pag. 10-11

pag. 20

NR. 1312FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

18 - 24 septembrie 201920 pagini 1,5 lei

Chestorul Berechet şi vecinii s-au trezit cu un proiect de trei blocuri lângă casele lor:„Ne gândim să dăm în judecată Primăria. Nici măcar nu ne-a trimis înştiinţare privind viitoarele blocuri” pag. 11

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

Colegii de la „Curierul Zilei” săr-bătoresc 25 de ani de existență

în acest an. Noi, „Jurnalul de Argeș”, am sărbătorit 25 de ani de existență în acest an. Noi am apărut în luna martie 1994, ei în septembrie. La mulți ani! Lor și nouă, că amândo-uă publicațiile merită cu asupra de măsură. Să reziști un sfert de veac pe o piață mobilă și de foarte multe ori ostilă nu-i lucru ușor. În acești 25 de ani societatea argeșeană a suferit transformări profunde, cărora noi le-am fost martori și istorici ai clipei. Au trecut pragul redacțiilor noastre generații de ziariști, bravi colegi cu care am împărtășit multe, bune și mai puțin bune, că așa e viața. Tutu-ror le mulțumim că o parte din tim-pul vieții lor au mers alături de noi. Satisfacția e cu atât mai mare cu cât unii dintre ei au ajuns să lucreze și să facă perfomanță în presa centrală sau în alte instituții respectabile, dovadă că școala făcută la noi în redacție a fost una de calitate. Conferințe de presă se făceau foarte rar, spre deloc.

Nu exista o cultură a comunicării publice, comunicate de presă nici atât. Ne găseam singuri surse și ne făceam subiectele, google nu exista și poate că și de aceea am dezvoltat refl exe foarte sănătoase pentru mese-ria asta foarte frumoasă, dar foarte solicitantă care se cheamă presă. În septembrie 1994 a apărut „Curierul Zilei” și piața presei s-a schimbat radical, a dezvoltat o dinamică in-credibilă pentru mentalul colectiv al acelor ani.

Poate și fi indcă nu era o competiție directă, ei fi ind co-

tidian și noi săptămânal, între „Cu-rierul Zilei” și „Jurnalul de Argeș” a existat o relație de respect reciproc, cu multe și frumoase gesturi colegia-le. Un exemplu e faptul că noi, „Jur-nalul de Argeș”, am furnizat colegi-lor de la „Curierul Zilei” informația, apărută într-un sondaj național al trustului din care și noi făceam par-te atunci, că ei sunt publicația locală cu cel mai mare tiraj din țară. Un alt

exemplu, la fel de adevărat este că și ei, „Curierul Zilei”, ne-au ajutat pe noi, „Jurnalul de Argeș”, cu hârtie tipografi că într-un moment de criză. Și au mai existat multe alte momente de frumoasă colaborare.

Pe de altă parte, județul Argeș era un ocean de oportunități ca și

subiecte, permanent ne sufl am unii altora în ceafă ca să obținem arti-cole în premieră și cu mare impact. Existența „Curierului Zilei” ne-a obligat, pe toți ziariștii argeșeni, să păstrăm ștacheta profesională la mare înălțime. Și iată că am reușit! Să rezistăm un sfert de veac împreu-nă, fi ecare cu identitatea sa de brand și cultură organizațională, dezvoltată în 25 de ani, e chiar o performanță. La mulți ani tuturor colegilor din presa argeșeană! La mulți ani, „Jur-nalul de Argeș”! La mulți ani, „Cu-rierul Zilei”!

Cristian Vasile,Gabriel Grigore

Punctul pe Y De două ori la mulţi ani!

Cătălin Gherzan este noul preşedinte al ALDE Piteşti

Dezvăluirile unui secretar de stat. Cum s-a intervenit la el în scandalul blocului de 10 etaje din centrul Piteştiului

EXCLUSIV

Alexandru Pugna: „Doamna Somazzi

Safta a crezut că, dacă e consul onorifi c,

cădem pe spate! I-am spus: «Doamnă,

noi nu putem face ilegalități!»”

Pusă în fața evidențelor, consulul onorifi c îl introduce în ecuație și pe patronul fi rmei Titidan, Adrian Ionescu, despre care recunoaște, în premieră, că a însoțit-o în biroul secretarului de stat Consulul Somazzi Safta: „Am fost în audienţă cu juristul şi cu promotorul, persoanele direct interesate”

Un spaniol a venit tocmai din Malaga la festivalul moto de la Topoloveni

pag. 3

pag. 20

Pe arhitectul-şef l-a luat gura pe dinainte. A recunoscut neregula din scandalul cu blocul lui BrănescuBăiatul patronului de la Yaky, livrat la pont că a consumat droguri

Aşa se pleacă de la Dacia! S-a pensionat unul dintre cei mai respectaţi români de pe platformă

Zeci de ONG-uri şi asociaţii civice îi cer demisia pentru nereguli în cheltuirea banului public

Protest on line anti-popa Brînzea, sub titlul „Dă jos hoţu’!”

EXCLUSIV. Programul ceremoniei de înhumare a Reginei ElenaPrincipesa Margareta îi roagă pe argeşeni să vină cu fl ori albe la catafalcul bunicii sale pag. 5

pag. 6

pag. 2

pag. 7

pag. 17

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Puternic contestat de zeci de ONG-uri din țară și din comunitățile de români din afară, popa Nicolae Brînzea constată pe pielea și sutana lui că fuga

nu e doar rușinoasă, ci și foarte sănătoasă.

Din Din

Culise...Culise...

Bacilul Iani Popa, în căutarea unui partid-gazdă care să-l mențină senator.

Oportunist sunt, traseist politic sunt, arogant sunt. Nu credeți că e cazul să mă întorc în

PNL Argeș?

Șeful de la Cadastru, Radu Bănică, îngrijorat că procurorii anticorupție l-au descoperit cu tot mai multe

cadastre suprapuse.

Decât să apar în două dosare la DNA, aș fi preferat încă un capsator în cap de la Elena Iagăr...

Teodor Meleșcanu, președinte Se-nat, știe ce e pe tarabă la prezidențiale: „Tăriceanu, ca să se salveze, vinde ALDE”. Nicolae Dică, antrenor FC Argeș,

cu Rapid București a pregătit un meci și s-a uitat la altul: „Apoi pierdem min-gea și le dăm contraatac din care iese gol. Cam asta pot să spun despre joc”. Viorica Dăncilă, premier vizionar,

zice că sunt multe autostrăzi în proiect: „Ne dorim un ritm mai rapid a imple-mentării proiectelor de infrastructură”. Cornel Ionică, primar Pitești, îi

sfătuiește pe elevi să nu se uite în gura lui sau a politicienilor: „Aveți sarcina și obligația de a urma sfaturile dascălilor și părinților voștri”.

Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, ca și Iohannis este animat de gânduri pacifi ste la adresa premierului Viorica Dăncilă: „Vă vom da jos”. Ionuţ Moșteanu, deputat USR, în-

cepe să dezvolte planul pentru Pitești, ca viitor primar: „Primarul Piteștiului își bate joc de banii cetățenilor!”. Cătălin Ivan, fost eurodeputat,

recunoaște paradoxul pe care-l știu toți românii: „România, cu cea mai săracă populaţie din UE, are cea mai bogată clasă politică!”. Călin Popescu Tăriceanu, între

„rău” și „mai rău” alege „cel mai rău”: „Dacă am mai fi stat alături de PSD, ne contopeam cu ei”.

A făcut vâlvă în urmă cu câteva săptă-mâni cazul lui Bogdan Țârcomnicu, băia-tul patronului de la Hotel Yaky din Pitești, oprit de polițiști în trafi c și afl at la volan sub infl uența drogurilor. Conform sur-selor noastre, în seara cu pricina Bogdan Țârcomnicu a fost la o petrecere cu mai mulți băieți ”bazați” din așa-zisa lume bună a Piteștiului. Interesant e că Bogdan

Țârcomnicu nu a băut alcool la acea petre-cere, deoarece urma să conducă mașina. Numai că, așa cum se întâmplă la petre-cerile între șmecheri, cineva a scos o țigără cu stupefi ante, iar ea a fost făcută ”poștă”, ajungând și la Țârcomnicu jr. După ce acesta a plecat, unul dintre ”prieteni” a anunțat Poliția că acesta se afl ă la volan sub infl uența stupefi antelor.

Băiatul patronului de la Yaky, livrat la pont că a consumat droguri

O rup la goană pe imașDecât să mă luați pe făraș...

Tăiați o panglică mai scurtă, domnu’ Valeca, eventual cam cât procentul de 15% la care ne

va duce Veorica la prezidențiale...

Titi Tudosoiu, șeful de la Învățământ, pregătindu-se de o binemeritată opoziție.

Grupul de aleşi locali #rezist la Câmpulung

În acest mandat de administraţie loca-lă niciunul dintre consilierii de la Câm-pulung nu a depus raport de activitate! Deși Legea administraţiei publice locale îi obligă să ţină audienţe și să prezinte rapoarte de activitate, consilierii locali ignoră aceste îndatoriri care ţin și de bunul-simţ, nu numai de impunerea le-gală. O impunere legală care nu prevede și sancţiuni, așa că aleșii câmpulungeni rezistă tentaţiei de a arăta ce NU au făcut în fi ecare an de activitate.

În urmă cu trei ani, un control al Pre-fecturii Argeș evidenţia ceea ce am pre-zentat mai înainte, concluzionându-se atunci faptul că cei 19 care conduc Câm-pulungul au imense și intense dureri în cot în relaţia cu cetăţenii. Li s-a pus atunci în vedere să se conformeze obli-gaţiilor, însă situaţia este aceeași. Dar se apropie alegerile din 2020...

”Benny Păcănele” ar vrea să vândă Hotelul Muntenia

Omul de afaceri Dragoș Diaconescu, cunoscut și ca Benny Păcănele, cel care a cumpărat Hotel Muntenia la începutul acestui an, se gândește acum să vândă. Asta pentru că, după ce a bătut în van

pe la porțile băncilor să-l crediteze, nu a reușit să găsească bani pentru renovarea și modernizarea hotelului. Motivul este acela că instituțiile bancare nu acordă credite pentru genul de afaceri cu jocuri de noroc și pariuri sportive, cum are Ben-ny. Prin urmare, tânărul om de afaceri ia în calcul chiar vânzarea hotelului, iar prețul aruncat pe piață este de 7 milioane de euro. În condițiile în care afaceristul a cumpărat Muntenia cu 5 milioane de euro, tranzacția i-ar putea aduce 2 mili-oane de euro profi t. Partea proastă pen-tru Benny este că nimeni din Pitești sau din București nu se înghesuie deocamda-tă să cumpere.

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Deputatul Nicolae Georgescu, supranumit și ”Nimeni în drum”, bucuros că și-a găsit un salon pentru viitorul mandat.

Îmi pare rău, Victore, nu mă mai înscriu în Pro România. Face Mitralieră un nou partid, PSD 112, și mi-a promis locul doi pe lista de deputați la Filiala Argeș...

Deputatul Nicolae Velcea și demisul Marius Pârvu de la ANPC, la Zilele câmpenești ale

Argeșului și Muscelului.

Deputatul Rădulescu, explicându-i Olguței că nu iese nimic bun dacă se ciocnesc

PRM-ul cu Revoluția.

Eu îmi acopăr fața de rușine, iar Marius Pârvu întoarce capul... Nu vă e clar că ne antrenăm de

opoziție?

Olguțo, convinge-l pe Nelu Mînzînă să nu-mi stea în cale la președinția PSD Argeș, că nu vreau să

scot mitraliera din rastel...

Dan ManuEdiția din acest an a “Fiilor și Fiicelor

Argeșului” a fost dedicată elevilor eminenţi ai județului, dar și personalităţilor argeșene intrate în elita medicală și în elita Aca-demiei Române. Astfel, președintele CJ Argeș, Dan Manu, a premiat 200 de tineri eminenți ai județului care au obținut 10 la capacitate și bacalaureat, precum și pe olimpicii Argeșului. Alături de ei, au venit la Golești personalități cu o carieră recu-noscută la nivel național și internațional precum academicianul Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „ Matei Balș”, academici-anul Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, prof. univ. dr. Vi-orel Jinga, șeful Clinicii de Urologie de la Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th . Burghele” și prorectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București și, nu în ultimul rând, prof. dr. Alexandru Ra-fi la, șeful disciplinei Microbiologie a Uni-versităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și șeful Laboratorului Institutului „Matei Balș” din București, expert OMS, NATO și al Comisiei Europene. Pentru promovarea acestor copii ce reprezintă vi-itorul județului și al țării, dar și pentru re-marcabile personalități din plan național aduse la Golești- Jurnalul de Argeș îl decla-ră pe Dan Manu - Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Cătălin Gherzan, noul preşedinte al ALDE Piteşti

Din 11 septembrie, cunoscutul avocat Că-tălin Gherzan este noul președinte al ALDE Pitești. Manager al Lexford Castel, cea mai apreciată școală privată din Pitești, Cătălin Gherzan se bucură și de susținerea deputa-tului Andrei Gerea și a Simonei Brătulescu, vicepreședintele CJ Argeș. Mai trebuie spus că ALDE Pitești are 4 consilieri locali, iar Că-tălin Gherzan se anunță un candidat intere-sant pentru Primăria Pitești. M.S.

Jurnalul de Argeș a prezentat în ul-timii ani mai multe cazuri concrete și argumentate în care arăta, cu subiect și predicat, că Primăria Pitești a cheltuit bani publici pe tot felul de investiții inutile sau deplasări inefi ciente peste hotare. Revenim acum cu un alt caz de cheltuire aiurea a banului public de către ofi ciali din Primă-ria Pitești. Concret, în baza Legii 544/2001 privind informațiile de interes public, am solicitat să ne precizeze defalcat la cât s-au ridi-cat cheltuielile în acest an pentru cele două deplasări ale primarului Cornel Ionică în Olanda, pentru deplasarea făcută în Palestina și care au fost scopurile acestor deplasări externe.

Am afl at astfel că Primăria Pitești a cheltuit peste 23.000 lei pentru două deplasări în Olanda ale primarului Cornel Ionică și a doi angajați din Primărie pentru... alegerea designului carelor alegorice de la Simfonia Lale-lelor.

În total, Primăria Pitești a cheltuit pentru două deplasări în Olanda suma de 23.726 lei doar pentru alegerea de-signului carelor alegorice de la Simfo-nia Lalelelor. Nu vi se pare cam mult, stimați contribuabili?

În adresa trimisă Primăriei Pitești în baza Legii 544/2001, Jurnalul de Argeș a solicitat municipalității să ne precizeze concret și care au fost per-soanele din Primăria Pitești care l-au însoțit pe primarul Cornel Ionică în deplasările din Olanda și Palestina.

Numai că, în răspunsul pe care ni l-au trimis, reprezentanții Primăriei Pitești precizează că, ”în conformi-tate cu prevederile Legii 544/2001, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”.

Un răspuns pe lângă subiect și fără vreo bază legală sau justifi care, în condițiile în care noi nu am am soli-citat date personale (adrese, CNP sau numere de telefon), ci doar numele respectivelor persoane - funcționari publici - care au fost în calitate ofi cială în respectivele deplasări, și nu în vizite private, deplasări plătite din bani pu-blici. Drept urmare, am solicitat din nou Primăriei Pitești să ne precizeze numele celor care l-au însoțit pe pri-marul Ionică în cele trei deplasări, în caz de refuz rezervându-ne dreptul de a acționa în instanță Primăria Pitești conform prevederilor legale în vigoare.

Denis Grigorescu

Faza preliminară a proceselor în care au ajuns Gigi Fănel Proca, fost primar la Berevoești, și Bogdan Florin Proca, actualul primar al comunei, tată și fi u care s-au angajat reciproc la Primărie, s-a încheiat. Asta după ce procurorii au deschis în anul 2015 un dosar pentru suspiciunea de confl ict de interese, în condiţiile în care la Berevoești s-au făcut angajări în familie, fostul primar prelu-ându-și fi ul pe post de consilier personal, în anul 2012, ulterior, după alegeri, fi ul întorcându-i serviciul tatălui, după ce ei au fost trimiși în judecată și după ce ex-cepţiile și cererile formulate de aceștia au fost respinse. În cazul actualului primar, contestaţia depusă de el împotriva acte-lor de trimitere în judecată a fost respin-să încă de la începutul anului. Astfel că procesul a început în iunie și s-au derulat deja două termene în acest caz, Primăria Berevoești constituindu-se parte civilă cu suma de 5.371 lei reprezentând con-

tribuţiile pentru asigurări sociale și im-pozitul pe salariu achitate către bugetul de stat atunci când Proca era consilier al primarului. Următoarea înfăţișare în faţa instanţei va avea loc la fi nalul acestei luni.

În cazul fostului primar, Proca senior, procedura a fost prelungită din cauza unor cereri de amânare ale acuzatului. Dosarul a fost înaintat de Parchet la Ju-

decătorie în luna februarie a acestui an. Cererile și excepţiile ridicate de Gigi Fănel Proca și-au afl at verdictul zilele trecute, instanţa respingându-le și astfel putând fi început procesul. La data în-tocmirii acestui text, o săptămână fi ind trecută de la pronunţarea hotărârii, nu fusese înregistrată nicio altă contestaţie, termenul fi ind de trei zile de la comuni-carea deciziei. C.I.B.

Liber la judecată şi în cazul celui de-al doilea primar Proca

De ce e secret cu cine a fost edilul în Olanda?

Primăria refuză să spună cine l-a însoţit pe Cornel Ionică în deplasările externe

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Președintele Klaus Iohannis a participat în week-end la două acțiuni ale PNL, care au benefi ciat de toate ingre-dientele unei lansări reușite în cursa pentru un nou man-dat: băi de mulțime, atacuri la adresa PSD, încrederea delegaților liberali în succe-sul electoral.

Mai mult de 10 minute a avut nevoie președintele Klaus Ioha-nnis pentru a intra în sala Casei de Cultură din Constanța, unde a fost programată reuniunea organizațiilor liberale din zona de Sud-Est. În timp ce liderii PSD sunt huiduți peste tot unde se duc, la venirea președintelui Kla-us Iohannis oamenii s-au strâns în număr mare chiar în fața sălii în care urma să aibă loc reuni-unea. Deși orașul lor trece drept un fi ef PSD, constănțenii s-au în-ghesuit să facă poze, să dea mâna, să-i vorbească președintelui. Președintele a fost oprit chiar și în holul Casei de Cultură de oameni dornici să discute cu el preț de câteva secunde. Intrarea în sală a președintelui Klaus Iohannis a dinamizat mulțimea: oamenii au început să fl uture steaguri ale României, ale UE, dar și bannere pe care scria ”O Românie norma-lă”. Președintele Iohannis a trecut printre oameni, fâcând o nouă baie de mulțime, acompaniată de sute de poze făcute cu telefoanele de către delegați. În drumul spre podiumul sălii de ședință, șeful statului a dat mâna și a vorbit cu mai mulți delegați.

”O să fi ţi principalul partid al unei coaliţii democratice care va guverna România mult mai bine în viitor, mult mai mult timp“, a fost mesajul cu care președintele

Klaus Iohannis a electrizat sala. De altfel, terenul fusese pregătit la Școala de Vară a Tineretului Liberal, desfășurată tot sâmbătă. Întrebat dacă Ludovic Orban ar putea fi o variantă de premier, Io-hannis a replicat: ”Oricând, Lu-dovic, oricând”.

