dezvoltarea rationamentului moral - proiect

5/10/2018 Dezvoltarea Rationamentului Moral - Proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dezvoltarea-rationamentului-moral-proiect 1/8

Dezvoltarea raţionamentului

moral.

Influenţa empatiei şi a

toleranţei

Anişoara Budeanu

Asist. Drd. Mihaela Boza



Acest studiu a fost inspirat de teoria lui Kohlberg privind dezvoltarea raţionamentului

moral, dar şi de criticile aduse acesteia: limitarea moralităţii la echitate (dreptate),

excluzând “bunăvoinţa şi studiul doar pe subiecţii masculini”. Se propune studierea

influenţei genului subiecţilor, toleranţei şi empatiei asupra raţionamentului moral.

Obiectivul cercetării: Se doreşte identificarea relaţiilor între diferite stadii ale

dezvoltării judecăţii morale şi genul inidividului, precum şi următorii factori de

personalitate: toleranţa şi empatia emoţională.

L. Kohlberg prezintă 6 stadii ale genezei raţionamentului moral, grupate în 3 mari

niveluri.

Fiecare nivel reprezintă o schimbare fundamentală în perspectiva socio-morală a

individului, astfel:

Nivelul 1: preconvenţional (judecata morală este caracterizată de o perspectivă concretă,

individuală);

Nivelul 2: convenţional (indivizii posedă o înţelegere elementară a moralităţii

convenţionale şi raţionează înţelegând că normele şi convenţiile sunt necesare pentru a

susţine societatea);

Nivelul 3: postconvenţional (judecata este bazată pe principii, folosind perspectiva sa ca

element “anterior societăţii”).

Cele 6 stadii:

• S tadiul 1 – al moralităţii ascultării, în care pedeapsa şi recompensa sunt criterii

foarte puternice;



• S tadiul 2 – al moralităţii hedonismului instrumental naiv. Conformarea la normă

este sursa de beneficii, deci trebuie realizată pentru că, fiind recompensată, poate

fi şi plăcută în consecinţele sale;

• Stadiul 3 – al moralităţii bunelor relaţii. Individul respectă norma din dorinţa de a

fi recunoscut ca o persoană bună. Începe să se prefigureze judecata faptelor după

intenţia lor, nu numai după consecinţe;

• Stadiul 4 – al moralităţii legii şi ordinii. Respectarea autorităţii, a normelor şi

legilor începe să apară ca necesitate ce reglementează conduita tuturor;

• Stadiul 5 – al moralităţii contractuale şi al acceptării democratice a legii. Legile

nu sunt intangibile şi pot fi schimbate pe considerente raţionale, vizând utilitatea

lor generală;

• Stadiul 6 – al moralităţii principiilor individuale de conduită. Se cristalizează

propriul sistem de valori morale, prin semnificaţiile personale acordate

conceptelor de justiţie, reciprocitate, egalitate, demnitate.

Ipotezele cercetării:

IPOTEZA GENERALA: Nivelul de dezvoltare a rationamentului moral si genul

subiectilor influenteaza empatia emotionala si atitudinile tolerante.IPOTEZE SECUNDARE:

1. Persoanele aflate in stadiul 3 de dezvoltare a rationamentului moral sunt mai

empatice decat cele aflate in stadiul 4.

2. Persoanele aflate in stadiile 4 si 5 vor fi mai tolerante decat cele din alte stadii de

dezvoltare a rationamentului moral.

3. Persoanele de sex feminin vor fi in numar mai mare in stadiul 3 al dezv.

rationamentului moral decat in alte stadii.

4. Persoanele de sex masculin vor fi in numar mai mare in stadiul 4 decat in alte

stadii.

1. Persoanele aflate in stadiul 3 de dezvoltare a rationamentului moral sunt mai

empatice decat cele aflate in stadiul 4.



