dezvoltarea creativităţii la informatică

8/16/2019 Dezvoltarea Creativităţii La Informatică

1/17

Dezvoltarea creativităţii la informatică

Pop Radu

Grupa -235

Informatica

1. Conceptul pi!olo"ic de creativitate

Creativitatea este, in esenta, un complex proces, o complexa activitate psihica ce se

finalizeaza intr-un anumit produs, este capacitatea omului de a realiza noul, sub diferite forme:

tehnica, teoretica, stiintifica, sociala, artistica, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale

realitatii, de a elabora cai si solutii originale de rezolvare a poblemelor si a le exprima in forme personale inedite.

Creativitatea se finalizeaza intr-un produs de o valoare individuala, dar mai ales sociala, superioara.

Creativitatea constituie una dintre problemele majore ale contemporaneitatii, devenind un

„concept central" in psihologie. Creativitatea a devenit una dintre cele mai fascinante probleme,

depasind cu mult sfera psihologiei si patrunzand in cele mai diverse specialitatii stiintifice.

Termenul de "creativitate" si are originea n cuv!ntul latin "creare", care nsemna " a zamisli",

"a fauri", "a crea", "a naste". nsasi originea cuv!ntului ne demonstreaza ca termenul de creativitatedefineste un proces, un act dinamic care se dezvolta, se desav!rseste si cuprinde at!t originea, c!t si

scopul. Capacitatea creatoare este greu de definit, #$#n%&'e din cauza complexitatii sale. (xpresia

evoca puterea de a inova, de a fi original n g!ndire si realizari, de a manifesta un spirit flexibil, o

tendinta spre prospectare activa. )r fi, deci, mai corect sa vorbim de aptitudini creatoare. )ceasta se

situeaza, dupa parerea lui *uildford, n domeniul productiei divergente, concept care se apropie de

actiunea originala de nonconformism, de evadarea din sfera ideilor curente si comune ale imitatiei

sau reproducerii, pur si simplu.

2. Poi#ilităţile oferite de curriculum naţional pentru dezvoltarea creativităţii

+rograma colar pentru disciplina informatic sau Tehnologia informa iei, este parte componentț

a curriculumului naional. )ceasta reprezint documentul colar de tip reglator / instrument de lucru al

profesorului / care stabilete, pentru fiecare disciplin, oferta educaional care urmeaz s fie

realizat n bugetul de timp alocat pentru un parcurs colar determinat, n conformitate cu statutul i

locul disciplinei n planul-cadru de nvm!nt.


2/17

+rin parcurgerea con inuturilor programelor colare la orele de predare, elevii i dezvoltț ș ș

anumite capacit i i deprinderi. +rofesorii au un rol semnificativ nț ș educarea elevilor pentru

realizarea unor produe utiliza#ile i dezvoltarea piritului inventiv $i creatorș . )cest lucru apare

ca un obiectiv impus de sistemul economic n care trim i vom tri i n viitor. 0ndiferent de coninutul

aplicaiei, ceea ce realizeaz elevul, trebuie s fie utilizabil1 altfel spus, trebuie s aib toate calitile

unui produs. 2atorit implicaiei pe care tehnologia informaiei o are azi n toate profesiile, rezult

caracterul ei interdisciplinar. 2eci, nu putem vorbi despre tehnologia informaiei pur i simplu. (a nu

poate fi privit ca o disciplin independent i nu poate fi inut ntre bariere create artificial.

3. %etode&trate"ii de predare-'nvăţare-evaluare care a(ută la dezvoltarea creativităţii lainformatică

n ceea ce urmeaz, voi prezenta pe scurt c!teva dintre metodele moderne de nvare:

