PiH'inlele llP~enieopersonalitate de inalta statum monahala,cum n-a mal BvutBiserica Ortodoxa Romana·,

Tara Hlgar~lui a fost binecuvantata de Dumnezeu ~iodaHicuea futreaga noastra tara. trimitfuldu-ni-lpe Parintele Arsenie Boca spre atrezi, statu~ mustra duhovnice~e ~iindmma pe oameni pentru a trai viatain duhul ~ispiritualitatea autentic cre~tina,asemenea primilor cre~tini.

A fost 0 ~care care a cuprins zeci de mii de cre~tini de toatevfu"stele~itreptele sociale. Din rfuldul acestora a mcut parte ~iun tanardintr-o eomuna din apropierea Manastirii Bmncoveanu, 'care a auzitvorbindu-se despre Parintele Arsenie ~iastfel s-a naseut in sufletul saudorinta de a-I vedea, de a-I cuno~te ~i,mai ales, de a se lasa indrumatde Sfintia sa.

Dupa ee au trecut ealiva ani, angajat SUflete~te~iperseverand·pe ealea vietii duhovniee~ti, eu ravna sporita, eu multe rugaciuni ~iosteneli, a ajuns sa se spovedeasca la Parintele Arsenie. Afost eea maimare bueurie a vietii sale pana la aeest moment bineeuvantat. Starile dehar, de Wire duhovniceasca nu Ieputea descrie, dar Ie simtea din plin ~imulturnea luiDumnezeu eu lacrirni pentru aeeasta binecuvantare.

A trecut un an de la spovedania facuta la ParinteleArsenie cfu1d,pe nea~teptate, a simtit in suflet un gand vrajma~, pagan, hulitor deDumnezeu ~ide tot ee este stant. eu trecerea tirnpului aeeste stan auluatpropoqii ~ incat, dupa mca un an, uraganul necredinte~alateismuluis-a dez1ar¢uiteu 0 furie pe care nmnai iadu~ duhul nega~ei ~ial mineiuniiputea sa-l dezIantuie. Luptandu-se din rasputeri cu ispita satanei, aateismului, mnarul se ingrozea, gandindu-se ca va ajunge sa-~ipiarctacredinta ~iodata eu aceasta ~imintea.

8ingura luiscapare era Dumnezeu ~iParintele sau duhovnicesc,Arsenie, pe care g-ahotm-atsa-Icaute la xmnastire. Durerile lui suflete~i

nu Ie-a dcst~inuit nillilinui, nici chiar parintilor lui, adicii a pastrat 0 taceredesnvfu'$iHlin acest sens. Rava$it suflete$te, tuIburat, lngrozit, aproape.de pragul sau doaga nebuniei, s-a lnfati$at la Parintele Arsenie care,Vc zclndu-I, I-a intrebat, inainte ca tanarul sa-i spuna durerea sa: "Cefac cei din sat, care spuneau cii nu·este Dumnezeu -$itu spuneai ciier;te?".Parintele s-a referit la gandurile de referintli care lliuptau fimbundIn timp ce el era in sat. Tanarul i-a spus cu ochii in Iacrimi: "Parinte,ma chinuie-$te eumplit gandul necredin/ei". A confrrrnat personalceea ce Parintele i-a spus cu cateva momente fuainte. ,,Daeii nu venea!seputea sii ajungi ateu", i-a spus ParinteleArsenie $iapoi I-a indemnatsa cheme in ajutor mila $iharullui Dumnezeu, spunandu-i: ,,spovedania~'iimpiirtii-$ania". A$a a Iuat smr$it chinul tanarului greu fucercat deispita necredintei.

Dupa ditiva ani de zile s-a gasit laManastirea Brancoveanu 0

copie a unui manuscris al ParinteluiArsenie in care se descriau sHirilesufIete$ti ale celor care, datorita pacatelor inainta$ilor lor sau poate alecelor in cauza, traiau momente asemanatoare cu cele pe care Ie-a traittaniirul respectiv.

o tanarl\ dintr-o comuna de Ianga Higara$ s-a hotanlt sa intrefu.tr-o manastire cu dorinta de a se calugari, dupa ce, cativa ani de zile,a cercetat Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus - unde I-acunoscut pe pa.rintele Arsenie. Sfintia sa, dupa un scurt timp, a primit-o la Smnta Taina a Spovedaniei, fapt care a fost 0 surpriza fu viatacelor care se osteneau eercetand aceasta manastire. Uneori au fostsituatii cand credineio$ii a$teptau ani de zile pana Ie venea randul sa sespovedeasdi la Parintele Arsenie.

Fonnata duhovnic~e in atrnosfem de evlavie a acestei manastiri,tana.ra Viorica - in ealugarie Veronica - a intrat in Manastirea Bistrita ~Valeea, apoi la Manastirea Tigane$ti - Ilfov $i, la urma, la ManastireaHorezu unde a unnat cativa ani Seminarul teologic monahal. Prin, ,

decretul de expulzare a monahilor din manastiri, monahia Veronica aplecat din manastire cu inima fudurerata, impreuna cu alte monahii,lucrand apoi in viata civila in domeniul sanitar ca, dupa cativa ani, sainceapa un $ir de suferinte fiziee, care au durat 12 ani.6

Inzestrata de Dumnezeu eu 0 sensibilitate sufleteasca deosebitii,interiorizaHi la care s-au adaugat roadele nevointelor calugare$ti,. , .

monahia Veronica a atins un grad de puritate moraIa, de viataduhovniceasca deosebita, fiind 0 pildl\ vie pcntru toti cei care aucunoscut-o. Dupa treeerea sa la cele ve$nice in anlll 1985 surorile saleduhovnice$ti din Manastirea Prislop, cu care a laclit II' nicie laManastirea Sambata de Sus, au intrebat pe Parintclc 1\1 Sl'Ill ': .• Pre-aCuvioase piirinte, care vafi aeum starea sujlefului MaiC'lI1'c'lwlim,avand in vedere indelungata ei suferinfa, pe care a /NI/'/II/ ()multumind lui Dumnezeu pentru ea a eercetat-o astfel, apoi ('I/mlillfng~reascii a vie/ii sale, ravna pentru C!eleduhovniee~ti -$ivia/a S(I

de adeviiratii eiilugiiri{ii? ". La aceasta intrebare Parintele Arsenie adat un raspuns pe care nurnai un parinte duhovnicesc de talia Sfintieisale a putut sa-l dea: " Daeii a/i ~ti voi in ee luminii se ajlii aeumsujletul Maicii Veronica!... ". Piirintele $tia ceea ce se petrece cu unsuflet dupa ce a trecut dincolo.

Parintele Arsenie a aflat, prin darullui Dumnezeu, ca un episcopnu ~i-a mantuit sufletul plecand din lumea aceasta ~ia ajuns la locul deosanda. In viata lui se ingrijise foarte mult de 0 manastire $icalugarii 1-au pomenit la Smnta Liturghie $i laparastase. Dupa 30 de ani, in timpulmei Sfinte Liturghii, Parintele a spus ca in acel moment episcopul acela

a ie$it din ehinurile cele ve$niee $i$i-a mantuit sufletul.ParinteluiArsenie, referindu-se la reaJitatile cere$ti, a afinnat ca

dupa plecarea sa din lume, el va merge acolo unde a rnai fost: " Eu $tiuIIndemii due. eu am mai fost acolo ". De asemenea, a spus fiului sauduhovnieesc - parintelui Simion Todoran - unnatoarele euvinte, carese refera tot la realitatile cere$ti: "Mii due, dar de acolo de unde mavoi duee, eu vii ajut mult mai mult decat am fiicut panii aici".

Preotul Constantin Prescure din parohia Berivoii Mici din TaraFagara~ului mergea adeseori la biseriea parohiei Draganescu, pe careo picta PiirinteleArsenie. Erau apropiati suflete$te, a$a.in~at Parintele,la un moment dat, i-a destainuit un gand, care I-a UHTIltpe preotulrespectiv:

"Ma, sa ~tii ca eu, daca vreau, pot sa traiesc pana in anul}()()O ". jntalnirea dintre e~ cand a rostit aceste cuvinte, a avut lac in jurulIlIullli 1970. Preotul respectiv este fratele semnatarului acestor randuriI, pI 111m" 'I :luzil un lucru care.l-a uimit, a simtit nevoia sa-I spuna ~idIm I III 111I:'\lal-Iccasta mi s-a adresat, spunandu-mi: ,,Auzi, ma, saII pllil I I III I lit vlala sa indit sa poata muri atunci dind vrea el!".

II I 11111P Illldt:" Ma, sa cre~'tetiin Hristos! ".*

I, filII II II I I lllllt '004 (cxtrasc):1 1111111I 1111\111l1I",I(:t~jputillcomunicatjvaaveaca

I 111111 Il.d II~ III dill II Ilk . fitpt dovcdit in monrntulI I 1 dl III II \ It II '111.1',,1 Ill! lI:!.aL5la Manastirea

I III I \I I I 111,111I lilt I I, III tiC II vrcmc, un pelerinaj deI It 1111111111 1'11111111111I101,"l'lIl1HIllunllt-oNichiforCrainic-.,,/ I"' Jill '\'111/11 '111/('// se mi~'cain pelerina) cantand, cu

J I, ',111.1 /11//11 /It' I >:If 1111nllmai atat, ci credincio~i din aproape toate111'lIl1l1ll1.11111.:1111<11''plau pa~ii spre ManastireaBrancoveanu pentru a-II I 1I1t.11}l'1',lIl11tdcArsenie, fupt care I-a detenninatpe Parintele Stliniloae,I spun,: ,,Parintele Arsenie a fost un fenomen unic in istoria

lIIonahismului romanesc, adica 0 personalitate de 0 inalta statu.ramonahala, cum n-a mai avut Biserica noastra Ortodoxa Romanii".

