Euro in loc de ron În prezent, Uniunea Europeana (UE) parcurge o etapa de redefinire a identitatii si a coeziunii sale

interne, în contextul necesitatii de a se afirma ca actor competitiv si dinamic într-o lume în continua globalizare, dar si pe fundalul "digerarii" celui de-al cincilea val al extinderii, început în 2004 cu zece state si finalizat prin aderarea României si a Bulgariei la 1 ianuarie 2007.

Uniunea se afla, de asemenea, într-un proces de reconectare cu propriii cetateni si de recâstigare a sustinerii acestora pentru proiectul politic european pe baze care sa corespunda preocuparilor lor, la începutul secolului XXI, percepute diferit fata de cele de la jumatatea secolului trecut.

În egala masura, Uniunea cauta raspunsuri credibile si eficiente în vederea întaririi rolului sau extern, pe fondul parteneriatului, dar si al competitiei strategice cu SUA si Asia de Est (ceilalti poli majori ai etapei).

  In concluzie, UE este o constructie în miscare într-un context international caracterizat, la rândul sau, de o dinamica accentuata. Aceasta face ca profilul României sa tina cont de oportunitatile existente, în scopul minimizarii vulnerabilitatilor tipice unui stat nou membru UE, al promovarii unor politici coerente, având ca obiectiv cresterea bunastarii cetatenilor români. In cazul in care Romania va adopta moneda unica europeana, unul dintre principalele avantaje va tine de eliminarea riscului valutar.  Anul trecut, gradul de deschidere al economiei nationale (ponderea exporturilor si a importurilor de bunuri si servicii in Produsul Intern Brut) a fost de 74,8%, potrivit datelor publicate de BNR. Iar pentru acest an, estimarile Comisiei Nationale de Prognoza arata faptul ca gradul de deschidere al economiei nationale s-ar putea diminua la 63,8%, ca urmare a diminuarii exporturilor si importurilor cu ritmuri cuprinse intre 15% si 25%.  Dupa ce riscul valutar va fi eliminat, exporturile vor creste. De asemenea, disparitia riscului valutar ar putea atrage o serie de investitii straine.  Pe de alta parte, printre dezavantajele adoptarii euro s-ar putea numara scaderea nivelului de trai, determinata de cresterea preturilor, ajustate la nivelul din Uniunea Europeana.

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, sustine ca tinta de aderare la moneda unica europeana poate fi schimbata. Guvernatorul bancii centrale a mai adaugat ca ""pentru trecerea la euro ar fi nevoie de vreo 300-400 de tiruri de bancnote si monede si o cantitate de vreo 3-4 ori mai mare cu moneda care trebuie stransa si distrusa".

Potrivit fostului ministru al finanţelor Varujan Vosganian, România ar putea adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2014, dar pentru acest lucru este nevoie de o mai bună disciplină bugetară. În plus, Vosganian a declarat că se speră ca România să intre, la debutul deceniului viitor, pe coridorul euro, cu o inflaţie care să se încadreze în criteriile de la Maastricht (deficit bugetar < 3% şi gradul de îndatorare < 60% din PIB). El a arătat că a fost menţinut ca perioadă pregătitoare intervalul 2012 - 2014, urmând ca 1 ianuarie 2014 să fie momentul când România trece în zona euro, conform Ziarului Financiar. Fără măsuri hotărâte în domeniu fiscal, fără o creştere importantă a eficienţei politicilor bugetare şi fiscale, obiectivul 2012 pentru mecanismul intermediar şi 2014 pentru introducerea monedei euro, va fi greu de atins. Cu alte cuvinte, ar fi extrem de uşor de spus că, de mâine, euro e moneda noastră naţională, fiindcă de fapt am trecut deja la ea de ieri. Dar a recunoaşte realitatea e tot una cu a trece la o adoptare rapidă a monedei unice, iar nouă tocmai criteriile de la Maastricht nu ne convin.

Dacă ne-am încadra repede în condiţionalităţile de inflaţie impuse, ar trebui să ne asumăm falimentele şi şomajul pe care acum le substituim prin politici monetare şi bugetare care aruncă pierderea pe umerii tuturor celor lipsiţi de protecţie politică sau sindicală.