PSD a produs ”cea mai dezastru-oasă guvernare din ultimii 30 de ani”, a acuzat președintele Klaus Iohannis. El a mai spus că soci-al-democraţii nu au avut timp să guverneze și pentru oameni și au dat legi care să submineze justi-ţia, poliţia și administraţia publi-că. Șeful statului a explicat faptul că în ultimii ani și-a folosit toate pârghiile constituţionale pentru a bloca măsuri care ar fi fost catas-trofale pentru ţară. 

Pregătirea pentru guvernare

Președintele PNL, Ludovic Or-ban, a avut un mesaj în aceeași notă. “Trebuie să ne pregătim pentru guvernare și suntem pre-gătiţi pentru guvernare. Trebuie în schimb să facem lucrul ăsta cu trudă, cu modestie, cu sme-renie faţă de concetăţenii noștri, cu atenţie la problemele fi ecărei categorii sociale, să analizăm fi e-care soluţie posibilă  astfel încât orice decizie pe care o luăm să ga-ranteze efectele favorabile pentru societatea românească”, a solicitat președintele PNL. Orban a spus celor prezenţi că PNL nu trebuie să cadă în ispita de a lua decizii pe picior, de a scoate din joben ordonanţe de urgenţă peste ordo-nanţe de urgenţă, fără niciun fel de fundamentare.

„Vă cer să puneți pe primul plan această bătălie pentru Ro-mânia. Vă cer, printre vecini,

rude, cunoscuți, să transmiteți acest mesaj: România nu e con-damnată să fi e la periferia Euro-pei, România are șansa unui des-tin măreț, cu o singură condiție: să se ducă la vot și să voteze cu Iohannis președinte”, a solicitat Ludovic Orban.

”Zilele acestea asistăm la ul-timele zvâcniri de disperare ale guvernului PSD. După ce a secă-tuit țara de tot ce se putea, PSD a ajuns să fure până și miniștri, orice, numai să nu piardă pute-rea!”, a fost modul în care prim-vicepreședintele PNL Raluca Turcan a acuzat PSD. ”De trei ani, România este campioană în Uniunea Europeană la creșterea preţurilor. Nu le-a păsat nicio se-cundă că în școlile din România se învață în condiții insalubre. Nu le-a păsat că au ajuns copiii să facă autostopul în condiții de nesiguranță. Nu le-a păsat de spitale, unde oamenii mor cu zile. Și-au pus pilele și clienții pe funcții plătite într-o lună cu leafa unui om de rând într-un un an”, a acuzat prim-vicepreședintele PNL.

La rândul său, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bog-dan i-a mobilizat pe liberali spu-nând că perioada de opoziție se va încheia, odată cu câștigarea celui de-al doilea mandat de președinte de către Klaus Iohannis. „PNL merită să ajungă acolo, dar bătă-lia se dă pe 10 și 24 noiembrie”, a spus el.

”Timpul nesimțiților și al hoților a expirat. Iar garanția pen-tru schimbare este una singură – Klaus Iohannis, președintele Ro-mâniei pentru următorii 5 ani!”, a comentat prim-vicepreședintele PNL. I.M

Klaus Iohannis a început în forţă bătălia pentru un nou mandat A fost întâmpinat cu entuziasm de oameni, care s-au înghesuit să dea mâna cu el

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Publicul nu va avea acces la sosirea aeronavei cu regina la Otopeni

Astfel, sicriul cu rămășițele omenești va sosi vineri, 18 octombrie, la ora 12, pe Ae-roportul Internațional ”Henry Coandă” din București și va fi transportat, după o scurtă ceremonie religioasă și militară, spre Curtea de Argeș. În cursul după-amiezii, sicriul va fi așezat în vechea Catedrală Arhiepiscopală și Regală din orașul Basarabilor. A doua zi, sâmbătă, 19 octombrie, va fi ofi ciată slujba de înmormântare în vechea catedrală, ur-mată de ceremonia reînhumării în noua Ca-tedrală Episcopală și Regală. La solicitarea expresă a Casei Regale adresate Patriarhiei Române, ÎPS Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridi-onale, se va afl a în aeronava care va trans-porta sicriul cu rămășițele pământești ale Reginei Elena din Elveția în România, iar la ceremonialul religios și militar de la sosirea în București vor participa membrii Sfântu-lui Sinod și vicarii patriarhali. La Otopeni vor fi prezenți, evident, custodele coroanei,

principesa Margareta, împreună cu alți membri ai familiei regale, reprezentanți ai Armatei, autorităților statului, corpului di-plomatic, ai altor confesiuni și religii din România, însă publicul nu va avea acces la ceremonie.

Cortegiul funerar va trece prin centrul Piteștiului. Clopotele bisericilor vor bate în toate localitățile străbătute

În intervalul 12,30 - 16,30, cortegiul fune-rar se va deplasa de la aeroport la Curtea de Argeș, pe ruta Chitila - Titu - Găești - To-poloveni - prin centrul municipiului Pitești, intrarea în oraș fi ind preconizată pentru ora 16,10. Clopotele bisericilor vor marca momentul sosirii sicriului la Otopeni, pre-cum și al trecerii cortegiului funerar prin localitățile parcurse spre Curtea de Argeș. După ce sicriul Reginei Elena va fi depus la catedrala istorică, începând cu ora 17,15, pu-blicul se va putea închina și reculege la cata-falc. A doua zi, sâmbătă, 19 octombrie, vor

fi permise alte două ore, între 8,00 și 10,00, pentru cei care vor să își prezinte omagii-le, dar nu le va fi permis să depună fl ori în jurul catafalcului. Florile vor fi așezate în scuarul din fața noii catedrale, Majestatea Sa Margareta rugându-i pe toți cei care vor fi prezenți să aducă doar fl ori albe, pentru a simboliza seninătatea și bunătatea Regi-nei-mamă. Tot aici, în scuarul din fața mă-năstirii, de la ora 12 se va putea asculta și slujba de înmormântare, după care sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la noua Ca-tedrală Arhiepiscopală și Regală, pe aleea pietruită, fl ancată de militarii Batalionului 33 Vânători de Munte. Garda de onoare va fi dispusă în fața noii necropole regale, iar în momentul coborârii sicriului în criptă se va intona la trompetă semnalul Stingerea și se vor executa focuri de onoare de către mi-litarii Batalionului 33 Vânători de Munte. Familia Regală anunță doliu pentru zilele de 18, 19 și 20 octombrie.

Alina Crângeanu

În ediția anterioară a Jurnalului de Argeș, am publicat o declarație dată de un martor (Dincă Nicolae), care a mărturisit că părintele stareț Gherasim l-a forțat să întrețină relații sexuale cu el, promițându-i că îl face pre-ot. Declarația a fost depusă în dosarul de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, dosar care a intrat pe rol în 2008, în urma unui denunț de șantaj depus de starețul Ghera-sim (pe atunci la mănăstirea Trivale) împotriva unui preot din Vâlcea, care îl acuzase anterior de tentativă de abuz sexual.

De altfel, călugărul Gherasim Nicuț s-a și retras ulterior, destul de ciudat, din procesul în care fi gura drept victimă. Ei bine, luni, 16 septembrie, respectivul preot din Vâlcea, Florin Darius Matei, ne-a trimis un e-mail în care, deși nu contestă mărturia dată de respectivul Dincă, ține să facă o precizare în ceea ce îl privește. Părintele Matei susține că, în urma acestui scandal și a interpretărilor eronate, i se poate pune în mod nedrept eticheta de homosexual, când, de fapt, a fost victimă a unei tentative de viol din partea lui Gherasim. Mai mult, bărbatul a făcut la înce-putul acestui an un test poligraf pentru a demonstra că tot ce a declarat în fața instanței a fost real, ba chiar se gândește să deschidă proces de casare a sentinței prin care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare și decăderea din treapta preoțească.

Alina Crângeanu

PĂRINTELE DARIUS A FĂCUT TESTUL POLIGRAF

„Către publicația Jurnalul de Argeș, în atenția redactorului-șef!

Ca urmare a apariției în publicația Jurnalul de Argeș a materialului «ÎPS Calinic a recunoscut în instanță că știa de apucăturile gay ale lui Gherasim», unde faceți referire și la persoana mea, Matei Florin Darius, în baza drep-tului la replică, vă rog să corectați cele afi rmate de dum-neavoastă «pentru a nu divulga relația amoroasă dintre ei»; în denunțul pus la Poliție împotriva mea, călugărul Gherasim a scris: «Va spune că eu am vrut să-l violez ». De asemenea, ați afi rmat dumneavoastră că «Matei a susținut în instanță cum că starețul este cel care i-a făcut avansuri sexuale». Este eronat, întrucât am susținut în instanță că, de fapt, «călugărul Gherasim a vrut să mă violeze, tenta-tivă de abuz sexual»! Țin să vă precizez că eu nu sunt ho-mosexual, sunt un om normal, familist, cu frică și credință în Dumnezeu.

Anul acesta, la data de 15 ianuarie am făcut o testare po-ligraf; consider că este relevant, drept care vă atașez actul”.

Vă mulțumesc,Matei Florin Darius”

Preotul Matei din Vâlcea declară că Gherasim a vrut să-l violeze, însă infi rmă despre sine că ar fi homosexual

18 septembrie, Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei

Ziua Internaţională de Monitoriza-re a Apei este un program educaţio-nal internaţional menit să stimuleze organizarea și implicarea publică în acţiunea de protejare a resurselor de apă ale planetei, oamenii de pre-tutindeni fi ind încurajaţi să testeze calitatea apelor prin efectuarea de monitorizări de bază ale acestora. Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei este sărbătorită ofi cial în data de 18 septembrie, dar activităţile de monitorizare a apei se pot desfășura oricând, din 22 martie (când se ani-versează Ziua Mondială a Apei) până în 31 decembrie, acestea constând în efectuarea, cu ajutorul unor truse speciale, a analizelor apei la 4 indica-tori, și anume: oxigen dizolvat, pH, temperatură și turbiditate. Societatea Apă Canal 2000 SA s-a implicat din anul 2004 în desfășurarea acestui program la nivel local, în acest sens colaborând cu mai multe școli din judeţul Argeș, în cadrul Programului Educaţional Piky.

Și în acest an continuă organizarea activităţilor specifi ce, elevii și profe-sorii fi ind invitați să monitorizeze ca-litatea apelor utilizând truse puse la dispoziţia școlilor de către societate. În cadrul societăţii Apă Canal 2000, calitatea apei - pe fl uxurile de tratare și epurare, în reţelele de distribuţie apă potabilă și reţelele de canalizare din aria de operare - este monitori-zată în permanenţă prin cele două laboratoare, respectiv Laboratorul Uzinei de Apă și Laboratorul Ape Uzate. A.C.

„Sunt un om normal, familist, cu frică și credință în Dumnezeu!”, mai spune purtătorul de sutană din județul vecin

Exclusiv. Programul ceremoniei de înhumare a Reginei Elena

Principesa Margareta îi roagă pe argeşeni să vină cu fl ori albe la catafalcul bunicii sale

Vineri, 18 octom-brie, va fi repatriată Regina-mamă Elena pentru a fi înmor-mântată alături de fi ul ei, Regele Mihai, la Curtea de Argeș. Mai este, deci, o lună și Casa Regală, îm-preună cu Guvernul României și Arhie-piscopia Argeșului, a fi nalizat deja, la sfârșitul săptămânii trecute, detaliile ce-remoniei de înhuma-re a Reginei-mamă Elena, programul fi ind binecuvântat de Patriarhul Daniel. Suntem în măsură să vă prezentăm, în exclusivitate, amă-nuntele festivității ofi ciale, care va atra-ge, din nou, la Curtea de Argeș o mulțime impresionantă și... impresionată.

Cripta unde va fi depusă Regina Elena, adusă în ţară după 37 de ani să se odihnească alături de fi ul

său, Regele Mihai

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Dedesubturile scandalului vi-itoarei construcţii de pe strada Gârlei, de la numărul 74, dez-văluie o practică incredibilă a Primăriei Pitești, instituție căreia tot mai des i se cere so-coteală pentru haosul imobiliar din municipiu. Dilema regi-mului de înălţime a imobilului, creată de divergenţele de opinie între vecinii viitorului bloc, pe de o parte (care spun că, potri-vit PUG în vigoare, terenul se afl ă într-o subzonă cu regim de înălțime mic, de case, chiar dacă se învecinează cu o altă zonă în care există deja blocuri), și Primăria Pitești (care invocă tot PUG, dar spune că viito-rul imobil s-ar încadra într-o subzonă cu regim de înălţime de minimum trei etaje), e adân-cită de explicaţiile arhitectului-șef al Primăriei Pitești, Cătălin Ghiță. Acesta a dezvăluit fără să vrea cum au fost formulate răspunsurile către petenţi, în-colţit fi ind de multele întrebări lansate la o discuţie avută la faţa locului (chiar pe str. Gâr-lei, unde vrea familia Brănescu să ridice blocul), la care a par-ticipat și consilierul local Cris-tian Gentea. De altfel, Gentea este cel care a și propus, luna trecută, retragerea de pe ordi-nea de zi a proiectul de hotă-râre de consiliu local iniţiat de primarul Cornel Ionică privind aprobarea PUD-ului pentru vi-itorul bloc al familiei Brănescu.

„Arhitectul-șef al Primări-ei a recunoscut verbal în fața noastră și a șefului Comisiei de Urbanism, dl. Gentea, că răs-punsurile Primăriei către noi au fost furnizate prin el de că-tre doamna Amalia Gugui, ar-hitecta benefi ciarului de la nr. 74. Adică Primăria și-a însușit, practic, punctul de vedere al benefi ciarului. Dl. Gentea a ră-mas mască la așa argument din partea arhitectului. (...) Dom-nului arhitect-șef i-a scăpat porumbelul pe gură...”, a decla-rat, pentru Jurnalul de Argeș, activistul de mediu Robertin Rusu, unul dintre cei care au formulat adrese către Primăria Pitești cu privire la problema regimului de înălţime a zonei/subzonei.

„A spus că punctul de vedere l-a făcut doamna arhitect Amalia Gugui”

Consilierul local Cristian Gentea confi rmă că așa au stat lucrurile la respectiva întâlnire și că a rămas șocat de afi rmația arhitectului-șef al Primăriei.

„Domnul arhitect (n.red., al Primăriei Pitești, Cătălin Ghi-ţă) a spus că punctul de vedere l-a făcut doamna arhitect Ama-lia Gugui (arhitectul benefi cia-rului), ceea ce mie mi s-a părut total inacceptabil. Nu poate să facă arhitectul benefi ciarului punctul de vedere. Oamenii

ăia n-au cerut punct de vede-re arhitectului benefi ciarului, pentru că ăsta este total subiec-tiv, au cerut punct de vedere Primăriei. (...) Nici eu n-am înțeles asta. Și eu am întrebat același lucru. Vă dați seama, a cerut el punct de vedere doam-nei Gugui... ”, a declarat telefo-nic, pentru Jurnalul de Argeș, Cristian Gentea.

De altfel, în acest scandal chiar de vecinii viitorului bloc au solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții Argeș un punct de vedere.

„Este o anomalie”Cristian Gentea precizează

că unul dintre argumentele pentru care a cerut, la sfârșitul lunii trecute, scoaterea de pe ordinea de zi a respectivului proiect (și a altora) a fost și atitudinea Primăriei, în speță a arhitectului-șef, în această problemă, atitudine pe care o consideră o anomalie.

„Dovadă a faptului că este o anomalie, eu am luat poziția pe care am avut-o. În primul rând a contat că Primăria n-a dat punct de vedere și bineînțeles că arhitectul, în loc să-și facă trea-ba lui, a cerut punct de vedere arhitectului benefi ciarului... E ca și când mi-ar cere mie, ca benefi ciar... Eu cum mi-l dau, dacă vreau să construiesc?!”, în-treabă retoric Cristian Gentea.

Pe arhitectul-şef l-a luat gura pe dinainte. A recunoscut neregula din scandalul cu blocul lui Brănescu

Contrar a ceea ce există pe teren, arhitectul benefi ciarului a scris că e vorba de o „subzonă pentru locuinţe înalte”

În anunțul de intenție privind elaborarea Planului Urbanistic de De-taliu pentru terenul situat în intravilanul municipiului Pitești, str. Gâr-lei nr. 74, în vederea realizării „Construire imobil locuințe colective”, anunț în care se arată că proiectul este elaborat de arh. Elena Amalia Gugui, se precizează: „Amplasamentul studiat are o suprafață de 1167 m.p. și este situat în municipiul Pitești, str. Gârlei nr. 74, în subzo-nă pentru locuințe înalte și funcțiuni complementare, conform P.U.G. aprobat prin H.C.L. nr. 113/1999 (...). Reguli de construire conform P.U.G. aprobat prin H.C.L. nr. 113/1999: Funcțiunea dominantă a zo-nei - locuirea; regim de înălțime în zonă: minim P+3E (...)”.

Amalia Gugui, arhitectul benefi ciarului Ion Brănescu:

„Nu cred că este de interes să despicăm fi rul în patru”

Arhitectul Amalia Gugui spune că, în astfel de situații, face parte din procedura legală exprimarea de către arhitectul benefi ciarului a unui punct de vedere.

„Benefi ciarii răspund solicitării de a participa la dezbaterea publică, asta este, de fapt, titulatura exactă a procedurii. Primăria mă înștiințează și pe mine de aceste chestii și trebuie să răspund eu și după aceea Primă-ria. Ăsta este un aspect. La ce s-a referit domnul consilier Gentea este cu totul și cu totul altceva. Ăstea sunt punctele de vedere la care sunt obligată să răspund. Punctul de vedere referitor la poziția în Planul de Urbanism General a acestui teren care a fost formulat de arhitectul-șef este cu totul altceva, nu l-am făcut eu. Pentru că Primăria trebuia să răspundă la întrebarea este sau nu corect certifi catul de urbanism emis, adică dacă se încadra sau nu se încadra în zona respectivă, cu procen-tele urbanistice trecute în certifi catul de urbanism.... Planurile au fost făcute pe niște suporturi foarte proaste, în anii respectivi. Există niște repere și pe baza acestor repere s-a emis cerifi catul de urbanism, repere care existau și în 1999, când s-a adoptat PUGv (...). Nu cred că este o chestie de interes să despicăm fi rul în patru de două luni de zile și să ba-tem apa în piuă. Este Legea 350, împreună cu odinul 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare și consultare a publicului cu pri-vire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism. Aia e procedura, nu e alta, care la Primărie, de doi ani de zile, se respectă cu strictețe... Referitor la scrisorile date de cetățeni, dacă vreți să vă spun mai mult, vă spun mâine ce puncte de vedere am dat și cui am răspuns, pentru că le am la birou”, a declarat luni, 9 septembrie, contactată de Jurnalul de Argeș, arh. Amalia Gugui.