1. %etoda cazului )*tudiul de caz+ const n etalarea unor situaii tipice, reprezentative,

semnificative, ale cror trsturi sunt cercetate profund, din mai multe puncte de vedere. 3n caz poate

servi at!t pentru cunoaterea inductiv, n sensul c de la premise particulare se trece la concluzii

generale 4reguli, principii, legi5, c!t i pentru cunoaterea deductiv, prin particularizri i concretizri

ale unor aspecte generale. Cazul este ales cu grij de ctre profesor 4de altfel, el trebuie s dispuna de

un portofoliu de cazuri reprezentative5, printr-o atent inspectare a c!mpului cazuistic i prin

identificarea acelor situaii din sectorele cunoaterii, culturii, istoriei care s comporte bogate i

semnificative note i trsturi put!nd fi identificate i comentate de ctre elevi 4de pilda, Renaşterea

italiană pentru studierea Renaşterii, etc5.

n cadrul studiului de caz, se urmrete identificarea cauzelor ce au determinat declanarea

fenomenului respectiv, evoluia acestuia comparativ cu fapte i evenimente similare. n prezentarea

studiului de caz, se parcurg anumite etape: sesizarea sau descoperirea cazului, examinarea acestuia din

mai multe perspecticve, selectarea celor mai potrivite metode pentru analiz, prelucrarea cazului

respectiv din punct de vedere pedagogic, stabilirea unor concluzii. 2. Decoperirea didactică este o metoda da factur euristic i const n crearea condiiilor de

reactualizare a experienei i a capacitilor individuale, n vederea desluirii unor noi situaii-

problem. +remisa iniial const n delimitarea a ceea ce este util i oportun s fie oferit elevului i ce

este necesar s fie lsat acestuia s descopere din proprie initiativ. 2e fapt, elevul redescoper

cunotine vechi.

+rofesorul trebuie se favorizeze meninerea unei atitudini active, s ntrein acel „nivel optim

de incertitudine6%

, astfel incat elevul s relizeze o incursiune n propriul fond aperceptiv. 7e tie c o

% 8.7. 9uner.


3/17

sarcina politicoas sau de rutin nu prea stimuleaza, ceea ce duce, inevitabil, la descurajarea cercetrii

i a explorrii.

2escoperirea are un rol formativ, pentru c dezvolt forele psihice i calitile acestora: percepia,

reprezentarea, memoria, g!ndirea, limbajul, trsturile de voin i caracter, interesele i aptitudinile.

+ornind de la relaia care se stabilete ntre cunotinele anterioare i cele la care se ajunge, se

disting trei variante ale descoperirii: descoperirea inductiv 4cand pe baza unor date i cunotine

particulare sunt dobandite cunotine i se efectueaza operaii cu un grad mai nalt de generalitate5,

descoperirea deductiv 4prin trecerea de la general la fapte particulare, de la „concretul6 logic la

concretul sensibil5 i descoperirea trasductiv 4prin stabilirea unor relai analogice ntre diverse serii de

date5

. ;aloarea formativa a acestei metode este indiscutabil: se

consolideaz structuri cognitive, se stimuleaz spiritul de explorare, se formeaz un stil activ de munc,

se cultiv autonomia i curajul n afiarea unor poziii proprii.

,. %odelarea didactică. +rin model se nelege un sistem relativ simplu, un „nlocuitor6 al

unui sistem obiectual sau procesual mai complex, care ngduie o descriere i o prezentare esenializat

a unui ansamblu existenial, dificil de sesizat i cercetat n mod direct.


4/17

n procesul de nvm!nt, se folosesc mai multe categorii de modele: obiectuale, iconice ,

simbolice, etc.

n unele situaii, modelele pot fi total convenionale, av!nd doar o funcie instrumental i mai

puin ilustrativ.

5. l"oritmizarea este o metod ce se bazeaz pe folosirea algoritmilor n actul predrii.

)lgoritmii reprezint un grupaj de scheme procedurale, o suit de operaii standard, prin parcurgerea

crora se rezolva o serie mai larga de probleme asemntoare, n activitate didactic se cere, uneori,

formarea unor prototipuri de g!ndire i de aciune, identificarea unor scheme rigide de rezolvare care

faciliteaz ndeplinirea unor sarcini mai complexe n activitatea ulterioara a elevilor.

)lgoritmizarea reprezintao metoda care ine de dimensiunea „mecanic6 a nvrii, fiind

cunoscut faptul c, n anumite situaii, ncorporarea de catre elevi a unor reguli fixe, rigide poate

constitui o premis a rezolvarii operative i economicoase ale unor sarcini didactice determinate.

