Anul al XCTVI-lea Nr. 35 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 7 Mai 1983

ului*

Soţiexattiittip,‘ ia I1 Poci

I avuti ori i,|

IJACţI« 51 IDMmiSTBÂTIiJOV, STRADA LUNGA Nr. (Cinematograful „ Astra“)

ÎELETON 228 Abonam ant annal B60 lel Pentiti »trainStato 800 lel

aunţail, reclame, dupà tarii

5. Fondată la 1838 de ieorge lariţiu

Apare rle trei ori m sAntâmârtilDăruiţi la „Cheta pentru copii“, căci veţi da ace­

lora şi-i veţi întări, dela cari veţi aştepta mâine ajutor!

ii. In ! «brii Un om agiu.mna | - com itri

nn..‘ àntíu;i|izi pJ lid nil

consi

â Clifl- carii de gJ nàmàril i de I >i, sdiJ iloritiül

ere cii I inüij lia pi

se d

Reuniunile femeilor române din Braşov împreună cu întreaga societate românească sărbătoresc astăzi pe d-na presidentă a U. v- R* Maria B. Baiulescu, una din cele mai ilustre personali­tăţi ale vie|ii noastre publice, care împlineşte 25 ani de activitate rodnică în fruntea vechei noastre Reuniuni a Femeilor române.

Coborâtoare dinlr’o distinsă familie braşoveană, urmând tra­diţii neuitatului ei părinte, fericitul protopop B. Baiulescu, şi-a închinat din tinereţe puterile ei operelor de binefacere şi educaţie, cari deschid un teren atât de vast activităţii femeii române, rea­lizând şi presidând acţiuni şi înfăptuiri neperitoare.

N-a existat în Braşov acţiune pe terenul vieţii publice, fie debine- facere, fie educativă,fie culturală şi naţională, la care d-na Maria"B. BaiUescu să nu participe cu tot sufletul ei, cu toate luminile ei! GrAţie acestei activităţi perseverente, chiar şi în cele mai grele clip de încercare înainte de război ca şi după întregirea Nea­mului, d-na Baiulescu a fost înălţată rând pe rând la cele mai înalte demnităţi pe cari le poate ajunge o femeie, fiind procla­mat i preşedintă a Uniunei Femeilor române din întreaga Jară.

Despre noua lege a conversiunii

Pentru meritele ei deosebite a şi fost dis'insă de defunctul eplr I Rele Ferdinand cu una din cele mai înalte decoraţii iar M. Sa Pertli Regina Maria a onorat-o şi o onorează cu înalta ei considerajiune.

1 Sărbătorita poate privi azi cu satisfacţie la îndelunga i acli- nameq ^ a'e naţională, care culminează în îndrumarea activităţii femeilor

rorlâne, în înfiinţarea şi organizarea Şcoalei profesionale de fete din Braşov şi în multiplele opere de binefacere presidând azi fi-

Prc lialf Braşov a „Crucii roşii“ a României.I A eastă activitate fecundă se complectează'în mod fericit prin-

faptul h’o frumoasă şi mult apreciată activitate pe terenul poeziei şi li- j Qgj teraturei române, care i-a asigurat un loc de frunte în Societatea

scriitorilor români.j încercată greu în timpul din urmă de loviturile sorţii, cari

i-ai răpit prea timpuriu unica fiică, d-na Baiulescu a găsit desigur o «rare mângâiere tocmai în roadele activităţii ei închinată bine-

_ Iul de aproapelui şi a societăţii recunoscătoare româneşti.La sărbătorirea de azi, care trece departe de graniţele în-

. . guste ale oraşului şi judeţului nostru, găsind desigur un ecou ră­sun Mor în întreaga Jară, ziarul nostru se asociază din toată inima exj rimând veneratei Matroane a neamului, neobositei Preşedinte

• a Reuniunei şi Uniunei Femeilor române, apreciatei literate şi ^ J ^ ^ B in s e i noastre colaboratoare — omagii, recunoştinţă şi urări

hotidiplinafi

bine.

Pentru ce a fost nevoie de o nouă lege a conversiunii? A- veam doar o lege a asanării din 19 Aprilie 1932. Nu era aceea destul de bună ? Legea nouă prin ce se deosebeşte de cea veche, votată sub guvernul d-lui N. Iorga?

Este adevărat că aveam o lege a asanării votată la 19 Aprilie 1932, dar imediat după votarea ei s-a văzut că nu poate fi apli­cată. Cei cari cunosc legea ve­che, îşi aduc aminte că ea re­ducea datoriile fără să mai în­trebe pe creditori dacă ei vreau, sau nu vreau să se învoiască la reducere. Şi creditorii nu au voii. Lucrul se înţelege uşor, dacă ne gândim că nimeni nu abzice la ceeace poate primi, ci caută pe toate căile să-şi scoată dreptul. Aşa şi creditorii noştri, şi e bine să se ştie că în fruntea lor eu fost băncile liberale, cari îşi vedeau micşo­rate drepturile fără să le întrebe

I nimeni. Pentru aceea au atacat legea în fa{a înaltei Curţi de Casaţie, pentrucă ar fi contra

j Constituţiei.E adevărat că în articolul 17

Constituţia spune că Stalul ga­rantează proprietatea privată şi că nimeni nu va putea fi expro- piat decât aşa cum prevede con- stituţia. Dacă reduci datoria cuiva dela ldO lei la 50, însemnează că ai expropiet pe creditor pen­tru 50 lei ? Curtea de Casaţie a hotărât că da, aceasta este curată expropiere şi deci legea asanării este neconstitufională şi nu se poate aplica.

Hotărârea aceasta a Casaţiei

a Iui se crerea

i urffli^B)ineul oferit Mercuri de mem- nul guvernului în cinstea d lui

rolustru de externe N. Tilulescu, arabii« trace cadrele unei sărbătoriri u calei ofi .iale.cale ci B :>rin glasul d lui prim-minisiru

§ ■ Vaida a vorbit cu acest pri- | j f l inima unei ţări recunoscă-

hfre a muncei şi meritelor, din d l ministru Titulescu şi-a

■ ■pielii opera sa diplomatica, ■oronată cu succesul incheerii

^Bctuiui pentru organizarea Mi- ce Antante.

V ^B^eclaratiile d-lui prim-minis- | | B prin care îl asigură pe d-1

0 l3^ '^H u*escu că în toate acţiunile el a*e streinătate îl va urma

3Ufi opinia publică a ţării,R pentru d-1 ministru de es-

îst ; ! ^ B ne un imbold puternic în con- avas J^Buarea luptei la care s a an-

cu V i a t pentru apărarea drepturi- l0: neamului seu.

rjvTsiI Ti \ remarcat de altfel d 1 rata „i^^julescu acest lucru, când răs-

li

'7 ia VI t j T V'U lucru, canadAJ Sì !~and d'lui Prim-minisiruj.-isJ j , u-iui prim-minisiru —d5 1 Î m - Ce a ară,ât Sreu*âţiie şiJ . w u u i i i l l l l Vj I V t i I U t i 1 y *

. ace.rde de care se loveşteu Momatuiu»,— a ajuns la'*< Iaci j t as,B,area că „izbânda defini- 5*e rfi| 1 0 Por fine aceluia care ştiei.n « n eZfe/e ma‘ mu!l“- 1 le Cl eclaratiile şi promisiunile fă-

de d i prim-minisiru, cu pri­

lejul acestei sărbătoriri, vor ali­menta tocmai acest isvor de re­zistentă.

Şi „voi rezista — a răspuns d-1 ministru Titulescu — până la ultima clipă împotriva tutu­ror, când va f i oorba de ho- tarele tării. Am privilegiul să reprezint în aceste momente un guvern compus în mare parte din ardeleni şi basarabeni, gu­vern care a şl iui să mă ajute în delicata mea misiune.“

Iar alăturea de acest guvern stă tara întreagă, a cărei tara* nime, prin o telegramă a Ca­merelor de agricultură din Ar­deal, a trimis d-lui Titulescu ur­mătoarele cuvinte de mulţumire şi îmbărbătare.