Primăria şi arhitectul-şef al instituţiei ocolesc răspunsul

Am încercat să obținem, tot telefonic, un punct de vedere și de la Cătălin Ghiță, arhitectul-șef al Primăriei Pitești, care a refuzat un răs-puns verbal, cerând să-i transmitem întrebarea în mod ofi cial, prin e-mail. Jurnalul de Argeș a înaintat Primăriei Pitești și arhitectului-șef al instituției aceeași solicitare: „Vă rugăm să ne comunicați dacă răspun-surile furnizate de Primăria Pitești (prin arhitectul-șef Cătălin Ghiță) sunt preluate din punctul de vedere al doamnei Amalia Gugui, arhitec-tul benefi ciarului de la nr. 74. Și dacă da, de ce s-a recurs la această pro-cedură?”. Pe același principiu cu care ne-au obișnuit când i-am întrebat de... mere și ne-au spus despre... pere, iată cum sună răspunsul primit, care nu face nicio referire la preluarea sau nu a punctului de vedere al arhitectului benefi ciarului:

„(…) Vă comunicăm că amplasamentul studiat este situat în U.T.R.19, subzona Lia - destinația stabilită fi ind de zonă rezidențială cu clădiri înalte și funcțiuni complementare, conform PUG aprobat prin HCL nr. 113/1999 și prelungit prin HCL nr.90/2010, având următoarele re-guli de construire: Funcţiunea dominantă a zonei – locuirea; Regim de înălţime zonă: mai mult de trei niveluri (minim P+3E); P.O.T. maxim =40%; C.U.T. Maxim =1,50”.

Petenţii sunt ţinuţi în buclă. Inspectoratul de Stat în Construcţii Argeş spune că problema este în competenţa Primăriei Piteşti

Într-o adresă înaintată ISC Argeș de unul dintre locatarii de pe strada Gârlei, petentul solicita să i se comunice „ce regim de înălțime tre-buie să respecte, conform PUG aprobat prin HCL nr. 113/1999, orice clădire nouă ce se intenționează a se construi în municipiul Pitești pe strada Gârlei la numărul 74. ISC a răspuns, recent, că problema e în competența Primăriei Pitești și că „petiția a fost înaintată spre rezolvare fi x către instituția cu care vecinii au divergențe de opinie referitoare la subiectul în cauză.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Primăria a răspuns la petițiile vecinilor copiind punctul de vedere al arhitectului

angajat de omul de afaceri Cristian Gentea: „Mi s-a părut total inacceptabil”

Nici nu e de mirare că piteștenii au ajuns să se întrebe ale cui interese sunt prioritare pentru Primăria Pitești, dacă e să ne referim chiar și numai la scandalul legat de viitorul bloc din strada Gârlei al omului de afaceri Ion Brănescu și al familiei sale. Benefi ciarul îl vrea neapărat cu patru etaje, iar vecinii arată că în aceste condiţii ar încălca regimul de înălţime a zo-nei, care este una de case. Oamenii de pe str. Gârlei consideră părtinitoare atitudinea municipalității în această dispută imobiliară pentru că, spun ei, au afl at chiar din gura arhitec-tului-șef al Primăriei, Cătălin Ghiță, că municipalitatea și-a însușit punctul de vedere al benefi ciarului când le-a răspuns că viitorul imobil s-ar încadra într-o subzonă cu regim de înăl-ţime mare și nu într-una de case, așa cum au argumentat în mai multe rânduri petenţii. Că ofi cialului Primăriei Pitești i-a scăpat porumbelul o confi rmă chiar consilierul local Cristian Gentea, de față la discuții, care e consternat de explicaţia arhitectului-șef.

John Brănescu, lăsat în off side de arhitec-tul-șef Ghiţă. Singura speranţă e la primarul Ionică

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Este obligatoriu ca benefi ciarii serviciului de salubrizare să-şi separe deşeurile la sursă Este obligatoriu ca operatorii de colectare şi transport să colecteze separat, conform grafi ce-lor de colectare Este timpul ca autorităţile locale să aplice amenzi celor care nu respectă aceste obligaţii legale

Deșeurile din mediul rural sau periurban sunt gestio-nate, folosindu-se infrastructura creată și recipienții de colectare oferiți de autorități, astfel:

DEȘEURILE BIODEGRADABILE se depozitează în compostoarele individuale puse GRATUIT la dispoziția cetățenilor de către primării sau ADI SERVSAL Argeș.

• resturi de fructe și legume, de pâine și cereale, zaț de cafea, resturi de ceai

• păr și blană, coji de ouă, de nucă, cenușă• crenguţe, fl ori uscate, iarbă tunsă din gazon, fructe

căzute din grădină

PLANURILE LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR ÎN MEDIUL RURAL

DEȘEURILE RECICLABILE - în sacii colorați potrivit destinației.

Sacii GALBENI• ambalaje din plastic, PET-uri, fo-lii și pungi de plastic, tăvițe, cutii, bidoane și alţi recipienţi din plastic pentru detergenţi etc.• ambalaje din metal și aluminiu: doze aluminiu, cutii din metal sau din metal moale (ex: conserve pen-tru hrană animale), dopuri și capace din metal, cutii metalice de sucuri și bere.• Pentru un bun randament de reci-clare, deșeurile trebuie să fi e curate, fără lichid în ele, clătite, curăţate, neimpregnate.• Ambalajele din hârtie și carton: zi-are, reviste, hârtie, documente, car-

ton, carton ondulat trebuie pliate și legate cu sfoară și pot fi colectate o dată cu sacul galben.• Polistirenul nu este plastic recicla-bil! Nu se pune în acest sac!

Sacii VERZI• ambalaje din sticlă: borcane, sti-cle pentru băuturi, sticle pentru ulei sau oțet, alte sticle albe și colorate;• Sticla de la ferestre sau mobilă in-tră în categoria de deșeuri din con-strucţii. NU se amestecă și NU se colectează în sacul, pubela sau con-tainerul verde.

DEȘEURI MENAJERE - în pubelă

Aici se depun doar deșeurile rezi-duale ce nu pot fi compostate sau reciclate:

• scutecele, vata și bețișoare de urechi• ambalaje de plastic care nu pot fi curățate• hârtie și carton impregnate cu reziduuri de mâncare, șervețele de bucătărie folosite, hârtie de ambalat lucioasă• resturi de porțelan, ceramică, căni și farfurii, vase rezistente la căldură.• Nu arunca deșeurile vegetale sau pământoase în pubela pentru de-șeuri reziduale! Acest lucru DU-BLEAZĂ costurile serviciului!• Deșeurile vouminoase precum mobila, cauciucuri, resturile din construcții se colectează în campa-nii separate, potrivit grafi cului sta-bilit de primărie.

DEȘEURI ELECTRICE ȘI ELECTROCASNICE

Deșeurile electrice și electronice, becurile, neoanele etc. se vor colecta în campanii separate. Acestea sunt deșeuri periculoase, nu le arunca în pubela pentru rezidual!

Nu arunca necontrolat deșeurile și ţine-ţi gospodăria și localitatea curate!

Puternic contestat la București de organizațiile neguvernamen-tale, dar și în afara țării de către reprezentanții comunităților isto-rice românești, cazul preotului Ni-colae Brînzea de la parohia Sfântul Ilie din Pitești (mult mai cunoscut argeșenilor ca moștenitor al Brăti-enilor) a ajuns marți, 10 septem-brie, și la Camera Deputaților. Acolo unde președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, depu-tatul Constantin Codreanu, a adresat o interpelare ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero. Acesta a cerut revocarea lui Nicolae Brîn-zea din funcția de director general adjunct al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”, pe care îl acuză de cheltuirea banului public în mod discreționar. La Comisia pentru comunitățile românești din afa-ra granițelor țării au fost audiați reprezentanții MRP, preotul Ni-colae Brînzea, dar și două dintre fostele angajate ale IEH, date abu-ziv de către Nicolae Brînzea afară din instituție.

”Brînzea a încercat să se apere într-un mod lamentabil, ducând discuția în zonele deja obișnuite pentru el, ale insinuărilor și dis-creditării, afi rmând că explicația pentru salariul ilegal pe care și l-a acordat sieși (întrucât chiar el este semnatarul acelei decizii) s-ar fi datorat unei erori, spunând că «am fost încadrat greșit, eu având și ve-chime»...” , după cum a scris ”Ro-manian Global News”, agenția de

presă a românilor de pretutindeni, care a titrat: „Popa Brînzea de la IEH s-a făcut de râs în fața Comi-siei de la Parlament încercând să își justifi ce ilegalitățile”.

Mai mult, un protest fără prece-dent în spațiul românesc a avut loc luni, 16 septembrie, pe parcursul întregii zile, în mediul online, in-titulat: „Dă jos hoțu’ challenge”. Challenge-ul s-a derulat sub for-ma jocului leapșa, prin palma care a fost dată Guvernului Români-ei, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH). Cu like, comment, share & tag, participanții la acțiune au protes-tat pe paginile ofi ciale ale Gu-vernului României, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și Institutului „Eudoxiu Hurmu-zachi” pentru românii de pretu-tindeni, precum și pe paginile ofi -ciale ale celor care conduc aceste instituții, punând câteva întrebări referitoare la situația gravă dintr-o instituție publică, a cărei activitate se derulează din banii contribua-bilului român.

„Cazul Brînzea este unul pe care îl regăsim în foarte multe instituții din România. Până când vom mai tolera să fi m furați de astfel de oa-meni? Țara noastră este jefuită zi de zi de astfel de personaje care se consideră invincibile, bazându-se pe rețelele create cu scopul de a fi mereu la adăpost de lege!”, au scris organizatorii protestului.

Zeci de ONG-uri şi asociaţii civice îi cer demisia pentru nereguli în cheltuirea banului public

Protest on line anti-popa Brînzea, sub titlul „Dă jos hoţu’!” Avertismentul ONG-iștilor către popa Brînzea

”Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» nu este Vila Florica, însuşită în condiţii suspecte”

Inițiatorii demersului propun o serie de întrebări pe care protestatarii să le adreseze instituțiilor responsabile de aco-perirea furtului de ban public:

1. Se recuperează în prezent diferența dintre salariul legal și cel ilegal acordat cu de la sine putere de directorul general delegat al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru româ-nii de pretutindeni, Nicolae Brînzea? Dacă nu, de ce?

2. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” are dreptul de a de-conta legal cheltuieli de protocol? Nu ne amăgiți cu legi care se aplică anumitor instituții publice. Institutul nu se înca-drează în acele reglementări. Care e valoarea cheltuielilor de protocol stabilite de Nicolae Brînzea în diverse proiecte des-tinate românilor din afara granițelor țării?

3. Cum vor fi recuperați banii pe deplasările lui Nicolae Brînzea în interes personal cu mașina de serviciu și cu bani de motorină din banul public peste tot în țară?

4. De ce Ministerul pentru Românii de Pretutindeni îl menține în funcție pe Nicolae Brînzea? Îi este frică de Brîn-zea?

5. Cine îl protejează la Guvern pe Nicolae Brînzea?6. Este adevărat că Nicolae Brînzea își ia concedii medicale

mereu în același timp cu prietenul cel mai bun, șoferul lui și omul bun la toate cele personale, angajat al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”, dar fără activitate concretă acolo?

7. Este adevărat că, deși avea post de consilier juridic în instituție, Nicolae Brînzea a încheiat un contract de asistență juridică cu o cunoștință avocat (mai exact, cu cabinetul ei de avocatură), fără însă a respecta legea care prevedea obținerea acordului explicit al ordonatorului principal de credite – Mi-nisterul pentru Românii de Pretutindeni?

8. De ce Nicolae Brînzea îi tratează cu dispreț pe toți româ-nii din jurul granițelor, pe care îi acuză că „iau bani în plic”?

9. De ce Nicolae Brînzea consideră instituția publică la conducerea căreia a fost delegat moșia sa? Institutul „Eudo-xiu Hurmuzachi” nu este Vila Florica, însușită în condiții suspecte.

10. Nicolae Brînzea vrea alt post, de consul sau ambasador, și nu știe cum să plece de la cârma Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”?

Material realizat de Alina Crângeanu

Directorul adjunct de la Institu-tul ”Eudoxiu Hurmuzachi”, cunos-cut argeșenilor ca și moștenitor al Brătienilor, a fost audiat la Came-ra Deputaților în Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Vladislav Vlaicu mută capitala la Curtea de Argeş

Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Unga-riei, Carol Robert, la Câmpulung își stabilește reședinţa de scaun Ba-sarab I, primul domnitor al Ţării Românești. Astfel, Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic și administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul Vladislav Vlaicu, urmașul la tron al lui Nicolae Alexandru, fi ul marelui Basarab, a mutat capitala ţării la Curtea de Argeș.

S-a născut la Câmpulung pictorul Theodor Aman

Renumitul pictor și grafi cian Th e-odor Aman s-a născut la Câmpu-lung Muscel, în anul 1831. A stu-diat la București, apoi la Paris. Ca profesor la Școala de Arte Frumoa-se din București, Th eodor Aman se dedică picturii infl uenţat de maeș-trii Renașterii italiene. Revenind pe meleagurile natale, s-a inspirat din viaţa muscelenilor, lăsând mai mul-te pânze cu peisaje din Câmpulung și împrejurimi.

Unirea pe cale armatăÎn perioada 1883-1884, Piteștiul

l-a avut ca primar pe Ioan Rădules-cu, profesor de istorie la gimnaziul din oraș, deputat și tatăl actriţei Fany Rebreanu. În 1882, acesta, împreună cu avocatul Nicolae Di-mancea și profesoara Maria Sorbul, soţia dramaturgului Victor Sorbul, a condus secţia argeșeană a Societă-ţii Carpaţi, ce milita pentru unirea Transilvaniei, Crișanei, Maramu-reșului și Banatului cu România chiar și pe cale armată.

Municipalitatea, dată în judecată

În data de 30 decembrie 1878 George Ștefu a reclamat municipa-litatea că nu a respectat dorinţa tes-tamentară a mătușii sale Paraschiva Ștefu de a se înfi inţa o bibliotecă publică în oraș, deși răposata lăsase în acest sens încă din 1869 suma de 200 de galbeni.

Un veteran de război scoate revista Coroana de Oţel a României

În anul 1906 apare la Pitești pu-blicaţia bilunară Coroana de Oţel a României. Redactorul, proprietarul și girantul revistei era Gheorghe Drăghescu, mic întreprinzător, ve-teran al Războiului de Independen-ţă.

Se inaugurează sediul Băncii Populare din Piteşti

În 1912 este inaugurat, în centrul localităţii, sediul Băncii Populare din Pitești, înfi inţată în anul 1898, în prezent Cinematograful Mo-dern. Pentru un timp clădirea a fost sediul telefoanelor și poștei urbane.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Preotul și profesorul Gheor-ghe Crețu s-a născut la 23 februarie 1880, în comuna Dobrești, judeţul Muscel, ca fi u al preotului Constan-tin Creţu (1855-1929) și al Ioanei (1860-1928), ambii părinţi fi ind înmormântaţi în faţa bisericii din Budișteni. Licenţiat în teologie în 1906, a funcţionat ca preot în Budișteni, iar din 1919 a fost profesor secundar de religie la Liceul ”Gheorghe Lazăr” din București.

M.I.

Arhiepiscopul şi mitropolitul Miron îi oferă Crucea patriarhală

Mobilizat la 13 august 1916, a participat ca preot la Războ-iul de Întregire până la 1 iunie 1918, când s-a decretat demo-bilizarea. Pentru modul cum și-a făcut datoria pe front, a fost decorat cu ”Coroana României” cu spade în gradul de Cavaler, cu Înaltul Decret Regal 4157/1917 și Crucea Comemorativă a Răz-boiului 1916-1918, cu brevetul 32859/1921. De la 20 februarie 1919, cu Ordinul 454 al Marelui Cartier General, a fost chemat în mod excepţional și numit predi-cator al Lagărului de carantină morală Cotroceni, unde a func-ţionat până în februarie 1920, când a fost numit predicator și la Regimentul 18 Infanterie Gorj, iar în 1921, predicator la patru unităţi cu sediul la Regimentul 2 Artilerie Malmeșan. În timpul campaniei din Basarabia, cu Re-gimentul 6 Vânători, Gheorghe Creţu s-a remarcat prin sfaturile date trupei, predicile la bisericile din teritoriu, înfi inţarea de școli românești pentru copii și adulţi (Pârliţa, Călărași) cu peste 100 de cursanţi, șezători artistico-literare etc. Prezenţa apropiată de trupă, asistenţa religioasă dată muribunzilor și răniţilor, predicile care au contribuit la

reînălţarea spiritului de jertfă au fost apreciate chiar de minis-trul de Război. La 20 noiembrie 1930, Consiliul Eparhial al Ar-hiepiscopiei Bucureștilor apre-cia că Gheorghe Creţu ”este un distins cleric, om de acţiune... totdeauna binevoitor la îndepli-nirea sarcinilor date pe care le îndeplinește cu devotament și pasiune. Gata oricând la lucrul bun, cuvântător cu sufl et”. Ca o recunoaștere a activităţii și meri-telor sale, la 18 aprilie 1932, Mi-ron, arhiepiscop și mitropolit, îi oferă Crucea patriarhală. Mort în 1956, a fost înmormântat ală-turi de părinţii săi, în cimitirul bisericii din Budișteni.

A fost organizatorul Te Deum-ului de la Chișinău ce a consfi nţit Actul Unirii

Părintele Gheorghe C. Creţu de la Biserica ”Sfântul Pante-limon” - Foișorul de Foc din București se numără printre cei 250 de preoți ortodocși români care au însoțit trupele armatei române pe câmpurile de luptă

în calitate de confesori militari. În ceea ce privește marele act istoric al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918, trebuie precizat în primul rând faptul că părintele Gheorghe C. Creţu a făcut parte din soborul de preoţi condus de arhimandri-tul Gurie Grosu care a ofi ciat în Catedrala Nașterii Domnului din Chișinău slujba de Te Deum ce a consfi nţit Actul Unirii.

Referindu-se la această zi is-torică, părintele Gheorghe C. Creţu avea să-l informeze, la 4 aprilie 1918, pe părintele Vasile Pocitan, șeful Serviciului reli-gios de pe lângă Marele Carti-er General al Armatei Române (1916-1922), că a fost organiza-torul Te Deum-ului de la Chiși-nău din 27 martie 1918: ”Pe ziua de 27 martie a.c. mă dusesem la Chișinău ca să cumpăr abeceda-re pentru școala de adulţi. Toţi vorbeau de o ședinţă importantă care are loc la Sfatul Ţării și din care putea ieși Unirea (...). La ora 6.30 sosește dl. col. I. Mi-hăilescu, comandantul Brigăzii I Vânători, care, văzând cum stă lucrul, mă autoriză să organizez Tedeum-ul, fi ind singurul preot

din Regat prezent aici. Trimit după o carte de Tedeum la preo-ţii de la regimentele române, dar nu sosește. În vremea aceasta so-sește un protoiereu, care fusese de rând, și câţiva preoţi veniţi de curiozitate și cu toţii recunosc că nu avem nici o carte moldove-nească în biserică, fi ind azvârlite cine știe în ce dulap pe la Arhie-piscopie. La orele 7 fără un sfert sosește dl. Comandant al Pieţei și din nou mă autoriză și roagă să organizez Tedeum-ul pe ro-mânește. Atunci iau pe părintele arhidiacon al soborului și-i dic-tez cele 3 ectenii din polihroniu și cele 3 de la sfârșitul Tedeum-ului. Mai sosește în fi ne și o car-te pe moldovenește, cum zic pe aici, și din ea luăm rugăciunea de mulţumire”.

