilor generale ºi liceelor s-au familiarizat cu perspectivacvadruplã a activitãþii de formare: teoreticã, operationalã, creatoare ºi de inovare. Astfel, cursanþii aufost abilitaþi cu strategii active de construire a spiritului de echipã, leadership co-participativ ºi coaching,pentru ca, la rândul lor, sã determine procese de schimbare la nivelul unitãþilor pe care le-au reprezentatprin implicarea fiecãrui slujitor al ºcolii în procesele decizionale. Prin proiectele asumate la sfârºitulcursului, participantii au reuºit sã mimeze activitãþi de auto ºi inter-evaluare necesare standardizãriifeed-back-ului educativ la nivelul instituþiilor reprezentate.

III. FEEDBACKIII. FEEDBACKIII. FEEDBACKIII. FEEDBACKIII. FEEDBACKCursul de formare “Dinamica formãrii continue a formatorilor din ºcoli” a totalizat 30 de ore ºi s-

a concretizat în echipe care sã stabileascã noi roluri ºi implicaþii ale activitãþii de formare din fiecare

„Dinamica formãrii continue a formatorilor din ºcoli”

„Diversitatea lingvisticã”

Aflat la a XVII - a ediþie, Seminarulinternaþional DIDACTICADIDACTICADIDACTICADIDACTICADIDACTICA 2008 a fost gândit subsemnul DIVERSITDIVERSITDIVERSITDIVERSITDIVERSITAÞII ºi al INTERCULAÞII ºi al INTERCULAÞII ºi al INTERCULAÞII ºi al INTERCULAÞII ºi al INTERCULTURA-TURA-TURA-TURA-TURA-LITLITLITLITLITAÞII.AÞII.AÞII.AÞII.AÞII.

Ca dascãl de limbi moderne, mã voi opriasupra unui detaliu specific didacticii limbilormoderne, diversitatea lingvisticã, pornind de la unprecept general:

Uniunea Europeanã se bazeazã peUniunea Europeanã se bazeazã peUniunea Europeanã se bazeazã peUniunea Europeanã se bazeazã peUniunea Europeanã se bazeazã peprincipiul diversitãþii culturilorprincipiul diversitãþii culturilorprincipiul diversitãþii culturilorprincipiul diversitãþii culturilorprincipiul diversitãþii culturilor, obiceiurilor, obiceiurilor, obiceiurilor, obiceiurilor, obiceiurilor,,,,,credinþelor ºi limbilorcredinþelor ºi limbilorcredinþelor ºi limbilorcredinþelor ºi limbilorcredinþelor ºi limbilor.....

Pentru un continent unde se vorbesc atâtde multe limbi, acesta este un lucru normal. Numailimbile oficiale ale þãrilor Uniunii Europenereprezintã trei familii de limbi: indo-europene, fino-ugrice ºi semitice. Diversitatea lingvisticã a

devenit mai vizibilã ca niciodatã deoarece acumoamenii au mai din multe contacte cu cetãþenistrãini, mai mult ca niciodatã. Din ce în ce maides, cetãþenii europeni se confruntã cu situaþii încare sunt nevoiþi sã vorbeascã în altã limbã decâtcea maternã. ªi aceasta fie în cadrul schimburilorde studenþi, fie în contextul imigrãrii sau alafacerilor pe o piaþã europeanã din ce în ce maiintegratã, al turismului sau chiar al globalizãrii. ªidin acest punct de vedere Seminarul DIDACTICAINTERNAÞIONAL se dovedeºte a fi un demersinstructiv pentru noua dimensiune europeanã îneducaþie.

Prof.Bianca-Iulia STProf.Bianca-Iulia STProf.Bianca-Iulia STProf.Bianca-Iulia STProf.Bianca-Iulia STANCIU,ANCIU,ANCIU,ANCIU,ANCIU,Inspector ªcolar General AdjunctInspector ªcolar General AdjunctInspector ªcolar General AdjunctInspector ªcolar General AdjunctInspector ªcolar General Adjunct

Didactica 2008 – ªcoala caraº-severineanãDidactica 2008 – ªcoala caraº-severineanãDidactica 2008 – ªcoala caraº-severineanãDidactica 2008 – ªcoala caraº-severineanãDidactica 2008 – ªcoala caraº-severineanã

noua viziune de a privi viaþa, o viziune de aplecare spre cel de lângã noi ºi de a face numai bine.Transmit colegilor mei ºi tuturor participanþilor, succes ºi bucurie în suflet!...

Prof. drd. Boris VProf. drd. Boris VProf. drd. Boris VProf. drd. Boris VProf. drd. Boris VatzulikatzulikatzulikatzulikatzulikInspector ªcolar General,Inspector ªcolar General,Inspector ªcolar General,Inspector ªcolar General,Inspector ªcolar General,

Didactica – Seminar Internaþional, Ediþia a XVII – a, 2008Didactica – Seminar Internaþional, Ediþia a XVII – a, 2008Didactica – Seminar Internaþional, Ediþia a XVII – a, 2008Didactica – Seminar Internaþional, Ediþia a XVII – a, 2008Didactica – Seminar Internaþional, Ediþia a XVII – a, 2008


ºcoalã, prin reclarificarea þelurilor urmãrite, colaborarea dintre comisiile specifice fiecãrei discipline deînvãþãmânt ºi cele de la nivelul Comisiei de Evaluare ºi Asigurare a Calitãþii (CEAC) din ºcolile judeþului,dar ºi pentru stabilirea unei planificãri strategice a acestora pentru punerea în practicã a Strategiei dela Lisabona 2005.

Profesor formator MonicaProfesor formator MonicaProfesor formator MonicaProfesor formator MonicaProfesor formator Monica GIUCHICI GIUCHICI GIUCHICI GIUCHICI GIUCHICILiceul TLiceul TLiceul TLiceul TLiceul Teoretic “Teoretic “Teoretic “Teoretic “Teoretic “Traian Lalescu” Reºiþaraian Lalescu” Reºiþaraian Lalescu” Reºiþaraian Lalescu” Reºiþaraian Lalescu” Reºiþa

Didactica 2008Didactica 2008Didactica 2008Didactica 2008Didactica 2008

Postmodernismul a lansat apelul ºi în domeniul didacticii spre adaptarea la pluralismul stilurilorvieþii, respectiv al funcþionãrii cognitive. Acesta, din aspectul didacticii înseamnã cercetareaindividualului în locul identitãþii. Apãrarea de unilateralitate, de preponderenþa raþionalului cu semnificaþiailuministã a termenului de subiect, drept semn al didacticii postmoderne, are la bazã evidenþiereaimaginarului, prin care se cultivã o nouã subiectivitate. Nu se exclude nici o posibilitate, ca deficitarãsau încadratã în ierarhia formelor de viaþã, de gândire sau cunoaºtere acceptate: anything goes (PaulGeyerabend, dupã: Herbert Gudjons, Pedagogija,Pedagogija,Pedagogija,Pedagogija,Pedagogija,, Educa, Zagreb, 98).

Pluralismul stilurilor în postmodernism depãºeºte pragul cercetãrii individualitãþii, extinzându-se pânã la acceptarea diverselor identitãþi ale unei persoane, iar mai departe se insistã asupra cerinþeide dezvoltare a capacitãþii de confruntare ºi toleranþã a individualitãþilor altor persoane (Lencen, D.,1992,p.79).

Postmodernismul, dupã cunoºtinþele noastre, are, deocamndatã, douã accente:1. Primul, care provine de la cercul pedagogic din Berlin (Lencen,D.) aºa-numitul accentaccentaccentaccentaccent

reflexivreflexivreflexivreflexivreflexiv – în care relaþia dintre toeria despre educaþie ºi educaþie, ca practicã, este esenþial modificatã.Noile definiri ale acestei relaþii (dintre teorie ºi practicã) au la bazã concepþia conform cãreia ºtiinþadespre educaþie nu mai este o ºtiinþã a acþiunii (nu mai comandã ceea ce trebuie sã se realizeze – nuemite ordonanþe); spre deosebire de aceasta, evaluarea justã a realitãþilor instituþionalizate presupuneexistenþa unei ºtiinþe despre educaþie (Lencen,D.,92).

2. Cel de-al doilea unghi îl datorãm pedagogului din Hamburg Helmut Peukert; în centrulpreocupãrilor sale aflându-se efectele mai directe ale interacþiunii pedagogice. Dilema sa este: cumse poate realiza cu succes educaþia ca interacþiune, fãrã acþiunea de mentori a persoanelor adulte,prin activitãþi de recunoaºtere ºi respectare reciprocã, în ce mod sã li se ofere celor nematuri ajutorpentru a se maturiza?

Concepþia are la bazã ideea cã pedagogia trebuie sã dezvolte teorii (lansatã de Peukert,dar ºi de alþi pedagogi). Se cautã cãi pentru o aprofundare mai temeinicã a autoobservãrii, autoinstruiriiºi propriei educaþii, drept reflecþii morale, prin care s-ar putea neutraliza tendinþele autodestructive,dar care n-ar limita libertatea, dimpotrivã, ar stimula-o (ibidem, p.263).

Didactica actualã se aflã în faþa unei mari provocãri, pe ce cale sã apuce. Psihologia cognitivãîi oferã o imagine mai complexã a funcþiorãrii cognitive. Complexitatea problemei cuprinde un sectorvast (neurofiziologia, psihologia, pedagogia...) neputând cuprinde în cercetare toate aspecteledezvoltãrii cognitive. Se amintesc ºi alte abordãri ale cercetãrii dezvoltãrii congnitive – cu limitele celordeja cunoscute – (de pildã cognitiv–informaþional, care se extinde peste strategiile care controleazãprocesele de bazã, pânã la executiv, care controleazã strategiile); în acest fel studierea proceselorcongnitive deplasându-se de la viteza circulaþiei informaþiei spre strategii. Se tinde, astfel, cadesfãºurarea ºi organizarea activitãþilor metacognitive proprii sã se cupleze cu noþiunea dereglementare a cogniþiei, obþinându-se agentul de intervenþie, care organizeazã procesele ºi strategiilede bazã, exercitând deci rolul de humunculus.

„CURRICULUM-ul din unghiul pluralismuluistilului congnitiv - bazã a didacticii postmoderne”


Am ajuns astfel la noþiunea de metacogniþie (funcþiunea de control ºi cea de reglare) prinintermediul cãreia psihologia cognitivã încearcã prin meta-procese, ca organizatori ai proceselor debazã, respectiv a ordonãrii lor, sã defineascã funcþionarea intelectului.

Impulsuri sosesc ºi spre didacticã, pentru studierea mai aprofundã a strategiilor-metaproceselor.Este necesar sã precizãm faptul cã prin analiza componenþialã de pânã în prezent (Sternberg) s-aajuns mai departe de identificarea abordãrii strategiilor-metaproceselor. Complexitatea acestor procese,interacþiunea lor pe parcursul rezolvãrii problemelor, invariabilitatea (apar, se pierd ºi se reactiveazãîn momente imprevizibile) genereazã procese noi ºi mult mai complexe de control, la probleme maidificile.

În fond, în acest mod, complexul metodologic de pânã în prezent, ca de-altfel ºi teoria privindcomponentele cognitive (Sternberg) sunt contestate, datoritã incapacitãþii de a identifica cursul derezolvare a problemelor.

Totuºi, se considerã cã indiferent de faptul cã abordarea teoreticã amintitã nu explicãcomplexitatea organizãrii proceselor cognitive, persistã convingerea cã procesele metateoretice potsã punã în legãturã ºi sã explice relaþia dintre inteligenþã ºi factorii extraintelectuali. Avem impresia cãdidactica postmodernã, nedisputând de alte instrumente mai eficiente, va accepta, cel puþin în fazaincipientã, metacogniþia, iar capacitãþile ºi rezultatele le va aborda laolaltã, drept forme ale expertizeiîn dezvoltare (inteligenþa). Astfel, în contextul celui de-al doilea unghi menþionat, din care se abordeazãpedagogia postmodernã, inplicit ºi didactica, apare drept teoria care are sarcina sã descopere cãi decunoaºtere, autoinstruire, pânã la schimbare, cât mai temeinice.

Didactica, de-asemenea, acceptã aceste noþiuni ºi tinde sã le plaseze într-un context adecvat.Din acest unghi se prezintã importantã întrebarea aflatã la baza textului nostru: este oare

posibil sã se ia în consideraþie pluralismul stilului cognitiv al elevului la structurarea curriculum-ului?ªtim sã stilurile funcþionãrii cognitive diferã. Dupã Olport-stilul este însuºi omul.

Ce înseamnã aceasta? În ce mãsurã se pot utiliza diferenþele, încadra în accepþia postmodernãa pluralismului stilurilor? Înseamnã oare cunoaºterea lor posibilitatea toleranþei individualitãþii saualtceva?

Rezultatele la care am ajuns în urma unei cercetãri pot fi probabil utilizate pentru reflecþiiprivitoare la întrebãrile enumerate.

Cercetarea explorativã a cuprins 140 de bacalaureaþi, care s-au evidenþiat prin calitãþi cognitive(mai mult de 95 de percentili la testele de inteligenþã Biné - Simon º.a. ºi la bateriile de teste ale stiluluicognitiv; 28 de teste cu 120 de întrebãri, cu preponderenþa celor despre deschiderea spiritualã,originalitatea ideilor, educaþie, distribuirea îna spaþiu a figurilor etc.).

Am evidenþiat aparte urmãtoarele rezultate:–Descripþia factorialã a identificat structurã cu 10 dimensiuni ale stilului cognitiv. Prin combinarea

lor se obþine structura cognitivã individualã identificatã a elevilor. Creativitatea a fost identificatã cavariabilã multivariantã. Stilul cognitiv al fiecãruia se deosebeºte în funcþie de intensitatea manifestãriiunor dimensiuni ale elementelor.

–Cu subînþeleasa “ipotezã a pragurilor” se accentueazã imaginaþia drept indicator cert al producþieicreative.

–Clasterul analizei relaþiilor din cadrul stilului cognitiv ºi aparte al conþinuturilor structurate deînvãþãmânt a înregistrat ºapte grupe cu un grad mai mic sau mai mare de corelaþie.

–Un numãr însemnat de variabile se aflã în totalã concordanþã, având deci strânse relaþii. Iardrept ilustrare menþionãm: divergenþa, ca dimensiune a stilului cognitiv corespunde cu: anticipareaconsecinþelor,formularea problemelor, în baza ideilor existente, descoperirea argumentelor...

–Relaþiile stabilite între stilul cognitiv ºi conþinuturile de învãþãmânt nu sunt suficiente pentrualegerea anumitor conþinuturi, cãci a apãrut drept element semnificativ ºi structura experienþeiprecedente, dar ºi nivelul complexitãþii conþinutului temelor.

–Conþinutul, materia care se învaþã, structura sa influenþeazã diferenþiat asupra unei anumiteaglomerãri de capacitãþi cognitive, respectiv, feluri de stil cognitiv, ceea ce, totuºi nu se prezintã a fisuficient pentru a explica întreaga varietate. Avem impresia cã, pe traseul de la manifestarea cpacitãþilor


creative ale supradotaþilor pânã la transformarea lor în realizare creativã, intervin alþi factori, numeroºiºi importanþi pentru realizarea ideilor originale. Unii dintre aceºtia au fost identificaþi în trãsãturi personale:interes profund pentru problema care preocupã persoana, în totalitate, persistenþã, persoana fiindpreocupatã de problemã, dedicându-i se complet pânã nu-i descoperã rezolvarea.

Probabil cã, în urma evidenþierii acestor rezultate, pe lângã dilema enunþatã în lucrare, ar maiputea sã figureze ºi urmãtoarea: dacã trebuie respectat pluralismul funcþionãrii cognitive la elevi,atunci când se formuleazã curriculum-ul, cãci, dupã cum am mai afirmat, diversele conþinuturi necesitãºi structurãri diferenþiate ale cpacitãþilor cognitive, respectiv, diverse stiluri cognitive, care, chiar dacãnu se manifestã în mãsurã suficientã la elevi, este bine sã li se stimuleze capacitãþile, prin intermediulcãrora, acestea sã înceapã sã se formeze...

În fine, avem impresia cã dacã, eventual s-ar ºi stabili modelele didactice cu ajutorul cãrora s-ar lua în considerare pluralismul stilului cognitiv la formularea curriculum-ului, ar trebui sã se þinã contde mãsurã, astfel încât interacþiunile, pe lângã libertãþi, sã nu afecteze încrederea în forþele proprii,autodirijarea cu reflecþii morale, autoschimbarea ºi alte scopuri proclamate de pedagogia ºi didacticapostmodernã.

Prof.drProf.drProf.drProf.drProf.dr. Grozdanka . Grozdanka . Grozdanka . Grozdanka . Grozdanka GOJKOVGOJKOVGOJKOVGOJKOVGOJKOV,,,,, Vârºeþ, Iugoslavia Vârºeþ, Iugoslavia Vârºeþ, Iugoslavia Vârºeþ, Iugoslavia Vârºeþ, Iugoslavia

2009 - ANUL EUROPEAN AL CREA2009 - ANUL EUROPEAN AL CREA2009 - ANUL EUROPEAN AL CREA2009 - ANUL EUROPEAN AL CREA2009 - ANUL EUROPEAN AL CREATIVITÃÞII ªI INOVTIVITÃÞII ªI INOVTIVITÃÞII ªI INOVTIVITÃÞII ªI INOVTIVITÃÞII ªI INOVAÞIEI,AÞIEI,AÞIEI,AÞIEI,AÞIEI,TTTTTema impuls: “Creativitate ºi inovaþie în curriculumul ºcolar”.ema impuls: “Creativitate ºi inovaþie în curriculumul ºcolar”.ema impuls: “Creativitate ºi inovaþie în curriculumul ºcolar”.ema impuls: “Creativitate ºi inovaþie în curriculumul ºcolar”.ema impuls: “Creativitate ºi inovaþie în curriculumul ºcolar”.

Învãþarea pe întreg parcursul vieþ i invãþarea pe întreg parcursul vieþ i invãþarea pe întreg parcursul vieþ i invãþarea pe întreg parcursul vieþ i invãþarea pe întreg parcursul vieþ i i(lifelong learning) (lifelong learning) (lifelong learning) (lifelong learning) (lifelong learning) a devenit principiul directoral dezvoltãrii politicilor de educaþie ºi formareprofesionalã ºi ia diverse forme, ea desfãºurându-se în sau în afara sistemelor tradiþionale deeducaþie ºi formare, implicând creºtereainvestiþiilor în persoane ºi cunoºtinþe, promovareaachiziþionãrii unor calificãri ºi extindereaoportunitãþilor cãtre noi forme de învãþare.

Programul TProgramul TProgramul TProgramul TProgramul Transversal , ransversal , ransversal , ransversal , ransversal , ca parte aProgramului de învãþare pe întreg parcursulProgramului de învãþare pe întreg parcursulProgramului de învãþare pe întreg parcursulProgramului de învãþare pe întreg parcursulProgramului de învãþare pe întreg parcursulvieþii, vieþii, vieþii, vieþii, vieþii, prineActivitatea cheie 1.1 - Vizite derineActivitatea cheie 1.1 - Vizite derineActivitatea cheie 1.1 - Vizite derineActivitatea cheie 1.1 - Vizite derineActivitatea cheie 1.1 - Vizite destudiu pentru factorii de decizie din domeniulstudiu pentru factorii de decizie din domeniulstudiu pentru factorii de decizie din domeniulstudiu pentru factorii de decizie din domeniulstudiu pentru factorii de decizie din domeniuleducaþiei ºi formãrii profesionaleeducaþiei ºi formãrii profesionaleeducaþiei ºi formãrii profesionaleeducaþiei ºi formãrii profesionaleeducaþiei ºi formãrii profesionale are caobiectiv crearea unui forum de discuþii, schimb ºiînvãþare reciprocã a temelor de interes general lanivel european.....

Candidatura pentru vizitele de studiuCandidatura pentru vizitele de studiuCandidatura pentru vizitele de studiuCandidatura pentru vizitele de studiuCandidatura pentru vizitele de studiuconstã în completarea formularului on-line decandidaturã de pe site-ul Cedefop: http://studyvisits.cedefop.europa.eu (numai candida-turile depuse on-line sunt declarate eligibile),ulterioarã parcurgerii atente a ghidului aflat la : http://www.llp-ro.ro/userfi les/ghid_completare_formularului_on_line_vs2010.pdf.

„VIZITA DE STUDIU - CALITATEA FORMÃRII CONTINUE FORMARE – DEZVOLTARE - PERFORMANÞÃ”

Temele pentru vizitele de studiu suntselectate de fiecare candidat, în funcþie deinteresele dezvoltãrii sale profesionale vizate prinaplicarea în program, în contextul temelordezvoltate de program ºi þinând seama deprioritãþile la nivelul UE si la nivel naþional, cuprinseîn Catalogul pentru Vizite de studiu 2010 -Catalogul pentru Vizite de studiu 2010 -Catalogul pentru Vizite de studiu 2010 -Catalogul pentru Vizite de studiu 2010 -Catalogul pentru Vizite de studiu 2010 -2012012012012011,1,1,1,1, aflat pe site-ul http://www.llp-ro.ro/userfiles/CATALOGUL_2010_2011.pdf.

Documentele necesare depunerii can-Documentele necesare depunerii can-Documentele necesare depunerii can-Documentele necesare depunerii can-Documentele necesare depunerii can-didaturii sunt prezentate pe site-ul Agenþieididaturii sunt prezentate pe site-ul Agenþieididaturii sunt prezentate pe site-ul Agenþieididaturii sunt prezentate pe site-ul Agenþieididaturii sunt prezentate pe site-ul AgenþieiNaþ ionale Naþ ionale Naþ ionale Naþ ionale Naþ ionale http://www.llp-ro.ro/llp.php?id=120&d=54&menu=116. . . . . Candidaturile trebuiecompletate on-line si trimise listate la AgenþiileNaþionale pânã la termenul limitã impus 31 martie2010, respectiv 15 octombrie 2010.

O vizitã de studiu poate fi o oportu-O vizitã de studiu poate fi o oportu-O vizitã de studiu poate fi o oportu-O vizitã de studiu poate fi o oportu-O vizitã de studiu poate fi o oportu-nitate spre inovare în asigurarea calitãþiinitate spre inovare în asigurarea calitãþiinitate spre inovare în asigurarea calitãþiinitate spre inovare în asigurarea calitãþiinitate spre inovare în asigurarea calitãþiiformãrii?formãrii?formãrii?formãrii?formãrii?

O vizitã de studiu O vizitã de studiu O vizitã de studiu O vizitã de studiu O vizitã de studiu este o vizitã pe termenscurt, pentru un grup restrâns de specialiºti ºidecidenþi care reprezintã diferite grupuri deformatori în domeniul educaþional ºi profesional.Aceºtia sunt participanþi la program care vor sãanalizeze un aspect particular al educaþiei pe totparcursul vizitei într-o altã þarã participantã.


Programul reprezintã un for de discuþie, schimburiºi instruire cu privire la temele de interes comunde la nivelul UE ºi serveºte urmãtoarele obiective:sã le permitã celor care exercitã responsabilitãþiimportante la nivel local, regional sau naþional sãîºi îmbunãtãþeascã înþelegerea aspectelorspecifice din politicile de formare educaþionalã ºiprofesionalã ºi a temelor de interes comun în alteþãri, sã continue consilierea reciprocã ºischimburile de idei ºi informaþii între toþi cei careparticipã în program, inclusiv vizitatori ºi gazde ºisã îmbunãtãþeascã fluxul de informaþii între statelemembre ºi la nivel european.

Voi prezenta în continuare experienþadobânditã în vizita de studiu de care am beneficiatprin programul menþionat anterior în octombrie2009. Tema aleasã a fost Calitatea în formareacontinuã, iar titlul vizitei a fost: Qualité dans laQualité dans laQualité dans laQualité dans laQualité dans laformat ion cont inue des enseignants etformat ion cont inue des enseignants etformat ion cont inue des enseignants etformat ion cont inue des enseignants etformat ion cont inue des enseignants etformateursformateursformateursformateursformateurs. Vizita s-a desfãºurat în perioada: 19-24 octombrie 2009, în localitatea: CASERCASERCASERCASERCASERTTTTTA,A,A,A,A,regiunea CAMPregiunea CAMPregiunea CAMPregiunea CAMPregiunea CAMPANIA, ITANIA, ITANIA, ITANIA, ITANIA, ITALIAALIAALIAALIAALIA.

Institutia organizatoare, AssociazioneAssociazioneAssociazioneAssociazioneAssociazioneProfessionale “Proteo Fare Sapere”Professionale “Proteo Fare Sapere”Professionale “Proteo Fare Sapere”Professionale “Proteo Fare Sapere”Professionale “Proteo Fare Sapere”, este oasociaþie profesionalã privatã, non-profit,recunoscutã de Ministerul Educaþiei din Italia,specializatã în formarea cadrelor didactice, cuorganizare în teritoriu pânã la nivel regional, întoatã regiunea Campania.

Cum în Italia statutul de formator nu existãîn nomenclatorul ocupaþional, ci se face prinvoluntariat, Asociaþia profesionalã “Proteo FareSapere” are un rol foarte important în formareacontinuã, fiind specializatã în acest domeniu atâtpe plan intern, cât ºi extern. Mai mult, o serie deschimbãri legislative care s-au produs în ultimiiani, au fost adoptate dupã consultarea acesteia.În timpul vizitei de studiu membrii staffuluiAsociaþiei Profesionale “Proteo Fare Sapere” ne-au fost alãturi în toate acþiunile vizitei, iar Prof.Silvio Della Corte ºi asistenþii sãi (CarmineGornella, Giseppina Di Ture, Antonio Rea) s-auocupat de fiecare dintre participanþii la vizita destudiu.

Care a fost modul de desfãºurare aCare a fost modul de desfãºurare aCare a fost modul de desfãºurare aCare a fost modul de desfãºurare aCare a fost modul de desfãºurare avizitei?vizitei?vizitei?vizitei?vizitei?

Desfasurarea vizitei a corespuns cudescrierea acesteia din pagina 191 din Catalogulvizitelor 2009-2010, programul fiind comunicatparticipantilor încã din luna august 2009 de cãtrecoordonatorul vizitei, domnul Silvio Della Corte,

responsabilul asociatiei “Proteo Fare Sapere”.Acesta împreuna cu cei trei colaboratori auorganizat un program foarte bogat, urmãrit în modriguros, implicând un numar de ºapte instituþii deformare: doua universitãþi, trei instituþii deînvãþãmânt secundar, douã ºcoli elementare, darºi persoane cu atribuþii de la nivel local pânã lareprezentanþi regionali ºi reprezentanþi aiministerului italian ºi ai Agentiei Naþionale. Toateactivitaþile desfãºurate s-au bucurat de un climatfavorabil de lucru, pe toata durata vizitei. Auexistat ºi activitãþi festive ( exemplu: deschidereaºi prezentarea, bufetul multicultural, festivitatea deînmânare a certificatelor de participare),organizate cu mare rãspundere, chiar cusolemnitate, bucurându-ne de participarea unorimportanþi oficiali ai sistemului de învãtãmânt dinItalia. Programul a fost cat se poate de bogat înprezentãri ºi intervenþii ale celor implicaþi înformarea continuã din Italia ºi din celelalte ºasetãri participante (Franta, Spania, Belgia,Portugalia, Romania, Turcia ), dar ºi diversificatca locaþii ºi prezentare de exemple de bunapractica (trei locaþii în învãþãmântul secundarpreuniversitar ºi douã locaþii în învãþãmântuluniversitar Universitatea din Caserta ºiUniversitatea din Napoli), astfel încât, vizita a fostun unic privilegiu pentru participanþi, care a oferitsuficiente oportunitãþi pentru schimbul deinformaþii/pãreri între cei prezenþi, dar ºi pentrustabilirea de contacte în vederea unor colaborãriviitoare. Au existat de asemenea ºi intalniri formaleîn care am avut ocazia cunoaºtrerii reciproce ºia interrelaþionãrii.

Pe toata durata vizitei grupul s-a bucuratde o foarte bunã comunicare, bine întreþinutã defiecare dintre noi, astfel încât aceasta a continuatºi dupã încheierea vizitei, în spaþiul virtual, subforma unui grup de comunicare, la care s-auînscris toþi participanþii. Am continuat sãcomunicãm între noi cu privire la dezbatereadiferitelor aspecte prezentate în timpul vizitei, prinobservaþii individuale fãcute asupra Raportuluifinal al grupei, prin comunicarea impresiilor. Amfãcut schimburi de fotografii ºi de alte materiale :CD-uri, albume, pliante.