Disparitia Euro

Criza din zona euro pare sa fi atins un punct critic. Situatia Greciei a fost rezolvata temporar, dar Spania, Portugalia si Italia trec prin momente critice. Economistul care a prezis criza din 2008,Nouriel Roubini, este acum sigur ca zona euro se va destrama in curand. Daca prezicerile lui Roubini indica un final pentru uniunea monetara pana la finalul anului, analistul financiar Dragos Cabat este de parere ca situatia isi va gasi deznodamantul abia in 2013.

Motivul? "Anul 2012 este an electoral", Moneda euro nu functioneaza cum ar trebui pentru Grecia si Portugalia, aceste state urmand sa paraseasca zona euro intr-un final, este de parere Steen Jakobsen, economist sef la Saxo Bank. 

Jakobsen a mai spus ca unele state din zona euro ar prefera sa faca parte din cele 10 state aflate acum in afara zonei, decat din cele 27 de tari din UE. "Daca euro explodeaza, Europa va exploda. Este garantia pacii pe un continent care a trecut prin razboaie teribile", a afirmat presedintele francez, Nicolas Sarkozy.

La fel de pesimist s-a aratat si oficialul polonez care a declarat, luni seara, la Berlin ca zona euro "se afla pe marginea prapastiei". 

Fostul ministru olandez al Finantelor, Gerrit Zalm, a avertizat ca Europa ar intra intr-o recesiune mai severa decat cea din anii '30 daca zona euro s-ar destrama. 

"Vom avea o recesiune care va face anii '30 sa para nimic. Intreaga Europa se va faramita", a aratat ministrul, in cadrul unei emisiuni televizate,citate de Reuters.

Cel mai mare risc al crizei datoriilor europene este "balcanizarea", adica fragmentarea intereselor economice in functie de criterii superficiale, in principal nationale, dupa cum a declarat, vineri, cancelarul britanic George Osborne. 

Problema fundamentala pe care Europa o are in acest moment consta in lipsa banilor. Pur si simplu, nu exista suficienti bani care sa poata face fata la cererea de lichiditate. Fondul de salvare actual, respectiv cel de Stabilitate Financiara de-abia poate acoperi datoriile Greciei si nu are nicio sansa sa furnizeze sumele necesare salvarii Italiei sau Spaniei.

Cu alte cuvinte, singura solutie ar fi tiparirea de bani de catre Banca Centrala Europeana.

Presedintele institutiei, Mario Draghi, a spus foarte clar ca acest lucru nu se va intampla. Desi italian, Draghi este unul dintre tehnocrati si nu are nicio problema in a replica raspicat statului natal ca nu ii poate furniza banii de care are nevoie pentru a depasi criza.

De asemenea, Draghi a refuzat sa imprumute Fondul European de Stabilitate Financiara sau Fondul Monetar International. Companiile de insulina se pregatesc de moartea euro!

Novo Nordisk,cea mai mare producatoare de insulina de pe plan mondial, se afla in afara zonei euro, dar isi vinde produsele farmaceutice in interiorul acesteia. Prin urmare, nu era decat o problema de timp pana cand intrebarea critica urma sa fie pusa in salile de consiliul

Criza datoriilor de stat din Europa nu afecteaza pozitia strategica pe termen lung a monedei euro in sistemul monetar global si "nimeni nu doreste ca euro sa dispara", a declarat miercuri pentru Reuters un consilier al bancii centrale din China, anunta Mediafax.El a adaugat ca un echilibru intre dolar si euro este mai benefic pentru pietele financiare globale decat o situatie in care moneda americana ar avea pozitia dominanta.China a investit in euro circa 25% din rezervele valutare de 2.850 miliarde de dolari, cele mai mari din lume.

Euro ar putea disparea in 3 ani !!

Moneda unica europeana este in pericol de disparitie in urmatorii 3ani, daca actuala componenta a zonei euro se va pastra, potrivit unui sondaj in randul analistilor britanici realizat de publicatia the Sunday Telegraph, citat de Mediafax.  Din cei 25 de analisti participanti la cercetare, 12 au anticipat ca zona euro nu va supravietui in actuala forma, in timp ce opt considera contrariul, iar cinci sunt indecisi.In urma cu mai putin de un an, putini analisti din City of London (centrul financiar londonez) se asteptau la disparitia monedei unice, dar problemele financiare ale Greciei, Spaniei si Portugaliei si recunoasterea de catre cancelarul german, Angela Merkel, a faptului ca euro trece printr-o "criza existentiala" au modificat radical perceptia.

