TESTUL nr.1

Subiectul 1.Noţiunea şi caracterele dreptului de uzufruct

1.1.Definiţi dreptul de uzufructDreptul de usufruct este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada determinate sau determinabila bunul unei persoane(nudul proprietar) si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu si de a-l instraina.

1.2. Descrieţi caracterele juridice ale dreptului de uzufructa) Uzufructul este un drept real pentru ca are in vedere o legatura directa intre bun si

titularul sau. Uzufructul este un drept independent si se exercita ca si dreptul de proprietate insa fara a afecta substanta lucrului si ai hotari soarta juridica. La prima vedere uzufructul se aseamana cu uzufructul, insa cu toate astea intre ele exista deosebiri si anume: - Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla si trebuie sa ii conserveze substanta

si de a efectua reparatiile pentru intretinerea lui, iar in cazul locatiunii, locatarul cauzind careva prejudicii trebuie sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchiriat.

- Uzufructuarul poate trage foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede alltfel, insa in cazul locatiunii locatarul nu are dreptul sa schimbe forma bunului si nici sa il foloseasca altfel decit destinatia lui.

- Uxufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind uzufructul, pe cind locatarul nu poate renunta la dreptul sau.

- Uzufructul se stinge prin moartea sau lichidarea uzufructuarului, pe cind in cazul locatiunii drepturile si obligatiile locatarului trec prin succesiune.

b) Uzufructul este un bun inalienabil, el nu poate fi cesionat tertilor sau instrainat altfel.c) Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa:pentru perosanele fizice el poate dura cel

mult pina la decesul ei, iar in cazul persoanei juridice el poate dura pina la lichidarea ei sau cel mult 30 de ani.

d) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile, aceasta este o exceptie, deoarece ele sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct.

1.1 Explicaţi conţinutul art. 395 alin.3 din Codul Civil care preveded că „Uzufructul se poate constitui , conjugat sau succesiv , în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului ”.La momentul constituirii uzufructului se precizeaza care este proprietarul bunului si uzufructuarul. Dupa continutul art. 395,(3) se poate intelege ca uzufructuar poate fi o singura persoana sau mai multe, adica numarul lor nu este unul strict stabilit, din moment ce sunt mai multi uzufructuari ei impart bunul in sens juridic si material daca acest bun constituie obiectul unei obligatii conjunctive sau indivizibile.

Subiectul 2. Stingerea gajului

2.1 Enumeraţi temeiurile de stingere de gajGajul fiind un contract accesoriu inceteaza ca consecinta a incetarii obligatiei principale. Temeiurile de stingere a gajului sunt urmatoarele:

a)in cazul in care obligatia garantata prin gaj se stinge ca urmare a temeiurilor generale de stingere a obligatiilor inceteaza si gajul.

1

a) Un alt temei de stingere este in urma exercitarii dreptului de gaj de catre creditorul gajist a dreptului de gaj atuni cind debitorul gajist nu a executat in mod corespunzator sau conform contractului obligatia garantata ori o parte a ei.

b) Un al treilea temei este atunci cind gajul poate inceta independent de obligatia principala a contractului dupa modurile obisnuite de stingere a obligatiilor. Gajul inceteaza in cazul: - pieirii bunurilor gajate,- punerii bunurilor in afara circuitului civil,- expirarea termenului pentru care a fost constituit gajul,- exproprierii bunurilor.

d) un alt temei este in cazul amanetului se stinge o data cu incetarea posesiunii, iar in cazul ipotecii se stinge in termen de 30 de ani de la data inregistrarii sau de la data inregistrarii sau de la data unei noi inregistrarii.

2.2 Analizaţi procedura de stingere şi radiere a dreptului de gaj

Gajul se stinge in urma indeplinirii unor formalitati, astfel legea dispune ca dupa stingerea gajului, informatia cu privire la gaj trebuie radiata din registrul gajului. In cazul cind debitorul gajist solicita radierea informatiei cu privire la gaj, trebui sa fie prezent demersu semnat de ambele parti, a declaratiei scrise a creditorului cu privire la renuntarea la gaj sau a hotaririi judecatoresti, la fel poate cere radierea creditorul gajist, un allt caz este cind tertul care a dobindit obiectul gajului, conform declaratiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului, a certificatului eliberat de executorul judecatoresc prin care se confirma ca bunul a fost dobindit in urma procedurii de executare silita a certificatului eliberat de instanta de judecata pt confirmarea faptului ca bunul a fost dobindit in urma unui proces de insolvabilitate.

2.3 Primus a gajat automobilul său în favoarea băncii pentru garantarea unui credit. În conformitate cu cerinţele contactului de gaj, Primus a asigurat automobilul în baza unui contract de asigurare CASCO (acoperind aşa riscuri ca furt, pierire, deteriorare, răspundere civilă în caz de accident rutier etc.) încheiat cu o societate de asigurări.În termen de un an de la încheierea contractelor de credit şi de gaj , s-a constat că automobilul gajat a fost distrus într-un accident şi a fost scos de la evidenţă din Registrul de Stat al Transporturilor. Astfel banca analizînd situaţia şi constatînd că primus nu poate oferi alte garanţii pentru credit , s-a adresat în instanţa de judecată către Primus cu cererea de restituire anticipată imediată a creditului. În plus, banca s-a adresat în instanţa de judecată către societatea de asigurări cerând suma despăgubirii de asigurare pentru stingerea datoriilor lui Primus.În cadrul şedinţei judiciare Primus şi societatea de asigurări s-au opus cererii băncii de a plăti despăgubirea de asdigurare băncii, pe motiv că ea se datorează lui Primus.În plus, s-a mai constat că Primus mai avea şi alţi creditori, care de asemenea intenţionează să îşi satisfacă creanţele din despăgubirea de asigurare.

Care va fi soluţia instanţei de judecată?

2

Testul 2

Subiectul I:Constituirea dreptului de SERVITUTE

1.1 definiti modul de constituire a dreptului de servitute.Conf.art 431 servitutea stabilita prin fapta omului se poate constitui in 3 modalitati:

a-prin acte juridice

b-prin destinatia stabilita de proprietar

c-prin uzucapiune.

Astfel spus, dreptul de servitute se dobindeste prin acte juridice bilaterale si unilaterale si prin fapte juridice(uzucapiunea.)

1.2 descrieti mod. de constituire a servitutii:prin destinatia stabilita de proprietar si prin uzucapiune.

constituire a servitutii prin destinatia stabilita de proprietar. Constituirea dr de servitute prin destinatia stabilita de proprietar are loc in cazul in care proprietarul intentioneaza sa divizeze(sa parceleze)propriul teren sis a instraineze o parte printr-un act unipersonal in forma autentica ori sa stabileasca un drept de servitute in favoarea uneia dintre parti,cu inregistrarile repective in registrul de immobile.

Proprietarul care intentioneaza sa lase terenul la 2 mostenitori poate , printr-o declaratie unipersonala, sa instituie o servitute, care va produce efecte numai dup ace mostenitorii intra in posesiune masei succesoriale,iar terenul lui de cuius ,trece in stapinirea a 2 persoane diferite.

In mod similar poate fi intocmit un act de constituire a dreptului de servitute asupra propriului teren de cartre o persoana juridical in eventualitatea dezmembrarii ei, si de transmitere a unor parti din teren catre 2 sau mai multi succesori.

In data ce una din parcele se instraineaza si intra in stapinirea altui proprietar , servitutea incepe sa produca efecte, adica proprietarul terenului dominant are dreptul sa-si exercite prerogativele, iar proprietarul terenului aservit este tinut sa tolereze actele materiale sau sa se abtina de la anumite acte.Servitutea constitita prin destinatia stabilita de proprietar este o servitute constituita prin act juridic .

Constituirea servitutii prin Uzucapiune .Dreptu de servitute ca si dreptul propritate poate fi dobindit prin uzucapiune.Pot fi debindite prin uzucapiune servititile:

3

a-continue si aparente-sunt servituti si continue si aparente –apeductele ,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele de scurgere a apelor,deoarece au semen exterioare, iar opentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta acuala a omului.

b-neaparente si positive-sunt si neaparente si positive-apeductele sau gazoductele ingropate in pamint, a caror trecere peste terenul agricol nu are semen exteriaore.

Nu sa pot dobindi prin uzucapiune servitutile neaparente si negative, inclusive cele prin care proprietarul de teren aservit I se interzice sa construiasca ori sa constuiasca ma sus de o anumita inaltime. Conf. CC actele materiale corespunzatoare unor servituti necontinue(ex:servitutea de trecere ,de pastorit) se prezuma a fi exercitate cu simpla ingaduinta a proprietarului de teren aservit.Legea prezuma ca proprietarul de teren aservit permite proprietarului de teren dominant sau altor persoane care se folosesc de acet tern precerea sau pastoritul.O astfel de permisiune este un impediment pentru a uzucapa dreptul de servitute.Daca demonstreaza ca a intrunit toate conditiile uzucapiunii(buna credinta si termenul )proprietarul ternului dominant va putea dobindi dreptul de servitute.Termenul uzucapiunii dreptului de servitute este acelasi , de 15 ani, ca si acel al uzucapiunii dreptului de proprietate asupra imobilelor. In lipsa unor reglementari legale cu privire la inregistrarea dobindirii dr de servitute si prin uzucapine ,ar fi utile reglementari exprese privind adoptarea unei hotariri judiciare de recunoastere a acestui fapt.

1.3daca ai posibilitate anexeaza un exemplu de pe interet

Subiectu II.Mijloacele de garantare

2.1 definiti mijloacele de garantare

In literature de pecialllitate exista mai multe acceptuini ale notiunii de mijloc de garantare precum:

a-unii autori definesc garantiile ca ansablul mijlacelor juridice care confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, prerogative care constau fie intr-o prioritate fata de ceilalti creditori , fie in posibilitate ca in caz de neexecutare din parte debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.Autorii ce impartesc aceasta conceptie clasifica garantiile in:

- personale-constau in angajamentul pe care o alta persoana decit debitorul principal si-l asuma fata de creditor , de a executa obligatia , in aczul in care debitorul principal nu o va face.Este cazul fidejusiunuu,denumite si cautiune,si garantiile bancare.

-reale-constau in afectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei in instituirea unui drept real accesoriu cu privire la acest bun.Este cazul:gajului,ipotecii si privilegiilor reale ca o forma de garantie reala imperfecta este privit dreptul de retentie.

b- alti autori trateaza notunea de garantie si alte mijloace juridice care au menirea de a spori sansele creditorului de executare a obligatiilor.Zlatesc considera ca garantii sunt toate acele mijloace tehnice,extrinseci raportului de obligatie,dar care vin sa se alature acestuia spre a 4

contribui la conservarea anumitor bunuri in vederea executarii silite,la asigurarea executarii reale a obligatiei sau la despagubirea creditorului in cazul in care executarea reala nu mai are loc.Potrivit acetsei conceptii garantiile se clasifica in:

-garantii preventive(dr de retentie) -garantii ale executarii reale(clauza penala, arvuna)

-garantii propriu-zise sau reparatorii(fidejusiunea, garantii reale, privilegii).

In clitate de mijlace de asigurarea a executarii obligatiiilor sunt:

-clauza penala -gajul -retentie -fidejusiunea -garantia bancara

-arvuna -s.a mijloace prevazute de lege sau de contract.

2.2Clasificati si explicate mijlacele de garantare.

Fidejusiunea-este contractul prin care o parte fidejusor, se oblige fata de calalta parte creditor, sa execute integral sau partial,gratuity sau oneros obligatia debitorului. Fidejusiunea poate fi de 3 feluri:

a-conventionala-cind insasi partile raportului obligational ,debitorul si creditorul, convin ca pentru garantarea executarii obligatiei debitorul va adduce angajamentul unui fidejusor.

b-legala-atunci cind o norma a legii prevede expres ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru a garanta executarea obligatiilor pe care le are fata de cealalta parte.

c-judecatroreasca- in ipoteza, in care obligatia de a da o fidejusiune este impusa de instanta de judecata.

Gajul –este un drept real in al carui temei creditorul (cr gajist)poate pretinde satisfacerea creantelor sale sa preferinta fata de ceilalti creditori,inclusive statul din valaorea bunurilor depuse in gaj in cazul in care debitorul nu executa obligatia garantata prin gaj. Gajul este o garantie reala in al carui temei creditorul gajist poate urmari bunul gajat avind prioritate fata de alti creditori inclusive fata de stat la satisfacerea creantei garantate.

Legea prevede 2 tipuri de gaj: -gajul inregistrat-gaj fara deposedare-obiectul gajului ramine in posesiunea debitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele debitorului gajist

-amanetul- gaj cu deposedare-obiectul gajului se transmite in posesiune creditorului gajist sau unui tert care actioneaza in numele cdreditorului gajist. Exista mai multe criterii de clasificare a gajului: a-in functie de temeiul constituirii:

-gaj legal-atunci cind legea oblige anumite persoane sa constituie un gaj, in vederea executariiunei obligatii. -gajul conventional-este atunci cind partile insasi convin asupra necesitatii constituirii gajului.

b-in functie de natura rapor4turilor juridice ce constituie obiectul gajului:5

-ipoteca-gajarea pamintului, constructiilor, altor immobile legate nemijlocit de pamint,impreuna cu terenul afferent necesar asigurarii functionale a obiectului gajului sau cu dreptul de folosinta a cestui teren. -ipoteca de intreprinzator-gajul intreprinderii care se extinde asupra intregului ei partimoniu,inclusive asupra fondurilor fixe si circulante,asupra altor bunuri si drepturi patrimonile reflectate in bilantul intreprinderii,daca legea sau contractul nu prevede altfel.

-gajul marfurilor care se afla in circulatie sau in procesu de prelucrare -gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobindi in viitor

Clauza penala este o revedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudicial,stipulind ca debitorul,in cazul neexecutarii obligatiei,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.

Clauza penaloa se clasifica in functie de natura contractului: -caluza penala conventionala-se stabileste prin acordul partilor -acaulza penala legala-plata penalitiatii este prevazuta de lege.

Arvuna-este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilate parti pentru a confirma incheiera contractuluisi ai garanta executarea

Retentia-dreptul de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie(debitorului,retentorului)

Posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prevazut de lege, atit timp cit creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.

TESTUL nr.3

Subiectul 1. Clasificarea dreptului de servitude 1.1.Numiţi criteriile de clasificare a servituţiilor reglementate de Codul Civil

Servitutea sarcina care greveaza un imobil(teren aservit)pentru uzul sau utilitatea imobilului uni alt proprietar(teren dominant). Potrivit art.430, servitutile se clasifika in functie de:

In fuctie de manifestarea lor externa: 1. Servitute aparente- este vizibila se cunoaste dupa semnele sale exterioare.Nu

este obligatoriu ca semnele exterioare sa fie instalate special la vedere.Ele pot fi o consecinta a exercitari dreptului de servitute ca in cazul cind prin trecere se formeaza o carare.

2. Servitute neaparenta- nu este vizibila si nuu are semne exterioare.De existenta ei se poate lua kunostinta numai din titlul de costituire sau in timpul unor lukrari.EX: servitutea de a zidi sau de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime este una neaparenta.De existenta eo se poate lua cunostinat numai din actul de constituire si din registrul de imobile.EX: servuitutea de trecere pe un teren agrikol, daca se trece in timpul unor lukrari.

In functie de modul de exekutare:

6

1. Servitute continua- pentru existenta ei nu este necesara fapta omului.EX: apeductul, gazoductul, servitutea de vedere.

2. Servitute necontinua- pentru a carei existenta este necesara fapat omuluiEX: servituti de trecere, de a lua apa din fintina.

In functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtineri de la savirsirea unor actiuni:

1. Servitue pozitiva- servitutea care-l indreptateste pe proprietarul terenului dominant sa faca in mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit.EX: dreptul de a trece.

2. Servitute negativa- servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restrictii in exercitiul dreptului saau de propriete,EX:interdicita de a construi pe ppropriul teren.

1.2 Descrieţi cele trei grupe de servituţi stabilite prin fapta omulu i şi reglementate în Codul C Conform C.CV art.431. Servitutea stabilita prin fapta omului se poate constitui in 3 modalitati:

2. Prin acte juridice:Servitutea se poate constitui prin acte bilaterale(contracte) si acte jur unilaterale(testament, declaratie unipersonala)

1. Contractul de constituire a dreptului de servitute.Proprietarii de terenuri, in baza principiului libertatii contractuale stipulate in art 667, pot incheia, in mod liber, in limetele normelor imperative de drept, contracte si pot stabili continutul lor.Avind drept de dispozitie asupra terenului sau, proprietarul, pe linga faptul ca il poate instraina cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, il poate da in folosinta prn locatiune, uzufruct , uz , abitatie,etc. Si il poate greva cu dreptul de servitute al unei sau mai multor persoane, incheind un contract in acest sens.Asupra unui teren aservit, precum si in favoarea unui teren dominant pot fi constituite mai multe servituti.Contractul de constituire de drept de servitute poate fi:solemn,sinalagmatic, cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, consitutiv de drepturi reale, cu executare succesiva, contract numit.

3. Actele juridice unilaterale ca acte de constituire a servitutii.Servitutea se poate constitui si prin acte juridice unilaterale sub forma de:

declaratii unipersonal- poate fi atit declaratia proprietarului de teren privind constituirea asupra unei parti din propriul teren, cit si declaratia proprietarului terenului aservit prin care se constituie dreptul unui sau mai multor proprietari de terenuri dominante de a trece pe terenul sau, de a instala o conducta.Pentru nasterea Dt. De servitute , declaratia proprietarului de teren aservit trebuie sa fie in forma autentica si inscrisa in registrul de imobile. Continutul declaratiei poate fi similar celui al contractului de constituire a Dt de serviture, luindu-se in considerare specifikul actelor unilaterale.

Testamentul- ca un act unilateral al proprietarului de teren aservit, poate fi temei p-u aparitia Dt de servitute daca in contitnutul lui este o dispozitie sub forma legatului, iar testamentul este intokmit in fomra autentica.Dar testamentul olograf si cel mistik nu pot da nastere unui Dt de servitute, fiind in contradictie ku prevederile legale.

Constituirea servitutii prin destinatia stabilita de proprietar-Constiruirea dreptului de servitue prin destinatia stabilita de proprietar are loc in kazul in care proprietarul intentioneaza sa divizeze propriul teren si ssa instraineze o parte printr-un act unipersonak in forma autentica ori 7

sa stabileaska un drept de servitute in favoarea une parti cu inregistrarile respective in regisrul de imobile.In esenta, servitutea constitutita prin destinatia stabilita de proprietar este o servitute constituita prin actjuridik.

Dobindirea servitutii prin uzucapiune-Dt de servitute ca si cel de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune,astfel pot fi dobindite prin uzucapiune servitutiile:

Continue si aparente-precum apeductele, gazoductele amplasate la suprafata solului, precum si cele de scurgere a apelor, d-ce au semne exterioare, iar p-u ecercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului.

Neaparente si pozitive- precum apeductele ingropate in pamint, a caror trecere peste terenul agrikol nu are semne exterioare.

Nu se pot dobindi prin uzukapiune servitutiile neaparente si negative, inclusiv si cele care prin care proprietarul de teren aservit i se interzice sa construiaska ori sa construiaska mai sus o anumita inalttime.

1.3 Explicaţi, inclusiv prin exemple, care servitute sunt aparente şi care sunt neaparente şi în ce condiţii o servitute de scurgere a apei poate fi atît aparentă cît şi neaparentă.

In fuctie de manifestarea lor externa: 1. Servitute aparente- este vizibila se cunoaste dupa semnele sale exterioare.Nu

este obligatoriu ca semnele exterioare sa fie instalate special la vedere.Ele pot fi o consecinta a exercitari dreptului de servitute ca in cazul cind prin trecere se formeaza o carare, sau prin skurgere a apei se formeaza un shants cu lak de akumulare

2. Servitute neaparenta- nu este vizibila si nu are semne exterioare.De existenta ei se poate lua kunostinta numai din titlul de costituire sau in timpul unor lukrari.EX: servitutea de a zidi sau de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime este una neaparenta.De existenta ei se poate lua cunostinta numai din actul de constituire si din registrul de imobile.EX: servuitutea de trecere pe un teren agrikol, daca se trece in timpul unor lukrari.Ese o servitute neaparenta un apedukt . gazdukt instalat n pamint, de a karor existenta se poate lua kunostinta doar din dokumente sau la dezgroparea tevilor.

