determinarea gradului de atractivitate al statiunii voineasa

7/28/2019 Determinarea Gradului de Atractivitate Al Statiunii Voineasa

1/17

CUPRINS:

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A STATIUNII VOINEASA 3

CAPITOLUL II: POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII 8

CAPITOLUL III: BAZA TEHNICO-MATERIALA 13

CAPITOLUL IV: METODA TECDEV 14

1


2/17

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A STATIUNIIVOINEASA

Voineasa este o comun n judeul Vlcea, regiunea geografic Oltenia, Romnia.

Voineasa este o localitate montan din nordul judeului Vlcea, la aproximativ 80

km de municipiul Rmnicu Vlcea (reedina judeului), situat pe valea rului Lotru, n

sudul munilor cu acelai nume, la o altitudine de 600-800 metri.

Climatul localitii este tipic depresiunilor intramontane, cu veri rcoroase

(temperatura medie a lunii iulie este de 14C), ierni reci (temperatura medie a lunii

ianuarie este de -7C) i precipitaii anuale de aproximativ 800 mm.

Localitatea Voineasa este atestat documentar la 1 august 1496, fiind astfel cea

mai veche aezare de pe Valea Lotrului

Amplasata pe valea raului Lotru la poalele muntilor cu acelasi nume inconjurata

de paduri de brad, molid si fag, statiunea ofera in orice anotimp o atmosfera de liniste si

deconectare.

Situata la o altitudine de 650m, avand ierni blande lipsite de curenti si vanturi cuun aer puternic ozonat, este un loc tocmai potrivit pentru pescuit de pastravi in raurile

Lotrului.

Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si

alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete.

Baza de tratament este dotata cu aparatura moderna unde se poate trata nevroza

astenica, surmenajul fizic si intelectual, afectiuni ale aparatului locomotor, ale cailor

respiratorii si alte boli asociate.

Din Voineasa pornesc diverse trasee turistice, ctre lacul de acumulare Vidra,

lacul glaciar Ciunget i pdurea rezervaiei naturale Latoria, cataractele Lotrului, Obria

Lotrului.

2


3/17

mpreun cu Romsilva Vlcea se pot organiza vntori pe toate fondurile de

vntoare din judeul Vlcea. n funcie de sezon se pot organiza partide de vntoare

pentru cocoi de munte, uri sau mistrei. Se pot obine autorizri nominale pentru paraul

Lotru si afluenii barajul Vidra i Bradior.

Legenda Vaii Lotrului spune ca, "odata ca niciodata", pe aceste meleaguri au

trait membrii unei cete de lotri (haiduci / hoti de codru) care , cand vremurile au

devenit aspre din cauza poterilor, au hotarat sa se aseze fiecare la casa lui, pe

aceeasi vale, acolo unde ii va placea mai mult. Astfel , Voinea s-a stabilit la

Voineasa, Ciungu la Ciunget, Malai la Malaia, Pascu la Pascoaia , iar Breazu la

Brezoi. Si iata cum , dupa ani si ani , in jurul fostelor vetre ale lotrilor au inflorit sate

si comune ai caror oameni mai poarta in suflet povestea Vaii Lotrului.

Sufletele localnicilor inca tresar cand batranii povestesc legende sau

intamplari adevarate despre zmei si feti-frumosi , despre oameni si animale , despre

cum natura te protejeaza sau te pedepseste pentru raul produs sau pentru lipsa ta

de responsabilitate. Din punct de vedere istoric , prima atestare documentara a

localitatii Voineasa dateza din vremea lui Neagoe Basarab (1522) , cand a fost

stabilita granita dintre Tara Romaneasca si Transilvania.

Prima atestare documentar a localitii Voineasa (pe teritoriul cruia se aflstaiunea balneoclimateric) o ntlnim ntr-un hrisov de la 9, iunie, 1520, emis n

perioada domniei lui Neagoe Basarab, domnul rii Romneti i de Ioan Zapolia,

Voievodul Transilvaniei, care stabileau grania dintre cele dou formaiuni statale la

aceea vreme.