• Este o afirmatie sintetica, ea poate avea sansa de a fi adevarata sau falsa si poate fi

reformulata astfel: “Daca persoanele aflate in stadiul 3 de dezvoltare a

rationamentului moral sunt mai empatice decat cele aflate in stadiul 4, atunci cele

din stadiul 4 sunt mai putin empatice decat cele din stadiul 3”;

• Este o afirmatie testabila, este posibila manipularea conditiilor si masurarea

comportamentelor;

• Este o explicatie simpla, nu contine informatii redundante;

• Ipoteza poate fi respinsa prin rezultatele cercetarii;

• Ipoteza este productiva, permite realizarea altor studii.

2. Persoanele aflate in stadiile 4 si 5 vor fi mai tolerante decat cele din alte stadii de

dezvoltare a rationamentului moral.

• Este o afirmatie sintetica, ea poate fi adevarata sau falsa si poate fi reformulata

astfel: “Daca persoanele aflate in stadiile 4 si 5 vor fi mai tolerante, atunci

celelalte persoane din celelalte stadii de dezvoltare a rationamentului moral vor fi

mai putin tolerante decat cele din stadiile 4 si 5”;


comportamentelor;• Este o explicatie simpla, nu contine informatii redundante;



. 3. Persoanele de sex feminin vor fi in numar mai mare in stadiul 3 al dezvoltarii

rationamentului moral decat in alte stadii.


astfel: “Daca persoanele de sex feminin vor fi in numar mare in stadiul 3 al

dezvoltarii rationamentului moral, atunci persoanele de sex feminin din celelalte

stadii vor fi in numar mai mic decat cele din stadiul 3”;




comportamentelor;

• Este o explicatie simpla, nu contine informatii redundante.



4. Persoanele de sex masculin vor fi in numar mai mare in stadiul 4 decat in alte stadii.


astfel: “Daca persoanele de sex masculin vor fi in numar mare in stadiul 4, atunci

persoanele de sex masculin din celelalte stadii vor fi in numar mai mic decat cele

aflate in stadiul 4”;


comportamentelor;

• Este o explicatie simpla, nu contine informatii redundante;



Variabilele si operationalizarea lor

VI¹: nivel de dezvoltare a rationamentului moral (cu 5 niveluri: stadiul 1, stadiul 2, …,

stadiul 5);

VI²: genul subiectilor (cu 2 niveluri: fem. si masc.);

VD¹: empatia emotionala (a fost operationalizata prin itemii “Chestionarului de masurarea empatiei emotionale” (Q.M.E.E.) realizat de A. Mehrabian si N. Epstein. Proba permite

calcularea in final a unui scor ce reflecta nivelul empatiei afective);

VD²: atitudini tolerante (a fost operationalizata prin itemii subscalei “Toleranta”

apartinand Inventarului Psihologic California).



Lotul de subiecti

Au fost chestionati 240 de subiecti, 120 de barbati si 120 de femei cu varste cuprinse

intre 22 si 27 de ani. Acestia sunt studenti in anii terminali sau fac studii postuniversitare

la fac de Teologie, Matematica, Istorie, Litere, Drept ale U.A.I.C Iasi. Selectia

esantionului a fost aleatorie.

Rezultate

In ceea ce priveste distributia subiectilor in stadiile de dezvoltare morala, s-au obtinut

urmatoarele rezultate:

• 2,9% din subiecti se afla in stadiul 2;

• 56,7% se afla in stadiul 3;

• 30% se afla in stadiul 4;

• 9,6% in stadiul 5;

• In stadiul 6 avem doar doi subiecti, adica 0,8%.

Testul nonparametric Chi Square a evidentiat urmatoarele rezultate:

In stadiul 2 (hedonism) nu exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti, valoarea

statistica a testului nefiind semnificativa (0,059).

In stadiul 3 (concordanta), exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti, fetele

fiind in numar mai mare prezente in acest stadiu decat baietii χ²(1)=12,97, p< 0,001.