In lucrarea duhovniceasca savar~ita de Parintele nostru este depresupus ca avea, pe langa insu~irile native de exceptie, ~i 0 pregatireintclectuaIa ~i 0 latun1 harismatica, un dar deosebit dliruit de Dumnezeuca urmare a nevointelor ~i a puriHitii vietii sale morale, tapt care i-adeterminat pe colegii sai de liceu ~i de la teologie sa-i spuna ,,sfiintul".Ca a fost un harismatic, ca s-a invrednicit de vederea unor persoanesfinte, a Mantuitorului Hristos, a Maicii Domnului ~ia Smntului Serafimde Sarov a mlirturisit-o Sfintia Sa insu~i ditorva din apropiatii sai. Fiindla Sfiintul MunteAthos, in Grecia, s-a rugat Mantuitorului Hristos ~iMaicii Domnului sa-i dilauzeasca p~ii spre un duhovnic cunoscator altainelor vietii duhovnice~t~ care sa-I indrume in viata calugareasca. Duparugaciuni stliruitoare la Fecioara Maria s-a invrednicit de 0 vedenie incare Maica Domnului I-a luat de mana, I-a urcat pe tID munte inalt, cu 0

prapastie atat de mare incat cu greu putea cineva sa mearga eu piciorul8

tiber, ~i I-a incredintat Sfantului Serafim de Sarov (1759-1833), care 1-a indrumat in viata monahala. In momentul acela Maica Domnului s-afacut nevazutli. Cand avea nevoie de duhovnic mergea singur in acelloc, iar Maica Domnului I-a intarit incat a post it 40 de zile, timp in carea fost indrumat de sfiintul care i s-a aratat.

Parintele Teofil de la Manastirea Brancoveanu de Ia Sambatade Sus ne-a aratat in cartea sa: "Cine sunt eu?" ca in anii liceului aascultat 0 predica a Parintelui Arsenie in care a spus ca MantuitorulHristos i s-a aratat in biserica Manastirii Brancoveanu sub chipul unuicopil care plutea in aer, Mantuitorul :fiindin acel timp in cadrul ~ii dinperetele care desparte naosul de pronaos. In aceasta vedenie Domnuli-a aratat haina cu care Parinte1e era imbracat, de~i alba ~i curata, aveatotu~i 0 pata. Aceasta pata reprezenta un pacat (Parintele nu a spusniciodata ce a fost acel pacat).

Altadata Domnul Hristos i s-a aratat in smntul altar deasupraSfintei Mese, tot sub chipul unui copil, caruia i s-a adresat cu cuvintele:,-Sjinte ingere, roaga-te lui Dumnezeu pentru mine, pacatosuf'.Neprimind nici un raspuns ~i-a dat seamaca nu este un inger, ci Insu~iDomnul, Caruia i s-a adresat apoi: ,,Doamne, Iisuse Hristoase, FiulluiDumnezeu, miluie~te-mape mine, pacatosuf'. $i a prirnit raspunsuldin care a inteles ca va trebui sa ramana acolo, la acea manastire, ~i sasavar~easca lucrarea duhovniceasca mnduita., Intr-o conferinta pe care a tinut-o in fata unor preoti a spusUl1l18toare1ecuvinte: ,,A~'aca, [ndeplina cuno~lintaa misiunii noastre,putem pa~i la lucru ca noi nu suntem singuri. Mantuitorul este cunoi. Personal am aceasta cuno~tinla de care nu sunt vrednic. Mi-amvazut Stapanul ~i mi-a aratat pacatele! A~a se deosebe~te adevarulde parere cad mi-a aratat pacatele mele, nu ale altora. Harul luiDumnezeu, siilii§luit in sufletele celor care aufost lumina{i cu SfantulBotez, devine lucrator in masura [n care credinciosul colaboreazacu el, adica prin nevoin!e, rugaciuni, postiri. privegheri, cgunari,prin lacrimi de pocainla. Urmarea acestei nevoin!e este ca eel incauza a}ungepiina la 0 miisura dumnezeiasca incat seface vrednicsa savar~easca lucruri mai presus de puterile omene$ti, de a siivar§ifapte supranaturale, atunci cand ~i unde voie.yteDumnezeu".

De asemenea daruri s-a invrednicit Parintele Arsenie. Dovadasunt faptele savar~ite inaintea multor credincio~i, despre care ace~tiadau mfuturie.

Un fost cantaret de la Manastirea Sambata ~i amint~te ca atunci,an~ parin~ele.Arsenie era staretul manastirii, intr-o dimineata, ie~md

I lllllld dm blsenca cea veche pentru a merge spre altarul din padureIII 111111I '"IVHI~i Sffinta Liturghie, uitandu-se in urma sa vada dacaI' I 1111 It 1111"n l'lIt lemurat $i a zis: "Vai, Parinte, sunteti in foe !".

III 1111\11I IIt I III "dl' (TVa" a zis parintele. Si atat. S-a ferit saIII III 111111111111I Jill (kharalcmileiluiDumnezeucare

I 1111' .111

111111111111111 I /Il',,11l tOllll p,rnt'l noastre$ialeI III I 1111,11 t \I '1I1(fill t III I pH I ' 1'/, , (' .j can.: Il1crgeau

I I lI1111111d,111l1111tlllllIlldL'CHp'loc.

111111110111.11';111111111AISCllic avcm $i cazuri de vindediri11111,11Itlll:ISL.A vmdL.:<;atun orb pe care mai intai I-a spovedit $i I-al1~lpart~~lt~1apoll-a zis sa iasa din biserica. Cei prezenti au vrut sa-Ia~ute fim? or~, dar Parintele i-a oprit zidindu-Ie sa-I lase sa meargasmgur. AJungand la u~a bolnavul a zis: ,,Mai, fralilor, eu vad!". In ace!momenLi-a revenit vederea pentru toata viata.. . .?n om para~t la pat a fost dus cu dil1lta lamanastire ~iParinteleI-a ZISsa coboare dm caruta. EI a coborat ~ide atunci a mers normal.

La Manastire Ia Sambata a venit 0 femeie care era adventistaParint~Ie 0 cuno~tea ~i i-a spus sa-~i faca cruce. Ea a inceput 0 rafaI~de cuvrnte Ia adr~sa Sfintei Cruel. Parintele i-a spus din nou sa-~i facacruc~. Dar ea mal vehement vorbea cuvinte de hu Ja impotriva SfinteiCruc~. Atu~ci Parintele a~Iuatcrucea ~i a lovit-o peste gllrc, spunand:,,Arz~-t: Sfanta Cruce!". In acel m01~cl1t fL.:ll1l'illlll'ZIII ins ca le~inata.Dupa catcva l110mentc s-a rid i tIt. III lIl'l I-HIillll' I v Izut 0 dihaniecar~atrc'lltp,'llll1r cl\~iadisp lilt, Toll 1111lIl.l 1I1l11'lIl'llitiParintelea ~lS: "Vedt'fl 1'/111' I IIII/'il lilli' /"//1. I,' 'II ~I /11' II S/rillla Cruce?".Pnmul 111('111 pl I III I I f I III Ii 1111II dill' II t Ildlcat a fost StantaCruce.

Ultima serbare a Sfmtclor Pa~ti la care a participat ParinteleArsenie la Manastirea Sambata a fost in anul1948. Am fost ~ieu acolo.Intre ce"icare au participat a fost ~iparintelc SUiniloae ~i0 multime detineri, cei mai mu4i studenti Iadiferite faculH1tidin tara· La sffir$itulSluJbeiInvierii, Parintele a citit 0 l1lgaciune de dezlegare. Finalul acestei rugaciunia fost mi~cator pana la lacrimi, mai ales cand Parintele a rostit eu ochiiplini de lacrimi: ,Jartii-i, Doamne!". Toti cei prezcnti plangeau,gandindu-se, poate, ca acesta e momentul solemn al despartirii Palintcluide Manastirea Sambiita. Dupa eateva luni a fost mutat la ManastircaPrislop, ca sa urmeze calvarul Inchisorilor, canalul Dunare - MareaNeagra, urmamea permanenta de cafre autoritatile de atunci.

L-am cunoscut de timpuriu pe Parintele Arsenie $imultumesclui Dumnezeu ca m-a invrednicit sa cunosc un om srant. Cu cat trecemai mult vremea cu aHit co~tientizez mai mult faptul ca omul acesta afost, intr-adevar, trimis de Dumnezeu. Parintele Arsenie mi-a fost deajutor in multe din imprejurarile vietii. Mi-a spus de 0 suferinta pe careo aveam. Inainte de a pleca in armata m-am dus la parintele, care era laPrislop, sa-rni dea un sfat mainte de a pleea ~iaveamo durere sufleteascape care nu 0 spusesem nimanui. Eram foarte tulburat suflete~te. Candm-am dus acolo mi-a spus el de ce m-am dus! Mi-a dat un remediufoarte sirnplu: Spovedania ~i Imparta~ania. Mai era acolo parinteleDometie Manolache, care este inmormantat la Manastirea Ramet· L-am mai intalnit ~i la Bucure~ti in cateva randuri.

Niciodata nu voi putea sa multurnesc lui Dumnezeu ca am inffilnitun om stant cu care ne-a binecuvantat pe noi, romanii. Aproape Ia tolioamenii se adresa cu: ,,Ma ... ". Era foarte categoric $i foarte deschis. Afost pretuit de foarte multa Iume, I-au pretuit pana la a-i acorda un cult;dar a fost ~idetractat de oameni care I-au barfit, Iucru care I-a mahnitfoarte mult. Spunea ca a suferit mai mult din partea cre~tinilor decat dinpartea Securitatii.

Piirintele Serafim BddiliiManastirea C~iel

Am mmana fotografia ParinteluiArsenie, ~ cum l~amcunoscut~ipot sa zic ca din cati oameni ai lui Dunmezeu am eunoscut, unul maiplin de Ouh Siant nu am intalnit.

Cand am fost Ia Draganeseu, unde pieta Parintele, dansul a stat(II III h CI I Ii care, deci, a stat de yorba ~icu mine. L-am intrebat:

I, t 1111, I'" (.,. So pun (1 cent? Pe Psaltire, pe acatiste, pe «DoamneJ II I" , " (I 4111(' ... ? earn asta e randuiala mea de

" 1111'. It II' ••Mo, darcine li-a spus safad asta? ZiI If I I. I,ll, f 11"\11/111 /1/('(//"('1(' po/i gdnditoata ziua".

I II I 11\11 I III. h .1111 pic I II de In biserica - unde era1111 II III It , Itllll' 11. ill,,,' I'll/Ill I t, II. finliasa, 'inauzultuturor

1/1111 I III III 11\11 \III Ii I 1 VI III II I inllpoi. Mama mea a zis eaI' 111111 I I lilt 11 III t I 11111 111 ClIrt.: suntem noi. Am mers din vagon in

,'pUII ,I 1111 ~'11I1SS -I g~:>esepe Parintele ~ieram bucurosca acum pot• .'1au dl.: yorba eu dansui. Oar n-am putut! Parintele era urmarit de

ecuritate; ci erau imbraeati civil ~ieu nu puteam sa ~tiu cine sunt. 0putere ma tinea ~inu puteam sa vorbesc un cuvant. Vazand ca timpultrece ~ieu nu pot vorbi cu Parintele, m-am gandit sa pun in practicaceea ce mi-a zis ~isa zie ~ieu "Tatal nostru". Cand am terminat "TaHilnostru", Parintele a intors privirea la mine ~ia inclinat din cap, ca ~icuma aprobat aceasta rugaciune. Acest lucru m-a facut pe mine sa-mi dauseama ca Parintele are darul clarviziunii, e inaintevazator.