„Plugărimea românească din Ardeal, care doreşte să-şi mun­cească în pace moşia strămo­şească şi în Jră/ietate cu mi­norităţile de care o leagă soarta comună, mulţumind bunului Dum­nezeu pentru providenţialul ta- lent ce vi l-a hărăzit, vă roaga să primifi din partea ei în nu­mele copiilor ce-i creşte acestei tari, prinosul celei mai adanci simţite recunoştinţe pentru lu­minatul patriotism, bărbăteasca stăruinţă şi generosul devota­ment depuse întru apărarea in-

iereselor superioare ale Păcei şi Civilizaţiei.“

Iată abundenta şi tăria cu care se alimentează isvorul de rezistentă al tării şi al irimisului ei la Geneva 1

L « g t p r o m u l g a t e . „Mo­nitorul Oficial“ de eri promulgă următoarele legi:

Legea pentru înfiinţarea ca­drului disponibil a funcţionarilor publici.

Legea pentru ratificarea acor­dului de colaborare tehnică con­sultativă cu Societatea Naţiu­nilor. ,

D e im ln tire a a l ia n ţe i g r e c o —tu rc o - b u lg a re .Ziarele din Atena publică urmă­torul comunicat dat de Direc­ţiunea Presei din Ministerul Afa­cerilor Străine :

Ştirea transmisă din Geneva presei străine despre o pretinsă alianţă sub egida Italiei, între Grecia, Turcia şi Bulgaria, în­dreptată împotriva Micei înţele­geri, este absolut inexactă şi fantezistă. , „

Guvernul elen avand ,ca baza a politicei sale externe strânge­rea relatiunilor cu vecinii săi în vederea consolidărei păcii, nu s-a gândit niciodată să adere la vre-o alianţă îndreptată îm­potriva vre-unui stat terţ sau im- notriva vre-unui grup de puteri.

a încurcat rău de tot lucrurile. In urma ei procesele începute se amânau mereu şi nimeni nu ştia cum să le mai deie de cep.

Dar această lege mai avea două scăderi mari:

Mai întâi ea a hotărât că toţi oamenii, cari vreau să între în conversiune, să meargă la Ju­decătorii şi ia Tribunale, unde să-şi caute drepturile. Nimeni nu se putea înţelege afară de judecătorie, ori judecătoriile în­semnează cheltuială şi pierdere de vreme.

A doua mare scădere a ace­stei legi era că ea avea în ve­dere numai datoriile sătenilor. Desigur datoriile sătenilor erau cele dintâi cari trebuiau asanate, dar cu dreptate este ca şi oră­şenii cari au cheltuit pentru clă­direa şi repararea caselor să se bucure de o conversiune şi să nu fie lăsaţi ia bunăvoinţa băncilor de a fi scoşi oricând din casele lor.

In urma acestora s-a văzut că trebuie făcută o nouă lege, care să nu fie contra Constituţiei şi deci să se poată aplica, — să nu trimită pe oameni la jude­cătorii, decât atunci când nu se poate altfel şi care să ocro­tească şi pe orăşenii cu veni­turi mici, cari au făcut datorii pentiu ca să şi clădească lo­cuinţe.

Condiţiunile acestea le înde­plineşte legea nouă, din 16 Apri­lie 1933.

c) cultivatorii de pământ, cari au o avere de cel mult 20 ju- găre, cu un venit mic, sau daca

Micii agricultori.In înţelesul legii nouă sunt

mici agricultori:a) lucrătorii de pământ cari

nu au mai mult de 20 jugăre, preoţii, învăjătorii, micii mese­riaşi, sătenii cari sunt proprie­tari de mori mici ţărăneşti, func­ţionarii comunali şi pensionarii, proprietarii de păduri, poieni şi goluri de munte, cari nu au mai mult de 50 jugăre,

b) ofiţerii invalizi, cari în afară de lotul pe căre i au dela stat, nu au mai mult de 20 jugăre pământ,

mai au avere, aceasta ejSmică;— şi încă vre-o câţiva mai,* puţin importanţi.

Acestor mici agricultori legea Ie dă o păsuire de 5 ani, în care timp vor plăii 1 la sulă după sumele împrumutate. După cinci ani vor putea căpăta o nouă păsuire de 5 ani, plătind tot aceeaş dobândă.

Legea deci nu reduce de plin drept datoria, dar dă o păsuire lungă datornicilor, până când vor putea plăti.

Am arătat mai sus că legea nu a mai putut reduce datoria, fiindcă Constituţia nu lasă să se facă această reducere, dar a dat un termen lung de plată, în tim­pul căruia nu se poate face nici un fel de execuţie contra dator­nicilor, iar execuţiile făcute până acum se anulează. Dacă credi­torii nu vreau să aştepte 5 ani sau poate chiar 10, ei pot ierta imediat jumătate din datoria a- cestor mici agricultori şi atunci aceştia vor trebui să plătească, începând dela 1 Decemvrie a- nul curent şi continuând la 1 Iu­nie şi 1 Decemvrie al fiecărui an, dar aşa ca ratele anuale să nu fie mai mari de o treime din venitul anual. Să dăm un exem­plu :

Un exemplu.Să zicem că ţăranul Nicolte

din cutare sat, care are 10 ju­găre de pământ, are la bancă o datorie de 250 0 lei.

In urma legii noui el va plăti timp de cinci ani 1 leu la sută, sau 250 lei dobândă anuală după suma întreagă.

Dacă creditorul lui Nicolae vrea să capete mai de vreme o parte din bani, îi va ierta jumă­tate din datorie, deci va rămâne de plătit 12 500 lei. Dacă veni­tul lui Nicolae al nostru este de 300 Iei la jugăr, adică 3000 lei de tot, el va plăti asupra capita­lului cel mult o treime din a- cest venit, deci cel mult câte 1000 lei anual (500 lei în 1 Iu­nie şi 500 lei în Decemvrie).

O . F . P .

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*

Poeta Maria BaiulescuSocot că s’ar putea scrie o

carte de 200 de pagini, căci dacă am avut poete, în accepţia adevărată, înaltă, a cuvântului, proectat în oglinda eternităţii, atunci venerabila sărbătorită de azi ar trebui clasaiă în prima falangă a slujitoarelor Euterpei. Dacă mă încumet totuşi să dau cetitorilor abia câteva spicuiri, o palidă creionare a poetei Maria Baiulescu, este că o fac dela această tribună de vechi şi prejioase efluvii naţionale şi culturale, care a ştiut să con­denseze în spaţiu, comori risi­pite timp de un veac, cu orară eflorescentă şi uitare de sine.

Maria Baiulescu este poeiă în primul rând, pentru-că po-

sede ceea-ce constitue carae* terislica principală a adevăra­tului poet: un suflet cu rezo­nante bogate şi sonore, la atin­gerea frumosului şi a sentimen­telor de înaltă valoare etica. A- ceastă minunată harpă a poetei vibrează uşor şi cald, în acor­duri de-o nespusă gingăşie, la şopotul abia perceptibil al unor inspiraţii de cea mai nobilă pro­venienţă. Volumul „Extaz“ e plin de elocvenţe. începând cu „Poezia", închinatăReginei-poete Carmen Sylva, până la ultima poezioară, toiul este înmuiat într’o atmosferă de caldă gin­găşie şi de castitate. Putem cita la întâmplare:

Pagina 2G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I

Preschimbarea poliţelorreescontate la Banca Naţională

Bucureşti, 5 Mai — Banca Na­ţională a trimis filialelor sale o circulară, prin care le dă ins­trucţiuni cum trebue să proce­deze la preschimbarea poliţelor, cari cad în prevederea legii con­versiune!. Se ştie, că legea o- bligă pe debitorii agricoli cu o proprietate de sub 10 hectare, să plătească o dobândă de unu la sută, iar cei cu peste 10 hec­tare, o dobândă de 3 la sută. Băncile, cari au prezentat aceste poliţe la reescont, trebue să plă­tească Băncii Naţionale dobânda scontului care e acum de 6 la sută. Diferenţa dintre cele două dobânzi, va fi acoperită conform

instrucţiunilor trimise filialelor în modul următor:

Băncile vor semna un formu­lar redactat de Banca Naţională, prin care ele se obligă că „la cerere vor achita diferenţa . Până „la cerere“ băncile vor fi debitate cu aceste diferenţe.

De altfel, Asociaţia Băncilor a pregătit instrucţiunile necesare nouei legi. Aceste instrucţiuni, cari sunt acuma la tipar, vor fi trimise băncilor în foarte scurt timp. Toate băncile vor proceda în mod unitar, în toate chestiu­nile cari privesc legea conver­siunii.