Acest rezultat confirma teoria lui Gilligan, potrivit careia fetele sunt mai orientate spre

relatii interpersonale, spre sentimentele celorlalti, spre alegeri motivate de dorinta de a seface placute si acceptate in grupul de apartenenta.

In stadiul 4 (lege), exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti, baietii fiind in

numar mai mare in acest stadiu χ²(1)=11,84, p<0,001. Aceasta diferenta vine tot ca o



ilustrare a concluziilor lui Gilligan despre barbati, ei fiind considerati mai predispusi la

rationamente ce valorizeaza ordinea sociala data, imuabila.

In stadiul 5 (contract), nu exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti.

Testul t pentru esantioane independente a evidentiat:

In stadiul 2, nu exista diferente semnificative intre fete si baieti privind empatia sau

toleranta.

In stadiul 3, fetele sunt mai tolerante decat baietii t(134)= -2,28 ; p=0,024 si mai

empatice decat baietii t(134)= -4,42 ; p<0,001.

In stadiul 4, fete si baietii au niveluri ale tolerantei aproximativ egale, iar la empatie

fetele sunt in medie mai empatice decat baietii t(69)= -3,11 ; p=0,003.

In stadiul 5, testul t(20)= -2,24 ; p=0,036 arata diferente semnificative intre fete si

baieti in favoarea fetelor in privinta empatiei si nu exista diferente semnificative in ceeace priveste toleranta.

In stadiul 6, nu am putut aplica testul t deoarece aveam doar doi subiecti, ambii de sex

maculin.

Concluzii:

Ipoteza() ca persoanele aflate in stadiul moralitatii ordinii si datoriei si in stadiuldrepturilor individuale si al contractului social vor inregistra scoruri mai mari la toleranta

s-a bazat pe presupunerea ca viziunile mai largi asupra ordinii sociale din aceste stadii

necesita si atitudini tolerante fata de ceilalti membri ai societatii. Aceasta ipoteza nu s-a

confirmat, se pare ca apartenenta la un stadiu superior de dezvoltare a gandirii morale nu

are nici o legatura cu atitudinile tolerante si deschise fata de ceilalti.

Ipoteza(3) ca persoanele de sex masculin vor fi in numar mai mare in stadiile 4 si 5

decat in alte stadii nu s-a confirmat, tinerii barbati plasandu-se in proportii aproximativ

egale in stadiile 3 si 4.



Se confirma ca fetele sunt orientate spre o moralitate a bunavointei fata de ceilalti.

Mai mult, femeile, desi putine la numar in stadiile superioare, sunt mai empatice decat

barbatii.

Studiul are validitate interna deoarece este prezenta relatia cauzala dintre variabila

independenta si cea dependenta. Astfel, se poate spune ca, daca nu exista mai multe

genuri si stadii ale dezvoltarii rationamentului, atunci nivelul empatiei si al tolerantei este

la fel pentru toate persoanele.

Factorii care o compromit:

• Selectia participantilor, toti au studii superioare;

• Tendinta de fatada;

• Expectantele experimentatorului(experimentatorul are anumite expectanţe cu

privire la rezultatele experimentului, formulează ipotezele şi doreşte ca acestea să

fie confirmate; prin anumite comportamente, el poate influenţa neintenţionat

răspunsurile participanţilor).

Studiul are validitate de construct deoarece empatia emotionala poate fi masurata de

Chestionarul QMEE(Chestionar de masurare a empatiei emotionale) realizat de A.Mehrabian si N. Epstein iar toleranta poate fi masurata prin Inventarul Psihologic

California.

Studiul are validitate externa, deoarece rezultatele obtinute in urma cercetarii pot fi

generalizate la alte situatii, conditii diferite sau momente diferite.

Are validitate statistică pentru că s-au folosit proceduri statistice potrivite pentru ceea

ce s-a propus să se măsoare(One Way Anova, testul T).

dezvoltarea rationamentului moral - proiect

Documents