RADU SP. POPESCU

DIALECTOLOGIA IN PAGINILE REVISTEI,,ARHMLE OLTENIEI" (seria veche)

Din publicafia craioveanE,"Arhivele olteniei" au apdrut 130 de numere, intreianuarie 1922 qidecembrie 1943.

Fondatorul revistei este dr. ch. Laugier, ajutat, in calitate de secretar deredacfie, iar apoi de codirector, de profesorul C,D. Fortunescu.

Incepind ca L926,, Fortunescu devine director unic, conducAnd, incontinuare, destinele acestei prestigioase reviste (elogiatd de Nicolae lorga, IonBianu'g.a.), .

Revista, cu un pronunlat profil enciclopedic, publica studii ;i articole dindomeniul istoriei qi al.arheologiei, folcloristicii, qtiin[elor naturii, pagini cleculturd ;i literaturd etc. r.

La ridicarea calit5lii qi a prestigiului ei a contribuit colaborarea unor marioameni de qtiinfE gi culturd de atunci: Nicolae Iorga, Ion Bianu, A. Sacerdo-leanu, N. A. Constantinescu,Ion Conea, S. Mehedinfi, G. Bogdan-Duic6, IorguIordan, $tefan PaEca, Tache Papahagi, Ion Muqlea, George Valsun, V. Mihti-lescu, Al. Borza, Raul l. cdlinescu, dr. o. Marcu (naturalist, conferentiar IaUniversitatea din Cernduti) q. a.

Acestora li se adaugd distinqi intelectuali din oltenia, precurn dr.Ch. Laugier, C. D. Fortunescu, C. S. Nicolaescu-PlopEor, I. Dongorozzi,M.D. Ioanid, Paul constant, Elena Farago, $t. ciuceanu, Nicolae ar Lupului,G. Gerota, T. G. Bulat g. a.

,,$rhivele Olteniei" nu avea o rubricd speciald consacratb exclusivproblemelor limbii romdne, dar lingvistica este mereu prezenti in paginile ei,prin studii qi articole despre originea limbii romdne qi a poporului romdn (curclcvarea continuitilii neintrerupte a elementului romanic in vechea Dacie), pringlosare gi articole de dialectologie, de onomasticd (toponimie gi antroponimie).etimologie, filologie, lingvisticd generald etc2.

' Date despre revistS, vezi la Justin Constantinescu, Florea Firan, Tudor Nedelcea, ,, Arhi teleO I ten ie i " ( I 9 2 2 - I 9 4 3 ). Bib ltutgrulie, Bucureqti, I 9tt3.

2 Pentru unele titluri, veziihillem, p. 169-171, 264-266

DALUR)MANTA serie noud, II, 1996-1997, Cluj-Napocu, p 169-t75

170 RADU SP. POPESCU

in lucrarea de fa(d ne vom ocupa doar de problemele de dialectologie,

urmind ca celelalte probleme de lingvisticb discutate in revistS sd formeze

substanta unui alt articols.

in ,"Artrivele Otteniei'" au ap6rut mai multe monografii qi glosare regionale,

refinute in bibliografiile de specialitate (inclusiv in,cea a Dicllonarului limbii

romdne) gi citate deseori in studiile consacrate graiurilor olteneqti sau din Banat.

Ijnul din colaboratorii revistei este Romulus S. Molin, profesor din Oravila,

care, inc6 in I 9 I 0, publicase in,Noua revistd roman6" (V[I, nr. 13 -14, p' I 9 I -

196) Din graiul bdndlenilor (glosar).

Primul articol pe careJ tipdregte in ,,,A.rhivele Olteniei'l se intituleazd Cdteva

insemndri cu prittire la dialectul din Bdnat (AO, IU, 1924,nt' 14, p. 311-315).