A înfi ințat Căminul Cultural ”Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia” din Leordeni

Mai multe informaţii despre viaţa din linia întâi a frontului a părintelui Gheorghe C. Creţu sunt oferite de lt. col. Dabert, comandantul Regimentului 6 Vânători: ”Părintele Gheorghe C. Creţu a luat parte la toate operaţiunile regimentului din prima perioadă a campaniei, unde s-a ilustrat prin prezenţa apropiată de trupă și asistenţa religioasă dată muribunzilor și răniţilor. În timpul retragerii din Muntenia a însoţit trenul regimentului cu puţinii ofi ţeri care mai rămăseseră, căutând a le ridica moralul, atât lor, cât și nefericiţilor soldaţi. În zona de reorganizare, a fost permanent în mijlocul credincioșilor mili-tari, contribuind prin cuvântul său la reînălţarea spiritului de jertfă”. De la 20 februarie 1919, părintele a fost chemat în mod excepţional și numit predicator al Lagărului de carantină mora-lă Cotroceni, prin ordinul Servi-ciului religios al Marelui Cartier General nr. 454. Comandantul Lagărului de carantină mora-lă Cotroceni, maiorul Bertea, vorbește într-un raport din 25 februarie 1919 despre părintele căpitan Gheorghe Creţu, care devenise între timp confesorul Lagărului de carantină morală Cotroceni: ”Cu multă bunăvo-inţă, în delicata misiune, preotul Creţu s-a achitat, contribuind cu predicile sale la readucerea pe calea cea bună a ostașilor noștri rătăciţi care se reîntorceau din captivitate. În mai multe rân-duri, calităţile sale de vorbitor au fost apreciate chiar de dl. mi-nistru de Război care i-a adus elogii”. Îl regăsim pe părintele Gheorghe C. Creţu alături de Patriarhul Miron Cristea în data de 20 iunie 1937 cu ocazia sfi nţi-rii paraclisului Liceului ”Mihai Viteazul” (în prezent Colegiul Național ”Mihai Viteazul”) din București, unde era profesor de religie. În data de 14 iunie 1936, în comuna Budișteni (judeţul Argeș, satul Leordeni), se înfi -inţa Căminul Cultural ”Marele Voievod Mihai de la Alba-Iulia”. Un rol important în conducerea și în activitatea acestui cămin cultural l-a jucat Gheorghe Cre-ţu care, ”pensionar și proprietar în această comună”, devenise președinte al acestui cămin, deși ”trăia în București”.

Preotul şi profesorul erou Gheorghe Creţu de la Leordeni

Preotul Gheorghe Creţu împreună cu soţia, Filofteia, și cei doi copii ai săi, Corneliu și Ileana Nineta

Contribuţia pă-rintelui Gheorghe Creţu la Marea

Unire

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș vine în întâmpinarea iubitorilor de lectură în fi ecare săptămână, cu cele mai recente achiziţii de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

În domeniul psihologiei vă recoman-dăm: Michael Th ompson, Catherine

O’Neill Grace, „Prieteni buni, dușmani aprigi: Să înțelegem viața socială a copii-lor” (București, Editura Herald, 2018); Hans Morschitzky, Sigrid Sator, „Când sufl etul vorbește prin corp: să înțelegem și să tratăm tulburările psihosomatice” (București, Editura Trei, 2016); Barbel Wardetzki, „Nu o lua personal! Cum să gestionezi ofensele într-un mod echilibrat” (București, Editura Trei, 2017).

„Secţia pentru Tineret” vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: Ioana Niculaie, „Aventurile lui Arik: Arik și mercenarii” (București, Editura Arthur, 2017); Kevin Henkes, „Anul lui Billy Miller” (București, Edi-tura Arthur, 2017); Jennifer Weiner, „Cel mai mic Bigfoot” (București, Editura Rao, 2017). Din domeniul dreptului vă recoman-

dăm: „12 lecții despre Europa” (Luxem-burg, Editura Ofi ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2017); Codruța Hagea-

nu, „Dreptul familiei și actele de stare civi-lă” (București, Editura Hamangiu, 2017); Liviu Stănciulescu, „Moștenirea: doctrină și jurisprudență” (București, Editura Ha-mangiu, 2017). Pentru iubitorii de literatură sugerăm

următoarele titluri: Carla Guelfenbein, „Femeia vieții mele” (București, Editura Litera, 2017); Charles Bukowski, „Poșta” (Iași, Editura Polirom, 2017); Trish Cook, „Sub soarele nopții” (București, Editura Epica, 2018).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Școala Populară de Arte și Meserii Pitești a organizat sâmbă-tă, 14 septembrie, în parcul Muzeului Golești, o expoziție de troițe și cruci vechi și noi adunate din satele Argeșului și Mus-celului, dar și din atelierele meșterilor populari Dan Gherasi-mescu, Ion Rodoș, Silviu Manda și Nicolae Onu. Expoziția a coincis cu „Reuniunea Fiilor, Fiicelor și Cetățenilor de Onoare ai Argeșului și Muscelului” și s-a intitulat „Crucea – meșteșug – mărturisire – mântuire”. Oaspeții au fost întâmpinați cu struguri, iar cel mai spectaculos exponat a fost Troița veche din inima comunei Poienarii de Argeș. Înalt Prea Sfi nțitul Ca-

linic Argeșeanul a vizitat expoziția coordonată de Elena Iagăr, managerul Școlii de Arte. Arhiepiscopul a apreciat inițiativa și străduința organizatorilor.

În cadrul deosebitului eveniment, au fost invitați să vorbeas-că despre Ziua Înălțării Sfi ntei Cruci prof. univ. dr. Iulian Ne-delcu și conf. univ. dr. Gabriela Rusu Păsărin de la Societatea de Radiodifuziune Română. De asemenea, corul femeiesc din Corbi, coordonat de prof. Simona Anghel, și un grup de tineri de la Școala Populară de Arte, coordonat de prof. Elena Sima, au susținut un program artistic. M.T.

Troiţe şi cruci vechi din Argeş au fost expuse la Muzeul Goleşti

Trei expoziţii noi la Biblioteca Judeţeană Argeş

Până la sfârșitul acestei luni, vă stau la dispoziție, în holul central al Bibliotecii și în cel de la etajul al doilea, albume, enciclopedii, cărți și cărți poștale, fotografi i, adunate în expoziții de interes: Ziua Mondială a Turismului – 27 septembrie, Cum se face o revistă - este vorba despre o mică istorie în imagini a realizării unei reviste în România anului 1936 – și Leul româ-nesc – bancnote și monede din perioada 1966 – 2005, când a avut loc, la noi, reforma monetară. Denisa Popescu

Proiect cultural-educativ iniţiat de fostul judecător Marius Andreescu

„Cultură și Credință în Societatea Contempo-rană” se numește noul proiect cultural-educativ, inițiat și organizat la Centrul Cultural Pitești de conf.univ.dr. Marius Andreescu. Născut la Pitești, absolvent al Facultății de Drept Econo-mic Administrativ din cadrul Universității Si-biu „Lucian Blaga”, al Facultății de Drept din cadrul Universității București, a urmat studii postuniversitare în Drept Constituțional, are titlul de doctor în Drept, obținut în anul 2007, a făcut specializări postuniversitare la Univer-sitatea Cambridge în anul 2001. A efectuat o vizită de studiu la Curtea de Justiție a Uniu-nii Europene de la Luxemburg și este absolvent al unor programe de specializare organizate de Ministerul Justiției în colaborare cu foruri internaționale. În prezent este conferențiar uni-versitar doctor la Facultatea de Științe Econo-mice și Drept din cadrul Universității Pitești.

Este autor a 12 monografi i și 18 cursuri uni-versitare (în colaborare cu alți colegi) și a pu-blicat numeroase articole și studii de specialita-te pe teme de drept, fi losofi e, teologie. Printre monografi ile de sufl et ale autorului se numă-ră: „Principiul Proporționalității în Dreptul Constituțional, Filosofi e, Dreptate și Credință” și „Să Fii în Lume și Întotdeauna Mai Presus de Lume”. A obținut distincții și premii, cele mai importante pentru Marius Andreescu fi ind Or-dinul pentru Merit în Grad de Ofi țer, conferit de președintele României în anul 2000, și Di-ploma de Excelență cu titlul de Fiu al Argeșului. Prima ediție a proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contempo-rană”, inițiat de Marius Andreescu la Centrul Cultural Pitești, se va desfășura miercuri, 18 septembrie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții și va avea tema „Bazele și specifi -cul culturii contemporane”. M.S.

Dezbatere interactivă cu psihologul Natalia Drăgoescu

Joi, 19 septembrie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, are loc dezbaterea in-teractivă cu tema „Copii și părinți împreună cu provocările perioadei 0-6 ani”, susținută de psihologul Natalia Drăgoescu, în cadrul pro-iectului de dezvoltare personală sub genericul „Personalitatea de la A la Z”, inițiat și coordonat de psihologul-clinician Camelia Dragomirescu.

D.G.

Ansamblul „Plai de Dor” din Mioveni, aplaudat de mii de oameni la Lyon

În contextul aniversării Centenarului României Moderne, având în vedere importanța deosebită a județului Argeș în peisajul socio-economic al Ro-mâniei, Consulatul General al României la Lyon a oferit orașului Mioveni calitatea de invitat de onoare al ediției 2019 a Serbărilor Consulare de la Lyon, organizate în perioada 13-15 septembrie.

Pavilionul România –Mioveni – Argeș a fost ast-fel organizat încât să permită promovarea patri-moniului tradițional al județului nostru, prin pre-zentarea unor expoziții de icoane pe sticlă, obiecte de artizanat, spectacole folclorice și reprezentații artistice și produse gastronomice românești. Ală-turi de delegația de la Mioveni, condusă de pri-marul Ion Georgescu, s-a afl at ca invitat special și Simona Bucura Oprescu, în dubla calitate de deputat și de președinte al Grupului Parlamentar de prietenie România-Franța.

Ansamblul Folcloric “Plai de Dor” a susținut o serie de momente artistice în spațiul expozițional, dar și pe scena centrală, pentru a contribui la pro-movarea patrimoniului tradițional al județului nostru.

Pentru a cunoaște tradițiile noastre populare, dar și pentru a atrage colegii europeni să guste de-licioasele preparate culinare și băuturi românești, deputatul Simona Bucura Oprescu a purtat în cadrul Serbărilor Consulare de la Lyon costumul popular românesc din zona Argeșului.

Denis Grigorescu

Satul românesc, în creaţia poeţilor argeşeni

Tiparul satului românesc rezo-nează, în literatura română din toate timpurile, cu starea de rai. Oricât de departe ar pleca, indi-ferent de noua condiție socială și intelectuală în care ajunge să se instaleze la un moment dat, concetățeanul nostru se întoarce, periodic și nostalgic, la rădăcini-le sale formatoare. Direct sau in-direct, prin generațiile care l-au precedat. Pentru români, satul este pământul-mamă și cerul-tată, natura încă vie îi este soră, apele îi vorbesc, clopotul bisericii pentru el bate, comunitatea de odinioară învie, fi e și pentru câteva clipe, în trupul fragilizat al comunității de astăzi. Se întâmplă, de obicei, de sărbători, când ritualul își activea-ză conținuturile și lumea devine mai bună.

Recital special de poezieAnul acesta, cu prilejul Sărbă-

torilor Argeșului și Muscelului, ediția a XIII-a – premisa sărbă-

torii a funcționat, așadar – Bibli-oteca Județeană Argeș a organizat marți, 10 septembrie, recitalul de poezie ”Satul românesc. Eco-uri și amintiri lirice”. Au răspuns invitației de a citi din creația lor MARIA CHIRTOACĂ, IOA-NA DANIELA CHIȚESCU, ALEXANDRU MĂRCHIDAN, GEORGE BACIU, IUSTIN OPREA, CONSTANTIN TEO-DOR CRAIFĂLEANU, GEOR-GE BADEA și CONSTANTIN SAMOILĂ. Poeți din generații diferite – Ioana Daniela Chițescu, de exemplu, are 17 ani și este elevă la Liceul Teoretic ”Ion Mihala-che” din Topoloveni – care trăiesc discret sau, dimpotrivă, la vedere și sonor – Maria Chirtoacă este ambasadoare neobosită a spiritu-lui național în Republica Moldova și în Ucraina – poeți cu vieți blân-de sau complicate au citit convinși că, făcând acest lucru, memoria colectivă are de câștigat.

Denisa Popescu

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Marinela Somazzi Safta, care a dat deja avansul pentru un apartament în

viitorul bloc al fi rmei Titidan din centrul Piteștiului, nu i-a spus secretarului

de stat Alexandru Pugna că are și interes personal în acea afacere și că e

intervenient într-un proces de partea dezvoltatorului imobiliar ient într p p

Pusă în fața evidențelor, consulul onorifi c îl introduce în ecuație și pe pa-

tronul fi rmei Titidan, Adrian Ionescu, despre care recunoaște, în premieră,

că a însoțit-o în biroul secretarului de stat

Dezvăluirile unui secretar de stat din Ministerul Culturii. Cum s-a intervenit la el în scandalul blocului de 10 etaje

Revenim cu detalii spectaculoase privind controversatul bloc de 10 etaje pe care fi rma Titidan îl ridică în centrul Piteștiului, în situl ur-ban Republicii. Un secretar de stat recunoaște, cu subiect și predicat, faptul că s-au făcut intervenții la el pentru a fi favorizat dezvolta-torul imobiliar. Dacă vă reamintiți, acum trei luni, Marinela Somazzi Safta, consul onorifi c al României în Elveția, la Lugano, recunoștea cu nonșalanță, într-un interviu pentru Jurnalul de Argeș, că a fost la Ministerul Culturii, de mână cu juristul fi rmei Titidan și cu patronul fi rmei, Adrian Ionescu. Într-o nevinovată audiență, spunea atunci doamna consul onorifi c, care mai susținea că dorea să clarifi ce ceva. Ce anume? Îi reamintim noi: dacă o clădire afl ată pe un sit urban și demolată cu de la sine putere de către dezvoltatorul imobiliar e înregistrată ca monument istoric. Ei bine, lovitură de teatru! Secretarul de stat Alexandru Pugna a acceptat să vorbească pentru Jurnalul de Argeș și ne-a dezvăluit cum a decurs întâlnirea cu doamna consul onorifi c, atitudinea acesteia, precum și în ce a constat intervenția în favoarea dezvolta-torului imobiliar.

„Doamna Somazzi s-a arătat foarte revoltată că - vezi, Doamne! - în Elveția e altfel” În ce calitate a venit doamna Marinela Somazzi

Safta la dumneavoastră în audienţă în această pri-măvară?

- A venit ca persoană fi zică. Mi-a spus că este consul onorifi c și așa mai departe. A încercat să îmi spună problemele legate de acea construcție din Pitești. Eu am chemat colegii de la Patrimoniu și de la Juridic, ca să îi pun față în față. Le-am spus să verifi ce situația și să dea soluția legală, nu discutăm despre altceva. Au apărut multe articole în presa locală și centra-

lă privind problemele acelui viitor bloc din Pitești...- Să fi ți încredințat că Ministerul Culturii nu va face

absolut nimic în afară de ceea ce vor spune Comisia Zonală și Comisia Națională și Direcția de Cultu-ră din Argeș. Sunt organe de specialitate, sunt acolo oameni care au experiență în domeniu. Doamna So-mazzi Safta a venit... nu am putut să nu o primesc.

Cum s-a comportat doamna Somazzi Safta când aţi primit-o? A fost mai insistentă?

- Bine, a venit așa, crezând că, dacă e consul onorifi c, noi imediat cădem pe spate. Nu, vai de mine! Totul trebuie să fi e legal. Poate să fi e și consul plin, nu ono-rifi c, nu contează. Noi respectăm legea. Nu putem să facem altfel.

Doamna Somazzi s-a arătat foarte revoltată că - vezi, Doamne! - în Elveția e altfel. I-am spus că și în Elveția și aici se respectă legea și asta o să facem. V-a spus doamna Somazzi Safta că a cumpărat

un apartament în viitorul bloc din Pitești al firmei Titidan?

- Nu mi-a spus că a cumpărat apartament acolo. Nici nu am intrat în multe detalii, întâlnirea a durat câteva minute. Am expediat-o cu colegii noștri de la Direcția de Patrimoniu și cu cei de la Juridic să rezolve proble-ma. Cum v-a justificat doamna Somazzi Safta intere-

sul legat de acel bloc, din moment ce nu v-a spus că a cumpărat apartament acolo?

- Nu mai țin minte exact. Mi-a spus că este de bună-credință, că îl cunoștea pe omul acela cu care a venit, care o însoțea.

„Doamna consul onorifi c se aștepta probabil să își rezolve problema pe loc. Însă nu se poate așa ceva” Cu cine a venit?- A venit cu un avocat, doamna Somazzi spunând că

vrea să ajute oamenii, că vrea să facă dreptate. I-am spus: „Doamnă, noi nu putem face ilegalități. Ce spu-ne legea, aia e. Dacă sunteți nemulțumită, aveți calea instanței”. Și ce reacţie a avut doamna Somazzi Safta la răs-

punsul dumneavoastră? A fost nemulţumită?- Probabil că se aștepta la altceva, să își rezolve pe loc

problema. Însă nu se poate așa ceva. V-a mai căutat doamna Somazzi Safta de la acea

audienţă din primăvară?- Nu, nu a mai venit. Probabil că a văzut că nu are ce

să facă. I-am spus clar: ce e legal facem, ce nu e legal nu facem.

Consulul Somazzi Safta:

„Am fost în audienţă cu juristul şi cu promotorul, persoanele direct interesate”

Am stat de vorbă și cu consulul onorifi c Marinela Somazzi Safta pentru a comenta declarațiile secretarului de stat Alexandru Pugna. „Domnul secretar de stat Pugna, care m-a primit cu o deosebită curtoazie, are tot dreptul să spună ceea își amintește. Cert este că nu am fost la dânsul cu «un avocat» ca să-l impresionez, cu atât mai puțin cu aroganță. Am cerut prin telefon la biroul dânsului o audiență, normal că am declarat titlul meu, am obținut-o și am fost la acea audiență cu domnii Roșoi și Ionescu (Robert Roșoi și Adrian Ionescu, juristul, respectiv patronul fi rmei Titidan, n.red.).

Respectiv juristul și promotorul, persoanele direct interesate și perfect informate. Au venit de la Pitești cu documentația respectivă a orașului, PUZ/PUG, ca și cu acte de la Direcția Județeană, care dovedeau că sunt niște incongruențe față de ceea ce există în niște înscrieri la minister. Evident că nu eu am prezentat situația! Așadar, din documentația locală nu rezulta (cum nu rezultă nici azi) că Bră-tianu 54 ar fi o zonă protejată, făcând parte din patrimoniu etc. etc. Printre altele, eu am asistat la discuție fi indcă detaliile tehnice erau mult mai bine stăpânite de către promotor și juristul fi rmei. Deci, aici dl. secretar Pugna are o amintire «reconstruită», deci alterată. Nu poate afi rma decât exagerând că am fost acolo să obțin cine știe ce efecte, de-a dreptul sărind peste cai!”, mai spune consulul onori-fi c Marinela Somazzi Safta.

EXCLUSIVAlexandru Pugna: „Doamna Somazzi Safta a crezut că, dacă e consul onorifi c, cădem pe spate! I-am spus:«Doamnă, noi nu putemface ilegalități!»”

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Jurnalul de Argeș continuă campania declanșată, acum mai bine de un an și jumă-tate, legat de haosul imobiliar din Pitești și de faptul că în municipiu să ridică pe bandă rulan-tă zeci de blocuri fără niciun fel de preocupare pentru riverani, pentru regimul de înălțime ori legat de creșterea mare a trafi cului. Revenim în această ediție cu cazul proiectului imobiliar cu probleme descoperit la începutul anului chiar în centrul Piteștiului, lângă sediul SRI Argeș de pe strada Victoriei.