Doi dintre cei opt analisti care se asteapta ca moneda unica sa reziste au afirmat ca predictia se va indeplini numai daca cel putin un membru al zonei euro va intra in incapacitate de plata a datoriilor.

Andrew Lilico, economist sef la institutul de cercetari Policy Exchange, a declarat ca exista "sanse zero" ca zona euro sa supravietuiasca in actuala componenta. "Grecia va intra in mod sigur in incapacitate de plata a datoriilor si exista intrebarea daca va trece printr-un fel de revolutie sau lovitura de stat.

Apreciez ca exista o probabilitate de unu la patru ca un astfel de fapt sa se produca in urmatorii cinci ani", a adaugat Lilico.

Douglas McWilliams, analist la Centre for Economics and Business Research crede ca moneda europeana "ar putea sa nu mai supravietuiasca o saptamana", iar David Blanchflower, profesor la Dartmouth College si fost membru al Bank of England, a aratat ca "implicatiile politice ale dezintegrarii euro sunt greu de anticipat-germanii se opun sa plateasca datoriile altora si ar putea chiar sa se retraga".

Patru dintre analistii intervievati au declarat ca, in pofida asteptarilor ca Grecia sau alte economii cu probleme sa fie nevoite sa renunte la euro, cel mai probabil este ca Germania sa faca acest lucru. "Este posibil ca Germania sa plece.

Este posibil ca alte tari din Europa Centrala si de Est si Danemarca sa intre (in zona euro). Este posibil sa existe mai multe categorii de state membre ale UE si un mecanism de intrare si iesire din zona euro. Cred ca proiectul va rezista, dar nu in forma actuala", a aratat Peter Warburton, analist la firma de consultanta Economic Perspectives.

Tim Congdon, analist la International Monetary Research crede ca zona euro va pierde trei dintre membrii sai, respectiv Grecia, Portugalia si posibil Irlanda, iar uniunea monetara s-ar putea chiar dezintegra din cauza frictiunilor dintre Franta si Germania.

Temerile legate de viitorul euro au dus la crearea unui fond de 750 de miliarde de euro pentru prevenirea crizelor financiare in regiune. Infiintarea acestui fond a sporit initial increderea pe piete, dar euro a revenit pe scadere dupa ce politicienii nu au sustinut cu fermitate moneda. 

Marile grupuri bancare analizează deja toate scenariile posibile în cazul în care zona euro se va destrăma, iar moneda unică va dispărea. Ipotezele acestora variază de la izbucnirea de războaie civile până la reintrarea economiei mondiale în recesiune.

Chiar dacă şase dintre cele mai mari bănci centrale din lume au anunţat miercuri măsuri extraordinare pentru sprijinirea sistemului bancar european, viitorul euro rămâne sub semnul întrebării, transmit jurnaliştii "The Wall Street Journal". 

Costurile de împrumut ale ţărilor supraîndatorate din zona euro, precum Italia, rămân la cote-record, considerate nesustenabile de economişti. 

Câţiva dintre cei mai mari jucători de pe pieţele valutare discută deschis despre ceea ce s-ar întâmpla dacă una sau mai multe ţări ar fi forţate să iasă din zona euro. 

Cursul de schimb al monedei unice va cădea la paritate cu dolarul american (de la 1,34 dolari/euro), dacă

Grecia ar ieşi din uniunea monetară, au anunţat economiştii ING vineri. 

Dacă ar avea loc o adevărată destrămare a zonei euro, iar membrii acesteia ar reveni la monedele naţionale, euro s-ar deprecia la echivalentul a 85 de cenţi americani – sub nivelul minim istoric al cursului, atins în 2001 – a declarat Mark Cliffe, director al diviziei de cercetări pentru pieţe globale. 

Lira irlandeză şi cea italiană s-ar deprecia cu 25% în raport cu noua marcă germană, în timp ce peseta spaniolă s-ar deprecia cu 50%. Cea mai lovită ar fi, bineînţeles, drahma grecească, al cărei curs ar pierde 80% în raport cu marca. 