Subiectul 2. Constituirea gajului

2.1 Enumeraţi condiţiile esenţiale ale contractului de gaj

Pentru constituriea gajului este necesar ca, pe linga conditiile generale de validitatea a orikarui akt juridik, sa mai fie respectate anumite reguli spesiale care se refera la subietii raportului de gaj,la obiektul gajului, la creanta garantata prin gaj si la formalitatile ce trebuie indeplinite p-u konstituirea gajului.

Partile contractului de gaj- Contractul de gaj se incheiie intre partile contractante care se numesk creditor gajist si debitor gajist.Atit creitorul gajist kit si debitorul gajist poate fi orice pers fiz sau jur care indeplineste conditiile generale in ceea ce priveste kaapacitatea de a incheia un act juridik.

8

Astfel creditorul gajist este persoana obligatiile fata de kare sunt garantate prin gaj. creditorul gajist este persoana care detine o creanta garantata prin gaj, ce este determinata sau determinabila exprimata intro suma baneaska si kare sa fie suficienta pentru a satisface creanta Gajul poate fi constituit in favoarea unuia sau mai multor creditori.

debittorul gajist- este propretarul sau un alt posesor si uzufruktuar legal al bunurilor depuse prin gaj, care are dreptul de a instraina aceste bunuri.

debittorul gajist-poate fi atit debitorul obligatiei garantate kit si un tert

Obiekt al gajului poate fi orice bun corporal sau inkorporal , mobil, consumtibil sau neconsumtibil,determinat individual sau generic.Nu pot constitui obiekt al gajului bunurile retrase din circuitul civil, bunurile inalienbinile ,ex : ar fi bunurile din domeniul public sau insesizabile.Legiuitorul prevede ca obiekt al gajului poate fi o universalitate de bunuri adika o totalitate de bunuri omogene-neomogene karakterizate prin anumite karakterisitce de gen care formeaza un tot intreg kum ar fi de exemplu: grevarea cerealilor care se compune din rekolta de griu; titluri de valori prin aktiunisi obligatiuni; marfuri aflate in cirkulatie sau ijn proces de prelukrare; bunuri viitoare.

Gajul se extinde si asupra accesoriilor bunului principal -obiekt al gajului, dk din contrakt nu reieise altfel.

Fructele produse de bunurile gajate constituie obiekt al gajului doar dk acest lukru este prevazut in kontrakt.

Kit priveste creanta garantata prin gaj , legea dispune ka gajul poate garanta unau sau mai multe creante legale, existente sa viitoare, pure si simple sau afectate de modalitati.

Forma contractlui de gaj este determinata de tipul si obiektul gajului.Pentru kostituirea amanentului nu se cere ca contractul de gaj sa imbrace formascrisa, pe kind in contractul de gaj fara deposedare se inkeie in forma skrisa.In cazul gajului inregistrat legea prevede necesitatea unei forme skrie cu inregistrarea ulterioara in registrul gajului.Gajul inregistrat se inregistreaza in registrul gajului tinind kond de urmatoarele organe:

1. Registrul de gaj a bunurilor mobile este tinut de ministerul Justitiei2. Registrul de gaj a bunurilor imobile este tinut deoficiul kadastral teritorial3. Registrul de gaj a titlurilor de valori este tinut de comisia nationala a pietii

financiare4. bunurilor proprietate intelectuala se inkrie in Registrul de gaj a proprietatii

intelektuale tinut de agentia nationala pentruprotectia pietii industriale.

2.2 Analizaţi care creanţe pot fi garantate prin gaj

Creanţelor care pot grevate prin gaj convenţional: Gajul poate garanta una sau mai multe creanţe legale, existente sau viitoare, pure şi simple sau afectate de modalităţi. Creanţa garantată prin gaj trebuie sa fie determinată sau determinabilă. Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru.

Gajul este constituit valid numai dacă creanţa garantată este exprimată într-o sumă bănească.

9

Dacă în contract nu se prevede altfel, gajul garantează creanţa în volumul existent la momentul satisfacerii, inclusiv capitalul, dobînzile, cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreţinere a bunului gajat. Prin contract, părţile pot extinde garanţia şi asupra penalităţilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare.O creanţă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane. Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist, în locul creanţei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanţă. Înlocuirea creanţei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. Cerinţele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător.

Creanţelor care pot grevate prin gajul legal:Gajul legal poate naste doar din:

a) creantele statului pentru sumele datorate conform legislatieifiscale; b) creantele rezultate dintr-o hotarire judecatoreasca.Gajul legal poate greva bunuri mobile si imobile.Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimonialegajate deja in folosul altor creditori daca contractul de gaj nu prevede altfel. Gajul legal de garantare a creantelor fiscale In cazul creantelor statului care iau nastere in temeiul legislatieifiscale, gajul legal se constituie doar daca este inregistrat confrom legislatie in vigoare. Cererea de inregistrare reprezinta un aviz in care se indicabunurile pe care creditorul intentioneaza sa le valorifice, temeiulcreantei si marimea ei. Creditorul gajist are obligatia sa aduca lacunostinta debitorului gajist avizul inregistrat.Creantele persoanelor kare au participat la construktia imobilelor.

Prin construcţie trebuie de înţeles atît construirea unui imobil nou, cît şi o reconstrucţie fundamentală a unui imobil existent. Ipoteca nu se constituie decît în favoarea arhitectului, inginerului, furnizorilor de materiale, muncitorilor-constructori, antreprenorului sau subantreprenorului, în temeiul lucrărilor solicitate de către proprietarul imobilului sau în temeiul materialelor sau serviciilor pe care ei le-au furnizat sau le-au pregătit pentru aceste lucrări. Ipoteca legală în favoarea persoanelor care au participat la construcţia unui imobil apare în temeiul înregistrării unui aviz indicînd imobilul grevat şi mărimea creanţei (soldul). La aviz se depun copiile documentelor justificative: copia contractului, copiile documentelor care dovedesc prestarea lucrărilor sau serviciilor sau livrarea materialelor de construcţie. Avizul trebuie să identifice imobilul. Aceasta este important mai ales în cazul în care proprietarul are în construcţie mai multe imobile sau în cazul în care persoanele care au dreptul să constituie ipoteca legală au prestat proprietarului servicii, lucrări sau materiale care nu sunt legate de imobilul în cauză. Avizul trebuie adus la cunoştinţa proprietarului imobilului. Nu este suficientă proba trimiterii avizului, proprietarul imobilului trebuie să fi primit avizul. Nu pot fi grevate de cu ipotecă bunurile care fac parte din domeniul public.

Creantele care rezulta din hotarirea judekatoreaska.Gajul legal constituit in baza hotaririi judecatorestiCreditorul in a carui favoare a fost emisa o hotarirejudecatoreasca cu privire la incasarea unei sume de bani poate obtine ungaj legal asupra unui bun, mobil sau imobil, al debitorului sau. Gajul legal se constituie prin inregistrarea unui aviz, in care se indica bunul gajat si marimea creantei, iar in cazul pensiei sau a pensiei de intretinere - marimea platilor

10

periodice si coeficientul de indexare. La aviz se anexeaza o copie autentificata de pe hotarirea judecatoreasca si dovada aducerii avizului la cunostinta debitorului.

2.3 Primus şi Secundus negociau încheierea unui contract de gaj prin care Primus urma să gajeze în favoarea lui Secundus partea socială de 50 % deţinute de Primus în “Tertius” SRL. În timpul discuţiilor a apărut întrebarea formei contractului. Secundus a menţionat că, avînd în vedere art. 152 alin.(9) al Codului Civil, care dispune că „actul juridic de instrăinare a părţii sociale se autentifică notarial” , viitorul contract de gaj deasemenea trebuie autentificat notarial. Cu toate acestea, Primus şi-a exprimat părerea că gajarea nu este o înstrăinare şi respectiva dispoziţie nu se aplică contractului de gaj pe care părţile urmează să-l încheie.

Soluţionaţi disputa.

TESTUL nr.4

Subiectul 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale dreptului de superficie

1.1 Definiţi dreptul de superficie Superficia este un drept real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si exploatarii unei constructii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatarii unei constructi existente.Aces drept este un drept real,alienabl si ereditar, mobiliar,temporar, dar de lnga durata, cu continut variabil, in functie de forma sa deplina sau incipienta.

1.2 Descrieţi carcterele juridice ale dreptului de superficie E un drept real- ceea ce iinseamna ca are ca izvor actul normativ si este opozabil tuturor subiectilor, inclusiv proprietarului de teren asupra caruia isi exericita dreputl E unul imobiliar-dce se poate constitui doar asupra terenului care sunt imobile prin natura lor. Bun imobil, dar accesoriu poate fi si construcita care este parte componenta a Dt de superficie, indiferent de faptul daca se afla pe ssuprafata poamintului sau sub pamint. E un Dt alienabil si ereditar- adica poate fi transmis prin acte juridice intre vii cit si p-u kauza de moarte.Adika superfeciarul poate instraina Dt sau prin orice contract translativ de proprietate, inklusiv prin kontract de vinzare- kumparare, de skimb,de donatie...etc E unul temporar, dar de lunga durata-dt de superficie se constituie p-u o perioada stabilita de parti fara a se numi un termen legal minim sau maxim.In caz in care actul de constituire a superficiei nu se stabileshte pu 99 de ani.Prin urmare partile pot stabili un termen mai mic...sau mai mare de 99 de ani.Dt de superficie nu se limiteaza printro konditie suspensiva si nici nu este dependent de pierirea sau demolarea constructiei , in lokul ei putitnd fi construit un edificiu parte komponenta a Dt de superficie in locul celei demolate, Are un contitnut variabil in functie de forma sa deplina sau implicita-dk se constituie aupra unui teren fara constructie, dt de superficie este in stare incipienta si konsta de fapt numai in folosinta suprafetei subfetei.ultero , dupa constructia edificiului, Dt de superficie devine deplin. Completindu-se cu valoarea constructei.Dt de superficie poate fi instrainat , grevat si transmis prin succesiune atit in stare incipienta ci ti sub forma sa deplina.Esential este ca dreptul de superfcie poate fi instranat numai impreuna ku konstructia, fie ca edificarea abia a inceput, fie ka s-a terminat. Dt de superficie este variabil si din alt punkt de vedere si anume ca se rasfringe arupra terenului okupat de konstructie sau asupra unei suprafete mai mari , dekit cea okupata de constructie.

11

1.3. La data de 5 iulie 2003 a fost încheiat un contract de constituire a dreptului de superficie pe in termen de 50 ani. La data de 25 august 2006 superficiarul a încheiat un contract de vînzare-cumpărare prin care a înstrăinat dreptul de superficie unei persoane terţe. Proprietarul terenului a contestat în judecată actul juridic de înstrăinare a dreptului de uzufruct, considerînd că superficiarul nu este în drept să înstrăineze dreptul de superficie terţelor persoane. În opinia nudului proprietar superficiarul poate vinde dreptul de superficie doar proprietarului terenului. Care va fi hotărîrea instanţei de judecată. Argumentaţi răspunsul.

Subiectul 2. Noţiuni generale cu privire la gaj

2.1 Enumeraţi şi descrieţi caracterele gajului. Gajul este un drept real in al karui temei creditorul (credtorul gajist) poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori, inklusiv statul, din valoarea bunurilor depuse in gaj in kazul in kare debidtorul(debitorul gajist ) nu executa obligatia garantata prin gaj.

Gajul are o dubla natura juridika de garantie si de drept real. Ca garantie-gajul reprezinta un mijlok de garantare a executarii obligatiilor puse la dispozitita creditorului gajist de asi satisface creantele din contul bunului gajat, atunci kind deebitorul nusi executa obligatiile Ca un Dt real- gajul reprezinta un Dt subiektiv care acorda titularului sau dt de urmariere si dt de preferinta in vederea satisfacerii creantelor sale. Dt de urmarire- reprezinta prerogativa titularului Dt de gaj de a pretinde exercitarea dt de gaj ondiferent de faptl in miinele ui se afla. Dt de preferinta- reprezinta facultatea creditorului gajist de asi satisface creantele din kontul bunului gajat cu preferinta fata de alti creditori.

2.2 Analizaţi deosebirile şi asemănările dintre gaj şi celelalte mijloace de garantare a executării obligaţiilor

Gajul este un drept real in al karui temei creditorul (credtorul gajist) poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori, inklusiv statul, din valoarea bunurilor depuse in gaj in kazul in kare debidtorul(debitorul gajist ) nu executa obligatia garantata prin gaj.

Clauza penală - (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. Prin clauză penală se poate garanta numai o creanţă

valabilă. Clauza penală poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea

obligaţiei garantate prin clauza penală sau a părţii neexecutate. Părţile pot conveni asupra unei

clauze penale mai mari decît prejudiciul. Debitorul nu este obligat să plătească penalitate în cazul în care neexecutarea nu se datorează vinovăţiei sale.

12

Arvuna - este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Înţelegerea cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris. Ca dovadă de confirmare a încheierii contractului, arvuna este de natură să probeze încheierea contractului, atunci cînd nu există înscrisuri sau alte dovezi în acest sens. Aceasta înseamnă că dacă părţile contractante nu contestă faptul transmiterii arvunei sau dacă chiar şi-l contestă, însă acest fapt este probat prin dovezile corespunzătoare, contractul se consideră încheiat. Pe de altă parte, dacă contractul prevede plata arvunei, ca o condiţie esenţială, atunci contractul nu se va considera încheiat, pînă cînd partea obligată nu-şi va onora obligaţiunea în cauză, chiar dacă celelalte condiţii sunt respectate. Înţelegerea cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris.

Retentia- cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să-l reţină, în cazul prevăzut de lege, atîta timp cît creditorul nu-l despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut pentru acel bun şi pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat. Prin retenţie se poate garanta de asemenea o creanţă care, deşi nu este legată direct de bunul deţinut, se bazează pe o obligaţie ale cărei părţi sînt comercianţi. Dreptul de retenţie este înlăturat în cazul în care creditorul oferă o garanţie reală, considerată suficientă de către instanţă, sau consemnează suma pretinsă. Astfel se aplică acestea în măsura în care contractul nu prevede altfel.

Nush ce sa ma skriu)))

2.3 Expuneţi opinia vis-a-vis de art. 470 alin. 2 lit b) al Codului Civil care dispune : ”gajul se înregistrează în modul următor (...) ipoteca de întreprinzător se înregistrează în conformitate cu prezentul cod, la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea.”

Gajul fără deposedare se înscrie în unul dintre registrele în care este ţinută evidenţa bunurilor sau persoanelor în conformitate cu prevederile Legii cu privire la registre Accesul la informaţia despre gaj înscrisă în registru este publică, orice persoană fiind în drept a solicita şi primi informaţia ce-l interesează sub formă de extras din registru. In funcţie de caracterul bunului, legea stabileşte proceduri distincte pentru înregistrarea drepturilor în diferite registreprecum:

Registrul bunurilor mobile este tinut de ministerul Justitiei Registrul bunurilor imobile este tinut deoficiul kadastral teritorial Registrul titlurilor de valori este tinut de comisia nationala a pietii financiare bunurilor proprietate intelectuala se inkrie in Registrul de gaj a proprietatii

intelektuale tinut de agentia nationala pentruprotectia pietii industriale.

În conformitate cu Codul civil ipoteca de întreprinzător se înregistrează de notarul în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. Norma prezintă inconveniente majore legate de restrîngerea competenţei generale atribuite notarului la înregistrarea gajului şi mai ales de confuzia legată de registrul în care urmează a fi înscrisă ipoteca de întreprinzător. Pentru că nu este un act notarial, înregistrarea ipotecii de întreprinzător nu poate fi înscrisă în registrul actelor notariale, ţinut de fiecare notar. O soluţie practică pentru depăşirea confuziei date ar fi 13

înscrierea de către notar a ipotecii de întreprinzător în registrul gajului bunurilor mobile, atîta timp cît obiectul gajului sînt bunuri mobile. Dacă în componenţa obiectului ipotecii de întreprinzător sînt şi bunuri susceptibile înregistrării în alte registre, gajul urmează a fi înscris şi în fiecare din aceste registre. Aceasta soluţie corespunde Legii cu privire la gaj, din care rezultă că gajul (ipoteca) de întreprinzător se înscrie în toate registrele în care se ţine evidenţa bunurilor din care se compune obiectul gajului.

TESTUL 5

Subiectul 1.Constituirea dreptului de usufruct 1.1 Definiţi şi enumeraţi modurile de constituire a dreptului de uzufruct reglementate

de Codul

Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar)de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunul unei persoane(nudul propietar) si de a culege fructele bunului cu indatorirea de a-I conserva substanta. Uzufructul se poate constitui prin lege sau prin act juridic .In cazurile prevazute de lege ,uzufructul poate fi constituit si prin hotarire judecatoreasca.

1.2Analizaţi modurile de constituire a dreptului de uzufruct reglementate in Codul Civil

Constituirea uzufructului prin efectul legii-in legislatia Republicii Moldova nu exista reglementari care prevad expres constituirea dreptului de uzufruct.Dar se considera ca se realizeaza un drept de uzufruct atunci cind parintii folosesc bunurile copiilor lor.

Constituirea uzufructului prin act juridic-uzufructul se constituie prin vointa omului,luind astfel forma unui act juridic unilateral(testament) sau bilateral(contract).Persoana care poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul bunului.Uzufructul poate sa-si aiba

14

originea intr-o clauza testamentara sub forma de legat prin care se intituie dreptul unei persoane nemostenitoare sa foloseasca si sa culeaga fructele unuia sau mai multor bunuri din masa succesorala ,transmitind nuda proprietate mostenitorilor.Deasemenea este posibila situatia in care prin testament legatarului sa I se lase nuda proprietate,iar mostenitorul legal sa ramina cu uzufructul,precum si situatia in care se lase unui legatar dreptul de uzufruct ,iar altui legatar nuda proprietate.Dreptul de uzufruct poate fi instituit prin contract cu titlu oneros si cu titlu gratuit.Uzufructul poate lua nastere pe 2 cai:pe cale de retentie si pe cale de instrainare. Pe cale de retentie –proprietarul isi dezmembreaza dreptul sau de proprietate si transmite catre un tert atributul de dispozitie(nuda proprietate) retinind pentru sine atributele de posesie si folosinta. Pe cale de instrainare- atunci cind proprietarul isi dezmembreaza dreptul sau de proprietate si constituie in favoarea unei alte persoane dreptul de uzufruct raminind cu nuda proprietate. Constituirea uzufructului prin hotarire judecatoreasca-dreptul de uzufruct se poate constitui prin hotarire judecatoreasca numai in cazul in care legea prevede o astfel de modalitate.

1.3.Intocmiţi un contract de constituire a dreptului de uzufruct ţinind cont de clauzele obligatorii, precum şi de faptul că nudul proprietar este de acord ca bunul ce constituie obiect al uzufructului să fie transmis de către uzufructuar in locaţiune.Subsemnatul Bejan Victor domiciliat in Chisinau, str.Vasile Lupu, nr.4, bl.3, ap.23, posesor al Buletinului de identitate cu seria A 43556778, eliberat de oficul 42, la data de 13.11 2009,in calitate de PROPRIETAR.Subsemnatul(a)Cretu Anastasia , domiciliata in Chisinau , str.Petru Movila, nr.7, bl.3, ap.31, posesor al Buletinului de identitate cu seria A 53647568, eliberat de oficiul 42, la data 21.12.2011, in calitate de UZUFRUCTUAR.

Institui drept de uzufruct asupra lotului de pamint aflat pe str.Muncesti 231 inregistrat in registrul bunurilor imobile si prezentind titlul de proprietate.

Prezentul contract se incheie pe o perioada de 10 ani.In schimbul constituirii dreptului de uzufruct, uzufructuarul va achita proprietarului suma de 1000 lei, la fiecare data de 25 a lunii.Tin sa mentionez faptul ca sunt de acord ca lotul de pamint ce constituie obiect al uzufructului poate fi transmis de catre uzufructuar in locatiune.Prezentul contract s-a incheiat la data de 30.05.20012, in 4 exemplare.

Proprietar Uzufructuar

Subiectul 2. Acţiunea oblică (subrogatorie) 2.1 Definiţi acţiunea oblică.