M-am convins ~imai mult pentru ca un oarecare cetatean ~i-apus haina lui,pardesiul ]aagafiitoarea de ]ageam, unde statea Parintele,dar nu a vorbit nimic. Oar, la un moment dat, inainte de a se Incetinimersul trenului, pentru ca urma 0 gara unde acel cetatean trebuia sacoboare, Parintcle i-a pus mana de SUI; pfin/'l jos p pardesiu ~iomulradiade bucuric. 1m diot, apoi, II' n,,11Iin' lillit, OI\1ulacoborat, feridtca i-a fost bin lIVO lit II I haiun de /' I ifllt k.

o 'ci, Il~llll zL I' rillfl'!I", I II)' I 1I1111111l1111~ii ~i«Tatalnostru»care estc rug cilllll' III I 1l1.1IpIlI I IIIIt II III lit J)omnul Hristos, carecuprindetoUIl.:lr hlllllll" fltll lit'

12

ParinteleArsenie smtea de yorba eu oamenii ~izicea: ,,Ma, ma .duc sa vorbesc eu sfintii". lata cine a fost P3rintele Arsenie: un om care avorbit nu numai pentru un om, cipentru toam omenirea, ca a vorbit tot dela Oumnezeu, pe care-L avea in inima ~icare-i stapanea mintea ~iviata·

La una din prime1eintalniri ale mele eu ParinteleArsenie, dfulsulmi-a zis pacatele in fata, dar nu m-am suparat pentru ca mi-am dat .seama ca este un s:fant~inu zice ca sa te batjocoreasca. Fata Iistraluceade nu te puteai uita la dansuJ,~ Iiradia fata de lumina.Era Indumnezeit.

Pentru ce zic eu ca avea darul clarviziunii? Am fost invafiitor lac1asele I-IV 20 de ani. Mi-a spus: "Tu trebuie sa pleci de acolo! Sa teduci sa faci teologia!". La aceasta, eu i-amraspuns Parinte1uicu gandul,pentro ca nu indrazneam cu yorba. In gandul meu am zis: ,,Nu mi-amslrans bani ~itrebuie bani sa fad 0 ~coala". .

Parintele mi-a spus: ,,Ma, 1tipui problema ca n-aibani?Are mamatal". Para sa-i spun eu di tatal meu a fost miner ~ia treeut ]acele ve~nice~imama mea a avut pensie, deci 1M putea mtretine, pentru ca fr~telem:uera casatorit ~isurorile mele erau la manastire. Deci, mama, dm penslCma putea tine. La acest cuvant alParinteIui cii ma poate ajuta mama ~l11-amopus a doua oara, spunand ca nu sunt In stare sa mvat a :lunblst raine. Parintele lmi raspunde ~ilaaceasta irnpotrivire a mea: "Ce, acumitipui problema ca tu nu po~ invata limbi straine? Iaca mveti!'.'. Eu m-~n:impotrivit ~ia treia oara spunand ca nu sunt ~a de~ept. .. Plinntele stngala mine: ,,Ma, tu n-auzi ca trebuie sa pleci de aeolo?".

Realitatea a fost ca surori]e mele au pleeat la Oradea, iar eu ammai ramas 0 luna acolo ~iam fost co~tient ca, daca ~imama ~isurorileau plecat, intampinam ~te greutati ~inu puteam face fufiisingur.aeolo.Oed, s-a implinit cuvantul ca am plecat de aco}o. Nu s-a ter:runat c~asta ~ilaAfteia am ramas pana a venit de hram lnaltulAndrel- Sfintuimparati Constantin ~iElena - ~ia zis: ,,Frate Nicolae, ~~:r~a sa ~e .sfintescdiacon lahram". Cu ingaduinta luiDunmezeu am pnrrnt dJaCorua~i~ eateva luni preotia ~iam mcut Teologia, cum a zis ParinteI~. .

Nu prea I-am ascultat eu pe parintele. Mergeam pe la dansul ~lde fiecare data imi zicea: ,,Ma, de ce vii fa mine daca tu nu asculli?sa te dud fa manastire!". ,,Ma, acum te dud la Parintefe Cfeopa ~ispui: «parintele Arsenie Boca m-a trimis la Sfinfia ta sa ma prirnili .

13

la maniistire»".Astfel, am fost sprijinit de rogaciunile ParinteluiArsenie.In primul rand de harullui Dumnezeu, al Maicii Domnului, de ocrotireaingerilor ~ia sfintilor, dar povatuit ~ide Parintele Arsenie.

in 28 noiembrie 2007 a fost al18-lea parastas al Parintelui ~iam vazut a~a multirne de oameni la parastasul Parintelui incat cred caParintele este un smnt canonizat de Dumnezeu ~ide popor, pentro cape masura ce trece tirnpul sirnt ajutorullui Dumnezeu prin rugaciunileParintelui Arsenie. Eu il consider unul din cei mai mari s:fintipe care i-adal Romania.

M i-aduc aminte de un cuvant al Parintelui care este 0

Illlb. rbe tare rcntru omul aflat in ispite ~i in pacate, in necazuri ~i in·serb ': "I /linn zeu iubeste pe eel mai mare paeatos eu mult maiflllllt d~ 'at iub ~\r;teeel mai mare sfant pe Dumnezeu". Deci, multanadcjdc a dat oamenilor Parintele Arsenie ~iin viata ~iprin cllrtile careau ramas $iprin indrazneala pe care 0 are inaintea lui Dumnezeu sa seroage lui Dumnezeu pentru noi. Printre alti multi s:finti~tiuti ~ine~tiuti,canonizati ~inecanonizati de Sinod, dar canonizati de Dumnezeu ~idepopor, este printre cei de frunte ~iParintele Arsenie.

Iti multumirn, Parinte Arsenie, ~i avem nevoie ~i in continuarede rogaciunile Sfintiei tale! Roaga-te pentro tara aceasta, pentru poporolacesta ortodox ca sa pastram credinta ortodoxa, sa nu fun prin~i deerezii, tineretul sa priceapa ca evolutionismul care Ii se preda este 0

otrava ~isa ne izbiivim de mass-media care este - cum zicea ParinteleRafuil N oica - ,,impotriva Bisericii Ortodoxe" $icare transfonna poporulacesta cre~tin - de la Smntul Andrei ~ipana acum, de 2. 000 de ani -intr-o Sodoma ~iGomora. Sunt mari ispitele in slujba luiAntihrist caresunt concentrate asupra mantuirii sufletului cre$tinesc din vrcmurile incare am ajuns noi ~iavem nevoie de ajutorullui DUl1'l11 'l u, al MaiciiDomnului $ial tuturor sfintilor.

Pre David StoicaManastirea Sadinca (jud. Sibiu)

Cand era copil, Dan Stoica se afla $iella manastire cand ParinteleArsenie Iibinecuvanta pe to~ oamenii ingenunchea~. Dar pe ell-a ocolit.Atunc~ copilul Dan a siJ.n~tnevoia sa traga pe capullui mana ParinteluiArsenie. A strans mana Parintelui cu mainile sale, pe cre~tetul capuluisau $i atunci Parintele a spus: "Calugare, ma arzi!" ~i apoi: "Tu veifidilugar; te vei numi David Si vei sta sus, intr-un varf de munte. 1{i .v ~icauta multa vreme ealea prin alte locuri, dar pana fa urma vei

I -J ~"l 17i sa ridiei 0 manastire tot aici, in Ardea , aproape ue casa ....I\cestea s-au intamplat intocmai. La 19 ani a devenit ciHugar. Dupa'aldaru$ani, Draganescu, Cozia, Patrunsa $i Sibiu, a ajuns, in smr~it,

sa ridice acea manastire, la Sadinca, nu departe de Gcna Sibiului.Parintele David merge adesea cu credincio$ii pe acolo pe unde

II Irecut Parintele Arsenie (Prislop, Man. Brancoveanu ... ). "La Prislop,lIIi-am dat seama de puterea Parintelui Arsenie chiar Si dupamoarte. 0 copita de 4 ani, cu familia, venise la mormantul de laIJrislop al Parintelui Arsenie. Nu putea merge pe picioruse. Era1 aralizata total. Stateau toli ingenunchea{i injurul mormantului,cufrunlile lipite de pamant. Se rugaufierbinte, toli cu ochii inchiSi.Si, deodata, vad copilasul cum se ridica dintre ei, inpicioare. Stateausa, cumva speriata, nevenindu-i sa creada ca este adevarat. Pe/Irma a inceput sa sara intr-un picior, de parca vroia sa sed'zmorleasca. Pe urma afacut ca{iva pasi. Atunci si-au ridicat ~ipcirinlii fnmtile din pamant ~i-au vazut-o... Ce bucurie poate fifIIaimare? Cefericire mai mare, decat safii vindecat prin putereainimii:ji a rugaciunii?".

Pre Nicolae Streza- Sibiu-

Mlllllll1lCSC tinerilor din AS.C.O.R. care m-au invitat ~i aupt II I Yl)l!ll'SC d 'spre personalitatea marelui duhovnic ArsenieI I' ! II! I ill II ClIllOS ut dind eram elev de liceu, in anu11942,

lid. 1111 I pill ,II II 11II a III Jl • nastirea Brancoveanu de Ia Sambata1111 I," I ()1I111111 I)lIpa t'l: I-am cunoscut, in toate vacantele

II I 1111 dll' 1111111\1111111tI. J lIdi~()r, (earn 15 km depan:are deIII II 1111) .lIll1llllllllu 1I1·I.Hkdlllllillid\~isi1rbatoare,sa-lvad~il I I 1111,d,lllIlll 11111d (11 djlld()~i. fmpnrl~$jndu-nedindarulsau,

II II 10 t Jl Ulilld! II 111I1 'llIl, iul I, aproape 60 de ani. A vorbi despre111.11 .1 pI I ollllhlulc a parintelui Arsenie Boca este 0 temeritate ~i 01II11. ZlllUI" aWt in fala con~tiinlei noastre cat ~i in fata, mai ales, a1" rintclui care ne privegheaza de dincolo, ne vede ~ine ajuta tuturoreclor ce-I cinstim.