Care a fost contribuþia personalã înCare a fost contribuþia personalã înCare a fost contribuþia personalã înCare a fost contribuþia personalã înCare a fost contribuþia personalã încadrul vizitei de studiu?cadrul vizitei de studiu?cadrul vizitei de studiu?cadrul vizitei de studiu?cadrul vizitei de studiu?

Am fost interesat de a participa la vizita destudiu pentru cã aceasta reprezinta o mareoportunitate de a cunoaºte ºi de a compara


sistemele de educaþie ºi de formare din cele ºapteþãri participante. Urmãrind cerinþele organizatorilor,am elaborat o prezentare a temei în care amîmpãrtãºit celorlalþi participanþi la vizita de studiudin experienþa acumulatã, pentru a fi cunoscuteabordãrile în domeniu din þara noastrã ºi din judeþulCaras-Severin. Modelul nostru, menþionat ºi înRaportul de grup, este „Formarea continuã„Formarea continuã„Formarea continuã„Formarea continuã„Formarea continuãcentratã pe ºcoalã”centratã pe ºcoalã”centratã pe ºcoalã”centratã pe ºcoalã”centratã pe ºcoalã” ce are drept misiune:“““““scoala individualizatãscoala individualizatãscoala individualizatãscoala individualizatãscoala individualizatã”.”.”.”.”. Aceasta presupune:specialiºti în relaþia elev-curriculum; specialiºti înrelaþia profesor-elev ; specialiºti în evaluare ;specialiºti în relaþia ºcoalã-comunitate. ModelulModelulModelulModelulModelulformãrii centrate pe scoalãformãrii centrate pe scoalãformãrii centrate pe scoalãformãrii centrate pe scoalãformãrii centrate pe scoalã, promovat deinstituþia pe care o reprezint, Casa CorpuluiCasa CorpuluiCasa CorpuluiCasa CorpuluiCasa CorpuluiDidactic Caraº-SeverinDidactic Caraº-SeverinDidactic Caraº-SeverinDidactic Caraº-SeverinDidactic Caraº-Severin, a trezit interesulcolegilor din grup ºi a fost apreciat ca un modelde succes, fiind menþionat ca atare în raportul finalal grupului. Am exemplificat în cadrul vizitei destudiu cu Programele ºi revistele editate în cadrul:Seminarului “Didactica Internaþional”, ajuns la ceade-a XIX-a ediþie în anul 2010, conceput încã dela prima ediþie din 1992 ca un forum internaþionalpentru dezbaterea celor mai actuale probleme aleeducaþiei ºi învãþãmântului, care a reunit de-alungul anilor reprezentanþi ai învãþãmântului dinþãri europene ºi chiar din Statele Unite ale Americii,devenind astfel simbolul emblematic alînvãþãmântului din Banatul Montan, în cadrulactivitãþilor de formare continuã a cadrelordidactice din învãþãmântul preuniversitar.

În ce mod vizita de studiu a rãspunsn ce mod vizita de studiu a rãspunsn ce mod vizita de studiu a rãspunsn ce mod vizita de studiu a rãspunsn ce mod vizita de studiu a rãspunsnevoi lor de dezvol tare profesionalã canevoi lor de dezvol tare profesionalã canevoi lor de dezvol tare profesionalã canevoi lor de dezvol tare profesionalã canevoi lor de dezvol tare profesionalã caspecialist în domeniul educaþiei ºi formãriispecialist în domeniul educaþiei ºi formãriispecialist în domeniul educaþiei ºi formãriispecialist în domeniul educaþiei ºi formãriispecialist în domeniul educaþiei ºi formãriiprofesionale?profesionale?profesionale?profesionale?profesionale?

Formarea adulþilor este domeniul în careactivez în calitate de director al Casei CorpuluiDidactic si am fost interesat de modul în caremodul în caremodul în caremodul în caremodul în careprofesionalizarea carierei didactice prevã-profesionalizarea carierei didactice prevã-profesionalizarea carierei didactice prevã-profesionalizarea carierei didactice prevã-profesionalizarea carierei didactice prevã-zutã înzutã înzutã înzutã înzutã în principiile europene comune esteprincipiile europene comune esteprincipiile europene comune esteprincipiile europene comune esteprincipiile europene comune esterealizatã la nivelul celor 7 state participanterealizatã la nivelul celor 7 state participanterealizatã la nivelul celor 7 state participanterealizatã la nivelul celor 7 state participanterealizatã la nivelul celor 7 state participantela vizita de studiu. În acest sens am urmãrit dacãformarea adulþilor este:

˜ O profesie orientatã cãtre standardele decalitate în domeniul formãrii iniþiale prin instituþiilede învãþãmânt superior;

˜ O profesie plasatã în contextul european aldezvoltãrii profesionale continue /învãtãrii ºiformãrii pe parcursul întregii vieþi ( l i felong(lifelong(lifelong(lifelong(lifelonglearninglearninglearninglearninglearning);

˜ O profesie orientatã cãtre mobilitate atât lanivelul formãrii iniþiale, cât mai ales la nivelulformãrii continue;

˜ O profesie bazatã pe parteneriat atât în planulrelaþiilor interºcolare, cât ºi în planul relaþiilortransºcolare (agenþi economici, furnizori deformare continuã).

Temele abordate în cadrul vizitei de studiu auavut ca prioritare formarea iniþialã ºi continuã ºiau vizat:

˜ tematici specifice implementate în formareacontinuã,

˜ obiectivele ºi planurile/programele de forma-re continuã,

˜ managementul ºi metodologia formãrii,˜ managementul ºi marketingul programelor de

formare continuã,˜ analizarea nevoilor de formare ale formabililor

ºi ale formatorilor,˜ optimizarea resurselor, eficientizarea costurilor˜ protocolul de certificare a competenþelor prin

cursurile furnizate,˜ exemplele de bunã practicã,˜ statutul formatorilor, acreditarea.

Pe durata vizitei am avut ocazia de aschimba informaþii ºi opinii cu ceilalþi participanþi,dar ºi de a reflecta asupra conceptului formãrii peparcursul întregii vieþi.

Care a fost impactul vizitei în ceea ceCare a fost impactul vizitei în ceea ceCare a fost impactul vizitei în ceea ceCare a fost impactul vizitei în ceea ceCare a fost impactul vizitei în ceea cepr iveºte n ivelu l competenþelor melepr iveºte n ivelu l competenþelor melepr iveºte n ivelu l competenþelor melepr iveºte n ivelu l competenþelor melepr iveºte n ivelu l competenþelor melemanageriale?manageriale?manageriale?manageriale?manageriale?

În urma vizitei de studiu mi-am reconfirmatmodelul formãrii centrate pe ºcoalãmodelul formãrii centrate pe ºcoalãmodelul formãrii centrate pe ºcoalãmodelul formãrii centrate pe ºcoalãmodelul formãrii centrate pe ºcoalã, concept, concept, concept, concept, conceptal Casei Corpului Didactic Caraº-Severinal Casei Corpului Didactic Caraº-Severinal Casei Corpului Didactic Caraº-Severinal Casei Corpului Didactic Caraº-Severinal Casei Corpului Didactic Caraº-Severin, cafiind în concordanþã cu orientãrile europene înformarea continuã a cadrelor didactice. Contactulcu formatori profesionisti din þarile participante mi-a oferit oportunitatea verificãrii competenþelor pecare le deþin ca formator, dar ºi schimbul deinformaþii referitoare la metodologia formãrii,acreditare ºi certificare. Mi-am confirmatcompetenþele în ceea ce priveste elaborareaofertei de formare ºi a programelor manageriale,organizarea ºi derularea programelor de formare,optimizarea resurselor, monitorizarea ºi evaluareafinalitãþilor cursurilor de formare, acreditarea laCNFPÎP de cãtre Casa Corpului Didactic Caras-Severin a cursurilor cu impact ºi specificitate, caresã rãspundã nevoilor personale ºi instituþionaledin judeþul nostru.


Care a fost impactul vizitei în ceea ceCare a fost impactul vizitei în ceea ceCare a fost impactul vizitei în ceea ceCare a fost impactul vizitei în ceea ceCare a fost impactul vizitei în ceea cepriveºte instituþia pe care o conduc ?priveºte instituþia pe care o conduc ?priveºte instituþia pe care o conduc ?priveºte instituþia pe care o conduc ?priveºte instituþia pe care o conduc ?

Dintre practicile care pot fi transferatepracticile care pot fi transferatepracticile care pot fi transferatepracticile care pot fi transferatepracticile care pot fi transferateîn instituþia pe care o conduc le-am reþinut pecele care sunt dependente de culturaorganizaþionalã, de relaþionarea internã, ºi maipuþin cele în care sunt implicate politicileeducaþionale naþionale ori regionale (legislaþie,metodologii, mãsuri, etc.).

Am reþinut modalitãþi noi de promovare aofertei de formare prin: afiº cu graficã atractivã(FoCEF Belgia), organizarea Zilei instituþiei de for-mare (IFAPME Belgia) sau utilizarea reþelelor deInternet (Ondokuz Mayis Universitesi EditimFakultesi, Turcia). Mi-au atras atenþia câtevaperspective noi ale formãrii: prin dezvoltareaperspective noi ale formãrii: prin dezvoltareaperspective noi ale formãrii: prin dezvoltareaperspective noi ale formãrii: prin dezvoltareaperspective noi ale formãrii: prin dezvoltareaparteneriatelor universitãþi-ºcoli parteneriatelor universitãþi-ºcoli parteneriatelor universitãþi-ºcoli parteneriatelor universitãþi-ºcoli parteneriatelor universitãþi-ºcoli (Universitateadin Caserta ºi Napoli, Italia) care asigurã inserþiacadrelor didactice în proiecte de cercetare, facili-teazã difuzarea culturii ºtiinþifice, apoi prin stagiulde asistare a debutanþilor de cãtre tutori (Franþa).

Am remarcat ca particularitate existenþaunui formator în fiecare unitate de învãþãmânt(Turcia, Spania), prin care se asigurã formareaîntr-un numãr de ore pe sãptãmânã/lunã. Deasemenea mi-a reþinut atenþia condiþia conformcãreia un formator poate susþine un numãr de orede formare cel puþin egal cu numãrul de oreparcurs ca formabil (Spania).

Mi-am conturat ca modele de bunãmodele de bunãmodele de bunãmodele de bunãmodele de bunãpracticã ºi câteva reþele de comunicarepracticã ºi câteva reþele de comunicarepracticã ºi câteva reþele de comunicarepracticã ºi câteva reþele de comunicarepracticã ºi câteva reþele de comunicare,prezentate în detaliu, cum ar fi reþeaua decomunicare între ºcoli / formabili; un model deformare integrat, susþinut de TIC (ProiectEuroformanet Universitatea Caserta, Italia) - Lerôle de l’Université dans la formation desprofesseurs :„„„„„Les Mathématiques: formation,didactique et perspectives futures”. . . . . Deasemenea, învãþarea bazatã pe e-learning (ISISSBuonarroti, Caserta, Italia) cu un plan de formarea profesorilor de matematicã, bazatã peexperimentarea în clasã, ghidatã de un tutore:[email protected], Matematica. Apprendimenti di basecon e-learning.

Un alt model al învãþãrii la distanþãmodel al învãþãrii la distanþãmodel al învãþãrii la distanþãmodel al învãþãrii la distanþãmodel al învãþãrii la distanþã afost ilustrat de una din instituþiile de învãþãmântsecundar din Italia I.S.I.S.S. “MichelangeloBuonarroti”, printr-o strategie de educaþielingvisticã, bazatã pe cercetare-acþiune,cooperare în perechi, tutori: proiectul “Poseidon”- Stratégies d’ intervention pour l’amélioration de

l’éducation au langage. Un alt model de bunã practicãmodel de bunã practicãmodel de bunã practicãmodel de bunã practicãmodel de bunã practicã ce mi-a

reþinut atenþia a fost Secteur 17 – RégionCampania cu proiectul ªcoli deschise!ªcoli deschise!ªcoli deschise!ªcoli deschise!ªcoli deschise!,,,,, carecarecarecarecarecreazã o legãturã între activitãþile ºcolare ºicreazã o legãturã între activitãþile ºcolare ºicreazã o legãturã între activitãþile ºcolare ºicreazã o legãturã între activitãþile ºcolare ºicreazã o legãturã între activitãþile ºcolare ºicele extraºcolarecele extraºcolarecele extraºcolarecele extraºcolarecele extraºcolare, punând în evidenþãcompetenþele dobândite de elevi prin învãþareabazatã pe proiect.

Am reþinut similitudinea evidentãsimilitudinea evidentãsimilitudinea evidentãsimilitudinea evidentãsimilitudinea evidentã întremodelul promovat de instituþia pe care o reprezint,Casa Corpului Didactic Caraº-Severin ºi CollègeJ. Monod, Académie d’Amiens, Franta. PrincipiulPrincipiulPrincipiulPrincipiulPrincipiulcerinþei de formare rãspunzând la o iniþiativãcerinþei de formare rãspunzând la o iniþiativãcerinþei de formare rãspunzând la o iniþiativãcerinþei de formare rãspunzând la o iniþiativãcerinþei de formare rãspunzând la o iniþiativãlocalãlocalãlocalãlocalãlocalã (a instituþiei), având la bazã analiza nevoilorde formare care este asociat cu principiul oferteiprincipiul oferteiprincipiul oferteiprincipiul oferteiprincipiul oferteide formarede formarede formarede formarede formare cerutã de inspecþie ºi formatori, cuînscriere individualã.

O altã asemãnare între conceptele deasemãnare între conceptele deasemãnare între conceptele deasemãnare între conceptele deasemãnare între conceptele deformare a cadrelor didacticeformare a cadrelor didacticeformare a cadrelor didacticeformare a cadrelor didacticeformare a cadrelor didactice am observat întrecel implementat de IUFM Lyon, Franta, prinprinprinprinprinproiecte le cerute de caracter is t ic i leproiecte le cerute de caracter is t ic i leproiecte le cerute de caracter is t ic i leproiecte le cerute de caracter is t ic i leproiecte le cerute de caracter is t ic i leteritorialeteritorialeteritorialeteritorialeteritoriale, integrate în contextul concret ºimodelul formãr i i centrate pe ºcoalãmodelul formãr i i centrate pe ºcoalãmodelul formãr i i centrate pe ºcoalãmodelul formãr i i centrate pe ºcoalãmodelul formãr i i centrate pe ºcoalã,implementat de instituþia pe care am reprezentat-o în vizita de studiu. Am reþinut de asemeneasimilitudinea în certificarea formatorilorsimilitudinea în certificarea formatorilorsimilitudinea în certificarea formatorilorsimilitudinea în certificarea formatorilorsimilitudinea în certificarea formatorilor prinprinprinprinprinatestateatestateatestateatestateatestate, în baza unui portofoliu profesional(Turcia, România).

Sub aspectul comunicãrii, am avut o seriede întrevederi ºi discuþii în vederea iniþierii unorcontacte cu omologi din þãrile europene în cadrulunor programe ºi proiecte comune. Consider cãvizita mi-a deschis suficiente oportunitãþi derelaþionare cu reprezentanþii celorlalte instituþiispecializate în formarea adulþilor, încât am stabilitposibilitãþi de colaborare în proiecte viitoare cumar fi: organizarea de vizite de studiu cu aceeasitemã, pentru aprofundarea tematicii, organizareade acþiuni comune în domeniul formãrii continue,dar ºi dezvoltarea unor parteneriate educaþionaleîntre ºcolile vizitate ºi ºcoli din judeþul Caraº-Severin. Coordonatorul vizitei mi-a propuscolaborarea în cadrul unui program de formareeuropean ale cãrui detalii sunt în curs dedefinitivare.

Cum trebuie pr iv i tã formarea dinCum trebuie pr iv i tã formarea dinCum trebuie pr iv i tã formarea dinCum trebuie pr iv i tã formarea dinCum trebuie pr iv i tã formarea dinperspectiva unei paralele între sistemele deperspectiva unei paralele între sistemele deperspectiva unei paralele între sistemele deperspectiva unei paralele între sistemele deperspectiva unei paralele între sistemele deformare prezentate în cursul v iz i te i deformare prezentate în cursul v iz i te i deformare prezentate în cursul v iz i te i deformare prezentate în cursul v iz i te i deformare prezentate în cursul v iz i te i destudiu?studiu?studiu?studiu?studiu?

Am constatat cã existã ºi asemãnãriexistã ºi asemãnãriexistã ºi asemãnãriexistã ºi asemãnãriexistã ºi asemãnãri, darºi diferenþeºi diferenþeºi diferenþeºi diferenþeºi diferenþe în privinþa formãrii iniþiale ºi continue.


AsemãnãriAsemãnãriAsemãnãriAsemãnãriAsemãnãri sunt în ceea ce priveºte inovaþia ºipreocuparea instituþionalã ºi individualã pentruactivitãþile de formare continuã (detectarea nevoiide formare, ofertã de formare, planificarea stagiilorde formare, organizare, condiþii, puncte demne deluat în seamã vis a vis de competenþe, crediteprofesionale, resurse).

Di ferenþeDi ferenþeDi ferenþeDi ferenþeDi ferenþe sunt în ceea ce priveºteformarea specificã, orientarea spre competenþe,monitori-zarea ºi evaluarea formãrii.

Problemele comuneProblemele comuneProblemele comuneProblemele comuneProblemele comune ridicate au vizat sta-tutul formatorilor, acreditarea cursurilor, certifi-carea competenþelor prin credite profesionaletransferabile.

Am constatat cã existã s is teme deexistã s is teme deexistã s is teme deexistã s is teme deexistã s is teme deînvãþãmânt diferiteînvãþãmânt diferiteînvãþãmânt diferiteînvãþãmânt diferiteînvãþãmânt diferite, dar ºi aspecte deosebiteºi aspecte deosebiteºi aspecte deosebiteºi aspecte deosebiteºi aspecte deosebitelegate de formarea iniþialã ºi continuã legate de formarea iniþialã ºi continuã legate de formarea iniþialã ºi continuã legate de formarea iniþialã ºi continuã legate de formarea iniþialã ºi continuã ºiº iº iº iº ievoluþia în cariera didacticãevoluþia în cariera didacticãevoluþia în cariera didacticãevoluþia în cariera didacticãevoluþia în cariera didacticã. În învãþãmântuluniversitar din Italia existã foarte multe programede formare la distanþã (distance e-learning) încadrul Proiectului ªcolilor pilot (Scuola Polo) cuavantaje ºi dezavantaje, programe care asigurãacces, calitate, retenþie, rezultate, reþele de ºcoliîn parteneriat susþinute de tehnologia comunicãriiIT, promovarea experimentalã a contextelorformãrii telematice..

Am dedus câteva aspecte legate deaspecte legate deaspecte legate deaspecte legate deaspecte legate dedef in i rea competenþelor d in formareadef in i rea competenþelor d in formareadef in i rea competenþelor d in formareadef in i rea competenþelor d in formareadef in i rea competenþelor d in formareacadrelor didacticecadrelor didacticecadrelor didacticecadrelor didacticecadrelor didactice, cã lipseºte de cele mai multeori flexibilitatea alegerii cursurilor/disciplinelor, lipsaunor reglementãri în domeniul resurselor umane,necesitatea unor schimbãri legislative care sãreformeze sistemul formãrii global.

Am retinut cateva exemple de bunãexemple de bunãexemple de bunãexemple de bunãexemple de bunãpract icã în domeniul formãri i in i þ ia le ºipract icã în domeniul formãri i in i þ ia le ºipract icã în domeniul formãri i in i þ ia le ºipract icã în domeniul formãri i in i þ ia le ºipract icã în domeniul formãri i in i þ ia le ºicontinuecontinuecontinuecontinuecontinue demne de luat în seamã. Este vorbade un model pentru formare care vizeazã:

a) punerea în relaþie a formãrii cu introdu-cerea de inovaþie în ºcoli pentru ameliorareaeficacitãþii (la recherche-action);

b) exploatarea potenþialului formãrii on-lineca modalitate (e-learning-integrée on blended);

c) favorizarea formãrii prin cooperare întrepãrþi (toþi formabilii sunt în serviciu).

Exper ienþele formãr i i centrate peExper ienþele formãr i i centrate peExper ienþele formãr i i centrate peExper ienþele formãr i i centrate peExper ienþele formãr i i centrate peînvãþare ºi pe contexte de învãþareînvãþare ºi pe contexte de învãþareînvãþare ºi pe contexte de învãþareînvãþare ºi pe contexte de învãþareînvãþare ºi pe contexte de învãþare sunt dejaprobate printr-un plan naþional (Italia) care vizeazãelaborarea unui model de formare integratã ºitransversalã prin experþii disciplinari ºi apoiimplementarea prin crearea contextelor deînvãþare de cãtre formatori, transformând ºi

valorizând contextele de învãþare cu imaginaþiecreativã.

O concluzie?...O concluzie?...O concluzie?...O concluzie?...O concluzie?... Ca urmare a experienþei acumulate

în cursul vizitei, bazatã pe experienþa profesionalãanterioara ca specialist în domeniul formãriicontinue, mi-am conturat o clarã perspectivã ºianume:

În vederea elaborãr i i unei strategi ie laborãr i i unei strategi ie laborãr i i unei strategi ie laborãr i i unei strategi ie laborãr i i unei strategi icoerente ºi completcoerente ºi completcoerente ºi completcoerente ºi completcoerente ºi complete asupra sistemului deformare iniþialã ºi continuã a cadrelor didactice, laora actualã, pot fi stabilite urmãtoarele orientãriprioritare:

˜ redimensionarea raportului dintre redimensionarea raportului dintre redimensionarea raportului dintre redimensionarea raportului dintre redimensionarea raportului dintrecomponenta teoret icã ºi cea pract icãcomponenta teoret icã ºi cea pract icãcomponenta teoret icã ºi cea pract icãcomponenta teoret icã ºi cea pract icãcomponenta teoret icã ºi cea pract icã acurriculumului de pregãtire a cadrelor didacticeprin extinderea rutei de formare ini-þiala pânã laobþinerea diplomei de profesor prin promovareaexamenului de definitivat;

˜ dezvoltarea programelor de tip post- dezvoltarea programelor de tip post- dezvoltarea programelor de tip post- dezvoltarea programelor de tip post- dezvoltarea programelor de tip post-universitaruniversitaruniversitaruniversitaruniversitar (masterat) pentru formarea iniþiala acadrelor didactice ºi aplicarea prevederilorProcesului de la Bologna în acest sens;

˜ asigurarea unei coerenþe la nivelul asigurarea unei coerenþe la nivelul asigurarea unei coerenþe la nivelul asigurarea unei coerenþe la nivelul asigurarea unei coerenþe la niveluldebutului carierei didacticedebutului carierei didacticedebutului carierei didacticedebutului carierei didacticedebutului carierei didactice, prin adaptareasistemului de certificare la mecanismele derecrutare profesionala (clarificarea relaþiei dintre“definitivare” ºi “titularizare“definitivare” ºi “titularizare“definitivare” ºi “titularizare“definitivare” ºi “titularizare“definitivare” ºi “titularizare”);

˜ redefinirea perioadei de debut înredefinirea perioadei de debut înredefinirea perioadei de debut înredefinirea perioadei de debut înredefinirea perioadei de debut încariera didacticãcariera didacticãcariera didacticãcariera didacticãcariera didacticã, prin introducerea sistemuluide asistare ºi consiliere (aplicarea sistemului dementorat);

˜ consolidarea consolidarea consolidarea consolidarea consolidarea “pieþei educaþionale a“pieþei educaþionale a“pieþei educaþionale a“pieþei educaþionale a“pieþei educaþionale aprogramelor de formare continuaprogramelor de formare continuaprogramelor de formare continuaprogramelor de formare continuaprogramelor de formare continua”, bazatã peun sistem concurenþial loial, prin intermediul cãruiacadrele didactice sã beneficieze de o ofertãdiversificatã din partea furnizorilor de formarecontinuã;

˜ corelarea structurilor ºi a momentelor dincariera didacticã cu standardele educaþionalestandardele educaþionalestandardele educaþionalestandardele educaþionalestandardele educaþionaleºi asigurarea unei dinamici profesionale prinutilizarea sistemului creditelor profesionalesistemului creditelor profesionalesistemului creditelor profesionalesistemului creditelor profesionalesistemului creditelor profesionaletransferabiletransferabiletransferabiletransferabiletransferabile - cuantificarea punctelor de creditpentru ob-þinerea gradelor didactice;

˜ extinderea competenþelor specifice alecadrelor didactice în utilizarea tehnologiilorinformaþionale ºi de comunicare.

Concluzia conturatã în urma vizitei de studiueste aceea cã formarea trebuie sã devinã opermanenþã, o parte constantã a activitãþiiprofesionale a cadrelor didactice ºi nu sã rãmânã


un eveniment sporadic ºi lipsit de consistenþã.Dezvoltarea profesionalã continuã este condiþiaperformanþei ºi, deci, a calitãþii! Succesul unuiprogram de formare constã în succesul pe careun cadru didactic sau un manager îl are înpracticile sale profesionale cotidiene. Succesulunui profesor sau al unui manager este reflectatîn succesul elevilor sãi din ºcoalã.

În condiþiile competitivitãþii resurselorumane, demersul nostru comun este de ademersul nostru comun este de ademersul nostru comun este de ademersul nostru comun este de ademersul nostru comun este de apune pe agenda de decizie ca domeniupune pe agenda de decizie ca domeniupune pe agenda de decizie ca domeniupune pe agenda de decizie ca domeniupune pe agenda de decizie ca domeniupriori tar cele trei elemente ale cal i tãþ i ipr iori tar cele trei elemente ale cal i tãþ i ipr iori tar cele trei elemente ale cal i tãþ i ipr iori tar cele trei elemente ale cal i tãþ i ipr iori tar cele trei elemente ale cal i tãþ i i:FORMARE - DEZVOLFORMARE - DEZVOLFORMARE - DEZVOLFORMARE - DEZVOLFORMARE - DEZVOLTTTTTARE - PERFOR-ARE - PERFOR-ARE - PERFOR-ARE - PERFOR-ARE - PERFOR-MANÞÃMANÞÃMANÞÃMANÞÃMANÞÃ

˜ FORMAREFORMAREFORMAREFORMAREFORMARE: Formarea continuã a deve- Formarea continuã a deve- Formarea continuã a deve- Formarea continuã a deve- Formarea continuã a deve-nit o constantã a activitãþii profesionale.nit o constantã a activitãþii profesionale.nit o constantã a activitãþii profesionale.nit o constantã a activitãþii profesionale.nit o constantã a activitãþii profesionale.

˜ DEZVOLDEZVOLDEZVOLDEZVOLDEZVOLTTTTTAREAREAREAREARE: Dezvoltarea profesio-Dezvoltarea profesio-Dezvoltarea profesio-Dezvoltarea profesio-Dezvoltarea profesio-nalã continuã este condiþia performanþei ºinalã continuã este condiþia performanþei ºinalã continuã este condiþia performanþei ºinalã continuã este condiþia performanþei ºinalã continuã este condiþia performanþei ºia calitãþii.a calitãþii.a calitãþii.a calitãþii.a calitãþii.

˜ PERFORMANÞÃPERFORMANÞÃPERFORMANÞÃPERFORMANÞÃPERFORMANÞÃ: Succesul unui pro-Succesul unui pro-Succesul unui pro-Succesul unui pro-Succesul unui pro-gram de formare se regãseºte în practicilegram de formare se regãseºte în practicilegram de formare se regãseºte în practicilegram de formare se regãseºte în practicilegram de formare se regãseºte în practicileprofesionale cotidiene ºi se reflectã în succesulelevilor dintr-o ºcoalã.