Complex de trei blocuri lângă sediul SRI Acolo unde un dezvoltator imobiliar vrea să ridice

nu mai puțin de trei blocuri pe un teren relativ mic. Este vorba de complexul Maia Residence Victoriei, dezvoltat de către familia Rădulescu, aceeași care a dezvoltat mai multe ansambluri rezidențiale în ulti-mii ani în Pitești și în toată țara și care are în lucru și alte proiecte, inclusiv controversatul proiect imo-biliar din strada Căpitan Cuțui, lângă unitatea mili-tară cu profi l chimic și lângă un depozit de muniție. Pe hârtie, fi rma care va face cele trei blocuri - Maia Victoriei Residence SRL - îl are drept administrator pe Ion Rădulescu, tatăl fraților Cosmin și Bogdan Rădulescu, asociat unic la fi rmă fi ind o altă... fi rmă - Maia Residence Invest SRL. Iar la această fi rmă ad-ministrator este tot Ion Rădulescu, acesta deținând și 90% dintre acțiunile fi rmei. Nu este prima oară când frații Rădulescu își bagă părinții în față, același lucru întâmplându-se și cu controversatul bloc ridicat pe strada Crinului, într-o zonă declarată sit istoric. Cu toate astea, Primăria Pitești le-a aprobat atunci construcția...

Iar o asemenea investiție precum cea de pe stra-da Victoriei (repetăm, chiar lângă sediul SRI și al Poliției Județene) ar duce și la un trafi c rutier infernal prin crearea a zeci și zeci de locuri de parcare noi pen-tru viitorii locatari. O altă problemă pentru viitoarea investiție: în curtea unde familia Rădulescu dezvoltă proiectul imobiliar se afl ă Casa Nițulescu, un monu-ment istoric ce datează de la începutul secolului XX.

Unul dintre blocurile din complexul Maia Resi-dence Victoriei este aproape gata și are regimul de înălțime P+5. Conform proiectului, celelalte blocuri ar urma să aibă regimul de înălțime P+6.

Printre cei afectați de viitoarele blocuri se numără, alături de zeci de riverani ce locuiesc în zonă, și ches-torul Nicolae Berechet, fost secretar de stat în MAI și fost șef al Poliției Române, care are o vilă pe str. Intrarea I.C. Brătianu, chiar în spatele blocurilor afe-rente proiectului Maia.

„Există o prioritate foarte vizibilă pentru investitori și o totală indiferență a Primă-riei Pitești față de ceilalți cetățeni”

Jurnalul de Argeș a vorbit cu chestorul Nicolae Be-rechet inclusiv despre faptul că la Primăria Pitești s-ar fi aprobat tacit un alt PUD pentru viitoarele blocuri din zonă, cu regimul de înălțime P+6. ”Nu știu dacă s-a aprobat PUD-ul, dar e posibil. Nouă, vecinilor, ni s-a cerut un punct de vedere de către Primărie. Am formulat o întâmpinare săptămâna trecută împreună cu mai mulți vecini, sunt șase familii în total. Am precizat în acea întâmpinare înălțimea neacceptat de mare pe care o vizează construcția propusă acolo, adi-că P+6, în condițiile în care 98% dintre construcțiile din vecinătate sunt de maxim P+1. Există o luare de poziție colectivă a celor care locuiesc acolo. P+6 este mult prea mult. Mai ales că e vorba de nu mai puțin de 4 blocuri, care nu prea lasă loc nici între ele pentru vizibilitate pe strada Victoriei. Nu știu cât va ține cont Primăria Pitești de obiecțiunile noastre, personal nu sunt foarte încrezător. Pentru că am senzația că exis-

tă o prioritate foarte vizibilă pentru investitori și o totală indiferență a Primăriei Pitești față de ceilalți, ca și cum ar fi vorba de două categorii de cetățeni egali, dar unii sunt mai egali decât ceilalți. Cei din Primăria Pitești au afi șat o atitudine de-a dreptul sur-prinzătoare atunci când unul dintre vecini a depus întâmpinarea, cum că totul este legal și cu alte cuvin-te «Ia nu mai umblați cu întâmpinări că noi așa am hotărât, așa facem». Aroganță e un termen mult prea elegant pentru a descrie atitudinea funcționarilor din Primăria Pitești.

„Este o viziune cam... derapantă. Adică de ce să nu se așeze și Piteștiul lângă un Dubai sau un Hong Kong”

Dacă Primăria Pitești le va respinge întâmpinarea, chestorul Nicolae Berechet spune că intenționează ca, împreună cu ceilalți vecini, să dea în judecată Pri-măria: ”Sigur că da, ne gândim la acest lucru, este poziția fi ecăruia dintre semnatarii întâmpinării. Pen-tru că s-ar crea un disconfort pe viață pentru noi, cei din zonă. E păcat de istoria și de estetica zonei. Am înțeles că diriguitorii din Primăria Pitești susțin că în centrul Piteștiului trebuie să se construiască tot mai înalt. Adică de ce să nu se așeze și Piteștiul lângă un Dubai sau un Hong Kong (râde). Este o viziune cam... derapantă. Dacă PUD-ul pentru acele blocuri s-a aprobat la Primărie așa de repede, acest as-pect vine cumva să confi rme faptul că lucrurile erau dinainte pregătite și chestiunile ce s-au făcut sunt absolut formale. Aș mai vrea să mai spun că mie și încă unui vecin direct vizați de amplasamentul vii-toarelor construcții foarte înalte nici nu ni s-a trimis de la Primărie acea înștiințare. Am afl at de la vecinii din dreapta și din stânga. Vom merge înainte cu a ne exprima constant poziția. Întâmpinarea pe care am depus-o e cu motivare practică, dar cu susținere juridică, argumentată. Înțelegem foarte bine că profi -tabilitatea unei investiții trebuie să fi e cât mai consis-tentă, dar în niciun caz în detrimentul unor drepturi naturale ale celor care deja locuiesc în zonă de câteva decenii. E păcat, după părerea noastră... După păre-rea altora acele aprobări pentru blocuri foarte înalte sunt lucruri pe care Primăria Pitești poate să le facă în virtutea drepturilor de înaltă autoritate pe care le deține. Că de aia sunt cetățeni în municipiu, să se supună și să își cam vadă de treaba lor... cu cerutul a altceva decât ceea ce gândește Primăria Pitești”.

Denis Grigorescu

Chestorul Berechet şi vecinii s-au trezit cu un proiect de trei blocuri lângă casele lor:

„Ne gândim să dăm în judecată Primăria. Nici măcar nu ne-a trimis înştiinţare privind viitoarele blocuri”

Marinela Somazzi Safta, intervenient pentru dezvoltatorul Titidan în procesul cu dr. Irimia

Legat de doamna consul onorifi c, mai trebuie spus și că aceasta are calitatea de intervenient pentru fi rma Titidan în procesul strămutat la Vâlcea, în care doctorul Irimia l-a dat în judecată pe dezvoltatorul imo-biliar, dosar în care familia Irimia, care are o locuință în zona unde se va ridica viitorul bloc de 10 etaje, cere suspendarea autorizației de construcție pentru investiția celor de la Titidan.

Marinela Somazzi Safta locuiește de 44 de ani la Lugano și de 16 ani este consul onorifi c al României în orașul elvețian. De profesie e psiho-terapeut și se prezintă drept „expert în comportament și comunicare”. Legat de faptul că e cumpărătoarea unui apartament în viitorul bloc Titidan, Marinela Somazzi Safta ne declara acum câteva luni: „Am ho-tărât să fac cu soțul meu o investiție, să venim să ne petrecem bătrânețea în sânul familiei, la Pitești. Am cumpărat pe hârtie un apartament în viitorul bloc de pe b-dul I.C. Brătianu nr. 54, am plătit avansul. M-am interesat și eu la Primărie, la Direcția de Cultură, să văd dacă e în regulă. Eu, în calitatea mea de consul onorifi c, sunt chemată de tot felul de in-vestitori care sunt «arși». Și asta pentru că există un vid în legislație. Am făcut interpelări inclusiv la Senat. Doresc să protejez investitorii străini, ca și pe cei români. Domnul de la Titidan este un investitor serios”. (...) Mi-am făcut cont în România ca să plătesc avansul de 30% pentru viitorul apartament. 30% din sumă va fi plătită când blocul ajunge la ul-timul etaj. Și când blocul e gata voi plăti restul de 40%”, ne mai spunea consulul onorifi c al României la Lugano.

Cum explica doamna consul onorifi c intervenția la Ministerul Cultu-rii? „Fiindcă 30% din investiția mea e în pericol.”

Coincidență sau nu, Marinela Somazzi Safta a fost invitată de mai multe ori de Primăria Pitești și edilul Cornel Ionică la Simfonia Lale-lelor, ultima sa vizită la eveniment fi ind la ediția cu nr. 40 din aprilie 2017. De altfel, așa cum și consulul onorifi c ne-a dezvăluit, „și cei de la Primăria Pitești au fost în vizită la Lugano”. Așadar, o relație strânsă cu ofi cialii din Primăria Pitești.

Material realizat de Denis Grigorescu

Doamna consul se autodenunţă: „A fost o sugestie mai degrabă, a fost chiar pusă în practică, de fi rească ce era”

Iată ce ne-a mai declarat consulul onorifi c al României la Lugano: „În-torcându-ne la momentele acelea, iată că tocmai dl. secretar ajunge la concluzia că trebuie făcute verifi cări, fi indcă la Direcția de Patrimoniu a ministerului ar rezulta altceva, adică o înscriere de prin 1996 care ar atesta că Brătianu 54 ar intra cumva în zona Republicii, zonă care are un regim de patrimoniu. Și asta fără «ajutorul» meu, mai ales că nu am avut intervenție de niciun fel. Asistam la discuție. Tot dl. secretar, cu acea ocazie, a afi rmat că au o serie nesfârșită de erori materiale de tran-scrieri în documentațiile din arhive (numere civice inversate ex: 24 cu 42, străzi cu criterii/asonanțe asemănătoare schimbate între ele - exem-plu Zambilelor cu Lalelelor). La acest punct, ȘI NUMAI LA ACEST PUNCT, am intervenit cu considerația că este necesar un control serios în arhivele lor și am rugat să se facă lumină. Am adăugat că, fi ind o cauză legală la mijloc, aș ruga, dacă este posibil, să se trimită o adresă la judecătorie, cerând timp să se facă verifi cările de rigoare în arhive (jur că nu am bătut cu pumnul în masă!). A fost o sugestie mai degrabă, a fost chiar pusă în practică, de fi rească ce era. Atât și nimic mai mult. Cred că-mi pot permite, cu tot respectul, să afi rm că dl. secretar Pugna, de altfel foarte corect cu noi și disponibil, i-a dat indicații d-lui direc-tor al Patrimoniului, care era prezent la TOATĂ ședința, să se afl e dacă suntem în fața unei erori materiale. Iar că tot ceea ce îmi atribuie - că eram revoltată, că am cerut să fi e făcute ilegalități, că am fost invitată să iau calea legală ș.a.m.d. - este o «poluare» a prafului depus de timp pe întâlnirea noastră. Cunosc bine mecanismele mentale și știu că tim-pul alterează și transformă realitatea. Deci, nu-mi permit să spun că un demnitar ca dl. secretar de stat Pugna minte afi rmând aceste lucruri, ci doar că adevărul este deformat, vina este a naturii noastre umane. Și ca să dovedesc ceea ce spun, rog să fi e drăguț și să citească ceea ce mi-nisterul a trimis în urma acelei ședințe la Judecătoria care se ocupă de caz. Restul este timp pierdut și praf pe amintiri! Evident că aș fi fost mai bu-curoasă dacă dl. secretar m-ar fi ținut minte ca o persoană decisă și prag-matică, în căutare de Lumină! Tocmai de aceea îmi permit să amintesc tuturor, dumneavoastră la redacție, cititorilor, prietenilor, personalităților cu care am onoarea să colaborez, inclusiv domnului secretar Alexandru Pugna, că nimeni niciodată nu a primit de la mine cereri ilicite, dimpo-trivă, am dat mâna bucuroasă să se rezolve probleme. La orice nivel. Nu fi indcă AM un titlu, ci fi indcă SUNT Marinela Somazzi Safta. Nu știu cât poate fi de interesant ceea ce fac, dar dacă nu aș FI, cred că nu s-ar întâmpla mare lucru în viața mea”.

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Se împlinesc 45 de ani de la fi nalizarea Transfăgărăşanului

Pe 20 septembrie se împlinesc 45 de ani de la fi nalizarea Transfăgărășanului, considerat unul dintre cele mai fru-moase și spectaculoase drumuri din lume. Iar unul dintre cei care au lucrat efectiv pe șantierul Transfăgărășanului ne-a vizitat zilele trecute la redacția Jurnalul de Argeș. Este vorba de ingine-rul Ioan Gheorghe (foto medalion), 86 de ani, membru fondator al Asociației Profesionale de Drumuri și Poduri din România.

”Despre construcția Transfăgărășanului am afl at în vara anului 1969, după ce Ni-colae Ceaușescu, la solicitarea organelor locale PCR ale județului Sibiu, a decis construcția acestuia. La solicitarea prim-secretarului Gheorghe Năstase, folosin-du-ne de hărți militare de la Vânători de Munte, i-am prezentat împreună cu aceștia un posibil traseu de la coada Lacului Vi-draru, pe malul pârâului Capra, până la un viitor tunel sub muntele Paltinul. Nu am afl at ce s-a întâmplat cu harta și pro-punerea noastră, însă inginerul Chiriac Avădanei de la IPTANA București m-a chemat la începutul lui decembrie 1969 la București. Începuse acțiunea de proiectare a Transfăgărășanului, încredințată genera-lului Ion Dincă. Au urmat ani grei, cu un ritm de execuție militarizat, dar la fi nal am avut satisfacția realizării cu succes a acestui drum spectaculos și unic”, își amintește in-ginerul Ioan Gheorghe.

Mai trebuie spus că, în perioada 20-21 septembrie, în zona Transfăgărășan-Piscul Negru vor avea loc mai multe manifestări dedicate împlinirii a 45 de ani de la fi na-lizarea Transfăgărășanului, manifestări organizate de către Federația Societatea Ci-vilă Românească - Filiala Argeș.

Cel mai spectaculos drum din lumeConsiderat de numeroși specialiști cel

mai spectaculos drum din lume, Transfă-gărășanul oferă imagini superbe în toate anotimpurile. Jeremy Clarkson, unul din-tre realizatorii Top Gear, afi rma, în 2009, după parcurgerea Transfăgărășanului, că s-a plimbat pe “cel mai spectaculos drum din lume”. În emisiunea pe care echipa „Top Gear” - Jeremy Clarkson, Richard Hammond si James May - a realizat-o în România, aceștia au spus despre Transfă-gărășan că este cel mai uimitor drum pe care l-au văzut vreodată.

„Construit în anii ‚70, acesta este Trans-făgărășanul. 6.000 de tone de dinamită au fost folosite pentru realizarea acestuia și 40 de vieţi au fost pierdute. Dar de deasupra arată ca și cum fi ecare curbă a fi ecărei mari piste de curse din lume a fost înnodată pentru a crea o mare fundă a perfecţiunii automobilistice”, spunea acum 10 ani Je-remy Clarkson, afl at la volanul unui Aston Martin.

Șoseaua urcă până la o altitudine de 2.042 metri în căldarea glaciară Bâlea, fi -ind al doilea drum din România ca înălţi-me, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali și ajunge până la 2.145 metri în pasul Urdele.

Drumul începe din comuna Arefu, la kilometrul 61 al DN7C, și se termină în comuna Cârţișoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri și viaducte, dar și cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural, datorită curenţi-lor de aer extrem de puternici. Banda de circulaţie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lăţime și un trotuar de un metru lungime. Denis Grigorescu

În urmă cu câteva luni primea avizul Comisiei Tehnice de Urbanism din cadrul Primăriei Pitești o nouă investiție imobi-liară. Este vorba de un bloc cu locuințe de închiriat (în sistem aparthotel) ce va fi ridicat de că-tre omul de afaceri Sorin Văcaru în spatele magazinului Zara.

În ședința Comisiei Tehnice de Urbanism, membrii respectivei co-misii au ridicat mai multe probleme și observații privind viitorul proiect imobiliar, având în vedere și faptul că acesta va fi realizat într-una din-tre cele mai aglomerate zone din oraș.

Benefi ciarul proiectului a avut reacție rapidă la observațiile și problemele ridicate în ședința Co-misiei Tehnice de Urbanism a Pri-măriei Pitești, modifi când și com-pletând documentația, soluționând punctual toate chestiunile aduse în discuție, după cum urmează:

- s-a reamplasat clădirea la o distanță de minimum 1,5 m față de drumul de acces (proprieta-

te privată) afl at pe latura de SE a proprietății - așa cum au solicitat proprietarii magazinului ZARA;

- s-a găsit un alt mod de acces auto către parcajul din subsol, astfel încât să nu fi e afectat spațial verde afl at în vecinătate. Pentru a putea realiza acest lucru s-a retras fațada de nord-vest cu 2,5 m, micșorându-se amprenta la sol a clădirii cu apro-ximativ 45 mp;

- s-a renunțat la realizarea unui mezanin tehnic cu înălțimea utilă de 1,8 metri, conceput inițial pen-tru a separa funcțiunea parterului (comercială) de cea a etajelor supe-rioare (locuințe colective);

- față de situația de fapt moștenită, în care aleea de acces auto către Bi-blioteca Județeană se suprapune peste colțul de nord al terenului proprietate privată, clădirea a fost reamplasată la minimum 5 metri față de laturile de nord-vest și nord-est adiacente acelui colț, astfel încât accesul auto să nu fi e afectat de edi-fi carea noii clădiri.

Marian Staicu

Problemele legate de viitorul bloc din spatele Zara au fost soluţionate

Pe 18 septembrie se sistează furnizarea apei potabile în peste 20 de blocuri din Găvana III

Societatea Apă Canal 2000 SA Pitești va sista fur-nizarea apei potabile în municipiul Pitești, în ziua de miercuri, 18.09.2019, între orele 9 - 14, fi ind afec-taţi următorii utilizatori din cartierul Găvana III:

- blocurile: de la A1 la A9, B1, B2, B1a, B2a, M5, M5a, M5b, M5c, N3, N4, N5, Q1, Q2, Q3, Q4;

- str. Ion Ghica și str. Lucian Blaga;- punctul termic PT 902.

Oprirea furnizării apei este necesară pentru exe-cuţia de lucrări în cadrul proiectului „Înlocuirea conductei de apă și a branșamentelor aferente bl. Q1 - N4, cartier Găvana III, municipiul Pitești, judeţul Argeș“.

Conducerea societăţii Apă Canal 2000 SA Pitești își cere scuze faţă de abonaţii afectaţi de această oprire și îi roagă să își asigure rezerva minimă de apă pentru consum și uz casnic pe perioada întreruperii furnizării apei. A.C.

Comisia Europeană dă din nou bani pentru ca localităţile să îşi creeze reţele WI-Fi gratuite în spaţii publice

Cea de-a treia rundă de înscrieri WiFi4EU se des-chide pe 19 septembrie, 2019, 14:00 ora României. Cu un buget al apelului de 26.7 milioane de euro, comisia va distribui 1.780 de vouchere în toate localitățile europene pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Cererea de propuneri va fi des-chisă până la data de 20 septembrie 2019, ora 18:00.

