Dezastrul de la Fukushima

Japonia (Țara Soarelui Răsare) este localizată în Asia de Est, în nordul Oceanului Pacific, fiind formată din 4 insule importante, ce reprezintă un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu, Hokkaido, Kyushu și Shikoku, plus numeroase insule mici.

Insulele nipone sunt formate la îmbinarea plăcilor tectonice: placa Pacificului și placa Filipinelor se scufundă sub placa Euroasiatică din vest. Japonia este situată deasupra zonei de scufundare, pe placa Euroasiatică. La îmbinarea plăcilor tectonice crusta pământului este instabilă, ceea ce explică numărul mare de vulcani din Japonia (50 activi și circa 200 inactivi) precum și numărul mare de cutremure (circa 1500 pe an). Cu toate acestea, se susține că aceste lucruri contribuie la frumusețea peisajului din Japonia. Izvoarele termale sunt larg răspândite, atât în zonele de munte, cât și în apropierea zonelor de țărm. Totuși, lava și cenușa rezultate în urma erupțiilor vulcanilor au avut, de-a lungul timpului, efecte dezastruoase asupra populațiilor care trăiesc în zona apropiată vulcanilor activi.

Datorită numărului mare al populației, Japonia folosește mai multe tipuri de energie atât neregenerabilă (cărbuni,petrol,gaz) cât și regenerabilă (energie nucleară, a valurilor, eoliană,solară,etc).

Etape: 11 martie: Cel mai puternic seism înregistrat în Japonia (cu magnitudinea 9) şi un

tsunami gigantic devastează coasta pacifică de nord-est, spulberând digurile şi distrugând oraşe şi sate. Un val de 14 metri înălţime întrerupe alimentarea electrică şi circuitele de răcire ale centralei Fukushima Daiichi (220 de kilometri nord de Tokyo), provocând o topire parţială a combustibilului în trei dintre cele şase reactoare.

12 martie: Explozie de hidrogen în reactorul 1, acoperişul clădirii se prăbuşeşte. Se instaurează o zonă de evacuare cu o rază de 20 de kilometri, care va deveni zonă interzisă.

14 martie: Explozie de hidrogen în reactorul 3, care spulberă acoperişul. În ziua următoare are loc un incendiu controlat rapid la nivelul reactorului 4. Operatorul centralei, Tepco, devarsă tone de apă de mare, apoi apă dulce pentru a opri fisiunea barelor de combustibil şi pentru a umple piscinele pentru combustibilul uzat.

Guvernul ridică temporar plafoanele de radioactivitate admisibile pentru persoane şi alimente.

12 aprilie: Agenţia pentru siguranţă nucleară japoneză (ASN) ridică la nivelul maxim, 7 (ca la Cernobîl), gravitatea accidentului de la Fukushima pe scara internaţională INES.

Cercetătorii de la Universitatea din New York au descoperit că tonul roşu conţine urme de materiale radioactive, provenind cel mai probabil de la centrala din Fukushima (Japonia), situată la 9.600 de km distanţă, scrie Daily Mail.

Este pentru prima dată când un substanţele periculoase rămân atât de mult timp în corpul unui peşte migrator, ele fiind de obicei metabolizate, spun specialiştii.

Aproximativ 12 tone de apă contaminată radioactiv s-au scurs de la centrala Fukushima, iar o cantitate însemnată a ajuns în mare. Nivelul de radiaţii din corpul peştilor este de zece ori mai mare decât cel măsurat în anii trecuţi, dar este încă sub limitele pericolului pentru om, astfel că tonul roşu poate fi consumat fără probleme, scrie Daily Mail.

Până acum, se descoperiseră peşti radioactivi numai în apele din apropierea Japoniei, acum fiind pentru prima dată când urme de substanţe periculoase sunt găsite în corpul unor peşti atât de mari şi aflaţi la o distanţă atât de mare de Ţara Soarelui Răsare.

Ca deobicei japonezii au gasit si o parte profitbila. Patronul Softbank, al treilea cel mai important operator de telecomunicaţii mobile japoneze, a anunţat că va comercializa în curând, în Japonia, un telefon mobil multifuncţional (smartphone) care integrează un dosimetru pentru măsurarea radioactivităţii ambientale.

Compania de electricitate japoneză Tokyo Electric Power (TEPCO) a publicat o evaluare a emisiilor radioactive de la centrala avariată Fukushima, estimând că ar fi fost echivalente cu o şesime din cele care au rezultat în urma accidentului de la Cernobîl.