Parintele Arsenie alegea in fiecare duminica la u~a manastirii ungrup de 70-80 de credincio~i, pe care ii chema in biserica, Ie citeamolitva spovedaniei, Ie dadea un cuvant de invatatura ~iapoi Ie spuneasa ramana la r:nanastire toam saptamana. Mancau la bueataria manastirii,ajutau la trebuintele manastirii, ~iunii a~teptau la u~a bisericii (7 -8 ~i)ca sa intre la spovedanie. Prin taina spovedaniei patrundea in actaneul,in profunzimea fiintei oamenilor ~iii inderrma sa-~isehimbe viata cr~tina,sa se apropie de Dumnezeu mai mult. Erau aduna~ cateodata sute deoameni, iar parintele amta eu degetul pe eei pe care-i chema la el sau Iezicea ehiar pe nume. Cei care erau strigati mergeau ~iintrau in biserica.Eram elev in clasa a ~asea de lieeu ~i ma aflam Ia marginea aeesteimu1timi cu inca cineva din satul meu. La un moment cIat, cand Parintelealesese deja 7-8 ~i, am zis ea uite pe noi nu ne mai eheama. Si, credeti-ma, la putine clipe Parintele a aratat eu mana ~ia zis: " Mai, Nicolae,vino ~i tu!". Avea daml inainte vederii. A~a a devenit duhovnicul meupe pareursuI vielii, pana cand autoritalile de atunei au obligat Episcopia

16

Aradului sa-I scoata din monahism ~isa-I trimita cu dorniciliul fO$t lal3ucure~ti, fiind supravegheat. Dar nu ne-a lasat! L-am cautat ~iacolo'u toate greutalile, silindu-ne sa nu-i facem probleme.

Parinte1e Arsenie s-a nascut in satul Vata din linutul Zarandulu~unde a facut ~i~coala generaIa, UlTIlftndapoi cursurile liceului ,,AvrarnIancu" din ora~ul Brad. Dupa marturisirea colegilor sai contemporani(din care unul a trait pana nu demult la Sibiu), a fost unul din cei maitkosebiti elevi ai lieeului, ~ef de promo lie in 1929. Dirigintele claseiItnpreu~a cu eolegii,+·au pus pe Zian Valean (caci a~a il chema inainte)srI sadeasdi un stejar in curtea lieeului, pe care mai tarziu co legii I-aunumit gorunullui Zian Valean Boca. Apoi, se inscrie la Teologia din, ibiu in 1929 pe care 0 absolva in 1933. La Teologie, de asemenea, alost remarcat de colegi printr-o tinuta ascetic a, prin interiorizare, princapaeitatea de a lnvata ~ide a se orienta nu numai in domeniul Teologiei,ci ~iin cel al ~tiintelor, in special al desenului (devenind cel mai marepictor), dar ~ial muzieii; eanta la flaut. Liturghi~ pe care 0 c~ta maic~ela Prislop a fost organizata ~iarmonizata de parmtele Arseme. Unul dincolegii sai a spus ca Parintele a fost ~i "infmnier al teologiei". Dupaterrninarea Teologiei, este trirnis cu bursa de eatre Mitropolia Sibiului laBelle Arte in Bucure~ti, unde audiaza ~ieursuri de medicina, ill specialde anatomie ale unui mare anatomist de atunci. Acestuia ii prezinta 0

experienfa cufotografia (pe care anatomistul Reiner Franz ~ vazut~0). Aceasta consta in urmatorullucru: a Uiiat figura sa perpendleul~r ~ldin fata (partea) dreapta a facut 0 figura ~idin partea stanga aha ~lauie~it doua fete diferite (~tili ca nu suntem simetrici, numai ochii no~trivact simetria dintre fete). Oind a vazut Reiner figura provenita din parteadreapta a scris: sfantul; iar din figura proveniHi din fata stanga a ie~it 0

alta figura, sub care Reiner, cunoseutul anatomist, a scris: omulcavernelor, caci a~a arata. Mai tarziu, parintele a spus ea poate deaceea a pus Dumnezeu inima iT! partea stanga, ca sa-l mai domoleasdipe omul cavemelor ~isa-l into area spre partea dreapt~ s~re ?umne~e~.La Bucure~ti a audiat ~i cursurile de mistiea ale lUlNlchlfor Cramlc(primul profesor de teologie care a propus mistica in Teologia de ~aBucur~ti). Niehifor Crainic a fost ocrotit mai tarziu de parinteleArserue .

17

Boca atunci cand a fost urmant. A fost in inchisori ~i la cana~ ca ~iparinteIe Arsenie.

Prin 1952-1953 cand parintele a fost fa cana~ cei de aeolo cas~-~ibatajoc de Sfintia Sa, I-au bagat intr-o baraea cu delicventi derand. Rezultatul a fost ca delicventii s-au intors de la faptele lor rele,vllzandu-l ~iascultandu-I pe parintele, ~iI-au oerotit. Cand trebuiau sAIu 'fuze la cana~ sa sape ~isa care cu roaba, ei il scuteau pe parintele<ll 11I1I11l'1I pe care trebuia sa 0 fuca, lucrand ei in 10euI lui. ErauI 11111111 t II 11111iN. vuda dit au lucrat. lata ce influenta a avut asupra unortit III Vlllli tli I lid \11I omalluiDumnezeu!

J )IIP I I' tlllim de lastudiidin Bucur~tiin 1940, a fosttuns11111'111.1111 III I 1111 II tunS mb tadcmitropolitulNicolaeBalan,apoi111111111111 III "'lllllt II AIllo p Iltrucuslicunoasdifeluldeviata,de

III 1111 JII •• dl II III d IUllo,An rturisitosinguradatacaacautat1111 111.111 dllll" IIll (' II IlI1vc~e~ipo dansul sa fie duhovnic. S-a111 ,It I )"lIulltIUlIII islw; sl'l-i~coatli in cale un mare duhovnic de acololJI III I I I'cu~it. S-a rugat ~iMaicii Domnului, care I-a dus in varf d;muntc, inAthos, ~ia fost dat in grija unui duhovnic care a trait cu 200de ani inainte de dansul! .

AIat~ri de parintele Arsenie

Intofc§ndu-se de laAthos, in 10 aprilie1942a fost hirotoirltpr.eot ier.omonah pentru mana~tirea Brancove~mu, rectitorita deIllitropolitul Nieolae Balan. Astfel devine duhovnic al manastirii.Spovedania eracea dintai pe care 0 rncea pentru rezidireaomului. In1947 ~ p~stul SfinteiMarii, dupa sffintaliturghie~ispovedanie, parinteteArseme~cltea ~iexplica paI1idin Ciirarea impiirii/iei.

Inainte de a fi eu student la teoIogie, i-am zis parinteIui sa nearate c~iIia d~~sului din staretia veche de Ia Sambata. Seara pe Ia 10ne-a a:a~atchilia (care era m fata biblioteeii): ferestrele erau spre munte,o masa ~ colt, pe care era 0 Biblie, 0 cruce ~i alte caI1i; mai era undulapa: ~l un eUler,dar lipsea soba ... m rest nu prea avea nimic. Ne-aspus ea vom d~.~ aeolo ca sa vedem ~inoi cum e dilugaria. Dupa ce .am spus eu totn cateva rugaeiuni, am stins lampa (nu era eleetricitate18

UIIIIlCi), parintele s-a ~ezat pe scandura dansului, ~a cum era imbracat'\I rasa, ~inoi pe podeaua din mijloeul camerei. Noi nu am putut sa ne(ldihnim,dar parintele ne-a mtampinat dimineata zfunbind.Amai donnito lutA parinteIeArsenie, la noi acasa, cand fiul meu avea eateva luni.( 'opilul adonnea foarte greu seara. I-am spus Parintelui ea 0 sa planga.Iliainte de a ne eulca parintele s-a uitat la cop iI, a fluierat spre el, iar, sta a donnit toaUi noaptea mcat preoteasa i-a spus Parintelui ca arIj billc sa mai vina pe la noi.

In 1946meepuse lucrarea laehiliadin munte ~iam luerat acolo 0

I pHImana dormind pe jos, pe cetinade brad. Dintr-un perete de stancal t II'gca un micparai~ de apa, nu I-amintrebat pe Parintele, dar am mteles,(' Ix;ntrurugaciunealui,Dumnezeu a lasat acestpar~ pentru trebuintele110 1StreoAutoritatile au interzis apoi lucrarea, iar m 1948 Parintele a fost11111 t at de catre Mitropo lit la rnanastireaPrislop, fundstaret aieimtre 1949-I<) O. Parintele spunea ca eu fiecare dintre noi Dumnezeu are un fOStpe( lire trebuie sa-l implinim, iarmarii duhovnici ne ajuta sani-Ideseoperim.I', rinteleArsenie pe unii i-a trimis mmonahism, pe altiimviata de familieI)(;OlrU a na~tecopii dupa randuiala.

... Parintele spune undeva ca pentru cei padlto~i ehiar un gandHpreDumnezeu, 0 lacrima pentru viata lor paeatoasa, poate sa aibau(timuleuvant maintea judeeatii Sale. Numai sa ai acest moment, chiar~iin ultimele zile ale vietii! Dar la batranete, eu un trup dogit ~imintearicrduta, nu mai folose~ti la nimic. Deci, sa ne mtoarcem pana avemcoru;;tiintamintii, pana suntem con~tienti de ceea ee faeem.

- Cum fi trata piirintele pe catoUd? Odata ne-a zis ea greco-catoUdi sunt "ciipu$a in cojocul ortodoqilor". Vorbind despreunirea cre$tinilor, care ar trebui sa fie ~ipe care sa 0 faeem noi eei deaeum, parintele spunea ca se va ajunge Iaunire (mtre catoliei~iortodoq~protestarttii fiind eretici, chiar daca sunt ~iprintre ei unii mai apropialide adevar) numai cand oamenii vor avea astfel de suferinte mdurate dela altii, care vor cere sa nu se mai faca stanta Liturghie, meat abia poate

19

atunci Ie va veni in minte sa se uneasca, ca sa poata impreuna rezistaincercarilor marl care vor veni asupra lumiiprin lucrarea luiAntihrist. Azis parintele: ,,Papa vn?aunirea, dar numai cu Roma, de aceea poartii$; 0 cruce streimbii" (a~a are carja). Totu~i, unii teologi ~i episcopicatolici cauta ni~tepunti de legatura (cum ar fi i;:icoana)

- Parintele illauda pe Sadhu Sundar Sing care nu era ortodox ..I)t '? Pelltru ca va veni vremea dind va trebui sa trecem peste101111 'Ionlllillll " care llc1nvrajbe~te~ine desparte.Acest stant (provenitII 11111 111111111 I .' j nil s . ~tie exact care era religia lui in India) a vrut saI IIIIII I I IIII IIII /\ f ('lIt()~eoaJaengleza unde a aflat de cre~tinism.