Dupd autor, .dialectul" bdndlean are,,un caracter mai unitar qi mai pronuntat ca

cel ardelean" si'are,,granile bine limitate intre MureE, Tisa, Dundre gi valea

Halegului" (p. 312). ,,Caracteristica dialectului bdnd{ean este muierea nrturor

consonantelor, apoi schimbarea sunetelor consonante: t, d, g, c, n, z, precum qi

flexiunea verbelor" (p. 312). Sunt sesizate ceea ce numim azi palalalizuea

specifici a dentalelor t, d, fficativizcr:ea lui c, muierea sonantelor m, n, l, rostirea

t Amintim, totugi, in aceasti nolE, citeva articole ;i insemniri de onomastic5. in articolulRevelalii toponimice pentru isforia neStiutfi a romrinilor Qn AO. XX. I 941 , nr' I I 3- I 18, p. 279-

286), Ion Donat, {Ecind unele marginalii la un studiu cu acelaqi titlu al lui N. Iorga, releviirnportanla toponimiei pehtru intregirea istoriei vechi gi medii romineqti. Pe aceastl linieincercase unele demonskalii, in parte depdgite astizi, prin articolul Tognimie turanicd Si vechiu-

germand tn Dotj (inAO, XXIII, 1934, nr. 7l-73,p. 198), bazati pe lucrarea Dre Gepiden aluiC. Diculescu. Importanla stutliului numelui de persoane este titlul unui articol al lui AntonOprescu(inAO, lll, 1924,nr. ll,p.2D-24).NumetopicedinOlteniasuntexplicatedeC.Gerota(Din ktltonimia.iuel. Dolj, in A0, l, 1922,nr.4, p, 351-354), Anton Oprescu (Din t<tponimiu

Olteniei, inAO, III, 1924,rrr. 14,p.290-302).Veziqi CdtevaobsewaliicriticepcareileriduceMihail Gregorian, in AO, IV, 1925, nr. I 7, p. 63-66) g. a. Nu lipsesc nici incercirile de'rezolvare

etimologici a unor toponime ;i antroponime: I. Donat, Despre numele Oheniei (in AO, Xll,I 933, nr. 74-76, p. 183- 184), Sici Georgescu , Jiul Si num'ele lui. Contribuliuni la monografiajudelului Doljiu (in AO, lX, 1930; nr.4748,p. 14) +.a. N. Plop;or (in AO, nr. l4l192a. p. 3a5)qi $t. St. Tulescu (in AO, nr.2l-2211925, p. ,149-451) se referi la numele Moscul, purtat de eroul

unei balade din Mehedinli. N. Plopgor (in AO, nr. I 111925,p.70) il rectifici pe C. Dculescu (op.

cir.), aritind ci Monea-anea nu sunt nume de perso:rn6 germanice, primul provenind de la

Soktmon, iar cel de-al doilea de ta 1on. in articolul Caraqova Si cra;ovenii. Schild istorico-etnogra.ficd (in AO, III, 1924, nr. 16, p. 477-485), prof. Traian Simu se ocupd de numele

comunei Carusovtt, derivat de la cel al niului Crl'rr4, care izvorigte din muntele Semenic.

CaraEovenii (atestafi inc6 in anul 1230) locuiesc de multi weme in Banat, ei fiind, dup6 autor,

,,r'irirri;i!e de-ale vccliiior scl-'ei" (p.'{81). Cf. irsi pirerile comp€tente despre istoria ;i graiul lorale lui Emil Petrovici (Graiul cara;ovenilor. Studiu de dialectobgie slavd meriditlnuld,Bucuregti, 1935).

DIALF-CTOLOGIA iN ..ARHIVELE OLTENIEI"

cu dz, pdstrarea diftonguluiin doaud, oaud, cuacteristicile indicatiyului prezent

la pers. I sg. qi I-II pl., unele forme tari de perfect simplu, viitorul cu ;, v rnobil"la auxiliar E.a.