Acţiune oblică (indirectă sau subrogatorie), acţiune civilă prin care creditorul chirografar exercită în numele debitorului său, substituindu-i-se, drepturile şi acţiunile patrimoniale neexercitate de către acesta. Acţiunea oblică se fondează pe dreptul de gaj general al creditorului şi constituie un mijloc preventiv de apărare împotriva pericolului insolvabilităţii debitorului, urmărind ca scop conservarea patrimoniului acestuia.  Domeniul de aplicare al acţiunii oblice cuprinde numai drepturile şi acţiunile patrimoniale care sunt în pericol de a se pierde datorită pasivităţii debitorului.

15

2.2 Caracterizaţi condiţiile inaintării şi efectele exercitării acţiunii oblice.

Pentru intentarea acţiunii oblice se cer întrunite următoarele condiţii: •debitorul să fie inactiv; •creditorul să aibă un interes serios şi legitim pentru a intenta acţiunea (de exemplu, debitorul este insolvabil); •creanţa creditorului trebuie să fie certă,lichidă şi exigibilă.

Creditorul exercită acţiunea oblică în locul şi în numele debitorului, ceea ce produce următoarele efecte: • pârâtul pe care creditorul îl acţionează în judecată va putea să opună acestuia toate apărările şi excepţiile pe care le-ar fi putut opune şi debitorului; •în cazul admiterii acţiunii, bunul asupra căruia exista dreptul care era ameninţat cu pierderea este readus în patrimoniul debitorului.

La exercitarea acţiunii oblice nu este necesar ca debitorul să fi fost pus în întârziere de a-şi valorifica dreptul. De asemenea creanţa poate să nu fie anterioară dreptului pe care creditorul doreşte să-l valorifice în numele debitorului. Creditorul promovează această acţiune direct împotriva terţului căruia îi este opozabil dreptul debitorului ; nu este necesar ca acesta din urmă să fie introdus în proces, dar introducerea lui în cauză este totuşi utilă, pentru a-i face hotărârea judecătorească opozabilă şi pentru a-l împiedica să tranzacţioneze fraudulos cu pârâtul. Terţul pârât are dreptul să opună creditorului reclamant toate excepţiile pe care le-ar fi putut opune debitorului.Acţiunea oblică nu antrenează indisponibilizarea drepturilor debitorului; acesta poate dispune de ele chiar după intentarea acţiunii, actele sale fiind opozabile creditorului, dacă respectă legea.Acţiunea oblică profită tuturor creditorilor, chiar atunci când a fost exercitată numai de către unul dintre ei. Aceasta deoarece orice valoare care se adaugă patrimoniului debitorului sporeşte gajul general al tuturor creditorilor.Totuşi, opţiunea pe cale oblică sau indirectă poate fi refuzată creditorului dacă se dovedeşte că alegerii făcute de el i se opun considerente de ordin moral.

2.3.speta

Conform CC art.599,pe calea actiunii oblice creditorul poate exercita,in general toate dr.si actiunile ce fac parte din patrimonial debitorului,cum ar fi:actiunea in plata unei creante,actiunea in anularea unui act juridic….,Ca exceptie de la aceasta regula,nu pot fi exercitate pe calea actiunii oblice dr. care in virtutea legii sau a naturii lor sunt considerate ca fiind personale ale debitorului: Din textul spetei rezulta ca Secundus renunta la succesiune din motive personale.Dar,sa nu uitam ca acest drept face parte din categoria dr.patrimoniale a caror exercitare implicita o apreciere subiectiva din partea titularului sau.Respectiv crditorul Primus nu este indrept de exercita dr. debitorului sau,si nci de a depune cerere la notarul competent pentru acceptarea moştenirii din numele lui Secundus. Inca o prevedere legala stipuleaza ca renuntarea la succesiune se face dupa 6 luni,adica cine stie daca Primus nu se va razgindi.

16

TESTUL nr.6

Subiectul 1. Clauza penala 1.1 Definiţi clauza penală şi descrieţi funcţiile ei

Clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. Clauza penală constituie unul din cele mai frecvent întîlnite mijloace de garantare a executării obligaţiilor, obiectul clauzei penale îl formează o sumă de bani. Principalele functii ale clauzei penale sunt:functia de garantie,functie de evaluare,functia de sanctionare si functia de stimulare.

Functia de garantie-priveste executarea obligatiei principale,prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale indeamna pe debitor la executarea reala a contractului.

Functia de evaluare-modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei.

Functia compensatorie (reparatorie)-are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre debitor.

Functia de sanctionare-rezulta ca penalitatea se plateste indiferent de intinderea prejudiciului .

Functia de stimulare a debitorului la o conduita corecta,ea este un stimul pentru executarea la timp si in modul corespunzator a obligatiilor contractuale.

1.2.Analizaţi asemănările şi deosebirile dintra clauza penală, pe de o parte, şi arvună, gaj şi fidejusiune pe de altă parteClauza penala-este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul stipulind ca debitorul in cazul neexecutarii urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.

Arvuna-este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilalte parti pentru a confirma incheierea contractului si ai garanta executarea.

Gajul-este un drept reale prin care creditorul poate pretinde satisfcerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori.

Fidejusiunea-o parte fidejusor se obliga fata de cealalta parte creditor sa execute integral sau partial ,gratuit sau oneros obligatia debitorului.

Clauza penala / arvuna ,gaj si fidejusiune

Asemanari:

1. sunt mijloace juridice prin care se asigura realizarea dreptului de creanta.2. atit clauza penala cit si arvuna se calculeaza dupa o anumita suma de bani

Deosebiri:

17

1.fidejusiundea este de natura conventionala la fel ca si gajul. 2.daca la clauza penala obiect aclauzei penale este o suma de bani atunci obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal,mobil,consumptibil sau neconsumptibil,determinat sau generic. 3.fiecare din aceste mijloace de garantare a obligatiilor se caracterizeaza altfel si au caractere juridice diferite.

1.3 Comentaţi art. 626 alin. (3) al Codului Civil care dispune:”In cazul in care a primit executarea , creditorul poate cere plata penalităţii numai dacă şi-a rezervat expres acest drept la primirea executării ”.

În mod normal, creditorul care a primit executarea obligaţiei nu mai poate cere plata penalităţilor stabilite pentru cazurile de neexecutare stricto sensu a obligaţiei, deoarece acestea întemeinduse pe una şi aceiaşi cauză, reprezintă de fapt echivalentul executării reale a contractului. Ca excepţie, prevederile alin.3 ale acestui articol, acordă creditorului, care a primit executarea obligaţiei, dreptul de a pretinde plata penalităţilor doar dacă şi-a rezervat acest drept la primirea executării. În asemenea caz, clauza penală poartă un caracter sancţionator şi nu unul compensatoriu. Deasemeni, creditorul va putea cere pe lîngă executarea obligaţiei şi plata penalităţilor, în cazul în care clauza penală a fost stipulată pentru  situaţiile de executare necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligaţiei.

Subiectul 2. Drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului dominant

2.1 Daţi noţiunea de exercitare a servituţiilor

Servitutea se exercita de catre persoanele care au constituit-o cu buna-credinta,fiecare respectindu-si drepturile si obligatiile.Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit consta in obligatia proprietarului acestuia de a permite efectuarea anumitor actiuni pe terenul sau,pe suprafata lui orin in subfata numite servituti pozitive.Servitutea poate consta si din obligatia proprietarului de teren aservit de a se abtine de la anumite actiuni in favoarea proprietarului de teren dominant numite servituti negative.

2.2 Analizaţi drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului dominant reglementate in Codul Civil. Proprietarul terenului dominant este in drept:

- sa se foloseasca de servitute exercitind asupra asupra terenului aservit acte materiale(se treaca, sa repare)si juridice sa interzica proprietarului edificarea constructiei in cazul unei servituti negative(de a nu construi).

- Sa efectueze din cont propriu orice lucrare necesara exercitarii dreptului sau in cazul servitutii de trecere proprietarul terenului dominant poate sa asfalteze drumul sau cararea,sa sape santuri sau sa schimbe tevile vechi.

- Sa conserve dreptul sau –prin act de conservare se intelege actul de preintimpinare a pierderii unui drept subiectiv,dreptul de servitute se stinge daca persoana nu sa folosit de servitute timp de 10 ani .

- Sa pretinda o parte din cheltuieli daca de lucrarile efectuate profita si proprietarul de teren aservit, de exemplu acesta se foloseste de conducta de apa sau de gaz construita de proprietarul terenului dominant.

18

- Sa intretina si sa decida soarta juridica a constructiilor si planificatiilor pe care le-a amplasat pe terenul aservit in legatura cu executarea servitutii-proprietarul terenului aservit are dreptul sa le ridice in cazul expirarii termenului de servitute

- Sa exercite dreptul de servitute accesorie,cind exercitarea unei servituti necesita o alta servitute –servitutea de a lua apa din fintina (servitute principala) impune si servitutea de trecere peste terenul aservit (servitute accesorie)

- Sa renunte la dreptul sau de servitute,renuntarea la drept se facein aceeasi forma ca si contractul de constituire a servitutii-produce efecte numai dupa radierea dreptului din registru.

Proprietarul terenului dominant este obligat:

- sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze cit mai putine dificultati proprietarului de teren aservit –servitutile pozitive ,indiferent de tipul lor,trebuie exercitate cu buna-credinta ,sa nu deranjeze ,nici sa pagubeasca cealalta parte.

- sa intretina constructiile si plantatiile de pe terenul aservit in masura in care se asigura interesele terenului aservit –daca exista mai multi titulari ai dreptului de servitute,aceasta obligatie apartine fiecarui proprietar de teren dominant proportional beneficiului sau

- sa repare daunele aduse proprietarului de teren aservit –daca prin exercitarea servitutii sa aduc prejudicii proprietarului terenului aservit,titularul dreptului de servitute este obligat sa le repare.

- sa plateasca o recompensa proprietarului –titularul dreptului de servitute platesa recompensa daca actul de constituire nu prevede ca dreptul de servitute se acorda cu titlu gratuit

- sa inlature toate constructiile si plantatiile pe care le-a amplasat ,daca proprietarul terenului aservit a decis astfel

2.3In lipsa unei prevederi contrare, proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face, pe cheltuiala sa, toate lucrările de exercitare şi conservare a servituţii. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari, proporţional avantajelor pe care le obţin, in măsura in care lucrările efectuate pentru exerciţiul servituţii sint necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit.Respectiv,indifferent de faptul ca servitutea este constituita cu titlu gratuity,prop terenului aservit va fi obligat sa achite jumatate din cheltuelile suportate,din motiv ca si el beneficiaza si profita inclusive de noile modificari.

19

TESTUL nr.7

Subiectul 1. Drepturile uzufructuarului

1.1 Enumeraţi drepturile uzufructuarului reglementate de Codul Civil.De esenţa uzufructului este dreptul titularului de a folosi bunul şi a-i culege fructele. Principalele drepturi de care dispune uzufructuarul sînt: Dreptul de posesiune-Uzufructuarul are dreptul să stăpânească bunul în măsura în care este necesar exercitării dreptului său.Uzufructuarul este un posesor nemijlocit . Dreptul de folosinţă -Uzufructuarul are dreptul de a se folosi de bunul în vederea satisfacerii nevoilor sale personale, el poate săvârşi toate actele de folosinţă cu singura condiţie de a nu altera substanţa bunului şi a nu-i modifica destinaţia stabilită de către proprietar. Uzufructuarul se foloseşte de bunul obiect al usufruct întocmai ca proprietarul.Dreptul la fructe-Dreptul de a culege fructele este o consecinţă firească a dreptului de folosinţă. Prin noţiunea de fructe trebuie de înţeles orice venit, spor sau product al unui lucru,venit sau beneficiu dobândit în urma folosirii dreptului.Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile-rezultă din natura lor.Uzufructuarul are prin excepţie dreptul de a dispune de bunuri, consumându-le sau înstrăinându-le, deoarece acesta este singurul mijloc de a se folosi de ele. Dreptul de a face reparaţii capital-Uzufructuarul este în drept să facă, din cont propriu, reparaţii capitale bunului de care beneficiază dacă nudul proprietar nuefectuează la timp astfel de reparaţii Dreptul la compensarea cheltuielilor de reparaţii capitale si la despăgubiri - In cazul în care a efectuat din contul său reparaţii capitale bunului, uzufructuarul este în drept ca,la stingerea uzufructului, să pretindă la compensarea cheltuielilor . Dreptul de a renunţa la uzufruct- uzufructul se stinge încazul renunţării uzufructuarului la dreptul său.Dr de vot – are effect modificarea subsstantei bunului principalDr. creditorilor – cred, uzifructuarului pot urmari dr acestuia sub rezerva dr nudului proprietar/

20

Dr uzufructuarilor de a se folosi de arbori – el poate dispune de cei care au cazut , nu are dr sa-i taie.Dr uzufructuaruliui asupra padurilor destinate- uzufrikt. Este dator sa pastreeze doar ordinea si cantitatea taierii Dr asupra carierilor – uzufr, se foloseste intokmai ka si nud propriet. De carierile care se aflau in exploatare la constituirea dr de usufruct.Dr. de dispozitie si de exercitare a actiunilor de aparare – nudul propr. Este in drept sa instraineze bunul si sa exercite actiuni de aparare a dr de proprietate.

1.2 Explicaţi particularităţile dobîndirii şi exercitării dreptului uzufructuarului asupra fructelor

In virtutea dr consacrate de Cv,uzufr are dreptul de a dobandi fructele produse de bunul obiect al contr de uzufr.Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta.Uzufr se bucura de toate fructele naturale sau civile pe care le produce bunul ,dobandind dr asupra acestora la data culegerii lor.

Prin notiunea de fruct se intelege orice venit,spor,sau product,beneficiu dobnadit in urma folosirii dreptului ,precum si veniturile si beneficiile pe care obiectul uzufr le asigura prin intermediul raporturilor juridice(chiria,arenda etc) Dreptul asupra fructelor se naste la data constituirii uzufr,si se sting e la data expirarii termenului sau aparitie altui temei de stingere. Fructele neculese naturale la data constituirii contr.de uzufr. Revin in proprietatea uzufructuarului daca contractul nu prevede altfel.

Fructele neculese la data stingerii contr.de uzufr. Revin in proprietatea nudului prop. daca contractul nu prevede altfel.Veniturile se considera percepute zi cu zi si se cuvin uzufr proportional duratei uzufructului sau.Aceste prevederi sunst aplicabile arenzii,chiriei,dividentelor si dobanzilor obisnuite.

1.3 Uzufructuarul deţînînd în uzufruct un pachet majoritar (75 % ) a cerut convocarea adunării generale a societăţii de acţiuni, la care a votat lichidarea acestei societăţi pe acţiuni. Hotărîrea dată a fost contestată de nudul proprietar.

Cum este exercitat dreptul de vot (acordat de o acţiune) cei aparţine uzufructuarului? Soluţionaţi cazul.

Conform prevederilor CV,instanta de judecata ca da castig de cauza nudului proprietar,intrucat dreptul de vot apartine nudului prop daca are ca efect modificarea substantei bunului principal,cum ar fi capitalul social ori bunul detinut in coproprietate ,schimbarea destinatiei acestui bun sau lichidarea pers juridice.In cazul de fata este este prezenta situatia lichidarii SA.

Uzufructuarul are dreptul de a participa la adunarile generale cu drept de vot,dar cu exceptia acelor adunari la care se discuta modificarea capitalului social sau lichidarea persoanei juridice(art404: dr de vot acordat de o actiune sau de o alta valoare mobiliara,de o fractiune din coproprietate sau de un alt bun apartine uzufr.)

Subiectul 2. Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari

21

2.1 Definiţi termenul „gaj general al creditorilor chirografari”.Definiţi termenul „creditor chirografar”

Nu trebuie sa confundam notiunea de "gaj" sau cea de "drept de gaj" cu notiunea de "drept de gaj general al creditorilor chirografari". Creditori chirografari sunt aceia care au doar un drept de gaj general asupra bunurilor prezente şi viitoare ale debitorului lor. Astfel, ei nu deţin o garanţie reală care să le asigure realizarea creanţei pe care o au contra debitorului lor (gaj, ipotecă, privilegiu). S-ar putea crede că aceşti creditori au o situaţie mai bună decât cei cu garanţie reală (gaj, ipotecă, privilegii) pentru că ei au asigurată creanţa cu toate bunurile debitorului. În realitate, creditorii chirografari au o situaţie inferioară creditorilor cu garanţie reală (creditori gajişti şi ipotecari)

Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari instituit reprezinta cea mai generala garantie pentru executarea obligatiilor existenta in dreptul roman, garantie care insa in caz de insolvabilitate a debitorului se dovedeste a fi insuficienta. Trecand la analiza acestei notiuni juridice, am aratat ca acest drept de gaj este general. Prin aceasta nu trebuie inteles numai ca el priveste toate bunurile ce intra intr-un patrimoniu, ci ca el apartine in mod colectiv tuturor creditorilor chirografari ai titularului sau.

2.2 Carcterizaţi dreptul de gaj general al creditorilor chirografari

Dreptul de gaj general confera creditorilor anumite prerogative a) dreptul de a proceda la executarea silita asupra bunurilor aflate   in patrimoniul debitorului la data urmaririi b) dreptul de a lua anumite masuri de conservare a unor elemente patrimoniale ale debitorului

c)  dreptul de a actiona spre a inlatura neglijenta debitorului in exercitarea propriilor sale drepturi (actiunea oblica sau subrogatorie) ori spre a   inlatura anumite acte frauduloase incheiate de debitor cu scopul de a-si crea ori mari insolvabilitatea (actiunea pauliana sau revocatorie); d)  sa intenteze actiunea revocatorie (pauliana), in cazurile in care debitorul incheie acte juridice in frauda creditorilor sai chirografari.

                Aceste prerogative nu apara insa pe creditori impotriva riscului insolvabilitatii debitorului. Imaginea "dreptului de gaj general" al creditorilor chirografari asupra patrimoniului este de doua ori inexacta. Astfel, in primul rand, fata de creditorul gajist, creditorul chirografar nu are drepturi decat asupra bunurilor existente in patrimoniu in momentul urmaririi, venind in concurs cu ceilalti creditori, iar in al doilea rand dreptul creditorului gajist este mai sigur, fiind protejat impotriva insolvabilitatii debitorului.Putem chiar afirma ca, tocmai pentru a evita neajunsurile acestu drept de gaj general au fost create garantiile, personale si reale, acestea intarind pozitia creditorilor, prin atributele pe care le confera acestea. Creditorii chirografari pot sa ceara execurarea silita asupra bunurilor debitorului in vederea obtinerii despagubirilor datorate pentru neexecutarea obligatiei de catre debitor.in acest caz , bunurile debitorului vor fi puse in vanzare , creditorul urmand a fi satisfacut din pretul obtinut .In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatiile ce ii revin creditorul va trece la executarea silita.     

           Pentru a evita ca la scadenta debitorul sa apara ca fiind lipsit de elemente active in patrimoniul sau, adica sa fie insolvabil, legea acorda creditorilor chirografari anumite mijloace juridice destinate a asigura conservarea patrimoniului debitorului lor. Masurile care au drept scop

22

conservarea patrimoniului debitorului sunt a)  cererea de a pune sechestru asigurator pe anumite bunuri ale debitorului atunci cand exsista temerea justificata ca aceste bunuri vor fi ascunse, deteriorate sau instrainate de debitor ;

                 b)  cererea de efectuare a inscriptiei sau transcriptiei imobiliare, in ipoteza in care debitorul dobandeste dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil si neglijeaza efectuarea lor ;

                c) dreptul creditorilor de a interveni in procesele debitorului cu privire la bunuri din patrimoniul sau si in procesele de imparteala ale debitorului, aa ca nu cumva imparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor

              d)  dreptul creditorului de a intenta actiunea in declararea simulatiei, prin care se tinde a demonstra caracterul simulat al operatiei care consta in incheierea concomitenta a unui act aparent care nu exprima vointa reala a partilor si a unuia secret, in care se exprima vointa lor reala.Penru intentarea acestei actiuni creditorul nu trebuie sa dovedeasca insolvabilitatea debitorului, ci numai un interes serios si legitim.