11111 I II II It 1.1 lIlIll U 11'111 (' nel i.-a aratat Domnul Hristos a devenit'I' I Itd d I 111111 I 1111'1"1 I II ,11111 ~iin India. Dc aeeea, Parintele aavut

1111111 I \I 1111, .II .11"1111 II III tit' I(lost om arcadevenitapostolal1.1111111111111. III lIl'"1111 ','

I, "','IIIIt/II(t/ tI/,' dliri'(/ .W'nl ,; S ripfuri? Poate orice'f 1 fI "(I / 1/'/1.\'('0/

I' (lIllll' I spunca eclor care zieeau ca nu se prea pot ruga saIll( c '11 ell cil irca Noului Testament; sa inceapa cu Evanghelia de laMatei ~i~ citeasca eu mare atentie Predica de pe Munte de mai multeori parrace va patrunde ~iinminte ceva din Duhul Evangheliei. Parintelea zis despre sectari ca "se dllC in iad Cll Biblia in mfmii".

Ce semn!fica un vis in care iti apare Iisus cu spatele? Darun vis in care-l simti pe diavol urmarindu-te?

Eram laDraganescu ~ia aparut un tanar din Alba-Iulia earn la23 de ani, inalt, de~irat, subtire, cu 0 figura cadaveric a ~iil cauta peparintele, Parintele nu pre a i-a dat importanta la inceput. I-a cerutparintelui ajutorul spunandu-i ca toata noaptea ilchinuie~te diavolul cufel ~ifel de vedenii venindu-i ~igandul sinuciderii. Parintele Ii spune:,,Ma, da ' aia ce 0faci unde ai invatat-o, in armata?". Era vorba deonanie, pacatullui Onan din Vechiul Testament. Aceasta ti-a mancatenergia din sistemul nervos simpatico I-a mai spus: sa te duci sa tespovede~ti, sa poste~ti, sa te rogi, sa te disatore~ti ~i sa numai facionanie. I-a spus sa se duca la 0 scena din biserica ~isa arate ce diavolvede el in vis. M-a trirllis ~ipe mine cu el. Am rners acolo ~ia pus manape dracul onaniei.20

Va marcat in mod deosebit un cUVlint sau olapta aI ( rlnfelui Arsenie?

Sunt multe.Am primit de laparintele doua scrisoritn imprejurarifOllll c gre1edin viata noastra. Prima a fost cfu1durma sa se nasca Miatul1I0st ru, sotia mea avand probleme eu sarcina, ajungandu-se pana lamils '11 uIrnedicilor de a fuce avort. Atunci i-am serisparintelui. lata eeIIli II rnspuns: ,,Necazul vostru e destul de mare, dar trag nadejde ciiII \If'11 t!epa$i cu ajutorul Sfintei imparta.Janii, A.Jase fin ispitele detlf Ice' !7olarein?eroica pentrn legea lui Dumnezeu. Dragii mei, gn?U.'/111 ;11/; cereti. Nadajduiesc ca Stapeinul vietii nu va arata de.Jartii"\'II'/lI'lIlaateitor rngatori pentrn viata. Poate ca vn?tisa va vorbescH ('II IIn om mai real. N-a.J putea deceit: 1.consultand cele maifllllorizate pan?ri ale medicilor dintre care unii ar fi de paren?a/fI/rl ruperii sarcinii, iar altii ar conta pe puterea de supravie{Uirea(//'Konismuluiuman (sa n?nun{ila medicii care propun intrernpen?a8m 'in;;, sa asiguri mamei toata linio$tea... 2.grija stifleteasca prinSjlnfele Taine, care sunt unfactor nepreviizut de medicinii". . .

Alta scrisoare: eram diaeon in Sibiu ~i, ~a cum sunt ~l azl1\ solventii de teologie, vroiam sa-mi gasesc 0 parohie la or~. Era o·pnrohie fu Sibiu, singura care avea post de diacon, ~ipreotul de acoloII venit (dupa ce diaconul pe care-l avusese plecase) la reetorul de Iatcologie - parintele Nicolae Neaga - cerandu-i sa-i recomande unIiacon. Am fost reeomandat eu, dar pe pareurs lucrurile au luat 0

intorsatura destul de grea, I-am scris parintelui Arsenie pentru ca nu~tiamee sa fucem. lata ce ne raspunde parmtele in 14.VIII.1950: ,,Dragiimei, odata mi-afost pe limba sa va intreb de ce ramaneti in Sibiufntr-o situatie cam neprecisa, provizorie. Poate ca atunci nici num-ati.fi ascultat. Frate Nicolae, mi-ai dat trei alternative: renuntan?afa diaconie o$isalariu, renuntarea la cooperatie $i salariu (lucramcafunctionar civil) o$irenuntarea numai la salariul diaconiei. Dinalternative Ie aces tea lipseo$tea patra: preotia la tara. Daca nu te-ai geindit la ea, nu ti-o pot da nici eu, fiindca nu te incantaperspectivele ei sau chiar ai vrea sa 0 ocole$ti, Totu.Jisituatia de

21

funcfionar nu-i 0perspectiva, nu-i pOfi implini condifiile totale ~iramaipe dinqfara [cum s-a $iintfunplat: lucram]a un birou de facturare$idupa ce au aflat cei de acolo ca sunt ~idiacon m-au dat afara). Pecat ifi cunosc sufletul $i datorila examenului pe care l-ai trecut cusOfia ta, ifipropun, totu~i, sa lari Sibiuf $i sa te retragi la fara, pana~i in Chirpar (un sat din Tara Fagara.yufui). E mai bine popa decalun numar in Sibiu! Ramanerea ta in Sibiu era motivata daca tetineai de carte. (dar nu am putut pentru di au venit copiii $igreutatile,iar doctoratul se dadea doar la Bucure$ti). Dar cartea $i cu serviciulnu merg bine nici una. Mai aveai un motiv sa ramai in Sibiu daeaparintii $i socrii puteau sa te ajute. Du-te in Chirpar ~i vezi ceoameni sunt acolo, $i daca-ti place ramai la ei [Parintele a fost acolo;dlnd era la Sfunbata il chemau oamenii $ise ducea prin diferite sate. lmispunea ~icum sa merg:]. Poti sa iei trenulpana la Nochrih $ide acolonu mai e mult; sau poti sa ajungi $i de fa Arpar, Sasau~, Chirpar:insatul tau sa nu te duci orieat ar trage tatal tau de tine. Consatenii s-ar targui cu cre~tinismul $i ar pierde. Strainii {i-Ipo{i apropia maibine decat consatenii ~irudeniile. Ramai la solufia apatra: preofia,caprin ea ai sa te mantuie~ti. 0con~tiinfa preofeasca n-are nimic depierdut, ci totul de ca~tigat in orice imprejurari. A-sta-i s.fatul meu.La toti de bine,Arsenie". Rezultatul a fost ca am plecat preot la tara. amstat la0 parohie de IangaSi~oara 16ani ~ijumatate, apo~ prin concurs,m-ammutat la Targu-Mure$, unde am stat 31 de ani.

Dupa ce ne-am dus la Targu- Mure~, unde am avut 0 parohiede fO$tigreco-catolici ~ine-a fost destul de greu, parintele care a fost InLazaret (Sibiu) a fost numit profesor de teologie. Am vrut sa ne mutamIn Sibiu. I-am spus aceasta parinteluiArsenie care, Insa, a zis: ,,Aeolo-i eanonul vostru, la Targu-Mure~, pana i~i lapensie. Ca in adevaro spun: oamenii aeeia au nevoie de voi, mai mult deeat eei dinSibiu ca,.,resunt credincio$i, iar bisericile de aici sunt pline".

Inchei cu un cuvant al Parintelui:,,Nimeni pe lume nu este absolut neeesar pentru nimie. Vei

fi sau nu, vei interveni sau ba, progresul, lumina tot se vafaee, eutine sau fara tine. Exista 0 energie aseunsa care mana lucrurileinainte. Sa nU-fi inehipui, sarmana faptura pieri/oare, orieat de22 .

bin' 11fl fnzestrat, ea daca nu e.yti tu lucrurile n-au sa mearga"a/,,'e, Lumina seface #flira tine pe deasupra capului tau. Po/ift

/i,/m'/tOf; dar absolut trebuilor nu e.ytipentru nimic.Pr/n urmare, la ce straduin{a? Oricum vor sta lucrurile, tu

"eI''I1! II ,~·t'-II fnainte menirea pe care 0 sim/i, daca 0 sim/i. Cata1'1 'II" wzl in tine glasul unei misiuni, continua-Ii calea mai departe,1II'It'(' (' perien{a brutali:iar fi venit sa-Ii arate ca {elul crezut alI,. tllI/tilei tale s-ar putea lipsi de munca ta. Ti-a fost ranita

Ilfl'mmlla pe care ai avut-o? Poate ca nu mai in{elegi rostulf/l'(Jf larii # sensul utilita{ii tale? Nu inceta sa fii ceea ce ai fost.

I.vl" 1V(.'$teeeea eefliceai ca.yicum n-aift incercat nici 0 dezamagire.Poate ea, flira .ytiin{anoastra, noi slujim vreunui scop al

f/ ""1'11. /1/1 seop care-i prea mare ca sa-I in{elegem,prea vast ca saf/ / flC'hlpuim.#pentru care Dumnezeu ne-a pus in suflet impulsiaI II If b Jl 'ntru noi, dar luminata pentru EI. Soldatul nupricepe planul'/'flt ,.o/u/ui, darfara sa-l prieeapa fl aduee la indeplinire. intoemai

,f~' , suna cuvantul Scriptuni din Vechiul Testament: ori pricep, ori11/1 pricep, ori aseu/ta. ori nu asculta, tu spune-Ie cuvantul Meu" ...( I npr.2~02 ~ Faeultatea de Te()logieOrtodoxa din Cluj-Napoea)

Pr. IoanCiungaraCopaeel

Vorbind despre ParinteleArsenie, parea Dumnezeu v-a aduslici in aceasta zi (7 noiembrie) eaci ieri am participat Inparohia veciniiIlIlnmormfultareaunui ucenic al Piirintelui - Morar - cumnatul MaieuteiSt Metede la Miinastirea Prislop. in predica de lalnmormantare, parmteleduhovnic de la Manastirea Prislop a spus ea Morar a fost un ucenic alPl1rinteluiArsenie ~ica Piirintele i-a spus: ,,Ma, tu cand vei muri veifi('on~tient. Veifi batran, darvei avea mintea intreagCi".intr-adevar,/I fost un om Intelept ~ia moot mtr-o zi de durninica, fiindu-i copiii acasa(un fiu de-allui I-a cautat des pe Parintele, aeurn este preot laBueure~ti~iredactor la~te reviste teologice). ~a a moot cum i-a spus Parintele:H fost co~tient pana cand s-a despfu1it de lumea aceasta.