Pentru edificarea cititorilor asupra ,dialectului" se dd qi un text ('Ltrsdtori).Din prezentarea faptelor, nu rezultd cI Molin ar fi consultiat unele studii

anterioare consacrate subdialectului bdndlean. De pildd, nu are cunoEtinp cd

unele particularitEli mai fuseseri relevate, cd Weigand ajunsese la alte conciuziidespre graiurile din Ardeal sau cE mai existau Ei alte pdreri in privinla delimitlriiariilor dialectale. De altfel, insuEi autorul afirma: ,,N-avem cdtu;i de pulinpretenlia de a fi fEcut un lucru mare [...]. Am dori numai sd ddm un imbo'ldaltora, mai chema{i, a face studii temeinice in acest domeniu" (p. 31 i -312),

in anql urmdtor, R. S. Molin publicd, in revista ce ne preocup:a, Spicuiri dingraiul bdndlean in aldturarea cu cel macedo-romdn (AO, [V, 1925, nr. 21-22,p. 413-425). Ideea alcdtuirii acestor ,,spicuiri" ii vine citind tucrarei.draiearomdne de Pericle Papahagi [AAR, MSL, s. II, an XXVII, p. 95-295, gi

BucureEti, 1905]. Cu acest prilej constati cd ,,multe, foarte multe din acesteexpresiuni, zicdli qi proverbe sunt asemenea celor din dialectul blndfenesc"

$. al3). Autorul le prezintd alfabetic, sub formaunui glosar. Cit6m cAtevadinhe ele, cu specificarea cd sunt mai rdspAndite dec0t in zona strict bdnd[ean6:

,,L'afeatil mintea - ii fata mincea", ,,.{rmasdrd lucrurile baltd - Rdmasdrllucrurile balt6", ,,il' vinde c6strlve[i - ii vingie clstrivefi", ,,Dumnizdu nudoarme - Dumniedzlu nu doarme'', ,,Galbin ca turta di leard * Galb6n ca turtadI qiard", ,,Ca lup mdci - Mdncd ca lupu", ,,Inima cdt un puric il' si feage - I se

ficu inima cAt un puric" q.a. Molin nu face aprecieri de ordin istorico-social inleglturd cu aceste asemindri, ci doar constatl ci existl ,,elemente ehice ce neleagd de fra[ii din Pind" (p. 413).

ln 1927,R, S, Molin revine cu studiul Romdnii din Banat (AO, V[, 1927,w.32-33,p.281-289; nr. 34, p.416-422; publicat qi la Timiqoara, in 1928), incare prezinti tipul ;i caracterul etrric al b6n6{enilor, bogEliile naturale aleprovinciei, casa gi hrana obiqnuitS, imbrdcdmintea, ocupafiile, religia, situaliaqcolilor;i dezvoltarea istorico-culturalE etc. Autorul aminteqte cI aici triiesc gi

,,coloni din Oltenia", oieri veni$ mai tArziu din Ardeal, precum qi sfubi qi s.vabi(p. 285). ,,Dialectul bdn6{ean" este hatat intr-un scurt subcapitol (p. 282-283),care reia ,,insemnirile" din nr. 14/1924. Se renunfd acum la prezentarea unorparticularitS{ morfologice, dar se aduc ca elemente noi rostirea lui ge, gi ca je,ji: fust = fuji, fuie, ger = jfrr etc. (p. 283) qi condilionalul de tipul ,,SE weamavea vreme" (p. 283).

Un alt coiaborator bdn6{ean al revistei este Lucian Costin, profesor dinCaransebeq. in nr. l5l1924,, p. 381-392, ;"Arhivele Olteniei" li^publici din

t7l

172 RADU SP. POPESCU

Glosar de cuvinte dialectale din Bunat /ir.[erele] s Ei q adunate ;i explicate de...

Multe dintre cuvintele glosarului sunt luate din colec[ia sa, Cdntece bdndlene.