Serata de dans a şcoalei Gerda Salzer

Mai acum câţiva ani oraşul nostru a avut prilejul să admire unele prestaţiuni jfoarte intere­sante de dans ale şcoalei ce­lebrelor dansatoare din Laxen- burg. Acest fel de dans ritmic, imitând meiodiille şi expresiile muzicale ele unor compoziţii din cele mai grele, a prins teren şi în Braşov, aşa încât zilele tre­cute am avut plăcuta ocazie să admirăm o serie de reprezen­taţii de acest gen nou, igienic şi estetic al dansului. D-ra Gerda Salzer profesoară a acestei şcoli, a dat câteva reprezentaţii cu elevele ei, în Aula liceului Hon- Jerus, cari toate au stârnit ad­miraţia unanimă a publicului ce umpluse sala.

In program erau : Ecossaise de Beethoven, Umorescă de Re- ger, o pantomimă de Mozart, Rondo de Haydn, Preludiu de Bach, Grotescă de Debussy etc,

Ne putem închipui, câtă gra­ţie, câtă artă, flexibilitate şi pre­cizie in mişcări, dar şi cât su­flet trebue plasat în aceste dan­suri ritmice de-o rară frumuseţe, concepute cu talent, cari imi- tează în mod vioi şi creativ, în- tr’o minunată armonie, toată co­moara de expresiuni muzicale ale compoziţiilor celebrilor au­tori, începând cu nota cea mai serioasă până la nuanţa iresis- tibilului comic şi grotesc. In afară de prestaţiunile bune ale finelor fete, vre-o 12 la număr, relevăm cu deosebire talentul, graţia şi precizia execuţiilor d rei Gerda Salzer, care a dat o ecla­tantă dovadă a energie?, sâr- guinţei şi capacităţii sale. Cos­tumele adecvate dansurilor şi motivelor compoziţiei au con­tribuit şi ele, pe lângă bunul acompaniament la pian, la reu­

şita acestor mantfestajii artis­tice, pe cari le aprobăm cu toată convingerea, mai ales când ne gândim, că timpurile moderne de azi ne-au adus atâta pleavă de reprezentaţit îmbâcsite cu glume de cel mai prost gust. Menţionăm şi meritul d-lui On- ghert în aranjarea acestor se­rate frumoase, interesante şi a- muzante. I. Al. B. L.

închiderea congre-

Buletinele de idenfi- iaie

Sala Teatrului „ASŢR^"Biroul central al populaţiei-Brasov

n e trimite spre publicare următorul buletin important:

Se aduce la cunoştinţa tutu­rora, bărbaţi şi femei, civili şi militari, că singurul termin ce se mai poate da pentru elibe­rarea carnetelor cu fotografie dela Biuroul Centr. de Populaţie Braşov, instalat în localul de a Sfat, este până la 20 Mai1933.

După expirarea acestui termin nu se va mai da absolut nici o prelungire, pentru nici un motiv, şi toţi aceia cari la controlul ce se va face din casă în casă, vor fi găsiţi fără carnetele Biu- roulul de Populaţie, eliberate dela 1 Noembrie 1932 până la 20 Mai 1933, vor fi amendaţi cu amenda prevăzută de art. 77 din lege, dela 500 la 1090 lei.

Deci, notati bine, alt termin nu se va mai da, sub nici un motiv.

Cpt. A. Preotescu.

Din publicPrimim următoarele :

Stimate Domnule Director,

M a r ţ i 9 Maiu 1933 ora 9 s e a r a ]

loie Coaseri Corel si(Con!

CORUL „A S T R A -BRAŞOV (Reunm Dima*) Şi O rch estra Sim fonică a,Gh.mnzica „

?UlUDirijat de d-1 C onstantin D obescu.P R O G R A M :

h ;

i!nîncerca ale spina celor mentaliivedere <s’a pr°d fiilor

1. Pustiul (Die Wiiste) . . . Félicien David şi p0 acunjf cèfonic în 3 părţi . . . (Cor şi Orchestră). "’ pacificar

2. Tannhauser . . . R. Wagner. Ouvertura şi corul PeW a crea{li 3 Bucăţi corale din următorii autori: Mohring, Vidu zaniâ ne

diceanu, T eodorescu, S toen escu e tc . unei cerC or şi orchestră 120 executanţi. H 101Bilete la Cartea R om ânească ş i Astra modern

_____ _______ _________________ ________ acesieiVallery *Buletinul Politiei.

sului Micei înţelegeri j studenţeşti

Cu onoare vă rog să binevoiţi a da I publicităţei rândurile, din scrisoarea anexată, adresate domnilor advocat |

Mercuri s-a încheiat Congre­sul studenţesc al Micei înţele­geri, care s’a ţinut anul acesta la Belgrad.

In şedinţa de încheiere s-a dat citire rezolujtunilor celor 5 comisiuni.

Rezoluţiunile pentru colabo­rarea intelectuală şi pentru ac­ţiunea aniirevizîonistă au stârnit un interes foarte viu. Cu privire la campania antirevizionistă rezoluţia adoptată de congres declară :

„Tineretul universitar din ta­rile Micei Înţelegeri este soli­dar ia a apăra cu toată ener­gia stătu quo teritorial din Eu­ropa centrală. Congresul stu­denţilor Micei înţelegeri se pro­nunţă în unanimitate pentru pace prin respectarea tratatelor“.

200 lucrători arabi înecaţi.Din Ahmedabad (Arabia) se a- nunţă că 209 de lucrători, cari lucrau la construcţia unui pod peste râul Moj din regiunea Gondal, au fost înghiţiţi de a- pele râului, care se revărsase pe neaşteptate.

Dr. Precup şi ing. Măzgăreanu în legătură cu stabilirea adevărului, re­lativ la înscenarea odioasă a ziarului „Curentul“.

Pentru ospitalitatea ce sper că binevoiţi a’mi acorda în foaia D v. vă rog să primiţi consideraţiunea şi respectul meu.

Braşov, 5 Mai 933.V. Bergheanu.

Domnitor, advocat Dr. Precup şi inginer Măzgăreanu,

Braşov.

S -a p i e r d u i un bivol. Cine l a găsit, e rugat să-l anunţe la Vajda Dénes, măcelar, Braşov.

227 1—1

In ziarul „Curentul“ No. 1884 din 3 Mai a. c. s’a publicat un articol în care se spune: cum că, D-v. aţi fi făcut la parchet, un denunţ, I în care arătaţi că tatăl meu Ion Bergheanu a fost ucis, prin aruncarea pe fe­reastră, dela etaj, de cătră ru­dele la care locuia; rude la care avea un tratament inuman.

Intru cât bătrânul locuia, de 20 ani la mine, fiul său Vasile Bergheanu, şi întrucât prin sus zisul articol, cu ajutorul nume­lor D-v., s’a aruncat o infamie asupra întregei mele familii, vă somez în mod public să clari­ficaţi complect, prin presă şi justiţie, amestecul D-v. în a- ceastă odioasă înscenare.

Individul Szakai Gheorghe, fi- find găsit cu o păreche de boi, cu bilete false, a fost înaintat Legiunei de jandarmi Braşov, spre a dispune trimiterea lui în corn. Ţânţari, de unde s au eli­berat biletele.

— Hubert Ştefan, care a furat o bucată de scoc de straşină dela -reclamantul Cristea Ioan, a fost înaintat poliţiei.

— S a primit reclamajia lui Török Gh. contra unor autori necunoscuţi pentru furtul sumei I de 560 lei şi alte obiecte. Ca zul e în curs de cercetare.

iieumatismul vindecat*' Sufeream de mulţi ani de reumatism; am încercat multe medicamente ce sunt indicate a vindeca această boală insă în zadar.