Din aceasta perspectivã, Casa CorpuluiCasa CorpuluiCasa CorpuluiCasa CorpuluiCasa CorpuluiDidactic Caraº-Severin este un loc deschisDidactic Caraº-Severin este un loc deschisDidactic Caraº-Severin este un loc deschisDidactic Caraº-Severin este un loc deschisDidactic Caraº-Severin este un loc deschisspre inovaþie ºi expertizã,spre inovaþie ºi expertizã,spre inovaþie ºi expertizã,spre inovaþie ºi expertizã,spre inovaþie ºi expertizã, accesibil tuturorcadrelor didactice din judeþ, este «epicentrul»este «epicentrul»este «epicentrul»este «epicentrul»este «epicentrul»spre care converg ºi dinspre care iradiazã:competenþa º i aspiraþ ia la excelenþã,competenþa º i aspiraþ ia la excelenþã,competenþa º i aspiraþ ia la excelenþã,competenþa º i aspiraþ ia la excelenþã,competenþa º i aspiraþ ia la excelenþã,imaginaþ ia º i creat iv i tatea în acþ iuneimaginaþ ia º i creat iv i tatea în acþ iuneimaginaþ ia º i creat iv i tatea în acþ iuneimaginaþ ia º i creat iv i tatea în acþ iuneimaginaþ ia º i creat iv i tatea în acþ iune,potenþialul individual ºi eforturile deveniriipotenþialul individual ºi eforturile deveniriipotenþialul individual ºi eforturile deveniriipotenþialul individual ºi eforturile deveniriipotenþialul individual ºi eforturile deveniriipersonalepersonalepersonalepersonalepersonale. TTTTToate acestea având în minte ºioate acestea având în minte ºioate acestea având în minte ºioate acestea având în minte ºioate acestea având în minte ºiîn suflet COPIII... ºi accesul acestora laîn suflet COPIII... ºi accesul acestora laîn suflet COPIII... ºi accesul acestora laîn suflet COPIII... ºi accesul acestora laîn suflet COPIII... ºi accesul acestora laeducaþie.educaþie.educaþie.educaþie.educaþie.

Prof. TProf. TProf. TProf. TProf. Tudor DEACONU- directorudor DEACONU- directorudor DEACONU- directorudor DEACONU- directorudor DEACONU- director,,,,,Casa Corpului Didactic Caraº-SeverinCasa Corpului Didactic Caraº-SeverinCasa Corpului Didactic Caraº-SeverinCasa Corpului Didactic Caraº-SeverinCasa Corpului Didactic Caraº-Severin

DIDACTICA 2010 - Proiect Grundtwig:DIDACTICA 2010 - Proiect Grundtwig:DIDACTICA 2010 - Proiect Grundtwig:DIDACTICA 2010 - Proiect Grundtwig:DIDACTICA 2010 - Proiect Grundtwig:“A învãþa împreunã”“A învãþa împreunã”“A învãþa împreunã”“A învãþa împreunã”“A învãþa împreunã”

– Universitatea “Eftimie Murgu” Reºiþa– Universitatea “Eftimie Murgu” Reºiþa– Universitatea “Eftimie Murgu” Reºiþa– Universitatea “Eftimie Murgu” Reºiþa– Universitatea “Eftimie Murgu” Reºiþa

TEMA IMPULS: „Formarea competenþelor sociale prinactivitãþi de voluntariat care promoveazã cetãþenia activã”

20 de ani - PERSPECTIVE....2011 - Anul European al Voluntariatului

DIDACTICA INTERNAÞIONAL 2011EDIÞIA A XX - A

CONTEXTUL NAÞIONALCONTEXTUL NAÞIONALCONTEXTUL NAÞIONALCONTEXTUL NAÞIONALCONTEXTUL NAÞIONALClarificarea ºi armonizarea cadrului legis-

lativ - una dintre prioritãþile României în cadrul AEVMiºcarea de voluntariat din România s-a

dezvoltat constant în ultimii 20 de ani. AnulInternaþional al Voluntariatului 2001 a dat un impulsextraordinar acestei dezvoltãri prin adoptareaLegii Voluntariatului, o formã de recunoaºterepublicã de care aceastã miºcare avea nevoiepentru a merge mai departe. Deºi modificatã demai multe ori de la adoptare, Legea Voluntariatuluiprezintã încã unele sincope ºi se aflã, în cursul

anului 2010, într-un nou proces de modificare.Dincolo de necesitatea modificãrii acestei legi debazã a voluntariatului în România, mai suntnumeroase alte reglementãri care menþioneazãvoluntariatul în conexiune cu diferite domenii deactivitate ºi care nu sunt armonizatecorespunzãtor cu aceastã lege de bazã.

Dezvol tarea inf rastructur i iDezvol tarea inf rastructur i iDezvol tarea inf rastructur i iDezvol tarea inf rastructur i iDezvol tarea inf rastructur i i pentrupentrupentrupentrupentruvoluntariat ºi crearea unor mecanisme clarevoluntariat ºi crearea unor mecanisme clarevoluntariat ºi crearea unor mecanisme clarevoluntariat ºi crearea unor mecanisme clarevoluntariat ºi crearea unor mecanisme clareºi sustenabile de mãsurare a voluntariatuluiºi sustenabile de mãsurare a voluntariatuluiºi sustenabile de mãsurare a voluntariatuluiºi sustenabile de mãsurare a voluntariatuluiºi sustenabile de mãsurare a voluntariatuluireprezintãreprezintãreprezintãreprezintãreprezintã al te douã prior i tãþ i naþ ionalealte douã prior i tãþ i naþ ionalealte douã prior i tãþ i naþ ionalealte douã prior i tãþ i naþ ionalealte douã prior i tãþ i naþ ionalepentru AEV 201pentru AEV 201pentru AEV 201pentru AEV 201pentru AEV 20111111, urmãrind includerea miºcãrii


de voluntariat în sistemele publice de colectare adatelor, dupã modele aplicate internaþional, astfelîncât sã permitã colectarea de date comparabilela nivel european ºi internaþional.

Odatã cu intrarea României în UniuneaEuropeanã miºcarea de voluntariat a resimþitdiminuarea semnificativã a finanþãrilor externecare susþinuserã dezvoltarea sectorului nonprofitîn general ºi a voluntariatului în special.

Retragerea unor finanþatori tradiþionali de pepiaþa româneascã a lãsat actorii dedicaþidezvoltãrii voluntariatului cu resurse semnificativdiminuate ºi o capacitate relativ redusã de aaccesa fondurile europene disponibile, capacitatedatoratã în mare mãsurã lipsei de mãsuri de sprijindin partea statului român care nu acordã facilitãþide cofinanþare pentru fondurile europene atrasede diferiþi actori ºi nici posibilitatea recuperãrii TVA,cheltuialã neeligibilã la nivelul majoritãþii fonduriloreuropene disponibile.

Aceastã lipsã de implicare a statului românse adaugã cadrului legislativ neclar ºi absenþeiunor responsabili identificabili în sectorul public,la nivel local, regional ºi central, cu care actoriimiºcãrii de voluntariat sã poatã purta un dialogactiv ºi constructiv în vederea utilizãrii potenþialuluide voluntariat al comunitãþilor locale pentru odezvoltare durabilã atât a comunitãþilor cât ºi amiºcãrii de voluntariat la nivel local.

Un domeniu în care miºcarea de voluntariatdin România este deficitarã, în comparaþie cu altestate europene, este monitorizarea activitãþii devoluntariat ºi colectarea de date statistice cuprivire la starea sectorului de voluntariat,dimensiunea miºcãrii de voluntariat,carcateristicile voluntarilor ºi ale activitãþilorderulate de aceºtia ºi impactul implicãriivoluntarilor în comunitate.

Alãturi de sprijinul extrem de redus al statuluipentru susþinerea ºi dezvoltarea miºcãrii devoluntariat din România, o altã cauzã a acestordeficienþe este infrastructura pentru voluntariatcare este insuficient dezvoltatã în þara noastrã,confruntându-ne cu problema unei afluenþe depersoane care doresc sã se implice voluntar ºicu lipsa de oportunitãþi de voluntariat în careaceºtia sã fie plasaþi.

Organizarea de Organizarea de Organizarea de Organizarea de Organizarea de acþiuni de voluntariatacþiuni de voluntariatacþiuni de voluntariatacþiuni de voluntariatacþiuni de voluntariatcare sã sublinieze impactul pe care aceastãcare sã sublinieze impactul pe care aceastãcare sã sublinieze impactul pe care aceastãcare sã sublinieze impactul pe care aceastãcare sã sublinieze impactul pe care aceastãmiºcare îl poate avea pentru comunitãþilemiºcare îl poate avea pentru comunitãþilemiºcare îl poate avea pentru comunitãþilemiºcare îl poate avea pentru comunitãþilemiºcare îl poate avea pentru comunitãþilelocale ºi pentru persoanele care se implicãlocale ºi pentru persoanele care se implicãlocale ºi pentru persoanele care se implicãlocale ºi pentru persoanele care se implicãlocale ºi pentru persoanele care se implicã

voluntarvoluntarvoluntarvoluntarvoluntar este o altã prioritate naþionalã, prinaceasta dorindu-ne o conºtientizare cât maiextinsã a publicului larg cu privire la valoareavoluntariatului pentru comunitatea localã, cuprivire la beneficiile la nivel individual ale celorcare se implicã voluntar ºi cu privire la potenþialulvoluntariatului ca formã de responsabilitate socialãcare poate fi asumatã, în aceastã formã, atât lanivel individual cât ºi la nivel instituþional.

O altã prioritate naþionalã o reprezintãO altã prioritate naþionalã o reprezintãO altã prioritate naþionalã o reprezintãO altã prioritate naþionalã o reprezintãO altã prioritate naþionalã o reprezintãrecunoaºterea corespunzãtoare a valoriirecunoaºterea corespunzãtoare a valoriirecunoaºterea corespunzãtoare a valoriirecunoaºterea corespunzãtoare a valoriirecunoaºterea corespunzãtoare a valoriivoluntariatului pentru Româniavoluntariatului pentru Româniavoluntariatului pentru Româniavoluntariatului pentru Româniavoluntariatului pentru România, prioritate subcare se vor înscrie acþiuni de comunicare ºirecunoaºtere publicã a voluntarilor ºi acþiunilor lorprecum ºi realizarea unui sistem de recunoaºterea competenþelor dobândite prin activitãþi devoluntariat.

Principii, obiective, prioritãþi europenePrincipii, obiective, prioritãþi europenePrincipii, obiective, prioritãþi europenePrincipii, obiective, prioritãþi europenePrincipii, obiective, prioritãþi europene(Extras din Decizia Consiliului Uniunii EuropeneNr. 15658/09 din 24 noiembrie 2009 privind Anuleuropean al activitãþilor de voluntariat carepromoveazã cetãþenia activã 2011):

Articolul 1: ObiectArticolul 1: ObiectArticolul 1: ObiectArticolul 1: ObiectArticolul 1: ObiectAnul 2011 este desemnat „Anul european

al activitãþilor de voluntariat care promoveazãcetãþenia activã” (denumit în continuare „anuleuropean”).

Articolul 2: ObiectiveArticolul 2: ObiectiveArticolul 2: ObiectiveArticolul 2: ObiectiveArticolul 2: ObiectiveScopul general al anului european este acela

de a încuraja ºi sprijini - îndeosebi prin schimburilede experienþã si de bune practici - eforturile depusede Comunitate, de statele membre, de autoritãþilelocale ºi regionale pentru a crea la nivelul societãþiicivile condiþii favorabile voluntariatului în UniuneaEuropeanã (UE) ºi pentru a spori vizibilitateaactivitãþilor de voluntariat în UE.

Obiectivele anului european sunturmãtoarele:

1. Depunerea de eforturi în favoarea1. Depunerea de eforturi în favoarea1. Depunerea de eforturi în favoarea1. Depunerea de eforturi în favoarea1. Depunerea de eforturi în favoareacreãrii unui mediu propice voluntariatului încreãrii unui mediu propice voluntariatului încreãrii unui mediu propice voluntariatului încreãrii unui mediu propice voluntariatului încreãrii unui mediu propice voluntariatului înUE UE UE UE UE – pentru a instaura voluntariatul ca parte dinpromovarea participãrii civice ºi a activitãþilorinterpersonale într-un context comunitar si pentrua înlãtura obstacolele administrative ºi juridiceexistente din calea activitãþilor de voluntariat, dupãcaz ºi acolo unde este necesar;

2. Abilitarea organizatorilor de activitãþi devoluntariat sã amelioreze calitatea activitãþilor de

voluntariat voluntariat voluntariat voluntariat voluntariat – pentru a facilita activitãþile devoluntariat ºi a îi ajuta pe organizatori sã punã înaplicare noi tipuri de activitãþi de voluntariat ºi


pentru a încuraja activitatea în reþea, mobilitatea,cooperarea ºi sinergiile din cadrul societãþii civileºi între aceasta ºi alte sectoare într-un contextcomunitar;

3. Recunoaºterea act iv i tãþ i lor de3. Recunoaºterea act iv i tãþ i lor de3. Recunoaºterea act iv i tãþ i lor de3. Recunoaºterea act iv i tãþ i lor de3. Recunoaºterea act iv i tãþ i lor devoluntariat voluntariat voluntariat voluntariat voluntariat – pentru a încuraja stimulareaadecvatã a cetãþenilor, a societãþilor ºi a organiza-þiilor de promovare a voluntariatului ºi a dobândirecunoaºterea voluntariatului la nivelul UE ºi înstatele membre de cãtre responsabilii politici,organizaþiile societãþii civile, instituþiile publice,sectorul educaþiei formale ºi nonformale ºi de cãtreangajatori pentru aptitudinile ºi competenþeledobândite prin intermediul voluntariatului;

4. Creºterea gradului de sensibilizare4. Creºterea gradului de sensibilizare4. Creºterea gradului de sensibilizare4. Creºterea gradului de sensibilizare4. Creºterea gradului de sensibilizarecu pr iv i re la valoarea º i importanþacu pr iv i re la valoarea º i importanþacu pr iv i re la valoarea º i importanþacu pr iv i re la valoarea º i importanþacu pr iv i re la valoarea º i importanþavoluntariatului voluntariatului voluntariatului voluntariatului voluntariatului – pentru a spori gradul generalde sensibilizare cu privire la importanþa volunta-riatului ca o expresie a participãrii civice care con-tribuie la preocupãrile comune ale tuturor statelormembre, precum dezvoltarea armonioasã a so-cietãþii ºi coeziunea socialã.

Articolul 3: Iniþiativele implicateArticolul 3: Iniþiativele implicateArticolul 3: Iniþiativele implicateArticolul 3: Iniþiativele implicateArticolul 3: Iniþiativele implicate(1) Mãsurile care trebuie luate pentru a se

atinge obiectivele stabilite la articolul 2 pot includeurmãtoarele iniþiative întreprinse la nivel comunitar,naþional, regional sau local, legate de obiectiveleanului european:

(a) schimburi de experienþã ºi de bunepractici;

(b) efectuarea de studii ºi derularea deactivitãþi de cercetare precum ºi diseminarearezultatelor acestora;

(c) conferinþe ºi manifestãri care sã promo-veze dezbateri ºi sã sensibilizeze opinia publicãcu privire la importanþa ºi la valoarea activitãþilorde voluntariat stimulând angajamentul cetãþenilorºi sã omagieze eforturile depuse de voluntari ºide organizaþiile acestora;

(d) Iniþiative concrete în statele membreavând drept scop promovarea obiectivelor anuluieuropean;

(e) campanii de informare ºi de promovarepentru difuzarea mesajelor-cheie.

(2) Finanþarea comunitarã pentru proiectepoate fi oferitã prin intermediul programelorcomunitare existente.

A. Iniþiative comunitare directe: AcþiuniA. Iniþiative comunitare directe: AcþiuniA. Iniþiative comunitare directe: AcþiuniA. Iniþiative comunitare directe: AcþiuniA. Iniþiative comunitare directe: Acþiunide informare ºi promovare care includ:de informare ºi promovare care includ:de informare ºi promovare care includ:de informare ºi promovare care includ:de informare ºi promovare care includ:

- evenimente de mare vizibilitate ºi forumuripentru schimburi de experienþe ºi de bune practici;

- concurs cu sau fãrã premii;- cooperarea cu sectorul privat, cu organis-

mele de radiodifuziune ºi cu alte organisme deinformare în masã ca parteneri pentru difuzareainformaþiilor privind activitãþile de voluntariat ºi anuleuropean;

- elaborarea unor mijloace de comunicareºi a unor instrumente pentru mass-media care sãfie disponibile pe întreg teritoriul comunitar pentrua stimula interesul publicului;

- mãsuri destinate difuzãrii rezultatelor ºisporirii vizibilitãþii programelor, acþiunilor ºi iniþiati-velor comunitare, care contribuie la realizareaobiectivelor anului european;

- înfiinþarea unui site internet de informareîn cadrul site-ului de internet Europa, cuprinzândun portal rezervat promotorilor de proiecte îndomeniul voluntariatului, pentru a-i ghida prindiferitele programe ºi iniþiative comunitare.

B. Alte iniþiative:B. Alte iniþiative:B. Alte iniþiative:B. Alte iniþiative:B. Alte iniþiative:– sondaje ºi studii la nivel comunitar

destinate evaluãrii ºi informãrii privind pregãtirea,eficienþa, impactul ºi monitorizarea pe termen lunga Anului european.

Componentele acþiunilor dedicate AEVComponentele acþiunilor dedicate AEVComponentele acþiunilor dedicate AEVComponentele acþiunilor dedicate AEVComponentele acþiunilor dedicate AEV2012012012012011 în România1 în România1 în România1 în România1 în România

Acþiunile dedicate marcãrii AEV 2011 înRomânia vor avea douã componente:

(1) acþiuni coordonate de organismul naþio-nal de coordonare (aflat la Centrul de Cercetareºi Consultanþã în Domeniul Culturii din cadrulMinisterului Culturii ºi Patromoniului Naþional) ºifinanþate din bugetul alocat de Comisia Europeanãfiecãrei þãri membre în baza prezentului plannaþional de acþiune;

(2) acþiuni organizate de diferiþi actorinaþionali, regionali ºi locali din fiecare stat membrusub egida AEV 2011, finanþate din surse diverse.

Acest document detaliazã prima compo-nentã ºi este structurat pe baza ghidului deîntocmire a planurilor naþionale de acþiune aprobatde Comisia Europeanã. Acest ghid reglemen-teazã structura planurilor naþionale de acþiune ge-stionate de organismele naþionale de coordonaredesemnate de fiecare stat membru în vedereaaccesãrii fondurilor alocate fiecãrei þãri din bugetulalocat de Comisia Europeanã acþiunilor AnuluiEuropean al Voluntariatului (AEV) 2011.

În acest context, Inspectoratul ªcolarInspectoratul ªcolarInspectoratul ªcolarInspectoratul ªcolarInspectoratul ªcolarJudeþean ºi Casa Corpului Didactic Caraº-Judeþean ºi Casa Corpului Didactic Caraº-Judeþean ºi Casa Corpului Didactic Caraº-Judeþean ºi Casa Corpului Didactic Caraº-Judeþean ºi Casa Corpului Didactic Caraº-SeverinSeverinSeverinSeverinSeverin în colaborare cu Universitatea „EftimieUniversitatea „EftimieUniversitatea „EftimieUniversitatea „EftimieUniversitatea „Eftimie


Murgu” ReºiþaMurgu” ReºiþaMurgu” ReºiþaMurgu” ReºiþaMurgu” Reºiþa, sprijinite de Consiliul JudeþeanConsiliul JudeþeanConsiliul JudeþeanConsiliul JudeþeanConsiliul JudeþeanCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-Severin sunt implicate cu responsabilitateºi largã deschidere în promovarea iniþiativelorlocale, regionale, naþionale ºi europene în domeniulvoluntariatului, în cadrul Seminarului „DidacticaSeminarului „DidacticaSeminarului „DidacticaSeminarului „DidacticaSeminarului „DidacticaInternaþional”Internaþional”Internaþional”Internaþional”Internaþional”.

Seminarul „DIDACTICA INTERNA-ÞIONAL”, la cea de-a XX-a ediþie din anul 2011,propune tema - impuls: „Formarea competenþelorsociale prin activitãþi de voluntariat carepromoveazã cetãþenia activã”

Aºa cum în majoritatea þãrilor UniuniiAºa cum în majoritatea þãrilor UniuniiAºa cum în majoritatea þãrilor UniuniiAºa cum în majoritatea þãrilor UniuniiAºa cum în majoritatea þãrilor UniuniiEuropene, „exerciþii le de viziune” asupraEuropene, „exerciþii le de viziune” asupraEuropene, „exerciþii le de viziune” asupraEuropene, „exerciþii le de viziune” asupraEuropene, „exerciþii le de viziune” asupraproblemelor educaþiei, însoþite de ampleproblemelor educaþiei, însoþite de ampleproblemelor educaþiei, însoþite de ampleproblemelor educaþiei, însoþite de ampleproblemelor educaþiei, însoþite de ampledezbateri publice ºi de implicarea autenticãdezbateri publice ºi de implicarea autenticãdezbateri publice ºi de implicarea autenticãdezbateri publice ºi de implicarea autenticãdezbateri publice ºi de implicarea autenticãa unui numãr mare ºi variat de actori sociali,a unui numãr mare ºi variat de actori sociali,a unui numãr mare ºi variat de actori sociali,a unui numãr mare ºi variat de actori sociali,a unui numãr mare ºi variat de actori sociali,reprezintã real i tãþ i obiºnuite, seminarulreprezintã real i tãþ i obiºnuite, seminarulreprezintã real i tãþ i obiºnuite, seminarulreprezintã real i tãþ i obiºnuite, seminarulreprezintã real i tãþ i obiºnuite, seminarulnostru „Didactica Internaþional” a rãmas, dinnostru „Didactica Internaþional” a rãmas, dinnostru „Didactica Internaþional” a rãmas, dinnostru „Didactica Internaþional” a rãmas, dinnostru „Didactica Internaþional” a rãmas, dinacest punct de vedere, un proiect viabil.acest punct de vedere, un proiect viabil.acest punct de vedere, un proiect viabil.acest punct de vedere, un proiect viabil.acest punct de vedere, un proiect viabil.

În cadrul activitãþilor ce le vom organizan cadrul activitãþilor ce le vom organizan cadrul activitãþilor ce le vom organizan cadrul activitãþilor ce le vom organizan cadrul activitãþilor ce le vom organizala aceastã ediþie dorim sã punem în valoarela aceastã ediþie dorim sã punem în valoarela aceastã ediþie dorim sã punem în valoarela aceastã ediþie dorim sã punem în valoarela aceastã ediþie dorim sã punem în valoarerolul activitãþilor educative de voluntariatrolul activitãþilor educative de voluntariatrolul activitãþilor educative de voluntariatrolul activitãþilor educative de voluntariatrolul activitãþilor educative de voluntariatcare promoveazã cetãþenia activã derulatecare promoveazã cetãþenia activã derulatecare promoveazã cetãþenia activã derulatecare promoveazã cetãþenia activã derulatecare promoveazã cetãþenia activã derulatela nivelul judeþului nostru, în formareala nivelul judeþului nostru, în formareala nivelul judeþului nostru, în formareala nivelul judeþului nostru, în formareala nivelul judeþului nostru, în formareacompetenþelor socia le a le e levi lor º icompetenþelor socia le a le e levi lor º icompetenþelor socia le a le e levi lor º icompetenþelor socia le a le e levi lor º icompetenþelor socia le a le e levi lor º istudenþilorstudenþilorstudenþilorstudenþilorstudenþilor, sã promovãm potenþialul creativ, sã promovãm potenþialul creativ, sã promovãm potenþialul creativ, sã promovãm potenþialul creativ, sã promovãm potenþialul creativºi inovator al cadrelor didactice ºi al elevilorºi inovator al cadrelor didactice ºi al elevilorºi inovator al cadrelor didactice ºi al elevilorºi inovator al cadrelor didactice ºi al elevilorºi inovator al cadrelor didactice ºi al elevilorîn acest domeniu, sã facem cunoscuteîn acest domeniu, sã facem cunoscuteîn acest domeniu, sã facem cunoscuteîn acest domeniu, sã facem cunoscuteîn acest domeniu, sã facem cunoscuteexemplele de bunã practicã din domeniu.exemplele de bunã practicã din domeniu.exemplele de bunã practicã din domeniu.exemplele de bunã practicã din domeniu.exemplele de bunã practicã din domeniu.

Invitãm pe aceastã cale toate unitãþile deînvãþãmânt din judeþ ºi din þarã care deþinexpertizã, au derulat programe, proiecte ºiparteneriate cu rezultate demne de semnalat îndomeniul voluntariatului, Universitãþile, alte instituþiide învãþãmânt superior, Institute de ªtiinþe aleEducaþiei, Direcþiile Judeþene pentru Tineret ºiSport, Asociaþiile profesionale, ONG-urile sã vinãcu sugesti i ºi propuneri concretesugesti i ºi propuneri concretesugesti i ºi propuneri concretesugesti i ºi propuneri concretesugesti i ºi propuneri concrete pentruorganizarea unor ateliere de lucru specifice, pânãpânãpânãpânãpânãlalalalala sfârºitul lunii februarie 201sfârºitul lunii februarie 201sfârºitul lunii februarie 201sfârºitul lunii februarie 201sfârºitul lunii februarie 20111111, la urmãtoareledate de contact: Casa Corpului Didactic Caraº-Casa Corpului Didactic Caraº-Casa Corpului Didactic Caraº-Casa Corpului Didactic Caraº-Casa Corpului Didactic Caraº-Severin, REªIÞA, 320059, StrSeverin, REªIÞA, 320059, StrSeverin, REªIÞA, 320059, StrSeverin, REªIÞA, 320059, StrSeverin, REªIÞA, 320059, Str. Bega Nr. Bega Nr. Bega Nr. Bega Nr. Bega Nr. 1. 1. 1. 1. 1(telefon: 0255/218029, 0355417618, fax:(telefon: 0255/218029, 0355417618, fax:(telefon: 0255/218029, 0355417618, fax:(telefon: 0255/218029, 0355417618, fax:(telefon: 0255/218029, 0355417618, fax:0255/206005, e-mail:0255/206005, e-mail:0255/206005, e-mail:0255/206005, e-mail:0255/206005, e-mail: ccd_caras_severinccd_caras_severinccd_caras_severinccd_caras_severinccd_caras_severin@[email protected]@[email protected]@yahoo.com, [email protected]

Asigurându-vã de întreaga consideraþieAsigurându-vã de întreaga consideraþieAsigurându-vã de întreaga consideraþieAsigurându-vã de întreaga consideraþieAsigurându-vã de întreaga consideraþiea instituþi i lor noastrea instituþi i lor noastrea instituþi i lor noastrea instituþi i lor noastrea instituþi i lor noastre, cu cele mai alesecu cele mai alesecu cele mai alesecu cele mai alesecu cele mai alesesentimente ºi mulþumiri,sentimente ºi mulþumiri,sentimente ºi mulþumiri,sentimente ºi mulþumiri,sentimente ºi mulþumiri,

Prof. Adrian DOXANProf. Adrian DOXANProf. Adrian DOXANProf. Adrian DOXANProf. Adrian DOXANInspector ºcolar general,Inspector ºcolar general,Inspector ºcolar general,Inspector ºcolar general,Inspector ºcolar general,


Prof. TProf. TProf. TProf. TProf. Tudor DEACONUudor DEACONUudor DEACONUudor DEACONUudor DEACONUDirectorul Casei Corpului DidacticDirectorul Casei Corpului DidacticDirectorul Casei Corpului DidacticDirectorul Casei Corpului DidacticDirectorul Casei Corpului Didactic

Caraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-Severin

1.Conceptul de hermeneuticã1.Conceptul de hermeneuticã1.Conceptul de hermeneuticã1.Conceptul de hermeneuticã1.Conceptul de hermeneuticã2. Conceptul hermeneutic de text2. Conceptul hermeneutic de text2. Conceptul hermeneutic de text2. Conceptul hermeneutic de text2. Conceptul hermeneutic de text 2.1 T 2.1 T 2.1 T 2.1 T 2.1 Trei tipuri de intenþiirei tipuri de intenþiirei tipuri de intenþiirei tipuri de intenþiirei tipuri de intenþii3. Interpretarea3. Interpretarea3. Interpretarea3. Interpretarea3. Interpretarea4. Profesorul ºi clasa – cadru general4. Profesorul ºi clasa – cadru general4. Profesorul ºi clasa – cadru general4. Profesorul ºi clasa – cadru general4. Profesorul ºi clasa – cadru general

pentru interpretare ºi interacþiunepentru interpretare ºi interacþiunepentru interpretare ºi interacþiunepentru interpretare ºi interacþiunepentru interpretare ºi interacþiune5. Concluzii5. Concluzii5. Concluzii5. Concluzii5. Concluzii1. Conceptul de hermeneuticã1. Conceptul de hermeneuticã1. Conceptul de hermeneuticã1. Conceptul de hermeneuticã1. Conceptul de hermeneuticãÎntr-o accepþiune largã hermeneutica este

definitã ca fiind un sistem specific filosofiei, metodãde interpretare sau teorie specificã a interpretãriiºi înþelegerii unui text. Dacã iniþial conceptul de„text” se referea doar la documentele scrise,astãzi el ºi-a lãrgit sfera de acoperire ºi se referãla tot ceea ce poate fi supus interpretãrii, incluzândchiar ºi experienþa umanã.