)lgoritmul este elementul procedural funcional, mai ales n executarea unor sarcini ce conin

componente automatizate de g!ndire sau de aciune.

. /raintormin"-ul )altul de idei+ este cea mai utilizat metod de stimulare a creativitii

prin intermediul microgrupului. )ceasta metod a fost iniiat de catre )lex ?. ;sborn i urmarea, a

fost creterea eficienei sedinelor de afaceri. (a poate fi definit ca o modalitate de stimulare a

activitii creierului astfel ncat, ntr-un timp scurt, s se obin, de la un grup mic de indivizi, un numar

mare de idei noi i valoroase, de a formula i rezolva diferite probleme n mod creativ.

=eguli ce trebuiesc respectate :

)m!narea oricrei critici a ideilor celorlali1

)sigurarea unei foarte mari liberti de g!ndire, care va genera o stare de relaxare i de

bine general, favorabil creativitii1

+articipanii s fie stimulai s emit, n etapa iniial, c!t mai multe idei, s fac c!t

mai multe propuneri1

>alorificarea sugestiilor fcute de ceilali membri ai grupului i, pe aceasta baz, s

formuleze idei proprii.

0. Intruirea pro"ramată asistat de calculator / asigur o nvare activ, o informare operativ

asupra rezultatelor nvrii, utiliz!ndu-se n sarcini de rezolvare a problemelor matematice, jocul

matematic, jocuri didactice de educarea limbajului, jocuri de perspicacitate, de atenie sau jocuri de

reconstituire.

. ocul de rol const n punerea elevilor n diferite roluri sociale n vederea formrii unor abiliti,

competene, atitudini, convingeri, comportamente.


5/17

8ocul didactic presupune valorificarea modalitilor de joc n atingerea unor obiective

instructiv-educative. 7pecificul su este dat de faptul c prin intermediul elementelor ludice, se ating cu

mai mare eficien obiectivele instructiv educative.

. %etode de imulare 4bazate pe aciunea fictiv5 / presupune implicarea c!t mai direct a

participanilor n situaii i circumstane simulate ce poate lua forme foarte variate, ncep!nd cu jocurile

de simulare, nvarea prin dramatizare, nvarea pe simulatoare, p!n se ajunge la asumarea i

exersarea unor roluri reale, nesimulate.

14. %etoda proiectul / este utilizat n diferite forme i integrat n diverse activiti instructiv-

educative. 7e carcterizeaz prin participarea elevilor la elaborarea unor lucrri cu caracter aplicativ

ntocmite pe baza unor teme date. +roiectul solicit elevilor s fac o cercetare, o activitate n echip, o

creaie. )ctivitatea se desfoar pe o perioad mai ndelungat i se finalizeaz ntr-un produs util.

3tilizarea metodelor moderne nu trebuie fcut n lipsa unor combinri i armonizri cumetodele aa-numite tradiionale deoarece avantajele i dezavantajele lor sunt complementare.

nvm!ntul modern promoveaz metodele de nvare active, nvarea bazat pe nsuirea

experienei conceptualizate a omenirii, dar i pe investigaia proprie a realitii i formarea de

cunotine i experiene prin efort propriu. ) instrui nu mai nseamn a-l determina pe elev s-i

nmagazineze n minte un volum de cunotine, ci de a-l nva s ia parte la procesul de producere a

noilor cunotine.


6/17

PRI6C789 8:I7;;AB)=( / 87I9I?R6 P9IC


7/17

• 7alvarea unei interogri• ?iltre: adugare, eliminare• )dugarea, eliminarea de c!mpuri ntr-o interogare• 7elecia i sortarea datelor dup criterii sau n bazaoperatorilor logici uzuali

dat, s filtreze datele din baza dedate.