După recom an d aţia medicului, am încercat şi tabletele Togal, a i care m’am vindecat complect, aşa că îl recomand cu con­ştiinţa împăcată tuturor suferinzilor ca cel mai bun şi eficace medicament

V. Mihăilescu

COmp'irienţe în| dife|ie, mai

f plaiul ti]Irebu n‘ torul şi oper Crisf s

flran. '-'f melfticăÀce, î Pv. miiiaiicscu 0„

Str. Ispirescu 91, Bucureşti î arUria iron. . [) şi aţi udCîCjLoLqp lăcitre

Togal-ul este un medicamente À imediat şi sigur la r e u m a t i s m , ,

— Nistor Augushn domiciliat j lumbago,gută,junghiuri,însoţim f»rii în str. Dârstei Nr. 33 în ziua dei şi toate bolile provenite din ră<3! all>3 Mai o. c. a adus pe femeea I ga'-“1 elimini» acidul urie, este it^^B j- w , I , cu . , . I grad bactericid, acţionează dec: â^ ^ BMasztahak Flonca concubina sa tuprim4nd> dm’ răi ădni> cauu| Acumpe Valea Râcădăului, unde a bătut-o grav lăsându-oîn nesim­ţire. A fost internată la spitalul Gh. Mârzescu iar bătăuşul a fost înaintat Parchetului Tribunalului Braşov.

— Femeia Ana Schmidt din Prejmer a reclamat pe cunos­cuta pungăşoaică de buzunare Roza Dani pentru furtul sumei de 140 lei.

Peste 6000 de atestate med:: resB Jra încercare vă va convinge! La tor şj judeţ

. Durninemachie. Lei 52-—

Vasile Bergheanu,

*) Pentru cele cuprinse sub această rubrică răspunde autorul.

— Autori necunoscuţi au spart prăvălia de ferărie a firmei Ka- marit şi Meder din strada Mi- hail Weiss. Cazul se cercetează de biroul judiciar.

R ectificarea pensiilo r r e ­duse . Constalându-se că la unele categorii de pensiuni prin aplicarea jurnalului Consiliului de miniştri No. 236/953 dela 1 Aprilie 1933, s’au făcut re­duceri simţitoare, d 1 V. Mad- gearu, ministru de finanţe va propune consiliului de miniştri ca ia pensiile civile şi ale re­angajaţilor ce trec de lei 2000lunar, să jse facă o reducere ....... .numai de 6 la sută, cu începere J Dr. A. Polonv. dela 1 Mai 1933 din pensiile *

I cuvenite pe luna Martie a. c. 1 223 1—1

Primăria Municipiului BrajjMoîs e 1 --------------------------——■ Dl puNo. 9690—1933. poarle,serv. economic vere;

P u b lc a ţ in n e d e l!c ilL S p tPentru darea în întreprinzi lat d

a canalizării părăului „0 asup a faţa teatrului „Astra“ şi albrelă ş ceului „Honterus“ se va | r‘*a*‘ *n Primăria Braşov, în ziua diM l soc Mai a. c. ora 11 o licita|ie^H0C( blică cu oferte sigilate 1braţe, în conformitate c u i^ B 6 * mele publicate în Monitoml^H11 i cial No. 127—1931. vicejre:

Valoarea lucrărilor esle^H^i s circa 950.000 lei. ^ M ser

Termenul de predare estţ^K* °6 săptămâni după încheie] bLpr: contractului. ^ H op>

Proiectul şi caietul de j „ i JPn cini se poate vedea la Sen cf Technic. es'e *“

Braşov, la 29 Aprilie F , p. Primar: îorr rt

3Secretar 9 ^ 7 ~ 3 * *

S o c o t i , f , G r dro die

nílütni200

Din „Singurőtate“ :Căscioara — ascunsă ’n codrul des Ce năpustită a rămas !Mâ uit la ea cu jale ■Doar noaptea lilecii iesKici pui do om nu vezi. nici pasN’auzi venind d e vale.

! Din Chip de iarnă: \ aprinsă ’n munte

Iar vântu’n lungu-i mezat Sfărmând întrat-a prin oblon Şi a pustiu vueşte,Fântâna ’n curte a secat S'a spart statuia din balcon Grădina s’ofileşte.

Volburând zăpada deasă A întroenit pământul. Dela miază noapte vântul Şuerând cu ger se lasă.

Supţi copacii ’ncep a geme, Păsările zgreburite Stau din zbor încremenite, Pică moarte făr’ de vreme.

Din „Ochii“Am îniâlnit în calea vieţii Perechi de oebi strălucitori Care’n puterea tinereţii S’aprind şi ard ca nişte sori.

Ochi negrii cu orbita mare Cărbuni de foc aduşi din iad,Ce ard cu aspră ne’ndurarei Pe cei ce ’n preajma lor le 'cad.

Ochi dulci ca apa mării lină Cotropitori şi plini de dor Cu căutătura lor senină Sădind credinţă şi amor.

f i ochi căprui daschişi alene, ermecători şi umiliţi,

Ce-aruncă galeş pe sub gene Priviri adânci şi fug sfiiţi.

Frigul seacă şi încheagă Văile şerpuitoare,Iar zburdalnicul de soare Pe aiurea stă de şa g ă ...

Câtă sinceritate, cât simţ spon­tan, câtă percepţie artistică res­piră din aceste versuri. Viaţa trăită pe linia mare şi virtuoasă a femeilor de clasă, se revarsă din belşug în unde clare de în­viorare şi mângăere:Precum e luna de tăcută Iubirea ta aşa să fie,Căci in lumina-i argintie E înflorită şi crescută.

Precum e lava Iubirea ta aşa să fie,Şi ’n veci aprinsă să rătnâie Ca gerul vremilor să ’nfrunte

Ia codru poeta cântă :Ş i Un vorbind din elixirul păcii Simt sufleiu-mi cum se tămă-

dueşle.

„Noaptea Sfântă“ şi „înviere“ aduc frumoase şi adânci accente de religiozitate. Natura e cântată în acorduri vibrante în „Primă­vara“, „Vântul şi Pădurea“, „Răz­vrătire“ etc.

Admirabilă e discreţia în su­ferinţa a poetei :

Precum e marea de adâncă Iubirea ta aşa să fie,Căci e sădită cu tărie C’a mărei neclintită stâncă.

„Nici stelelor durerea nu le-o spune

Ca de pe cer alunecă ’n dum­brăvi;

Nici lunei pline, care ’n deal apune,

Că mâine vine nouă, sus în slavi“...

Poeta are cuvinte de înduio­şare pentru cerşetori. „Sezătoa-rnnrîi? î 6 re“şita> Aminteşte congenial pe Coşbuc:

Fetico eşi colea în prag Să mai vorbim odată,Răspunde, sunt, ori nu-ţi sunt drag; Că inima cea rea m’a supt Şi zău destule tălpi am rupt Umblând pe urmă-ţi, fată?

.ul Sincer i t a l a i » ; 0!

Accente de adâncă frumuseţe maternă, se degajează din poe­zia^ „Mamă“. Din ciclul „Mu­zică“, e admirabilă în special „Romanţa“ ; ruptă din viaţă şi minunat realizată este „Capri­ciu“.

Iată înlâia strofă :Simfit-afi cum vine năpraznic

săgeataDin arcul zglobiului zeu,Ca fulgerul naşte iubirea deo­

datăSe ncuibă şi creşte mereu...Dar spaţiul nu ne ’ngădue să

ne estindem. Am fi dorit să dăm un mic exemplu, de ceea-ce a ajuns poezia azi : spasmuri de maladii, goană după nebulozi­tăţi, ecrescenţe de fantasie per-

| VGrî‘ a’ etalări de scabrosifate si | Prozodie vulgară, inca­

pacità e de percepţie spirituală, i pn. 9°l 9rozav sufletesc î Maria I Baiulescu esprimă şi simboli-

zează seninul,taneitatea şi claritatea, O P; m .. pe care nu o înţelegi cu j)rJve(e ţia de poet şt de artist, PH fi orice, numai poezie

Mai e nevoe oare să o poetă ca sărbătorită, a n ~jl intens în ogorul literaluT^M laborând, traducând şi gând arta şi cultura noas[, j^Hsala nenumărate alte contribui1' adlaar

■tsoca tradus „Herman şi ^°rtide Goethe, „Plimbară J 3Ţ|raSchiller. A scris proza:; prlşedşi impresii“, piesa origina H pjfe]cântă“. A publicat o spr' iarticole „Pagini dedicate (^■nari lor române“, a colabora ^^■ îsn l ciclopedia română“ clc* a

Activitatea literară 8 * * J j c»e bilei poete Marla încadrează minunat 5l jjjl în ansamblul preţioase o telor însuşiri ce le P°s A tuându-i personalitalea v jj mul plan al stemelor ;onali| nună viaţa noastră n3i culturală.

