Diagnosticarea etaneitii camerei de ardere amotorului cu ardere intern pentru automobileFundamentare teoreticCorecta funcionare a motorului cu ardere intern implic realizarea unei etaneitai ct mai bune a camerei de ardere de-a lungul perioadei n care supapele sunt nchise. Modul n care acest deziderat este realizat infueneaz desfurarea proceselor termice, and repercusiuni direct asupra performanelor energetice i economice ale motorului ca i asupra comportrii lui din punct de edere al polurii mediului ambiant.!ielul de asigurare a etaneitaii camerei de ardere depinde de starea tehnica a urmtoarelor piese componente ale motorului" grupul piston-segmeni-cilindru, cuplul supap-scaun de supap, chiulas i garnitur de chiulas. Msurarea nielului de etanare a camerei de ardere poate constitui deci o cale indirect de apreciere a strii tehnice a acestor piese, fr a # necesar demontarea motorului.!u se poate realiza o etanare perfect a camerei de ardere and n edere caracteristicile constructie ale segmenilor precum i $ocul dintre piston i cilindru. %tanarea camerei de ardere poate # compromis i ca urmare a unor cauze accidentale" spargerea sau blocarea segmenilor, deteriorarea garniturii de chiulas, blocarea supapelor, ciupirea marginilor talerelor supapelor sau&i a scaunelor de supap, defectarea suprafeeui de aezare a chiulasei pe blocul cilindriloe, #surarea pereilor camerei de ardere din chiulas sau reglarea incorect, la alori prea mici, a $ocului termic din mecanismul de distribuie.Aparatur folosit'eri#carea etaneitii camerei de ardere se poate efectua prin mai multe metode, dintre care mai larg utilizate n diagnosticarea automobilelor sunt urmtoarele"- determinarea presiunii realizate la sfritul procesului de comprimare, motorul #ind antrenat de ctre electromotorul de pornire(- determinarea scprilor de aer comprimat introdus n camera de ardere cnd echipa$ul mobil se afa in poziia corespunztoare p.m.i i supapele sunt nchise(- determinarea scprilor de aer la aplicarea unei depresiuni n camera de ardere pentru aceeai poziie a echipa$ului mobil(- msurarea presiunii sau debitului gazelor scpate n carter n timpul funcionrii motorului(- aprecierea calitati a etaneitaii camerei de ardere, msurnd curentul absorbit de demaror la pornirea motorului.)entru msurarea presiunii la sfritul cursei de comprimare se utilizeaz un manometru de construcie special care permite cuplarea sa rapid la ori#ciul bu$iei, ca n #gura urmtoare.*igura +" Compresmetru+"corpul compresmetrului( ,"manson de cauciuc ( -"supapa deretinere.descarcare/( 0"arcdesupapa( 1"cilindrudemasura( 2"piston(3"resort calibrat ( 4"ti$a pistonului ( 5"ac indicator ( +6"maner ( ++"diagrama. *igura ," Compresmetru+"corpul compresmetrului ( ,"contact electric de cuplare al demarorului ( -"ac indicator ( 0"diagrama ( 1"piston( 2"supapa de descarcare ( 3"supapa deretinere( 4"recordfe7ibil ( 5"cone7iunepentruori#ciul bu$iei .saurecord#letat pentru ori#ciul in$ectorului la m.a.c./ ( +6"resort calibrat.Determinarea presiunii realizate la sfarsitul procesului decomprimare, motorul find antrenat de catre electromotorul depornire8e a eri#ca gradul de incarcare al bateriei deacumulatoare,precum si starea tehnica a electromotorului si aconductorilor si contactelor electrice ale sistemului de pornire aand inedere ca in timpul masuratorii trebuie realizata o turatie a arboreluicotit al motorului inregimdeantrenaredecirca +31rot&min. 9nsituatia in care nu se poate realiza aceasta aloare, pierderile de gazedin camera de ardere se ampli#ca mult deoarece procesul decomprimare se a desfasura intr-o perioada mai lunga, oferind astfeltimpul necesar scaparii unei cantitati de gaze. :eoareceintimpul determinarii motorului seafainregimdeantrenare la turatii ce nu depasesc de regula ,66 rot&min , presiunilemasurate sunt puternic infuentate de turatie si deci realizarea aloriirecomandate pentru acest parametru constituie o conditie importantapentru obtinerea unor rezultate corecte.:ependenta presiunii de compresie de turatia motorului 8e a proceda apoila incalzirea motorului pana la regimultermicnormal de functionare, aand in edere faptul ca $ocurile optime intrepiesesunt realizateinaceastasituatie, latemperaturi mai scazuterezultand, deregulaomarimealor cuimplicatii negatieasupraetanseitatii camerei de ardere. :e asemenea, temperatura lubri#antului infuenteaza directiscozitatea lui si implicit aloarea cuplului rezistent datorat frecarilordincuplelecinematice. )rinmarireaacestuia, odatacuscadereatemperaturii lubri#antului, a rezulta reducerea itezei de antrenare aarborelui cotit de catre electromotorul de pornire si deci o ampli#carea scaparilor de gaze prin mecanismul descris mai inainte. 9n general seobtinalori alepresiunii decompresiecu+6-+1;superioarecandmotorul testat este cald.9n cazul motoarelor cu aprindere prin scanteie echipate cucarburator se or deschide complet clapetele de aer si de amestec iarla cel cu sisteme de in$ectie de benzina, clapeta de acceleratie pentruaeliminainfuentelepecarepozitiileclapetelorlepot aeaasupranielului presiunilor din camera de ardere.Masurarea compresiei relative9nainteainceperii determinarilor, motorul esteadus laregimultermic nominal pentru a se asigura alorile normale ale $ocurilor dintrepiese. 8e demonteaza astfel #ltrul de aer, eliberandu-se ori#ciul de intrare aaerului in colectorul de admisie sau carburetor, se desurubeazabusoanele ori#ciului de umplere cu ulei si radiatorului, se scot bu$iile. Inregistrarea si interpretarea rezultatelor Determinarea presiunii realizate la sfritul procesului decomprimare, motorul find antrenat de ctre electromotorul de pornire )entru a eidenia infuena regimului termic al motorului asuprarezultatelor msurtorilor se or ntreprinde dou seturi de determinri" cu motorulrece, respectie cu motorul cald. )entru cilindrii la care senregistreaz alorile cele mai sczute n urma determinrii cu motorul cald se a proceda la efectuarea probei cu ulein camera de ardere pentru a se depista sursa neetaneitaii. C?)c=bar? )c=;?Cil. + Cil. , Cil. - Cil. 0Motor rece,1 > C +,.4 +-.0 +- +-.32.125@lei turnat in camera de ardere,1 > C +-.4 - - - -%roarea datorata incercarii cu motorul rece,1 > C - - - - -