L-am eunoseut pe Parintele ehiar de dind am fost la Seminar ,la inceput am mers la diinsullmpreuna eu alti colegi care-l cuno~teau.Cand am mers la dansul, fie singur, fie cu colegi de la seminar, fie cucolegi preoti mai tiirziu, cu toate ca avea mult de lucru se cobora de peschele~i zicea: ,,Ma, cu voi trebuie sa stau de vorba!". Nu totdeauna seintiimpla~a pentru ca era multa lume la Draganescu, iar Parintele lucra~ivorbea :farii sa se uite inapoi, spunea fiecaruia de ce a venit, ce artrebui sa faca ~i,mai ales, sa se fereasca de multe pacate. Era, parca,Sffmtul loan Botezatorul care biciuia foarte mult pacatuL

Ne-a sfatuit ~ipe noi ca teologi, ne-a dat sfaturi ~ipentru preotie ..Ca preot am invatat multe de la Parintele ~ipot spune ca am ~iasistat lalucruri minunate. Ne spunea sa nu ne batem joc de cele sfinte pentru cayom da socoteala in fata lui Dumnezeu. Apoi sa fun cu luare aminte lapomelnicele pe care Ie pomenim, mai ales ca sunt insotite ~ide banulvaduvei, deci sa Ie pomenim cu toata grija ~i dragostea fata de eelcare-l aduce.

Despre Taina Spovedaniei nu ne-a spus prea multe pentru catrimitea pe credincio~iicare 11diutau la preotullor duhovnic: ,,Mergeti,rpa, in satul vostru ~iva spoveditiacolo". Ca sa intelegemnoi, ca preoti,cat de dificila ~ide grea este aceasta Taina, ne-a dat un exemplu: fiespunea ca a venit odata cineva la dansulla spovedit ~i~i-adat seamaca este de la Securitate, care cauta sa-i gaseasca motive ca sa 11aresteze.I-a spus direct: "Parinte am omorat un rus". Apoi a mcut 0 pauza;a~tepta raspunsul. L-am intrebat pe Parintele ce i-a spus, pentru cadificila intrebare i-a pus la spovedanie. Parintele i-a spus: ,,Mii, daciitu l-ai omorat.)i tu vei muri". Apoi Parintele ne-a explicat: "Daca Iispuneam ca bine a facut ca I-a omorat, ell uite, suntem sub stapanirealor, irnediat ma aresta. Dar daca i-am spus ca ~itu va muri, el nu ~i-adat seama, pentru ca muritori suntem. Astfel nu avea cum sa ma prindain acest cuvant me~te~ugit".

Parintelene lnvatasa predicam Jrnpotrivapacatului, sa nu ocoIlmpacatul, sa nu incurajam pacatul; de aceea, 0 parte din invataturaParintelui era indreptata spre pacat. Le spunea celor de fata: ,,Ma,pentru cutare pacat ai ajuns in situatia asta de boala, ai ajuns in situatiade a te parasi copilul, de a nu te asculta copiii ... ".24

P rintele tinea foarte mult sa fieascultat. Daca mergeai de catevaIlil •i v d0H dl starea ta sufleteasdi nu s-a indreptat te mai ~i certa;pllill I: ,MA, ajuta-ma ca sa te ajut! Degeaba spun eu sa faci cutare

IIIt III d " t u nu ma asculti!". Se supara pe unii care veneau des, darII1I I 11\ Ilhall$i nu se indreptau ~rin triiirea ~iviata lor.Parintele a invatat,dIll II '\lvtint adallga ~ifapta. Intr-un cuvant de-al Parintelui, dansul: it \' 1(' Illlume nu se face mai mare abuz ca de cuvantul Evangheliei;11111' I lin lui Dumnezeu nu sta in vorbe, ci sta in fapte; nu trebuie saI)lllr~f i ' c$ti cre~tin, ci trebuie sa taci ~isa arati di e~tiere$tin!Acest

It H III I Iud1tatParintele de multe ori, de multe ori ilgaseam in tacere.t 11 IIIII IIlIlU,mai ales, la fapte.

('find eram la teologie, am indrumat pe multi colegi sa meargaII' " If pc Piirintele,printre care ~ipe (viitorul) PS Daniil, care adesea

'I Ill' I III 'Iusa~i-mispunea: ,,Frate Ioane, mai spune-mi cate ceva despreI' I 1111 ,10 Arsenie". Apoi am avut bucuria sa aflu ca a ajuns un apropiatnil' Iintclui.$i parintii mei I-au cautat pe Parintele. Tatalui meu, care seIIIIH It:a sa mearga in razboi, i-a spus: "te vei intoarce, dar roaga-teIIl1dt tlcolo". A stat vreo 7 ani in razbo~ a fost ~iranit ~iingropat de unIIhuz, dar cuvantul Parintelui s-a adeverit. S-a rntors sanatos ~imereu npomcnea pe parintele. Am avut ~iun unchi care a fost foarte apropiat,1111 -lIr~u~al ParinteluiArsenie; avea 0 trasura cu cai ~iParintele mereulip -Iula diinsul ~ila drumuri mai lungi ... Marturisea acel unchi al meu\' InSambata, cand a fost ridicat de securitate, a fost pus in ma~ina\'11 1'0 venise sa-l duca la Fagara~. Parintele le-a spus: ,,Ma, voi mergeti'II l11a~inaca eu vin pe jos ~iajung inaintea voastra". Ei nu au vrut. Le-

1\ "I us ca 0 sa ajunga maintea lor pe jos. Oar cand s-a ureat in ma~inaIl' 'usta nu a mai pomit. ., Parintele a ramas sa mearga pe jos ~ia ajuns1l1linteaeelor care vroiau sa-l aresteze.

Eram Intr-o zi la Bucure~ti ~iera 0 tiinara insotitii de un taniir.I,nnn moment dat ea zice: ,,Parinte, e viitorul meu logodnic. E un baiat'I'cdincios". La care, Parintele 11intreaba: "Unde e~ti student?". Azise ladrept. "Crezi in Dumnezeu?". "Cum sa nu cred, parinte?". ,,$i ilInl'uturise~tipe Dumnezeu?". "Cum sa nu, Parinte?". ,'pili, IDa, daea tu

Parintele m-a chemat, chiar de departe din curte, In biserica.Venise 0 doamna mai tanara de la Targu Mure~. Si mi-a zis: ,,lata,parinte, haide sa amt lumiica nu ghicesc, ca nu-s ghicitor". Si a intrebat-0: ,,Ma, te bate?". ,,Ma bate, Parinte". ,,Bea, se imbata?". ,,Da, Parinte".Si a spus Parintele: "Si bunicul sau a fost betiv ~itatallui ~iel. Si dacanu-l vei Iasa, daca nu te desparti ~inu pleci de la el are sa te impu~te,are sa te omoare". Eram In vremea regimului comunist ~in-am mtelesatunci aceste cuvinte ~idupa ce Parintele s-a retras iar m biserica sapicteze am mtrebat -0 pe doamna cine este, ce este sotul dansei. Mi-aspus ca s0tul ei Iucreaza la securitate ~ica are grea cruce cu el. Mi-amai spus ca nu ~tiecum Piirintele i-a aflat taina ca nu i-a spus nimeni.Parintele tinea sa Ie spuna celor care aveau soti cuprin~i de patimabetiei sa-ipiiraseasca, Iucru pe care nu I-am mteles atunci. Am intelesca patima betiei stapane~te pe cate un om, pe cate un cre~tin, pe 'cateun sot, toatii viata ~i,mtr-adevar, stridi toata familia.

Parintele a fost mtrebat ~ide mine ~ide alti preop despre aceledeziegari ale SffintuluiVasile,despre Mo litveleSfiintuluiVasilecel Mare.Mi-a spus sa nu Iecitesc, sa- i las, eventual, pe eei de la manastire sa Ieciteasca, pentru ca diavolul e lasat de Dumnezeu sa stiipaneasca pecineva ~idaca Dumnezeu vrea sa mantuiasca pe ace I om prin chinuldiavolulu~ n-ar trebui no~ ca preoti, sa intervenim acolo. Acest Iucru 11mai spunea ~iParintele Cleopa.

In legatura eu aceasta Parintele mi-a dat mai muite exemple,unul chiar din lrnprejurimileFagara~uIui: ,,Ma, vezi, daca preotul eutares-a tinut mereu sa citeasdi aceste molitve, ce a patit? Stii ca e~ti deacolo !".L-a Iasatpreoteasa, I-auparasit eopiii, a avut scandal eu oamenii26

Multi prcoti ~i credincio~i care au fost la canal spuneau caI 11111 (h I lost dcosebit, i-a impresionat pe toti prin puterea credinte~11111111111111 l:;;i 'nergia trupeasca, de~imancarea, de multe ori, 0 dadea

IIII1 I III II 'Ilibi trupe!;ite. Chiar!;ii cei care llpazeau l?iil chinuiau auII I It I Illd Parintele a pleeat de la canal.

I ,\, fimbata,intr-operioada, Piirintelenuamaivorbit. povestea,tI\ ,11111I Vo ivodenica dupa 0 vreme, Ia 0 SmntaLiturghieinmanastire,II \I 111\ 19 ciunede prefucere a darurilor InTrupul!;iiSangele Domnulu~I I I 1I111l~U un grai $iun glas de puternic, mcat s-a zguduit manastirea.

AIUidatii,Piirintelesav~a SffintaLiturghie laaltaruldinpactureI IIloll IIImea a vazut ca vine un nor pe deasupra, a mceput sa pieure;

II III \1lIii(ell umbrele l?ilara umbrele) aproape sa piiraseasea loeul deIII1 dune. Piirintele a spus: ,,Puneti umbrelele la loc ea nu mai ploua".