Dup 1774, la Voineasa se stabilesc mai muli pstori venii de peste munte, din

zona Sibiului, care datorit oprimrii maghiare, sunt nevoii s-i prseasc locurile

natale; cei venii de peste muni sunt numii ungureni spre deosebire de moneni caresunt oamenii locului. Pstorii au adus cu ei, obiceiurile i portul popular ciobnesc din

Mrginimea Sibiului, care se menine i astzi.

Att Voineasa ct si celelalte localiti de pe Valea Lotrului, erau organizate n

obti steti, acestea dndu-le dreptul de folosin a pdurilor, apelor si a pajitilor alpine.

3


4/17

Sub aceast organizare i duc existena pn la nceputul secolului al XIX-lea, cnd apar

exploatrile forestiere i miniere i tot odat noi ndeletniciri care aduc un nou suflu de

viata i de noi probleme. n anul 1908, Voineasa este declarat comun, lund natere i

Liga Cultural, condus de un carturar autodidact pe nume de Petre Droc, un fel de Badea

Cran autohton. Actuala cldire a Primriei Voineasa a fost inaugurat n anul 1936.

Dup primul razboi mondial, pe Valea Lotrului se construiete oseaua i calea

ferat forestier, care folosete la transportul lemnului exploatat din zon, la fabrica de

cherestea construit la 1874 la Brezoi.

Ani de-a rndul, localitile din Vale, preau nvluite n uitarea timpului i aa

ar fi rmas mult timp, cnd la nceputul anilor 60 apar constructorii celei mai mari

hidrocentrale de pe rurile interioare din Romnia, Hidrocentrala Lotru-Ciunget.

Voineasa devine centrul de coordonare al acestora, unde ia fiin, pe locul actual al

Staiunii Voineasa, Grupul de antiere Lotru. n aceast perioad se construiesc

staiunile Voineasa i Vidra, ct i construciile de locuit i turistice de la Petrimanu i

Ciunget.

Voineasa intr n circuitul turistic n luna octombrie, 1981 , cu o capacitate de

cazare de 100 locuri n 14 vile unifamiliare, ajungnd n anul 1988 la capacitatea finalde 1800 locuri n hoteluri de o stea i dou stele.

La comuna Voineasa sunt arondate satele: Valea Mceului, Voineia i

Voineasa, cu o populaie permanent, de 1888 locuitori ???.

Voineasa fiind o localitate turistic, n perioada vacanelor i a sezonului estival,

locuitorii acesteia se dubleaz cu aproape dou treimi din cei recenzai ca localnici,

acetia fiind turitii, locuitori vremelnici ai pensiunilor i bazelor i turistice.

Fcnd o incursiune n istorie, ntorcndu-ne cu un sfert de veac, Valea Lotrului,

mai ales cele dou comune, Voineasa i Mlaia, pe teritoriu crora s-a construit cel mai

mare complex hidroenergetic de pe rurile interioare, Hidrocentrala Lotru-Ciunget (510

4


5/17

MW), au cunoscut o aglomeraie de populaie foarte mare n perioada antierului (1965

1985).

n perioada de vrf a antierului construciei Hidrcentralei Lotru, populaia n

zon ajunsese la peste 22. 000 de oameni.

Cea mai spectaculoas cretere apare n domeniul populaiei ocupat n

nvamnt, cultur i ocrotirea sntii, unde saltul nregistrat n 1977 fa de 1966 este

de 555,6% la Voineasa i de 875,0% la Ciunget. Se tie c n acea perioad funcionau n

zon mai multe coli generale, un liceu, un spital cu mai multe secii (inclusiv chirurgie),

ceea ce a dus la o cerere masiv de nvtori, profesori, medici, cadre medii sanitare,

activiti culturali etc.

n arealul bazinului hidrografic al Vii Lotrului se poate ptrunde prin mai multepuncte de intrare dup cum urmeaz:

