despre grexit si alte calamitati

5
Noi, oamenii veacului XXI, seduşi de trucurile tehnologice avem impresia că am inventat tot ceea ce merită lăudat. Nicăieri nu este mai falsă această infatuare ca în domeniul economic. Încă din antichitate au apărut problemele datornicilor. Executarea silită lua forme extreme, persoana datornicului era scoasă la vânzare. În Imperiul roman găsim tot ceea ce e de imaginat în materie de economie. O practică ce ni s-ar părea extremă era vânzarea copiilor pentru achitarea datoriilor. Uneori, autorităţile erau darnice şi ştergeau din penel datoriile prea mari pentru a nu genera tulburări sociale. În 63 î. Hr. s-a produs celebra Conjuraţie a lui Catilina, spun celebră, pentru că aşa a făcut-o Cicero. E un eveniment secundar din zbuciumata istorie romană, dar Cicero a jucat un rol important în acest episod şi a simţit nevoia să ne împărtăşească şi nouă impresiile sale. Fapt interesant, Catilina şi acoliţii săi doreau să preia puterea, de ce, e lesne de priceput. Esenţialul e că el era sprijinit de păturile cele mai sărace ale societăţii, dar şi de mulţi nobili care, întâmplător sau nu, erau înglodaţi în datorii şi prin accederea la putere a lui Catilina ar fi putut scăpa de problemele financiare. Deci, noi nu am inventat nici măcar populismul. Augustus, pentru a nu agita apele ierta datoriile familiilor de patricieni ba chiar le mai făcea şi nişte cadouri ca să revină la liman. Una dintre primele mişcări ale unui guvern cu dificultăţi financiare este creşterea taxelor şi inventarea altora noi. De exemplu, taxa pe lux, vă sună cunoscut? Din când în când şi pe la noi se face vorbire spre deliciului poporului despre acest fapt care rămâne la stadiul de etern proiect. Este o pânză a Penelopei, dragă demagogilor dâmboviţeni. Augustus şi-a motivat gestul prin necesitatea de a descuraja luxul care, chipurile, îndepărta poporul de valorile tradiţionale romane, sursa măreţiei Romei. Ce să zic, era maestru în PR acest Augustus, chiar era. Că doar nu era să le zică adevărul, „am nevoie de bani”! O altă taxă interesantă era cea pe celibat. Cică celibatul devenise o practică periculoasă, periclitând şeptelul roman acela care alimenta legiunile dispuse să moară de dragul unei solde babane şi, desigur, pentru gloria Romei. Vespasian (69-79 d. Hr.) a moştenit de la risipitorul Nero un deficit bugetar imens. Vespasian s-a dovedit demn de originile sale (se pare că tatăl său fusese vameş) şi a scos bani din piatră seacă, prin taxe şi impozite, ceea ce cu siguranţă nu l-a făcut foarte popular. Printre altele, a populat Roma cu toalete publice pentru a căror folosire a cerut bani. Unii i-au bătut obrazul pentru acest gest lipsit de delicateţe. Cum să scoţi bani din micţiune şi defecare? Cică hâtrul Vespasian le servea acestor detractori următoare litanie: pecunia non olet. Şi cred că nu s-a înşelat prea mult! Am putea spune că Vespasian era un adept al austerităţii şi istoricii ne indică că nu era foarte iubit de plebei. Oricum a echilibrat finanţele ţării ca să aibă ce risipi fiul său Domiţian.