Rapoarte 3.5

• Crearea unui raport• Eodificarea unui raport• Crearea, modificarea unui antet i subsol

*ruparea datelor ntr-un raport, total-raport, subtotal-raport

1

%etodetrate"ii

didacticeBConversaia:

frontal,individual,recapitulativ dezvoltat

iexpozitiv,explicaia,

descoperirea)plicaii pecalculator

@orme deor"anizareB)ctivitatefrontal,

individual

)plicaii practice

@ormulare 3.3

• Crearea unui formular simplu• 0ntroducerea datelor n baza de date folosind formularesimple• ?ormatarea textului• 7chimbarea culorii fondului ntr-un formular • 0mportul unei imagini sau fiier text ntr-un formular • Eodificarea modului de aranjare a obiectelor nformular

1 )plicaii practice

Recapitulare 3. •7ugestii: realizarea bazei de date a clasei i interogarea

ei1 )plicaii practice

6valuare 3. • 7ugestii: realizarea bazei de date a clasei i interogarea

ei1 )plicaii practice

Recapitularefinală 1.11 2.0 3. 1 )plicaii practice


8/17

Modele de Planuri de lecţii utilizate în activitatea didactică

Proiect didactic 1

Disciplina: 7e!nolo"ia informaţiei $i a comunicaţiilor

Clasa : a I-a C, Servicii Data : Unitatea de învăţare: 3tilizarea aplicaiei Eicrosoft )ccess pentru realizarea bazelor de dateTema lecţiei: Crearea #azelor de date 'n %icrooft cceTipul lecţiei: de comunicareJ nsuire de noi cunotine

Durata : % orCompetenţe specifice 4din cele prevzute n program5:- )plicarea operaiilor elementare i a conceptelor de baz ale aplicaiei )ccessObiective operaţionale: a sf!ritul leciei elevii vor fi capabili:

7 cunoasc modalitile de deschidereJnchidere a unei baze de date1 7 descrie obiectele unei baze de date1 7 identifice elementele de interfa ale programului )ccess1 7 identifice modul de utilizare a funciei Gelp1

Strategii didactice: conversaia, problematizarea, explicaia, exerciiul, munca independent. i!loace de învăţăm"nt : Eanual de T.0.C, clasa aI-a, (ditura Corint, fi de lucru. #oc de desfăşurare: aborator de informatic. $orme de activitate : frontal, individual. Desfăşurarea lecţiei

1. %oment or"anizatoric 4& / K minute5- verificarea prezenei, a aspectului general al clasei12. Pre"ătirea elevilor pentru receptarea noilor cuno$tinţe 4& / K minute5- profesorul prezint elevilor obiectivele leciei

3. Precizarea titlului $i a o#iectivelor 4& / K minute5- profesorul noteaz pe tabl titlul leciei:- se enun foarte clar obiectivele operaionale al leciei.,. Comunicarea& 'nu$irea noilor cuno$tinţe 4$D- $K minute5- profesorul noteaz pe tabl titlul leciei, apoi prezint:

integrarea programului )ccess n pachetul ;ffice1 modul de lansare a aplicaiei1 elementele de interfa1 obiectele cu care opereaz baza de date modalitile de lansareJnchidere a unei aplicatii de baze de date

- profesorul descrie modul de lucru cu aplicaia )ccess, folosind video-proiectorul, iar elevii exerseaz pe staiile de lucru- elevii particip la lecie, ofer exemple concrete acolo unde este cazul1-profesorul deschide o baz de date existent, prezint elementele ce o compun

tabele formulare interogari rapoarte

+rofesorul arat modul de utilizare al funciei Gelp-elevii exerseaz5. @iEarea $i itematizarea conţinuturilor 4& / K minute5

se ia ca exemplu o situaie real: unitatea şcolară i se cere elevilor s g!ndeasc c!tetabele ar trebui s conin baza de date %coala, pentru a gestiona toate persoanele:elevii, profesorii, personalul nedidactic i auxiliar.


9/17

folosind notiele elevii rezolv sarcina de lucru, vin cu completri i se corecteaz unii pe alii1

. Concluzii 4$ minute5- profesorul face aprecieri asupra activitii elevilor n timpul leciei .