Pentru altele, este specificatd persoana care i-a ficut comunicarea. in mai multer0nduri se fac trimiteri qi la colec[ii de balade, doine etc. (A. Corce4 Baladepopulare;D. Cioloca, Dor qi jale E.a.). Nu lipsesc nici trimiterile la studii de

dialectologie sau la glosare anterioare (de pild6, la Iosif Popovici, Alexiu Viciu

E,a.). Cele mai multe cuvinte sunt adunate din localitdli din judeful Cara;-Severin, urmate de celq din Timiq. Pentru cdteva dintre ele (Scatuld,,cutie", asci,hipa,,a scuipa", qpais ,,cdmar6" , ;tric ,,funie" g,a.) se spccificd: ,,Se aude intot Banatull'. Unele cuvinte sunt insolite ;i de elplicalii etimologice, in special

cele provenite din germand sau maghiar6 sau care s-au format pe terenromdnesc.

in nr.2l-22,t1925 (p.379-386), L. Costin publicd Consideiraiiu4i generaleasupfa dialectului bdndlean,l. Romdnii bdnd[eni: a) strat Si substrat. Studiulface o istorie a romdnilor, in general, a bdnd[enilor, in special, din cele mai vechi

timpuri Ei pdnd la zi. Se vorbe;te de populaliile anteromane de aici, de

romanizarea Daciei, de continuitatea romand neintreruptl, in condiliile grele dinweinea migraliei popoarelor. Nici slavii, nici stdpdnii vremelnici (ungurii, turcii)n-au putut schimba,,nicidecum fizionomia etnicd a b6nSlenilor" (p. 38a). Dealtfel, partea a doua: b) Conservatismul tn decursul vremilor (in AO, V,1926,nr:23,p.25-27) insistd asupra acestei idei, ardtdnd cd factorii care i-au apdratde duqmani au fost p6m6ntul, oamenii, limba gi ,,mdndria seculard de a moEteni

un pdmdnt intr-adev6r mindru" (p.27).Ediqia a II-a a shrdiului a apdrut la Caransebes, in 1946.

in nr. l7l1925 (p.254A), L. Costin db unele date ;i despre'Folklorutbdnd{ean. ConsideraEiuni generale,la rubrica ,,Oltenia folcloristicd" [sic!].

El va reveni, deseori, in paginile revistei, publicAnd chiuituri din Elanat(nr. 23 qi27l1926), cdntece, balade, doine, descdntece (nr.32-3311927),bocete (nr. 361 1928) q.a.m.d,

Cea mai bund lucrare de dialectologie publicatd in aceastd revistd este, frrdindoiali, Graiul Sifolklorul din Oltenia nord-vesticd Si Bdnatul rdsdritean, aluiMihail C. Gregorian. Partea I a apirut in AO, XV[, 1938, nr. 97-100, p.221-275,iar cea de-a doua in AO, XVIL 1939, nr. 101-103, p.97'122.

Pentru adunarea materialului, M.C. Gregorian a strlbitut; in concediile sale

de var[, satele bendlene gi oltene din stAnga Ei din dreapta Cemei. in perimetrulcqrcetdrii a relinut ;i cdteva sate din vestul judetului Gorj.

in Introducerea lucrdrii, autorul dd unele informa{ii cu privire la localitililecercetate (istoricul lor, infrliqarea terenului E.a). Urmeazd studiul propriu-zis, curelevarea gi, in bund mdsurS, explicarea particularitd{ilor fonetice, morfologice(dg.qi cu unele observalii asupra sintaxei pirlilor de vorbire)' lsxicale.

DIALECTOLOCIA iN ..ARI{IVELE OLTENIIJI..