1. Intrarea dinspre Valea Oltului, din E 81 (DN 7), pe drumul naional DN 7A,

Brezoi Petroani, n punctul Gura Lotrului, oraul Brezoi;

2. Intrarea dinspre Petroani din E 79 (DN 66) pe DN 7A prin punctul

Curmtura Groapa Seac (1598 m.alt.), limit de jude ntre Vlcea i Hunedoara;

3. Intrarea dinspre Oltenia (Novaci) pe DN 67C, pe sub vf. Urdele (aua

Urdele - 2145 m. alt, cel mai nalt punct atins de un drum naional din Romnia),

limit de jude ntre Vlcea i Gorj.

4. Intrarea dinspre ugag - Sebe pe DN 67C, prin punctul, pasul Trtru

(1665 m. alt.), limita de jude ntre Vlcea, Alba i Sibiu i limita dintre masivele

muntoase, ureanu i Lotrului (tefleti).

5. Intrarea dinspre Valea Sadului pe DJ 105G (recomandat autoturismelor de

teren), peste creasta principala a Lotrului, prin pasul Bucegi (1610 m. alt.), limit de jude

ntre Vlcea i Sibiu.

5


6/17

6. Intrarea dinspre Polovragi pe un drum forestier prin Curmtura Olteului

(1620 m. alt.), limit ntre judeele Vlcea i Gorj i ntre masivele muntoase, Cpnii i

Parng.

Ca principal cale de acces, prezentm oseaua Brezoi Petroani (DN 7A)

ncepnd cu kilometrul zero (Gura Lotrului), adic, de la ramificaia acesteia din E 81

(DN 7) de pe Valea Oltului.

Drumul naional DN 7A se ramific din Drumul European E81 (DN7) pe

teritoriul oraului Brezoi la o distan de: Bucuresti - 209 km, Rmnicu Vlcea - 35 km,

Sibiu - 64 km.

DN 7A -Brezoi Voineasa (39 km) Vidra (24 km) Obria Lotrului (17 km) Curmtura Groapa Seac (9 km), msoar 89 km pe teritoriul judeului Vlcea i de aici

continu nc 20 km pe teritoriul judeului Hunedoara pn la ntlnirea cu DN 66 (E74)

din Valea Jiului, n localitatea Petroani.

ntregul traseu al drumului DN 7A msoar ntre Valea Oltului i Valea Jiului 109

km. oseaua este asfaltat n proporie de 98%. Pe sectorul Brezoi Voineasa Coada

Vidruei (punctul de ntlnire cu drumul de pe conturul lacului Vidra i ramificaia care

duce n Staiunea Climaterica Vidra - 2 km), cca. 63 km, drumul este modernizat dup

standarde europene i este deschis tot timpul anului. Pe sectorul Coada Vidrutei Obria

Lotrului ramificaia cu drumul DN 67C (17 km), drumul este din macadam cu inserie

de bitum, fr strat de uzur modern, dar pe care se circul cu orice model de autoturism

indiferent de marc. Din ramificaia cu DN 67C pn n Curmtura Groapa Seac - cca. 5

km, drumul este n curs de modernizare i se poate circula cu atenie. Din Curmtur

pn la Petroani, cca. 75% din traseu, drumul are banda carosabil sub standarde, este

asfaltat i iarna se circul cu restricie pe un sector restrns.

Cele mai de jos puncte din traseu: 335 m la kilometrul zero, n localitatea Brezoi;

530 m la Gura Latoriei - intersecia DC 175 cu DN 7A.

6


7/17

Cele mai nalte puncte din traseu: 1580 m n Curmtura Vidruei i 1598 n

Curmtura Groapa Seac - punct de unde drumul prsete teritoriul judeului Vlcea,

ptrunznd pe teritoriul judeului Hunedoara, de unde, n final, ajunge la Petroani.