„Relaþia profesor – elev, o perspectivã hermeneuticã”

Istoria hermeneuticii este marcatã deperioade, „intervaluri de resurecþie” în careproblema interpretãrii reprezenta punctul centralal preocupãrilor intelectuale. S-au evidenþiat astfel- aºa cum precizeazã ªtefan Afloroaei – patruintervaluri:

- patristic, când scrierile fundamentale aleclasicilor antichitãþii greco-romane (Socrate,Platon, Aristotel) erau interpretate din punct devedere literal sau istoric ºi chiar alegoric;

- scolastic, când „învãþãtura testamentarãs-a întâlnit din nou cu filosofia aristotelicã ºigândirea arabã elenizyatã;”

- al Reformei, când principiul Sola Scrip-tura a declanºat un nou curent în interpretare,datoritã schimbãrilor radicale intervenite în


mentalitatea omului european al acelei vremi. Uniiexegeþi considerã cã hermeneutica modernã îºiare originile în contextul polemicilor religioase dinacea perioadã. Teologii creºtini s-au strãduit sãstabileascã o metodã prin care sã pãtrundã sensuladevãrat al Scripturii ºi simultan sã uºurezeînþelegerea textelor clasice.

- romantic, interval în care hermeneutica adevenit mai complexã, încercând sã dea un senscomprehensibil tuturor scrierilor oculte, greu deînþeles, transformându-se treptat într-o teoriegeneralã a regulilor de interpretare.

Referitor la definirea conceptului de teoriegeneralã a interpretãrii, s-au evidenþiat – dupã cumaratã Nicolae Râmbu - douã mari orientãri:

1. metodologicã sau normativãmetodologicã sau normativãmetodologicã sau normativãmetodologicã sau normativãmetodologicã sau normativã - dinantichitate pânã în sec. al XIX-lea, care considerahermeneutica drept „arta ce instituie reguli clarede interpretare ºi înþelegere a textelor”. Rolulregulilor/normelor era de a elimina subiectivismulºi arbitrarul.

2. fenomenologicã sau filosoficãfenomenologicã sau filosoficãfenomenologicã sau filosoficãfenomenologicã sau filosoficãfenomenologicã sau filosoficã - înce-pând cu sec. al XX-lea, de când hermeneuticadevine o reflecþie asupra fenomenului interpretãrii.

Obiectul hermeneuticii filosofice îl constituiachiar fenomenul interpretãrii, adicã, transformareaa ceea ce este obscur, misterios în inteligibil. Deci,domeniul hermeneuticii filozofice este fundamentaldeoarece toate activitãþile umane necesitã unanumit efort de înþelegere.

H.G. Gadamer considera cã Schleier-macher este cel care a întemeiat o teorie generalãa interpretãrii ºi înþelegerii. Dupã Schleiermacher,în actul lecturii, cititorul lasã libere intenþiileautorului. Interpretarea ar însemna atunci,încercarea de a se pune în situaþia autorului ºi,retrãind actul creaþiei, sã se descopere sensulposibil al operei. Secolul al XX-lea aduce în primplan universalitatea hermeneuticii, susþinutã depersonalitãþi în domeniul filosofiei precum Gada-mer, Derrida, Heidegger.

Heidegger deplaseazã problema centralã ahermeneuticii de la interpretarea textelor la înþele-gerea existenþialã, pe care o considerã o prezenþãdirectã în lume, deci lipsitã de o simplã presu-punere empiricã în procesul de cunoaºtere. Gada-mer devenit cunoscut prin opera sa fundamentalã„Adevãr ºi metodã”„Adevãr ºi metodã”„Adevãr ºi metodã”„Adevãr ºi metodã”„Adevãr ºi metodã”, vrea sã demonstreze defapt exact contrariul: este împotriva ideii de meto-dã în ºtiinþele spiritului. În viziunea lui Gadamer,pentru a înþelege specificul cunoaºterii din ºtiinþele

spiritului (istorice), este necesar sã se ºtie ce adeterminat trecerea de la tradiþia umanistã laobsesia metodei. Pentru autor, una din problemelefundamentale ale hermeneuticii este de a daobiectivitate interpretãrii, independent de cel ceface analiza ºi de contextul istoric în care ea esteefectuatã.

Termenul de „hermeneuticã” „hermeneuticã” „hermeneuticã” „hermeneuticã” „hermeneuticã” provine dincuvântul grecesc „hermeneia” = ”a rosti cu vocetare”, care asociatã cu noþiunile de „hermios” =preot al oracolului din Delfi ºi cu Hermes-zeul îna-ripat care transmitea pãmântenilor mesajele divi-ne, duce la semnificaþia de „aducere la înþelegere.”

Paul Cornea, prezintã multiplele accepþiuniale conceptului de hermeneuticã, indisolubil legatde termenul ºi totodatã conceptul de „interpretare”:

- hermeneutica poate însemna “asertarea”unor enunþuri (valabilã în domeniul religios ºijuridic), medierea, îndrumarea pentru a gãsi unsens ascuns, “exegeza “ sau traducerea. Her-meneutica se diferenþiazã de exegezã prin faptulcã în prim planul atenþiei hermeneuticii sunt conþi-nutul ºi semnificaþia textelor, forma ºi amãnuntelede redactare fiind în plan secund. ”Exegeza poatesã pretindã o sferã mai largã de operaþii ºiclarificãri, pe când interpretarea presupune reguli,principii ori strategii care asigurã înþelegereaprofundã a operei“.

Sensurilor hermeneuticii anteriormenþionate, se mai pot adãuga: ”extraversia” =recitarea, enunþarea ºi “intraversia” = pãtrundereaîn intenþia unui text sau mesaj.

Termenul de interpretare provine din latines-cul „interpretatio” care poate însemna: explicare,mediere, negociere, traducere dintr-o limbã în alta,interpretarea unei partituri - în muzicã, a unui rol -în teatru, a vremii dupã semne - în meteorologie,etc.

Dupã cum se poate observa, orice interpre-tare presupune existenþa unui interpret. Acest rolal interpretului, poate fi “jucat” de oricare dintreactorii unui act comunicaþional sau de orice cititorcare care realizeazã o lecturã. ”Nu existã...interpretare fãrã lucru interpretat ºi fãrã o persoanãîn beneficiul cãreia e fãcutã. Interpretarea e tot-deauna interpretare a ceva de cãtre cineva pentrucineva. Ea e triplu relativã: faþã de interpret, faþãde obiectul interpretat ºi faþã de ceea ce vom numibeneficiar.”

Citatul anterior ne obligã sã ne întrebãmdacã poate fi vorba de interpretare ºi fãrã bene-


ficiar? Interpretul ºi beneficiarul pot fi una ºiaceeaºi persoanã?

Rãspunsul la cele douã întrebãri îl gãsimdacã acceptãm faptul cã interpretarea este unaspect, iar comunicarea rezultatului interpretãriicãtre alte persoane, e altceva. În situaþia în caretraducem un text pentru uzul personal, considerãmcã interpretul ºi beneficiarul se identificã. Rãmânela latitudinea noastrã, în funcþie de importanþatextului, dacã dorim sau nu sã-l împãrtãºim, sãtransmitem ºi altora informaþiile obþinute dintraducere. Indiferent de situaþie, important estefaptul cã interpretarea reprezintã o modalitate aînþelegerii bazatã pe negocierea sensului.

2. Conceptul hermeneutic de text2. Conceptul hermeneutic de text2. Conceptul hermeneutic de text2. Conceptul hermeneutic de text2. Conceptul hermeneutic de text Romantismul german a avut meritul de a

evidenþia faptul cã interpretarea ºi înþelegerea nuse manifestã doar în legãturã cu ceea ce estescris, ci ori de câte ori se realizeazã o raportare aomului la ceilalþi oameni sau la lume. Reprezen-tanþii acestui curent susþineau cã limba nu doaruneºte ci ºi desparte oamenii. Pe de altã parte,cei care neagã aceastã abordare susþin cãindividul este inefabil, cã limba nu poate atingeniciodatã elementul ultim al fiinþei umane.

În studiul Text ºi Interpretare, Gadamer aîncercat sã defineascã conceptul hermeneutic detext. Astfel, pornind de la caracterul limitativ allimbii, textul în sine a devenit o preocupare majorãpentru problematica limbajului.

Cercetãrile privind limbajul se pot desfãºurape douã arii:

- lingvisticã ºi semioticã, unde limba estestudiatã ca sistem de semne;

- gnoseologicã ºi epistemologicã, careimplicã studierea limbii ca mijloc de cunoaºtere.

În acest context, a crescut interesul pentrufenomenul interpretãrii, considerat drept mediatorîntre cititor ºi text, având ca finalitate înþelegerea.În concluzie, putem afirma cã din perspectivahermeneuticii, textul reprezintã doar un elementtranzitoriu în procesul înþelegerii. “Lingvistul nutrece dincolo de text, în vreme ce pentru interpretimportant nu este textul în sine, ci ceea ce elmijloceºte.”

Totuºi, încã nu am rãspuns cerinþei de aclarifica conceptul de text. Douã propoziþii scrisepot forma un text? Mnemoschemele pot ficonsiderate drept text?

“Textul conþine anumite enunþuri structurateastfel încât ansamblul lor sã redea fãrã echivoc

un anumit sens. Dar când înþelegerea nu seproduce, începe un autentic dialog între cititor ºitextul însuºi. Acest lucru este nu numai posibil ciºi necesar fiindcã textul nu este un obiect, ci unmonument al fenomenului înþelegerii.”

Conform lui Gadamer, conþinutul concep-tului hermeneutic de text poate fi mai uºor deter-minat prin comparaþie cu anumite forme – limitã :

-antitextul, caz în care e predominantãsituaþia concretã a actorilor comunicãrii (ex. ironia,gluma);

- pseudotextul care nu are legãturã cusensul discursului, fiind practic ceea ce în limbajulcotidian numim “formã fãrã fond”;

- pretextul considerat drept textul caretrebuie interpretat prin ceea ce el nu vizeazã.

Textul poate fi considerat ca o lume ºi deaceea nu este niciodatã singur. El poartã cu sinesintagma paradigmelor existenþiale, epistemice ºiacþionale.

Regula esenþialã a cercetãrilor hermene-utice este reprezentatã de înþelegerea întreguluiprin pãrþi ºi a pãrþilor prin întreg. Acest mod derealizare a înþelegerii este consacrat în literaturade specialitate sub denumirea de cerc hermene-utic. În acest context, “procesul înþelegerii unuitext constã dintr-o continuã pendulare între parteºi întreg, extinzându-se în cercuri concentrice.”Criteriul înþelegerii corecte îl reprezintã acordulpãrþilor într-un întreg.

Cercul hermeneutic, prezent de fiecare datãcând are loc o interpretare sau se încearcã înþele-gerea unui fenomen spiritual-istoric, are un senspozitiv-ontologic. În viziunea lui Gadamer, cerculhermeneutic este universal.

2.1. T2.1. T2.1. T2.1. T2.1. Trei tipuri de intenþiirei tipuri de intenþiirei tipuri de intenþiirei tipuri de intenþiirei tipuri de intenþiiÎn mediile studiilor hermeneutice, preci-

zeazã U.Ecco, se utilizeazã o trihotomie, ceadintre „interpretare în sens de cercetare a uneiintentio auctoris, interpretare ca investigare a uneiintentio operis ºi interpretare ca impunere a uneiintentio lectoris”.

Este limpede faptul cã cele trei tipuri deintenþii sunt legate de text ºi mai precis de sensultextului. Astfel, în procesul lecturii unui text, pentruidentificarea sensului acestuia, se pot parcurgeurmãtoarele etape:

- cãutarea, identificarea în text a mesajuluipe care autorul a dorit sã-l spunã (intentio aucto-ris);

- cãutarea, surprinderea sensului ascuns al


textului, adicã al mesajului pe care textul îl trans-mite cititorului, independent de intenþia autoruluisãu (intentio operis);

Dacã sunt parcurse primele douã etape sepoate trece la un nivel superior al interpretãrii ºianume:

- cãutarea în text a ceea spune el ” în raportcu propria-i coerenþã textualã ºi cu situaþia siste-melor de semnificare la care el se raporteazã”;

- cãutarea, identificarea în text a elementelorpe care cititorul le descoperã prin raportare la ex-perienþele anterioare, la propriul sistem de semni-ficare, sau pur ºi simplu pentru cã aºa doreºte elsã le vadã (intentio lectoris).

Aceastã situaþie este foarte frecventã înviaþa noastrã; de cele mai multe ori, vedem ceeace dorim sã vedem, auzim ceea ce dorim sã nise spunã, nu ceea ce este ºi se petrece înrealitate.

În esenþã, dacã acceptãm faptul cã scopulinterpretãrii unui text este de a cãuta ceea ce adorit autorul sã ne spunã, admitem ºi faptul cã:

- un text poate genera o multitudine de inter-pretãri, deci o infinitate de sensuri, pe care autorulpoate sau nu sã le conºtientizeze;

- dacã existã o infinitate de interpretãri, esteaproape imposibil de a gãsi un singur sens al unuitext;

- nu se ºtie care dintre cele trei intenþii -auctoris, operis sau lectoris - genereazã infinitateainterpretãrilor.

Nu putem sã trecem mai departe fãrã amenþiona principiul hermeneutic conform cãruiaopera se îmbogãþeºte de-a lungul timpului prininterpretãrile care i se dau. ªi pentru cã pornindde la interpretarea textelor, am ajuns indirect sãne referim la istorie, meritã adusã în atenþie doc-trina celor patru sensuri, sau doctrina celor patrulecturi, care ne spune cã scrierile fundamentalepot fi înþelese în patru feluri : literal, moral, alegoricºi anagogic. Astfel, “sensul literal priveºte întâm-plãrile ca atare, sensul moral - ceea ce trebuiefãcut, sensul alegoric - ideile în care omul crede,iar sensul anagogic - acel lucru esenþial desprecare omul crede în ultimã instanþã ºi care îi poateschimba radical modul de viaþã.”

3. Interpretarea3. Interpretarea3. Interpretarea3. Interpretarea3. InterpretareaAsemeni hermeneuticii ºi didacticii, concep-

tul de interpretare are mai multe semnificaþiiprincipale:

1. Încercarea de explicare, clarificare,explicitare a unui enunþ sau text, aprofundare aunui înþeles, desluºirea a ceea ce se ascunde“dincolo de cuvinte”, de ceea ce vrea sã spunãautorul. De menþionat este ceea ce spunea Heide-gger despre explicitare, anume faptul cã “explici-tarea se întemeiazã existenþial în înþelegere.”

2. Încercarea de explicare a modului de în-lãnþuire a componentelor unui proces, de a desco-peri originea unor fenomene, de a da “socotealã”de intenþiile unei persoane, ale unui text, de a indicamomentele desfãºurãrii unui proces.

3. Acþiunea de a atribui semnificaþii expre-siilor unui limbaj formal

4. Acþiunea de a traduce dintr-o limbã în alta.”Traducerea înseamnã înlocuirea reprezentãriiunui text într-o limbã print-o reprezentare a unuitext echivalent într-o a doua limbã.”

5. Încercarea de a face o conjecturã, de amedia între douã alternative, de a urmãriimplicaþiile unei decizii, situaþii, etc. În acestcontext se impune ºi definirea conjecturii ca fiind“evaluarea opþiunilor luate în considerare la un mo-ment dat, spre a alege pe cea mai potrivitã situaþieiºi scopului urmãrit.”

6. Modalitatea de a reprezenta, a cânta, adansa o operã coregraficã, muzicalã, etc.

În toate cazurile de mai sus, interpretareaeste consideratã în acelaºi timp ºi activitate darºi rezultatul acestei activitãþi. Mai mult, interpre-tarea este o parte integrantã a înþelegerii depline,situatã pe o treaptã superioarã acesteia, maiadecvatã situaþiei, mai performantã, mai edificatoa-re, cu rolul de a corecta, adânci, de a clarifica, dea problematiza, de a explica, etc.

Gadamer spunea cã ,,a înþelege înseamnãtotdeauna a interpreta... Interpretarea e forma ex-plicitã a comprehensiunii.”22

Se poate afirma în concluzie, cã în procesulînþelegerii se pot distinge douã etape care nu auo limitã clarã de demarcaþie ºi de cele mai multeori se întrepãtrund:

- înþelegerea, prima etapã, elementarã ºiautomatizatã, are loc în mod obiºnuit, când comu-nicarea cu ceilalþi e spontanã, pe baza unor con-venþii acceptate.

- interpretarea, cea de-a doua etapã, e pre-meditatã, se bazeazã pe judecãþi ºi inferenþe.Interpretarea nu reprezintã numai componentaperformantã a înþelegerii, ci completeazã ºi perfec-þioneazã acþiunea acesteia.


4. Profesorul ºi clasa - cadru general4. Profesorul ºi clasa - cadru general4. Profesorul ºi clasa - cadru general4. Profesorul ºi clasa - cadru general4. Profesorul ºi clasa - cadru generalpentru interpretare ºi interacþiunepentru interpretare ºi interacþiunepentru interpretare ºi interacþiunepentru interpretare ºi interacþiunepentru interpretare ºi interacþiune

Interacþiunea umanã ºi comunicarea(întâlnirile ºi discuþiile), reprezintã un joc fascinantal presupunerilor ºi sensurilor subtile, pe caremajoritatea oamenilor învaþã sã îl realizeze într-omanierã mai mult sau mai puþin eficientã.

Dificultãþile apar în special atunci cândînþelesurile nu sunt clarificate sau când premiselenu sunt verificate. Aceste clarificãri ºi verificãrinu sunt întotdeauna simplu de realizat.

În clasã, în timpul orelor ºi nu numai, potapãrea frecvent dificultãþi de înþelegere întreprofesor ºi unii elevi, iar prezenþa celorlalþi eleviai clasei în loc sã faciliteze depãºirea situaþieidelicate, mai mult o complicã. Utilizând modelul,, Premisã, Intenþie, Mesaj, Receptare,”interacþiunea ºi totodatã relaþia profesor-elev, arputea avea urmãtoarea evoluþie:

Elevul (Ionuþ):Elevul (Ionuþ):Elevul (Ionuþ):Elevul (Ionuþ):Elevul (Ionuþ): Mesajul: ,,Domnule pro-fesor, nu mã pot descurca de loc cu acest compo-zitor (Beethoven). Nu mã impresioneazã deloc,nu-mi deschide nici o poartã spre înþelegere.”

Presupunere: Am observat cã profesorulGeorgescu apreciazã sinceritatea rãspunsurilornoastre.

Intenþie: O sã încerc sã-i spun ceea ce creddespre Beethoven. Poate mã va ajuta sã înþelegmuzica simfonicã. (Cu aceastã ocazie, o sã learãt ºi colegilor mei cã nu sunt limitat).

Profesorul (Georgescu):Profesorul (Georgescu):Profesorul (Georgescu):Profesorul (Georgescu):Profesorul (Georgescu):Receptare: Chiarîmi doresc ca elevii sã rãspundã ºi sã rãspundãsincer, mai ales Ionuþ. Mã bucur, mã simt bine cãîntr-un final a spus ceva.

Mesaj: “Ionuþ, mã aºteptam ca tu, cel ce aipãrul lung, sã fii primul din clasã care sã apreciezemuzica simfonicã”.

Presupunere: Ionuþ mã place ºi are încre-dere în mine. Are un simþ dezvoltat al umorului.Este familiarizat cu legãtura dintre pãrul lung ºimuzica clasicã.

Intenþie: O sã fac o glumã pentru a-idemonstra lui ºi clasei cã nu sunt doar un profesoracru ºi rigid. Acest lucru ne va apropia ºi vaîncuraja o participare mai mare din partea clasei.Sper ca elevii sã devinã mai activi în timpul orei.

Ionuþ:Ionuþ:Ionuþ:Ionuþ:Ionuþ:Receptare: Ce se întâmplã aici?Colegii râd de mine de parcã aº fi bufonul clasei.Simt un disconfort profund, ceea ce îmi genereazãºi o stare de nesiguranþã. Iatã ce mi se întâmplãpentru cã am încercat sã fiu corect ºi sã spun

ceea ce gândesc.Mesaj: “Ei bine, domnule Georgescu, doar

proºtii apreciazã acest gen de muzicã. Niciunbãrbat adevãrat nu ºi-ar pierde timpul ca sãaudieze asemenea prostii. Nu pot înþelege de cetrebuie studiat ºi învãþat aºa ceva”.

Presupunere: Domnul Georgescu, nu vreade fapt sã fiu sincer. În plus nu agreazã nicipersoana mea ºi nici felul în care îmi port pãrul.Mai mult, este ºi destul de sarcastic.

Intenþie: Îi voi arãta eu! Nu o sã-ºi mai batãjoc de mine ºi sã scape nepedepsit. Totodatã, îmivoi recâºtiga poziþia de leader în clasã. Nu voimai fi motivul de râs al colegilor.

Profesorul Georgescu:Profesorul Georgescu:Profesorul Georgescu:Profesorul Georgescu:Profesorul Georgescu: Recepþie: Acestmesaj m-a durut. Ionuþ imi trânteºte aceste vorbetocmai în momentul în care reuºisem sã motivezelevii. Aduce în discuþie probleme vechi legate devirilitatea profesorilor de muzicã. Toate acestea,tocmai în momentul în credeam cã îºi revenise ºicã devenise interesat.

Mesaj: Nu avem ce discuta în felul acesta,tinere! Dacã nu eºti capabil sã apreciezi muzicade bunã calitate, mãcar poþi sã taci ºi sã nu faciparadã cu ignoranþa ta. (Cãtre clasã) Acum,urmãtoarea melodie pe care o vom audia este….

Presupunere: Ionuþ, este un tãnãr obraznicimpertinent ºi indisciplinat. Nu pot sã îi tratez pecei ca el cu decenþã; singurul mijloc prin careaceastã categorie de tineri poate fi fãcutã sãînþeleagã, este forþa. Este ignorant, nu îi place demine ºi instigã clasa împotriva mea ºi a subiectuluipropus pentru aceastã orã.

Intenþie: O sã îl îndrept eu! Nu pot tolera unasemenea comportament. Indisciplina trebuiepedepsitã. O sã îi arãt eu cine este ºeful!

Ionuþ:Ionuþ:Ionuþ:Ionuþ:Ionuþ:Recepþie: ªtiu cã nu sunt un elevstrãlucit, dar mã doare sã vãd cã profesorul se iade mine aºa dur.

Presupunere: E doar gura de domnulprofesor. Mimeazã bine, dar e la fel de prefãcutca ºi ceilelþi profesori. Am încercat sã fiu sincerºi acum se rãzbunã.

Intenþie: Nu o sã mai vorbesc de acumîncolo, dar nici nu o sã fiu atent la muzica luistupidã. Nu are rost! Mi-ar fi plãcut sã ºtiu maimult despre muzicã, dar de acum este exclus. Osã mã comport mizerabil la toate orele lui!

În urma anlizei dialogului anterior, meritãsubliniate câteva aspecte importante:

1. Interacþiunea are loc doar când mesajele


ºi presupunerile din intenþia emiþãtorului suntclarificate. Adesea oamenii acþioneazã defensivfaþã de cuvinte, fãrã sã ia în considerare ºipersoana care vorbeºte. (Ionuþ s-a grãbit în a luao atitudine ofensivã, fãrã sã ia în calcul faptul cãdomnul profesor Georgescu a spus totul în glumãºi cã a fost doar neîndemanatic în exprimare.Domnul Georgescu s-a grãbit în a-ºi forma opãrere despre Ionuþ, fãrã sã ia în calcul faptul cãrâsul clasei l-ar fi putut jigni pe Ionuþ ºi înconsecinþã, atitudinea sa nu putea fi decâtagresivã).

2. În afara mesajelor dintre emiþãtor ºireceptor, interacþiunea include sentimente ºipercepþii. Interacþiunea este deci, un proces decomunicare dintre douã sau mai multe persoaneunde atât înþelesul lingvistic ºi cât ºi rãspunsulemoþional, sunt clarificate mutual ori de câte orise impune acest aspect. Pentru o interacþiuneefectivã, stabilirea relaþiilor interpersonale, estemai mult decât necesarã. Acest lucru induce faptulcã pe mãsurã ce partenerii se cunosc mai bine,nevoia de verificare scade. În cazul prietenilorapropiaþi, de exemplu, nu trebuie sã fim mereu îngardã pentru a evita neînþelegerile. Spunem cãprietenii noºtri ne înþeleg, ceea ce înseamnã cãnu ne interpreteazã greºit intenþia, chiar dacãlimbajul este neadecvat. În plus, ºi noi îi inþelegem,ceea ce evidenþiazã încrederea noastrã în ei ºicã faptul cã simþim intenþia lor de a ne ajuta ºi dea ne susþine.

Interacþiunea eficientã este dificilã înainteca oamenii sã se cunoascã; pot apare chiar crizede încredere. (Dacã Ionuþ ar fi avut încredere înbunele intenþii ale domnului Georgescu, nu ar fireacþionat atât de rapid lãsând profesoruluiprezumþia de vinovãþie).

3. Interacþiunea cu un grup este din startmult mai dificilã. (Râsul clasei a fost ceea ce adeclanºat atitudinea agresivã a lui Ionuþ. Gândulcã atitudinea lui Ionuþ va avea un efect negativasupra clasei, l-a ajutat pe profesor sã decidãpunerea la punct a lui Ionuþ într-o manierãautoritarã. Cu certitudine ºi ceilalþi elevi din clasãau avut diverse reacþii individuale care vor afectaîn viitor atât comportamentul faþã de profesor câtºi faþã de colegul lor).

Unele dintre cauzele determinante alesituaþiilor interactive, pot fi ilustrate dupã cumurmeazã: Persoana (A) - elevul, într-o anumesituaþie, doreºte sã comunice cu persoana (B) -

profesorul. Înainte de a decodifica mesajul,persoana A va filtra mesajul printr-o serie de“ecrane” personale. Pe parcursul acestor„ecranãri”, îºi va pune întrebãri de genul:

SituaþieSituaþieSituaþieSituaþieSituaþieCum percep importanþa situaþiei pentru

mine?Ce se aºteaptã de fapt de la mine?Ce nivel de limbaj îmi este necesar pentru

a produce impact asupra audienþei?Cum ar trebui sã incep?

SineSineSineSineSineSituaþia în cauzã prezintã siguranþã pentru

mine?Poziþia mea este de superioritate, egalitate,

inferioritate?Sunt evaluat?Aceste persoane mã respectã?Ce impresie o sã fac?

AlteleAlteleAlteleAlteleAltelePersoana (B) este prietenoasã, ostilã,

detaºatã?Cum îmi va rãspunde?Mã ameninþã?Cum a reacþionat faþã de ceilalþi (elevi)?Pot avea încredere in el?Evident cã acelaºi set de întrebãri ºi-l poate

pune ºi persoana B-profesorul.Când (A) încearcã sã comunice cu (B),

încercarea în sine ºi sentimentele implicate(conexe) sunt oarecum influenþate, într-o situaþiede grup, de alte persoane (C), (D), (E), (F), (G) ºi(H). Toate aceste impresii, pot într-un final sã-linhibe ducându-l pânã la tãcere, chiar dacã el ar


vrea sã spunã ceva. Poate simþi cã riscul implicatde actul vorbirii, este mult prea mare pentru el casã-l poatã depãºi.