2.3 Primus a luat credit de la bancă şi l-a asigurat gajîndu-şi automobilul în favoarea băncii. La scadenţa banca a constatat că automobilul gajat a fost distrus într-un accident şi a fost scos de la evidenţă din Registrul de Stat al Transporturilor, Astfel, banca a solicitat de la instanţa de judecată încasarea silită a creditului de la Primus şi sechestrarea şi vînzarea întregului mobilier (scaune, paturi,mese, dulapuri etc.) care se afla la domiciliul lui Pimus. Primus s-a opus la cererea de sechestrare şi vînzare, onvocînd că aceste bunuri nu au fost gajate în favoarea băncii şi ea nu are dreptul de a le urmări.Care va fi soluţia instanţei de judecat ?

primus are dreptate,iar banca va fi despagubita prioritar daca masina era asigurata,si va trebui sa-i fie platite daune-interese de catre primus, sechestru nu are voie sa puna pe bunuri,ca nu e credit chirografar

TESTUL nr.8

23

Subiectul 1. Efectele stingerii dreptului de superficie

1.1 Enumeraţi temeiurile de stingere a dreptului de superficie DR de superficie se stinge :

- Daca a expirat termenul stabilit in actul de constituire- Prin consolidare ( adica intr-o sigura pers se intrunesc dr de proprietate asupra terenului

si dr de proprietate asupra constructiei - Daca superficiarul nu a edificat constructia in termenul stabilit prin actul de constituire a

dr de superficie , in acest caz propriearul de teren poate cere inst de judecata stingerea dreptului

- Daca superficiarul isi incalca obligatia de a conserva constructia si aici proprietarul poate cere inst de judecata stingerea dr de superficie

Dr de superficie se stinge la data radierii din registrul de immobile.

1.2. Descrieţi efectele stingerii dreptului de superficie.Daca dr de superficie s-a stins , costructia trece de drept proprietarului de teren.Constructia urmeaza sa treaca in posesiunea , folosinta si dispozitia proprietarului in starea care era la data stingerii dr de superficie, , superficiarul neavind dr sa ridice constructia sau parti ale ei, in caz contrar putind fi obligat la plata de daune-interese.

Indiferent de temeiul stingerii dr de superficie , proprietar este tinut sa despagubeasca superficiarul pt konstruktie, recompense se considera corespunzatoare daca acopera cel putin 2/3 din valoarea de piata a constructiei. Prin urmare se prevede plata unei revedente mai mici, sau kiar delok daca la expirarea termenului dr de superficie constructia va trece cu titlu gratuit la proprietar.Referitor la stingerea dr de superficie, legiuitorul a prevazut mecanisme rationale de prevenire a unor eventuale litigii, asfel proprietarul poate pina la data expirrarii termenului stability in contract sa prelungeasca dr superficiarului, acesta din urma nu este interesat sa respinga prelungirea contractului , caci va pierde dr de despagubire.In caz in care proprietar de teren nu plateste recompensa datorata superficiarului , acesta are dr de retentie a constructiei pina la plata despagubirii.

1.2 A. fiind proprietarul unui teren a constituit un drept de superficie pentru construcţia unei case de locuit în favoarea lui B. La expirarea termenului contrctului de superficie A. a refuzat să plătească 2/3 din valoarea de piaţă a construcţiei, prounîndu-i superficiarului să prelungească termenul uzufructului pe o perioadă previzibilă de exploatare a construcţiei. Cu această poziţie a lui A. nu este de acord superficiarul, care consideră că A. este obligat să achite cele 2/3 din valoarea de piaţă a construcţiei şi nu este în drept să propună siperciarului o prelungire a termenului dreptului de superficie. Tot odată superficarul consideră că termenul dreptului de superficie poate fi prelungit doar cu acordul proprietarului de teren şi a superficiarului. Soluţionaţi cazul

Subiectul 2. Garanţia debitorului

2.1 Definiţi garanţia debitorului ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor. Prin natura sa, garanţia debitorului constituie un mijloc juridic general de garantare a executării obligaţiilor, întemeiat pe gajul general al creditorilor chirografari. După cum rezultă din definiţie, garanţia debitorului este totdeauna de natură contractuală, întrucît constituie un angajament asumat de debitor şi consimţit de creditor privitor la executarea corespunzătoare a obligaţiei. Acest angajament poate să constea fie în obligaţia debitorului la o prestaţie necondiţionată, fie în obligaţia lui la o prestaţie

24

depăşind obiectul propriu-zis al contractului. În cazul în care garanţia debitorului este exprimată printr-o prestaţie necondiţionată, debitorul renunţă de a invoca eventualele excepţii prin care s-ar urmări evitarea executării obligaţiei, executarea parţială sau amînarea executării. In concluzie garanţia debitorului constituie un mijloc eficient de garantare a executării obligaţiei care stimulează debitorul să execute obligaţia în mod corespunzător.

2.2 Analizaţi asemănările şi deosebilrile dintre garanţia debitorului şi alte mijloace de garantare a executării obligaţiilor.

CCRM prevede mai multe categorii de mijloacele de garantare a executării obligaţiilor cum ar fi: gajul, ipoteca, fidejusiunea, clauza penală, arvuna, garantia debitorului.

Asemanari:Gajul, ipoteca, clauza penală se consideră mijloace generale de garanţie deoarece ele se folosesc pentru toate categoriile de subiecte. Fidejusiunea, arvuna se folosesc doar la garantarea executării obligaţiilor între persoane fizice.

Deosebiri: Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţa fata de ceilalţi creditori,. Ipoteca este gajul bunurilor imobile. Clauza penală este o sumă de bani determinată prin lege sau prin contract, pe care debitorul este obligat s-o plătească creditorului pentru ne executarea unei prevederi contractuale sau executarea ei necorespunzătoare,Arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea.Prin fidejusiune -o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă parte (creditor) sa execute integral sau parţial, gratuit sau oneros obligaţia debitorului dintr-un contract principal. … (plus garantia debit din 2.1)

2.3 Obligaţia lui Secundus faţă de Primus de a rambursa creditul în mărime de 30 mii de lei a ajuns la scadenţă la data de 22 martie 2007. La 25 martie 2007 Secundus eliberează o garanţie lui Primus prin care se obligă necondiţionat de rambursa până la data de 22 aprilie 2007 creditul de 30 mii plus 35 mii de lei. La 22 aprilie 2007 Secundus a achitat 30 mii lei, refuzând să acihte şi suma de 35 mii lei indicată în garanţie , motivând prin faptul că în această parte garanţia este nulă. Primus a înaintat o cerere în judecată prin care a cerut achitarea sumei de 35 mii de lei , invocând în susţinere prevederile art.634 din Codul Civil care prevede că obligaţia asumată de debitor prin garanţie poate depăşi obiectul propriu zis al contractului.

25

TESTUL nr.9 Subiectul 1.Drepturile şi obligaţiile superficiarului

1.1 Definiţi exercitarea dreptului de superficie

Superficiarul poate dispune in mod liber de dreptul sau.In cazul unei construcţii existente, superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai o data cu aceasta. In caz de înstrăinare a construcţiei de către superficiar, proprietarul terenului are dreptul de preemţiune.Acest articol stipulează modalităţile de exercitare a dreptului de superficie .Superficiarul este îndreptăţit să dispună liber de dreptul ce-i aparţine prin orice act juridic ce nu contravine legii. În cazul când superficia este constituită asupra unei construcţii existente, superficia se poate înstrăina sau ipoteca numai împreună cu aceasta.

1.2 Analizaţi drepturile superfiarului reglementate in Codul CivilDr superficiarului poate fi caracterizat prin prisma triadei de dr de care beneficiaza proprietarul: dr de posesiune, dr de folosinta si dr de dispozitie. Superficiarul dobindeste dr de posesiune prin inregistrarea lui in registrul de immobile, si atit timp kit exista inregistrarea se prezuma k poseda terenul si kontruktia de pe el, daca nu se demonstreaza kontrariul.Dr de folos este exercita de superficiar atit asupra terenului kit si asupra kontrustiei amplasate pe el.Dr de dispozitie al superficiarului este similar dr de dispozitie al proprietarului. Superficiarul are si dreptul:

1) De a folosi terenul asupra karuia se instituie dr de superficie , daca in act de constituire nu este prevazut altfel, superfi se exercita numai asupra suprafetei sau subfetei de care urmeaza sa fie ridicata constructia .

2) De a edifice o constructive, dupa inregistrarea dr sau, superf poate cere in nume propriu autorizatia de a proiecta construktia si de a efectua orice alte actiuni necesare edificarii

3) De a exploata constructia care a ridicat-o in functie de tipul kontrctiei ridikate superf poate sa o exploateze independent , sa dea in locatiune ,

4) Sa ceara recalcularea redeventei atunci cind conditiile economice shimbate fac nerecalcularea inevitabila

5) De a edifice o alta constructie in locul celei pierite sau demolate, ( dr de superf nu se stinge prin demolarea sau pieirea constructiei

6) De a accepta prelungirea de de superf propusa de proprietar , acest drept este unul fortat, caci in cazul neacceptarii prelungirii, superf pierde dr asupra despagubirii.

7) De a instraina dr de superf prin acte intre vii, superf poate Cesiona dr sau prin : vinzare sau donatie , schimb…. Etc

26

8) De a transmite dr de superf prin succesiune, in cazul kind superf este o PJ dr de superf trece la successor, daca o pers se va reorganiza ; in caz superf persF dr de superf trece la mostenitor.

9) De a da partial sau integral contructia in locatiune pt o perioada care sa nu depaseasca termenul dr de superficie

10) La despagubire in caz de stingere a dr de superf ; indifferent de temeiul stingerii dr de superficie , superficiarul are dr de a fi despagubit

11) De retentie a constructiei in caz in care nu a fost despagubit.

1.3 La data de 5 iulie 2003 a fost încheiat un contract de constituire a dreptului de superficie pe un termen de 50 de ani. La data 15 iulie 2006 superficiarul a înstrăinat cu titlu gratuit dreptul de superficie. Proprietarul terenului a contestat în judecată actul juridic de înstrăinare a dreptului de superficie, considerând că superficiarul nu este în drept să înstrăineze cu titlu gratuit dreptul de superficie. Care va fi hotărârea instanţei de judecată. Argumentaţi răspunsul

Subiectul 2. Amanetul

1.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului.

Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.El consta in transmiterea bunului gajat in posesiunea debitorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului amanetat .El are dreptul de a poseda un bun gajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind debitorul nu-si executa obligatia. Caracterel juridice-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are o existenta de sine statatoare.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza. 2-e un contr real pt ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului.

3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilor gajate,asupra fiecaruia dintre ele,inclusive asupra partilor lor,chiar daca obligatia sau bunurile sunt divizibile. 4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat,identificat.Identificarea caracterizindu-se prin descrierea trasaturilor individuale sau de gen ale bunului. 5-este un contr constitutive de dr 6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica

1.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard.

Lombardul este un împrumutător de bani. Lombardul împrumută bani contra constituirii unui amanet asupra bunurilor personale ale unui debitor gajist Amanetul există numai atâta timp cât posesiunea exercitată de creditor este continuăÎn cazul în care creditorul gajist nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător obligaţiile ce îi revin cu privire la conservarea şi întreţinerea

27

corespunzătoare a bunului amanetat, debitorul are dreptul la satisfacerea creanţei şi restituirea acestui obiect sau poate să solicite predare bunului unui terţ pe cheltuiala creditorului gajist. În cazul în care există pericolul dispariţiei bunului sau a diminuării apreciabile a valorii acestuia, debitorul poate solicita restituirea bunului, dar trebuie să ofere un alt mijloc de garantare a creanţei. Dacă debitorul nu oferă creditorului gajist o altă garanţie într-un termen stabilit de ultimul, atunci creditorul gajist are dreptul să valorifice obiectul amanetat. În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen, lombardul are dreptul, în baza unui act notarial cu caracter executoriu, sa vîndă, după expirarea termenului de gratie de o luna, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. Dacă bunul este vîndut, suma de bani rezultată din vînzare înlocuieşte obiectul amanetului şi va fi păstrată pînă la expirarea termenului contractului efectuîndu-se totodată compensarea corespunzătoare.

Creditorul gajist trebuie să facă toate actele necesare conservării şi întreţinerii bunului pe care îl are în posesie. Debitorul gajist este obligat să ramburseze creditorului cheltuielile necesare făcute de acesta pentru conservarea şi întreţinerea bunului.Creditorul gajist nu are dreptul să folosească obiectul amanetat, în măsura în care contractul nu prevede altceva. Creditorul gajist, care foloseşte bunul amanetat cu acordul debitorului trebuie să prezinte debitorului gajist o dare de seamăÎn cazul în care amanetul se stinge, creditorul gajist trebuie să restituie debitorului obiectul amanetului.

1.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate de obligatiile de gaj Din suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt pastrare,creditele si procentele pt ele,cheltueiele pt vinzare.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de debitorul gajist se epuizeaza chiar daca suma incasata era insuficienta pt acoperirea datoriei.

TESTUL nr.10

Subiectul 1.Constituirea dreptului de servitute prin uzucapiune

1.1 Definiţi modul de constituire a dreptului de servitute prin uzucapine

Este iertat proprietarilor astabili pe proprietatile lor, sau in folosul proprietatilor lor, orice servitute vor gasi de cuviinta, pecat timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului

fondului servient obligatia unuif ap t pe r sona l , s i pe c a t t imp ace s t e s e rv i t u t i nu vo r f i con t r a r i i o rd in i i pub l i c e . Manifestarea exterioara a dreptului de servitute acopera prerogativa posesiei, dar sicelelalte elemente din continutul juridic al acestui drept

real principal. O persoana care nu estetitulara a unui drept de servitute ar putea sa dobandeasca chiar dreptul respectiv, in urma unei  posesii indelungate. Insa, uzucapiunea nu este un mod de dobandire general in ceea ce privesteservitutea. Numai uzucapiunea de 30 de ani este admisa ca mod de dobandire a dreptului de servitute(nu si cea scurta de 10 pana la

20 de ani). Din interpretarea articolelor 623 (al.1) si 624 dinCodu l C iv i l d in 1864 , r e zu l t a c a s e rv i t u t i l e con t i nue s i apa ren t e sun t s i ngu re l e c a r e po t f i dobandite prin uzucapiune: „ Servitutile continue si aparente se dobandesc prin

titlu sau prin posesiune de 30 ani.”, „ Servitutile continue neaparente si servitutile necontinue si neaparente nuse pot stabili decat prin titluri.”Posesia ceruta pentru a uzucapa trebuie sa

28

fie utila, cu alte cuvinte: publica, pasnica sicontinua.In actualul Cod Civil, sfera de aplicare a prescriptiei achizitive a fost extinsa la toate servitutile pozitive.

1.2 Analizaţi condiţiile ce urmează a fi întrunite penrtu a se putea dobîndi dreptul de servitute prin uzucapiuneDreptul de servitute ,ca si dr de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.-Continue si aparente , sunt servituti si continue si aparente apeductele, gazoductele amplasate la suprafata solului , precum si cele de scurgere a apelor,deoarece au semen exterioare ,iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului.-neaparente si positive sunt si neaparente si positive apeductele sau gazoductele ingropate in pamint a caror trecere peste terenul agricol nu are semen exterioare.Servituţile continue şi aparente, precum şi cele neaparente şi pozitive, se pot dobîndi prin uzucapiune, în condiţiile legii.Actele materiale corespunzătoare unor servituţi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinţă a proprietarului terenului aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. Servituţile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune inclusive cele prin care proprietarul de teren aservit I se interzice sa construieasca ori sa construieasca mai sus de o anumita inaltime.

1.3 Explicaţi conţinutul art.433 alin.2 din Codul civil care prevede că „ Actele materiale corespunzătoare unor servituţi necontinue sunt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinţa a proprietarului terenului aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul”

Subiectul 2. Arvuna

2.1 Definiţi arvuna şi descrieţi funcţiile ei.

Arvuna – Este o conventie accesorie vanzarii avand ca obiect o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte parti cu ocazia incheierii unui contract de vanzare – cumparare, ca o garantie ca se va perfecta contractul.Este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma incheierea contractului şi a-i garanta executarea. Mărimea arvunei nu este limitată după valoare, insă este evident, că aceasta constituie doar o parte din prestaţia pe care trebuie s-o execute partea care dă arvuna. Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei.2-de confirmare a incheierii contractului- arvuna este de natură să probeze incheierea contractului, atunci cind nu există inscrisuri sau alte dovezi in acest sens. Aceasta inseamnă că dacă părţile contractante nu contestă faptul transmiterii arvunei sau dacă chiar şi-l contestă, insă acest fapt este probat prin dovezile corespunzătoare, contractul se consideră incheiat. Pe de altă parte, dacă contractul prevede plata arvunei, ca o condiţie esenţială, atunci contractul nu se va considera incheiat, pină cind partea obligată nu-şi va onora obligaţiunea in cauză, chiar dacă celelalte condiţii sunt respectate.3-de garantie- arvuna este menită să tempereze interesul fiecărei părţi contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu arvună să se execute, căci in caz de neexecutare a contractului, partea vinovată va suporta consecinţele negative, manifestate fie prin pierderea arvunei de către partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de către partea care a primit-o.4-de compensare-in ipoteza in care partea culpabila de

29

neexecutarea obligatiior contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate cocontractantului.In acets caz prejudicial va fi reparat in partea neacoperita prin plata arvunei.

2.2 Analizaţi mecanismul arvunei.

Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie,desi legea nu contine prevederi exprese in acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei a avut loc in virtutea unei intelegeri intre parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul imposibilitatii fortuite de executare. dacă pentru neexecutarea obligaţiei răspunde partea care a dat arvuna, ea va fi ţinută să repare prejudiciul, în partea ce depăşeşte valoarea arvunei. Dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, atunci ea va fi obligată să plătească dublul arvunei şi suplimentar la aceasta să repare prejudiciul în partea ce depăşeşte valoarea ordinară a arvunei.

Arvuna se deosebeşte de plata în avans, care la fel ca şi arvuna constituie o plată preventivă, însă nu este în stare să confirme încheierea contractului şi să garanteze executarea obligaţiei, căci partea care a efectuat o plată în avans este în drept să pretindă restituirea, practic în toate cazurile de neexecutare a contractului, iar partea care a primit avansul, nu poate fi obligată nici într-un caz să restituie dublul plăţii primite. Din acest considerent, pentru a evita eventualele litigii, părţile trebuie să stipuleze în termeni expreşi, că plata preventivă a fost efectuată anume cu titlu de arvună. În caz de dubii, se va aplica prezumţia potrivit căreia, suma plătită este considerată avans.

2.3 Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.legea nu prevede nulitatea ca sanctiune pt nerespectarea formei scrise a acestui act juridic.prin urmare neindeplinirea cerintei in cauza va atrage decaderea partilor din dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea actului juridic

TESTUL nr.11

Subiectul 1. Exercitarea dreptului abitaţie

1.1.Enumeraţi drepturile şi obligaţiile uzuarului şi ale nudului proprietarDrepturile uzuarului si anudului proprietar: 1 Uzuarul poate folosi bunul si culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii si ale familiei lui. Membrii familiei uzuarului pot fi:sotul, copii lui, incluziv cei adoptivi si alti descendenti intretinuti de acesta.30

1 Uzuarul al carui drept se extinde numai asupra unei parti din bun are dreptul sa foloseasca facilitatile destinate uzului comun.

2 dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului3 dreptul de dispozitie4 dreptul la actiuni de aparare5 dr de a cere stingerea uzufructului6 dre asupra comorii7 dr de rezilliere a contractelor de locatiune sau de arendaObligatiile uzuarului si nudului proprietar:

1) de a se abtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului2) de garantie impotriva evictiunii3) de despagubire4) de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau keltuielile de reparatii mici5) de a mentine contractile de locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in cazul stingerii

uzufructului.6) Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decite acele care i se cuvin pentru nevoile

propriisi ale familiei sale.7) Uzuarul trebuie sa suporte cheltuielile de cultura sau de intretinere proportional partii de

care se foloseste.8) Dreptul de uz si de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectul acestor drepturi

nu poate fi inchiriat sau arendat.1.2 Caracterizaţi particularităţile exercitării dreptului de abitaţie de către membrii familiei. Dreptul de abitatie numit si drept de locuinta reprezinta dreptul persoanei fizice de a trai in locuinta unei alte persoane. Titularul dreptului de abitatie poate trai personal ori impreuna cu sotul si copii sai. El este in drept sa instaleze in locuinta oferita de nudul proprietar sotul si copiii chiar si atunci cind casatoria a fost incheiata ori copiii s-au nascut dupa constituirea dreptului de abitatie. Titularul abitatie poate locui doar cu sotul casatorit legal, pe copiii lui, acesta poate sa-i instaleze in locuinta numai pina la virsta de 18 ani,deoarece persoanele care ating virsta majoratului nu mai sunt considerate copii.Totusii copii majori inapti, vor fi instalati in locuinta. Dreptul de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectullui nu poate fi inchiriat. Titularul dreptului de abitatie suporta cheltuielile de uzura sau de intretinere proportional partii de care se foloseste. Titularul dreptului de abitatie al carui drept se extinde numai asupra unei parti din bun are dreptul sa foloseasca facilitatile destinate uzului comun.