Privind harta fizic a Romniei, putem observa c drumul ferstruiete Carpaii

Meridionali (Carpaii Sudici) pe axa est-vest, leag dou principale bazine hidrografice

ale rii, al Oltului cu cel al Jiului, urmrete dou cursuri de ap, cel al Lotrului i cel al

Jieului, traverseaz dou creste muntoase: Munii Latoriei prin Curmtura Vidruei

(1580 m., cumpn de ape ntre prul Vidruei i Valea Mnilesei) i intersecia dintre

Munii Parng i Munii Sebeului n Curmtura Groapa Seac (1598 m., cumpn de ape

ntre Valea Lotrului i Valea Jieului).

Pn a se construi sectorul de drum de pe Mnileasa, Voineasa Vidra (25 km),

se circula pe firul Vii Lotrului, pe actualul drum forestier (28 km), traversnd

Cataractele Lotrului. Astzi acest segment de drum este folosit pentru transportul

lemnului i pentru amatorii de turism.

7


8/17

CAPITOLUL II: POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII

Resurse turistice naturale i antropice

VEGETAIA

Diversitatea formelor de relief i condiile pedoclimatice existente pe teritoriul

bazinului hidrografic al Vii Lotrului au favorizat dezvoltarea unei vegetaii bogate,

dispus pe etaje corespunzatoare altitudinii reliefului, ncadrndu-se, n acest domeniu, n

grupa Parng-Lotru. Etajarea bioclimatic este foarte bine oglindit de succesiunea

vegetaiei, n partea sa inferior, pdurea este alctuit din foioase (zona Brezoi-Voineasa), urcnd succesiv, pe trepte de vegetaie (600 700 m), la pdurile de amestec

unde se ntlnete bradul i molidul printre arborii de fag i mesteacn, iar mai sus, dintr-

un etaj distinct de pdure de molid care sfrete la 1800 1850 m alt.

Vegetaia subalpin ncepe s apar, pe versanii nordici, pe la circa 1600 m, iar

pe cei sudici de la la 1800 m pn la 2000 m altitudine i este format din: jneapn, anin

de munte, ienupr pitic, afin, merior, precum i ierburi cum sunt iarba vntului, pruca,

firua, etc.

Vegetaia alpin se ntlnete ntre 2000 2200 m altitudine. Aici predomin

plantele ierboase perene i tufriurile pitice (smirdarul sau bujorul de munte, slcile

pitice i ali arbuti).

De pajiti se leag o intens activitate pastoral, marcat de abudena stnelor i a

adposturilor ciobneti, de numeroase crri de animale ce degradeaz solul i punea.

8


9/17

FAUNA

Acesta este divers i foarte valoroas, cu ntreptrundere a specilor pe criterii

ecologice, cu endemisme i specii rare. Marea majoritate a acestora au ca habitat natural

mediul forestier, zonele de stncrie, poienile cu puni i fnee. Fauna pdurilor de

foioase prezint specii ce aparin att pdurilor montane ct i silvostepei i chiar stepei.

Cea mai larg raspndire o au vulpile, viezurii, iepurii, mistreii, cpriorii, veveriele, etc.

Fauna pdurilor de fag i rinoase este mult mai variat, iar unele specii

prezint interes cinegetic. Se ntlnesc mamifere ca: ursul, cerbul, rsul, jderul de

scorbur, jderul de piatr, mistreul, cprioara, veveria, prul, iepurele, oarecele

gulerat; psri cum sunt: cocoul de munte, potrnichea, ierunca; reptile ca: vipera

comun, oprla de munte, broasca brun. Dintre toate acestea, cel mai des populate sunt

zonele pdurilor de molid. Efectivele sunt n general normale, dar sub gradul de

suportabilitate natural, excepie fcnd unele specii de mamifere rpitoare (lupul, rsul,

vulpea) care au efective mai reduse n comparaie cu celelalte.

Fauna pajitilor alpine este format din psari ca: brumria, mierla gulerat,

acvila de munte, i roztoare ca oarecele alb. Pajitile alpine sunt domeniul caprelor

negre.