Proiect didactic 2

ProfeorBDiciplinaB Tehnologia Informaţiei şi a Comunicării ClaaB a I /a CDataB8nitatea de 'nvăţareB 3tilizarea aplicaiei Eicrosoft )ccess pentru realizarea bazelor de date7ema lecţieiB Crearea tabelelor, interogrilor, formularelor, rapoartelor i utilizarea lor / )plicaii.7ipul lecţieiB formarea i consolidarea de deprinderi i priceperi.

9ocul de defă$urareB laboratorul de informaticDurata lecţieiB KD min.

:ivelul iniţial al claei• elevii i-au nsuit toate noiunile teoretice legate de baze de date1• elevii utilizeaz corect noiunile nvate n crearea bazelor de date cu aplicaia )ccess1• elevii au formate deprinderi de utilizare a calculatorului i un nivel de cunotine

corespunztor programei1#iectiv cadruB realizarea de aplicaii utiliz!nd baza de date )ccess.#iective referinţăB

•

s recunoasc situaiile care impun folosirea aplicaiei )ccess1• s urmreasc etapele de realizare a unei aplicaii1• s corecteze greelile dintr-o baz de date n cazul unor eventuale depistri1

#iective educaţionaleB 1. o#iective co"nitiveB

• s utilizeze corect definiiile teoretice nsuite referitoare la baze de date1• s identifice corect situaiile n care alegerea unei interogri prezint avantaje n raport

cu o alt interogare1• s analizeze modul de creare a bazelor de date1

2. o#iective afectiveB•

s aleag corect situaiile n care se folosesc baze de date1• s argumenteze avantajele utilizrii bazelor de date n rezolvarea problemelor propuse1• s aprecieze corect soluiile oferite de colegi1• s se implice cu plcere i interes la toate etapele leciei1• s se bucure de rezultatele muncii depuse1

3. o#iective pi!omotoriiB• s-i formeze deprinderi de lucru specifice temei de studiu1• s-i dezvolte g!ndirea logic, capacitatea de generalizare i problematizare1

#iective operaţionaleB• s defineasc noiunile de baze de date1

• s descrie etapele de obinere a unei baze de date, a unui tabel, a unei interogri, a unuiformular i raport1

• s evidenieze obiectele aplicaiei )ccess pentru realizarea bazelor de date1


10/17

• s utilizeze corect toate obiectele din fereastra aplicaiei )ccess pentru rezolvareaaplicaiei1

*trate"ii didactice 1. Principii didacticeB

• principiul participrii i nvrii active1• principiul asigurrii progresului gradat al performanei1•

principiul conexiunii inverse1 2. %etode de 'nvăţămnt:• conversaia1• explicaia1• exerciiul1• problematizarea1• algoritmizarea1

3. Procedee de intruireB• conversaia de consolidare1• problematizarea prin crearea situaiilor problem1• exerciii de consolidare1

,. @orme de or"anizareB• frontal1• individual1

5. @orme de diri(are a 'nvăţăriiB• dirijat de profesor sau prin materialele didactice1• independent1

. Reure materialeB• fie de lucru1• calculator1

0. %aterial #i#lio"raficB *rdinaru 7toica i alii - Tehnologia informaiei i a comunicrii - manual pentru clasa a

I0-a, (ditura (conomic +reuniversitar, 9ucureti, $DDK1 Carmen +etre i alii - Eetodica predrii informaticii i tehnologiei informaiei, (ditura

)rves, Craiova, $DD#1 Curs de predare 4 soft educaional 5.

. %etode de evaluareB• evaluare sumativ1• evaluare continu pe parcursul leciei 4 fi de lucru i calculator51• evaluare formativ1

Defă$urarea activităţiiB 1. %oment or"anizatoricB

• +regtirea leciei: - ntocmirea proiectului didactic1 - pregtirea setului de ntrebri1 - pregtirea setului de aplicaii1 - pregtirea temei1• ;rganizarea i pregtirea clasei: - verificarea frecvenei1 4 3 min 5 - verificarea existenei resurselor materiale1• Captarea ateniei: - anunarea subiectului pentru tema respectiv1 4 2 min 5 - anunarea obiectivelor urmrite1