I " a ~iintamplat.Acest lucru s-a intamplat !;iila Prislop cand am fost !;iieu la

111111\ ,Ieparastaseale Parintelui. Plouase cu vreo ~ zilemainte ~iin ac~IIIH\.1TI dus cu IDa!;iinape ploaie pana la Prislop. In toata tara ploua dmIIIIIIldcntii.Eram multi preoti $ine-am gandit sa slujim in biserica, d~

1111 -Ie din urma am zis sa ie!;iimafara filndca era lume foarte multa. In11101nentul efmd s-a dat binecuvantarea la Liturghie in altarul pregatitI 11!,< biserica, ploaia a incetat. Am mers $ila mormant $idupa ce s-a"t I'lminat parastasul, dupa "ve!;inieapomenire" din nou s-a pornit ploaia,I abia am ajuns pana acasli pe 0 ploaie torentiata.

Plirintele a venit odata la Ludi$or (un sat vecin) intr-o varlicetoasli, fund chemat la un maslu de ob$te. I-au zis: ,'parinte, veniti

II murim de foame, noi ~isatele invecinate". Parintele a venit, s-a rugat'\I prcotii de acolo, au mcut Sfantul Maslu. Parintele a pleeat pe jos.()amenii i-au spus ca-l due eu caruta pana la Sambiita. Dar dansul1e-II zis ca vrea sa mearga pe jos. Si spun oamenii di Parintele ar fi

27

binecuvantat satele ~ilocurile pe unde a trecut ~idupa aeea seceta adat Dumnezeu ~iploaie ~iun an eu bel~ug,indit toamna oamenii zieeaue~ ~ana luiDumnezeu a lucrat prin Parintele Arsenie ~ii-a salvat de laplerre.-

. .Cineva din satul vecin mergea des la Parintele, era 0 femeieeredm~lOasa.Parintele eand a vazut-o i-a zis: ,,Du-te acum inapoi cuce ~otl pentru ca ~ora ta se urea in diruta sa mearga la doctor sa-~ifaca_a~ort.~u-te.~l opre~te-o!". Aajuns eu ce a putut de la Bucure~tila Fagara~ ~l a aJuns acasa ehiar cand nora era urcata in caruta samearga la Fagar~ la medic. Le-a spus ca Parintele a trimis-o ~a saspuna s~nu fadi acest pacat pentru ca va fi greu de toaHifamilia.Noranu.a~ facutavort ~ichiara maiavut ~ia1ticopn.Era lmpotrivapacatuluiuCldern,~a cumne invataSfintiiParinti~iBiserica.De multe oriParintelespunea: "Ma, de ce nu-l omori pe fiul cel mare, ca e botezat? De ce saomo.ripe unul e~re n~ este incre~tinat?". Spunea asta pentru ea sa-ispene pe oamem, sa-l faca con~tienli de fapta lor, nu cu gandul ca sa-lomoare. .~ ~ereu Ie.spun~a.~elor cu ~vorturi: ,,Mai, nu numai ellyeti da

raspuns ~ f~ta_Jude~atll, dar eel care raman copii in familie (ceinea~ortatl: ~elnascutl) vor fi foarte ehinuiti ~iyeti avea de lucru cu ei".~nel femel ~-aspus: "Cati copii ai?". Ea a spus ea unul. Si Parintele i-aZiS:,,Da: c~dalt~9 unde sunt? Vai,vai, ce va fi de capul tau! Acest copilt~ va chinm ~almult dedit ceilaltinoua". Si a~ a avut sa se intample,fiindun copl! problema.

o femeie din satul vecin care-l cauta des pe Parintele mi-aspus int~-~ zi ca ~~ea obiceiul de a dracui ~inu se putea stapa~i. S-adus la Par~mte~e~ll-a spus sa 0 ajute. Dar Parintele, pana sa ziea eaa~est c~vant, I-a S?U~:"Tu, decat sa-l mai pomene~ti pe cel rau maib~e p~n~e~tecu dinJllde masa sa-ti rupi dintii".Atunci ea a meeput sap~anga,Pa:~tele a bm~cuv~ntat-o ~ia zis: ,,Dumnezeu sa ne ajute". Sidin acea cy~a nu a ~al rostIt ~inu a mai pomenit numele celui rau.·

" Pm:nte1ea ZIS::,M~,e~.nughieesc. Eu ii spun omului ce are pesuflet . Parmtele este cmstIt alCI,in Tara Fagar~ului, in mod deosebit.

III IlIllllllllfo.tllilll~tdeparintele.Numi-aspustainavietiimele,I 1 III Ill, Ii II 1111 I 1'1.': "M a, dupa ee nu mai sunt, mai striga cateodata:I' I tllil I 11111. 'lilt -mal". Cred asHizica ~iParintelene-a ajutat, de\I 11111 d IIIH II \' t " pcntru a redobandi lini~tea ~ia scapa de marileIt III lit lid lhlp I"volutie,deaicidinsat(cauzatedeneintelegerile.1111111 IldlldlH ,I "llll\i~i).

N II 1'11111 s<nu te gande~ti la cea ce ne-a invatat, la ceea ee aI I Iii III 11111 Illlinuni meute de Parintele in viata oamenilor. N-avemI 11111 1111 IIInl\l 'nim pe PiirinteleArsenie ca a fost atat de aproape deIII II I II llll' 111I11t lume spune ca este un sffint al nostru ~imai ales alI It I II 1111111 .,' I foartemulti'l1umear dori sa fiecanonizat, sa fie trecut inII 11111111 11 Ill~i10 r pm-inti,al sfintilorpllicuti luiDumnezeu pentru ca L-ahi t pi I>tllnllczcu,pentru di aavut un dar deosebit. Eu intotdeauna1'111111111\ I" -I-au cunoscut ~inu I-au cunoscut, ca unParinteArsenieI lilt'I II I. t I arla 1000 de ani. Nu ~tiuce ma face sa rostesc mereu

'" t I lIv,m\'I'oatc vreodata Sffintul Sinod se va apleca sa cunoasdi mai

hili inia, tr~irea, sfaturile Parintelui Arsenie ~i indemnurile saleIII I' l,hit " ca ale Sffintuluiloan Boteziitorul, ~i,poate, printr-0 minuneI It IIIh Ilnnczeu~iprin vrerea luiDumnezeu sa-l cinstim~iin calendarulII, 1'\ il;ii lloastre. 0parte din ierarhii no~tri I-au eunoscut pe Parintele,111111 II I 10t chiar ucenici aiParintelui.

Noi il pomenim ~im rugaciunile noastre cu nadejdea ca ~iI' I illieicne pomene~te. Foarte multa lume, credincio~idin toata taraIlll II' III Prislop ~ipeste saptamana ~iin zi de siirbiitoare~ide duminica.I' 11111 de nu poate fi uitat, iar credincio~ii transmit cuvant bun ~isrnntII ,pre P~rintele~iva fi tot mai cunoscut in neamul romanesc ...

~ Pilrinldui ~e(scrisori)

Pr. Dr. Mihai Siisdujan

... Personal, in arhiva Episeopiei Aradului, am gasit treidoeumente in legatura eu arestarea Piirintelui Arsenie, 0 arestareabsolut brutala: 10oameni au venit sa-I aresteze intr-o noapte, au intratin ehiliile maieilor de la Manastirea Prislop, au folosit un limbaj absolutmurdar ~iI-au ridieat pe ParinteleArsenie pentru a fi anehetat. Dupa untimp oareeare Piirintele Arsenie se intoaree la manastire ~i serieepiscopului sau - Andrei Magieru al Aradului - 0 scrisoareimpresionanta. Voi cita un text in legatura cu arestarea din ManastireaPrislop a Parintelui Arsenie Boca:

,In noapteade 15spre 16 ianuarie 1951,orele 5 dimineata,a fost ridicdt de un grup de 10 oameni din partea autoritatii destat. Ace$tia nu au prezentat nici un ordin, procedeul afost brutal,au intrat in chilWe surorilor, vorbind foarte necuviincios, toateacestea fara nici 0 motivatie".

Va citese aeum 0 scrisoare pe care dansul 0 scrie, la intoarcereala Prislop, episeopuluiAndrei Magieru al Aradului. Textul este absolutimpresionant pentru verticalitatea morala ~iprofunzimea sufleteasca aParinteluiArsenie:

,,De Buna Vestire, cu ajutorul lui Dumnezeu, "am ajunsacasa, la Prislop, sanatos, multfolosit $i tot atdta de senin. Bucurian-are multe vorbe, de aceea, dimpreuna cu ob$tea v-a imparta$ima$a cum e, cu recuno$tinta $i smerita metanie, pentru ca facetiparte, in toate privintele, din motivele ei. Am aflat ca dupa Pa$tivenifi la noi. Va Q$teptiim a$a cum vechii cre$tini i$i a$teptauparintii. Dar, pe langii motivul striivechi, mai e $i unul local, mainou: indeplinirea ultimelor forme in conducerea ob$tii de aici, ceeace imi va asigura $imie ragazul preocuparii de ceilalti talanti care-i am, cu care n-am lucrat inca nimic pentru Iisus. Al Preasfinfiei

I ""S(,." jlu duhovnicesc, Arsenie" (Prislop, 3 aprilie 1952).I Ii II \1111 ntul e te convingator prin continutullui. EI expnma atmosferad"hllvlli 'eusca specifica Manastirii Prislop la acea data ~i lini~teaIII It 't '/I t' pro funda a eelui detinut mai mult de 1 an pentru anehetele

11111 It I I (k uutoritatile comuniste ale vremii.I{ vin la momentularestarii ParinteluiArsenie ~ia~vrea sa va

it I • Ill, t risoare a ob~tii Manastirii Prislop pe care intreaga ob~te -~ 11111 .hl I ZlIll1fira ~ieelelalte maici de la Manastirea Prislop - 0 trimit

III .\ 111111 It IiAraduluiAndrei Magieru, insistiind, rugandu-l sa intervinaII I ttllllintl Ronwniei, iar acesta la puterea de stat pentru a se rezolvaI I 11111 I pede problema Parintelui Arsenie. Din scrisoarea ob~tii~ 1 II 'I iI ii Pri -lop catre episcopulAndrei Magieru reiese importantaI' 1 Illl ,lttl piParintelui lorduhovnicesc-Arsenie Boca - pentru ele, inII , !l'Il)', la manastire:

,,/'reasfintite Stiipane, cu strangere de inimii, vii aducem laI /11Ir1.~'li1lIa,precum ni s-a spus, ridicarea Parintelui nostru Staref/ rlllhovnic, Arsenie, de catre autoritafi. 0facem din ascultare.