Upload: vazzzy

Post on 19-Aug-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

strategie europeana

TRANSCRIPT

Noi, oamenii veacului XXI, sedui detrucuriletehnologiceavemimpresiacaminventat tot ceeacemeritludat. Nicieri nuestemai falsaceastinfatuarecandomeniul economic. ncdinantichitateauaprutproblemeledatornicilor.Executareasilitluaformeextreme, persoanadatornicului erascoaslavn!are. nImperiul roman gsim tot ceea ce e de imaginat n materie de economie. " practic ce ni s#ar prea extrem eravn!area copiilor pentru achitarea datoriilor. $neori, autorit%ile erau darnice i tergeau din penel datoriile preamari pentru a nu genera tulburri sociale. n &' . (r. s#a produs celebra )on*ura%ie a lui )atilina, spun celebr,pentru c aa a fcut#o )icero. E un eveniment secundar din !buciumata istorie roman, dar )icero a *ucat un rolimportant n acest episod i a sim%it nevoia s ne mprteasc i nou impresiile sale. +apt interesant, )atilinai acoli%ii si doreau s preia puterea, de ce, e lesne de priceput. Esen%ialul e c el era spri*init de pturile celemai srace ale societ%ii, dar i de mul%i nobili care, ntmpltor sau nu, erau ngloda%i n datorii i prin accedereala putere a lui )atilina ar fi putut scpa de problemele financiare. ,eci, noi nu am inventat nici mcar populismul.-ugustus, pentru a nu agita apele ierta datoriile familiilor de patricieni ba chiar le mai fcea i nite cadouri ca srevin la liman.$na dintre primele micri ale unui guvern cu dificult%i financiare este creterea taxelor i inventarea altora noi.,e exemplu, taxa pe lux, v sun cunoscut. ,in cnd n cnd i pe la noi se face vorbire spre deliciului poporuluidespreacest fapt carermnelastadiul deeternproiect. Esteopn!a/enelopei, dragdemagogilordmbovi%eni. -ugustus i#a motivat gestul prin necesitatea de a descura*a luxul care, chipurile, ndeprta poporulde valorile tradi%ionale romane, sursa mre%iei 0omei. )e s !ic, era maestru n /0 acest -ugustus, chiar era. )doar nu era s le !ic adevrul, 1am nevoie de bani23 " alt tax interesant era cea pe celibat. )ic celibatuldevenise o practic periculoas, periclitnd eptelul roman acela care alimenta legiunile dispuse s moar dedragul unei solde babane i, desigur, pentru gloria 0omei. 4espasian 5&6#76 d. (r.8 a motenit de la risipitorulNero un deficit bugetar imens. 4espasian s#a dovedit demn de originile sale 5se pare c tatl su fusese vame8i a scos bani din piatr seac, prin taxe i impo!ite, ceea ce cu siguran% nu l#a fcut foarte popular. /rintrealtele, a populat 0oma cu toalete publice pentru a cror folosire a cerut bani. $nii i#au btut obra!ul pentru acestgest lipsit de delicate%e. )um s sco%i bani din mic%iune i defecare. )ic htrul 4espasian le servea acestordetractori urmtoare litanie9 pecunia non olet. :i cred c nu s#a nelat prea mult3 -m putea spune c 4espasianera un adept al austerit%ii i istoricii ne indic c nu era foarte iubit de plebei. "ricum a echilibrat finan%ele %rii cas aib ce risipi fiul su ,omi%ian.,ar ce faci cnd ai probleme financiare ma*ore i nu vrei s#%i sacrifici capitalul de ncredere. Iat o grea dilem./i cel mai adeseagseti pecinevacaremeritsfiespoliat. ,epild,;raian56I, ?)E, ?