Pentru a fi eligibile pentru un voucher în valoa-re de 15.000 de euro, municipalitățile trebuie să se înregistreze în prealabil pe portalul WiFi4EU. Vo-ucherul va permite municipalității câștigătoare să creeze rețele Wi-Fi gratuite în spații publice. D.G.

Pe platforma fostului Combinat Petro-chimic, din cele 300 hectare ale fostei unități integrate, circa 150-170 hecta-re reprezentau partea de Petrochimie, restul fi ind ale Rafi năriei. Momentan, ele produc doar iarbă. Iar dacă, totuși, la Petrochimie este încă în curs, cel puțin teoretic, un proces de privati-zare, la rafi năria Arpechim, aban-donată de OMV-Petrom, angajații se împuținează tot mai mult – se zvonește că vor mai rămâne doar 20.

În perioada când toată platforma funcționa, lucrau în total 5.600 angajați la rafi năria redenumită Arpechim, plus ramura de Petrochimie. Pe atunci, la Sin-dicatul Rafi norul erau afi liați 2.000 de salariați. Acum și celor câțiva rămași li s-a propus un nou plan de restructurare.

„Până acum eram 71 angajați, dar 7-10 au mai plecat, cu acordul părților, până spre sfârșitul lui august. Mai sunt deci cam 60, dar se aude, se discută de o re-structurare a activității spre fi nalul anu-lui, numai că noi așteptăm ca sindicatul să fi e notifi cat”, ne declară Ionel Popescu (foto), liderul sindical, explicând: „Dintre lucrătorii afl ați la Terminalul Arpechim, unii aparțin de unitatea de la Brazi, alții de altă unitate, în cadrul Petrom, la Bu-siness Administration, ceva la Igienizare, care are ca obiect demolările. La depozit, se lucrează doar la supraveghere și se mai aditivează, adică se aduc produse, se aditi-vează și se duc mai departe. Oamenii au tot plecat atunci când au găsit altceva cu viitor mai sigur. Celor care au vrut le-am mai găsit chiar prin Petrom, pe la Brazi, la sonde, în altă parte.”

Pentru că aparțin încă de Petrom (sec-torul Depozite), angajații de la Arpechim au încă un contract colectiv de muncă în condițiile Petrom, înțelegerea actua-

lă fi ind ca, în cazul unei externalizări a activității, salariul și durata noului con-tract să corespundă cu cele din Petrom (pe câte 2 ani, de pildă). Mai ales dacă au putut benefi cia și de un bonus suplimen-tar, unii au preferat pachetul de ajutoare sociale garantat, la despărțire, de vechiul contract. De pildă, în cazul celor care s-au apropiat la doar 3 ani de pensie (și se în-cadrează în categoria mai vulnerabilă) se mai oferă la plecare câte patru salarii, plus bonusul de 200 milioane, pe lângă planul social de 445 milioane, „adică în total vreo 700-750, chiar 800 milioane, pentru cei cu vreo funcție, ca maistru, tehnici-an, astfel că e de înțeles că, atunci când aud de o posibilă externalizare, angajații să plece, știind că e posibil să nu mai aibă

aceleași drepturi la noua societate”, mai spune liderul fi lialei „Rafi norul” a Petrom – care reprezintă încă în jur de 280 mem-bri, din care 128 din Petrom, incluzân-du-i pe unii angajați transferați la Brazi și rămași în sindicat, plus încă vreo 200 muncitori la fi rme contractoare, precum GFR sau Kremsmueller.

Resursa umană, pierdutăChiar dacă fosta rafi nărie este oprită din

2011, „instalațiile sunt încă în picioare”, inclusiv în urma protestelor sindicale. „Noi am făcut, prin CNSLR-Frăția, de-mersuri și am solicitat să se facă ceva aici, o activitate, indiferent ce, că noi mergem spre pensie, dar tinerii ce fac? Și ce s-a demolat, s-a demolat până în 2011, adică ce nu mergea. Dar apoi, din 2012, deși se propusese spre demolare, nu a mai fost altceva demolat, ci s-a tot amânat. Nici Mediul nu le-a mai dat acorduri așa ușor, pentru nimic, de atunci. Mă mai întrea-bă și Mihai Georgescu dacă s-a demolat ceva, îi zic că nu. Iar Șerban Valeca îmi zice: «Mai crezi că se face ceva?» Nu mai crede nimeni. Naiba mai speră că vine acum cineva – deși s-ar putea, cu o revizie serioasă și investiții. S-a spus la un mo-ment dat că ar lua chiar statul depozitul de aici, pentru vechile rezerve ale statu-lui... S-au interesat și arabi, dar nu s-au înțeles cu statul. Între timp, cazahii au in-vestit în altă parte. A fost și o delegație de 30 de chinezi, în 2013-2014. Dar nu știu dacă se vrea să mai fi e ceva. Pentru o re-pornire, ar trebui, pe lângă investiții, să fi e aduși și oameni din domeniu, fi indcă au plecat și mulți oameni... Noi până acum doar am mai tras de timp...”, mai explică sindicalistul.

Călin Popescu

Deşi nu a fost demolată

Nu mai crede nimeni în repornirea Rafi năriei

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Echipele de volei şi minivolei ale CS Dacia Mioveni 2012, pe podium

În perioada 14-15 septembrie 2019 a avut loc ”Cupa Mioveni” la Volei și Minivolei. La categoria Cadete au participat echipele CS Dacia Mioveni 2012, CS Dina-mo București, CSS Bacău, ACS Volei Craiova și CSS Târgoviște. Competiția s-a desfășurat în sala de sport a Școlii Gimnaziale ”Liviu Rebreanu”, iar clasamentul a fost următorul: Locul I - CS Dacia Mioveni 2012, Lo-cul II - CS Dinamo București, Locul III- CSS Bacău, Locul IV- ACS Craiova și LoculV- CSS Târgoviște.

La categoria Minivolei, competiția s-a desfășurat în sala Liceului ”Iulia Zamfi rescu” Mioveni, iar clasa-mentul a fost următorul: Locul I - CSS Târgoviște, Locul II- CS Dinamo București, Locul III- CS Dacia Mioveni 2012 și Locul IV- ACS Craiova. Primele trei clasate au fost recompensate cu medalii, cupe și diplo-me de către organizatori. M.I.

Daniel Pancu și Rapid au trecut fără probleme și de „halta” FC Argeș.

Trenule, mașină mică, ce l-am mai călcat pe Dică!

Când rezultatele se lasă așteptate la FC Argeș este normal să apară și criticile la adresa conducerii tehnice a echipei. Astfel că atât în mediul online, dar mai ales pe la colțuri se vorbește despre interesele imobiliare la care își dau concursul atât autoritățile locale, cât mai ales conducerea tehnică de la FC Argeș. Mai mult decât atât, se pare că aceste interese imobiliare sunt de fapt niște ”monede de schimb” între cele două părți!

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

PERFORMANŢĂ! Week-end-ul trecut a avut loc la București World Judgement Day Cup la care piteșteanul Eriko Nițu a obținut locul I și Centura Mondială de Campion K1 -KickBoxing la vârsta de numai 14 ani și locul I la KL-KickBoxing. La competiție au participat 67 de cluburi din 9 țări. Eriko Nițu este legitimat la Aleph Kickboxing Pitești.

Grupele de juniori 2009 și 2010 ale clubului FC Argeș au participat săptămâna trecută la Junior Cup, un puternic turneu organizat de ACS Viitorul Argeș la baza sportivă de la Albota. Cele două echipe pregătite de antrenorul Adrian Mălușanu au reușit să termine întrecerea pe podium la ambele categorii de vârstă.

Dacă FC Argeș 2009 a terminat competiţia pe locul 2, după ce a pierdut cu 4-2 fi nala cu Universitatea Craiova, FC Argeș 2010 a reușit să câștige competiţia la această cate-gorie de vârstă, terminând turneul fără înfrângere și cu un golaveraj de invidiat. Piteștenii au reușit să marcheze 47 de goluri și au încasat 12 în cele 5 meciuri jucate.

Vulturii violeţi au învins în grupă cu 8-2 pe LPS Pitești, cu 12-6 pe Viitorul Argeș și 9-1 pe ACS Constantin Schu-macher. În semifi nale, puștii lui Mălușanu au trecut cu 11-1 de Kinder Tâmpa Brașov, iar în fi nală au dispus cu 7-2 de CS Mioveni, reușind astfel să intre în posesia trofeului pus în joc de organizatori.

”Sunt mulţumit de copii, chiar dacă întotdeauna este loc de mai bine. Încet, încet, încep să se vadă roadele mun-cii noastre, însă mai avem mult de muncă pentru a ajunge unde ne-am propus. Ne dorim să fi m din ce în ce mai buni

și pentru acest lucru muncim în fi ecare zi. Obiectivul fi -ecărui antrenor de la Centrul de Copii și Juniori Leonte Ianovschi este să promoveze jucători la echipa de seniori a clubului nostru. Sunt convins că în timp FC Argeș se va putea baza și pe cei mai buni juniori de la aceste grupe”, a spus Adrian Mălușanu. M.I.

FC Argeş: Grupa de copii născuţi în 2010 a câştigat Junior Cup

Cine a fost factorul determinant în revenirea ta la FC Argeș? Cine și ce te-a convins să semnezi cu grupa-rea alb-violetă?

- Am discutat cu Nicu Dică, cu care am fost coleg și care mi-a fost și antrenor la Steaua. Mi-a spus că are nevoie de mine și eu aveam nevoie să mă pregătesc cu echipa și am zis că, în cazul în care apare ceva în perioa-da aceasta din străinătate, o să plec pentru un contract avantajos pentru mine. Dacă nu, nu voi lua alte oferte din țară chiar dacă au fost din Liga I în vedere. În același timp și dl. Cris-tian Gentea, împreună cu Nicu Dică, m-a convins. Apoi mi-am dorit să revin acasă și pentru mine e bine că sunt acasă, alături de familie. Și acesta a fost un factor determinant pentru că am tot stat plecat. Apropo de oferte. Este adevărat

că ai avut o ofertă de la Iași din Liga I?

- Am avut. Nu vreau să dau nume acum. Le-am mulțumit oamenilor care m-au contactat și le-am spus că acum o să rămân la FC Argeș. Am semnat un contract doar până în iar-nă, pentru că trebuie să vedem cum ne clasăm în iarnă în clasament. Tre-buie să vedem ce șanse avem la pro-movare și atunci voi vedea.

„Nu se punea problema să mă duc la o altă echipă de Liga a II-a” Oferte au fost de la echipe de

Liga I...- Nu luam în calcul alte echipe de

Liga a II-a. Am făcut asta pentru că a fost vorba de FC Argeș, echipa mea de sufl et, echipa unde m-am lansat în fotbal și de aceea am ales această echi-pă. Nu se punea problema să mă duc la o altă echipă de Liga a II-a. Cât consideri că mai poţi juca?- Păi, ce să spun? Vârsta e așa în bu-

letin. Până la urmă, cele care contea-ză sunt testele fi zice, cum te simți... Dacă sunt bine fi zic, voi juca atât cât o să pot. Nu voi ține cont de un număr de ani, că fac 34 sau 35 de ani. Atâta timp cât mă simt bine și voi da randa-mentul care trebuie, voi juca. Care este obiectivul tău personal

pe plan sportiv?- Obiectivul meu personal e să ajut

echipa să fi m acolo în lupta pentru promovare, să fi m în primele cinci echipe, la distanță mică de celelalte, să putem în retur să atacăm promova-

rea. Îmi doresc asta pentru FC Argeș, dar va fi foarte greu să reușim lucrul acesta. Mai sunt și sincope, așa cum a fost meciul cu Rapid, dar așa este fot-balul. Se întâmplă să pierzi un meci, dar important este să avem un mo-ral bun, noi nu ne dăm bătuți, chiar dacă suporterii se mai supără, dar asta este la fotbal. Totuși suntem la pa-tru puncte de locul 2. Când eram la Steaua, Tg. Mureș avea 15 puncte în urma noastră și până la fi nal ajunsese să ne depășească. Deci nu trebuie să ne dăm bătuți, chiar dacă am pierdut un meci. Trebuie să vedem ce am fă-cut bun, ce am făcut rău și să o luăm de la capăt. Trebuie să avem încre-dere, chiar dacă pentru unii copii e presiune. Trebuie să se învețe cu pre-siunea, pentru că este totuși un club de tradiție în fotbalul românesc și așa este la cluburile acestea.

„Nu am venit la FC Argeș pentru bani sau pentru altceva” Este adevărat că ai acceptat să

joci până la finalul anului doar pe prime de joc, nu și cu salariu?

- Da. Este adevărat. Așa a fost înțelegerea.

Prima de joc este pentru tine una specială sau este la fel ca și a celorlalţi colegi?

- Nu știu ce prime au ceilalți, fi eca-re își face contractul cum știe. Eu am acceptat așa pentru că nu am venit la FC Argeș pentru bani sau pentru altceva. Am jucat fotbal pe contracte bune și nu s-a pus problema de bani la FC Argeș. Cum vezi lupta pentru promova-

re din acest sezon competiţional?- Părerea mea este că o să fi e o luptă

strânsă, pentru că sunt foarte multe echipe bune, se pierd multe puncte și cred că în primele 10 echipe fi ecare poate să bată pe oricine. Au fost re-zultate surprinzătoare. O echipă din a doua parte a plutonului a bătut o echipă din prima parte a plutonului... Se pierd puncte... Ce șanse are FC Argeș să promo-

veze în acest sezon fotbalistic?- FC Argeș se afl ă în primul an când

s-a pus la punct cu partea juridică să aibă drept de promovare și cred eu că sunt șanse și asta pentru că nu văd o echipă care să fi e așa de departe câștigătoare.

„Dețin mai multe terenuri, dar, fi ind problemele mele personale, nu doresc să fac mai multe comentarii” Schimbând puţin registrul. Am

înţeles că deţii un teren în Pitești. Intenţionezi să construiește o casă pentru tine sau ai în vedere să construiești un bloc?

- Dețin mai multe terenuri, dar, fi -ind problemele mele personale, nu doresc să fac mai multe comentarii pe acest subiect. Cum merge construcţia blocului

din București?- Nu are treabă cu partea sportivă. Ce le transmiţi suporterilor alb-

violeţi?- Să fi e alături de echipă, pentru că

sunt jucători tineri care au nevoie de susținerea lor. La meciul cu Rapid au făcut o atmosferă foarte frumoasă, la fi nal i-am văzut supărați, îi înțeleg, îi înțelegem, dar în același timp ne-au cerut atitudine și cred că din punctul acesta de vedere s-a văzut atitudine. Băieții au nevoie de încredere și cred eu că vom reuși împreună și să ne bu-curăm de îndeplinirea obiectivului la fi nal, ceea ce ar fi ceva extraordinar.

Marius Ionel

Mijlocaşul alb-violet Andrei Prepeliţă:

„Am acceptat să joc la FC Argeş până la fi nalul anului doar pe prime de joc, nu şi cu salariu”

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Cazierul fi scal reprezintă un mijloc de evidență și urmărire a respectării disciplinei fi scale, con-tabile și fi nanciare de către contri-buabili, organizat la nivel central de Agenția Națională de Admi-nistrare Fiscală, în care se ține evidența persoanelor fi zice, juridi-ce și a entităților fără personalita-te juridică și care au săvârșit fapte sancționate contravențional sau penal de legile fi scale, contabile și vamale.

Prin excepție de la această regulă, faptele sancționate contravențional cu avertisment nu se înscriu în cazierul fi scal, spre deosebire de informațiile din documentele în-tocmite pentru atragerea răspun-derii solidare, patrimoniale sau a inactivității fi scale, după cum urmează: atragerea răspunderii solidare cu debitorul; atragerea răs-punderii patrimoniale cu debitorul ajuns în stare de insolvență pentru creanțele care fac parte din pasivul debitorului; inactivitatea fi scală, declarată potrivit legii, cu excepția

inactivității fi scale declarate ca ur-mare a înscrierii inactivității tem-porare la registrul comerțului.

Înscrierea informațiilor în cazie-rul fi scal se face de organul fi scal competent pe baza documentelor rămase defi nitive, adică necontes-tate la instantele judecătorești.

Documentele care stau la baza întocmirii acestuia sunt: extrasele de pe încheierea sau dispozitivul hotărârilor judecătorești defi ni-tive; extrasele de pe ordonanțele procurorului prin care s-a dis-pus renunțarea la urmărirea pe-nală; extrasele de pe deciziile de soluționare a contestațiilor; actele/documentele întocmite de organele fi scale, vamale și alte organe com-petente din subordinea ANAF; actele rămase defi nitive ale altor organe competente să constate fap-tele sancționate contravențional sau penal de legile fi scale, contabi-le, vamale, precum și cele care pri-vesc disciplina fi nanciară.

Contribuabilii care au înscri-se informații în cazierul fi scal se scot din evidență, la cerere, dacă se afl ă în următoarele situații: fap-tele pe care le-au săvârșit nu mai sunt sancționate de lege; a interve-nit amnistia, reabilitarea de drept sau judecătorească; faptele sunt sancționate ca infracțiuni și nu au mai săvârșit fapte de această natură într-o perioadă de 5 ani de la data executării pedepsei; faptele sunt sancționate conform legii penale

cu amendă sau avertisment și nu au mai săvârșit fapte de această natură într-o perioadă de 5 ani de la data înscrierii informațiilor în cazie-rul fi scal; faptele sunt sancționate contravențional într-o perioa-dă de o lună de la data înscrierii informațiilor în cazierul fi scal, cu condiția achitării cuantumului amenzilor contravenționale; fapte-le sunt sancționate contravențional pentru nerespectarea regimului produselor accizabile; au fost stinse creanțele administrate de ANAF datorate ca urmare a atragerii răs-punderii solidare; contribuabilul declarat inactiv a fost reactivat; persoana nu mai deține calitatea de reprezentant legal sau reprezentant desemnat al contribuabilului afl at în stare de inactivitate; decesul, re-spectiv radierea contribuabilului.

Prezentarea certifi catului de cazier fi scal este obligatorie la înfi ințarea societăților cu sau fără personalitate juridică, a înscrierii asociațiilor și fundațiilor în Re-gistrul asociațiilor și fundațiilor; la autorizarea exercitării unei activități independente; la cesiunea ori înstrăinarea sub orice formă a părților sociale sau a acțiunilor, de către noii asociați, acționari sau membri etc și se obține, la cerere, în mod gratuit.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Informaţii generale despre cazierul fi scal

La patru ani de la apariţia îngrijorătoarei informaţii conform căreia fosta unitate de jandarmi din Câmpu-lung urma să fi e transformată în centru de imigranţi, perspectiva pare să se schimbe. Mult timp s-a vorbit de preluarea clădirii de către Primărie și darea acesteia

în administrarea și folosinţa serviciilor publice de Po-liţie, Ambulanţă, SMURD, Poliţie Locală, Jandarmi și Pompieri, însă Ministerul Administraţiei și Interne-lor nu a reacţionat în acest sens. Insistenţele Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul și Muscelul” de a clarifi ca vii-toarea destinaţie a fostului Centru de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Câmpulung s-au soldat, de curând, cu primirea unui răspuns îmbucurător din partea ministerului. Prin Direcţia Generală Logistică, acesta a comunicat asociaţiei faptul că s-a stabilit ca pe amplasamentul fostei unităţi militare să fi e derulat obiectivul de investiţii „Consolidarea capacităţilor de pregătire și management al efectivelor M.A.I. pentru situaţii de urgenţă și dezastre”.