1.3 SpetzaP.F. s-a aflat în relaţii de căsătorie cu N.F. din anul 1992 pînă în 2002. La 21 februarie 2006 ea împreună cu copiii Iu. Şi Ir. F. au privatizat ap.2 din str. B., 36, mun. Chişinău. Ulterior pe data de 20 martie 2006 l-a rugămintea fostului soţ ea îl înscrie în apartament (a perfectat viza de domiciliu) deoarece acesta nu dispunea de spaţiu locativ, însă viaţa împreună cu fostul soţ a fost imposibilă, şi P.F. a cerut eliberarea apartamentului. N.F: a cerut de la instanţă să fie recunoscut dreptul de abitaţie asupra spaţiului locativ şi dreptul de proprietate asupra anexei care a fost construită. Soluţionaţi litigiul..(....)

Subiectul 2. Părţile contractului de fidejusiune. 2.1 Caracterizaţi părţile în contractul de fidejusiune.31

Fidejusiunea este un contract prin care o persoană numită fidejusor se obligă să execute obligația asumată de o altă persoană (debitorul principal) față de creditorul acesteia. Deci partile sunt: a) fidejusorul b) creditorul

Fidejusiunea ia naștere prin încheierea unui contract între fidejusor și creditor, chiar și fără acordul sau știința debitorului. De exemplu, în cazul unui contract de credit bancar, debitorul (cel ce primește împrumutul) aduce un girant (fidejusor) care semnează cu banca (creditorul) un contract de garanție (fidejusiune). Fidejusorul se poate angaja din punct de vedere juridic sa garanteze obligatia debitorului dintr-un contract principal, chiar daca nu are consimtamântul acestuia si chiar fara ca acesta din urma sa stie. Continutul si întinderea obligatiei fidejusorului nu pot fi mai mari decât ale debitorului. In cazul in care debitorul nu-si executa obligatia, creditorul poate indrepta impotriva fidejusorului. In raporturile sale cu creditorul,fidejusorul apare ca un obligat personal. Fidejusorul va putea opune creditorului atat exceptiileinerente obligatiei principale (ex.: prescriptia, nulitatea,compensatia), dar si exceptiile personale care decurg din contractulde fidejusiune (conditii, termene, intinderea garantiei etc.).

2.2 Analizaţi condiţiile de valabilitate a fidejusiunii multiple.

1) Capacitatea de acontracta- sunt capabile de a lua parte la raporturi juridice. In calitate de fidejusor, persoane fizice cu capacitate de exercitiu deplina si persoane juridice legal constituite.

2) Consintamintul-ia nastere prin manifestarea de vointa a partilor- fidejusorului si creditorului – care trebuie sa fie persoane cu discernamint.

3) Obiectul-este prestatia promisade fidejusor creditorului,in cazul in care debitorul principal nu-si executa obligatia, prestatia urmeaza soarta obligatie principale. Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil, sa fie in circuitul civil, sa fie moral si licit.

4) Cauza- este obiectivul urmarit la incheierea actului juridic civil, acel interes pe care partile cauta sa-l satisfaca. Cauza trebuie sa existe sa fie ilicita reala si morala.

5) Forma- Legea cere forma scrisa pt cont, de fidejusiune, ca o conditie de valabilitate a lui.

2.3 Întocmiţi un contract de fidejusiune care să conţină clauze ale raporturilor în cadrul fidejusiunii multiple (indirecte).

Contract de fidejusiune: Între:

1. _______________________________________, – denumit în continuare Creditorul garantat – Şi 2. __________________________________, – denumit în continuare Fidejusor,

Creditorul garantat şi Fidejusorul denumiţi în continuare împreună Părţile. Creditorul garantat şi Debitorul principal au încheiat la data de ________ un contract (denumit în continuare Contractul) cu privire la ______________. În conformitate cu Contractul, Debitorul principal se obligă să plătească către __________ în decurs de _____ zile/luni de la livrare suma

32

de _______________, reprezentând preţul Contractului. În vederea asigurării pretenţiilor de plată ale ______________ în valoare de __________ împotriva Debitorului principal rezultate din Contract, Fidejusorul garantează personal (cu patrimoniul propriu), prin prezentul contract, îndeplinirea completă şi reglementară a tuturor obligaţiilor de plată cu respectarea condiţiilor de plată convenite, pe care Debitorul principal şi le-a asumat prin Contract. Fidejusorul garantează îndeplinirea obligaţiilor sus-menţionate cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare. Fidejusorul declară că este de acord cu prevederile prezentului contract, fiind în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obligaţiile care îi revin Debitorului principal în temeiul Contractului şi pentru a căror executare garantează personal.

Drepturile si obligatiile fidejusorului (1) Fidejusorul are dreptul de a invoca beneficiul de discuţiune, beneficiul de diviziune si de a promova acţiune în regres împotriva debitorului principal pentru plata sumelor avansate în vederea stingerii obligaţiei principale, pentru cheltuielile efectuate după notificarea debitorului şi pentru dobânzile la sumele plătite creditorului.

(2) Fidejusorul se obligă prin prezentul contract să execute personal obligaţiile care îi revin Debitorului principal în temeiul Contractului la data exigibilităţii acestora, in caz contrar va datora creditorului penalităţi de întârziere în cuantum de ___% pe zi.

. Drept aplicabil. Instanţa competentă___________________.

  Dispoziţii finale___________________.

 Prezentul contract a fost încheiat astăzi, ________, la ________, în ___ exemplare originale, cate __ pentru fiecare parte contractantă.

 Creditor garantat,                                                           Fidejusor,

__________________                                                     _________________

33

TESTUL nr.12

Subiectul 1. Dreptul de uz.

1.1.Definiţi dreptul de uz. Dreptul de uz – este un drept real, dezmembramint al Dreptului de Proprietate, in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale. in calitate de obiect al drept de uz poate fi orice bun

aflat in circuitul civil asupra caruia se poate constitui dreptul de uzufruct.

1.2 Determinaţi asemănările şi deosebirile dintre dreptul de uz şi dreptul de abitaţie.

Dreptul de uz este, în dreptul civil, acel drept real principal, esențialmente temporar, dezmembrământ al dreptului de proprietate, care conferă titularului său atributele de posesie și folosință asupra unui bun aflat în proprietatea altuia, dar numai în limitele necesare satisfacerii trebuințelor lui și ale familiei sale. Titularul dreptului de uz (denumit "uzuar") nu poate ceda nici închiria dreptul său către un terț. De aceea, se spune că dreptul de uz este un drept strict personal. Dreptul de abitație este o variantă a dreptului de uz, care constă în dreptul unei persoane de a utiliza o locuință pentru nevoile sale personale și ale familiei sale. Titularul dreptului de abitație poate utiliza locuința împreună cu familia sa, chiar dacă nu era căsătorit în momentul constituirii dreptului său. Pe durata existenței dreptului de abitație, titularului dreptului de proprietate (denumit "nud proprietar") nu are dreptul de a folosi locuința. Titularul dreptului de abitație nu are dreptul de a înstrăina dreptul său. El poate totuși închiria altei persoane partea din casă pe care nu o locuiește. Dreptul de uz se înrudește cu dreptul de abitație, care în esență este un drept de uz care poartă asupra unei locuințe. Dreptul de abitatie se constituie asupra unei locuinte iar dreptul de uz asupra unor bunuri mobile sau imobile cu exceptia locuintei.

1.3.Expuneţi-vă asupra conţinutului art.427 CC, « dispoziţiile privitoare la uzufruct se aplică în mod corespunzător uzului şi abitaţiei ». Exemplificaţi. Ca manifestari particulare a dreptului de uzufruct, dreptul de uz si dreptul de abitatie se supun, cit priveste constituire,exercitarea si stingerea lor, regulilor din materia uzufructului. Atit uzul cit si abitatia pot fi definite ca fiind drepturi de uzufruct restrinse si partiale care dau titularului dreptul de auza si a se bucura de lucru numai pentru necesitatile sale personale.

Subiectul 2. Arvuna

2.1 Daţi noţiunea arvunei. Arvuna in 2 sensuri: 1. Este o conventie accesorie vanzarii avand ca obiect o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte parti cu ocazia incheierii unui contract de vanzare-cumparare, ca o garantie ca se va perfecta contractul. 2. reprezinta suma de bani pe care o parte o da celeilalte parti in urma incheierii unui contract sau a unui antecontract, urmand ca in caz de nerealizare a contractului din culpa uneia dintre parti,

34

aceasta sa piarda suma deja platita, respectiv sa restituie dublul sumei primite daca acest lucru este prevazut in mod expres in contract.

2.2 Analizaţi funcţiile arvunei în comparaţie cu alte instituţii similare.

Arvuna indeplineste 3 functii: 1.Functia de plata-in contractul de vinzare cumparare daca cumparatorul executa obligatiile sale, suma constituind arvuna, se include in pret, astfel putem mentiona ca arvuna se aseamana cu plata in avans. arvuna se deosebeşte de plata în avans, care nu este în stare să confirme încheierea contractului şi să garanteze executarea obligaţiei, căci partea care a efectuat o plată în avans este în drept să pretindă restituirea avansului, practic în toate cazurile de neexecutarea a contractului, iar partea care a primit avansul nu poate fi obligată nici într-un caz să restituie dublul plăţii primite.

2. Functia de confirmare-pentru a se confirma incheierea contractului. 3.Functia de garantarea care este cea principala- menţine şi sporeşte interesul părţilor contractante de a face tot posibilul ca contractul garantat cu arvună să se execute, căci în caz de neexecutare a contractului, partea vinovată va suporta consecinţele negative, manifestate fie prin pierderea arvunei de către partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de către partea care a primit-o.

2.3 Speta

Pentru confirmarea încheierii unui contract de vînzare-cumpărare a unui garaj S.I. a încheiat cu M.B. un contract de arvună, achitînd suma de 1000 de dolari SUA. Obligaţia asumată de M.B. a fost de a vinde garajul conform înţelegerii, la un preţ de 3500 de dolari SUA, care se va vinde după înstrăinarea autoturismului VAZ 2107, n/î X. După trecerea unei perioade de timp S.I. a invocat că M.B. trebuie să-i întoarcă 2000 de dolari SUA de oarece M.B. nu şi-a executat obligaţia asumată. M.B. a obiectat invocînd că nu poate vinde autoturismul pentru a putea vinde garajul. Părţile s-au adresat în instanţa de judecată. Soluţiona-ţi cazul.

35

TESTUL nr.13

Subiectul 1. Dreptul de superficie.

1.1 Enumeraţi părţile dreptului de superficie.Potrivit art.433(1) CC Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune.

Respectiv partile dreptului de superfice sunt: -superficiarul avind dr.de posesie si dr.de folosinta asupra terenului -Proprietarul terenului avind dr.de dispozitie

1.2.Analizaţi drepturile şi obligaţiile superficiarului vis-a-vis de drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului.Dr.de folosinta este exercitat de catre superficiar atit asupra terenului,cit si asupra constructiei amlasate pe el.Superficiarul are prerogativa de a folosi terenul pentru a edifica constructia si a o exploata,beneficiind de toate foloasele ce deriva.

Dr.de dispozitie al superficiarului este similar dr.de dispozitie al proprietarului.Astfel,superficiarul are posibilitatea de a determina regimul juridic al bunului(dreptului)prin instrainare(vinzare,schimb,donatie)si prin succesiune.

Conform CC,superficiarul are dr : -de a folosi terenul asupra caruia se instituie dr.de superficie,daca in actul de constituire nu este prevazut altfel.Daca pt exploatarea normala a constructiei are nevoie de a utiliza o portiune de teren,iar prin actul de constituire nu s-a convenit,superficiarul are dr.de servitute asupra acestei portiuni.

-de a edifica o constructie pe terenul proprietarului ;dupa inregistrarea dr.sau,superficiarul poate cere in nume propriu autorizatia de a proiecta constructia si de a efectua orice alte actiuni necesare edificarii ;prin urmare,nu numai proprietarul d teren poate cere organelor competente proiectarea constructiei,dar si superficiarul ;

-de a exploata constructia pe care a ridicat-o ;in functie de tipul constructiei ridicate,superficiarul poate sa o exploateze independent,sa o dea in locatiune,sa o depuna in capitalul social al unei

36

societati comerciale.Conform art.443(4) superficiarul are fata de constructie aceleasi prerogative ca si proprietarul ; -de a instraina r.de superfice prin acte intre vii ;

-de a transmite dr.de superfice prin succesiune ;

-de a da,partial sau integral,constructia in locatiune pentru o perioada care sa nu depasiasca termenul de superfice.Conform art.453   La stingerea dreptului de superficie, proprietarul terenului se subrogă superficiarului în contractele de locaţiune şi arendă în curs de executare.-sa ceara recalcularea redeventei atunci cind conditiile economine schimbate fac nerecalcularea inechitabila.  Dacă actul juridic nu prevede altfel, superficiarul datorează proprietarului terenului, sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria stabilită pe piaţă, ţinînd seama de natura terenului, de zona în care se află el, de destinaţia construcţiei, precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinţei. Redevenţa se determină la data constituirii superficiei. Redevenţa poate fi ajustată la cererea uneia din părţi, în cazul în care condiţiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. Măsura ajustării se va aprecia ţinîndu-se seama de schimbarea condiţiilor economice şi de principiul echităţii. 

-de a accepta prelungirea dr.de superfice propusa de proprietar. Art.451(3)  Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului, înaintea expirării acestui drept, pe durata previzibilă de exploatare a construcţiei. În cazul în care refuză prelungirea, superficiarul pierde dreptul la despăgubire.

-la despagubire in caz de stingere a dreptului de superfice,indiferent de temeiul stingerii; -de retentie a constructiei in cazul in care nu a fost despagubit, Superficiarul are dreptul de retenţie a construcţiei pînă la plata despăgubirii. 

Sperficiarul are urmatoarele obligatii: -sa plateasca redeventa prop.de teren in termenul si modul stabilit;

-sa edefice constructia in termenul stabilit in actul de constituire;

-sa intretina constructia si sa suporte toate cheltuielile aferente intretinerii ca un veritabil proprietar;

-sa predea constructia catre proprietar in starea in care era la momentul stingerii dr.sau;

-sa conserveze constructia si sa inlature orice pericol care i-ar afecta durabilitatea,respectivsuperficiarul are toate obligatiile pe care le are un proprietar de imobil;

Dr.proprietarului de teren:

-sa ceara redeventa datorata,daca  superficiarul nu plăteşte redevenţa timp de 3 ani, proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaţie. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaţie. -sa ceara recalcularea redeventei;

-sa ceara stingerea dr.de superfice, Dacă superficiarul nu a ridicat construcţia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaţia privind conservarea construcţiei, proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie.-de preemtiune in caz de instrainare a dr.de superfice;37

-sa prelungeasca termenul de exercitare a dr.de superfice/

Prop.de teren are urmatoarele obligatii: -sa nu impiedice superficiarul i exercitarea dr-lor sale;

-sa plateasca despagubiri la stingerea dr.de superfice; -sa respecte contractele de locatiune incheiate de superficiar,exceptie atunci cind locatiunea depaseste termenul stipulat pt existenta dr.de superfice.

Respectiv intre superficiar si proprietarul terenului este un raport sinalagmatic,dreptul unei parti reesa din obligatia celeilalte,si invers.

1.3 speta

Conform prevederilor legale,titularul dr.de proprietate asupra terenului este si proprietar al tuturor lucrurilor incorporate pe suprafata si subfata.Cel care cu acordul propritarului,ridica pe terenul acestuia o constructie nu dobindeste un drept de proprietate. In textul spetei se spune ca sotii au iniţiat o procedură de divorţ cu partajul averii.Respectiv ei se aflau in cadrul proprietatii in devalmasie.Sotul se bazeaza pe temeiul ca bunurile dobindite de soti inainte de incheierea casatoriei constituie proprietate a fiecaruia.Dar CC la art.372(2)enumera conditiile de declarare a bunurilor proprii ale fiecariu sot bunuri proprietate comuna in devalmasie.

 Bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiţii care au sporit simţitor valoarea acestor bunuri.Respectiv,daca sotia va demonstra insantei ca valoarea terenului a crescut considerabil dupa ce a fost edificata constructia,si voaloarea ei este mai mare decit costul terenului,si plus la toate cheltuelile au fost suportate de parintii ei,atunci Instanta trebuie sa determine ca investitiile facute din mijloace comune au sporit valoarea bunului.Consider ca averea sotilor trebuie vinduta,si banii impartii intre ei.Sau partea care doreste sa ramina cu dr.de proprietate asupra atit a terenului cit si a casei,este obligat sa restitui celeilalte parti contra valoarea bunului exprimat in bani.

Subiectul 2. Gajul.

2.1 Definiţi gajul.

Conform CC atr.454Gajul este o garantie reala in al carei temei creditorul gajist poate urmari bunul gajat avind prioritate fata de alti creditori, inclusiv fata de stat, la satisfacerea creantei garantate. Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligatiei garantate prin gaj.

2.2 Caracterizaţi condiţiile de constituire a gajului legal şi a celui convenţional.

Pentru constituirea gajului gajului este necesar ca,pe linga conditiile generale de validitate a oricariu act juridic,sa mai fie respectate anumite reguli speciale ce se refera : la subiectii raportului de gaj(A),la obiectul gajului(B),la creanta garantata prin gaj(C),sila formalitatile ce trebuiesc indeplinite pentru constituirea gajului(D).

Gajul Conventional

38

A.Ctr. de gaj se incheie intre partile contractante,care se numesc creditor gajist si debitor gajist. Creditorul gajist este persoana obligaţiile faţă de care sînt garantate prin gaj.Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri.Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaţiei garantate, cît şi de un terţ.

Contr. De gaj poate fi incheiat numai de o persona cu capacitate de exercitiu deplina.

B. Obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal,ori o universalitate de bunuri, cu exceptia bunurilor inalienabile sauinsesizabile. Obiect al gajului poate fi orice drept patrimonial saucreanta baneasca, inclusiv dreptul de creanta al debitorului gajistasupra creditorului gajist.Prin universalitate de bunuri, se intelege o totalitate de bunuri, mobile sau imobile, prezente sau viitoare, corporale sau incorporale, descrise la modul general.Dreptul de gaj se extinde si asupra accesoriilor bunului gajatdaca contractul nu prevede altfel.Gajul se extinde asupra oricarui bun care se uneste prinaccesiune cu bunul gajat.Nu se pot constitui obiect al gajului drepturile legatenemijlocit de persoana debitorului gajist si nici drepturile a carorcesiune este interzisa de lege.Nu pot fi gajate separat bunurile care, in temeiul legii, nu pot fi instrainate separat.Fructele, veniturile si produsele bunului gajat constituie obiect algajului in cazurile expres prevazute de contract.

C.In ce priveste creanta garantata prin gaj,legea dispune ca gajul pote garanta una sau mai multe creante legale,existente sau viitoare,pure si simple sau afectate de modalitati.Reguli in ceea ce priveste creanta garantata prin gaj: -ea trebuie sa fie determinata sau determinabila; -ea trebuie sa fie exprimata intr-o suma baneasca; -gajul garantează creanţa în volumul existent la momentul satisfacerii, inclusiv capitalul, dobînzile, cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreţinere a bunului gajat. Prin contract, părţile pot extinde garanţia şi asupra penalităţilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare;

-o creanta poate fi garantata cu mai multe bunuri si de mai multe personae; -Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist, în locul creanţei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanţă. Înlocuirea creanţei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. Cerinţele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător.;

D.Forma contr.de gaj este determinata de tipul si obiectul gajului.

 Contractul de gaj, cu excepţia contractului de amanet, se încheie în scris. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică, contractul de gaj se încheie în formă autentică.Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului.Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului.În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părţilor, domiciliul sau sediul lor, acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist, tipul gajului, descrierea bunului gajat, estimarea bunului gajat şi locul aflării lui, esenţa, scadenţa creanţei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli, permiterea

39

sau interzicerea gajului ulterior, precum şi alte condiţii stabilite cu acordul părţilor. Conţinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaţia cu privire la ipotecă.

 Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris, în modul prevăzut de lege, într-un registru public.Gajul se înregistrează în modul următor:    a) ipoteca se înregistrează, conform legislaţiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaţiei cu privire la ipotecă, la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat;   b) gajul de întreprinzător se înregistrează, în conformitate cu prezentul cod, la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea;    c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenţa valorilor mobiliare se ţine în registru) şi/sau în documentele de evidenţă ale deţinătorului nominal (în cazul în care evidenţa valorilor mobiliare se ţine de către deţinătorul nominal);    d) gajul titlurilor de valoare ale statului se înscrie în registrul deţinătorilor titlurilor de valoare ale statului;    e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile;    f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăţii intelectuale.Gajul legal Creantele din care poate naste gajul legal

(1) Gajul legal poate naste doar din: a) creantele statului pentru sumele datorate conform legislatieifiscale; b) creantele rezultate dintr-o hotarire judecatoreasca. (2) Gajul legal poate greva bunuri mobile si imobile. (3) Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimonialegajate deja in folosul altor creditori daca contractul de gaj nu prevedealtfel.Gajul legal de garantare a creantelor fiscale In cazul creantelor statului care iau nastere in temeiul legislatiei fiscale, gajul legal se constituie doar daca este inregistrat conformart. 7. Cererea de inregistrare reprezinta un aviz in care se indica bunurile pe care creditorul intentioneaza sa le valorifice, temeiulcreantei si marimea ei. Creditorul gajist are obligatia sa aduca la cunostinta debitorului gajist avizul inregistrat.Creditorul in a carui favoare a fost emisa o hotarirejudecatoreasca cu privire la incasarea unei sume de bani poate obtine un gaj legal asupra unui bun, mobil sau imobil, al debitorului sau. (2) Gajul legal se constituie prin inregistrarea unui aviz, in carese indica bunul gajat si marimea creantei, iar in cazul pensiei sau apensiei de intretinere - marimea platilor periodice si coeficientul deindexare. La aviz se anexeaza o copie autentificata de pe hotarirea judecatoreasca si dovada aducerii avizului la cunostinta debitorului Creditorul care si-ainregistrat gajul legal are dreptul de a urmaribunul gajat Forma: Gajul este inscris in Registrul gajului in baza unei cereri deinregistrare.Procedura inregistrarii gajului incepe cu inaintarea unui demersde inregistrare oricarui notar conectat la Registrul gajului.

TESTUL nr.14

Subiectul 1. Exercitarea dreptului de servitute.

1.1.Enumeraţi părţile dreptului de servitute.

Potrivit art.428 Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta în sporirea

40

confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaţia lui economică.Obligaţia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit. Această obligaţie este accesorie servituţii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului.  Partile sunt: -proprietarul de teren dominant -proprietarul de teren aservit

1.2.Analizaţi drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului aservit.

Proprietarul terenului aservit are dreptul :-de a i se repara toate daunele suportate ; -de a primi recompensa ; -de a abandona parti din terenul sau pe care se exercita servitutea,   În toate cazurile în care, conform contractului, cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituţilor revin proprietarului terenului aservit, acesta se va putea exonera de obligaţie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituţii.

-de a rascumpara servitutea, Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporţie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit.

-de a indica o alta parte din teren pentru exercitarea servitutii, Proprietarul terenului aservit poate indica, pentru exercitarea dreptului de servitute, o altă parte a terenului decît cea indicată la alin. (3), dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit.;

Proprietarul terenului aservit este obligat:

-sa permita efectuarea actelor materiale necesare exercitarii dr.de servitute; -  Proprietarul terenului aservit este obligat să se abţină de la orice act care limitează ori împiedică exerciţiul servituţii. Astfel, nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituţii în alt loc; -sa suporte din cheltueli in cazul in care beneficiaza de lucrarile edificate de titularul dr.de servitute.

1.3.Expuneţi-vă asupra conţinutului art. 440 lit. f) « neuz pentru o perioadă de 10 ani», care sînt condiţiile stingerii servituţii în baza temeiului dat şi argumentaţi de ce legislatorul a invocat termenul de 10 ani.    Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de neuz pentru o perioadă de 10 ani. Termenul prevăzut la art.440 lit.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciţiu al servituţilor necontinue ori de la data unui act contrar servituţilor continue.Exercitarea servituţii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faţă de ceilalţi coproprietari ori faţă de nudul proprietar.

Acest articol fixează momentul din care începe scurgrea termenului prevăzut la art. 440 lit (f) şi prevedecondiţiile de întrerupere a acestui termen.Conform art. 441 (1) termenul de neuz începe

să curgă de la data ultimului act de exerciţiu al servituţiilor necontinuie sau la data unui act contrar servituţiilor continuie(2)Prevederile alin (2) al art. 441 sunt destinate cazurilor

când asupra terenului dominant sunt mai mulţi proprietari sau servitutea aparţine mai multor uzufructuari, apoi exercitarea servituţii măcar de unuldin coproprietari sau

cauzufructuari întrerupe scurgerea termenului de neuz al servituţii faţă de toţi ceilanţi coproprietari ai lotului dominant ori faţă de nudul proprietar.

41

Subiectul 2. Efectele juridice ale dreptului de retenţie

2.1 Enumeraţi obligaţiile persoanei care reţine bunul.

-Obligaţia de conservare a bunului şi de  percepere a fructelor .  Retentorul trebuie să conserve bunul cu diligenţa unui bun proprietar. El va percepe fructele, fiind obligat să le impute asupra creanţei sale.-Obligatia de a restitui bunul daca debitorul obligatiei a executat sau a acoperit prejudiciul creat;

2.2 Analizaţi ordinea şi condiţiile înaintării dreptului de retenţie de către terţele persoane.

Dreptul de retenţie este opozabil terţilor fără îndeplinirea vreunei formalităţi de publicitate.În toate cazurile, dreptul de retenţie nu poate fi opus creditorilor care au început executarea silită împotriva debitorului.(eu nustiu ce trebuie de scris,cer scuze)

2.3Conform art.637 CCCel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să-l reţină, în cazul prevăzut de lege, atîta timp cît creditorul nu-l despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut pentru acel bun sau pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.

Prin retenţie se poate garanta doar obligaţia de restituire a cheltuielilor necesare şi utile suportate de către creditor sau a prejudiciilor cauzate de bunul ce constituie obiectul retenţiei, dreptul de retenţie poate fi invocat, doar dacă datoria pe care o  pretinde deţinătorul bunului de la creditorul restituirii să se afle în legătură cu bunul, adică să fie prilejuită de acesta.

Respectiv A va fi obligat sai ramburseze toate cheltuelile lui B pe care le-a suportat.Chiar daca aceasta tu a fost stipulat anticipat,pentru cazul dat nu putea fi prevazut.

42

TESTUL nr.15

Subiectul 1. Acţiunile posesorii de apărare a dezmembrămintelor dreptului de proprietate.

1.1 Daţi definiţia acţiunilor posesorii de apărare a dezmembrămintelor dreptului de proprietate.

Acţiunea posesorie reprezintă mijlocul procedural prin intermediul căruia posesorul (iar în unele cazuri şi detentorul precar) poate solicita instanţei de judecată să-l oblige pe pârât să inceteze orice act de tulburare ori să-l restituie bunul de care a fost deposedat în mod ilicit.Acţiunile posesorii îşi au justificaredatorită interesului de a menţine o stare de fapt existentă şi de a reprima oriceacte de tulburare a posesiunii ori de deposedare.

1.2 Caracterizaţi acţiunile în reintegrare şi în complîngere.Codul de procedura civila impune conditii diferite de exeritare a actiunilor posesorii, dupa cum deposedarea s-a facut ori nu prin violenta. Datorita acestui fapt s-a apreciat ca in dr nostru trebuie sa fie recunoscute doar doua categorii de actiuni posesorii : actiunea in reintegrare si a. in complingere.

Actiunea in reintegrare – este o actiune posesorie, ceea ce inseamna ca ea este menita pt a proteja posesia si poate fi exercitata de catre orice persoana care are calitatea de POsesor.Actiunea in reintegrare poate fi exercitata atit de posesor nemijlocit , cit si de posesor mijlocit , deseori proprietarul in calitatea sa de posesor mijlocit apeleaza la actiunea posesorie, si nu la actiunea petitorie de revendicare. Acest lucru se justifica prin faptul ca in cazul aztiunii posesorii , proprietarul va trebui sa probeze simplu fapt al posesiei, iar in cazul actiunii petitorii proprietarul va trebui sa probeze insusi dr sau de proprietate.Un alt element necesar pt exercitarea actiunii in reintegrare ese ca posesorul sa demonstreze c a bunul respectiv, anterior i-a apartinut lui si ca a fost deposedat illegal de acel bun. In cazul intrunirii acestor conditii , instant de judecata va hotari asupra restituirii de catre pirit a bunului in favoarea raclamantului.

Actiunea in complingere – denumita si actiune posesorie generala, urmareste sa curme actele de tulburare sau deposedare care sunt de natura sa impiedice exeercitiul liber si efectele juridice ale posesiei. Actiunea in reintegrare denumita actiune posesorie speciala are ca finalitate apararea posesie cind tulburarea s-a realizat prin violenta.

1.3 Întocmiţi o cerere prin care invocaţi una din acţiunile de apărare a dezmembrămintelor dreptului de proprietate.

Subiectul 2. Clauza penală

2.1 Definiţi clauza penală.Clauza penala este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul, 43

stipulind ca debitorul, in cazul neexecutarii obligatiei, urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.Definitia legala indica asupra carcater conventional al clauzei penale ceea se inseamna ca cl penala reprezinta exprimarea vointei partilor si trebuie sa corespunda tuturor conditiilor de valabilitate ale act juridic civil.

2.2 Caracterizaţi particularităţile clauzei penale convenţionale şi clauzei penale legale.

Clauza penala de regula este stabilita prin acordul partilor- clauza penala conventionala,insa pot exista exceptii , plata penalitatii este prevazuta de lege-clauza penala legala.In acest caz creditorul poate cere plata penalitatii indiferent daca exista o conventie a partilor in acest sens.Art.629 mentioneaza ca penalitatea stabilita de lege nu poate fi exclusa si nici micsorata anticipat prin acordul partilor. Clauza penala s e aplica numai daca nu este executata o obligatie principala a contractului, care poate sa infatiseze o neexecutare totala sau partiala, ca o executare necorespunzatoare sau o executare cu intirziere. Clauza penala conventionala trenuie sa indeplineasca conditii de validitate impuse de lege pt orice contract :capacitatea partilor, obiectul si cauza.Mai trebuie respectata forma scrisa ,caci conform art.625 CC nerespectare formei scrise a penalitatii este sanctionata cu nulitatea.

2.3 Analizaţi tipurile de clauze penale prevăzute de CC al RM în comparaţie cu clauza penală prevăzută de sistemul common law care refuză să recunoască validitatea clauzelor penale mai mari ca prejudiciul real cauzat.

Clauza penală are forţă obligatorie între părţile contractului şi, în principiu, se impune să fierespectată întocmai atât de părţi, cât şi de instanţele de judecată, indiferent de faptul dacă este egală,mai mică sau mai mare decât prejudiciul. Clauza penală prezintă şi o funcţie limitativă de răspundere, deoarece, deregulă, ea stabileşte un nivel maxim al despăgubirilor. Această funcţie apropie clauza penală de convenţia limitativă de răspundere; în ambele cazuri, despăgubirea nu poate depăşi suma maximăconvenită de părţi, dacă, în cazul clauzei penale, părţile nu au stabilit altfel. Deosebireaesenţialăconstăînaceeacă, dacăîncazulclauzeipenalecreditorulesteeliberat de obligaţia de a dovediexistenţaşimărimeaprejudiciului, atunci, încazulconvenţiei limitative de răspundere, creditorul areaceastăobligaţie.

Regulaenunţatămaisus nu esteabsolută. Înunelecazuri, aşa cum vomvedeaimediatmaijos,cuantumuldespăgubirilorprevăzute de clauzapenalăpoate fi ajustat la mărimeaprejudiciuluiefectivsuferit de creditor prinneexecutareaobligaţiei - sauprinmajorare, sauprinreducere.Potrivitunorlegislaţiinaţionale, clauzapenală se completează cu despăgubiri; încazulîn caresumaprejudiciul se vadovedi a fi mai mare decâtcuantumulpenalităţiiprevăzute de clauzapenală,creditorulesteîndreptăţitsăcearădespăgubirepentruprejudiciulneacoperitprinpenalitate (§340alin.(2) din Codul civil german, art.161 alin.(2) din Codulobligaţiilorelveţian). Codul civil italian prevedeaceastăposibilitatenumaidacă părţile au convenitexpresîn acest sens(art.1382alin.(1)).Potrivit [1, art.626 alin.(2), 38, art.394 alin.(1)], corelaţia dintre cuantumul penalităţii şimărimea prejudiciuluiefectivsuportat de creditor poate fi exprimatăprinmaimultemodalităţi.

44

Caregulăgenerală,creditorulpoatepretindereparareaprejudiciuluiînparteaneacoperităprinclauza penală(clauzapenalăinclusiv). Încazurileprevăzute de legesau contract, creditorul:

- poateceresaudespăgubirisaupenalitate(clauzapenalăalternativă);

- poatecerereparareaprejudiciuluipestepenalitate(clauzapenalăpunitivă),ceeaceînseamnăcă se plăteşteatâtpenalitatea, câtşisumaintegrală a despăgubirilorînmărimeaprejudiciuluisuportat;

- poateceredoarpenalitatea(clauzapenalăexclusivă).

TESTUL nr.16

Subiectul 1. Stingerea servituţiilor

1.1Enumeraţi temeiurile de stingere a sevituţiilor prevăzute de Codul civil.Fiind un drept asupra lucururilor altei persoane, servitutea se naste si exista si exista atit timp cit exista bunurile imobolendaca nu intervine un temei de stingere a ei. Coform art.440, dreptul de servitute se stinge in caz de:

1. Consolidare a terenurilor, consolidarea are loc atunci cind terenul dominanmt si acel aservit ajung a fi a aceluiasio proprietar.

2. Renuntarea a proprietarului de teren dominant, acesta poate sa renunte la dreptul sau de servitute printr-o declaratie in forma autentica si cerere de radiere a dreptului din registrul de imobile

3. Expirarea termenului pentru care a fost constituita, servitutea exista atit timp cit exista bunul imobil, trecind ca drept de la un proprietar al terenului dominant la altul, iar ca sarcina, de la un proprietar al terenului aservit la altul, daca prin actul de constituires-a convenit ca dr de servitute se stinge la un anumit termen.

4. Rascumpararea, se face prin act juridic in forma autentica, iar dreotul se stinge la data radierii lui din registrul

5. Stingerea dreptului de superficie6. Imposibilitatea de exercitiu, daca apare un obstacol material care impiedica exercitarea

dreptului7. Neuz pt o perioada de 10 ani, termenul de neuz incepe sa curgade la data ultimului act de

exercitiu8. Disparitia oricarei utilitati a lor, daca proprietarul terenului dominant nu mai are nici o

necesitate si niciun interes in folosinta acestuia9. Expropriere a terenului aservit

45

1.2Care sînt asemănările şi deosebirile dintre efectele stingerii servituţii în comparaţie cu efectele stingerii superficiei.

Daca dreptul de superficie s-a stins, contructia trece de drept proprietarului de teren. Nuda proprietate asupra constructiei se umple de continut, deoarece valoarea constructiei inregistrata in activul superficiarului se inscrie in activul proprietarului. Constructia urmeaza sa treaca in proprietatea proprietarului in starea in care se afla la data stinderii dr de superficie, superficiarul neavind dr sa ridice construcita in caz contrar putind fi oligat la plata de daune-interese.Indiferent de temeiul stingerii proprietarul trebuie sa despagubeasca superficiarul pt contructie. In cazul in care proprietarul nu plateste despagubirile,superficiarul are dr de retentie a constructie. Ca efect al stingerii servitutii este stingerea dr de superficie, pt proprietarul ternului devine si proprietarul constructiei, superficia ne mai avind sens. Proprietarul terenului aservit este obligat sa suporte cheltuielile lucrarilor de exercitare si conservare, insa se va putea exonera de la ele prin abandonare, in folosul proprietarului dominant, abandonarea se face prin act autentic.

1.3.Primus este proprietarul terenului dominant iar Secundus proprietarul terenului aservit, servitutea a fost instituită îe data de 01.05.2000 în baza înţelegerii proprietarilor de terenuri. La data de 01.05.2005 Secundus vinde terenul său unui nou proprietar – Terţus. Primus a fost plecat în perioada de 01.01.2005 pînă la 01.01.2010 la revenire a început să se folosească de dreptul său, însă Terţus i-a invocat să înceteze să se folosească de terenul său, la care ultimul a fost surprins că Terţus nu a fost informat despre faptul existenţei servituţii. Din datele prezentate de OCT, dosarul terenului lui Secundus a fost pierdut şi apoi restabilit însă servitutea nu a fost inclusă în Registru. Secundus nu neagă existenţa servituţii. Cum va fi soluţionat litigiul. Argumentaţi răspunsul.

Subiectul 2. Acţiunea pauliană (revocatorie)

2.1. Definiţi acţiunea pauliană (revocatorie).

Actiunea paulianaeste actiunea prin care creditorul tinde revocareea actelor facut de debitor in frauda dr sale, actiunea se fundamenteaza pe ideea executarii cu buna-credinta a contractelor. Creditorul exercitaq aceasta actiune nu in numele debitorului,ci in numele sau propriu, el are dr personal si individual de a ataca actele frauduloase ale debitorului sau.

2.2. Caracterizaţi condiţiile înaintării şi efectele exercitării acţiunii pauliene.

Conditiile inaintarii:

1. creditorul sa incerce un prejudiciu personal. Prin actele frauduloase pe care le incheie debitorul sau, in sensul ca acesta din urma devine insolvabil, iar creditorul nu-si poate realiza creanta

2. sa existe frauda din partea debitorului(actul incheiat de debitor sa aduca fraude dr creditorului)

3. sa existe complicitate la frauda din partea tertului dobinditor, complecitate care trebuie dovedita pt actele cu titlu oneros

Pot fi atacate cu ac paulina numai actele juridice facute in frauda creditorului, daca prin ele patrimoniul debitorului se micsoreaza.

46

Efecte: efectul principal consta in readucerea bunului instrainat de catre debitor, prin actul fraudulos, in patrimoniul sau si pastrarea starii de solvabilitate

2.3. Art. 207 alin.(1) al Codului civil dispune: „actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect”. Analizaţi această prevedere legală şi argumentaţi dacă ea poate constitui drept temei juridic al acţiunii pauliene sau în temeiul ei se înaintează un alt tip de acţiune civilă.

1. Cauza (scopul) este obiectivul urmărit la încheierea actului juridic civil, este acel interes pe care autorul (părţile) actului juridic caută să-l satisfacă.

Cauza actului juridic civil constă din două elemente: elementul obiecti şi elementul subiectiv.

Elementul obiectiv constă în scopul imediat, direct, numit şi scopul obligaţiei, este abstract şi invariabil în cadrul unei anumite categotii de acte juridice civile. Scopul imediat este:

- considerarea (reprezentarea mintală) a contraprestaţiei cocontractantului – în contractele sinalagmatice cu titlu oneros;

- considerarea remiterii bunului – în actele reale;

- intenţia de a gratifica – în contractele cu titlu gratuit,

- considrerea unei împrjurări viitoare şi incerte de care depinde survenirea efectelor – în cotractele aleatorii.

Elementul subiectiv constă în scopul mediat, numit şi scopul actului juridic, este concret şi variabil de la act la act juridic şi de la persoană la persoană. Scopul mediat este motivul determinant al încheierii actului juridic civil şi se referă sau la însuşirile unei prestaţii sau la calităţile unei persoane. Astfel eroarea asupra calităţilor esenţiale obiectului prestaţiei sau asupra persoanei , în cazul cînd identitatea acestuia este motivul determinant al încheierii actului juridic, poate atrage nulitatea actului (art. 227).

Scopul imediat şi scopul mediat au, de regulă, domeniul său de aplicare: primul permite de a verifica dacă cauza există, iar al doilea – dacă ea este reală, licită şi morală.