eli

V o

e n n s atâ

/. Al. Bran.1 ^ ff

alh fl"sf i îihai4 se i !lz ire. lljrnarh a s o

Ia _

G A Z E T A TRANSILVAN Et. Pagina 5.

| în această a doua parte a expunerii mele voi v, ,'ncer. a să fac un tablou al principalelor manifestări neai ale spiritului timpului nostru ^sub influenta conjugată 3 (V - cel >r ’ *două curente de idei cari caracterizează

mentfdHatea contemporană ; ceiace isbeşte dela prima vedere este faptul că în sufletul omului de astăzi nu r’a drodus o contopire a acelor tendinje ale filoso-

or.Uintolprtualistf» Hpcnro nara „’t,™ __iantiintelectualiste despre care v’am întreţinut

sein,{iilor --- -------------- --- »--- miieiiuuiacum câteva momente; departe de a găsi în el acea 0acificare> acel echilibru, care e condiţia primordială” _î„tizşi cnîriinalt» n nrnfunHS nolînîf'lrv A n n M » 1 ispirituale, o profundă nelinişte, o parali-

suflet pustiit de lipsai a crlaţiei ~-i--------- . - .--------- ~

feti, jg nesiguranţă bântue acest s 1U’ ^ n e i certitudini absolute.

Toate manifestările, de orice ordin, ale omului inodt rn poartă în ele semnul acestui dezechilibru, a acest îi vădite lipse de unitate ; cu drept cuvânt Paul

- [/alăry atribue criza culturii moderne „liberei coexis- COm jenje în toate spiritele cultivate, a ideilor celor mai

> difef e» a principiilor de viaţă şi de cunoaştere celor * mai|3Puse *

■ Pentru mine, din acest punct de vedere, exem­plarii tipic al acestei epoci desaxate — pentru a în- Ireblinţa un cuvânt pretutindeni primit — este scrii­torul şi cugetătorul italian Giovanni Papini. In trilogia oper lor sale : „Un om sfârsit", „Gog“ şi „Viaţa lui Crisl' se rezumă tot sbuciumul sufletului contempo­ran. Papini îşi găseşte o linişte — după mine vre* mellică şi precară — în religie, în credinţă. După ce, î pagini de un sfâşietor dramatism, ne arată cal­varul spiritului său, care e al nostru al tuturor, mize­ria Tiorală de a nu putea alege între atâtea filosofii

 şi ai udini de viaţă ; după ce apoi cu o demonică 'ivjplăot re îşi permite să reducă la neant toate valorileLo

care au curs în zilele noastre, indică drept suprem refugiu, sufletului său chinuit, adăpostul sigur al dis­ciplinei religiei catolice, depozitara învăţăturilor şi tradiţiei creştine.

Spectacolul artei moderne nu este mai puţin edificator: cu rare excepţii, estetica zilelor noastre se desvoltă sub semnul filosofiei bergsomene, care a găsit că realitatea eului nostru este mobilitatea pură, curgerea, devenirea stărilor noastre de conş­tiinţă. Opera de artă va fi cu atât mai perfectă cu cât va putea să traducă aidoma aceste realităţi: lite­ratura unui Prousf, Gide, Joice, dadaismul sunt pro­dusele acestei concepţii estetice. în Ulysse a lui joice, imagini, gânduri, cu desăvârşire streine unul de altul, se înlănţuesc într’o înşiruire de un ilogism inadmisibil; dadaismul este revolta contra ortogra­fiei, contra propoziţiei cu început şi sfârşit, este ală­turarea de vorbe fără nici un semn de distincţie între ele, fără nici o grijă de sens. Vorba, semn al pred- sului, produs al inteligenţei este mai de grabă o pie­dică într’o astfel de literatură....

In acelaş înţeles arta contemporană trebue să nu aibă alt obiect decât omul, sufletul său, cu atri­butele găsite de această filosofie ; această artă nu trebue să fie o copie fotografică, ea va tinde să fie viaţa însăşi; deaceia ceia ce predomină în arta mo­dernă este stilul direct, acela în care eul artistului se desfăşoară, cu emoţiile sale, sub ochii cetitorului (a se vedea: Journal des Faux monnayeurs de Gide). Să mai vorbim apoi de gustul contemporan pentru tot ceia ce constitue intimitatea artistului: scrisori, memorii, biografii romanţate, întâmplări zilnice etc. şi care în estetica timpului contează ca isbucniri origi­nale, elan vital nealterat de grija compoziţiei, stilului s. a. m. d. Proust şi Gide fac un etalaj, care adesea revoltă, de tot ce e ascuns, animalic, pervers în fiinţa noastră. Această religie a artei subiective, acest cult al sufletului elementar a produs o adevărată litera­tură de subsol, căreia îi dă o încununare şi o justi­ficare, metoda psihanalitică a lui Freud, care consi­deră inconştientul ca principala sursă a personali­

tăţii noastre, iar conştiinţa o superficială haină de lux, bună pentru zile mari....

In plastică se cultivă forma neprecisă, gestul neisprăvit, mişcarea, dinamicul ; în pictură ne exta- ziem în faţa culorilor crude, desemnului urât, primi­tiv, copilăresc lipsit de proporţii şi armonie. Aceiaşi goană după sensaţie, după original, aceiaşi adorare a instinctivului ne face să gustăm muzica evocatoare de voluptăţi exotice a sălbatecilor, să primim stri­denţa jazului negru drept supremă artă.

Dar ce poate fi mai semnificativ decât faptul că, încetul cu încetul, singura cerinţă de artă a omu­lui modern se rezumă în cinematograf şi radio ! Ci­nematograful este prin excelenţă arta care satisface — imediat — cel mai obişnuit dintre simţuri, nelă- sând un pic de răgaz gândului, fanteziei. Evoluţia; către filmul sonor şi desemnul animat, copilăresc şî groiesc, se face pe aceiaşi linie de nimicire a tot ce ar mai fi rămas să dea privitorului un gând, dincolo de imediat, de prezent. In dosul lui Miky Maus nu se mai poate nici măcar imagina ceva; orice efort de gând este anulat de evoluţiile bizare, pur vizuale ale acestui produs tipic al gustului şi artei noastre*

Artă a mulţimilor, pe care Duhammel (în „Sce* nes de Ia vie future“) le-a descoperit aşteptându-şf, la intrările marilor săli de cinema americane, porţia de artă zilnică, întocmai ca turmele de vite în faţa abatoarelor 1

Dar radio-ul ? Ce fericit prilej, pentru amatorul modern de sensaţii planetare 1 Să-şi mărturisească oricine, dacă având în mână butonul de reglaj, nu a cedat supremei tentaţti de a asculta în intervalul câ­torva minute cât mai multe, cât mai îndepăriate pos­turi. Ce sensaţie nouă, să simţi cum sub mâna fa suprimi spaţiile, contopind în simultaneitate toate diferenţele, dar şi ce primă pentru încurajarea super­ficialităţii şi a lenei intelectuale 1

(Va urma). Prof. Mihail Sotiriu .

n« Ad marea generală 5 -anlială a restaurato- ‘

rilor

nentaj>tn, n<>omin răcim

nior romanicauzai Admarea generală anuală a med restauratorilor români din oraşul La b şi judeţul Braşov, a avut loc j

„ Dunjinecă sub presidenţia d-Iui ; 1 Besl Mole Popa.

- Dipă cetirea diferitelor ra- jj poar e, din care reiese că a- \ vere; Soc. este de 17.571 lei. î

Noul mers altrenurilor

Tribunalul Braşov S. I.

se dă descărcare comitetuluil f de destiunea sa.

ircpric; Ian diferiţi membrii cuvântul Gra asup a anumitor chestiuni de şi i breşă şi făcând apel la solida-

va | rilati in lupta pentru bunul mers ziua di al Asociaţiei.jcitajiel Pr Dcedându-se la alegerea jjgşijnouhi comitet, sunt aleşi d-1 e cui Mole Popa preşedinte, d-nii nitoruli Petr i Ţenghea şi St. Căpăţină

vicepreşedinţi, d-1 D. Constantin . esie casi r şi Mişu Nacu secretar.

l | sensul celor discutate se vo- re este *eaz- o moţiune în care se cere : închei; S primarea art. 176 din legea

molopolului alcoolului;1 de i^Biprimarea taxelor de brevet, j s cat statul prin monopol

este singur negustor; ie 195i^Heducerea impozitelor, con­

form reducerii deverului din ul­timi 3 ani, în proporţie de200 -3 0 0 7.;

Cu începere dela 15 Mai, va intra în vigoare noul mers al trenurilor itinerariul de vară. El va fi valabil până Ia 5 Octom- vrie 1933.

