Afirmator 1

CONSTIINTA este acea cunoastere intuitiva sau reflexiva pe care o are fiecare depre propia exista si despre lucrurile din jurul sau.

Marele politolog roman, Andrei Marga, afirma in debutul lucrarii sale: „Filosofia unificarii europene” ca „fiecare ne simtim apartinand unei comunitati etnice si unui stat, in acelasi timp, unui continent. Prin traditie, primele doua apartenente sunt traite concret, ele conferand avantaje, drepturi si obligatii, in timp ce a treia a ramas incomparabil mai abstracta’’.

Europa ne apare ca rezultat al unei constiinte politice si culturale care evolueaza, in sensul ca se schimba.

Evolutia constiintei europene a fost mai putin cercetata decat ideea de Europa, intrucat ea constituie o tema mai dificila; astfel evolutia constiintei presupune ivestigarea ideilor, a formelor politice, a existentei cotidiene, a solidaritatii care au strans laolalta oamenii. (Alexandru Dutu)

Ma voi raporta la constiinta europeana din punctul de vedere al cetateniei, un subiect aflat in centrul dezbaterilor contemporane.

In continuare vom identifica cetatenia europeana din perspectiva definitiei constiintei ulterior prezentata.

Prin definirea conceptului de Euro-polity/spatiul public european, incercam sa sa dovedim apartenenta la constiinta europeana. Euro-polity se refera la sfera politica a institutiilor europene, dar si cea a euro-regiunilor. In acest fel, cetatenia europeana este o identitate multipla, definita prin afinitati supranationale. Exista elemente certe care definesc Euro-polity, precum: democratia europeana, chiar imperfecta si atipica, functioneaza cu ajutorul unor institutii publice supranationale, detine propriile instrumente de protectie a drepturilor fundamentale si implica, totodata, dezbaterea si exprimarea libera a diversitatii. Chiar daca nu exista o societate civila bine conturata in raport cu statul supranational, cetatenii europeni sunt organizati intr-o multitudine de centre de actiune civica, deseori transfrontaliera.

Tratatul de la Maastricht reuneste Europa sub un numitor comun, acela al unei noi politici si forme de colaborare. Nu exista niciun domeniu al politicilor publice care sa fie gestionat exclusiv de catre statul national. Desi, opinia publica pare sa nu fi observat acest lucru ,politicile publice din statele membre sunt deja puternic integrate. De exemplu exista: politica agricola comuna, uniune vamala si piata interna, subventii de stat, Protectia consumatorului, politica externa comuna-politica de securitate si aparare.

Din ce in ce mai des apelam la fonduri europene, deoarece avem constiinta de cetatean european. Cautam sa ne integram in programe de voluntariat sau sa obtinem diplome recunoscute de UE, intrucat stim si simtim ca spatiul european ne este accesibi. Atunci cand ne sunt incalcate drepturile de catre institutiile statului apelam la Comisia Europeana a Drepturilor Omului. Astfel, dovedim faptul ca ne putem raporta si dincolo de granitele statului.

Delanty este unul dintre autorii care constata ca au aparut astazi numeroase centre de autoritate, atat la nivel subnational cat si la nivel transnational. Ca urmare, atat apartenenta, cat si loialitatea, participarea si identitatea (atribute definitorii ale cetateniei) se pot raporta la aceste diverse nivele ale comunitatii politice.

Constiinta este data si de dihotomia „noi”-„ei”. Cand vorbim, de exemplu despre cultura si civilizatia asiatica prin comparatie, vorbim despre asiatici si europeni. Chiar si asiaticii, de exemplu, daca ar avea in fata lor un grup alcatuit din bulgari, francezi, romani etc. ar percepe grupul respectiv ca pe un grup de europeni, nu ar enumera toate nationalitatile. Asadar, constiinta noastra europeana este recunoscuta si in exterior.