Impactul destrămării asupra economiei zonei euro va fi mai puternic decât cel al colapsului Lehman Brothers asupra economiei americane, spune economiştii ING. Aceştia au adăugat că SUA vor intra probabil într-o uşoară recesiune ca urmare a colapsului euro, care ar afecta economia mondială şi ar întări dolarul, ceea ce ar lovi exporturile americanilor.

Prognoza sumbă dată de cei de la ING este doar cea mai recentă dintr-un şir de scenarii de coşmar înaintate de bănci în ultimele luni. 

Luna trecută, analiştii Bank of America Merril Lynch au arătat că monedele Spaniei, Italiei, Portugaliei şi Franţei s-ar deprecia în raport cu dolarul american în cazul destrămării zonei euro, în timpce cele ale Germaniei, Olandei şi Irlandei s-ar putea întări. 

Dacă doar Germania ar părăsi euro, cursul de schimb euro/dolar ar putea cădea cu 2%, după un şoc iniţial cu o depreciere mai puternică. Dacă Italia, Spania sau Franţa ar părăsi zona euro, atunci moneda s-ar aprecia cu 2-3%, au spus aceştia. 

Credit Suisse AG şi-a anunţat luna trecută clienţii că „pieţele s-ar putea să fii intrat deja în ultimele zile ale euro aşa cum o ştim noi“, în timp ce analiştii de la Nomura Securities, cel mai mare grup financiar din Japonia, au emis rapoarte în care analizează consecinţele legale ale destrămării euro asupra deţinătorilor de obligaţiuni guvernamentale denominate în euro. 

Dacă Grecia sau Italia revin la monedele naţionale, jurisdicţia legală a acestor obligaţiuni – străine sau autohtone – ar putea determina dacă acestea rămân denominate în euro sau, în schimb, vor fi convertite în drahme sau lire – monede care ar putea suferi deprecieri masive (prin urmare, valoarea obligaţiunilor ar scădea dramatic). 

Nici agenţiile de evaluare financiară nu vor să rămână fără planuri de urgenţă. 

Moody's Investors Service a averitzat recent că şi-ar putea revizui toate ratingurile acordate statelor din zona euro în cazul în care liderii UE nu iau măsuri ferme pentru combaterea crizei datoriilor de stat. 

Mulţi analişti resping încă ideea unei destrămări complete a zonei euro, însă cu toţii sunt de acord că riscurile cresc. În plus, majoritatea acestora consideră că există probabilitărţi ridicate ca structura zonei euro să se modifice dramatic în următorii ani. 

Este greu însă de estimat nivelul la care se vor tranzacţiona noile monede naţionale europne, având în vedere că  încă nu este clar cum poate un stat să părăsească zona euro. Tratatele europene n-au prevăzut o astfel de situaţie aşa că, deocamdată, un stat trebuie să părăsească şi UE atunci când iese din uniunea monetară. 

În pieţe există deja un setiment de deznădejde: indiferent cât s-ar pregăti, companiile şi fondurile de investiţii nu pot face mare lucru pentru a se proteja. 

„Este ca şi cum ai încerca să transformi omleta în ouă ochi“, explică Phillip Vasan, directorul diviziei de prim-brokeraj a Credit Suisse. „Sunt atâţia de «dacă» în aceste analize şi nu există niciun mecanism clar care să ne ducă la un rezultat clar. Este mai multă analiză decât acţiune“, explică acesta pentru „The Wall Street Journal“. 

Însă analiştii consideră că aceste întreceri în scenarii sunt necesare, având în vedere cât de ridicate sunt riscurile. Mulţi observatori se tem de o destrămare dezorganizată a zonei euro, ceea ce ar putea duce la un crah mondial. 

În septembrie, analiştii UBS au mers un pas mai departe, arătând într-un raport de 21 de pagini că fragmentarea uniunii monetare europene ar putea duce chiar la declanşarea de războaie civile în statele europene. 

„Nicio uniune monetară nu s-a destrămat fără vreun fel de guvernanţă militară sau autoritaristă sau război civil“, transmite documentul.