>, $E etc., a abordat problemantr#o manier ceva mai direct. - identificat faptul c dacii, strmoii notri, ca i romanii de altfel, aveau cevaaur la dispo!i%ie. ;raian, biat harnic i#a nvins i i#a spoliat de to%i aceti bani. ntmpltor sau nu, la 0oma a fostmare veselie. ;ot poporul s#a nfruptat din succesul economic al imperiului, iar ;raian a putut finan%a un ampluprogramdeconstruc%ii publicepelngpomeniledateplebeilor. ;raianaprimit dinparteasenatului titlul de1"ptimusprinceps2. Imagina%i#vcamcarear fi fost situa%ialui ;raiandacar fi venit cuunprogramdeausteritate gen 4espasian. Nu prea bun, cred3 ns, pentru a folosi metoda spolierii trebuie s conduci un statcapabil de asemenea fapte, nu @recia sau 0omnia.,ar 0oma antic ne mai ofer multe alte exemple de bune practici economice. A lum ca!ul lui )aracalla carea devalori!at moneda, dar mai presus de orice, a oferit n anul B=B d. (r. prin )onstitutio -ntoniniana, cet%eniaroman tuturor oamenilor liberi din imperiu. )et%enii romani aveau drepturi depline. /rintre aceste drepturi senumra i acela de a plti cu regularitate taxe i impo!ite. )rescnd numrul cet%enilor a crescut i numrulcontribuabililor. ,eci, cu alte cuvinte, )aracalla a mrit ba!a de impo!itare. 4 sun cunoscut. $mbl !vonul cn timpul su monedele de aur nu prea mai con%ineau cine tie ce aur de unde i devalori!area lor. )nd umbli cuasemenea tertipuri o sfreti ru i po%i fi, de pild, asasinat. :i cam asta a i p%it bietul )aracalla. )ic, printrealtele, a mrit foarte mult cheltuielile militare, soldele mai exact, ceea ce a avut darul de a agrava problemelefinanciarealeImperiului. "arecum, ca@reciacontemporan,careamprumutat foartemul%i bani i , printrealtele, a cumprat armament cum ar fi circa ='CC de tancuri, dintre care cele mai multe s#ar numi Deopard i auprin anumite !one sensibile lipite nsemne gen >ade in @ermanE. ;ot gurile rele mai !ic c @recia repre!int=FG din exportul de armament al @ermaniei i c BFG din armamentul achi!i%ionat de @recia n ultimele deceniivenea tot din @ermania. > ntreb oare de ce nici un german nu s#a scandali!at atunci de contribu%ia @reciei lacreterea economic a teutonilor. :i cum grecii nu prea aveau bani pentru arme, nem%ii bie%i ca lumea le#au dati bani i dobn!i aferente. -cum, i vor banii napoi pe care logic i#au primit de*a prin achi!i%iile nesbuite alegrecilor. ,oar nu crede%i c germanii le#au mprumutat bani pentru petreceri. @recii au mai contractat i vreoase submarine n @ermania. /oate apar din nou perii pe la Aalamina i ;emistoHle vrea s#i ntmpine pe subap.,up asemenea divaga%ii grosolane s revenim la romani. /oate nu ai pe cine *efui, poate nu poti mri ba!a deimpo!itare, cefaci atunci./i camastaafost situa%iabietului ,iocle%ian. )esfacamrtul aadoptatausteritatea. - mrit taxele la un nivel destul de ridicat i i#a amenin%at cu moartea pe ia care ndr!nesc smodifice pre%urile. ,eci, a nghe%at pre%urile pentru a opri infla%ia, sub amenin%area cu moartea. Dactan%iu, istoriccare nu i#a fost deloc favorabil inventatorului tetrarhiei spune c numeroi cet%eni romani au a*uns s fug dinimperiu n cutarea unei vie%i mai bune. )u alte cuvinte, au ncercat s scape de fisc. -st!i, avem paradisurifiscale. ,eci, nafaraimperiului eraca#nInsulele)aEman. Nuaucorpora%iiledeast!i aceiai tendin%.nlumina celor de mai sus, v rog s#mi spune%i de dracu am inventat noi cnd vine vorba de economie.-r fi ca!ul s mai spunem cte ceva i despre @rexit fiindc apare n titlu iI n 0omnia circul o norm carempiedicunindividscontracte!edatorii preamari.