În cadrul acestuia se vor realiza modernizarea clă-dirilor existente, un heliport și poligon de pregătire a cadrelor. Investiţia va avea o fi nanţare de circa 16 milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Infrastructura Mare.

C.I.B.

ASCM anunţă o investiţie de milioane de euro la Câmpulung

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Cei trei crai de la răsărit (IV)(Cum a devenit Cuza vodă)

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Refacerea Divanului în Moldova, unionist în sfârșit, a făcut lumea să răsufl e ușurată. Delegațiile unioniste au mers la Paris, nu numai cu un da ho-tărât în ceea ce privește unirea, ci și cu un plan de măsuri coerent privind viitorul țării, în care pe pri-mul loc era aducerea unui principe străin pe tronul principatului ce urma să se constituie. Știau ei ce știau...

Numai că Bruxellesul, pardon, Parisul a zis ”a, nu... noi v-am întrebat dacă vreți sau nu să vă uniți, doar atât”. Și așa s-au întors delegațiile cu buze-le umfl ate. De unire ne ocupăm noi, li s-a spus. Prin urmare, în august 1858 a apărut Convenția de la Paris care spunea cu subiect și predicat cum să se facă unirea: doi domnitori, două guverne, două armate, două capitale, două Adunări, două, două... Singurele instituții comune, care trebuia să se înfi nțeze la Focșani, erau Comisia Centrală, care urma să facă legi (n-a făcut niciuna), și Înalta Curte de Casație și Justiție, care e lesne de înțeles ce trebuia să facă (nici ea n-a făcut mai nimic...). Totuși să nu exagerăm, pentru că ea avea și părți bune, în special cele lipsite de importanță. Vă sună cunoscut, nu?

Alegerea domnitorilor a creat o uriașă efeverscență, la Iași candidând nu mai puțin de 38 de persoane. Printre ele nume cu greutate: fostul domnitor Mi-hail Sturdza, Costache Negri sau aga Lascăr Catar-giu, șeful poliției (cu acesta s-a ratat, din păcate, o mare șansă, ulterior devenind un mare om politic, cu un sfârșit tragic, de care Cuza se pare că nu a fost străin).

Noaptea de 4/5 ianuarie 1859 a fost probabil cea mai lungă din an. Se trecuse de miezul nopții și rând pe rând cei propuși refuzau candidatura: Alecsandri, Kogălniceanu, Costache Negri... La un moment dat cineva a spus: ce ar fi să-l întrebăm pe Cuza? El nu participa la acea adunare de taină, așa că a fost trezit din somn și, buimac, a primit propunerea de candidatură, pentru că el nu stătea prea mult pe gânduri. Care au fost argumentele ce-lor care l-au propus nu stăm noi acum de ele, pen-tru că nici marii istorici nu le-au deslușit prea bine.

În Țara Românească lucrurile au mers mai ușor (ca de fi ecare dată). Toți candidații s-au retras, ast-fel că la 24 ianuarie 1859 s-a împlinit ceea ce nici măcar Convenția de la Paris nu prevedea: același domnitor în ambele Principate. O glumă bună, nu? Acum măcar știm cine au fost înaintașii celor care iau acum cele mai importante decizii privind soarta noastră. Cam așa s-a trecut razant pe lângă alegerea unui domnitor cu adevărat providențial, fi e el străin sau de-al locului.

Și pentru că erau multe de făcut, un an, doi au trecut cum au trecut, apoi Conu Alecu și-a revenit: femei, țigări, băutură, jocuri de cărți, intrigi, etc. Noroc că ceilalți unioniști în frunte cu Kogălni-ceanu și-au făcut treaba... Trebuie menționat că, în tot acest timp, eminența cenușie, Charles Li-brecht (Cezar, cum îl alinta Conu Alecu), a fost în permanență în preajma sa, cu infl uențe malefi -ce. Voi veni în curând cu argumente. Dar nici cu noul principe nu-mi era rușine. Se știe că Alexan-dru Ioan Cuza era ateu (mai târziu s-a spus ”liber cugetător”). Aceasta poate și pentru că era mason. Singurul ierarh al bisericii cu care comunica era Calinic de la Cernica, ulterior santifi cat de Biseri-ca Română. În epocă circula o anecdotă reprodusă într-o carte a scriitorului bisericesc Dan Ciachir: „Se întâlnește Cuza cu Sfântul Calinic de la Cer-nica.

- Ce mai faci, Prea Sfi nțite? Tot cu rugăciunile?- Tot cu rugăciunile, Măria Ta.- Nu îmi citești și mie una? Care mi-ai citit-o?- Moliftele Sfântului Vasile, Măria Ta.”După cum cred că știți, aceste rugăciuni se citesc

doar nebunilor și celor posedați...Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII

GAZE, VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII

ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL CASA

CĂRȚII. Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul

Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter

(pretabil birou/cabinet medical), centrală termică proprie,

proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel. 0721776511

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului „Nicolae Dobrin”. 0744383634 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740 Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând teren extravilan 4.400 m în zona baraj Argeşelul. Telefon: 0745.423.623.

Vând proprietate compusă din casă cu 4 camere + anexe, teren 9.300 m.p., deschidere 44m şi toate uilităţile la poartă, zonă

asfaltată. Relaţii la telefon 0768/101.320, preţ negociabil

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Proprietar, vând Volskwagen Jeta, 1,9 diesel, 2007, Euro4, full option, consumabile schimbate recent, stare impecabila.

relatii la telefon 0770/338.340.

Vand combină muzicală AIWA, in stare foarte buna, relatii la telefon 0771/456.900.

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

S.C. JUD PAZĂ ŞI ORDINE AG S.R.L., societate licenţiată de pază, oferă servicii profesionale de protecţie şi gardă, paza obiectivelor,

bunurilor şi valorilor. Adresa: Mun.Piteşti, str. Calea Drăgăşani, nr.8, telefon/fax 0348/430.949.

CONDIŢII GENERALE DE PARTICIPARE LA CONCURS: Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile gene-

rale prevăzute de art. 3 din Anexă la Hotărârea Guver-nului nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a perso-nalului contractual din sectorul bugetar plătit din fon-duri publice, cu modifi cările și completările ulterioare.

CONDIŢII SPECIFICE DE PARTICIPARE LA CONCURS:

Pentru postul paznic în cadrul Compartimentului Administrativ absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituții

de învățământ, liceu/școală profesională;

deţinător al atestatului/certifi catului de califi care profesională ca agent de pază și ordine; vechimea nu este necesară;

Dosarele de înscriere la concurs se vor depune la se-diul Muzeului Municipal Câmpulung – Compartimen-tul Contabilitate – Resurse Umane, până pe data de 04.10.2019, ora 15.00

Condiţiile de participare la concurs, bibliografi a și ac-tele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere sunt afi șate la sediul Muzeului Municipal Câmpulung, pe site-ul www.muzeulcampulung.ro și pe portalul pos-turi.gov.ro. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon: 0374.975.941.

Alexandru OPREA,Manager

Muzeul Municipal Câmpulung Muscel – instituţie a administraţiei publice locale, organizează la sediul din Str. Negru Vodă nr. 119, Câmpulung, Jud. Argeş, concurs pentru ocuparea pe

perioadă nedeterminată a funcţiei contractuale vacante de:PAZNIC ÎN CADRUL COMPARTIMENTULUI ADMINISTRATIV

Concursul va avea loc în data de 14.10.2019- proba scrisă la ora 10:30, iar în data de 17.10.2019, la ora 10:30 va avea loc proba de interviu.

INFORMARE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE - Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare ARGEȘ cu sediul în orașul Ștefănești, str. Agrosemului nr. 9, județ Argeș, tel.: 0248254124, fax: 0248251313, email: arges@anif.ro, intenționează să solicite de la ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ ”APELE ROMÂNE” - Administrația Bazinală de Apă ARGEȘ-VEDEA aviz de gospodărire a apelor pen-tru realizarea lucrărilor de ” Reabilitarea infrastructurii princi-pale din amenajarea Ștefănești-Leordeni”, amplasate pe teritoriile adminstrative ale următoarelor localităti: oraș Ștefănești, comuna Călinești, oraș Topoloveni și comuna Leordeni, județ Argeș.

Această investiție este existentă.Ca rezultat al procesului de producție nu vor rezulta ape uzate.Această solicitare de aviz este conform cu prevederile Legii apelor

nr.107/1996, cu modifi cările și completările ulterioare.Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire

la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.

Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recoman-dări se pot adresa solicitantului la adresa menționată sau persoanei de contact: Roșulescu Liliana, tel. 0799955392 , după data de 18 septembrie 2019.

DIRECTOR FILIALĂ, Ing. Manuel ZENOVIE

Cabinet Parlamentar deputat dr. Cătălin Marian Rădulescu

ANGAJEAZĂ CONSILIERĂ CU STUDII SUPERIOARE PENTRU GESTIONAREA

CABINETULUI privind relația cu mass-media,

relația cu organizația PSD Pitești și PSD Argeș, gestionarea cheltu-ielilor administrative ale sediului, corespondență (mailuri), redactare

interpelări și declarații politice.

Program de lucru de luni pana sâmbătă (40 de ore/saptămână).

Depunere CV-uri: cabinetparla-mentarcmr@yahoo.com și la adre-sa: Strada G-ral Constantin Cris-tescu nr.2, Pitești.

Relații la telefon: 0768.067.105Interviuri: luni între orele 10-11,

vineri orele 16-20, sâmbătă orele 12-18.

R O M Â N I AMINISTERUL AFACERILOR INTERNEAGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROGCENTRUL REGIONAL ANTIDROG PITEŞTICENTRUL DE PREVENIRE EVALUARE ŞI CONSILIERE ANTIDROG ARGEŞ

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Argeș oferă servicii specializate de asistență medi-cală, psihologică și socială, consumatorilor de droguri, în mod gratuit, cu respectarea confi dențialității datelor, potrivit Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului, cu modifi cările și completările ulterioare.Adresa: b-dul Republicii, bl. E3c, Intrarea B, et. 2, cam. 1-5, mun. Pitești, jud. Argeș. Tel: 0248.222.453.

Licitaţia va avea loc în data de 25.09.2019. ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din Pitești Str. Zorilor nr. 18 bl, 8-bis ap.4 , jud. Argeș.

Toţi cei care posedă un drept real asupra bunurilor scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestuia cu cel puţin 24 de ore înainte de data stabilită pentru vânzare.

În vederea participării la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar, până la ora 15,00 din preziua licitaţiei, oferta de cumpărare, documentele de

participare la licitaţie prevăzute în regulamentul de vân-zare și dovada plăţii unei cauţiuni (garanţie de participa-re) în cuantum de 10 % din preţul de pornire al licitaţiei. Plata cauţiunii se va face în contul de lichidare al debi-toarei sau în numerar la sediul lichidatorului judiciar. Ofertanţii trebuie să îndeplinească condiţiile de parti-cipare la licitaţie prevăzute în regulamentul de vânzare.

Bunurile vor fi facturate în lei la cursul BNR din ziua licitației.

Relaţii suplimentare: tel. 0742.081.310.

S.C Europrod Carpatina S.R.L. - în faliment, in bankruptcy, en faillite, Cod de identifi care fi scală 23327754, sediul social: comuna Bălilești, sat Valea Mare Bratia nr.47, jud. Argeș, număr de ordine la Registru Comerţului J03/391/2008 conform dosar 550/1259/2014 deschis la tribunalul specializat Argeș, Pitesti, str. IC Brătianu nr.7 prin lichidator CII Dumitru Gheorghe organizează licitaţie publică deschisă cu strigare pentru vânzare bunuri mobile:

ECHIPAMENTE PENTRU BRUTĂRIE,Cuptor ciclotermic cu funcţionare pe gaze – 1buc= 1.823 euro, Cuptor ciclotermic cu funcţionare pe com-

bustibil solid – 1buc= 1.182 euro, Dospitor – 1 buc= 675 euro, Panacoade - 3 buc= 426 euro, Utilaj de feliat- 1 buc =270 euro, Total = 4376 EURO tot pachetul).Bunurile pot fi vindute și separat .

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Stimați colegi,

Vine o vreme când Adevărul nu mai poate fi evi-tat, când confruntarea cu propriul sufl et nu mai poate fi amânată, când trebuie să găsești timp și înțelepciune să te împaci cu tine!

Nu sunt doar niște vorbe. Cine ar risca să-și piardă sufl etul știind că, dacă nu-i dai ce-ți cere, pleacă de la tine?!

Nu ignora puseul de înțelepciune care te îndeam-nă să te întorci către tine, către sufl etul tău și să te întrebi:

Sunt eu astăzi acela pe care mi l-am imaginat cândva, în visurile tinereții ?

Am reușit să păstrez nealterată inocența anilor de început?

Câte dintre idealuri mi s-au împlinit și câte s-au năruit?

Am reușit să păstrez propriul echilibru, fără să-l afectez pe al celorlalți?

Am iubit valorile spirituale sau doar pe cele ma-teriale?

Am ajuns acolo unde mi-am imaginat?Mi-a plăcut drumul pe care l-am parcurs? Am fost marcat dintotdeauna de îndemnul lui

Immanuel Kant: „Fii ceea ce ești, adică ridică-te la ceea ce poți deveni!”.

Nu este un îndemn orgolios, ci doar unul care îți

reamintește că este o măsură în toate. Este o pledoarie pentru bun-simț, pentru o întrebuințare onestă, dar și generoasă, a propriilor abilități. Și cum nu poți fi generos prin reprezentare, trebuie să te implici, să fi i tu. Este un îndemn care-ţi spune că nu-ţi poți depăși condiția oricum, fără să-ti riști credibilitatea.

Mi-a plăcut ceea ce a trebuit să fac!Mi-a plăcut că am reușit să fi u eu!Am cunoscut oameni deosebiți și am trăit vremuri

interesante!Dacă am reușit să fi u bun, împărțim în egală mă-

sură meritele, dacă am fost rău, de asemenea!Așadar, după 42 de ani de activitate, din care 27 la

Dacia Renault, a venit vremea să mă dedic exclusiv unor proiecte și provocări personale.

La fi nalul acestei săptămâni, în 13 septembrie 2019, la împlinirea a 171 de ani de la luptele din Dealul Spirii - ultima confruntare armată de pe te-ritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești și un corp de armată otoman - se va desăvârși ultima mea zi la Dacia Renault.

În încheiere, vorba lui Marcus Aurelius, vă urez să aveți puterea de a accepta ceea ce nu puteți schimba, curajul de a schimba ceea ce puteți și înțelepciunea de a distinge între acestea două!

Cu prețuire,Mircea ANDREESCU

După 27 de ani în care a slujit uzina fanion a județului și a României, cu toată priceperea și buna-credință de care a fost capabil, juristul Mircea Andreescu, nr. 2 în Direcția de Afaceri Publice de la Dacia-Renault, s-a pensionat. Și s-a întâmplat pe 13 septembrie, într-o zi însorită din toate punctele de vedere, meteorologic și sufl etește. Pentru cine nu îl cunoaște, Mircea Andreescu este un om și o fi gură aparte în peisajul complicat de mediocru al vremurilor noastre. Profesional, el a fost pansamentul gastric între managementul francez și autoritățile publice locale și naționale. Ce stricau sau nu știau să mențină alții repara Mircea. Așa va rămâne în conștiința publică a colegilor de pe platformă, dar și a celor din administrația județeană sau centrală cu care a lucrat în decursul activității sale. Și cum cuvintele noastre pălesc în fața celor adresate de el colegilor, publicăm probabil cea mai frumoasă scrisoare de pensionare din istoria uzinei Dacia.

Aşa se pleacă de la Dacia! S-a pensionat unul dintre cei mai respectaţi români de pe platformă

Deși și-a depus cerere pentru pen-sionare anticipată începând cu 1 septembrie, cunoscuta și îndrăgita actriță a Teatrului „Alexandru Davi-la” din Pitești Luminița Borta, revine în forță în lumina refl ectoarelor. Este vorba despre începutul stagiunii la ”Club22TeatruIndependent” (singu-rul teatru independent din Pitești), pe care l-a și fondat. Astfel că acum, când împlinește 40 de ani de activi-tate teatrală, Luminița Borta face parte din distribuția spectacolului intitulat ”Radioactiv”, o foarte in-citantă traducere și adaptare liberă după cunoscutul spectacol ”Efectul razelor gamma asupra crăițelor luna-tice”, care s-a bucurat de mult succes pe scena Teatrului Metropolis din Capitală. În punerea în scenă de la ”Club22TeatruIndependent”, progra-mată pentru data de 20 septembrie, spectacolul ”Radioactiv” se concen-trează pe relațiile, adesea "radioacti-ve", între părinți și copii, pe realitatea din ce în ce mai prezentă a lipsei de comunicare, pe capacitatea redusă de

a iubi ceea ce nu înțelegem. Relații emoționante, glume proaste, dispera-re și triumf, ce mai, toate ingrediente-le pentru un spectacol cu adevărat ra-dioactiv. În distribuția spectacolului veți descoperi, alături de consacrata Luminița Borta, actrițe tinere, pasi-onate și talentate (Ania Herman în rolul Ruth, Eliza Gherman și Alesia Nistor, ambele actrițe interpretând-o pe Tillie, Ana Ștefănescu în persona-jul Janice), și actrițe afl ate dincolo de tinerețe, însă pasionate și dornice de a da noi interpretări rolurilor Betty și Nanny (Luminița Borta și Mihaela Mazilu).

„Le mulțumesc celor care mi-au oferit șansa să încep mai devreme pensionarea”

Așadar, vineri, 20 septembrie, înce-pând cu ora 19, toți iubitorii de teatru din Pitești sunt așteptați să asiste la debutul stagiunii de la ”Club22Tea-tru Independent”, de pe strada Te-iuleanu, cu piesa ”Radioctiv”, un proiect al îndrăgitei actrițe Luminița Borta. În avanpremiera evenimen-tului, actrița ne-a declarat: „Mie în-totdeauna mi-au fost dragi începutu-rile și le mulțumesc celor care mi-au oferit șansa să încep mai devreme pensionarea și aventura asta cu tea-trul independent în Pitești. Îi aștept pe cei care m-au văzut și își doresc să mă vadă în continuare și pe cei care vor să sprijine ideea aceea în care, dacă ești lovit, nu te da lovit, ridică-te și încearcă altceva. Ca un exemplu. Nu trebuie să te lași!”. Mesajul actriței face referire la confl ictul cu directorul Teatrului „Alexandru Davila”, Nico-lae Poghirc, cu care Luminița Borta a avut și un proces, dar la care actrița a renunțat, alegând să se pensioneze și să înceapă un nou proiect, acela al unui teatru independent.

Alina Crângeanu

Mircea Andreescu (stânga) și o parte dintrecolegii de laDirecția Afaceri Publice

Orice şut în fund de la Poghirc e un pas înainteActriţa Luminiţa Borta s-a pensionat de la „Davila” şi a înfi inţat un teatru independent în Piteşti Pe 20 septembrie e premiera cu spectacolul ”Radioactiv”

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

national

de teatrufestivalul

national

tea

iva

Organizator:

MCentrul CulturalMioveni

Mioveni

11-13octombrie

Miovenieditia a xvi-a,

2019

intrarea libera

)

Festivalul se va desfășura la Centrul Cultural Mioveni

Astfel, la Pitești Science Festival vor partici-pa 12 mentori români, care sunt studenți sau cercetători la universități de prestigiu din stră-inătate sau din țară, majoritatea de la Oxford. Aceștia vor ține ateliere în liceele din oraș și vor coordona voluntarii care s-au înscris să facă experimente.