Odată cu punerea în vigoare a noului orariu, se introduc şi j importante modificări în mersul j tuturor trenuritor, atât de călă- | tori cât şi de mărfuri.

Cu începere dela 15 Mai se vor reintroduce trenurile de se- | zon şi pentru staţiunile balneare i şi climaterice, întocmindu-se noui ' legăiuri cu trenurile interna­ţionale.

Odută cu punerea în vigoare a noului mers, trenurile pentru Ardeal vor circula pe ruta lor obişnuită Bucureşti—Braşov, în­trucât lucrările dela tunelul Pre­deal—Timişul-de-sus, vor fi gata în seara zilei de 13 Mai.

Anul acesta, conform unei dis­poziţii luată de Ministerul Co­municaţiilor, ora nu se va mai schimba.

No. C. 662/1933.

Pubiicafiune

ir gei*)coc/fl'^H.’ er*8tea vânzării juicei şi

oradiei;^ ^ ^ u p rim erea livretelor de pro-

alea,sl^B^or ?' limitarea vânzării la i O p o ^K e *n depozite, care cauzează

cU pagube deţinătorilor debre.’ete.tisi, I

> nu i'

a, a ai aluriii I ;i iOlifloaslr8*■ibuiiij

Dorul larea'J ză : ; j linaio» sfrie< :ate ruaral i8'ite. *8 ţell<

;i ar® I dor?11

a PeJce \

aţio111

rea pensiona­rilor din Braşov şi jur^Rfomineca treculă a avut loc ■ sa la de şedinţe a Sfatului, o ^»nare generală extraordinară ■^sociaţiei pensionarilor din ®Mra Bârsei“ sub conducerea ■şedintelui d-1 C. Socolescu. Tm eriţii oratori au arătat si-^ n ta grea ce li s-a creiat pen- ^»rarilor prin noua reducere a ^■rsiilor, care mai ales la Bra- ^ ■ j a . avut ^consecinţe foarte L f e> întru cât este cunoscut,

Mai mulţi admiratori ai regre­tatului compozitor lacob Mure- şianu s-au întrunit într-o şedinţă la Cluj, pentru discuta ches­tiunea editării operelor rămase după acest maestru al muzicei româneşti.

Cei prezenţi s-au constiiuit în comitet pentru păstrarea, edita­rea şi propagarea operelor mu­zicale ale lui lacob Mureşianu, sub presidenţia d lui Tiberiu Bre- diceanu.

Tribunalul Braşov aduce la cunoştinţă generală că în urma cererei înaintată de către ion Secheres dom. în comuna Măe- ruş, No. 269 jud. Braşov în baza §. 748 pr. civ. cu ziua de azi a început procedura pentru constatarea morţii lui Petre Secheres fost locuitor în comuna Mâeruş jud. Braşov şi numit ca curator el dispărutului pe d l Aurel Şoarec advocat in Braşov.

Tribunalul invită pe dispă­rutul şi pe toţi aceia, cari au cunoştinţă că dispărutul ar fi în viaţă, să încunoştiinţeze despre aceasta Tribunalul sau pe cu­ratorul Iui şi totodată să comu­nice şi datele din cari s’ar pu­tea stabili că dsipărutui e în viaţă, cunoscând că în caz con­trar, Tribunalul după expirarea a lor trei luni socotite dela ziua ce a urmat înscrierea treia a acestei publicaţiuni în Buletinul Justiţiei din Cluj, va proceda conform legii.

Braşov, la 26 Aprilie 1933.Primpreşedinte:

ss. Ilie V. PurdităGrefier:

ss. V. Bobancu

Aplicarea timbrului de aviaţie

Comitetul judeţean pentru con­trolul aplicării timbrului de a- vieţie aduce la cunoştinţă tu­turor autoriţăţilor şi întreprin­derilor comerciale şi industriale că aplicarea timbrului aviaţiei se face conform Legii Fondului Naţional al Aviaţiei, publicată în M. Of. No. 119,932.

Organele de control vor su- praveghia aplicarea strictă a a- cestor dispoziţiuni.

Contravenienţii vor fi pedep­siţi conform legii.

Convocare

ConvocareCăminul C. F. R. din Braşov

convoacă membrii săi la Adu­narea generală ordinară în lo­calul Căminului C. F. R, Braşov, Sirada înfundată Nr. 2 în ziua de Duminecă 7 Mai 1933 o- rele 15.

Dacă numărul membrilor pre­văzut de statute nu se va putea întruni, adunarea va avea Ioc în acelaş local peste o oră, adecă la orele 16, indiferent de numă­rul membrilor prezenţi.221 1—2 Comitetul.

Şcoala sup. de comerţ „A Bârseanu* din Braşov convoacă adunare generală extraordinară* pe Duminecă 7 Mai 1933, orele 11 a. m. în localul şcoalei pen­tru rectificarea bugetului pe anul financiar 1933—34.

In caz că nu se întruneşte numărul de membrii recerut de lege, adunarea generală se a* mână cu o săptămână şi se con­voacă din nou pe Duminecă 14. Mai 1933, tot la aceeaş oră, tot în locaiul şcolii, când se va ţine cu orice număr de membrii pre­zenţi. Comitetul şcolar

ConvocareMembrii Societăţii sodalilor

români „Lumina“ din Braşov sunt rugaţi a lua parte la Adu­narea generală extraordinară* ce se va ţine Duminecă în 7 Mai 1953 în localul Societăţilor culturale ora IIV2 a. m.

La ordinea zilei:1. Alegerea comitetului ŞÎ a

prezidentului.2. Propuneri.Braşov, în 29 Aprilie 1933.

;Dr. N. Stinghe,217 1—3 paroh, preş. adhoc*

Pentru conformitate Indescifrabil

224 1—1

Aviz. Adunarea generală a „Societăţii comercianţilor români din Braşov“, nepulându-se ţine Ia 30 Aprilie,‘.ea va avea loc la 7 Mai 1935 ora 4 d. m. în lo­calul Casinei române.

Casă de lemndemontată 7.57 m. lungă 4.85 m. lată şi 2.20 m. înaltă cu acope­riş bun, provăzut cu ţigle de be­ton eftin de vânzare. Adresa : Str. Cuza Vodă 3. 226 1—1

TIPOGRAFIA V IC TO R B U R N IS C Efosta Tipografie A. M ureşianu : B ranisce &. Comp.

ATELIER RENOVAT ŞI BOGAT ASORTAT CU LITERE NOUI DE ORICE CARACTER.

Dacă suferifi

^■oraşul nostru — ca staţiune ■^aterică — este unul dintre B e mai scumpe din ţară. voi ~sensu! celor vorbite a fost alt, 0 moţiune. care, între săi e- cere înlăturarea cla- îiai In. ^ categorii de pensio- Ca localităţi, reformareaviz Senerale de pensiuni, re- In , ea Penziunilor actuale, care h’an areL Parle sunt eronate şi

Le*'et!

".ţî82® legală, plata Ia timpteţţjn or şî achitarea restau-

Penziuni.

de anemie, scrofuloză, boli de ochi şi nervi, reumatism arfe- tică, ischias, inflamaţi® încheieturilor şi glandule.or, bob o- soase, boli de femei etc.r

Veniţi ia staţiunea balneară

r o t b a vsituată într'una din cele mai pitoreşti poziţii a le Corpafilor

Pens‘iuneaCio m ^ e d ă 0plnlra o persoană Iei M pe zi. C„ bucătăria şi pivniţa excelenlâ vel, f. pe depbn mul-

(urniţi. SCHNEIDER ANDREI, concesionarulbăilor S b .r « W n ,o poştă Cincul-Mare, Jud. Fagaraş.

225 1—1

Execută urgent orice lucrări tipografice în limba română, germană, şi maghiară ca:

Ziare, revisle, buletine, cărţi, broşuri , bilete de

orice soi, pro­grame etc.