Dacã ºi când va vorbi cu (B), (B) ºi ceilalþipercep mesajul prin intermediul propriilor ecranede percepþie, asemeni figurii 1. Rãspunsul lui B,filtrat prin propriul ecran, revine la (A) prin ecranulacestuia de decodare. În completarea rãspunsuluipersoanei (B), desigur, (A) va primi ºi mesajeleverbale sau non-verbale din partea celorlalþimembri ai grupului (râsul clasei când Ionuþ vorbeacu domnul profesor Georgescu). Toate acestemesaje, unele chiar problematice ºi neclare,trebuie decodate de cãtre (A) înainte de a luadecizia de a vorbi din nou sau decizia de tãcere.

PercepþiaPercepþiaPercepþiaPercepþiaPercepþia

Figura 1Figura 1Figura 1Figura 1Figura 1. Ecrane de percepþieîn interacþiunea grupului

În procesul de interacþiune, atunci când acestanu este blocat, persoanele implicate au ºansa dea verifica ºi clarifica propriile percepþii iniþiale.Deoarece persoana (A) îºi emite mesajul, observãreacþiile celorlalþi ºi primeºte rãspunsuri, percepþialui iniþialã poate fi modificatã. Ar putea crede, deexemplu, cã nimeni nu va fi interesat de ceea ceare de spus. Dacã percepe, dupã ce vorbeºte,cã ceilalþi sunt interesaþi, va fi încurajat ºi multmai motivat sã emitã mesaje noi. Aceastaînseamnã cã, elevulelevulelevulelevulelevul este capabil sã diferen-este capabil sã diferen-este capabil sã diferen-este capabil sã diferen-este capabil sã diferen-þieze componenentele cognit ive ºi emo-þieze componenentele cognit ive ºi emo-þieze componenentele cognit ive ºi emo-þieze componenentele cognit ive ºi emo-þieze componenentele cognit ive ºi emo-þionale ale mesajului sãuþionale ale mesajului sãuþionale ale mesajului sãuþionale ale mesajului sãuþionale ale mesajului sãu.

Ascultãtorii sãi pot manifesta interes,dar, în acelaºi timp pot avea dificultãþi în înþele-gerea cognitivã a mesajului. Interesul perceput îlva determina pe (A) sã facã eforturi suplimentarepentru clarificarea conþinutului. Prin aceastãinteracþiune pot fi evidenþiate ºi efecte secundare.Persoana (G), de exemplu, poate avea inhibiþii,dar vãzând succesul persoanei (A), poate fi

tentatã sã emitã propriul mesaj.Noþiunea de interacþiune, deci, include atât

comunicarea emoþionalã ºi cognitivã. Ceea ceeste des ignorat în activitãþile cu clasa de elevi,este componenta emoþionalã. Pânã când opersoanã nu se simte confortabil (nu îi cunoaºtepe ceilalþi) nu va fi capabilã sa se concentrezedeplin pe componenta cognitiva a procesului decomunicare. Dacã persoana (A) vorbeºte cupersoana (B) ºi persoana (D) râde, aceastãreacþie fiind urmatã de un rãspuns sarcastic dinpartea lui (B), atunci (A) nu va mai fi tentat sãcontinue dialogul. Un profesor sensibil va ajutaelevii sã relaþioneze eficient; unul insensibil, seva întreba doar de ce (A) a devenit aºa tãcut ºi îlva îndemna sa vorbeascã. Sensibilitatea ºicunoaºterea reciprocã, pot fi învãþate în orele decurs ºi exersate în clasã. În procesul de învãþareacestea au valoare ºi rol deosebit.

Situaþia anterior prezentatã, mai concretdialogul profesor – elev, nu constituie un model decomunicare, interacþiune cu clasa, în condiþiileexistenþei reþinerilor de exprimare a unorsentimente negative. Din contrã, deschide caleaîn abordarea reacþiilor negative într-o manierãproductivã. Revenim asupra relaþiei de prietenie,la situaþia în care deºi de multe ori nu sunt deacord, prietenii, rãmân prieteni. Atunci cândinteracþiunea este blocatã, oamenii se trateazãunul pe celãlalt într-o manierã formalã, ritualã sauevitã complet contactul. Când interacþiunea nueste blocatã ºi oamenii ajung sã se cunoascã unulpe celãlalt, se produce o ecranare mai puþinamãnunþitã, iar problemele care apar sunt aproapeîntotdeauna rezolvate.

Profesorii au cel puþin douã motiveimportante pentru a depune efortul de a constituiclase cu elevi uniþi (grupuri unite în care predominãcunoaºterea, încrederea ºi sentimentelereciproce):

1. Prin natura lor, elevii tind sã lucreze,sã înveþe într-o atmosferã caldã, motivantã,pentru a se putea concentra pe efortul depus, fãrãsã-ºi facã prea multe probleme pentru nevoilesociale. În schimb, dacã procesul de învãþare serealizeazã într-un mediu rece, învãþarea devenitãformalã, va reduce elevilor profunzimea ºicapacitatea de asimilare a cunoºtinþelor. Fãrã ungrup unit, majoritatea elevilor nu va rãspundedeschis, iar profesorul va fi forþat sã convingã,sau sã oblige pentru a determina participarea,


implicarea lor în procesul de predare-învãþare. Unmediu mai cald, informal nu va transforma ca prinminune o persoanã lentã în învãþare într-unarapidã, dar creeazã premisele ºi motivaþianecesarã fiecãrui elev, sã îºi exerseze nivelulindividual de competenþã.

2. Formarea unui grup unit, coeziv, ceeace reprezintã o provocare în domeniul situaþiilorde învãþare, va determina elevii sã devinãpersoane extrovertite, mult mai deschisecomunicãrii directe. În fapt, abordarea multorprofesori: „Sã trecem la treabã – fãrã nonsensuri– faceþi liniºte ºi fiþi atenþi – trebuie sã trecem printoatã materia” este o imposturã a procesuluiprofesionist de predare-învãþare. Se bazeazã peinhibiþia determinatã de fricã, de teamã, ceea ceîi face atât pe profesori cât ºi pe elevi, mai puþinumani decât ar fi în mod normal. Este o cerinþã caelevii sã-ºi înnãbuºe toate nevoile sociale(acceptanþa, realizãrile, afectele) deoarece nu aunimic de a face cu activitãþile „serioase” din clasã.Un lucru este cert: elevii nu pot îndeplini aceastãcerinþã, chiar dacã sunt convinºi sã încerce.

5. Concluzii5. Concluzii5. Concluzii5. Concluzii5. ConcluziiUn act de comunicare reuºit depinde de

adecvarea conþinutului ºi formei de exprimare amesajului la capacitatea de percepþie ºi înþelegerea receptorului ,respectiv la starea sa sufleteascã.Mesajul poate fi definit drept simbolul sauansamblul simbolurilor transmise de la emiþãtor

Rezumat:Rezumat:Rezumat:Rezumat:Rezumat:This communication is meant to analyze the

present-day situation of the occupationalstandards for the Romanian teachers, in themeantime describing the necessary stages forelaborating and revising these standards.Otherwise, it emphasizes the necessity ofcorrelating occupational standards with TeachingLaw and the COR.

1. Standardele Ocupationale in România1. Standardele Ocupationale in România1. Standardele Ocupationale in România1. Standardele Ocupationale in România1. Standardele Ocupationale in RomâniaPrin HG 779/1999 a fost înfiinþat Consiliul

pentru Standarde Ocupaþionale si Atestare(COSA), ce constituia cadrul legislativ necesar

la receptor, iar în cazul nostru specific, de laprofesor la elevi.

În condiþiile în care abordãm procesulcomunicãrii din perspectiva obiectivelor comu-nicãrii ºi formelor de realizare a acesteia, putemspune cã prin scriere, vorbire, persuasiune, expli-care, etc., avem în vedere urmãtoarele scopuriprincipale:

˜ mesajele sã fie receptate;˜ mesajele sã fie înþelese;˜ sã fim acceptaþi;˜ mesajele sã provoace receptorilor o schim-

bare de atitudine sau de comportament (reacþie).Câteva dintre cele mai importante cerinþe

ale unui proces de comunicare sunt :˜ conþinutul mesajului sã fie ordonat,

adaptat, accesibil ºi inteligibil receptorului;˜ limbajul utilizat sã fie comun actorilor

comunicãrii;˜ evitarea distorsiunilor, prin sincronizarea

activitãþilor emiþãtorului ºi receptorului;˜ sondarea opiniilor celor cu care se va

realiza comunicarea;˜ obþinerea feed-back-ului permanent de la

receptori.Comunicarea, ca schimb de idei, opinii ºi

informaþii prin cuvinte, gesturi, atitudini reprezintãfundamentul activitãþilor umane.

Lect. univLect. univLect. univLect. univLect. univ. dr. dr. dr. dr. dr. Merima Petrovici. Merima Petrovici. Merima Petrovici. Merima Petrovici. Merima PetroviciDirector adjunct CNFPIP BucureºtiDirector adjunct CNFPIP BucureºtiDirector adjunct CNFPIP BucureºtiDirector adjunct CNFPIP BucureºtiDirector adjunct CNFPIP Bucureºti

„ Analiza standardelor ocupaþionale, pentru funcþiiledidactice, din România”

pionieratului elaborãrii standardelor ocupaþionale.Acesta si-a transferat atribuþiile ConsiliuluiNaþional de Formare a Adulþilor (CNFPA) prinlegea nr. 132/1999, privind înfiinþarea, organizareasi funcþionarea CNFPA, act legislativ ce a fostmodificata prin legea nr. 253/10.06.2003.

La momentul actual sunt elaboratestandarde pentru 23 de domenii de activitate,standardele ocupaþionale aferente personalului dinînvãþãmânt fiind cuprinse in cadrul domeniului„Educaþie si formare profesionala, cercetare-proiectare, sport.”(M).

Conform datelor disponibile pe siteulCNFPA, la adresa http://82.78.73.82/so/ au fost


elaborate standarde pentru urmãtoarele funcþiididactice si didactice auxiliare: M1 – Directorunitate de învãþãmânt; M2 - Educator; M4 –Inspector ºcolar de specialitate; M5 – Inspectorºcolar general; M6 - Învãþãtor; M7 - Mentor; M8 –Profesor gimnaziu-liceu; M13 – Mediator ºcolar.

Din cele prezentate mai sus observam faptulca in acest moment nu exista standardocupaþional pentru funcþia didactica de maistruinstructor, in ciuda faptului ca aceasta seregãseºte in Clasificarea Ocupaþiilor din România(COR), având codul 334003.

Astfel standardele ocupationale existente,pentru personalul didactic de predare, suntstructurate pe 6 domenii de competenta(comunicare, curiculum, dezvoltare profesionala,evaluare, formarea elevilor, relatia familie-scoala-societate), aceste domenii având unitati decompetente specifice fiecarei ocupatii (educator,invatator, profesor invatamant secundar) sicriteriile de realizare a acestora.

2. Etape ale elaborãrii standardului2. Etape ale elaborãrii standardului2. Etape ale elaborãrii standardului2. Etape ale elaborãrii standardului2. Etape ale elaborãrii standarduluiocupaþionalocupaþionalocupaþionalocupaþionalocupaþional

Informatiile necesare elaborarii standar-dului ocupational pentru functia de maistruinstructor se gasesc la adresa http://82.78.73.82/so/m2.pdf - Metodologia de elaborare si revizuirea standardelor ocupationale si a calificarilor.

Dupa aceasta metodologie pasii ce trebuieparcursi pentru elaborarea standardului ocupatio-nal sunt:

1. Realizarea analizei ocupationale2. Elaborarea standardului ocupational3. Definirea si elaborarea calificarilor.

1. Realizarea analizei ocupationale1. Realizarea analizei ocupationale1. Realizarea analizei ocupationale1. Realizarea analizei ocupationale1. Realizarea analizei ocupationalePentru realizarea unei analize ocupationale

grupul de lucru trebuie sa parcurga urmatorii pasi:Colectarea datelorColectarea datelorColectarea datelorColectarea datelorColectarea datelor – conform metodolo-

giei de analiza ocupationala elaborata de catreCNFPA, eficienta acesteia este sporita daca sevor selecta si utiliza instrumente si tehnici decolectare a datelor, cum ar fi – Observarea ºi vizitade teren, Studiul fiºelor de post, Interviul individual,Interviul structurat de grup/ateliere de lucru,Chestionarul, Întâlniri ale experþilor/conferinþe,Analiza standardelor existente, inclusiv a celorprovenind din alte þãri.

Analizarea datelor colectate si comp-Analizarea datelor colectate si comp-Analizarea datelor colectate si comp-Analizarea datelor colectate si comp-Analizarea datelor colectate si comp-letarea formatului standard al analizei ocupa-letarea formatului standard al analizei ocupa-letarea formatului standard al analizei ocupa-letarea formatului standard al analizei ocupa-letarea formatului standard al analizei ocupa-þionale – þionale – þionale – þionale – þionale – formatul standard cuprinde - Funcþiimajore, Activitãþi specifice, Rezultate ale

activitãþilor, Etaloane calitative asociate activitãþilorsau rezultatelor acestora, Cunoºtinþe teoretice,Deprinderi practice, Atitudini specifice, Contexteleîn care se pot desfãºura funcþiile majore/activitãþile specifice ocupaþiei, Niveluri deresponsabilitate (vezi anexa 1).

2. Elaborarea standardului ocupational-2. Elaborarea standardului ocupational-2. Elaborarea standardului ocupational-2. Elaborarea standardului ocupational-2. Elaborarea standardului ocupational-presupune:

˜ Identificarea unitatilor de competenta;˜ Stabilirea tipurilor unitatilor de competenta;˜ Identificarea elementelor de competenta;˜ Revizuirea structurii;˜ Definirea unitatilor de competenta;˜ Descrierea unitatilor de competenta;˜ Revizuirea finala a standardului ocupational.

3. Definirea si elaborarea calificarilor3. Definirea si elaborarea calificarilor3. Definirea si elaborarea calificarilor3. Definirea si elaborarea calificarilor3. Definirea si elaborarea calificarilor.....Aplicarea regulilor de combinare pentruAplicarea regulilor de combinare pentruAplicarea regulilor de combinare pentruAplicarea regulilor de combinare pentruAplicarea regulilor de combinare pentru

definirea calificãrilor asociate – definirea calificãrilor asociate – definirea calificãrilor asociate – definirea calificãrilor asociate – definirea calificãrilor asociate – au rolul deconduce la definirea calificãrilor corespunzãtoaresectorului si trebuie sa respecte urmãtoarele saseprincipii - Calificãrile definite prin intermediulacestor reguli trebuie sã reflecte nevoile existentepe piaþa muncii; Calificãrile definite prin intermediulacestor reguli trebuie sã fie aprobate de cãtreasociaþiile patronale ºi sindicale reprezentative;O persoanã calificatã pentru oricare dintrecalificãrile definite prin intermediul acestor regulitrebuie sã aibã o perspectivã realã ºi legalã deangajare; Utilizarea acestor reguli nu trebuie sãconducã la definirea unei calificãri care reflectãdoar necesitãþile unei singure companii din sectorºi care nu oferã individului perspectiva unei rutede progres ulterioarã (orizontalã sau verticalã) pepiaþa muncii; Regulile de combinare permitalegerea unitãþilor de competenþã care pot ficombinate pentru a defini calificãrile cerute pe piaþamuncii; Regulile de combinare identificã ºicombinaþiile unitãþilor de competenþã interzise,dacã este cazul.

Elaborarea calificãrilor – Elaborarea calificãrilor – Elaborarea calificãrilor – Elaborarea calificãrilor – Elaborarea calificãrilor – ce trebuie saparcurga doua trepte de realizare - Stabilireanivelului calificãrii; Definirea calificãrii. (vezi anexa2)

4. Necesitatea elaborãrii SO4. Necesitatea elaborãrii SO4. Necesitatea elaborãrii SO4. Necesitatea elaborãrii SO4. Necesitatea elaborãrii SOSe poate observa ca nu exista o concor-

danta in ceea ce priveºte COR, SO si legislaþiainvatamantului – legea 128/1997, art. 5(funcþiididactice) si art. 6 (funcþii didactice auxiliare).

Pentru funcþiile de conducere, indrumare sicontrol (art 20 si art 25), corespondenþa legislaþie,COR, SO aratã astfel:


5. Concluzii5. Concluzii5. Concluzii5. Concluzii5. ConcluziiEste necesar sa se

realizeze o concordanta intre COR,SO si legea invatamantului,deoarece ocupatiile din domeniuleducatiei au trasaturi specifice sinu pot fi asimilate cu ocupatiiasemãnãtoare din alte domenii deactivitate, pentru ca mai apoi sa fieelaborate standarde ocupationalesi standarde de formare pentrutoate functiile din domeniuleducatiei.

ªef birou ªef birou ªef birou ªef birou ªef birou DORIN ROªCANDORIN ROªCANDORIN ROªCANDORIN ROªCANDORIN ROªCAN,,,,,Inspector Inspector Inspector Inspector Inspector FELIX GODEANUFELIX GODEANUFELIX GODEANUFELIX GODEANUFELIX GODEANU,,,,,

Centrul Naþional de Formare aCentrul Naþional de Formare aCentrul Naþional de Formare aCentrul Naþional de Formare aCentrul Naþional de Formare aPersonalului din ÎnvãþãmântulPersonalului din ÎnvãþãmântulPersonalului din ÎnvãþãmântulPersonalului din ÎnvãþãmântulPersonalului din Învãþãmântul

PreuniversitarPreuniversitarPreuniversitarPreuniversitarPreuniversitar

1.TRIUNGHIUL PEDAGOGIC1.TRIUNGHIUL PEDAGOGIC1.TRIUNGHIUL PEDAGOGIC1.TRIUNGHIUL PEDAGOGIC1.TRIUNGHIUL PEDAGOGICMetastabilitatea impune, credem, mai mult

decât sublinia Hameline. Ea aduce nu numaiposibilitatea de a nu ignora nici unul dintreelementele triunghiului - el gândea la elev - ci ºimobilitatea atenþiei, grija ca fiecare dintre elementesã se dezvolte. Când ºi elevul ºi domeniul(domeniile) de cunoaºtere investigat, dar ºiformatorul (se pare ca acesta ar fi elementulcãruia i-a venit rândul sa fie neglijat) se vordesãvârºi continuu, atunci funcþioneazã optimfluxurile stabilite, se nasc altele noi ºi se infirmãrelaþiile în favoarea celor benefice.

Triunghiul, ca formã perfectã pentruilustrarea permanenþei imaginii ºi integritãþii defuncþionare a sistemelor, nu permit prioritãþi, darevidenþiazã relaþia, mijlocul ºi strategiile. Încãutarea unui asemenea loc de ilustrare a viabilitãþicomponentelor ne aflam ºi noi...

Motto: „ Sã instaurezi un echilibru nici stabil,nici instabil,ci «metastabil» intre trei elementecomponente ale triunghiului pedagogic: elevul,profesorul, obieclul de învãþat ºi de predat... “Hameline

COMUNICAREA DIDACTICÃ ÎN FORMAREA FORMATORILOR

Cãutãm calea de a reliefa cã important înactul didactic este sã se punã simultan în acordexigenþele pedagogice cu rigoarea pe care o impuncoerenþa argumentãrii ºi farmecul ei (cuceritor),dar neignorând nimic din ceea ce ar facesusceptibilã informarea, problemele zilnice alepracticii ºcolare ori pe acelea care aduc strãluciriºi/sau umbre atitudinii partenerilor. De aici, dinpermanenþa incertitudinii, se nasc procedee,metode. Cãutarea noastrã se întemeiazã peadevãrul, sperãm de toþi recunoscut, cã didacticadidacticadidacticadidacticadidacticanu se rezuma nic i la obiect ive, n ic i lanu se rezuma nic i la obiect ive, n ic i lanu se rezuma nic i la obiect ive, n ic i lanu se rezuma nic i la obiect ive, n ic i lanu se rezuma nic i la obiect ive, n ic i laconþinuturile de transmis, nici la statutulconþinuturile de transmis, nici la statutulconþinuturile de transmis, nici la statutulconþinuturile de transmis, nici la statutulconþinuturile de transmis, nici la statutulpsihosocial al elevului sau la reprezentãrilepsihosocial al elevului sau la reprezentãrilepsihosocial al elevului sau la reprezentãrilepsihosocial al elevului sau la reprezentãrilepsihosocial al elevului sau la reprezentãrileacestuia, c i rãmâne cu necesi tate oacestuia, c i rãmâne cu necesi tate oacestuia, c i rãmâne cu necesi tate oacestuia, c i rãmâne cu necesi tate oacestuia, c i rãmâne cu necesi tate ointervenþie riscantã ºi chiar întâmplãtoare,intervenþie riscantã ºi chiar întâmplãtoare,intervenþie riscantã ºi chiar întâmplãtoare,intervenþie riscantã ºi chiar întâmplãtoare,intervenþie riscantã ºi chiar întâmplãtoare,subordonatã scopurilor ºi metodelorsubordonatã scopurilor ºi metodelorsubordonatã scopurilor ºi metodelorsubordonatã scopurilor ºi metodelorsubordonatã scopurilor ºi metodelor.....

Dorim sã identificãm locul ºi momentul încare fiecare dintre cele trei elemente ale

EEEEE

PPPPP MMMMM


triunghiului pedagogic sã se regãseascãneîngrãdite de timp; sã ofere formatorilor, de oricefel ºi pentru orice contexte, metode, tehnici,instrumente pentru conºtientizarea ºi dezvoltareanevoii de comunicare.

Ideea centralã a demersului propus este cacel care comunicã sieºi ori altuia se angajeazã lao confruntare, la autoobservare, autoanalizã, sedescoperã ºi valorizeazã. Formatorul va începecu sine, va continua motivându-i pe alþii, ajutându-i sã se auto motiveze, ºi va reveni mereu pentrua rãspunde din nou ºi din nou. Rostind, formulândgânduri, simþiri, zvâcniri de o clipã descoperindnu numai adevãrurile cuvintelor ºi ideilor, nunumai sensurile pe care altfel nu le-ai fi bãnuit, ciºi frumuseþea formelor, bucuria întâlnirii cu ele,dorinþa redescoperirilor, ori a drumului spre ...

Locul, mijlocul, cadrul, prilejul, forma cãutatãde noi doresc sã punã accentul pe formarea iniþialaºi continuã prin analizã ºi înþelegere a comunicãrii,apoi pe utilizarea celor comunicate în relaþiileinterpersonale ºi de grup, în valorificarea lorsociala. Vrem diminuarea efectului generat deînvãþãmântul frontal, diferenþiat, desfãºurat în faþamaselor mari (de elevi, studenþi, formatori).Speram în soluþii care vor împlini ceea ce niciºcoala, nici societatea, nici familia nu dau: nevoiade activitate individuala ºi în grupuri (chiar) mici.Râvnim la ºansa unor exerciþii de comunicare princondiþia de a crea situaþii de comunicare veridice,nuanþate, convingãtoare, eficiente, formatoruluirevenindu-i intervenþia de subliniere, elucidare,diversificare, demonstrare, deturnare spre noivariante de cãutare ºi interpretare sistematica,profundã, nuanþatã. Gândim la posibilitatea decunoaºtere ºi autocunoaºtere la vreme, cu osecundã mai înainte, a propriei fiinþe, a celuilalt ºia realitãþii înconjurãtoare, care sã favorizezearmonizãri viabile, de duratã, din care sã deriveforþa, adeziunea ºi asumarea curajului de a necomunica doar comunicând...

O facem convinºi cã dispunem ºi demomentul cel mai favorabil, cel al pãtrunderii“tehnicilor multimedia, doritoare sã afle care suntnevoile de învãþare cerute de noile tehnologii” ºi“care sunt noile mijloace multimedia ce ar puteacontribui?” (Noirhome ºi Goffinet, 1995). La noise trece peste o perioadã în care, se ºtie, înaintede 1989, de peste un sfert de secol în careaudiovizualul a existat doar teoretic ºi “inlaborator”, direct la îmbinarea informaticii cu

telecomunicaþiile ºi televizorul, iar dupã 1990 separe cã trecem de la o extremã la alta...

Dar avantajele pot deveni dezavantaje prinentuziasm necritic, iar dezavantajele avantaje prinînsuºire sistematicã ºi profundã a principiilor,corelata cu urmãrirea efectelor la toate vârfuriletriunghiului pedagogic. Avem deja mai multecalculatoare în ºcoli decât numãrul televizoarelorexistente vreodatã, al videoscoapelor ºi al altormijloace. Acestea sunt mult mai persuasive, scotmai uºor din circuit pe cei care nu Ie domina. Cinevor fi aceia?... Ele vin, elevii Ie vor, mai rãmâninformaticienii ºi chiar informatorii de informaþii...

Multimedia împlineºteîmplineºteîmplineºteîmplineºteîmplineºte nevoia de a ºti, deinformare ºi pe cea de a domina tehnologiile. Enevoie de atitudini adecvate, inclusiv critice, nudistructive, nihiliste, sceptice, pesimiste.Posibilitãþile multimedia cu cele ale omului formator- singurul validat, totuºi - pot scoate în luminãdimensiunea socialã a învãþãrii, demonstrându-se importanta conflictului socio-cognitiv înconstrucþia, în înþelegerea, valorificarea ºiconfirmarea cunoaºterii (Neculau, 1994; Mugny,1985; Newman, 1989). Întâlnirea, reunirea lor subcoordonarea formatorului - pedagog ar generacercetãri ºi experimentãri în care se întâlnescmotivarea angajãrii ºi bucuria ei, ce ar favorizacultivarea excelenþei. Credem în posibilitateaîntâlnirii, dintru început, a motivaþiilor cognitive cucele afective în acþiunea de formare, chiar prinevidenþierea ºi conºtientizarea lor.

Suntem convinºi cã triunghiul ca formãgeometricã este perfect ºi nu poate fi înscris decâtunei alteia pe mãsurã: cercului. Este cercul încare încap trecutul, prezentul ºi viitorulformatorului/formatorilor ºi ale celuilalt /celorlalþi -a se vedea reprezentarea graficã - cu toateacumulãrile ºi aºteptãrile, dificultãþile ºi înlesnirile...Este cercul cel care vine sa includã ºi disciplinaºi bucuria muncii, evidenþiindu-le, asemenea unuilaborator de comunicare educaþionalã?...

2. IPOST2. IPOST2. IPOST2. IPOST2. IPOSTAZE DIDACTICEAZE DIDACTICEAZE DIDACTICEAZE DIDACTICEAZE DIDACTICEOrice efort de învãþare în care se lasã

antrenat cineva presupune inevitabil posibilitateaalegerii dintre multiplele modalitãþi la care ar putearecurge. Subiectul are a se lãsa dependent deformator, propunându-ºi doar sã reacþioneze laceea ce i se oferã, arata, cere, punând însãcondiþii:

˜ “aratã-mi cum faci ºi voi face” (imitaþia);


˜ “explicã-mi” (transmiterea);˜ “corecteazã-mã ºi orienteazã-mã”

(exerciþiul/antrenamentul), dar poate avea ºiiniþiativa învãþãrii, cerând;

˜ “Iasã-mã sã cercetez eu informaþia”(explorarea);

˜ “lasã-mã sã încerc,sã greºesc ºi sãcorectez” (experimentarea);

˜ “lasã-mã sã fac eu proiectul”(creativitatea).

Aceasta dubla ipostazã a învãþãrii reliefeazãun element comun, ºi anume: cã orice om este ºiautodidact, având competenþe matetice, deînvãþare; cã cel ce învaþã are conºtiinþa, mai multsau mai puþin exacta, a “zonei (sale) de dezvoltareproximã” (Vîgotsky, 1962) ºi cã originea acesteiconºtiinþe poate fi conºtiinþa cognitivã sauconºtiinþa afectivã. A doua probã a competenþelormatetice o constituie conºtiinþa rupturilor deechilibru intervenite la un moment dat, care se potºi se cer transformate, cu ajutorul direct/indirectal formatorului, în reechilibrãri majore.

Pe baza acestor constatãri, fiecare îºiajusteazã gradele de dificultate apelând la cel careîi furnizeazã indicii (Bloom) sau la sine,alimentându-ºi propria motivaþie (Atkinson),ajungând, pe o cale sau alta, ca reuºita sã îi pro-ducã plãcere deosebita.

Didactica, la rândul ei, îmbracã hainadublelor ipostaze, transformându-se în autodi-daxie, când funcþiile formatorului sunt asumate decel care învaþã.

Prin simetrie, se poate observa cãformatorul cautã între cele ºase ipostaze aleelevului pe cea mai favorabilã sieºi ºi aceluia, doarcã el nu poate lãsa timp nefolosit în raporturile deînvãþare.