La prima vedere poate constitui drept temei pt inaintarea actiunii pauliene,intrucat aceasta actiune are rolul de a desfiinta anumite acte incheiate de debitor cu scopul de a-si crea sau mari insolvabilitatea,si de a nu safisface creantele creditorulor;Debitorul poate incheia acte de simulare,adica sa simuleze o situatie juridica,in scopul prejudicierii creditorilor spre a nu-si satisface creantele din patrimoniul sau.Insa daca ne aprofundam in esenta art,putem spune ca este mai aproape situatia cand creditorii pot invoca nulitatea actului juridic,pt ca nu sunt respectate conditiile de valabilitate a actului juridic.

47

TESTUL nr.17

Subiectul 1.Obligaţiile uzufructuarului.

1.1Enumeraţi obligaţiile uzufructuarului reglementate de Codul Civil.

Obligatia de primire a bunului si de intocmire a inventarului Obl de a se folosi de bun intocmai ca un proprietar Obl de informare Obl de pastrare a destinatiei bunului Obl de efectuare a reparatiilor Obl de plata a primelor de asigurare daca b.este asigurat Obl de restituire a bunului Oblg de a despagubi nudul proprietar in cazul pieririi sau deteriorarii bunului din culpa

uzufr 1.2.Descrieţi obligaţia de reparaţie care cade în sarcina uzufructuarului şi care în sarcina nudului proprietar. Uzufr este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului,precum si reparatiile mari,daca ele se datoresc neefectuarii reparatiilor de intretinere.Prin reparatiile de intretinere se are in vedere reparatiile curente efectuate periodic,care permit

48

mentinerea bunului in stare normala pt folosinta si exploatare,pe cand reparatiile mari sunt aceleasi reparatii capitale.

Uzufructuarul trebuie sa-l notifice pe nud prop despre necesitatea efectuarii reparatiilor mari.

Reparatiile capitale cad pe seama nudului prop,iar atunci cand acesta nu le efectueaza la timp,uzufr le poate efectua el pe cheltuiala sa,si ulterior va avea dr de a cere contravaloarea lor de la nud prop la momentul stingerii uzufr.

1.3. Obiect al uzufructului este o vilă care este un teren de 5 ha care este plantat cu viţă de vie, o casă cu trei nivele şi un garaj. După o perioadă de exercitare a dreptului de uzufruct, garajul fiind vechi, s-a distrus, iar viţa de vie a fost distrusă ca urmare a unei proi cu grindină. Nudul proprietar insistă ca uzufructuarul să reconstruiască garajul şi să sădească o nouă viţă de vie. Uzufructuarulinsistă ca reconstrucţia garajului şi plantarea viţei de vie să fie pusă pe seama nudului proprietar deoarece intră în obligaţiile sale. Soluţionaţi cazul.

Rezolvare: Conform CV art 413,uzufr nu este obligat sa reconstruiasac bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori a unui caz fortuit.In cazul de fata uzufr nu va fi obligat sa construiasca garajul care s-a distrus din cauza vechimii,si nici sa planteze vita de vie ce a fost distrusa in urma unui caz fortuit.

Subiectul 2. Clauza penală

2.1. Definiţi clauza penală şi descrieţi funcţiile ei.

Clauza penala este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul,stipuland ca debitorul,in cazul neexecutarii obligatiei,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Clauza penala este o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau, stabilind cuantumul daunelor-interese compensatorii sau moratori Clauza penala are urmatoarele functii:

Functia de garantie : indeamna deb la exec reala a oblig F de evaluare :evalueaza anticipat prejudiciul prin neexecutare F compensatorie : compenseaza prejud suferit de creditor F de sanctionare : penalitate=sanctiune F de stimulare :stimuleaza deb la o conduita corecta

2.2. Analizaţi conţinutul clauzei penale.

Obiectul clauzei penale il constituie,in mod uzual,o suma de bani,determinata sau determinabila,numita penalitate.Ea poate fi stabilita global,fie procentual,in raport cu valoarea obiectului contractului la care se refera.Legea prevede ca poate fi stabilita in marime fixa sau sub forma unei cote din valoarea obligatiei garantate prin clauza penala sau a partii neexecutate.

Fiind expresia principiului libertatii contractuale,clauza penala prezinta o deosebita importanta practica,deoarece se evita dificultatile la evaluarea judiciara a prejudiciului,cred,nefiind obligat

49

dovedeasca existenta si intinderea acestuia. Se considera ca clauza penal este stabilita in marime fixa,cand contractul prevede o anumita suna de bani (ex,1000lei) pe care deb este obligat sa o plateasca creditorului in cazul in care nu-si executa obligatia asumata.

Cea de-a 2-a modalitate se prezinta sub forma unei cote procentuale din valoarea totala a oblig. sau doar a partii neexecutate.(antreprenorul a executat lucrarea la o calitate inferioara celei convenite,acesta va fi tinut sa achite o clauza penala in marime de 20% din valoarea cotractului)

Pt cazurile in care oblig se executa cu intarziere,plata clauzei penale se stabilteste in functie de perioada de intarziere,(ex,o,1% din valoarea bunului pt fiecare zi de intarziere)

Clauza penala constituie un mijloc de de garantare a exec.oblig.ce se manifesta prin faptul ca il indeamna pe debitor ,sub sanctiunea sumelor stipulate ca clauze penale,la executarea reala a contractului.

2.3. Evidenţiaşi particularităţile clauzei penale inclusive, clauzei penale de alternativă, clauzei penale punitive şi clauzei penale exclusive.

Clauza penala inclusiva-ca regula generala creditorul poate pretinde repararea prejudiciului in partea neacoperita prin clauza penala.Aceasta regula se justifica prin faptul ca partea vinovata de neexecutarea oblig.este tinuta sa repare prejud. nu numai in cazul in care oblig estegarantata prin clauza penala,dar si chiar in cazul in care aceasta nu ar fi fost garantata..Pt a obtine repararea prejud in partea neexecutata prin cl pen.,creditorul va trebui sa dovedeasca toate elementele rs contractuale.

Prin derogare de la regula generala sus-mentionata,in czurile prevazute de lege sau contract ,credit. poate cere repararea prejud peste penalitate(cl penala punitive )sau poate cere doar penalitate (cl penala exclusiva),

Clauza penala alternativa-credit poate cere sau penalitate sau despagubiri.

Fiecare din aceste sanctiuni are o viata independenta si in orice caz nu s-ar putea ca soarta despagubirilor sa depinda de cea a penalitatilor,ca si cum ar fi un accesoriu al acestora,si nicidecum invers.

La aplicarea acestor penalitati trebuie sa se tina cont de faptul ca penalitatile se prescriu in termen de 6luni ,iar despagubirile-3 ani.

TESTUL nr.18

50

Subiectul 1.Obiectul dreptului de uzufruct

1.1.Descrieţi care bunuri pot fi obiect al dreptului de uzufruct.

Conform CV ,obiect al uzufr poate fi orice bun neconsumtibil care se afla in circuitul civil ,mobil sau imobil,corporal sau incorporal,inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.Uzufr asupra bunurilor corporale: orice bunuri corporale,mobile sau imobile,indivuale sau generice,o universalitate de bunuri sau bunuri complexe etc.Uzufr asupra bunurilor incorporale sub forma dr de creanta,valori mobiliare nematerializate,parti sociale,marci de productie si de comert etc

1.2.Expuneţi-vă părerea asupra faptului pot fi oare bunurile consumptibile obiect al drept de uzufruct.

Uzufr se constituie,ca regula generala,asupra bunurilor neconsumtibile(care nu-si pierd existenta dupa primul act de uz),insa cu titlu de exceptie,legiuitorul permite ca uzufr sa se extinda si asupra unor bunuri consumtibile(a caror intrebuintare obisnuita implica instrainarea sau consumarea subst.lor ),care sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct.Prin urmare,daca uzufr cuprinde si bunuri consumtibile ,uzufr are dr sa dispuna de ele ,insa cu obligatia de a restitui bunuri fe aceeasi calitate,cantitate si valoare sau,daca este imposibil,sa restituie contravaloarea lor la data stingerii uzufr.

1.3.Formulaţi particularităţile dreptului de uzufruct generate de tipul obiectului său (terenuri de arbori şi păduri, cariere şi creanţe).Creanta ca obiect al dr de uzufr.:de ex: uzufr asupra banilor din din depozitul bancar ,producator de dobanda.Dezvoltati

Terenurile cu arbori: pot fi pomi fructiferi/nefructiferi ,iar legea limiteaza taierea lor,cu exceptia taierii acestora pt intretinere,reparare si exploatare e terenului,cu obligatia plantarii altora in locul lor.Uzufr dobandeste dr asupra poamelor,rasinilor,crengilor uscate etc. Uzufr asupra padurilor inalte: padurea destinata taierii periodice ,asa cum obisnuia proprietarul acestora.uzufr va avea ,la fel dr la taierea regulata a acestora plus la asta va trebui sa respecte si careva reguli de taiere stabilite de Codul Silvic Cariera ca obiect al dr de uzufr –adica dr de uzufr se instituie asupra unui teren in care exita cariera ,uzufructuarul o poate folosi numai daca aceasta era in exploatare la data constituirii uzufr ,iar proprietarul detine autorizatie de exploatare a carierei.In cazul exploatarii carierei uzufr si prop trebuia sa tina cont de regulile stabilite de Codul subsolului.

Subiectul 2. Fidejusiunea

2.1. Definiti Fidejusiunea

Fidejusiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de cealalta parte (creditor) sa execute integral sau partial, gratuit, oneros obligatia debitorului. Fidejusiunea ia nastere prin incheierea unui contract intre fidejusor si creditor, chiar si fara acordul sau stiinta debitorului.

Fidejusiunea poate fi atat conventionala, (atunci cind partile rapotului oblig convin k pt garantarea executarii oblig debitorul va aduce angajament unui fidejusor )cat si legala atunci cind o norma a legii prevedde ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pt a garanta executarea obligatiilor sau chiar judecatoreasca, stabilita de instant de judecata.

51

2.2. Caracterizaţiraporturiledintrefidejusorşi creditor.

Acestra portizvoraste din contractual de fidejusiune.

Principalaoblig a fidej. Este de a executaobligdebitorului, dacaacesta nu o executa.LegislatianoastraconsacraPrincipiulsolidaritatiiobligfidejussidebitor in fata creditor, de aicirezulta , ca in caz de neexecutare din parteadebitor , creditor are alegerea de a urmari fie pedebitor , fie pefidejusor , fara a respectavreoordine.Dementionarca Credit nu poateurmaripefidejusordecit in caz kind poate fi urmaritsidebitorulprincipal.Astfeldupa cum debitor nu poate fi obligatsaplateascadekitdupa , ceeste pus in intirziere in urmauneisomatii; tot asa creditor nu-l poateurmaripefidejusornumai la simplascadenta a termenuluisineplatadatoriei din parteadebitorului, cu exceptiacazului kind legeaprevedeexprescasomatia nu estenecesara.

REGULA privindsolidaritateaobligfidejusosidebitor in fata creditor are character supletiv( ceinseamnacapartile pot konvenikafidejusorsa fie obligatsaplateascadatorianumaidupaurmarireadebitorului. Intrucatprincontractul de fidejusiunefidejusorul s-a obligatsa execute obligatiadebitoruluidacaacesta nu o executa, fidejusorulpoateinvocaanumitebeneficiilegale, intrucat nu el estedebitor principal, iarregulaestecacelce s-a obligat initial saisi execute obligatiasinumai in cazul in care nu executasaintre in functiunegarantia (fidejusiunea), care esteaccesorieobligatieiprincipale.

Astfel, fidejusorulpoateinvocabeneficiuldiscutiunii, adicapoatepretindecreditoruluicaacestasailurmarerascamaiintaipedebitorul principal sinumaidupaaceea, daca nu s-a platit in totalitateobligatiasatreaca la executareaimpotrivasa.

La acest beneficiu trebuie intrunite urmatoarele konditii :a) Fidejusortrebsaindicebunurile debit care pot fi urmarite b) Fidejusortrebsaavansezekeltuielipturmarireaacestorbunuri

O alta exceptieestebeneficiul de diviziune . In cazul in karemaimultepers au prestart fidejusiuneaceluiasi creditor ptacceeasiobligatie ,fiecare din eleesteobligatptintreagadatorie. Dar partile pot konvenicacofidejusoriisuntindreptatitisaceara credit caaceastasa-sidivizezeactiuneasisa o reduca la parte ape care o datoreazafiecare din ei. Creditorul la rindullui are obligatiile: - Sa-l informezepefidejusordaca debit principal este in intirziere cu executareaoblig sale

- La cerereafidejussafurnizezetoateinformatiileprivindkontinutulsimodalitatileobligprincipale, stadiu de executare a ei.

2.3. În luna martie 2009 a fost încheiat un contract de fidejusiune dintre Primus şi Secundus cu privire la garantarea unui contract de împrumut încheiat între Secundus şi Terţius. În luna octombrie 2009 Secundus primeşte de la Terţius o scrisoare prin care ultimul cere executarea obligaţiei lui Secundus, din cauza că Secundus este în stare de insolvabilitate şi nu-şi va putea executa obligaţia principală. Primus a refuzat să execute obligaţia deoarece consideră că în acest caz el trebuie să fie eliberat de executarea obligaţiei, motivîndu-şi pretenţiile în baza art. 1164 CC « Fidejusorul poate cere eliberarea de fidejusiune în cazul cînd situaţia partimonială a debitorului s-a înrăutăţit considerabil». Soluţionaţi cazul. Varianta 1:E prevazut de lege o asemenea posibilitate, deci Primus tre sa il elibereze pe Secundus de fidejusiune , iar tertius nu poate sa il urmareasca deoarece este un

52

temei legal de stingere a fidejusiune, el poate sa acorde un termen, o somatie lui primus si secundus,,,daca nu se schimba aceasta situatie, primus v-a fi eliberat, iar secundus v-a putea fi urmarit pina se v-a imbunatati situatia patimoniala,avind resurse sa execute obligatia, sau pina gaseste alt fidejusor care accepta s-a execute obligatia in asemnea conditii

Varianta 2: Este vorba despre o eliberare de fidejusiune în mod indirect, adică prin înaintarea unei cereri către debitor. Fidejusorul poate cere acestuia luarea tuturor măsurilor necesare şi utile, care, drept urmare vor duce la eliberarea de fidejusiune, de exemplu, să ofere creditorului alte garanţii în locul fidejusiunii respective etc. La fel, debitorul poate interveni către creditor cu propunerea de a iniţia desfacerea contractului de fidejusiune şi eliberarea fidejusorulu

Testul 19:

subiect1:Particularitatile dreptului de uz

1.1.Definiti dreptul de uz

Uzul este un drept real asupra bunul altuia,in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii si a familiei sale.

1.2.Determinati deosebirile dintre dreptul de uz de dreptul de uzufruct.

-bunul obiect al uzufructului se foloseste uzufructuarul,iar in cazul uzului se foloseste uzuarul si membrii familiei acestuia. -uzul se constituie prin lege si act juridic,iar uzufructul prin lege,act juridic,hot.judecatoreasca;

-uzufructuarul poate sa inchirieze si sa arendeze bunul care face obiectul uzufructului,daca prin actul de constituire nu este interzis,iar dreptul de uz nu poate fi cedat,iar bunul care face obiectul acestui drept nu poate fi inchiriat sau arendat;

-uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decit la cele are se cuvin p-u nevoile proprii si ale familiei ,daca actul nu prevede altfel,iar in cazul uzufructului,uzufructuarule dispune de toate fructele pina la data stingerii uzufructului,daca prin act sau lege nu e prevazut altfel;

-uzul este un drept restrins,p-u ca uzezi si te bucuri de lucru numai p-u satisfacerea necesitatilor sale personale,pe cind uzufructul nu are astfel de restrictii.

1.3. Uzuarul a încheiat un contract prin care a arendat bunl ce constituia obiectul dreptului de uz. Nudul proprietar a contestat acest act juridic civil. În susşinerea poziţiei sale uzuarul a adus art. 427 CC care prevede „Dispoziţiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzul şi abitaţiei”, iar la rîndul său art. 398 al. 2 CC prevede „uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia, integral sau în parte bunul mobil obiect al ” Soluţionaţi cazul.

Subiectul2:Retentia

1.1definiti retentia si importanta ei practica

Dreptul de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie (debitorului,retentorului)posibilitatea de a retine acest bun,in cazul

53

prevazut de lege,atita timp cit creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.

Dupa parerea mea,retentia este imortanta din punct de vedere practic,p-u ca previne intr-un fel sau altul unele litigii,de pe urma actelor juridice incheiate intre subiecte.Astfel,in mod legal persoana poate retine bunul atita timp,cit nu va fi executata obligatia…

2.2. Analizaţi dreptul de retenţie ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor.

Dupa cum stim,dreptul de retentie este un drept real imperfect ,intrucit confera retentorului numai o detentie materiala,astfel incit el nu dobindeste in proprietate fructele bunului,acestea fiin imputate asupra creantei lui.El functioneaza atita timp cit bunul se afla la retentor;in cazul in care bunul ajunge in posesiunea creditorului sau titularului dreptului,dreptul de retentie sa stinge.

Consideram ca retentia este un mijloc de execuare a obligatiei,p-u ca disciplineaza persoana,p-u a-si executa la timp obligatia,p-u ca in caz contrar va fi sanctionat,prin faptul ca bunul nu ii va fi inapoiat,indeplinind totodata si o functie de garantie.

P-u nasterea ,dreptului de retenţie ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor,trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii:

-creanta retentorului sa fie certa,lichida,exigibila

-dreptul de retentie sa fie invocata fata de proprietarul exclusiv si actual al bunului respectiv

-intre bun si creanta trebuie sa existe o conexiune

-bunul respectiv este corporal,mobil sau imobil,aflat in stapinirea retentorului.

2.3. Enumeraţi situaţiile în care Codul civil prevede aplicaţii ale dreptului de retenţie.

Legislatia prevede aplicatii a dreptului de retentie in diferite materii,in special :

-in materia contractului de vinzare-cumparare,prevede ca,in cazul in care bunul vindut trebuie conservat,partea obligata sa ia masuri de conservare a bunului are drept de retentie asupra lui pina cind i se va plati o recompensa pentru pastrare.

-in materia contractului de antrepriza,antreprenorul are drept de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de el,daca in cursul produucerii sau al imbunatatirii,bunul a ajuns in posesiunea lui ;

-in materia contractului de transport.carausul are drept de retentie asupra incarcaturii atita timp cit poate dispune de incarcatura p-u toate costurile care decurg din contractul de transport.

-in materia contractului de comision,legea prevede ca ,in scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul dat ,comisionarul este in drept sa retina bunurile care trebuie sa le predea comitentului sau persoanelor indicate de acesta.

54

-in materia contractului de depozit,depozitarul are drept sa retina bunul depozitat peste termenul prevazut in contract pina la momentul retribuirii sale si compensarea cheltuielilor de pastrare .

TESTUL nr.20Subiectul 1. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren in raportul de superficie.1.1. Enumeraţi drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren in raportul de superficie.Conform dispozitiilor legale,proprietarul de teren,pe linga drepturile firesti ale oricarui proprietar de imobil,mai are,in raport cu superficiarul,urmatoarele drepturi:-sa ceara revedenta datorata,daca superficiarul nu plateste revedenta timp de peste 3 ani,proprietarul poate solicita vinzarea la licittatie a dreptului de superficie.-sa ceara recalcularea revedentei atunci cind conditiile economice se schimba,iar necalcularea este inechitabila.-sa ceara stingerea dreptului de superficie,daca superficiarul nu a edificat constructia in termenul stabili sau incalca obligatia de conservare a constructiei.-de preemtiune in caz de instrainare a dreptului de superficie-sa prelungeasca termenul de exercitare a dreptului de superficieProprietarul de teren are urmatoarele obligatii:-sa nu impiedice superficiarul in exercitarea drepturilor sale-sa plateasca despagubirea la stingerea dreptului de superficie-sa respecte contreactele de locatiune incheiate de superficiar,cu exceptia cazului in care locatiunea depaseste termenul stipulat pentru existenta dreptului de superficie.