-stfel, ratalunarnutrebuiesdepeasc&CGdinveniturile sale. Da ba!a acestui principiu st dorin%a bncilor de a#i vedea banii napoi i dorin%a statului de evitafalimentul multora dintre cet%enii si. @recia avea datorii enorme i totui a primit bani n continuare. ,e ce."aremarii finan%iti europeni nueraucontien%i claunmoment dat inventatorii democra%iei nuvormai ficapabili s#i returne!e datoriile. "ri pe asta au i mi!at. ,in punctul meu de vedere, s#a mi!at pe falimentul@reciei pentru c po%i face cam orice cu#n falimentar. -adar, vorbim de un asasinat economic i @recia nu esteun ca! i!olat. )nd nu#%i mai po%i achita creditele %i se iau lucruri din cas. n ca!ul statelor e vorba de companii,resurse naturale etc. Ji se impun n%elegeri oneroase. @recia are o mare vin pentru situa%ia n care a a*uns,@recia, nu poporul grec, din punctul meu de vedere sunt aspecte complet diferite. ,emocra%ia %i d dreptul salegi, darnugarantea!faptul cvei alegebinei nugarantea!delocfaptul ccei pecarei#ai alesvorconduce bine. ,in aceast perspectiv democra%ia este doar un mit. ,ar, pe de alt parte, nici finan%atorii @recieinu sunt deloc lipsi%i de responsabilitate i e o ipocri!ie cras s arunci asupra grecilor acu!a%ii de genul leneilori indolen%ilor din moment ce le#ai permis s a*ung n acest hal. E bine totui c @recia nu a mprtit soarta>exiculuicare n =erHel nuvreacaEuropasfiedominatdenite,,oamne ferete, incontrolabili radicali. )eea ce n principiu este corect, dac la fel de corect ar fi i atitudinea@ermaniei fa% de $niune. /entru simplul fapt c are cea mai puternic economie din !ona euro @ermania sesimte ndrept%it s fie vioara nr. =, s dea tonul. )eea ce nu cadrea! defel cu principiile generoase care audus la crearea uniunii. Auccesul economic al @ermaniei se datorea! n mare parte pie%elor de desfacere dinuniune i for%ei de munc ieftine i calificate din estul uniunii. ,eci, $niunea particip activ la succesul economicgerman. /e de alt parte, preten%ia marilor puteri de a conduce fiindc sunt bogate este extrem de periculoas.,emocra%ia are la ba! ideea drepturilor egale pentru boga%i i sraci. ,ac statele bogate au mai multe drepturidect cele srace e ca i cum boga%ii au mai multe drepturi dect sracii i atunci putem s ne tergem la fundcu principiile democra%iei i putem termina experimentul Europei $nite, fiindc tinde s devin o alt form deimperialism. Aunt deacordcurepudiereaextremismului, dar oaren#ar trebui stratmcau!ele, nudoarsimptomele acestui fenomen. @recia este un simptom, nu neaprat o cau! a fenomenului. @ermanii l#au votatpe(itler tocmai fiindc%aralor eradevastatdecri!aeconomicpornitdinA$-. Extremismul trebuiedescura*at prin atacarea cau!elor care#l produc. -usteritatea i dorin%a %rilor creditoare de a#i primi banii cuorice pre% l#au adus pe ;sipras la putere. /rin intransigen% @ermania vrea s provoace cderea acestui guvern.)reditorii vor reforme nu pentru binele @reciei, ci pentru a fi siguri c#i vor primi banii. )um vor afecta acestereforme popula%ia nu ngri*orea! pe nimeni din Eurogrup. /e de alt parte, nici mcar nu cred c ;sipras esteapropiat de >oscova, ci a simulat acest aspect pentru a pune presiune pe liderii din !ona $E. ,e altfel, 0usia nue capabil s se a*ute pe ea din punct de vedere economic darmite s a*ute cu ceva @recia.-r mai rmnedepreci!at unultimaspect. @ermaniaa*ucat rolul central nevenimentelecareauduslai!bucnirea primului r!boi mondial. Nu l#a declanat singur, dar ac%iunile sale au fost determinante. n =6=6, la4ersailles, @ermanieiis#a impus o pace cu nimic mai grea dect tratatele similare impuse de ea +ran%ei, n=