Însuºi formatorul recurge la utilizareaoricãrei forme din perspectiva auto formãrii -motivaþie simulantã celei de formare, dar care vadeveni fundamentalã pentru etapele urmãtoare.Motivaþia auto formãrii, cultivarea ei, constituieproba de evaluare a rezultatelor învãþãrii în ºcoalã,ca învãþare asistata. Manifestarea ei este datã dedisponibilitatea faþã de toate formele ºi solicitãrile.

Pedagogii din Liege - Denis ºi Leclercq -spun cã “la o ambivalenþã mateticã trebuiecã “la o ambivalenþã mateticã trebuiecã “la o ambivalenþã mateticã trebuiecã “la o ambivalenþã mateticã trebuiecã “la o ambivalenþã mateticã trebuiesã corespundã o polivalentã didacticã asã corespundã o polivalentã didacticã asã corespundã o polivalentã didacticã asã corespundã o polivalentã didacticã asã corespundã o polivalentã didacticã aformatorului”.formatorului”.formatorului”.formatorului”.formatorului”.

3. 3. 3. 3. 3. ÎNVÃÞARE ªI COMPETENÞE DENVÃÞARE ªI COMPETENÞE DENVÃÞARE ªI COMPETENÞE DENVÃÞARE ªI COMPETENÞE DENVÃÞARE ªI COMPETENÞE DEÎNVÃÞAREÎNVÃÞAREÎNVÃÞAREÎNVÃÞAREÎNVÃÞARE.

Se poate conchide, acum, cã cele ºaselibertãþi la alegere ale elevului în situaþia deînvãþare sunt, în realitate, ºase paradigme de lacare porneºte formatorul.

Imitaþia Imitaþia Imitaþia Imitaþia Imitaþia îndeamnã la trãirea învãþãrii încontext, la aprofundarea temei ºi, favorizeazãdirijarea implicitã, latentã. Este singura în mãsurãsã genereze adeziunea.

TTTTTransmiterea mesaju lu i ransmiterea mesaju lu i ransmiterea mesaju lu i ransmiterea mesaju lu i ransmiterea mesaju lu i printr-ocomunicare intenþionatã se face fie direct, prinlecþii, conferinþe; fie indirect, cu mijloace adecvate:cartea, presa scrisã sau audiovizualã.

Exerci þ i i le s istemat iceExerci þ i i le s istemat iceExerci þ i i le s istemat iceExerci þ i i le s istemat iceExerci þ i i le s istemat ice, conduse deformator, au scopul creãrii deprinderilor,automatismelor, rutinei. Pentru a menþine motivaþiatuturor partenerilor din proces este necesarãinterpretarea rezultatelor ºi corectarea lorinterpretarea rezultatelor ºi corectarea lorinterpretarea rezultatelor ºi corectarea lorinterpretarea rezultatelor ºi corectarea lorinterpretarea rezultatelor ºi corectarea lor.....

Descoper i rea,Descoper i rea,Descoper i rea,Descoper i rea,Descoper i rea, exploatarea liberã,beneficiazã numai de consultarea formatoruluipentru formularea problemelor ºi identificareasoluþiilor.

ExperimentareaExperimentareaExperimentareaExperimentareaExperimentarea pe baza unor ipotezepersonale are importanþã, spune chiar J. Piaget,ea generând practici (la copii), chiar dacã nu suntdecât repetiþii ale celor fãcute de adulþi.

CreaþiaCreaþiaCreaþiaCreaþiaCreaþia poate îmbrãca diferite forme, de lamuzicã la textele literare ºi/sau ºtiinþifice, obiecteetc. Important este ca formatorul sã o stimulezeºi sã o lase sã se manifeste, indiferent de formasa individualã sau colectivã.

Cei doi pedagogi amintiþi, de la Serviciul deTehnologie a Educaþiei din Liege: Denise ºiLeclercq, printr-o schemã a paradigmelor, aratãcã toate se întâlnesc în imersiune, într-oscufundare în temã, în preocuparea comunã aelevului ºi a formatorului, fiindcã, din perspectivapsihologiei cognitive, învãþarea este rezultatul apatru parametri fundamentali care mobilizeazãcunoºtinþele:

1. acþiunea subiectului;2. necesitatea unui dezechilibru;3. trecerea la o activitate interiorizatã;4. conºtientizarea funcþionãrii sale, precum

ºi a strategiilor ºi procedeelor.Punerea în valoare a învãþãrii numai prin

procesul modificãrilor comportamentale poateconduce la astfel de schimbãri, spune Nyhan(1991), numai dacã la cei în cauzã se constatãcompetenþe de învãþare, adicã: cunosc modali-


tãþile în care pot învãþa mai bine; sunt gata sã îºiconstate propriile performanþe ºi capacitãþi deameliorare a acestora; acceptã responsabilitateapentru propria învãþare ºi dezvoltare; suntconvinºi, exerseazã diferite metode de învãþare;repun în discuþie autoritatea ideilor reþinute;utilizeazã erorile pentru o transformare pozitivã,ca mijloace de învãþare ºi dezvoltare mai bunã a

înþelegerii; au o atitudine deschisã ºi de încrederefatã de alþii; sunt experþi în “învãþarea fortuitã”,adicã sunt capabili sã îºi ofere lecþii de viaþãoricând; sunt investitori în propria formare ºidezvoltare.

Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. TUDOR DEACONUTUDOR DEACONUTUDOR DEACONUTUDOR DEACONUTUDOR DEACONU directorul Casei Corpului Didactic directorul Casei Corpului Didactic directorul Casei Corpului Didactic directorul Casei Corpului Didactic directorul Casei Corpului Didactic

Caraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-Severin

„Planificarea educaþiei bazatã pe consultarea partenerilor”EXPERIENÞA C.L.D.PEXPERIENÞA C.L.D.PEXPERIENÞA C.L.D.PEXPERIENÞA C.L.D.PEXPERIENÞA C.L.D.P.S. CARAª-SEVERIN.S. CARAª-SEVERIN.S. CARAª-SEVERIN.S. CARAª-SEVERIN.S. CARAª-SEVERIN

ArgumentArgumentArgumentArgumentArgumentCorelarea ofer te i educaþ ionaleCorelarea ofer te i educaþ ionaleCorelarea ofer te i educaþ ionaleCorelarea ofer te i educaþ ionaleCorelarea ofer te i educaþ ionale cu

nevoile de dezvoltare economicã ºi socialãfavorizeazã creºterea ºanselor de ocupare aabsolvenþilor învãþãmântului profesional ºi tehnicºi a contribuþiei acestora la creºtereaproductivitãþii, a creºterii economice ºi sociale îngeneral.

Ce ne-am propus?Ce ne-am propus?Ce ne-am propus?Ce ne-am propus?Ce ne-am propus?Întãrirea rolului parteneriatului pentru

formarea profesionalã, deoarece noi credem cãpartenerii sociali nu trebuie sa aibã doar rolul deobservatori in activitatea de formare profesionalãci trebuie sã participe efectiv la procesul depregãtire a deciziilor, la coordonarea ºi planificareaînvãþãmântului profesional ºi tehnic în contexteuropean.

Cu ce scop?Cu ce scop?Cu ce scop?Cu ce scop?Cu ce scop?Formarea profesionalãFormarea profesionalãFormarea profesionalãFormarea profesionalãFormarea profesionalã este un instrument

important pentru elaborarea politicilor sociale ºieconomice care contribuie atât la creºtereaocupãrii, a coeziunii sociale cat si la menþinereacompetitivitãþii crescute a forþei de muncã.Totodatã, având în vedere experienþa elaborãriiîn parteneriat la nivelul Regiunii Vest a Planuluide Dezvoltare Regionalã, s-a conturat ideeaextinderii parteneriatului atât în procesul deelaborare precum ºi în cel de implementare aacþiunilor prevãzute în PRAI.

Ce am reuºit?Ce am reuºit?Ce am reuºit?Ce am reuºit?Ce am reuºit?Experienþa legatã de înfiinþarea ºi

funcþionarea Colegiului DirectorColegiului DirectorColegiului DirectorColegiului DirectorColegiului Director în judeþul Caraº-Severin a furnizat o serie de idei de bunã practicãdar ºi de identificare din mers a obstacolelorîntâmpinate în sistemul de învãþãmânt precum ºia soluþiilor gãsite pentru depãºirea acestora.

Tematica întâlnirilor lunare, a avut în vederefiecare prioritate regionalã, a fost stabilitã astfelîncât sã coincidã cu calendarul acþiunilor specifice

ale fiecãrui an ºcolar. Responsabilitateaaspectelor organizatorice a revenit pe rândunitãþilor ºcolare din judeþ, pe baza liberei opþiuni.Astfel, cu ocazia acestor întâlniri, a fost posibilca majoritatea unitãþilor ºcolare sã aibãoportunitatea de a-ºi prezenta oferta, valorile ºiexperienþa în faþa Colegiului Director. Fiecareîntâlnire a avut invitaþi speciali din diferite instituþiireprezentative la nivel local, regional ºi naþional.

Obiectivul întâlnirilor periodice a fost sporireagradului de conºtientizare al partenerilor socialiîn ceea ce priveºte rolul lor, beneficiile ºiposibilitãþile de a stabili parteneriate în planificareaºi elaborarea strategiilor legate de învãþãmântultehnic ºi profesional în context local ºi regional.Au fost accentuate aspecte legate de elaborareade curriculum, planificarea în educaþie,identificarea calificãrilor viabile pe piaþa muncii,orientarea în carierã, standarde de formareprofesionalã, competenþe ºi evaluare, nevoilepieþei muncii, implementarea curriculumului(practicã/experienþã la locul de muncã, lecþiisusþinute de experþi din mediul economic, etc.) ºiacordarea de sprijin factorilor de decizie din ºcoli(participare în Consiliul de Administraþie,elaborarea de CDL, CDS, etc.).

Rezultatele:Rezultatele:Rezultatele:Rezultatele:Rezultatele:Rezultatul acestor întâlniri s-a concretizat

în regândirea reþelei ºcolare ºi a domeniilor depregãtire la nivel judeþean, cu accent pediminuarea ponderii calificãrilor profesionaleexcedentare în favoarea celor cu realeperspective de ameliorare a cererii pe piaþa localãºi regionalã a forþei de muncã. Impactul major afost resimþit ºi la nivelul unitãþilor ºcolare datoritãreorganizãrii ofertei ºcolare în funcþie de resurselemateriale, umane ºi financiare, eficienþaparteneriatelor în educaþie ºi formare profesionalã,particularitãþile economico-sociale locale ºi


recomandãrile din documentele de planificarelocale ºi regionale.

Instituþionalizarea dialogului social siparticiparea partenerilor sociali in procesuldecizional au fost susþinute permanent destructurile sociale organizate:

˜ la nivel regional la nivel regional la nivel regional la nivel regional la nivel regional: Consorþiul RegionalConsorþiul RegionalConsorþiul RegionalConsorþiul RegionalConsorþiul Regionalînfiinþat în cadrul programului de modernizare aînvãþãmântului profesional ºi tehnic, Phare TVET2001

˜ la nivel judeþeanla nivel judeþeanla nivel judeþeanla nivel judeþeanla nivel judeþean: Comitetul Local deComitetul Local deComitetul Local deComitetul Local deComitetul Local deDezvoltareDezvoltareDezvoltareDezvoltareDezvoltare a Parteneriatului Social în TVET a Parteneriatului Social în TVET a Parteneriatului Social în TVET a Parteneriatului Social în TVET a Parteneriatului Social în TVET(CLDPSCLDPSCLDPSCLDPSCLDPS), cu rol decisiv în elaborarea ºiimplementarea Planului Local de Acþiune privinddezvoltarea învãþãmântului profesional ºi tehnic(fundamentarea planului de ºcolarizare ºirestructurarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt).

Conducerea CLDPSCLDPSCLDPSCLDPSCLDPS Caraº-Severin a reuºitsã obþinã în timp util sprijinul ºi colaborarea unorinstituþii si companii importante din judeþ pentruiniþierea procedur i i de t ransformare înprocedur i i de t ransformare înprocedur i i de t ransformare înprocedur i i de t ransformare înprocedur i i de t ransformare înasociaþie cu personalitate juridicã.asociaþie cu personalitate juridicã.asociaþie cu personalitate juridicã.asociaþie cu personalitate juridicã.asociaþie cu personalitate juridicã. Este vorbadespre Centrul de Afaceri ReºiþaCentrul de Afaceri ReºiþaCentrul de Afaceri ReºiþaCentrul de Afaceri ReºiþaCentrul de Afaceri Reºiþa (ONG),Direcþ ia Munci i Sol idar i tãþ i i Socia le s iDirecþ ia Munci i Sol idar i tãþ i i Socia le s iDirecþ ia Munci i Sol idar i tãþ i i Socia le s iDirecþ ia Munci i Sol idar i tãþ i i Socia le s iDirecþ ia Munci i Sol idar i tãþ i i Socia le s iFami l ie iFami l ie iFami l ie iFami l ie iFami l ie i Caraº-Sever inCaraº-Sever inCaraº-Sever inCaraº-Sever inCaraº-Sever in, Confederaþ iaConfederaþ iaConfederaþ iaConfederaþ iaConfederaþ iaNaþionalã a Sindicatelor Libere din RomâniaNaþionalã a Sindicatelor Libere din RomâniaNaþionalã a Sindicatelor Libere din RomâniaNaþionalã a Sindicatelor Libere din RomâniaNaþionalã a Sindicatelor Libere din România(CNSLR) Frãþia,(CNSLR) Frãþia,(CNSLR) Frãþia,(CNSLR) Frãþia,(CNSLR) Frãþia, CNS „Cartel ALFCNS „Cartel ALFCNS „Cartel ALFCNS „Cartel ALFCNS „Cartel ALFA”,A”,A”,A”,A”, PrimãriaPrimãriaPrimãriaPrimãriaPrimãriaReºiþaReºiþaReºiþaReºiþaReºiþa, AJOFM Caraº-Severin,AJOFM Caraº-Severin,AJOFM Caraº-Severin,AJOFM Caraº-Severin,AJOFM Caraº-Severin, Insti tuþ iaInsti tuþ iaInsti tuþ iaInsti tuþ iaInsti tuþ iaPrefectu lu iPrefectu lu iPrefectu lu iPrefectu lu iPrefectu lu i, Consi l iu l JudeþeanConsi l iu l JudeþeanConsi l iu l JudeþeanConsi l iu l JudeþeanConsi l iu l Judeþean Caraº-Caraº-Caraº-Caraº-Caraº-SeverinSeverinSeverinSeverinSeverin, PrimãriaPrimãriaPrimãriaPrimãriaPrimãria oraºului Bãile Herculaneoraºului Bãile Herculaneoraºului Bãile Herculaneoraºului Bãile Herculaneoraºului Bãile Herculane,importante societãþi comerciale ºi un numãrimportant de parteneri, cu rol de observatori,

personalitãþi marcante ale vieþii culturale, ºtiinþificesau profesionale.

Experienþa unicã la nivel naþ ional,Experienþa unicã la nivel naþ ional,Experienþa unicã la nivel naþ ional,Experienþa unicã la nivel naþ ional,Experienþa unicã la nivel naþ ional,demersul realizat ºi ideile echipei demersul realizat ºi ideile echipei demersul realizat ºi ideile echipei demersul realizat ºi ideile echipei demersul realizat ºi ideile echipei din cadrulCLDPS Caraº-Severin au fost diseminate ºireprezentanþilor celorlalte judeþe prin intermediulunor intervenþii ºi dezbateri în plenul ºedinþeiConsorþiului Regional Vest din data de 5 mai 2006(în Ordinea de zi a ºedinþei, la pct. nr. 3 semenþioneazã „O iniþiativã de succes: cazulO iniþiativã de succes: cazulO iniþiativã de succes: cazulO iniþiativã de succes: cazulO iniþiativã de succes: cazulCLDPS Caraº-SeverinCLDPS Caraº-SeverinCLDPS Caraº-SeverinCLDPS Caraº-SeverinCLDPS Caraº-Severin”””””. Pentru iniþierea unuidemers organizatoric asemãnãtor, fiecare judeþparticipant a primit documentaþia realizatã de cãtreCLDPS Caraº-Severin, în format listat ºielectronic. Intenþia membrilor fondatori este de asprijini procesul de înfiinþare a cât mai multorasociaþii cu personalitate juridicã ºi cooptareaacestora la crearea unei federaþii reprezenta-federaþii reprezenta-federaþii reprezenta-federaþii reprezenta-federaþii reprezenta-tive la nivel regional ºi naþional.tive la nivel regional ºi naþional.tive la nivel regional ºi naþional.tive la nivel regional ºi naþional.tive la nivel regional ºi naþional.

Membrii CLDPS Caraº-Severin subliniazãimportanþa restructurãrii sistemului de învãþãmântprofesional ºi tehnic ºi consolidarea parteneriatuluisocial în contextul descentralizãrii serviciilor deeducaþie ºi formare profesionalã. Dezvoltareaacþiunii colective, a dialogului socialinstituþionalizat ºi a spiritului partenerial înplanificarea ofertei ºcolare au la bazã intereselecomune privind educaþia ºi formarea profesionalãa diferiþilor actori sociali.

Prof. Ion Prof. Ion Prof. Ion Prof. Ion Prof. Ion CHIOSACHIOSACHIOSACHIOSACHIOSA,,,,,Inspector ºcolar de specialitate,Inspector ºcolar de specialitate,Inspector ºcolar de specialitate,Inspector ºcolar de specialitate,Inspector ºcolar de specialitate,


DE LA CONFERINTA EDAR , “DRAWING THE STRANDS TOGETHER”,LA “DIDACTICA INTERNATIONAL” 2008

În luna octombrie a anului 2007 Resita a fost gazdaprimei conferinþe naþionale EDAR ( Educational DramaAssociation in Romania) pe tema creativitãþii in educaþiaformala ºi non-formala a tinerilor ºi adulþilor. Evenimentul areunit specialiºti în domeniul educaþiei formale ºi non-formaledin întreaga þarã, ºi a avut-o ca invitat special, pe d-na JaneLoudon, conferenþiar la Universitatea din Chester, MareaBritanie, Departamentul pentru arte interpretative,Coordonator al Programului de studii dramatice ºi de teatru.

Urmare a excelentei colaborãri pe care asociaþiaEDAR a avut-o în ultimii ani cu departamentul mai susmenþionat al Universitãþii din Chester, respectiv a susþineriiacestei manifestãri de cãtre Consiliul Judeþean Caraº-Severin, Inspectoratul ªcolar ºi Casa Corpului Didactic Caraº-Severin, în cadrul Seminarului „Didactica Internaþional”, ediþia2008, d-na conferenþiar împreuna cu 25 de studenþi de laUniversitatea din Chester au fost din nou oaspeþii oraºului ºijudeþului nostru, unde au susþinut o serie de ateliere ºi activitãþidemonstrative atât în Resita, cât ºi în principalele ºcoli dinjudeþ, în perioada 19-24 mai 2008, pe tema dialoguluiintercultural.

Prezenta studenþilor ºi ad-nei conferenþiar din MareaBritanie în rândul elevilor din oraº ºi judeþ a fost o continuarea relaþiilor deja existente ºi o posibilitate de multiplicare ainformaþiei ºi expertizei legate de abordarea fenomenuluieducaþiei interculturale ºi de a dezvolta parteneriate cu ºcoliledin judeþ privind practioca pedagogicã a studenþilor ºi cuUniversitatea „Eftimie Murgu” Reºiþa unde au fost primiþi înSala Senatului de D-na Rector, prof. univ. dr. ing. DoinaFrunzãverde ºi în Aula Magna unde a avut loc deschidereafestiva a Seminarului „DIDACTICA INTERNAÞIONAL 2008”.

Atelierele ºi activitãþile susþinute de oaspeþi s-audesfãºurat la Liceele Teoretice „Mircea Eliade”, „TraianLalescu”, „Diaconovici-Tietz” si „Traian Vuia” din Resita,respectiv la Liceul Teoretic „General Dragalina”, Oraviþa ºi laLiceul Teoretic”C.D.Loga” din Caransebeº. Periplul judeþeanal evenimentului „Didactica Internaþional Intercultural 2008"a inclus de asemenea Moldova-Noua, Berzasca, Bozovici,Herculane, ªopot ºi Caraºova, în dorinþa de a oferi unuinumãr cât mai mare de elevi ºi profesori oportunitateaschimbului de experinþã.

Prof. Cristina Lerch – director Liceul Prof. Cristina Lerch – director Liceul Prof. Cristina Lerch – director Liceul Prof. Cristina Lerch – director Liceul Prof. Cristina Lerch – director LiceulTTTTTeoretic „Mircea Eliade” Reºiþa - Veoretic „Mircea Eliade” Reºiþa - Veoretic „Mircea Eliade” Reºiþa - Veoretic „Mircea Eliade” Reºiþa - Veoretic „Mircea Eliade” Reºiþa - Vicepresedinte EDARicepresedinte EDARicepresedinte EDARicepresedinte EDARicepresedinte EDAR


În luna octombrie 2010, în prejma Sãrbãtoririi Zilei Naþionale a Austriei, 26 octombrie, organizãmîn Banatul de Munte o întâlnire aniversarã, sub genericul: Dupã 20 de ani…

În întâmpinarea acestui eveniment am organizat un Concurs de eseuri ºi compuneri pentruelevii din judeþul Caraº-Severin.

Creaþiile elevilor, la liberã alegere, am dorit sã încerce sã rãspundã la câteva din urmãtoareleîntrebãri:

1. Dacã s-ar relua astfel de schimburi sub aceeaºi generoasã denumire:Kinderferienaktion – ce credeþi cã aþi putea sã învãþaþi în timpul petrecerii unei vacanþe în Austria?...2. Ce aþi face dacã aþi trãi mai mult timp sau aþi învãþa în Austria?...3. Cum ºi cu ce v-ar ajuta astfel de schimburi la reîntoarcerea în România?...4. Care ar fi mesajul tãu pentru cei care au organizat, dar ºi pentru cei care ar putea organiza

astfel de mobilitãþi la nivelul Uniunii Europene?...

REDÃM REDÃM REDÃM REDÃM REDÃM ÎN CONTINUARE CÂTEVN CONTINUARE CÂTEVN CONTINUARE CÂTEVN CONTINUARE CÂTEVN CONTINUARE CÂTEVA DIN ACESTE CREAÞII:A DIN ACESTE CREAÞII:A DIN ACESTE CREAÞII:A DIN ACESTE CREAÞII:A DIN ACESTE CREAÞII:

O FÃRÂMÃ DE SUFLETO FÃRÂMÃ DE SUFLETO FÃRÂMÃ DE SUFLETO FÃRÂMÃ DE SUFLETO FÃRÂMÃ DE SUFLET

Banatul, tara mea de suflet, este locul unde natura sau divinitatea a asezat totul cu grija. Suntmunti inalti imbracati in mantia verde a padurii, dealuri impodobite cu vii si livezi, dar si nemarginire depusta, acoperita de aurul toamnei bogate. Cred si stiu, ca Banatul de munte e un colt de rai, pe caretrebuie sa-l facem cunoscut si altora. Kinderferienaktion este o actiune care poate fi privita ca o puntede legatura intre Stiria si Banat, intre Austria si Romania. Romania, ca membru al U.E. are nevoie decat mai multe legaturi cu tarile din Europa. Numai astfel impartind din frumusetea noastra putemprimii din frumusetea lor. Si cata frumusete exista in Austria, o tara a maretiei alpine ce-ti taie rasuflarea...Daca as avea sansa sa traiesc o perioada in Austria, sau daca as invata in Austria, as incerca sadaruiesc o parte din bunatatea sufletului romanesc si as lua de la ei bucuria de a trai intr-o societate incare ordinea si disciplina sunt o caracteristica a vietii de zi cu zi. Le-as darui frumusetea poezieieminesciene si as lua in schimb farmecul valsului lui Strauss si le-as spune ca Dunarea lor e siDunarea noastra... frumoasa Dunare albastra. Mesajul meu pentru cei care au organizat timp de 20de ani aceste actiuni este :

“Continuati sa construiti aceste punti pentru ca ele vor uni“Continuati sa construiti aceste punti pentru ca ele vor uni“Continuati sa construiti aceste punti pentru ca ele vor uni“Continuati sa construiti aceste punti pentru ca ele vor uni“Continuati sa construiti aceste punti pentru ca ele vor uniþãri... oameni... ºi destine!”þãri... oameni... ºi destine!”þãri... oameni... ºi destine!”þãri... oameni... ºi destine!”þãri... oameni... ºi destine!”

Cristina Cristina Cristina Cristina Cristina CIOBOTEACIOBOTEACIOBOTEACIOBOTEACIOBOTEA, clasa a X-a , clasa a X-a , clasa a X-a , clasa a X-a , clasa a X-a mate.infomate.infomate.infomate.infomate.info.germ,.germ,.germ,.germ,.germ,Liceul Pedagogic “C.D.Loga” CaransebesLiceul Pedagogic “C.D.Loga” CaransebesLiceul Pedagogic “C.D.Loga” CaransebesLiceul Pedagogic “C.D.Loga” CaransebesLiceul Pedagogic “C.D.Loga” Caransebes

EIN STÜCKCHEN HERZEIN STÜCKCHEN HERZEIN STÜCKCHEN HERZEIN STÜCKCHEN HERZEIN STÜCKCHEN HERZ

Das Banat, mein Heimatland, ist der Platz wo die Natur oder das Göttliche alles mit größterVorsicht hingelegt hat. Es gibt hohe Berge die in dem grünen Mantel des Waldes gekleidet sind, esgibt Hügel, die mit Weinreben und Obstgärten überseht sind, aber es gibt auch eine weite, ausgedehnteWiese, die von dem reichen Herbstgold bedeckt ist.

Ich glaube und ich weiß, dass das Banater Bergland, ein Stückchen Himmelreich ist, das wirauch anderen zeigen müssen. Kinderferienaktion ist eine Aktion die als Brücke zwischen Steiermarkund dem Banat, zwischen Österreich und Rumänien gesehen werden kann.

Rumänien, als Mitglied der E.U., benötigt so viel wie mögliche Verbindungen zu den LändernEuropas. Nur so, indem wir von unserer Schönheit austeilen, können wir von ihrer Schönheit erhalten.Und wieviel Schönheit man in Österreich antrifft, ein Land der Berge das einem dem Atem raubt.

ESEURI ªI COMPUNERI ALE EVILOR


Wenn ich die Gelegenheit hätte für eine zeitlang in Österreich leben zu können, oder wenn ichin Österreich studieren würde, würde ich versuchen einen Teil der Gutmütigkeit der rumänischenSeele zu verschenken und würde von ihnen die Freude am Leben in einer Gesellschaft in der Disziplinund Ordnung ein Wesenszug des Alltags sind, mitnehmen.

Ich würde ihnen die Schönheit der Gedichte Eminescus schencken und würde als Gegenleistungden Zauber des Straußwalzer mitnehmen und würde ihnen sagen, dass ihre Donau auch unsereDonau ist... die schöne, blaue Donau.

Meine Botschaft für diejenigen, die 20 Jahre lang diese Aktion veranstanltet haben ist: „Bautweiter diese Brücken, denn sie werden Länder..., Menschen... und Schicksale verbinden!”.

Ciobotea Cristina, Klasse XCiobotea Cristina, Klasse XCiobotea Cristina, Klasse XCiobotea Cristina, Klasse XCiobotea Cristina, Klasse X(Mathematik-Informatik, Deutsche Abteilung)(Mathematik-Informatik, Deutsche Abteilung)(Mathematik-Informatik, Deutsche Abteilung)(Mathematik-Informatik, Deutsche Abteilung)(Mathematik-Informatik, Deutsche Abteilung)

Pedagogisches „C.D.Loga” LPedagogisches „C.D.Loga” LPedagogisches „C.D.Loga” LPedagogisches „C.D.Loga” LPedagogisches „C.D.Loga” Lyzeum Karansebesch,yzeum Karansebesch,yzeum Karansebesch,yzeum Karansebesch,yzeum Karansebesch,Kreis Karasch-Severin, RumänienKreis Karasch-Severin, RumänienKreis Karasch-Severin, RumänienKreis Karasch-Severin, RumänienKreis Karasch-Severin, Rumänien

AUSTRIA, CE ÞARÃ INTERESANTÃ!AUSTRIA, CE ÞARÃ INTERESANTÃ!AUSTRIA, CE ÞARÃ INTERESANTÃ!AUSTRIA, CE ÞARÃ INTERESANTÃ!AUSTRIA, CE ÞARÃ INTERESANTÃ!