Nu ne vom opri aici la comentarea unor explicafii pe care le dd autorul,intrucit am fEcut-o, ori de c6te ori a fost cazul, in cartea noastrd Graiwlgorjenilor de ldngd munte (Craiova, 1980). Subliniem totu;i ci prin materialuldialectal bogat pe care-l confine, monografia lui Gregorian rdmine, oricum, oimportanti sursd necesard cercetlrii aspectului graiurilor din estul Banatului sidin nord-vestul Oltenieia

in ,yA.rhivele Olteniei" au apdrut si c0teva glosare dialectale, pe care, cumspunearn, lexicografia de astdzi le re{ine. Cel mai bun dintre ele este cel al luiMircea Tomescu, Glosar din judeful Olt (AQ, XXII, 1943, nr. I 25-1 30, p. 264-272)5,incare sunt cuprinse cuvinte, de la A la D (inclusiv), care nu figureazi indic{ionarele apbrute pdnd atunci (gi ap5ruser6, si ne reamintim, DicfionarulAcademiei, Dic{ionaru limbii romdneSti al lui August Scriban, Dic$onarenciclopedic ilustrat ,,Cartea romdneascd" al lui Candrea-Adamescu q.a.).

Cdnd posibilitelile de informare ale autorilor nu permiteau revizuirea unorcuvinte, intervenea redaclia in verificarea lor. Aqa se procedeazS, de exemplu,cu glosarul lui Dumitru Rddulescu-Rudari intitulat Cuvinte dialectale gi publicatin AO, VI,1927, nr. 29-30, p. 107-108. Din nota I de la p: 107 reiese cI dinlista lui Rddulescu-Rudari au fost elirninate unele cuvinte mai cunoscute, iar lacele relinute s-a precizat, in parantezd, dacd apar sau nu in Dic$onarul romdn-gennqn al lui Tiktin sau in Dlcgronarul Academrel. Despre gheluq-gheluSuri, clsensul .petrecere frcutd seara de acela care igi mdritd fata sau i;i insoar5b6iatul", se afirmd, la p. 128, ci nu apare in dicfionare. Cuvdntul ghilu:S estepreluat in Dic(ionaru... lui Scriban ;i este inregistrat ;i in Glosar dialectalOltenia (Bucuregti, 1967, p:43) cu sensul ,,petrecere mai mic5, ficutd dupdspaxgerea horei". El a dat qi numele turei reviste, ,,Ghiluqul", apdruth in comunaBalota (jud. Dolj), intre 1912 qi 1914, sub redacfia invdlitorului folclorist $tefanStan Tutescu6.

in utL situalii se completeazd in{elesul unor cuvinte explicate in glosareanterioare sau se dau sensuri cu totul noi. Aqa procedeazd invdldtorul Ion N.Popescu, din comuna Ste{EneEti-Vilcea, cu Vorbele olteneSti de C. S.

a intr-o form6 reluat6, prima parte (fonetica) a fost republicati (Cruiul din Olteniu nortl-vesticd;i Bdnatul riisdritean. Foneticu. Hd4ile diqlectotogice (l), in LL. 23,1969, p. 135-154;(ll),24,l9?0, p. lS9-206). Glosarul Ei textele folclorice inregistrate au aperut in Folcktr dinOlteniu;i Muntenia, vol. I, Bucuregti. 1967, p. 3448. De asemenea. in FD, VII, 1971,p.269-286, M. C. Gregorian publicd Texte lolclorice-diulettule din Oltenia nortl-vesticd {l).

5 Publicat ;i la Slatina, in 1944. M. Tomescu publicd ,si rnon ografia Graiul din iudelul Ott,in,,Ethnos", ll, 1942-1943, nr. l-2, p. 3l-132.

6 Date mai amdnunlite despre aceasti revisti, vezi la Aurelian Popescu, Florica Tdiatu, JustinConstantinescu, ,,Ghilu;ul" ;i ,,Sullet oltenesc". Monogralii./olty'orice, Reprografia Universiti(iidin Craiova, 1987.

t73

174 RADU SP. POPESCU

Nicolaescu-Plopqor (BucureEti, 1922; extras din,,Convorbiri literare'l (1922\1

;i cu Glasarul-dialectal alcdtuit de $tefan Pagca (Acad. Rom., MSL, s. III; t. IV,mem. 3, 62 p.,,Bucureqti, 1928)8.