- anunarea modului de desfurare a activitii1 2. Reactualizarea cuno$tinţelorB


11/17

7e realizeaz prin ntrebri referitoare la baze de date pentru consolidarea cunotinelor teoretice. 414 min5 +entru fixarea cunotinelor elevii deschid aplicaia multimedia cu urmtorul coninut:@i$a nr.1

=ntre#are Răpun a$teptat%. ; baz de date este:

□ 3n director pe hard dis


12/17

□ Cheie extern□ Cheie candidat□ index

(levii deschid aplicaia i selecteaz rspunsurile, iar la sf!rit pentru a obine nota executclic< pe butonul „>(=0?0C)=(6, iar la expirarea timpului de lucru profesorul noteaz rezultatelei anun rspunsurile pe care trebuia s le obin de la fiecare elev .

+rofesorul mparte Fişa nr. 2. cu urmtorul enun: 4 34 min5 6nunţBn baza de date O )@*)8)T 3@0T)T( O creai tabelele „)ngajat6 i „Copil6 cu structura

de mai jos: a5 +entru tabela F n"a(at vom avea c!mpurile :

Cod)ngajat 4 s se introduc numere mai mari de %DD iar dac se introduc date greites fie afiat un mesaj de atenionare 5 / cheie primara

@ume +renume CodCopil 4 s se introduc numere cuprinse intre &D si %DD5 2ata)ngajari 4 implicit data curenta 5.

b5 +entru tabela F Copil vom avea c!mpurile : CodCopil 4 cheie extern 5 2ataPnasterii +renumePcopil Cod)ngajat 4 cheie extern 5

*e cereB%. s se creeze cele dou tabele, cu respectarea restriciilor de integritate specificate n enun

i s se populeze tabelele cu c!te # nregistrri. )2p+ s se creeze urmtoarele interogri care s permit : )3p+

vizualizarea acelor nregistrri pentru care Q Cod)ngajat R este mai mare de %KD n

ordine ascendent 1 alegerea nregistrrii care are - Cod)ngajat - egal %$D i pentru care prenumele copiilor

este 2an i 2ana. vizualizarea nregistrrilor Cod)ngajat, @ume, +renume, 2ata)ngajri, +renumePcopil

utiliz!nd criteriul O 0ntroducei Cod )ngajat O2. s se creeze formulare pentru cele dou tabele care s permit introducerea de noi nregistrri

)2p+3. s se creeze rapoarte pentru cele doua tabele din baza de date )1p+

2in oficiu 2p.

(levii primesc fia de aplicaii pentru rezolvare cu ajutorul calculatorului, utiliz!nd aplicaia)ccess.

(levii vor rspunde n timpul orei i la urmtoarele ntrebri:a5 Care este modul de creare ta#el care permite definirea structurii luiS

b5 Ce stabilim prin definirea structurii unui tabelSc5 +rin ce se caracterizeaz un c!mp dintr-o baz de dateSd5 Care sunt modalitile de creare formularSe5 Care sunt modalitile de creare raportSf5 Care sunt tipurile de interogriS

7e puncteaz pentru fi, modaliti de rezolvare ce vizeaz obinerea rezultatelor optime. #ţinerea performanţei se realizeaz de ctre elevii care au putut realiza n clas cerinele dinenunul fiei $


13/17

ConcluziiB ) 3 min+ 7e vor face aprecieri individuale i colective asupra activitii desfurate. 7emă pentru acaăB ) 2 min+

7 se creeze o baz de date pentru un anumit domeniu care s conin & tabele, interogri,formulare, rapoarte.

Modele de Fişe de lucru

@IH; D6 98CR8 :R. 1%icrooft cce

7ocietatea comercial O)?)6 - din =omania, care are ca obiect principal de activitate producerea i distribuirea de mbrcminte i nclminte pentru copii.7ocietatea dispune de un magazin propriu de desfacere de unde se v!nd mrfuri en-gros, iar principaliiclieni sunt alte societai comerciale distribuitoare cu amnuntul, din ara i straintate.