Austria e o þarã micã, dar cu o mare importanþã în lume ºi cu o istorie interesantã. Ea ºtie sãuneascã toate constituentele unei þãri puternice. Banatul care a fãcut o datã parte din Austria, estesupranumit Mica Austrie, iar oraºul Timiºoara, Mica Vienã.

Trãind aici în Banat ai impresia cã trãieºti în Austria , fiindcã oamenii de aici sunt de maimulte naþionalitãþi ºi majoritatea sunt oameni cumsecade. Austria cu monumentele ei , una din capitalelelumii, un tezaur al civilizaþiei europene, are ºi aceastã dimensiune umanã deosebitã. Propune un tipde om, care se numeºte cumsecade, amabil, placid, deschis cãtre alþii,incapabil de dispreþ ºi urãpentru cei care nu sunt de naþionalitatea lor.

Dacã aceste castele sunt o veritabilã coroanã a unui stat care care a cucerit lumea prinfrumuseþea idealurilor sale. Aº vrea sã cunosc oamenii de aici, aº vrea sã vãd daca sunt tot atât deminunaþi ca ºi þara lor. Aº vrea sã-mi fac mai mulþi prieteni aº vizita aceastã þarã, aº dori sã vizitezminunatele castele, adevãrate capodopere, dar ºi simboluri ale unei þãri ºi unui popor care uneºteistoria cu civilizaþia contemporanã. Este un model de þarã care nu ºi-a uitat trecutul într-un prezentcare este tot mai modernist. Aº adãuga în memoria sufletului meu fiecare imagine care m-a impresionat,fiindcã îmi dau seama cã pe undeva ajung în lãcaºul unde se reconstituie biografia mea, ca în sufletulfiecãrui bãnãþean.

Aº dori sã povestesc oamenilor despre bogãþiile Austriei. Nu e vorba despre monumente deartã ºi arhitectura acestei ºãri. Eu aº vrea sã povestesc despre austrieci, despre oamenii care trãiescîn aceastã þarã, la fel de minunaþi ca ºi þara lor. Cred cã cetãþenii localitãþii îºi vor da seama cã acestepovestiri sunt ºi ale lor, într-o lume însetatã de frumos ºi bunã cuviinþã, de normalitate. Doar aºa eipãstreazã în sufletul lor imaginea unei Austrii minunate, un vis ºi un paradis.

Cimpoeºu VCimpoeºu VCimpoeºu VCimpoeºu VCimpoeºu Vasilica,asilica,asilica,asilica,asilica,Cenaclul Naþional ,, Sãgetãtorul” al celor mai talentaþi elevi la literaturã,Cenaclul Naþional ,, Sãgetãtorul” al celor mai talentaþi elevi la literaturã,Cenaclul Naþional ,, Sãgetãtorul” al celor mai talentaþi elevi la literaturã,Cenaclul Naþional ,, Sãgetãtorul” al celor mai talentaþi elevi la literaturã,Cenaclul Naþional ,, Sãgetãtorul” al celor mai talentaþi elevi la literaturã,

filiala Caraº Severin, Cercul literar Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºafiliala Caraº Severin, Cercul literar Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºafiliala Caraº Severin, Cercul literar Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºafiliala Caraº Severin, Cercul literar Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºafiliala Caraº Severin, Cercul literar Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºa

ÖSTERREICH, WELCH INTERESSANTES LAND!ÖSTERREICH, WELCH INTERESSANTES LAND!ÖSTERREICH, WELCH INTERESSANTES LAND!ÖSTERREICH, WELCH INTERESSANTES LAND!ÖSTERREICH, WELCH INTERESSANTES LAND!

Österreich ist ein kleines Land, aber von großer Bedeutung in der Welt und mit einer interessantenGeschichte. Es weiß, wie man alle Konstituenten eines mächtigen Landes vereinen muss. DasBanat, das einst Teil von Österreich war, wird auch noch „Das kleine Österreich” genannt, und dieStadt Temeswar wird sehr oft „klein Wien” genannt.

Wenn man im Banat lebt,hat man den Eindruck als ob man in Österreich leben würde, weil dieMenschen hier mehreren Nationalitäten angehören und die meisten anständige Leute sind. Österreichmit seinen Monumenten, einer der Hauptstädte der Welt, einen Schatz der europäischen Zivilisationkennt auch diese besondere, menschliche Dimension. Ein Typ Mensch wird vorgeschlagen, denman anständig nennt,der freundlich, friedlich, offen für andere, unfähig, Verachtung und Hass für


diejenigen, die nicht seiner Nationalität sind, aufzubringen, ist.Wenn diese Türme eine echte Krone eines Staates, der die Welt durch Schönheitsideale erobert

hat sind. Ich möchte die Leute hier kennenlernen, ich will sehen, ob sie ebenso schön wie ihr Landsind. Ich möchte mehr Freunde kennenlernen, ich würde dieses Land besuchen, ich möchte dieschönen Burgen besuchen, richtige Meisterwerke, aber auch Symbole eines Landes und eines Volkes,das die Geschichte mit der modernen Zivilisation vereinigt. Es ist ein Modell eines Landes, das seineVergangenheit, in einer immer moderner werdende Gegenwart, nicht vergessen hat. Ich würde in dieErinnerung meines Herzen jedes Bild, das mich beeindruckt hat, hinzufügen, weil ich merke, dassich irgendwie in eine sogenannte Wohnung gelange, wo meine Biographie rekonstruiert wird, wie imHerzen jedes Banater. Ich möchte die Menschen über die Reichtümer Österreichs erzählen. Es gehtnicht um Kunst-und Baudenkmäler dieses Landes. Ich möchte über die Österreicher, über dieMenschen, die in diesem so wunderbaren Land leben, so wunderbar wie ihr Land selbst, reden. Ichglaube, das die Bewohner der Ortschaft merken werden, dass diese Erzählungen auch ihnen gehören,in einer Welt die nachSchönheit und Normalität dürtstet. Nur dadurch behalten sie das Bild eineswunderbaren Österreichs, eines Traumes, eines Paradies in ihrem Herzen.

Cimpoeºu VCimpoeºu VCimpoeºu VCimpoeºu VCimpoeºu Vasilica, Nationalkreis ,,Sãgetãtorul” der begabtesten Schüler inasilica, Nationalkreis ,,Sãgetãtorul” der begabtesten Schüler inasilica, Nationalkreis ,,Sãgetãtorul” der begabtesten Schüler inasilica, Nationalkreis ,,Sãgetãtorul” der begabtesten Schüler inasilica, Nationalkreis ,,Sãgetãtorul” der begabtesten Schüler inLiteraturLiteraturLiteraturLiteraturLiteratur, Filiale Karasch- Severin, Literaturkreis Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºa, Filiale Karasch- Severin, Literaturkreis Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºa, Filiale Karasch- Severin, Literaturkreis Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºa, Filiale Karasch- Severin, Literaturkreis Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºa, Filiale Karasch- Severin, Literaturkreis Berzovia, Grupul ªcolar Industrial Bocºa

O VO VO VO VO VACANÞÃ DE VISACANÞÃ DE VISACANÞÃ DE VISACANÞÃ DE VISACANÞÃ DE VIS

Adesea visez cã voi vizita Europa, cã voi cãlãtori prin multe þãri de care am auzit atâtea ºiatâtea lucruri, dar niciodatã nu le-am vãzut cu ochii mei.

Visele acestea vor deveni cândva realitate ºi voi lupta din rãsputeri sã le îndeplinesc. Primeleþãri în care aº vrea sã merg sunt: Austria, Franþa ºi Grecia.

Austria este o þarã foarte frumoasã în care aº putea sã vizitez Alpii cu minunatele lor masive,Viena unde aº dori sã vãd cele mai vechi clãdiri ºi în special centrul istoric. Aº putea învãþa obiceiurile,tradiþiile acestei minunate þãri ºi poveºtile care încã trãiesc printre ruinele vechilor cetãþi. Aº puteaînvãþa limba germanã, limba oficialã a acestei þari, o limbã atât de dragã mie, pe care din pãcate nu amavut ocazia sã o învãþ ºi aº fi mândrã la întoarcerea în România sau dacã voi merge în orice altã þarã,cã o ºtiu.

De multe ori mã gândesc dacã aº putea sã trãiesc în altã þarã, cu siguranþã cã Austria ar fi unadin ele. Dacã ar fi sã trãiesc o perioadã de timp în Austria mi-ar plãcea sã învãþ cât mai multe tradiþiicare mã fascineazã în fiecare þarã ºi aº cãlãtori prin toatã Austria, sã cunosc oamenii ºi locurile decare mi-aº aminti cu drag la întoarcerea în România ºi cu siguranþã aº lua multe din tradiþii cu mine, înþara mea dragã pe care sã le arãt ºi celor care nu au fost în þara aceasta minunatã.

Asemeni mie, copiii din toate þãrile viseazã sã poatã cãlãtori în lumea întreagã, sã iasã din micullor univers ºi sã cunoascã ce minunãþii ne înconjoarã.

Putem sã înteplinim visurile copiilor organizând excursii în diferite þãri pentru ca ei sã cunoascãlumea, pentru ca viitorul omenirii sã-ºi cunoascã planeta, iar pentru cei mãrinimoºi care deja au organizataceste excursii, copiii le datoreazã toatã stima ºi respectul!

DÃNILÃ MÃDÃLINA, CLASA a VII-a E,DÃNILÃ MÃDÃLINA, CLASA a VII-a E,DÃNILÃ MÃDÃLINA, CLASA a VII-a E,DÃNILÃ MÃDÃLINA, CLASA a VII-a E,DÃNILÃ MÃDÃLINA, CLASA a VII-a E,ªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, Româniaªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, Româniaªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, Româniaªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, Româniaªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, România

Profesor îndrumãtor: Iancu MariaProfesor îndrumãtor: Iancu MariaProfesor îndrumãtor: Iancu MariaProfesor îndrumãtor: Iancu MariaProfesor îndrumãtor: Iancu Maria

EINE TRAUMFERIENEINE TRAUMFERIENEINE TRAUMFERIENEINE TRAUMFERIENEINE TRAUMFERIEN

Ich träume oft davon, dass ich Europa besuchen werde, dass ich durch viele Länder reisenwerde, von denen ich schon so viele Sachen gehört habe, die ich aber noch nie mit eigenen Augengesehen habe.

Diese Träume werden irgendwann Wirklichkeit und ich werde aus Leibeskräften kämpfen umsie zu verwirklichen. Die ersten Länder, die ich besuchen möchte sind: Österreich, Frankreich undGriechenland.

Österreich ist ein sehr schönes Land, in dem ich die Alpen mit ihren wunderbaren Gipfeln


besuchen könnte, Wien, wo ich gerne die ältesten Gebäude sehen möchte und ganz besonders dashistorische Zentrum. Ich könnte die Bräuche und Traditionen dieses wunderbaren Landes erlernen,sowie die Geschichten die noch immer zwischen den Ruinen der alten Burgen leben. Ich könnte diedeutsche Sprache lernen, die ofizielle Sprache dieses Landes, eine Sprache die ich sehr mag, die ichaber leider nicht erlernen konnte weil ich keine Möglichkeit dazu hatte. Ich wäre sehr stolz wenn ichbei der Rückkehr nach Rumänien oder wenn ich in irgend ein anderes Land reise, diese Sprachekenne.

Ich denke oftmals an die Möglichkeit in einem anderen Land zu wohnen und Österreich wäreeins dieser Länder. Wenn ich für eine Zeit in Österreich wohnen würde, würde mir gefallen so vieleTraditionen wie möglich zu lernen, denn die Traditionen faszinieren mich an jedem Land und ich würdedurch ganz Österreich reisen um die Menschen und die Plätze kennenzulernen, an denen ich michsehr gerne bei meiner Rückkehr nach Rumänien erinnern würde und mit Sichercheit würde ich vieleder Traditionen mit mir in mein liebes Land nehmen, Traditionen die ich auch denen zeigen wüde dienoch nie in diesem wunderbaren Land waren. Genau wie ich, träumen die Kinder aus allen Ländern,dass sie in der ganzen Welt reisen können, dass sie aus ihrem kleinen Universum herauskommenund das sie die Wunder die uns umgeben kennenlernen.

Wir können die Wünsche der Kinder erfüllen, indem wir Ausflüge in die verschiedenen Ländermachen, damit die Kinder die Welt kennenlernen, damit die Zukunft der Menschheit ihren Planetenkennenlernt. Die Barmherzigen, die schon solche Ausflüge veranstaltet haben, sind würdig der ganzenAnerkennung und des Repekts.

DÃNILÃ MÃDÃLINADÃNILÃ MÃDÃLINADÃNILÃ MÃDÃLINADÃNILÃ MÃDÃLINADÃNILÃ MÃDÃLINA, Klasse VII E,, Klasse VII E,, Klasse VII E,, Klasse VII E,, Klasse VII E,Die Schule mit dem Klassen I-VIII, „Romul Ladea”Die Schule mit dem Klassen I-VIII, „Romul Ladea”Die Schule mit dem Klassen I-VIII, „Romul Ladea”Die Schule mit dem Klassen I-VIII, „Romul Ladea”Die Schule mit dem Klassen I-VIII, „Romul Ladea”

Orawitz, Kreis Karasch-Severin, Rumänien, Leitender Lehrer: Iancu MariaOrawitz, Kreis Karasch-Severin, Rumänien, Leitender Lehrer: Iancu MariaOrawitz, Kreis Karasch-Severin, Rumänien, Leitender Lehrer: Iancu MariaOrawitz, Kreis Karasch-Severin, Rumänien, Leitender Lehrer: Iancu MariaOrawitz, Kreis Karasch-Severin, Rumänien, Leitender Lehrer: Iancu Maria

GÂNDUL LA EA…GÂNDUL LA EA…GÂNDUL LA EA…GÂNDUL LA EA…GÂNDUL LA EA…

Stau alene ºi privesc...Este o zi cãlduroasã. Un banal ,,De ce nu sunt acum la scãldat, dece nu am apucat-o în goanã spre râu savurând momentul în care priveam albia râului de crystal?!” ºitotuºi prefeream sã stau aievea...zborul cu foºnet de mãtase al fluturilor lucitori ce gãtesc pãmântul,parfumul plin de pasiune al trandafirilor,un tot de feerie!

Iar gându-mi zboarã la un singur lucru, amica mea de departe,cea care a lãsat în urmãminunãþiile locului natal cu un an în urmã.Locuia acum în Austria, presupun cã era pe cât de fericitãposibil acolo, cãci însãmi splendoarea acelui oraº îmi trezea fiori.ªi nu-mi ia mult pânã sã mã gândesccã ar fi frumos sã-i fac o vizitã, îmi doream enorm acest lucru,dar,ar fi minunat! Aveam atâtea sã-ipovestesc!

O vacanþã în Austria?! Aº fi avut o mulþime de lucruri de fãcut acolo,o mulþime de locuride cutreierat cãci Austria este ceva de vis, un regat! Sau chiar sã locuiesc acolo!?...Atâtea minunãþiice mã atrag spre acel loc. Mi-aº fi revãzut scumpa mea amicã ,mi-aº fi fãcut o mulþime de prieteni noi,aº fi mers la o ºcoalã unde cu siguranþã aº fi descoperit multe din secretele lumii, ale vieþii încãnecunoscute, aº fi adoptat un sistem nou al învãþãturii, al educaþiei mele, un alt program, poate multmai plãcut, unul care probabil m-ar fi fãcut sã nu mai pãrãsesc acele þinuturi niciodatã.

Aº fi cunoscut tipuri noi de personae ºi poate cã aº fi fost pusã în anumite situaþii din care sãdesprind trãsãturi noi ale vieþii, din care sã învãþ cum trbuie sã lupt pentru a ajunge la clipa de glorie,pentru a atinge þeluri înalte. Cred cã o astfel de experienþã m-ar fi schimbat mult, în bine!

În faþã-mi un lan de grâu se leagãnã sub adierea blândã a vântului de varã. Un mac singur roþla faþã mã cuprindea atent cu privirea. ,,Sã fi visat?” Nu, însã voinþa puternicã mã fãcea sã cred asta.

ªi bâzâitul sãlbatic al unei albine parcã mã trezeºte. Azurul cerului mi se scãlda prin plete,iar soarele muºcã cu dinþi de foc. Mã ridic brusc ºi-o iau la goanã spre râu. Mã furiºam prin pletelesalciei ce mângâia râul într-o îmbrãþiºare veºnicã.

ªi-odatã ajunsã acolo gândul meu rãmânea doar un vis aburit de dorul purtat acelei fete…,,Saudacã mama mi-ar fi fãcut o surprizã?!...aº fi fost foarte impresionatã!”

ALEXA ANCA, CLASA a VII-a E,ALEXA ANCA, CLASA a VII-a E,ALEXA ANCA, CLASA a VII-a E,ALEXA ANCA, CLASA a VII-a E,ALEXA ANCA, CLASA a VII-a E,ªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, Româniaªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, Româniaªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, Româniaªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, Româniaªcoala cu clasele I-VIII „ROMUL LADEA” Oraviþa, Judeþul Caraº-Severin, România

Profesor îndrumãtor: Iancu MariaProfesor îndrumãtor: Iancu MariaProfesor îndrumãtor: Iancu MariaProfesor îndrumãtor: Iancu MariaProfesor îndrumãtor: Iancu Maria


DER GEDANKE AN IHR...DER GEDANKE AN IHR...DER GEDANKE AN IHR...DER GEDANKE AN IHR...DER GEDANKE AN IHR...

Untätig sitze ich und schaue... Es ist ein warmer Tag. Ein einfaches „Warum bin ich jetzt nichtbeim Baden, weshalb bin ich nicht Richtung Fluss gelaufen um den Moment, als ich is kristallreineFlussbett schaue, zu genießen ?!” und immer noch lieber bleibe ich tatsächtlich... der seidendraschelnde Flug der Schmetterlinge die die Erde schmücken, der leidenschaftliche Duft der Rosen,ein Märchenhaftes all !

Und mein Gedanke fliegt zu einer einzigen Sache, meine Freundin aus der Ferne, die dieSehenswürdigkeiten der Heimat mit einem Jahr zuvor verließ. Sie wohnte in Österreich, annehmenddas sie so glücklich wie möglich war, weil eben weckte die Pracht der Stadt das Gruseln in mir. Undes nahm mir nicht viel dabei mir zu denken, dass es schön wäre ihr einen Besuch abzustatten, ichwünschte mir gewaltig diese Sache, doch, es wäre wunderbar! Ich hatte ihr soviel zu erzählen!

Ferien in Österreich ?! Ich hätte dort eine Menge Sachen tun können, eine Menge Plätzedurchwandern, denn Österreich ist ein Traum, ein Königreich! Oder sogar dort leben !?... SovieleWunder ziehen mich an diesen Ort. Ich hätte meine liebe Freundin wiedergesehen, hätte mir eineMenge neue Freunde machen können, hätte in eine Schule gehen können, wo ich mit Sicherheit vieleder Weltgeheimnisse entdecken hätte können, Unbekannte des Lebens, hätte ein neues Lehrsystemangenommen, für meine Bildung, ein anderes Programm, viel schöner vielleicht, eins das mit Sicherheitmich nicht mehr von diesem Land fortließ.

Ich hätte neue Menschen kennenlernen können und vielleicht hätte ich mich in einigen Lagenbefinden müssen aus denen ich neue Funktionen des Lebens lösen sollte, aus die ich einiges übermeinen Kampf für die Sternstunde lernen konnte, um höhere Ziele zu erreichen. Ich bin überzeugt,dass so eine Erfahrung mich in etwas besseres verändert hätte !

Vor mir ein Weizenfeld, wiegt sich unter dem sanften Atem des Sommerwindes. Eine einzigeMohnblume, mit rotem Gesicht hat mich mit ihrem sorgfältigen Blick eingeschlossen. „Hätte ichgeträumt?” Nein, nur der feste Wille machte mich daran zu glauben.

Es scheint, dass das wilde summen einer Biene mich weckt. Das Himmelblau badet durchmeine Haare und die Sonne beißt mit Feuerzähnen. Ich stehe plötzlich auf und fliehe zum Fluss. Ichschlich mich durch die Haare der Weide, die den Fluss mit einer ewigen Umarmung streichelte.

Und einmal dort angekommen, mein Gedanke blieb nur ein verschleierter Traum um dieSehnsucht die ich diesem Mädchen trug.... Oder wenn Mutter mir eine Überraschung machte ?!...wäre ich sehr beeindruckt gewesen!”

Alexa Anca, Klasse VII E,Alexa Anca, Klasse VII E,Alexa Anca, Klasse VII E,Alexa Anca, Klasse VII E,Alexa Anca, Klasse VII E,Schule mit den Klassen I-VIII „Romul Ladea” Orawitz, Kreis Karasch-Severin,Schule mit den Klassen I-VIII „Romul Ladea” Orawitz, Kreis Karasch-Severin,Schule mit den Klassen I-VIII „Romul Ladea” Orawitz, Kreis Karasch-Severin,Schule mit den Klassen I-VIII „Romul Ladea” Orawitz, Kreis Karasch-Severin,Schule mit den Klassen I-VIII „Romul Ladea” Orawitz, Kreis Karasch-Severin,

Rumänien, Leitender Lehrer: Iancu MariaRumänien, Leitender Lehrer: Iancu MariaRumänien, Leitender Lehrer: Iancu MariaRumänien, Leitender Lehrer: Iancu MariaRumänien, Leitender Lehrer: Iancu Maria

BANABANABANABANABANATUL, MICA NOASTRÃ AUSTRIETUL, MICA NOASTRÃ AUSTRIETUL, MICA NOASTRÃ AUSTRIETUL, MICA NOASTRÃ AUSTRIETUL, MICA NOASTRÃ AUSTRIE

De ce oare eu iubesc Austria, mã întreb adeseori. Fiindcã este aºa de frumoasã, totul este aºade frumos. E o þarã model de frumuseþe. E o þarã care seamãnã cu Banatul, regiunea noastrã, pecare-l iubesc mult fiindcã trãiesc în el ºi în care m-am întors dupã ce am fãcut un an de ºcoalã înSpania. Îmi place curãþenia din Austria, totul este proaspãt ºi pur, iar impresia generalã este a unuicolþ de rai, þinând cont de organizarea mediului, parcuri, peisaje, flori, ornamentaþie. Natura reînvie totaºa de frumoasã cum este ºi în Banat. Lumea pãdurii este una aproape fantasticã, ai impresiaimaginarului, a unui vis. E o þarã pe care o ai deja în adâncul fiinþei, ca un vis.

Ce mã învaþã aceastã þarã cu o frumuseþe spectacularã este sã preþuiesc þi sã respect naturaºi spiritul ei. Îmi dau seama cã prin acest ,,environnement” resimþim faptul cã, noi, oamenii suntem ofamilie, prin faptul cã ne-am nãsut într-un paradis al lui Adam ºi al Evei, dupã care tânji, pe care-lvisãm, care este ascuns în sufletul nostru.

Dacã aº merge în Austria aº merge sã vãd o lume pe care am pãrãsit-o pentru a ajunge înBanat. Aº desoperi frumoasele peisaje montane care ne leagã .E un þinut al amintirilor frumoase pecare nu le uiþi niciodatã.

Dacã aº merge în Austria aº gãsi multe lucruri de descoperit, nu doar frumuseþe. Aº fi foarteatentã la ele. Aº privi Austria cu un ochi îndrãgostit ºi foarte setos de cunoaºtere.

Austria este o þarã a visurilor, comparabilã cu Banatul nostru în care trãim cu dragoste ºi ,,dor”….


BANABANABANABANABANATTTTT, ÖSTERREICH, UNSERE KLEINE, ÖSTERREICH, UNSERE KLEINE, ÖSTERREICH, UNSERE KLEINE, ÖSTERREICH, UNSERE KLEINE, ÖSTERREICH, UNSERE KLEINE

Warum ich Österreich liebe, frage ich mich oft. Weil es so schön ist, ist alles so schön sein. Schönheitist ein Modell Landes. Es ist ein Land, das Banat, unserer Region, die ich sehr liebe, weil sie die in ihrleben und ich kehrte nach einem Jahr der Schule habe ich in Spanien erinnert. Ich mag die Sauberkeitvon Österreich, alles ist frisch und rein, und der Gesamteindruck ist eine Ecke des Paradieses, unterBerücksichtigung der Umwelt-Organisation, Parks, Landschaften, Blumen-Ornament. Natur belebtalle so schön wie im Banat. Forest ist ein fast Fantasy-Welt, denkt man Phantasie, ein Traum. Es istein Land, das bereits tief, wie ein Traum.

Was ich gelernt habe dieses wunderschöne Land mit spektakulärer ist zu lieben und zu derNatur und ihren Geist zu respektieren. Ich erkenne, dass durch diese “Environnement” fühlen, dasswir Menschen eine Familie sind, dass wir in nãsut ein Paradies von Adam und Eva, nach dem Hunger,träumen Sie, welche ist verborgen in unseren Seelen.

Wenn ich gehe nach Österreich gehe ich in eine Welt, die ich im Banat nach links zu sehen. Ichdesoperi schönen Berglandschaft, die uns verbindet. Es ist ein Land der schönen Erinnerungen, dieSie nie vergessen machen.

Wenn ich gehe in Österreich finde ich viele Dinge zu finden, nicht nur Schönheit. Ich würdeihnen sehr nahe sein. Ich würde gerne für Österreich mit einem Auge und sehr wissensdurstig.Österreich ist ein Land der Träume, Miss Banat vergleichbar mit unserer Liebe, und wir leben in“dor”...

Bejan SebastianBejan SebastianBejan SebastianBejan SebastianBejan SebastianBerzovia, Membru în cercul ,, Mircea Sântimbreanu”Berzovia, Membru în cercul ,, Mircea Sântimbreanu”Berzovia, Membru în cercul ,, Mircea Sântimbreanu”Berzovia, Membru în cercul ,, Mircea Sântimbreanu”Berzovia, Membru în cercul ,, Mircea Sântimbreanu”

Elev în clasa a VII-a la ªcoala cu clasele I-VIII BerzoviaElev în clasa a VII-a la ªcoala cu clasele I-VIII BerzoviaElev în clasa a VII-a la ªcoala cu clasele I-VIII BerzoviaElev în clasa a VII-a la ªcoala cu clasele I-VIII BerzoviaElev în clasa a VII-a la ªcoala cu clasele I-VIII BerzoviaProf. coord. Cãlin Chincea,Prof. coord. Cãlin Chincea,Prof. coord. Cãlin Chincea,Prof. coord. Cãlin Chincea,Prof. coord. Cãlin Chincea,

Poate ar trebui ca oricine se îndreaptãcãtre profesia de dascãl sã reflecteze asupraînsemnãrilor „despre educaþie” ale celui care afost ALBERT„EINSTEIN, considerat cel maimare geniu al umanitãþii.

Reflecþiile sale au în vedere sistemul deînvãþãmânt în genere, rolul dascãlului în educaþie,rolul ºcolii ºi al societãþii în devenireapersonalitãþii, metode ºi mijloace pentru educaþie.Ceea ce ar trebui sã însemne toate acestea ,reprezintã depãºirea faþã de ceea ce exista întimpul în care marele fizician a parcurs pe timpulºcolaritãþii. Pentru A. Einstein, ºcoala ºi sistemulde educaþie erau cuprinse de o rigiditateintelectualã, instrumente pentru transmiterea uneicantitãþi maxime de cunoºtinþe cãtre tânãrageneraþie.

Dascãlii erau priviþi drept „sergenþi deinstrucþie”, unul dintre aceºtia adresându-i: „N-osã fie nimic de capul tãu, Einstein”. Mai mult,pentru cã nu prefera sã toceascã pe dinafarã,cum procedau cei mai mulþi dintre colegii sãi, s-aînscris la un Institut de tehnologie din Zurich, fãrãsa-ºi fi luat diploma de liceu. Iar ca student a fosttot mediocru, deoarece îl irita programa de studiiºi evita sala de lecturã, încercând sã-ºi urmezepropriile interese ºtiinþifice. A terminat facultatea

ÎNSEMNÃRI DESPRE EDUCAÞIE

numai datoritã prietenului sãu, Marcel Grossman,care frecventa cursurile ºi-i punea la dispoziþienotiþele. Mai târziu avea sã noteze „îmi amintescanii de studenþie. El – studentul ireproºabil, iar eu, dezordonatul ºi visãtorul. El în termeni buni cuprofesorii, eu , un paria nemulþumit ºi prea puþiniubit”.