A f i ş e în o r i c e m ă r i m e şi c u l o a r e .

S i n g u r a tipografie mare

românească în Bra­şov cu personal esclusiv ro­

mânesc. —• Legă t or i e de cărji de r e g i s t r e , c a r n e t e etc. — P r e t u r i

c o n v e n a b i l e şi e x e c u t a r e promptă .

Comande se primesc în localul Tipografiei : Stada Prun-

dului No. 15 şl Ia Adminislraţia ziarului „ G a z e ta

T r a n s i l v a n i e i “, Strada Lungă Nr. 1 (Cinema Astra)

m

Pagina 4

Un eveniment muzicalConcertul corului bărbătesc „Astra“.

lor 70 de membrii corişti, re­crutaţi dintre cele mai bune elemente vocale ale oraşului nostru, medici advocajt, ingineri, profesori, învăţători, ofiţeri su­periori şi inferiori, funcţionari etc. fo{i atâtia cari au înţeles că numai cântarea înaltă pe om şi îl face mai îngăduitor fată de greulă{ile vieţii, ne dă chezăşia, credinja şi nădejdea că tradit'a cea veche corală a Braşovului va putea fi încopciată cu prima manifestare din ^seara zilei de 9 Mai,

Va fi acest concert coral şi simfonic un eveniment muzical, pe care îl va consacra bogatul repertoriu de coruri scrise în spirit românesc şi oriental al poemului simfonic „Pustiul“ de F, David, cât şi a unei părţi din opera Tannhăuser de R. Wagner. Se vor executa cu frumoase e- fecie de nuanţări câteva giu- vaeruri ale muzicei noastre po­pulare scrise de Vidu, Bredi* ceanu, Teodorescu şi Stoe* nescu.

Avem nădejdea că şi mem­brii corului bărbătesc „Astra“ vor fi încălziţi de aceleaşi gân­duri bune, căutând să păstreze şi pe mai departe frumoasa or­ganizaţie corală, căreia i s’a pus o temelie sigură, şi vor izbuti să o închege într’un mănunchiu de cântăreţi, cari să reîmpros­păteze elanul de odinioară, so- lidarizându se cu maestrul com­pozitor C. Bobescu, o fală a Braşovului care va şti să câştige gloria trecutului atunci când va fi înconjurat cu aceeaşi dragoste şi aceiaşi însufleţire cu care maestrul a fost încon­jurat până în preajma concer­tului.

încheiem aceste rânduri cu apelul călduros ce-1 îl facem în vederea concertului din „seara zilei de 9 Mai :

Toată suflarea românească a oraşului nostru să salute acest eveniment artistic Jăcând act de prezenţă.

Trecutul muzical al Braşo­vului ca şi tradiţia lui artistică, inaugurată cu frumoase succese încă din anul 1881 de Ciprian Porumbescu, continuată apoi de Timotei Popovici, Nichi Popovici şi ajunsă la epoca ei de aur sub bagheta fericitului compo­zitor Gh. Dima, dela război încoace s’a încercatsă se con­tinue de mai multe înjghebări corale, dintre cari au reuşit să înregistreze succese mai apro­piate nivelului din trecut abia »Reuniunea de muzică „Gh. Dima", sub direcţia muzicală a d-lui compozitor Paul Richter şi apoi a d lui L. Blum. Şi Reu­niunea corală „Gh. Dima", din cauza împrejurărilor uneori atât de fireşti, şi-a încetat activitatea la 31 August 1929, după o exis­tentă de aproape cinci ani. Cu începutul anului 1930 mişcarea corală a Braşovului românesc a înregistrat timp de trei ani mai multe manifestări publice, gcon- certe şi comemorări ale corului bisericii „Sf. Nicoîae“, condus cu multă râvnă de d-1 prof. I. Brânzea. Cu începutul anului 1933 a încetat şi activitatea aces­tui cor din cauza a celor*ce nu vor să încurajeze această înjghebare corală şi nici să profite de ea deşi un timp umpluse un goi adânc simţit. Se mai menţine Insă corul bisericesc de sub conducerea d lui prof. N. Oancea dela biserica „Sf. Adormiri*, j fiind subvenţionat ţi de comitetul , parohial.

După toate aceste încercări de continuitate, cu anul 1933 apare pe arena Braşovului mu­zical, ca o secţie artistică a „Asirei“ locale, un cor bărbă­tesc cu tendin(ă de a reînvia glorioasa activitate muzicală a trecutului. Corul „Astrei", sub conducerea muzicală a cunos­cutului şi apreciatului maestru C. Bobescu, directorul Conser­vatorului local, şi-a început re­petiţiile cu multă însufleţire de patru luni de zile. Numărul ce-

Ştiri dm ju d e ţ şi m unicipiuP entru lăm urirea legei

conversiunelLa iniţiativa luată de d-1 pre­

fect al judeţului G. Cuteanu, va avea loc Luni la prefectura ju­deţului o consfătuire a parla­mentarilor şi a advocaţilor ro ­mâni braşoveni, cari aparţin or­ganizaţiei P. N. Ţ. cu scop de a inaugura o întinsă propagandă de lămurire a populaţiei oraşu­lui şi satelor asupra dispoziţiilor nouei legi, care reglementează datoriile agricole şi urbane. A- ceastă propagandă de tălmăcire se impune cu atât mai mult cu cât în unele sate se dau de ne­chemaţi sau răuvoiiori interpre­tări greşite sau chiar tenden­ţioase asupra nouei legi, şi că unii creditori, ca şi funcţionarii din serviciul unor bănci refuză să stea de vorbă cu datoraşii nesocotind chiar dispoziţiile no­uei legi în vigoare.

Consfătuirea dela prefectură a- re de scop ca să se formeze echi­pe de 2—3 advocaţi cunoscători perfecţi ai acestei legi, cari în­soţiţi de parlamentari şi de pre­fectul judeţului să descindă în fiecare sat al judeţului tălmăcind la înţelesul tuturor noua lege. Se va înfiinţa la prefectură şi un birou de consultaţii gratuite pentru informarea celor intere­saţi în cauză. Prefectura jude­ţului va aviza primăriile desprre ziua şi ora când vor avea loc aceste descinderi la sate.M işcări în co rpu l medical.

Noul medic şef al municipiu­lui Braşov. Prin decretul regal

Nr. 1091 din 12 Aprilie 1933 a- părut în Monitorul Oficial Nr. 90 din 20 Aprilie a. c. d-I Dr. Ulpiu Ştefan, până la data de­cretului medic definitiv al cir­cumscripţiei Prejmer, a fost tran­sferat definitiv în postul vacant de medic-şef al Municipiului Braşov.

Noul nostru medic-şef al ora­şului este fiul veneratului prim- procuror i.p. Dr. Dumitru Ştefan şi s-a remarcat prin activitatea sa în judeţul nostru ca un priceput şi distins medic de plasă iubit şi respectat de popor. Actual­mente d-sa se găseşte într-o că­lătorie de studii în streinătate pentru ca cunoştinţele şi espe- rienţele câştigate acolo să le utiliseze cu folos în serviciul Municipiului nostru.

In absenţa sa este suplinit la oraş de cătră d-1 medic-şef ju­deţean Dr. Pompiliu Nistor.

In postul medicului de circum­scripţie din Prejmer a fost nu­mit în mod provizor d-1 Dr. Victor Giurgiu.„Cu acest prilej mai amintim

că medic de plasă în circum­scripţia Sacele in locul regre­tatului Dr. Păiş a fost numit d-1 Dr. Crăciunel iar în circumscrip­ţia Ţinţari d-1 Dr. Puiu.

Joi a avut loc la ministerul de externe o conferinţă între d-nii miniştri Titulescu şi Voicu Nitescu, la care au participat şi d nu subsecretari de stat Savel Radulescu, precum şi experţii tehnici ai ministerului de agri­cultură.

Tipografia Victor Jbranisce, Braşov

„Marea“ adunare inflaţionistă.

prin sate o echipă de doi in frunte cu d-1 advocat Radu UI- tean, proaspătul preşedinte ju detean al partidului al 16-lea românesc de sub conducerea d-lui lunian, pentru a bate dona, ca lumea dela sate să vina in număr cât mai mare la „marea adunare inflaţionistă, care ^a avea loc mâine Dumineca la Braşov, în care scop s’a şi pus la dispoziţia agenţilor câte-o sută lei de car, pe care să fie încărcaţi sătenii, între cari şi amatori saşi, ca să fie aduşi la întrunire.