+entru o bun gestionare a clienilor si, societatea O)?)6 i-a creat propria baz de date ,cuprinz!nd mai multe tabele cum ar fi:• Tabelul Clienti

Tabelul @acturi

Tabelul Produe facturate*arcini de lucruB

%. Creai baza de date cu numele /aza de date @9@ cu ajutorul programului Eicrosoft)ccess.

a. Creai tabelul Clienţi folosind metoda Creare ta#el 'n modul de vizualizare proiect,care s conin urmtoarele c!mpuri:

C;2C 4cod client5 - de tip numeric1 2(@C 4denumire client5 - de tip text1 +(=7C;@T)CT 4persoana de contact5 - de tip text, ?3@CB0)C;@T)CT 4funcia persoanei de contact5 - de tip text1 )2=(7) - de tip text1 ;=)H / de tip text1 B)=) / de tip text1 T((?;@- de tip numr1 ?)I / de tip numr.

0ntroducei n tabelul creat la punctul a, un numr de %D clieni din ri i orae diferite, fiecaredintre ei av!nd un cod client unic 4numerotai clieni de la % la $&5.+entru a v ajuta n completareatabelului Clienţi, folosii modelul de mai jos:


14/17

$. Creai n baza de date nc $ tabele:

Tabelul @acturi cu c!mpurile: @=?)CT 4numr factur5- de tip @umr1 2)T)?)CT 4data facturrii5 / de tip 2at i timp1 C;2C 4cod client5 / de tip @umr.

Tabelul Produe facturate cu c!mpurile: @=?)CT 4numr factur5- de tip @umr1 C;2+ 4codul produsului5 5- de tip @umr1 2(@+ 4denumire produs5 / de tip Text1 3E 4unitatea de msur5 / de tip Text1 +=(T@(T 4+re net5 /de tip Eoned 4Currenc51

C)@T 4cantitate5 . de tip @umr.&. 0ntroducei at!t n tabelul @acturi, c!t i n Produe facturate cte%D

nregistrri:



15/17

*arcini de lucruB1. 2eschidei /aza de date 9@J$. 7tabilii realii ntre tabelele bazei de date, pe baza c!mpurilor comune:

&. Creai interogarea Clienti din Romania folosind metoda Creare intero"are in modul devizualizare proiect cu campurile: C;2C, 2(@C,)2=(7), ;=)7, T)=) . &ndicaţie: +entru a fia numai clienii din =om!nia, la Criterii se va scrie intre paranteze

patrate tara adica U=omaniaV. 7alvam 0nterogarea cu numele Clienti din =omania.2eschidem interogarea 4dublu cli< pe Clienti din =omania5 introducem valoare parametru

=omania i vom obine rezultatul:

#. =ealizai interogarea Comenzi clienţi care s conin campuri din toate tabelele: C;2C,2(@C,@=?)CT, 2(@+, C;2+. 7ub campul 2(@C in dreptul criteriului de interogare introducemUscrieti numele clientuluiV.


*arcini de lucruB%. 2eschidei 9aza de date „)?)6$. Creati un raport care sa contina campuri 4coloane5 din toate tabelele bazei de date. (x.

raportul nostru sa contina campurile: 2(@C, +(=7C;@T)CT, T((?;@, @=?)CT, 2(@+.

+entru crearea raportului folosii Raport )Report+- Creare raport utiliznd eEpertul )Create reportuin" Kizard+


16/17

- selectai c!mpurile din tabele, care dorim s apar n raport- 3rmtorul 4next5-selectai modul de vizualizare a datelor 4+rin Clienti5 apoi apsm 3rmtorul, adgm niveluri degrupare- alegei ordinea de sortare afabetic dup 2(@C:- alegei modul de aezare n pagin al raportului 4coloane, tip vedere5 :- alegei stilul raportului 4)ldin5- apoi 7erminare )fini!+ pentru a ncheia raportul.

&. =ealizati un raport care s conin urmatoarele campuri: C;2C, @=?)CT,

2)T)?)CT, 2(@+, +=(T.#. Trimiei baza de date )?) la adresa de e-mail a clasei voastre.


17/17

dezvoltarea creativităţii la informatică

Documents