Festivalul durează două zile. Pe 20 septem-brie, cei 12 studenți și cercetători vor face prezentări interactive în 4 licee din oraș: Co-legiul Național „Ion C. Brătianu“, Colegiul Național „Zinca Golescu“, Colegiul Econo-mic „Maria Teiuleanu“ și Colegiul Național „Alexandru Odobescu“. Ei le vor povesti celor prezenți despre ce înseamnă cercetarea, despre experiența lor de studiu sau despre carieră. În a doua zi de festival, voluntarii, sub coordona-rea mentorilor, vor organiza un târg de experi-mente în aer liber.

Dacă ai între 3 și 103 ani, ești binevenit la festival, ne spun organizatorii, care sunt ro-mâni cu rezultate remarcabile: Sandor Kruk, Oana Romocea, Ciprian Ploștinar, dar și o piteșteancă de-a noastră, Eliza Casapopol.

„Este multă muncă pentru festival, dar este de 10 ori mai multă satisfacție”

Eliza Casapopol are 24 de ani, a absolvit Colegiul Naţional „I.C. Brătianu“ din Pi-tești ca șefă de promoţie și este unul dintre fondatorii Romanian Science Festival, dar și coordonatoarea de la Pitești Science Festival. În ianuarie 2017, Eliza a fost aleasă cel mai bun student român din Europa la Gala Li-gii Studenţilor Români din Străinătate. Ea a terminat un master în matematică la Univer-sitatea Oxford, iar acum lucrează în Olanda în domeniul inteligenței artifi ciale. Tânăra a fost de acord să ne povestească despre festiva-lul care va avea loc în Pitești la fi nalul acestei săptămâni.

„Întregul proiect a început în urma unei experiențe pe care am avut șansa să o trăiesc când eram studentă la Universitatea Oxford, unde am organizat un festival de 2 zile, ex-clusiv pentru promovarea matematicii. Mi s-a părut o idee fantastică de a atrage tinerii, copi-ii, bunicii să vadă știință altfel și am vrut să ex-

perimentăm asta și în România. Aici proiectul ne aduce numeroase bucurii, văd tineri volun-tari implicați 100% în proiect. Sunt foarte mândră de ei și mă bucur să cunosc astfel de elevi! Văd profesori care își petrec ore întregi pentru a face tot acest proiect să funcționeze perfect și să îi ajute pe experimentatori. Este multă muncă pentru festival, dar este de 10 ori mai multă satisfacție la fi nalul zilei”, a po-vestit, pentru Jurnalul de Argeș, absolventa de la Oxford.

Șase mentori de la Pitești Science Festival s-au născut în Argeș

Eliza Casapopol ne-a vorbit și despre mento-rii care vor participa la Pitești Science Festival și a explicat de ce au fost aleși. „În Pitești vom avea în total 12 mentori studenți și absolvenți ai unor universități prestigioase, precum Ox-ford și Cambridge. Dintre cei care se alătură, 6 sunt tineri care au studiat în Argeș școala generală și liceul. Sunt niște tineri cu care ne mândrim și care peste tot în lume s-au remar-cat prin rezultatele și munca lor. Ei au fost aleși deoarece au cu adevărat o poveste bună de zis, pot să inspire tinerii să aibă vise înalte, iar experiență lor de viață și traseul academic sunt impresionante.”

Printre mentorii care participă se numără Andreea Oncescu, originară din Câmpulung Muscel, cercetătoare în inginerie la Universita-tea Oxford, și Radu Bîzgă, absolvent al Cole-giului Naţional „I.C. Brătianu“, care lucrează în domeniul chimiei biologice la Universitatea Cambridge. Emil Cențiu este un alt absolvent al Colegiului „I.C. Brătianu”. În prezent, el studiază informatica la Universitatea Bristol din Marea Britanie. Prezentă va fi și Nadia Șorici, absolventă a Colegiului Național „Vlai-cu Vodă” din Curtea de Argeș, care realizează studii de cercetare în domeniul microbiologiei la București. O altă absolventă a Colegiului Naţional „I.C. Brătianu“ care vine la festival este și Teodora Simion. În prezent, ea studi-ază matematica la Universitatea Oxford și a devenit președinta Societății de Români din Oxford. Aceștia sunt doar câțiva dintre tineri geniali care vor participa la Pitești Science Festival. Mari Tudor

A absolvit la Oxford şi coordonează un târg de ştiinţe în Piteşti Elevii geniali ai Argeșului vin la Pitești Science Festival!

14 familii cu peste 50 de ani de căsătorie, premiate la Ziua comunei Băiculeşti

După modelul târgurilor de științe care sunt foarte populare în țările occidentale, în Pitești va avea loc un important eveni-ment educațional, poate cel mai im-portant din ultima perioadă, Pitești Science Festival, parte a proiectului Romanian Science Festival. Acesta a avut loc și în alte două orașe, Baia Mare și Timișoara. Festivalul reprezintă o întâlnire între di-aspora academică și elevii din România.

Duminică, 15 septembrie, s-a desfășurat pe Stadionul Comunal de la Valea Brazilor-Băiculești a opta ediţie a evenimentului coor-donat cu pasiune de către primarul Niculaie Dragnea. După primirea invitaților de către

gazde și scurte alocuțiuni ale personalităților prezente la festivități, s-au distribuit Diplome de Recunoștință pentru 14 familii cu vechi-me în convieţuire mai mare de 50 ani, dar și pentru 57 elevi localnici premianţi din ciclul gimnazial care au obţinut rezultate deosebite la învăţătură în cursul anului școlar 2018-2019. Programul artistic a fost unul special și a fost susţinut de ansamblurile folclorice DOI-NA ARGEȘULUI, POSADA, RAPSODIA DOMNEȘTIULUI și de Formaţia PETRE POPESCU. La lăsarea serii, în prezența a pes-te 1.000 de oameni, evenimentul s-a încheiat cu un superb foc de artifi cii. Un corolar speci-al la o Zi a comunei Băiculești de neuitat.

M.S.

Festivalul s-a derulat pe parcursul a trei zile, la poalele Masivului Iezer-Păpușa, pe platoul din faţa Cabanei Voina.

Participanţii au fost încurajaţi să descopere frumuseţea și valorile mun-ţilor prin tururi ghidate prin pădure, plimbări cu căruţa în comuna Lerești, plimbări cu caii, un târg cu produse locale și cinemateca naturii. Producă-tori locali de produse alimentare, bere și cidru au fost prezenţi la Făgăraș Fest, iar toate activităţile în aer liber au fost completate sâmbătă seara cu un concert al trupei Nightlosers.

Copiii au avut parte de atenţie spo-rită la Făgăraș Fest. Vânătoarea de comori și numeroasele ateliere de educaţie ecologică au fost menite să le suscite interesul și să îi atragă spre fascinanta lume a naturii.

Făgăraș Fest a fost un eveniment fi -nanţat integral prin Programul pen-tru Peisaje Ameninţate (Endangered Lanscape Programme U.K). După cum ne-a spus Mara Bulea, asistent

Programe de Formare Profesională în cadrul ProPark, Fundaţia pentru Arii Protejate va derula împreună cu Conservation Carpathia și un proiect de reconstrucţie ecologică în Făgăraș, punându-se accent și pe alte activităţi constând în dezvoltarea ideilor de afaceri verzi și în educaţia ecologică a copiilor.

Georgiana Andrei, specialist Co-municare la Fundaţia Conservation Carpathia, ne-a declarat că în zona Munţilor Făgăraș se vor organiza în continuare mai multe evenimente menite să promoveze și să efi cientize-ze reconstrucţia ecologică și proteja-rea pădurii.

Câini ciobănesc românesc carpatin, oferiţi gratuit stânilor din Făgăraş

Săptămâna trecută, Fundaţia Con-servation Carpathia a oferit gratuit pui de câini din rasa ciobănesc româ-nesc carpatin crescătorilor de animale care își pasc turmele pe terenuri ges-tionate de fundaţie din zona Munţi-lor Făgăraș. Donarea câinilor a făcut parte din strategia FCC de prevenire a pagubelor produse de carnivorele mari în rândul animalelor domestice.

Puii au provenit din programul de creștere a căţeilor ciobănești carpatini dezvoltat de fundaţie în cadrul Fer-mei de Biodiversitate Cobor, program demarat anul acesta. În 2019 au fost disponibili 15 căţei, urmând ca nu-mărul să fi e suplimentat cu generaţiile viitoare.

Cătălin Ion Butoiu

”Făgăraş Fest” sau sărbătoarea muntelui la Voina

Iubitorii de natură, dar și de distracţie și produse tradiţionale au fost răsfă-ţaţi la fi nalul săptămânii trecute datorită organizării primei ediţii a Făgă-raș Fest, un eveniment dedicat naturii și oamenilor, organizat de ProPark – Fundaţia pentru Arii Protejate, în parteneriat cu Fundaţia Conservation Carpathia.

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

Doi tineri instrumentiști de excepție ai Argeșului au fost invitați să susțină, anul aces-ta, recitaluri în cadrul Festi-valului Internațional „George Enescu”, care se desfășoară în perioada 31 august - 22 septembrie, la București. Cei doi sunt Eduard Leață, chitarist, și Cătălin Iancu Jr., țambalist. Cu multiple premii, nu doar la festiva-luri locale, Eduard Leață și Cătălin Iancu au ales să fi e profesori la Școala Popula-ră de Arte din Pitești, unde s-au integrat perfect în noua echipă formată în 2017. „Mi-am propus să-mi promovez tinerii talentați și proiectele instituției la nivel național și internațional, într-un cadru cultural de necontestat, fi indcă la noi, câteodată, nu există aprecierea meritată și alteori lupta este inegală sau nedreaptă”, a spus Elena Iagăr, managerul Școlii Popu-lare de Arte Pitești.

Eduard Leață a absolvit Academia Chigiana din Siena

Chitaristul Eduard Leață, în vârstă de 28 de ani, este singu-rul român, în afară de George Enescu, care a absolvit Academia Chigiana din Siena, obținând cea mai înaltă distincție oferită de această instituție renumită, în 2016. Va încânta publicul Festivalului „George Enescu”

miercuri, 18 septembrie, când va interpreta trei piese. Piteșteanul Eduard Leață cântă la chitară de vreo 20 de ani. „Scopul meu e să transmit ceva publicului atunci când sunt pe scenă, să iau de aco-lo publicul și să îl duc într-o lume de basm. Asta simt că trebuie să fac, o poveste. La fel cum cred în Dumnezeu, cred și în muzică.”

Eduard Leață a studiat chitara clasică la Școala Populară de Arte și Meserii din Pitești, când avea 10 ani. A fost elev al Liceului „Dinu Lipatti” și la 18 ani a de-venit cel mai bun tânăr chitarist din lume. A studiat Pedagogie Muzicală la Universitatea Pitești, dar și la Academia de Muzi-că „Gheorghe Dima” din Cluj, unde a terminat masterul și unde este înscris și la doctorat. Anul trecut a avut aproximativ 50 de elevi la Școala Populară de Arte din Pitești. „Am vrut să devin profesor ca să dau mai departe ce am acumulat în acești ani. Când termin doctoratul, poate am no-rocul să găsesc un post la faculta-te, mi-ar plăcea să lucrez și cu cei mari”, ne-a spus Eduard Leață.

Cătălin Iancu jr.: „În primii ani, studiam şapte ore pe zi”

Cătălin Iancu jr. a început să studieze pian și țambal la Școala Populară de Arte Pitești, după care a devenit elev al Lice-ului de Arte „Dinu Lipatti”, pe

care l-a absolvit în acest an. A obținut Premiul I la Olimpiada Națională de Muzică – secția In-strumente tradiționale – Țambal în anii 2016, 2018 și 2019. De doi ani este instructor colabo-rator la Școala Populară de Arte din Pitești, iar în această vară a fost admis la Facultatea de Mu-zică din cadrul Universității Pitești.

În cadrul maratonului muzi-cal de la București, acesta a avut două recitaluri, primul a avut loc pe 3 septembrie, iar al doi-la pe 11. A cântat piese clasice, acompaniat la pian de tatăl său, cunoscutul dirijor prof. Cătălin Iancu, violonist în cadrul orches-trei Doina Argeșului.

Cătălin Iancu are 19 ani și până acum a învățat să cânte la nu mai puțin de cinci instrumente: vioară, acordeon, pian, orgă și țambal. Mărturisește că marea lui pasiune e țambalul, la care a învățat să cânte de la 10 ani. Își dorește să ajungă în Ameri-ca și spune că, în cel mult două luni, va lansa pe piață și primul său album cu piese proprii. „Mă simt într-o altă lume când cânt, nu mai am niciun gând, doar mă concentrez. N-am făcut sacrifi -cii, totul a venit din plăcere. La țambal a fost, totuși, mai multă muncă; în primii ani, studiam 7 ore pe zi, ca și cum m-aș fi jucat cu mingea”, ne-a povestit tânărul interpret.

Mari Tudor

Doi tineri piteşteni participă la Festivalul „George Enescu”

Deputatul PNL de Argeș Dă-nuţ Bica atrage atenția că siste-mul românesc de învăţământ se prăbușește încet, dar sigur, sub greutatea incompetenţei ce-lor care i-au condus destinele în ultimii șapte ani și constată cu insatisfacţie că veștile bune la în-ceput de an școlar sunt mult prea puţine în raport cu neajunsuri-le: ”Abrambureala din educație nu a reprezentat doar o emble-mă pentru activitatea doamnei ministru care a fost demisă la începutul lunii august, ci, din păcate, a caracterizat manage-mentul prestat de către toți cei care au ocupat această funcție de mare responsabilitate în interva-lul de timp respectiv și care ar fi trebuit să rezolve problemele de bază ale școlii românești, pen-tru binele elevilor despre care, pe bună dreptate, afi rmăm cu toții că reprezintă viitorul aces-tei țări. Cum să nu fi e explica-bilă degringolada din sistemul de învățământ, atâta vreme cât în ultimii trei ani un mandat de ministru a durat în medie șase luni?

S-au schimbat miniștrii, s-au modifi cat și proiectele de refor-mă, s-au restructurat și curricula și modul de desfășurare a exame-nelor, ajungându-se în situația în care nimeni nu poate spune cu certitudine astăzi ce vor trebui să facă școlarii la fi nalul anului viitor. Fiecare ministru a venit cu viziunea lui, una mai strâmbă decât alta, iar rezultatele se pot cuantifi ca prin cifrele dezastru-

oase pe care ni le oferă statisti-ca: abandonul școlar continuă să fi e de aproape 20%, puțin peste jumătate dintre liceeni promo-vează bacalaureatul și circa un sfert dintre elevii de clasa a VI-II-a nu trec de primul examen important al vieții lor, evaluarea națională. Mulți studenți, unii ajunși chiar în anii terminali, abandonează studiile în favoarea unor locuri de muncă tempora-re, plătite modest, dar care li se par a fi mai avantajoase decât perspectivele oferite de absolvi-rea învățământului universitar. În acest context, acum, la înce-putul unui nou an școlar, con-cluzia este unică și clară: pen-tru ca învățământul național să iasă din situația dezastruoasă în care se găsește există o singură soluție, și anume ca guvernanții PSD, care au eșuat total, să plece de urgență de la Palatul Victoria. Suntem cu toții datori să dăm educației un ministru compe-tent, o fi nanțare adecvată și o legislație coerentă, astfel încât să reașezăm școala românească pe un traseu al normalității și competitivității”. Marius Ionel

Deputatul Dănuţ Bica avertizează că fără o educaţie de calitate românii nu pot spera la un viitor mai bun

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1312 (18 - 24 septembrie 2019)

Primarul Ionică, după ce și chestorul Nicolae Berechet îl acuză că a dat startul hemoragiei de blocuri, confundând Piteștiul cu Dubaiul.

Acesta e noul meu slogan de campanie electorală ”Vreau Piteștiul ca Dubai / Și constructori cu parai”

Mai liber de sarcini ca niciodată, Tudor Pendiuc are chiar și umor. Negru, bineînțeles.

Ce-i cu atâtea cruci, Elena? Nu cumva m-ai invitat la înmormântarea PSD în Argeș și ai vrut să-mi faci o

surpriză? Plăcută, desigur...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Cinci personalități își vor serba ziua de naștere în săptămâna 18-24 sep-tembrie. Primul sărbătorit va fi , pe 20 septembrie, maestrul coregraf Dorin Oancea. Pe 21 septembrie va ciocni o cupă de șampanie cu cei dragi Nicolae Pavelescu, președintele Sindicatului Au-toturisme Dacia. Pe 23 septembrie va fi ziua de naștere a omului de afaceri Emil Breazu, iar pe 24 septembrie vor face cinste Constantin Istrătescu, director AJVPS Argeș, și Cristian Funie, director Serviciul Public Județean de Pază și Ordi-ne Argeș. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează LA MULȚI ANI! Cristian Funie Nicolae Pavelescu

LA MULŢI ANI!

Un spaniol a venit tocmai din Malaga la festivalul moto de la Topoloveni

Weekend-ul trecut, Topoloveniul a fost capitala motociclismului românesc. Vi-neri, sâmbătă și duminică, peste 5.000 de participanți au venit la parada moto de pe străzile localității, la activitățile specifi ce și de agrement din timpul zilei și mai ales la concertele rock desfășurate seara, pe stadi-onul din localitate. Senzația și adrenalina au atins un vârf de sarcină sâmbătă, la ora 22.00, la concertul Cargo. La fi nalul reci-talului, alături de trupa Cargo au urcat pe scenă și organizatorii, băieții de la Chopper School RC Topoloveni, însoțiți de prima-rul Gheorghiță Boțârcă, motociclist și, tot-odată, membru de onoare al clubului.

E deja o certitudine că încă de la pri-ma ediție Festivalul Black&White Motor Party de la Topoloveni s-a bucurat de suc-ces și spunem asta având în vedere că doar la parada motoarelor, desfășurată pe străzi-le din orașul de pe Valea Cârcinovului, au luat parte circa 250 de motocicliști. Mulți dintre ei veniți din afara Topoloveniului, de la Pitești, București, Ploiești, Târgoviște, Vâlcea, Craiova, Brașov, dar și de la Lugoj, Constanța sau Timișoara. Chiar și din Ma-

laga a venit un spaniol, care a ținut neapă-rat să-l cunoască pe primarul Topoloveniu-lui, Gheorghiță Boțârcă, și să facă o poză cu acesta. Amândoi au descoperit că urcă în șa pe un Harley Davidson, iar primarul i-a mai povestit ibericului că e pasionat de motociclism încă din tinerețe, din anii ‘70, când la modă în România erau motoarele cehești.

Pe tot parcursul celor trei zile, dintre care două de concerte, stadionul a fost organi-zat impecabil, cu parcare pentru motoare, zonă de food și drink, spații pentru spor-turi specifi ce și de agrement pentru copiii care voiau să exerseze tirul cu arcul, toalete ecologice, corturi pentru comerțul cu pro-duse și suveniruri căutate de motocicliști. Singurul ofi cial prezent la eveniment a fost vicepreședintele Consiliului Județean, Ion Mînzînă, care ne-a spus că a venit și pen-tru că este fan înrăit al celor de la Cargo. O echipă de la Observatorul Antenei 1 a făcut un reportaj, difuzat de mai multe ori pe post în ziua de duminică, iar Jurnalul de Argeș a fost partener media al evenimentu-lui. M.S.