Pornind de la o asemenea trãire, pesteani A. Einstein a dorit sã se lase, pentru cei caretrebuia sã-i pregãteascã pe tineri, câteva reflecþii.ªcoala trebuie sã serveascã vieþii, ea trebuindsã dezvolte la tineri calitãþi ºi capacitãþi, careprezintã valoare pentru bunã starea obºtei, altfel,„cunoºtinþele sunt ceva mort”. Iar cea maiimportantã metodã de educaþie este aceea „dea-l antrena pe tânãr într-o activitate efectivã”.Numai astfel tânãrul are plãcerea de a munci înºcoala, numai astfel el preferã activitatea înºcoalã, zilelor de vacanþã.

ªcoala ºi educatorul „trebuie sã sefereascã de a folosi metoda facilã aþâþãrii ambiþieiindividuale spre a-i face pe copii silitori laînvãþãturã”.

Dascãlii nu mai trebuie sã predice tinerilorcã succesul este scopul vieþii, deoarece un omde succes primeºte mult de la semenii sãi, încomparaþie cu ceea ce el oferã. „Valoarea unui


om trebuie vãzutã în ceea ce dã, ºi nu în ceea cee capabil sã primeascã”.

Metodele fricii, forþei ºi autoritãþii artificiale,erau pentru fizician considerate ca fiind lucrul celmai rãu pentru o ºcoalã, deoarece „un asemeneatratament distruge sentimentele sãnãtoase,sinceritatea ºi încrederea în sine a tânãrului. Eaproduce supusul umil”.

Dorind ca ºcoala sã fie scutitã de acestrãu, A.Einstein îndemna: „Daþi în mânaeducatorului cât mai puþine mãsuri coercitive cuputinþã, astfel încât singura sursã a respectuluitinerilor faþã de el sã fie calitãþile lui umane ºiintelectuale”.

Pentru cã avea drept þel sã vorbeascãtuturor în acelaºi fel „fie cã-i vorba de gunoier, oride rectorul Universitãþii”, destinul nu l-a lãsatnepedepsit. „Ca sã mã pedepseascã pentrudispreþul meu faþã de autoritãþi, soarta a fãcut dinmine o autoritate”.

ªcoala, în viziunea marelui fizician trebuiesã-i cãlãuzeascã pe tineri spre domeniileimportante ale societãþii ºi sã dezvolte dorinþa

Aºteptatã cu interes de întreg mapamondul,Conferinþa Naþiunilor Unite de la Copenhaga, reprezintãrezultatul a doi ani de discuþii privind elaborarea uneinoi Convenþii a Naþiunilor Unite privind schimbarileclimatice care sã înlocuiascã Protocolul de la Kyoto,la sfârºitul lui 2012, atunci când va lua sfârºit primaperioada de angajament. Speranþa celor peste 190 destate care vor participa, la sfîrºitul anului 2009, laaceastã conferinþã se leaga de limitarea schimbãrilorclimatice. Marile aºteptãri, deopotrivã pentru þãriledezvoltate cât ºi pentru cele în curs de dezvoltare, i-adeterminat pe reprezentanþii mass-media sã o intitulezesummit-ul ºi HOPENHAGA.

Yvo de Boer, ºeful Secretariatului ONU pentruSchimbãri Climatice, a punctat elementele necesarepentru ajungerea la cifre ºi mãsuri concrete privindreducerile de emisii ºi fondurile alocate acestui scop,la Copenhaga. Mai precis, þãrile dezvoltate trebuie sãstabileascã þinte ferme pentru reducerea semnificativãa emisiilor pânã în 2020, în timp ce þãrile în curs dedezvoltare trebuie sã prezinte mãsuri pentru stopareacreºterii emisiilor la un nivel inferior unui scenariu încare activitãþile lor economice nu suferã nicioschimbare. In plus þãrile bogate vor trebui sã asigureasistenþa financiarã pe termen lung celor mai sãrace,infiinþând, totodatã, un fond de 10 miliarde de euro princare acestea sã fie ajutate sã se adapteze laconsecinþele iminente ale schimbãrilor climatice.

Comisia Europeanã, care va fi reprezentatãprin Preºedintele Jose Manuel Barosso, doreºte ca

„Hopenhaga” speranþa omenirii pentru dezvoltare durabilã

statele participante la conferinþa de la Copenhaga sãse punã de acord asupra unui text simplu ºi clar caresã devinã obligatoriu în toate statele, reflectândresponsabilitãþi comune dar diferenþiate. Acordul de laCopenhaga ar trebui sã acopere toate elementele cheieale viitorului tratat, sã stabileascã o procedurã ºi untermen limitã în 2010 pentru încheierea acestuia ºi sãincludã o formulã de “lansare rapida” care sã permitãimplementarea imediatã a anumitor acþiuni, în specialacordarea de sprijin financiar þãrilor mai putindezvoltate.

Uniunea Europeanã doreste un acordcuprinzãtor care sã împiedice schimbãrile climaticepericuloase prin limitarea incãlzirii globale la cel mult 2grade Celsius peste temperatura din perioada pre-industrialã.

Copenhaga nu va marca sfârºitul unui proces,ci mai degrabã ar putea stabili un cadru legal pentrucontinuarea unor negocieri mai detaliate pe parcursulanului 2010. Pornindu-se de la constatarea ca, la sfâr-situl primului deceniu al secolului XXI, dupa o tranziþieprelungitã ºi traumatizantã la democraþia pluralistã ºieconomia de piaþã, România mai are de recuperatdecalaje considerabile faþã de celelalte state membreale Uniunii Europene, simultan cu însuºirea ºi trans-punerea în practicã a principiilor ºi practicilor dezvoltariidurabile în contextul globalizãrii. Cu toate progreselerealizate în ultimii ani, este o realitate ca România areîncã o economie bazatã pe consumul intensiv deresurse, o societate ºi o administraþie aflate încã în

acestora de a desfãºura cu succes o activitate.Numai astfel ea va dobândi „o înaltã stimã în ochiitinerei generaþii” ºi sarcinile primite de ea vor fiprimite ca un dar. „Personal-scrie autorul-amcunoscut copii care preferau vacanþei zilelepetrecute la ºcoalã”.

Însã o asemenea ºcoalã cere caeducatorul sã fie un artist în domeniul sãu. Pentruaceasta sunt necesare douã condiþii: caeducatorii sã fie crescuþi în astfel de ºcoli ºi sãaibã o mare libertate „în alegerea materialului ceurmeazã a fi predat ºi a metodelor de predare.Cãci ºi pentru el forþa ºi presiunea exterioarã ucidplãcerea muncii de calitate”.

ªcoala trebuie sã serveascã vieþii, eatrebuie sã însemne altceva. „ªcoala trebuie sãurmãreascã tot timpul ca tânãrul sã pãrãseascãbãncile ei nu ca un specialist, ci ca o personalitatearmonioasã”.

Prof. Constantin NicolaescuProf. Constantin NicolaescuProf. Constantin NicolaescuProf. Constantin NicolaescuProf. Constantin NicolaescuINSPECTOR ªCOLAR GENERALINSPECTOR ªCOLAR GENERALINSPECTOR ªCOLAR GENERALINSPECTOR ªCOLAR GENERALINSPECTOR ªCOLAR GENERAL

ADJUNCTADJUNCTADJUNCTADJUNCTADJUNCTªcoala caraº-severineanã, (2004)ªcoala caraº-severineanã, (2004)ªcoala caraº-severineanã, (2004)ªcoala caraº-severineanã, (2004)ªcoala caraº-severineanã, (2004)


cãutarea unei viziuni unitare ºi un capital natural afectatde riscul unor deteriorãri ce pot deveni ireversibile.

România a elaborat o Strategie Naþionalã princare stabileºte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil ºi realist, la modelul dedezvoltare generator de valoare adaugatã înaltã, pro-pulsat de interesul pentru cunoaºtere ºi inovare, orientatspre îmbunãtãþirea continuã a calitãþii vieþii oamenilorºi a relaþiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Conceptul de dezvoltare durabilã desemneazãtotalitatea formelor ºi metodelor de dezvoltare socio-economicã, al cãror fundament îl reprezintã în primulrând asigurarea unui echilibru între aceste sistemesocio-economice ºi elementele capitalului natural. Ceamai cunoscutã definiþie a dezvoltãrii durabile este cusiguranþã cea datã de Comisia Mondialã pentru Mediuºi Dezvoltare (WCED) în raportul “Viitorul nostrumcomun”, cunoscut ºi sub numele de RaportulBrundtland: “dezvoltarea durabilã este dezvoltarea careurmãreºte satisfacerea nevoile prezentului, fãrã acompromite posibilitatea generaþiilor viitoare de a-ºisatisface propriile nevoi”.

Dezvoltarea durabilã urmareºte ºi încearcã sãgãseascã un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilorîn orice situaþie în care se regãseºte un raport de tipulom/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurãtor,economic sau social. Deºi iniþial dezvoltarea durabilãs-a vrut a fi o soluþie la criza ecologicã determinatã deintensa exploatare industrialã a resurselor ºi degradareacontinuã a mediului ºi cautã în primul rând prezervareacalitãþii mediului înconjurãtor, în prezent conceptul s-aextins asupra calitãþii vieþii în complexitatea sa, ºi subaspect economic ºi social. Obiect al dezvoltãrii durabileeste acum ºi preocuparea pentru dreptate ºi echitateîntre state, nu numai între generaþii.

Scurt istoric al dezvoltãrii durabileScurt istoric al dezvoltãrii durabileScurt istoric al dezvoltãrii durabileScurt istoric al dezvoltãrii durabileScurt istoric al dezvoltãrii durabileConceptul a fost legat iniþial de problemele de

mediu ºi de criza resurselor naturale, în special a celorlegate de energie de acum 30 de ani. Termenul însuþieste foarte recent ºi s-a impus în vara lui 1992, dupãConferinþa privind mediul ºi dezvoltarea, organizatã deNaþiunile Unite la Rio de Janeiro. Durabilitatea pleacãde la ideea cã activitaþile umane sunt dependente demediul înconjurator ºi de resurse.

Sãnãtatea, siguranþa socialã ºi stabilitateaeconomicã a societãþii sunt esenþiale în definireacalitãþii vieþii. Discuþiile de la care s-a ajuns ladezvoltarea durabilã au pornit la începutul anilor 70. In1972, Conferinþa privind Mediul care a avut loc laStockholm a pus pentru prima datã în mod seriosproblema deteriorãrii mediului înconjurãtor în urmaactivitãþilor umane, ceea ce pune în pericol însuºi viitorulomenirii. In 1983, îsi începe activitatea ComisiaMondialã pentru Mediu ºi Dezvoltare (WCED), condusãde Gro Bruntland, dupã o rezoluþie adoptatã deAdunarea Generalã a Naþiunilor Unite.

Doi ani mai târziu, este descoperitã gaura dinstratul de ozon de deasupra Antarcticii ºi, prin Convenþiade la Viena se încearcã gãsirea unor soluþii pentrureducerea consumului de substanþe care dãuneazãstratului protector de ozon care înconjoarã planeta. In

1986, la un an dupa catastrofa de la Cernobâl, apareaºa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul“Viitorul nostru comun” care da ºi cea mai citatã definiþiea dezvoltãrii durabile (“sustainable development”):“Dezvoltarea durabilã este cea care urmãreºte nevoileprezentului, fãrã a compromite posibilitatea generaþiilorviitoare de a-ºi satisface nevoile lor”. Totodatã, Raportuladmitea cã dezvoltarea economica nu poate fi opritã,dar cã strategiile trebuie schimbate astfel încât sã sepotriveascã cu limitele ecologice oferite de mediulinconjurãtor ºi de resursele planetei. In finalul raportului,comisia susþinea necesitatea organizãrii unei conferinþeinternaþionale asupra dezvoltãrii durabile. Astfel, în1992, are loc la Rio de Janeiro “Summit-ul Pãmântului”,la care au participat reprezentanþi din aproximativ 170de state. In urma intâlnirii, au fost adoptate mai multeconvenþii, referitoare la schimbãrile de clima (reducereaemisiilor de metan ºi dioxid de carbon), diversitateabiologicã (conservarea speciilor) ºi stoparea defriºãrilormasive. De asemenea, s-a stabilit un plan de susþinerea dezvoltãrii durabile, Agenda 21.

La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002,a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvol-tarea durabilã. Fiecare dintre noi, conºtient sau nu,putem contribui la dezvoltarea durabilã. De fapt, putemspune ca avem o gândire durabilã atunci când aruncãmdeºeurile din plastic sau hârtie în locurile specialamenajate. Recuperarea deseurilor menajere va deveni,probabil, aproape un reflex ºi în rândul românilor, dareste un proces de duratã. Sã nu uitãm cã dezvoltareadurabilã este, de asemenea, un concept foarte “tânãr”.Printre blocuri au început sã fie amplasate containerepentru colectarea selectiva a deºeurilor – sticla, plastic,hârtie - o iniþiativã laudabilã care nu stricã sã fie reluatã.La nivel industrial, lucrurile s-au miºcat mult mairepede. Astfel, multe fabrici folosesc deºeuri dreptcombustibil, iar în anumite localitãþi se încearcaimplementarea unor sisteme de încalzire casnica pebaza arderii deºeurilor. Companiile sunt primele careau conºtientizat importanþa economicã (dar ºi ecolo-gicã) a recuperãrii ºi refolosirii deºeurilor.

Lester Brown atragea atenþia, în lucrarea“Planul B 2.0” asupra conflictului dintre civilizaþiaindustrialã ºi mediul ambiant ºi mentioneazã douãaspecte: tendinþa de epuizare a resurselor naturale deenergie, de materii prime ºi de hranã, sau consumareacelor regenerabile într-un ritm superior capacitãþii lorde regenerare ºi deteriorarea fizicã ºi poluarea factorilorde mediu: apa, aer, sol. In acest context, el puncteazãimportanþa reciclarii deºeurilor. Lester R. Brown a creatin 1974 “Worldwatch Institute” ºi este promotorul unorserii de studii, materializate în rapoartele anuale privindprogresele pe calea structurãrii unei societãþi durabile:“Starea lumii” sau “Semne vitale”. “O societate dura-bila, spune el, este cea care isi modeleaza sistemuleconomic ºi social astfel încât resursele naturale ºisistemele de suport ale vieþii sã fie menþinute”.

Strategia României în domeniul dezvoltãrii durabileStrategia României în domeniul dezvoltãrii durabileStrategia României în domeniul dezvoltãrii durabileStrategia României în domeniul dezvoltãrii durabileStrategia României în domeniul dezvoltãrii durabileElementul definitoriu al acestei Strategii

Naþionale este racordarea deplinã a României la o nouã


filosofie a dezvoltãrii, proprie Uniunii Europene ºi largîmpãrtãºitã pe plan mondial – cea a dezvoltãrii durabile.

Ca orientare generalã, strategia vizeazãrealizarea urmãtoarelor obiective strategice pe termenscurt, mediu ºi lung:o Orizont 2013: Încorporarea organicã a principiilorOrizont 2013: Încorporarea organicã a principiilorOrizont 2013: Încorporarea organicã a principiilorOrizont 2013: Încorporarea organicã a principiilorOrizont 2013: Încorporarea organicã a principiilorºi practicilor dezvoltãrii durabile în ansamblulºi practicilor dezvoltãrii durabile în ansamblulºi practicilor dezvoltãrii durabile în ansamblulºi practicilor dezvoltãrii durabile în ansamblulºi practicilor dezvoltãrii durabile în ansamblulprogramelor ºi politicilor publice ale României caprogramelor ºi politicilor publice ale României caprogramelor ºi politicilor publice ale României caprogramelor ºi politicilor publice ale României caprogramelor ºi politicilor publice ale României castat membru al UE.stat membru al UE.stat membru al UE.stat membru al UE.stat membru al UE.o Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual alOrizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual alOrizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual alOrizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual alOrizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual alþãrilor Uniunii Europene la principalii indicatori aiþãrilor Uniunii Europene la principalii indicatori aiþãrilor Uniunii Europene la principalii indicatori aiþãrilor Uniunii Europene la principalii indicatori aiþãrilor Uniunii Europene la principalii indicatori aidezvoltãrii durabile.dezvoltãrii durabile.dezvoltãrii durabile.dezvoltãrii durabile.dezvoltãrii durabile.o Orizont 2030: Apropierea semnif icat ivã aOrizont 2030: Apropierea semnif icat ivã aOrizont 2030: Apropierea semnif icat ivã aOrizont 2030: Apropierea semnif icat ivã aOrizont 2030: Apropierea semnif icat ivã aRomâniei de nivelul mediu din acel an al þãrilorRomâniei de nivelul mediu din acel an al þãrilorRomâniei de nivelul mediu din acel an al þãrilorRomâniei de nivelul mediu din acel an al þãrilorRomâniei de nivelul mediu din acel an al þãrilormembre ale UE din punctul de vedere al indica-membre ale UE din punctul de vedere al indica-membre ale UE din punctul de vedere al indica-membre ale UE din punctul de vedere al indica-membre ale UE din punctul de vedere al indica-torilor dezvoltãrii durabile.torilor dezvoltãrii durabile.torilor dezvoltãrii durabile.torilor dezvoltãrii durabile.torilor dezvoltãrii durabile.

Tratatul de Aderare România – Uniunea Euro-peana, semnat la 25 aprilie 2005, ºi protocoaleleanexate cuprind angajamentele concrete ale Românieide transpunere în practicã a întregului acquis comunitarºi prevãd unele decalãri ale termenelor de implementareale unor obligaþii de mediu (pânã în 2015 pentru insta-laþiile industriale cu grad ridicat ºi complex de poluare,pânã la 16 iulie 2017 pentru depozitele municipal dedeºeuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane dealimentare cu apã potabilã ºi tratare a apelor uzate).

Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2013 (PND)reprezintã documentul de planificare strategica ºiprogramare financiarã multianualã care orienteazã ºistimuleazã dezvoltarea economicã ºi socialã a þãrii înconcordanþã cu principiile Politicii de Coeziune a UniuniiEuropene. Planul stabileste drept obiectiv globalreducerea cât mai rapidã a disparitãþilor de dezvoltaresocio-economicã dintre România ºi celelalte statemembre ale Uniunii Europene ºi detaliazã obiectivelespecifice ale procesului pe 6 direcþii prioritare careintegreazã direct ºi/sau indirect cerinþele dezvoltãriidurabile pe termen scurt ºi mediu:• Obiectivul creºterii competitivitãþii ºi dezvoltãriieconomiei bazate pe cunoaºtere include, ca una dintreprincipalele subprioritãþi, îmbunãtãþirea eficienþeienergetice ºi valorificarea resurselor regenerabile deenergie în vederea reducerii efectelor schimbãrilorclimatice;• Aducerea la standarde europene a infrastructurii debazã cu accent pe dezvoltarea durabilã a infrastructuriiºi mijloacelor de transport prin reducerea impactuluiasupra mediului, promovarea transportului intermodal,îmbunãþirea siguranþei traficului si protecþia elementelorcritice de infrastructura;• Prioritatea privind protecþia ºi îmbunãtãþirea calitãþiimediului prevede îmbunãtaþirea standardelor de viaþãpe baza asigurãrii serviciilor de utilitãþi publice, înspecial în ceea ce priveºte gestionarea apei ºi deºe-urilor; îmbunatãþirea sistemelor sectoriale ºi regionaleale managementului de mediu; conservarea biodiver-sitãþii; reconstrucþia ecologicã; prevenirea riscurilor ºiintervenþia în cazul unor calamitãþi naturale;• Perfecþionarea ºi utilizarea mai eficientã a capitaluluiuman are în vedere promovarea incluziunii sociale ºiîntãrirea capacitaþii administrative pentru dezvoltarea

unei pieþe a muncii moderne si flexibile, îmbunãtãþirearelevanþei sistemului de educaþie ºi formare profesio-nalã pentru ocuparea forþei de munca, stimulareaculturii antreprenoriale;• Dezvoltarea economiei rurale ºi cresterea produc-tivitãþii în sectorul agricol, silvic ºi piscicol conþineprevederi privind utilizarea raþionala a fondului funciar,reabilitarea ecologica a unor terenuri degradate sau po-luate, siguranþa alimentarã, bunãstarea animalelor,încurajarea acvaculturii în zonele costiere;• Obiectivul de diminuare a disparitãþilor de dezvoltareîntre regiuni ºi în interiorul acestora are în vedere, printrealtele, îmbunãtãþirea performanþei administrative ºi ainfrastructurii publice locale, protecþia patrimoniuluinatural ºi cultural, dezvoltarea ruralã integratã,regenerarea zonelor urbane afectate de restructurareaindustrialã, consolidarea mediului de afaceri ºipromovarea inovãrii. Sunt prevãzute, de asemenea,acþiuni în domeniul cooperarii transfrontaliere, trans-naþionale ºi interregionale în vederea integrarii socio-economice a zonelor de graniþã ºi cresterea accesi-bilitãþii regiunilor României în cadrul teritoriului UE.

Programarea financiarã a Planului Naþional deDezvoltare 2007-2013 estimeazã investiþiile necesare,eºalonate pe ani, în valoare totala de circa 58,67miliarde euro. Cadrul Strategic Naþional de Referinþã2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeanã la25 iunie 2007, stabileºte prioritãþile de intervenþie aleInstrumentelor Structurale ale UE (Fondul Europeande Dezvoltare Regionala, Fondul Social European ºiFondul de Coeziune) în cadrul politicii de coeziuneeconomicã ºi socialã ºi face legatura între prioritaþilePlanului Naþional de Dezvoltare 2007-2013 ºi cele aleUE stabilite prin Orientãrile Strategice Comunitareprivind Coeziunea 2007-2013 ºi Strategia Lisabonarevizuitã. CSNR prezintã situaþia socio-economicã aRomâniei la momentul aderãrii, analiza punctelor tariºi slabe, oportunitãþilor ºi ameninþãrilor (SWOT),viziunea strategicã ºi sinteza Programelor OperaþionaleSectoriale (POS) ºi Programului Operaþional Regional(POR) ce urmeaza a fi implementate în cadrulobiectivului Convergenþã.

Calea de urmat: o soluþie integratãCalea de urmat: o soluþie integratãCalea de urmat: o soluþie integratãCalea de urmat: o soluþie integratãCalea de urmat: o soluþie integratãCalea de urmat pentru România, ca stat mem-

bru UE, este o politicã integratã privind energia ºi schim-bãrile climatice, întrucât arderea combustibililor fosilipentru obþinerea energiei este principalul factor deter-minant al schimbãrilor climatice. Liderii UE au aprobato astfel de politicã încã din martie 2007. Aceastademonstreazã cã, pe plan internaþional, UE joacã unrol central în combaterea schimbãrilor climatice ºi, înacelaºi timp, pregãteºte calea pentru sporireasiguranþei aprovizionãrii ºi creºterea competitivitãþii UE.

O politicã integratã privind energia ºi schim-bãrile climatice semnaleazã lansarea unei noi revoluþiiindustriale care sã transforme modalitãþile de producereºi utilizare a energiei, precum ºi tipurile de energie utili-zate. Obiectivul este acela de a face progrese cãtre oeconomie care respectã climatul, bazatã pe combinareatehnologiilor ºi surselor de energie sãrace în emisii decarbon.


Pentru a limita încãlzirea globalã la 2°C, creº-terea emisiilor globale de gaze cu efect de serã trebuiesã înceteze în urmãtorii 10 - 15 ani, iar apoi acesteatrebuie reduse pânã în anul 2050 la aproximativ jumã-tate din nivelul înregistrat în 1990. UE încearcã sã ob-þinã un nou acord global pentru atingerea acestorobiective. Ca prim pas, UE considerã cã stateleindustrializate ar trebui sã reducã în mod colectiv pânãîn 2020 emisiile de gaze cu efect de serã ale acestoracu 30% sub nivelul înregistrat în 1990. De asemenea,statele în curs de dezvoltare, precum China ºi India,vor trebui sã înceapã sã limiteze creºterea propriiloremisii.

Pentru a sublinia determinarea sa ºi pentru ada un exemplu de urmat partenerilor sãi, UE a convenitsã reducã emisiile sale de gaze cu efect de serã cucel puþin 20% pânã în anul 2020, indiferent care vor fiacþiunile altor state. UE îºi propune sã realizezeaceastã reducere prin acþiuni programate în cadrul noiipolitici integrate privind energia ºi schimbãrile climatice,care se vor alinia mãsurilor existente deja.

Elementul fundamental al strategiei UE decombatere a schimbãrilor climatice este schema UEde comercializare a emisiilor (UE ETS), lansatã înianuarie 2005. Aceasta schemã reprezintã primulsistem internaþional de comercializare a emisiilor deCO2 ºi a devenit forþa motrice din spatele expansiuniirapide a comerþului cu carbon din întreaga lume.Comercializarea cu emisii contribuie la garantarea cãreducerea emisiilor se realizeazã în cel mai rentabilmod posibil. UE ETS acoperã la ora actualã 11 600 deinstalaþii din sectorul energetic ºi cel industrial caresunt responsabile în mod colectiv pentru aproapejumãtate din totalul emisiilor de CO2 din UE. Atribuindun cost emisiilor de carbon eliberate de acesteinstalaþii, schema creeazã un stimulent permanentpentru societãþile participante sã îºi reducã emisiilecât mai mult cu putinþã.

Conform schemei, autoritãþile naþionale din fie-care stat UE alocã un numãr de cote de emisii fiecãreiinstalaþii. Plafonul maxim, sau limita numãrului totalde cote creeazã insuficienþa necesarã pentru ca piaþasã poatã funcþiona. Societãþile care îºi pãstreazã emi-siile sub nivelul cotelor alocate pot sã vândã cotele decare nu au nevoie. Cele care întâmpinã dificultãþi înrespectarea cotelor atribuite trebuie, fie sã ia mãsuride reducere a propriilor emisii (de exemplu, investindîn tehnologii mai eficiente sau folosind surse de energiemai sãrace în emisii de carbon), fie sã cumpere cotesuplimentare pe piaþã – plãtind efectiv o altã societateca sã îndeplineascã în locul lor obligaþia de reducere aemisiilor.

Societãþilor vizate de schema UE ETS li sepermite sã utilizeze credite de emisii generate deproiecte de reducere a emisiilor în þãri din afara UE.Aceasta se efectueazã în cadrul Protocolului de laKyoto cu ajutorul mecanismului de dezvoltarenepoluantã (CDM) ºi al instrumentului de implementarecomunã (JI). Cererea de astfel de credite este unputernic stimulent pentru investiþii în idei care au învedere reducerea emisiilor din alte þãri.

Instalaþiile din sectorul energetic ºi celindustrial nu sunt singurele culpabile pentru creºtereanivelului de CO2 în atmosferã. În consecinþã, ComisiaEuropeanã a propus extinderea UE ETS începând cu2011 pentru a cuprinde ºi emisiile aflate în ascensiunerapidã care provin din sectorul aviaþiei. În plus, o reviziea schemei, care este în curs de desfãºurare, ar puteaface ca aceasta sã cuprindã mai multe sectoare ºigaze.

Prof. Adrian DOXAN Prof. Adrian DOXAN Prof. Adrian DOXAN Prof. Adrian DOXAN Prof. Adrian DOXAN Inspector ªcolar General Inspector ªcolar General Inspector ªcolar General Inspector ªcolar General Inspector ªcolar General Prof. Mircea Iacob MEILÃ Prof. Mircea Iacob MEILÃ Prof. Mircea Iacob MEILÃ Prof. Mircea Iacob MEILÃ Prof. Mircea Iacob MEILÃ

Inspector ªcolar General Adjunct Inspector ªcolar General Adjunct Inspector ªcolar General Adjunct Inspector ªcolar General Adjunct Inspector ªcolar General Adjunct

didactica internaÞional pagina 1 - ccdcs.ro · la prima acþiune au participat în jur de 1.200...

Documents