N-am avea nimic de zis des­pre acest soi de propagandă şi sătenii cari doresc inflaţie şi n-au altceva de lucru n-au de­cât să poftească la adunare, mai cu seamă că merge^ pe gratis. Ni se comunică însă că unii agen{i de-ai d-lui Olteanu spun oamenilor că la adunarea de mâne vor lua parte activă şi fruntaşi intelectuali ai Parti­dului national-jărănesc din Bra­şov. Că această afirmare e o minciună sfruntată, credem că nu mai trebuie desminţită.

Dealtfel am cetit cu surprin­dere în foaia săsească locală „Kronstădter Zeitung“ un avis în vederea adunării de mâne, prin care sunt invitaţi şi saşii la adunare.

In urma acestei reclame „ma­rea“ adunare pregătită de d-1 Olteanu, care s’a erijat şi în apărător al comuniştilor, pro­mite înlr’adevăr să devină o mare adunare pestriţă interna­ţională, recrutată din toate un­gherele societăţii.

InformaţiiInspectarea lucrărilor dela

tunelul Timiş. Directorul ge­neral al căilor ferate d-1 Cezar Mereujă, însoţit de mai mulţi ingineri şefi de serviciu, a ple­cat joi la Predeal; pentru a in­specta lucrările de refacere ale tunelului Timiş, Aceste lucrări după programul întocmit, ur­mează să se termine la 14 Mai, când se va iua şi circulaţia nor­mală a trenurilor pentru Ardeal.

•Şcolare. Manualele didactice

de curs secundar ce urmează a se întocmi, după noua pro­gramă analitică, vor fi prezen­tate spre aprobare între 15 De-, cembrie 1933 şi 15 Ianuarie 1934 Valabilitatea manualelor didac­tice cari au o aprobare ante­rioară se prelungeşte şi pe anul şcolar 1933—1934.

— Ministerul instrucţiunii a decis ca eleviii şcoalelor se­cundare să nu defileze la pa­rada de 10 Mai.

•Conferinţă. Duminecă 7 Mai

c. va conferenţia în sata festivă a liceului „Andrei Şaguna“ la ora j p. m. d l Popescu Tudor advocat şi scriitor despre : „fi/- serica Dominantă şi Statul Ro­mân“.

Atragem atenţiunea onoratului public asupra persoanei cât şi a actualităţii subiectului.

D l Popescu va predica în acelaşi zi la Biserica „Sf. Ni- colae“ la ora IOV2 a. m.

*MulţumirePrea Stimaţi Domni!Nu pot să vă mulţumesc în­

deajuns că prin întrebuinţarea regulata a Togal ului am scăpat cu desăvârşire de reumatismul meu cronic. Este nepreţuit a.celelalte Ta^ etelor To0al fată de« S ' v . , r p„o, s ' e„ a n aneplăcută asupra stomacului.

Tg.-Mureş. /. Szantă

n & 7 K T A TRA N SILV A N IEI^ Nr

Demisia d-lui Maniaa fost accepta

Şedinţa Biroului P. N. Ţ. Convoc, congresului pentru la toamna

Bucureşti, 6 Mai. — Biroul partidului naţional.» „ întrunit eri după amiază la orele 6 la locuinţa d-lui Q r j nescu, vice preşedintele consiliului de miniştri şi miniştri teme*

Şedinţa a fost prezidată de d. prim ministru Al. Vau vod. Au participat toii membrii biroului, cu excepţia pre l corpurilor legiuitoare cari sunt absenţi din Capitală. >

D. Ion Mihalache a făcut biroului o expune ora întrevederilor avute la Sovata cu d. luliu MaD;

D sa a arătat că d. Maniu şi-a manifestat w fermă de a se retrage de la şefia partidului mandat ca să se procedeze fără întârziere unui nou preşedinte.

Biroul partidului luând cunoştinfă de comunii d-lui Ion Mihalache a hotărît să accep te demisia d-J niu s i să o aducă la cunoştinţa com itetului executiv J al partidului care se întruneşte azi după amiază la j 3 la clubul central al partidului.

Totodată s’a hatărît de către birou să se recomande J mitetului centrul executiv alegerea d-lui Al. Vaida-Voevodc] şedinţe al partidului.

In ceiace priveşte locurile de membrii ai biroului şi A cepreşedinle al partidului devenite vacante prin demisii] Maniu şi prin alegerea d-lui Vaida ca preşedinte, nu s’a lj0 hotârîre în şedinţa de aseară a biroului.

Biroul a hotărît însă să propuie comitetului execuţia a carea pentru la toamnă a Congresului general al partidului1 se oa supune spre ratificare alegerea noului preşedintei Udului.

Asupra lucrărilor biroului nu s’a dai nici un comunied cial, deoarece în prealabil trebuia informat comitetul cenlrd cutiv asupra hotărârilor luate în legătură cu criza de şeErl chisă prin demisia d-lui luliu Maniu.

De abia după şedinţa de azi a comitetului execută 1 da un comunicat asupra ultimelor evenimente din pârtii 1

Şedinţa biroului s’a terminat la orele 8.Bucureşti, 6 Mai. — Cu câteva zile încă înainte i

carea sa în străinătate, ministrul industriei a prevenit pe dd| că e hotărît să se retragă din guvern.

D-1 Vaida, de acord cu d l Titulescu, a oferit d-lui Ld postul de ministru al ţării la Roma pe care l a acceptat. 1

In ce priveşte complectarea cabinetului d l Vaida ti încă nici o hotărâre.

Este însă probabil, după cum ne afirmă unii dintre fa guvernamentali, că va frece ca titular la ministerul de m unul dinlre miniştrii fără portofoliu.

Numai în cazul când d l Mihalache ar ceda staruin|eii pun întreg guvernul şi fruntaşii partidului să reintre în d numai în acest caz va fi necesară o nouă repartizare a f foliilor.

După şedin/a de aseară a biroului partidului no/ic* rănesc, d-l Mihalache a desminţit ziariştilor, că d-sa ar ii* guvern.

Guvernul francez ş revizuirea

Paris, 5 „Le Tepms" de astăzi publică un oftic- fond, în legătură cu declaraţiile făcute în şedinja de Vineri tea a Senatului francez de către ministrul de externe Paul B

„Le Temps“ subliniază că d. Paul Boncour a expus in dul cel mai clar atitudinea guvernului francez faţă de rer »raialelor de pace. Franfa a rămas tn modul hotărît in IM tică pe care a fixat-o de la sfârşitul războiului şi pe c0' parasil-o nici un moment* Declaraţiunile d-lui Paul Boncour au avut darul sa in m mod definitiv orice îndoială asupra atiludinei guvernului şi astazi^ nimeni nu va mai putea să încerce provocarea « echivoc in legătură cu această problemă.

liului v Î r h 3 ad°r)’ ~ D 1 MacDonald, preşedin au d e n i i b 0S 0 Seara ,8 radio> expunând din nou conversaţii. C°n0erSafil,e dela Washington şi rezultate

Dlină 9 ^e!Îi“ne® datoriilor de războiu, a spus primul mi studiai n A ICU 8 '■ pof sPune că am şi soluţionai conferinţa L n Pr0a?Cx lmpreună cu preşedintele Roose această L n j r a W trebuie să dea oare-carj vată înt ’ r i * pos,b'f fără ca problema datoriilor sa în cel m a T Î f ? altuI* Această îezolvare trebuie să s dată ce ne-am^ 1TP ,posj biI* conferinţei economice mo succesul rnnfo 0n,9?ja sa facem şi imposibilul pentru vom face uz Hp "»6 # ecoaomicc mondiale, {aceasta ‘n® tru a soluţiona ° t 6 rniî*oaccle ce stau în puterea n

Vn h - T problema datoriilor.Sunt fo -a-?0l-despre desarmare, d-1 MacDonale «

au dus la o r‘În -S ap 0 ,.Spune ca conversaţiile dela Practice iar *n,re tari*e noasbe relativ la Pneva în’ultim ei i l °-i 9 f?Ast sPIendida noastră coop • — mumele 15 zile, atât de critice.

K edactor-şef ş i _g i r a n t : Victor