1.2. Descrieţi obligaţia proprietarului de teren de plată a redevenţei.Dupa cum sa mentionat,pentru folosinta terenului,superficiarul este tinut sa efectueze o plata pecuniara,numita revedenta,daca prin contractul de constituire a superficiei nu sa stabilit ca terenul se acorda cu titlu gratuit ori ca plata se face la incheerea contractului sau la expirarea contractului.De exemplu,partile ar putea conveni ca superficiarul sa nu plateasca revedenta datorata,dar ca,la expirarea termenului superficiei,constructia sa revina de drept proprietarului,cu titlu gratuit.Legiuitorul stabileste anumite criterii de determinare a marimii revedentei si a perioadei de plata,daca partile nu stabilesc altfel.Astfel revedenta se va calcula in functie de chiria stabilita pe piata,tinindu-se seama de toti factorii obiectivi,inclusiv de natura terenului,de zona amplasarii,de destinatia constructiei.Cu privire la frecventa platii,legea prevede ca ,in lipsa stipulatiei contrare,revedenta se achita in rate lunare.Marimea si frecventa platii revedentei se determina la

55

data constituirii superficiei.De ex ,cind proprietarul de teren ar putea sa ceara majorarea revedentei daca moneda nationala sa devalorizat,impozitul pe imobil a crescut ori a intervenit alti factori obiectivi care fac revedenta inechitabila.Potrivit art 448,alin3,daca superficiarul nu plateste revedenta timp de 3ani,proprietarul de teren are dreptul sa ceara vinzarea superficiei la licitatie.1.3. A. fiind proprietarul unui teren a constituit un drept de superficie pentru construcţia unei case de locuit in favoarea lui B., fiind stabilită o redevenţă in mărime de 500 de lei lunar. Peste 20 de ani A. a cerut modificarea redevenţei, fapt cu care nu este de acord superficiarul. Superficiarul susţine că odată ce in contractul de constituire a superficiei nu prevede posibilitatea ajustării redevenţei, şi de a ceea pană la finele contractului de superficie redevenţa va putea fi modificată doar dacă va fi acordul ambilor părţi. Soluţionaţi cazul.

Subiectul 2. Clauza penală

2.1. Definiţi clauza penală şi descrieţi funcţiile ei. Clauza penala este o pevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul ,stipulind ca debitorul,in cazul neexecutarii obligatiei,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.Principalele functii ale clauzei penale sunt: -functia de garantie-de evaluare-de sanctionare-de stimulareClauza penala indeplineste functia de garantie,cit priveste executarea obligatiei principale,prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale indeamna pe debitor la execytarea reala a contractului.Functia de garantie se invedereaza mai pronuntat in situatia in care cuantumul penalitatii este stabilit in mod corespunzator,intr-o suma care este cel putin egala cu despagubirile pe care debitorul ar fi obligat sa le plateasca in lipsa clauzei penale.Clauza penala are si o functie de evaluare.Dupa cum sa mentionat deja in literatura de specialitate se accentueaza ca clauza penala apare ca modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei si respectiv a intinderii reparatiei sub forma de despagubiri pe care debitorul o datoreaza creditorului.Clauza penala are si o functie compensatorie sau reparatorie,deoarece are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre debitor.Clauza penala are si o functie de sanctionare,care rezulta din faptul ca penalitatea se plateste independent de intinderea prejudiciului,putiind sa depaseasca limitele acestuia,si chiar in lipsa oricarui prejudiciu.Clauza penala are si functia de stimulare a debitorului la o conduita corecta.facind din plata penalitatii o o consecinta inevitabila a incalcarii obligatiilor contractuale,clauza penala isi invedereaza rolul sau mobilizator,determinind partile la executarea reala a contractelor.

2.2. Analizaţi asemănările şi deosebirile dintre clauza penală, pe de o parte, şi arvună, gaj şi fidejusiune, pe de altă parte. Este important a face distincţie între clauza penală, pe de o parte, şiobligaţia de alternativă sau arvuna,gajul si fidejusiunea, pe de altă parte, instituţii care permit unei părţi să se degreveze în mod legitim de obligaţia contractuală, plătind o sumă de bani sau pierzând arvuna deja plătită.Totuşi, o clauză care prevede că creditorul poate reţine sumele deja plătite ca parte a preţului poate să cadă sub incidenţa reglementărilor în materia studiată. Această teză poate fi ilustrată prin două exemple. Exemplul I.A. se angajează să vândă lui B. un imobil la preţul de 1 milion de dolari. în vederea garantării

56

executării obligaţiei de a plăti preţul, cumpărătorul (B.) dă vânzătorului (A.) oarvună în sumă de 100.000 dolari. A. poate reţine arvuna dacă B. nu-şi execută obligaţia contractată.întrucât nu este vorba de o indemnitate stabilită în contract, suma în cauză nu poate fi redusă, chiar dacă este excesivă în raport cu împrejurările cazului dat. Exemplul II. A. încheie cu B. un contract de leasing a unei maşini. Contractul prevede că încaz de neplată a unei singure tranşe a chiriei contractul va fi reziliat şi sumele deja plătite vor fireţinute de locator cu titlu de despăgubire. O asemenea clauză poate fi examinată sub aspectul posibilităţii reducerii sumei indemnităţii.De remarcat că modificarea mărimii penalităţilor în cazurile examinate mai sus constituie ofacultate, dar nu o obligaţie a instanţei. Dacă instanţa decide să modifice mărimea penalităţii, eatrebuie să motiveze decizia sa, ceea ce nu se întâmplă atunci când instanţa refuză s-o modifice.Revizuirea clauzei penale de către instanţa de judecată constituie o excepţie de la principiul forţeiobligatorii a contractului în favoarea principiului echităţii.Reglementările în materia studiată consacrate în sistemul common law se deosebesc substanţial de cele din dreptul continental. Cea mai importantă deosebire constă în aceea că legislaţiile sistemuluicommon law refuză, în principiu, să recunoască validitatea clauzelor penale care stabilesc despăgubiri mai mari decât prejudiciul suportat.Prima precizare care se impune în acest context este aceea că în dreptul anglo-saxon se disting două noţiuni:-liquidated damages (despăgubiri liberatorii)- penalty (penalitate).Reieşind din principiul general, conform căruia mijloacele juridice de apărare în dreptul civil pot avea numai caracter compensator, dar nu şi sancţionator, în common law,în cazul neexecutării obligaţiilor.

2.3. Comentaţi art. 626 alin. (3) al Codului civil, care dispune: „In cazul in care a primit executarea, creditorul poate cere plata penalităţii numai dacă şi-a rezervat expres acest drept la primirea executării.”In mod normal creditorul care a permit executarea obligatiei nu mai poate cere plata penalitatior stabilite pentru cazurile de neexecutare stricto senso a obligatiei,deoarece aceasta intemeinduse pe una si aceiasi cauza,reprezinta de fapt echivalentul executarii reale a contractului.Ca exceptie prevederile alin 3 al aceluiasi articol ,acorda creditorului care a primit executarea obligatiilor,dreptul de a pretinde plata penalitatiloar doar daca sia rezervat acest drept la primirea executarii.In asemenea caz clauza penala poarta un caracter sanctionator.

57

TESTUL nr.21

Subiectul 1. Stingerea dreptului de uzufruct.

1.1. Descrieţi modul de stingere a dreptului de uzufruct.În conformitate cu prevederile art. 420 din Codul civil al Republicii Moldova dreptul de uzufruct încetează prin următoarele moduri: Moartea uzufructuarului. Aceasta este o cauză naturală de încetare a uzufructuluicare în practică are cea mai frecventă aplicaţie,în cazul în care uzufructull pe un anumit termen şi înainte de expirarea termenului moare uzufructuarul, uzufructul încetează deoarece el poate fi constituit cel mult până la moartea uzufructuarului,neputând fi transmis moştenitorilor. Expirarea termenului. Deşi uzufructul se constituie, de regulă, pe toată durata vieţii uzufructuarului, totuşi el poate fi stabilit şi pe o anumită perioadă de timp. înacest caz, la expirarea termenului dreptul de uzufruct încetează. Potrivit dispoziţiilor art. 397, alin. (2) din Codul civil uzufructul constituit în favoarea persoanelor juridicese face totdeauna cu termen care nu poate depăşi durata maximă de 30 de ani. Consolidarea. Prin consolidare se înţelege dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului ce alcătuieşte obiectul uzufructului de către uzufructuar. Prin urmare, în cazul consolidării uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate şi în consecinţă el nu mai poate avea un drept de uzufruct asupra propriului său bun. Pieirea totală a bunului, întrucât uzufructul este un drept real ceare ca obiect un bun, pieirea obiectului face să înceteze şi dreptul. Pentru încetarea uzufructului este necesar ca pieirea bunului să fie totală şi nu parţială, caz în care uzufructul se restrânge, însă nu încetează ca drept.Dacă bunul este distrus sau pierdut în parte, uzufructul continuă asupra părţii rămase. Renunţarea uzufructuarului la dreptul său. Pentru ca uzufructuarul să poală renunţa ia dreptul său el trebuie să aibă capacitatea necesară.Renunţarea poate fi unilaterală ceea ce echivalează cu delăsarea bunuluice alcătuieşte

58

obiectul uzufructului. Ea poate fi însă realizată şi pe baza unei convenţii între uzufructuar şi nudul proprietar. Rezoluţiunea sau anularea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobândit dreptul de proprietate, prin hotărârea instanţei judecătoreşti. Înacest caz uzufructul încetează ca urmare a pierderii de către proprietar a dreptului săude proprietate asupra bunului ce alcătuieşte obiectul uzufructului. Abuzul de folosinţă, în conformitate cu prevederile art. 422 C.civ.în cazul în care uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului, nudul proprietar este în drept să ceară în justiţie pronunţarea încetării uzufructului înainte de termen. Aceasta înseamnă că încetarea uzufructului pentru abuz de folosinţă nu se produce niciodată deplin drept, ci pentru aceasta este nevoie de o hotărâre judecătorească, în practica judecătorească a fost recunoscut nudului proprietar în cazul abuzului de folosinţă un drept de opţiune: fie ca acesta să ceară încetarea dreptului de uzufruct pentru abuz de folosinţă, fie ca nudul proprietar să ceară obligarea uzufructuarului să aducă bunul în stare normală de funcţionare. Lichidarea uzufructuaruluilui. Constituirea uzufructului în favoarea unei persoane juridice, stingerea uzufructului are loc din momentul lichidării persoanei juridice.

1.2. Determinaţi ce efecte survin la stingerea dreptului de uzufruct.

Efectele stingerii uzugructului sunt: - indiferent de cauza care a dus la stingerea uzufructului, de îndată ce acesta se stinge încetează actele de folosinţă ale uzufructuarului; - un al doilea efect Ia care dă naştere stingerea dreptului de uzufruct constă în aceea că uzufructuarul are obligaţia de a restitui nudului proprietar neîntârziat bunul sau bunurile ce au format obiectul uzufructului; - uzufructuarul datorează despăgubiri nudului proprietar dacă bunul a pierit sau s-a deteriorat din culpa sa, precum şi în cazul în care acesta şi-a încălcat îndatoririle ce le avea faţă de nudul proprietar. Uzufructuarul nu este în drept a pretinde nudului proprietar sumele de bani investite pentru îmbunătăţirile aduse bunului, chiar dacă prin acestea a sporit valoarea bunului; - nudul proprietar este obligat să restituie uzufructuarului sumele de bani pe care acesta din urmă le-a plătit pentru el.

Efectul imediat şi cel mai important al stingerii uzufructului este reunirea dreptului de folosinţă al uzufructuarului la „nuda proprietate", astfel că deplina proprietate, dezmembrată până atunci, se reconstituie având ca titular pe nudul proprietar".Afirmaţia de mai sus, comportă excepţii în cazul încetării uzufructului prin confuziune în persoana uzufructuarului, sau a unui terţ, când reconstituirea dreptului de plină proprietate se face în persoana acestor titulari, în cazul pieirii totale a lucrului fără culpa uzufructuarului, ori prin uzucapiunea lucrului de către terţ.La stingerea uzufructului, uzufructuarul este obligat să restituie „nudului proprietar" lucrul care a făcut obiectul dreptului de uzufruct.Restituirea trebuie făcută în principiu imediat, pentru că o dată cu stingerea uzufructului, trebuie încetată orice folosinţă a uzufructuarului.Restituirea se face în raport de inventarul ce trebuie făcut la intrarea în folosinţă a uzufructuarului, iar în privinţa imobilelor, constatarea stării lor făcută în acelaşi moment. Uzufructuarul nu mai are dreptul la fructele neculese, la data stingerii uzufructului.În cazul quasi-uzufructului, care are ca obiect lucruri consumptibile şi fungibile,se restituie lucruri de aceeaşi natură, cantitate şi calitate ori se restituie preţul lor.Restituirea lucrului obiect al uzufructului, se face de regulă voluntar, de bunăvoie.În cazul în care uzufructuarul refuză restituirea lucrului, „nudul proprietar" are la îndemână acţiunea în revendicare. El are, de

59

asemenea, o acţiune personală născută din uzufruct, care poate fi introdusă numai împotriva uzufructuarului şi succesorilor săi.Se consideră că uzufructuarul, deşi are un drept real şi nu se află într-un raport deobligaţie personală cu proprietarul, are totuşi faţă de proprietar o obligaţie de restituireIa sfârşitul uzufructului, a cărei origine se află în stipulaţia de restituire din dreptul roman, pe care pretorul o impunea uzufructuarului, înainte de a pune în posesie şi prin care uzufructuarul se obligă să restituie lucrurile la sfârşitul uzufructului. Stingerea uzufructului nu dă naştere la restituire, când a avut loc prin consolidare, prin uzucapiune (dar în acest caz uzufructuarul poate fi obligat la plata daunelor interese, când uzucapiunea s-a împlinit din cauza neglijenţei şi a pasivităţii vinovate a uzufructuarului) sau prin pieirea totală a lucrului, dacă nu este imputabilă uzufructuarului (căci atunci el poate fi obligat la plata daunelor interese) şi dacă lucrul este un lucru cert şi determinat şi nu lucruri de gen (căci genera non pereunt).Cu alte cuvinte, pentru a fi eliberat de obligaţia de restituire, sau de despăgubire, pentru dispariţia totală a lucrului obiect al uzufructului, uzufructuarul, trebuie să dovedească pieirea acestuia datorită cazului fortuit, adică fără vina sa.Uzufructuarul datorează despăgubiri in caz de pieire sau deteriorare din culpă a lucrului, sau de încălcare a obligaţiilor care îi revin din uzufruct, pentru deteriorarea sau degradarea imobilelor, supuse uzufructului, care au rezultat din neefectuarea reparaţiilor de întreţinere.La rândul său, „nudul proprietar"poate fi obligat să restituie uzufructuarului, la sfârşitul uzufructului, sumele de bani pe care acesta le-a plătit pentru el, precum şi unele cheltuieli făcute de uzufructuar asupra lucrului şi care erau în sarcina proprietarului.Uzufructuarul nu poate însă, la încetarea uzufructului, să ceară vreo despăgubire pentru îmbunătăţirile ce ar pretinde că le-a făcut, chiar dacă prin ele ar fi sporit valoarea lucrului. 1.3. A este proprietarul unui imobil (case de locuit) care a fost dat in uzufruct lui B pe o perioadă de 20 de ani. La trecerea a 10 ani A ii vinde lui C imobilul, insă nu il anunţă despre faptul că bunul este dat in uzufruct. C i-a invocat lui B să elibereze imobilul timp de o lună. Se va stinge oare dreptul de uzufruct la schimbarea nudului proprietar. Soluţionaţi cazul.Dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil nu se va stinge la schimbare nudului proprietar deoarece proprietarul pastreaza numai dreptul de dispozitie a bunului ,posesia si folosinta atribuindo uzufructuarului ceea ce rezulta ca uzufructuarul poseda si se foloseste si culege fructele ceea ce inseamna ca uzufructuarul nu poate instraina bunul. daca proprietarul pastreaza dispozitia ceea ce rezulta ca proprietarul poate instraina acest bun fara a stinge dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil.

Subiectul 2. Exercitarea dreptului de gaj2.1. Enumeraţi drepturile creditorului gajist ce pot fi exercitate in caz că obligaţia garantată prin gaj nu a fost executată.Creditorul gajist poate sa exercite dreptul de gaj daca debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat in mod necorespunzator obligatia garantata ori o parte a acesteia precum si in alte cazuri prevazute de lege si contract.In conditiile prezentei sectiuni,creditorul gajistp poate exercita urmatoarele drepturi:-sa vinda el isusi bunurile gajate-sa le vinda sub controlul instantei de judecata si sa le ia in posesiune spre a le administra.Creditorul gajist este in drept: să fie despăgubit in mod prioritar din contul despăgubirilor de asigurare pentru pieirea,

pierderea sau deteriorarea bunului imobil gajat, indiferent de faptul in a cui favoare au fost asigurate aceste bunuri, numai dacă pieirea, pierderea sau deteriorarea nu se datorează culpei Creditorului gajist;

in cazul pierderii sau deteriorării bunului imobil gajat, să ceară daune interese compensatorii pană la concurenţa creanţei sale in baza aceluiaşi titlu de gaj, chiar dacă creanţa sa nu este scadentă;

să ceară substituirea ori completarea bunului imobil gajat sau achitarea de către Debitorul gajist a valorii lui, stabilite in prezentul contract, in cazul in care bunul imobil gajat in urma

60

deteriorării lui nu mai poate fi utilizat conform destinaţiei lui directe; să controleze folosirea bunului imobil gajat potrivit destinaţiei, mărimea, starea şi condiţiile

de păstrare a bunului imobil gajat, controalele pot fi efectuate atat pe baza de documente cit şi la vedere;

să desemneze un gestionar al bunului imobil gajat, care să acţioneze in numele lui şi care să intreprindă orice acţiune in legătură cu obiectul gajului, in limitele drepturilor acordate, cu excepţia dreptului de a transmite obligaţiunea garantată prin gaj.

in caz de nerambursare a creditului de către debitor, in termenele prevăzute de contracte de credit să urmărească bunul imobil gajat in modul stabilit de lege;

a purcede la incasarea bunului imobil gajat inainte de termenul de rambursare a datoriei, in cazul in care debitorul nu indeplineşte condiţiile contractelor de credit.

in caz dacă suma căpătată de la vanzarea bunului imobil gajat este insuficientă pentru achitarea datoriei, să obţină suma necesară din alte bunuri ale Debitorului gajist;

să ceară executarea inainte de termen a obligaţiunii garantate prin gaj in cazul in care dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului imobil gajat incetează in temeiurile prevăzute de lege (expropriere), precum şi in cazul confiscării acestui bun imobil gajat ca sancţiune pentru comiterea unei contravenţii sau infracţiuni.

să vandă el insuşi bunul imobil gajat sau să-l vandă sub controlul instanţei judecătoreşti, sau să-l ia in posesiune spre a-l administra conform condiţiilor capitolului VIII al Legii cu privire la gaj nr. 449 –XV din 30.07.2001;

să ceară executarea inainte de termen a obligaţiunii garantate prin gaj, iar in cazul neexecutării creanţei sale să pună sub urmărire bunurile imobile gajate dacă Debitorul gajist:

a) a incălcat regulile gajului următor;b) n-a respectat obligaţiunile de păstrare , intreţinere a bunului imobil gajat;c) se eschivează de la inlocuirea bunului imobil gajat, in caz de instrăinare sau deteriorare a

lui;d) nu se află in posesiunea obiectului gajului contrar condiţiilor prezentului contract;in alte cazuri prevăzute de Legea cu privire la gaj nr. 449-XV din 30.07.2001, de condiţiile contractului de credit şi prezentului contract. 2.2. Descrieţi procedura de exercitare a acestor drepturi. Nici Debitorul gajist, nici Creditorul gajist nu poate distruge sau deteriora bunul imobil gajat ori diminua valoarea lui dacă aceasta nu se face prin uzura normală sau in caz de necesitate. In cazul pericolului pieirii sau deteriorării bunului imobil gajat, Debitorul gajist este obligat să-l informeze imediat in formă scrisă despre acest fapt pe Creditorul gajist, acesta fiind in drept să examineze bunul imobil gajat.In cazul transferării drepturilor de proprietar asupra bunului imobil gajat, obligaţiile ce reies din prezentul contract trec la succesori. In cazul cand Creditorul gajist cedează unei persoane terţe unele sau toate creanţele garantate prin gaj, toate drepturile şi obligaţiile Creditorului gajist, ce izvorăsc din prezentul contract trec la această persoană terţă. Substituirea creditorului gajist duce la reinregistrarea gajului in condiţiile prevăzute de lege.2.3. Evidenţiaţi particularităţile procurării de către un terţi a bunului grevat cu gaj. Enumeraţi situaţiile in care bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj.

61