Lui,Ion N. Popescu r-au mai apdiut in ,*A,rhivele Olteniei" Vorbe Si obiceiuride la (ard (AO, VIL 1928, nr, 35-40,p. 522, in care comenteazd cdteva cuvinte

Ei expresii populare), O seamd de cuvinte dialectale din comuna

$teJdneEti'-Vdlcea. Adunate Si explieate de... (ln AO, XXL i942,nr.119-124,p. 257-258).

Scurte glosare regionale.iu,mai publicat losif N. Dumitrescu-Bistrita (Oseamd de cuvinte.din Mehedin{i, in AO, VII, 1928, nr. 3940, p.'521, qi O seamdde uorbe din Mehedinp, in'AO, X; 1931, nr. 53, p. 56-57) qi corespondentul dinCluj, dr. Od. Apostol, care, in AO, IU, 1924,nt.16; p. 533, sub titlul Insemndrimdnritte, explicl unele cuvinte avz.ite, in 1923, de la mehedinleni (de exemplu:zdlelit ,rsperiat, leqinat", mec'it ,,lavit",flenceazd [vb., imper.] ,,lasd-n jos" etc.)si, in i911, de laun t6n5r din Serbia, cu tata romAn qi mama sArboaicl (deexemplu: angdr ,,clopot", pdianjen ,,voal", Sdm1i;;Posful Pa;telui" ;.a.).

Alteori, in ,,Arhivelc Olteniei" intdlnim incercdri de explicare etimologicdsau prccizdri noi asupra unor cuvinte dialectale. Mai multe incercdri de acest gen

ii apa4in lui C. S. Nicolaescu-Plopgor, Gurbanele, praznic linut de rudarii ,.lua1idu sfinte" fn.n:: ielel, este explicatprih turcesculcurban (AO,I, 1922,nr.l,p. 35-40); a;teamdt, inregistrat astfel de Hasdeu IHEMI Ei S. Pqcariu [DA]este, de fapt, adv. ;teamdi.,pe furiq, cu teami de a nu fi simlit" (AO; III, 1924,rtr^ i4,p.343-347); haftd (pe care Tiktin il considera imprumutat din croat6, iar5. Puqcariu din turcd) este un cuv0nt luat de la figani: bdht ,staroc" 1AO, IV,i925,nr,17,p.70);filfan ,,varzlne-nvdiiti, care are foile mai intinse-n leturi"este onomatopeic: fdl! fall, imitdnd aripile p[sdrii in zbor, cu care seamdnl(ibidem, p.70).

Unele precizdri privind numele unor plante sau animale le fac colaboratoriide Etiinle naturale ai revistei. De pild6, asistentul universitar clujean Raul I.Cllinescu, vorbind despre cd{elul pdmdntului (regdsit la Eminescuin Strigoii),aratd cd este descris de prani ca semdnAnd cu nevdstuica sau cu alte treirozdtoare de stepd, dar care ,,nu latrd": Eui1a, hirciogul, orbetele p5m&nfului(AO, [II, 1924, nr. 15, p. 441-443); in satul Plosca din Dolj, este identificat cuanimalul spalax typhnus, deci cu orbetele {e cimp (AO,IV, 1925,nr.l8-19,p. 149-150). Tot el

^ral6 c-anumele oltenesc al colofenei este Stiricd, explicat

prin ,,dd de stire" (AO, III, i924,m.14, p. 348), cd prin Mehedinli cArligeii suntnumili de ldrani tdmdioard (AO, nI, 1924, nr. 15, p. 443\, cI in tot nordulOlteniei (VAlcea, Gorj gi Mehedinfi) sAmburii de prund se numesc oase de prune

' Vezi Ion N. Popescu, Cuvinte dialectale in AO, VII, 1928, nr. 36, p. 157-158.8 Ion N. Popescu, Cuvinte dialectule. Atlunate de..., in AO, IX, 1930, nr. 47-48, p. 55-60

DIALECTOLOCIA IN .J,RHIVELE OLTENIEI''

(AO, I[, 1924,nr. 14, p. 348). Referindu-se la numele unor cdini, R. I Cdlinescuexplici cuvbntul Sarld caprovenind de la numele frumoasei rase de c6ini King-Charles, iar p, javrd de la cdinele de Javara (AO, m, 1924,w.14, p, 348-349).