Fauna acvatic este reprezentat de mai multe specii de peti. In apele reci i

limpezi de munte triete pstrvul. Tot aici se mai ntlnesc grindelul, boiteanu

(craietele), lipanul, moioaga i alii.

In lacurile de acumulare traiesc, pe lng salmonide) diferite specii de peti ca:

mreana, cleanul, albetul, etc.

Rezervatia Sterpu Dealul Negru

Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce

separa valea Pr. Voinesita de valea Pr. Pascoaia ,la sud de Vf. Sterpu si la alt. intre 1750

2000 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.

9


10/17

( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun,iar in zonele stancoase,

capra neagra.Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr.

Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita,iar de aici pe poteca marcata catre Vf.

Sterpu .

Padurea Latorita

Rezervatie naturala mixta situata in Nord- Vestul Mtilor Capatanii, pe versantul

nordic al Culmii Tarnovului,in partea dreapta a defileului Pr. Latorita, cu alt. intre 800-

1350 m.- Conserva genofond forestier valoros ,habitat de padure alpina cu Larix decidua

(larice,cu exemplare seculare), alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt, bujorul de

munte, angelica, ghintura) .

Rezervaia Natural geologic Ocnele Mari

Are o suprafa de 15 ha. Rezervaie natural situat pe teritoriul oraului Ocnele

Mari, n bazinul prului Srat, afluent de pe dreapta al rului Olt. Are drept scop

conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovani.

Rezervaia paleontologic Goleti

Are o suprafa de 10,0 ha. Este situat n comuna Goleti, sat Poienia n bazinul

prului Smnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate i,

impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacn, tei, pin, molid) ce pot

contribui la reconstituirea florei neozoicului.

Rezervaia Natural Piramidele de pmnt de la Sltioara

Cu o suprafa de 10,5 ha. Este situat n comuna Sltioara, fiind prezente ovarietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietriuri slab cimentate create

prin aciunea a numeroase organisme toreniale.

10


11/17

Rezervatia naturala Caldarea Calcescu

Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang, catre extremitatea estica, la

obarsiile Pr. Lotru. si alt. cuprinse intre 1850 la 2295 m. Conserva habitate de tufarisuri

cu Pinus mugo si Rhododendron sp.si de pajisti alpine, bogate in specii de Nardus.

Valoare peisajistica deosebita a reliefului, care include in circurile glaciare, lacurile

glaciare Calcescu ( 3,2 ha si 9,3 m.), Pencu,Vidal si Pasari. Elemente deosebite ale florei

salbatice include, pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si

floarea de colt, ghintura etc iar din fauna ursul brun, capra neagra, cocosul de munte.

Rezervatia naturala Cristesti

Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud estul culmiiprincipale dominata de Vf. Cristesti ,la alt . intre 1900 2053 m. Conserva habitat

natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.(jneapan si bujor de munte) in

care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra.

Rezervatia Miru-Bora

Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei, in N-Estul Vf.

Bora,la alt. de 1800 2030 m. Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitatede Pinus mugo (jneapan),din judetul Valcea,unde isi gasesc adapost ursul brun , cocosul

de munte.

Rezervatia Sterpu Dealul Negru

Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce

separa valea Pr. Voinesita de valea Pr. Pascoaia ,la sud de Vf. Sterpu si la alt. intre 1750

2000 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun,iar in zonele stancoase,

capra neagra.

11


12/17

Jnepenisul Stricatul

Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului, in zona

Vf. Balindru si Stricatul,delimitata de vaile Pr. Balindru, Hoteagu si Pr. Furnica Mare si

la alt. de la 1750m la 1950m. Conserva din flora ,habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din

fauna strict protejata si rara ursul brun, capra neagra.

Lacul Vidra

Lac de acumulare. Lac antropic fondat n 1972, volum 340 mil. m3, suprafa 940

ha, lungime 9 km. Lacul este nconjurat de pduri de molid. Ichtiofaun.