De numele de plante folosite in medicina populard se ocup6 dr. Ch. Laugier(in AO, IV , 1925, nr, I 7, p. 3I-34\, Em. Mmica-Horez (in AO, IV, I 925, nr. 1 8-19, p. 148-158), M. Dimonie (in AO,IV,1925,nr. l8-19, p. 159-162) q.a.

Referitor la ,grhivele Olteniei", o men{iune special6 hebuie fEcuti inlegiturd cu sflrguin{a cu care-qi finea la curent cititorii cu noutdlile apdrute ingtiinln qi culfurd. Aici sunt prezentate, deseori, multe reviste, precum,,Dacoromania", ,uA.nuaf,ul Institufului de Istorie Nalionald" din Cluj, .Grai qisuflet", ,,Buletinul Philippide", ,,Buletinul Societiigii Romdne Regale deGeografie", ,,.A,rhiva" din laqi, ,,Revista arhivelor", ,,.{nalele Banatului"(Timigo.ara), ,,Analele Brdilei", ,$.nalele Dobrogei", ,Jvlilcovia" (Focqani),,,Datina" (Turnu-Severin), ,*Arhiva someqeand" (Ndsdud), ,,Junimea liteiard"(Cerndu!i), ,,Codrul Cosminului", ,,Fdt Frumos"o ,,Cele trei Criquri", ,,faraBirsei", ,,Minerva" (Iaqi), ,,Semenicul" (Lugoj), ,,Suflet oltenesc", ,,Revistaaromdneasc5", condusd de T. Papahagi qi V. Papacostea, continuatd de ,,RevistamacedoromAnS", sub direc{ia lui T. Capidffi, G. Mumu qi V. Papacostea,

,,L'Europa Orientale" (ce apdrea la Roma), ,,Revue historique du sud-esteurop6en" q.a.

Recenziile qi notele bibliografice erau semnate, in special, de directorulrevistei, C. D. Fortunescu. Din mul{imea de studii qi lucrlri lingvistice aplrutein diverse reviste sau in edituri qi recenzate aici, amintim doar citeva: Ortoepieqi foneticd de losif Popovici (nr. 91T923); Toponimie Si istorie de N. Drdganu(nr. 1211924 qinr.3611928); Raporturile lingvistice slavo-romdne (nr. 1211924);Elementul slav fn dialectul aromdn (nr. 2011925), Meglenoromdnii (nr,201 1925), Romdnii nomazi (w. 25-261 1926), Macedoromdnii (nr. 39-40i1 928),Aromdnii (m.65-66/1933) - toate de Th. Capidan; Dictionnaire htynologiquemactilo-roumain. Les dliments latins et romans de Giorge Pascu (nr. 2l-2211925\; Morfologia verbului predicativ romdnesc de Leca Morariu (nr.2711926); Studii istroromdne de S. Fugcariu (nr. 2811926 qi nr. 49-50/1929\;Mic tratat de lingvisticd generalii de Al. Procopovici (nr. 35/1931); Romdnii inveacurile IX-WY, pe baza toponimiei qi a onomasticei de N, Dr[ganu (nr. 7l-7311934); ALR (nr. 107-lI2/1940 qi 125-13011"943\; Syntaxe Roumaine deSandfeld qi Olsen (nr. 125-130/Da\; Intluenla limbii romdne asupra limbiimaghiare de Geza Bledy (nr. 125-13011943) q.a.

Universilatea din CraiovaFacultatea de Litere Si IstorteCraiova, str. Al. I. Cuza, 13

175