Din zona Voineasa exista urmatoarele trasee turistice marcate:

VOINEASA - DN 7 - PARAUL CARARII - SAUA CHICA LUPULUI - CIUNGET.

-marcaj: triunghi albastru-traseu usor accesibil tot timpul anului-durata de parcurs:1-2 ore

VOINEASA - VARFUL DALMELE-POIANA ARSA-CASA DE VANATOARE

DOBRUNU (varianta A) - marcaj: cruce rosie-traseu accesibil tot timpul anului pentru

turistii de munte experimentati in drumetii montane-durata de parcurs: 3-4 ore

VOINEASA-CAPRA FOII-PARAUL PIETREI-POIANA ARSA-CASA DE

VANATOARE DOBRUNU-( varianta B) - marcaj: banda galbena,cruce rosie-traseu usor

vara si accesibil iarna.poate fi parcurs si cu auto17 km - durata de parcurs: 3-4 ore

12


13/17

CAPITOLUL III: BAZA TEHNICO-MATERIALA

Staiunea dispune de o baz de cazare format din hoteluri de dou stele, vile si

pensiuni de doua-trei stele.

Hotelul Lotru cazare in camere dule si single pentru 331 persoane. Camerele sunt

dotate cu baie proprie, TV-cablu si frigider. Restaurant, bar de zi, cofetarie, braserie, sala

de spectacole, discoteca, teren de sport, baza de tratament proprie.

4 vile de 3 stele in care sunt 102 locuri de cazare.

15 vile de 2 stele in care sunt 202 locuri de cazare.

Partia de sky care este situata la 1,5 km de Hotelul Lotru.

13


14/17


15/17

- cantitativ 7,0 20,0- diversitate 1,5 2 3,0- capacitate 2,0 4 8,0- amplasare 2,0 3 6,0- estetic 1,5 2 3,0

- calitativ 3,0 5 15,0- de alimentaie 4,0 12,5

- cantitativ 3,0 9,5- diversitate 1,0 3 3,0- capacitate 1,0 4 4,0- amplasare 0,5 3 1,5- specific 0,5 2 1,0

- calitativ 1,0 3 3,0- de transport 3,0 11,0

- pe cablu 2,0 4 8,0

- pe roi 1,0 3 3,0- de agrement 8,0 30,0- de zi 5,0 21,0

- sportiv 3,0 5 15,0- de divertisment 2,0 3 6,0

- de noapte 3,0 3 9,0III. Infrastructura 15,0 68,0

- de acces 7,0 30,0- feroviar 3,0 4 12,0- rutier 3,0 5 15,0- aerian 1,0 3 3,0

- naval (maritim) 0 0 0- de alimentare 8,0 38,0

- ap 3,0 5 15,0- energie electric 3,0 5 15,0- combustibil 2,0 4 8,0

IV. Suprastructura 10,0 36,0

- general 4,0 12,0- de organizare 2,0 3 6,0- de paz 2,0 3 6,0

- turistic 6,0 24,0

- de organizare 3,0 4 12,0- de paz 3,0 4 12,0

V. Mediul economic 5,0 14,0

- sectorul primar 1,0 2 2,0- sectorul secundar 1,0 1 1,0- sectorul teriar 3,0 11,0

- de consum 2,0 4 8,0

15


16/17


17/17

Oportuniti

Interese comune n domeniul industrieitextile, construciilor, a exploatrii lemnu-lui i a turismului

Existena unui potenial imens pentrulocuri de cazare turistic n zona datoratnumrului mare de case de locuit dedimensiuni impuntoare

Extinderea UE i fondurile sale

Ameninri

Diferenele de organizare administrativ ilegislaie

Percepie nefavorabil a investitorilor

referitoare la potenialul socio-economic alregiunii i la oportunitile de investiii n zonTrafic ilicit i reele mafiote

17

determinarea gradului de atractivitate al statiunii voineasa

Documents