/' 111111noi el este mereu prezent informarea cre$tineascii pe care1/1 / 10(-0. Si 0 mai facem cu nadejdea ca eel pe care fl socotim caI"~ /)( rintele nostru mai mare, ca pe episcopul nostru, in1II1'/Nolitateade cre$tinism primar cu care ne-a deprins Piirinteletnl'lIie, Preasfintia Voastrii veti veni pana fa ob~tea Prislopului,11/"'frondpersonal sauprin delegati, sa aratati inalt Preasfinfitului/ 'lI(riarhrolul $i activitatea Piirintelui Arsenie in aceasta maniistire

. /Irin ea, in aceastii regiune. Cunoa~teti caracterul pur religios,,, I 'Jivitafii Parintelui Arsenie, incadrata in intregime in spiritul'Ii/Ill al Bisericii. Cunoa$teti inflorirea pe care a luat-o manastirea//(Joslrasub conducerea Sfintiei sale. Cunoa$teti caracteruf ortodox/W ·are fl imprima, pe nesim{ite, in randul fo~tilor uni{i, fapt pe"1,,.,-1 $tie mai indeaproape piirintele protopop Ciobanu al// It 'gului, care ar putea fi delegat. Avand in vedere cele de mai,WIS, fili sigur, Preasfintite Stiipane, ca numai 0 neintefegere apututfirovoca ridicarea Parintelui Arsenie din partea autoritiililor. Stim"( numai inalt Preasfinlitul Patriarh poate intervenipentru a liimuri

aceasta nefntelegere. Credem ca nu m: 1/1'///)( /'(7,/ 1>/'/""111 lipade clipa Intoarcerea Parintelui noslrLl ,,,>'1(// 'I ' ,J,,!lrll'" " Pimaatund, ramanem dupa putinla, martul'!i a/" OI'IIir/1I1r' , /"JII~'liinla'ob~tii monahale ca sunt marturii al ~ Or//) 10 I" 1)/11' fr,ptelenoastre ne veli cunoa~te ca uceni' 11 MtllIl/lIIIJI/l11/fIIl1slrufisusHristos, rod al activitalii Parint ~/uiAI:w'IIII'III I/'/'(/slll II/or/ostire.intru aceasta ne sprijina poporul ,)'/ ('/I 1('('/1,\'/11 I 11()f1l fJuteamullumi de sprijinul pe can' nil n 'III loim '{(IIi II "I till. ( "I.wneritametanie, va sarutam dreapta, (.(/, Pr 'a.\j'il/li '/ Vo 1.1'11" fUceduhovnice~tl" - semneaza parintelc Dometic ~inUl11ck: ~iI) IIlIlAturilemonahiilor de atunci de la manastire.

... lata, de data aceasta, nu doar marturii orale, ci documentescrise, de arhiva, care vin sa contureze profiluI unui cleric, aJunui slujitoral Bisericii Ortodoxe, futr-o anumita stare de fapt, sociala ~ipolitica dinRomania ... lerarhul Aradului a intervenit de nenumarate ori la PetruGrom - primulministru,laministrulcultelor '- Stanciu Stoian, lapatriarhulRomaniei pentru ca sa rezolve situalia preoliJor din acest moment ...(Timi$oara)

CMevlJ InvilliItuPi de III~

PiH'inlele lfp:seniePre Simion Todoran

- Cuvant la Parastasul din 28 noiembrie 2007 -

1. ,,Fiecare dintre noi duce un ateu fn spate, trupul pe care-/avem, De la starea aceasta trupeascapana la aface din trup «Templual Duhului Slant» (I Corinteni 3, 16), de aface din el «Biserica luiDumnezeu», este luptat, de cele mai multe ori, 0 via/a fntreagii"spunea Parintele. Deci, trebuie sa ~timca Juptaaceasta nu ~te wo~p~ deo zi, de doua, de trei, ci ca trebuie sa avem rabdare, fugadUIDta~l0 Vlataintreaga ne trebuie ca sa ajungem la masura desava~irii.

2. ,,Firea trupului fUnd oarba, surda ~i muta, nu te potlfntelege cu trupul dedit prin ostenealii # loame. Aceasta, fnsa,trebuie safie condusa dupa dreapta socotealii, pentru ca s-aulacut$Is-au viizut ~i~timdin Pateric cafoarte multi au ciizut $I fn dreapta,adica atunci cand s-au luptat, vrdnd sa ajunga la desaV(ir~ireaucazut fn pacat, In mandrie, in slava de~arta'. De aceea, spune ~~trebuie condusa dupa dreapta socoteala ca sa nu ne dauneze sanata!lLPostul ~irugaciunea sunt dom lucruri pe care Ieavem ~icu care putemsa alungam poftele din noi. A~acum spunea ~iParintele foarte pe scurt,dar ~idin Sflinta Scriptura ~idin viata no astra "foamea Imblanze~tefiarele". Cand futelegem postul ca pe 0 stare fu lupta spre desavar~ireinseamna ca incepem urcu~ul nostru duhovnicesc.

3. "Cdnd dreptatea lui Dumnezeu se fntoarce asupra noastraa sosit vremea de plata sau ispa$irea". De multe ori venim, aici laPrislop la Parintele, ~i, In general, avem necazuri, avem incercari.,,Ispa#rea nu-i 0 pedeapsa de la Dumnezeu, ci un mijloc deIntelep/ire, 0 fndreptare mal aspra. lar fiindca dreptatea luiDumnezeu mereu se fine fntrelapta $i rasplala, putem vorbi chiarde 0 lege a dreplafU, ca de 0 lege milostiva prin care ne curalim de

33

pef(VfJfa~i;J.r r~ ~ ~ .CGliiil~;T~A.. A.~ .. ~~~Wm~ne~,"?f'l!ind cf!l oco!i1dt, tte ClJ1.Iff:I .f)11tftftezl!fJ,ror de flfJ ~rem saprtmlm eele'Ce vin pes~ tloi eel'nu Ie i:hlelegem, nu ne ajutaDumnezeu, de# EI arfi vrut".

. ~u alte cuvinte, Parintele spunea aici sa luam incerearea ca 0

b~:euvantare~ ~§ns~l a luat ~ ~iata toate Incerelirile ea 0 binecuvantarC)~l ea~d a fost ill ill~hisoare ~l cand a fost seos din manastire; a stat 3()'de anI, ca sa nu sluJeasca pentro ca a mcut aseultare, de~i au fost voei'c~re au spus ea t~ebuia.sa slujeasca pentro ca putea. N-a putut pentJ'ea a a~c~ltat de lerarhle a~a cum se euvine pentro ca a depus votulascultam: l!n ca~ugar se remarca, mai ales, prin voturile pe care Ie areasupra 1m~l, mal ales, daea Ie respeeta. ParinteIe Arsenie a fost deci,un exemplu ~i din acest punet de vedere. '

4. ,,E ~tiut ea pentru a seoate un gand rau din inima trebuies~ 0 inv~lui .de ma~m~lte ori in euvantul eel bun ea sa 0 izbave~tidl~ robw gandulUl rau. Asta e ealea eea mai lunga: ealea de lar:z~n~~la !nima". Ca sa-l faei pe om sa inteleaga trebuie sa te adresezimnnn. lruma, :a sa poata sa fie Iurninata, trebuie sa fie a~ezata in minte.

" 5. "C::and auzi pe cinevafaeandu-te toba de blesteme, nu teprtpl.eu mmtea # nu sari eu gura, raspunzandu-i ce nu trebuie.Nu-l mtreba pe~el: ~~e ee ma ocara~ti?)), .ci intreaba-te pe tine:«Oare de ce ma ocara~te omul acesta?)). In orice caz, raspundeDumnezeu pentrz, pacatele mele".

~ersonaJ nu I-am auzit nieiodata pe Parintele sa vorbeasea derau pc CII1CVH: N-u vorbit de rau niciodata, ci dac~ a putut sa spuna aspus doar ClIVlIlt de 11Inn Iiun) $ida' 1 putut AA ~tjlltcpc cincva, a facutluclUl acesta. Pi'lrjllt " 'IIiHpUIIOH P 'at II) J'11 'tljl1, p 'nlm cl1uvea aceastap~t~re duhovlli.ceas 'il d '01-1 biln. I' Jill1 '/' An~ 'IIi 'lIV(.l!llln dllrdoosebit.Parmtel~~er.1I' .'1 I till Olll illNlmit, I SllIdilll:""oIOL,j ,B '1I'l\rtc, cursuride medl~illa ~I a lost un 0111 'ltr' 'ilC'Il 'II () pi l' 'I' • d 'oslJbit ,

.... Intr-osituali IiiHll 'Ill' ~Ij" IldJlI Ivi~iillt 'Ilo'/Izinsfi'ntiriiblS~ncl1 ~e la Orl1 r, 11'S 'tI, 11stilt II IlJiIl IH'lI,' /;Ii J IlJlI V '/outell ditApas.mne cltc~te ~i sc int I' ' ElZ d lolcl'll' l" t( IHlll. 1/ pi' ocupau,mal ales, problemeJc de emt, IfJlJl(J,j~ /' ('n ~'111i '. i IlIpll" (. n lillniliecum a fost fumilia Sffintului Vasll (·tI M Ill, IIpill lit lib l'opii 1111tnero~i34

~imulti sfinti. Se interesa ~ise Intreba: oare cum este posibil sa se facaIucrul aeesta? Tot eu Iucrarea Iui Dumnezeu.

6. ,Jncercarile nu sunt 0pedeapsa, d0 ~eoala. lumina pentrumine ~imila de la Dumnezeu. Ca Ie simlim noi ca suferin{e? SpunePiirintele: De nu Ie sim{im ca atare, n-am invatat nimic. Preeumpliicerea e dascalul pacatelor, a.Jadurerea e dasealul fntelepduniiIar din odihna pan a acum n-a ie$it eeva de folos". A recut lucrulacesta ~i toate ineercarile ~i toate ispitele care i-au venit in viata le-aIuat ~i Ie-a pus in seama Iui Dumnezeu.

7. "Toate neeazurile ne vin de la gr~eli. nu de la Dumnezeu.El numai Ie ingaduie .Jispala cu ele vinoviitiile noastre. Oameniinu inteleg ca vindecarea prin necazuri nu dovedeoJteparasirea luiDumnezeu", Adesea auzim: rn-a parasit Dumnezeu, mil bate Dumnezeuca am atatea necazuri in viati1.Atunci cand ai necaz sa ~ii ca Dumnezeuse milostive~te de tine: ,,Ba ehiar prin aeeea ca Dumnezeu are grija denoi, daea avem neeazuri". Mantuitorol spune: In lume necazuri yetiavea. Indrazniti, Eu am biruit lumea" (1n.16, 33).

8. ,,Nu feridti pe cei ce n-au necazuri in lumea aceasta,cad cunoseandu-i Dumnezeu ca n-au minte sa-I infeleaga caile,nu Ie randuie$te 0 indreptare prin incercari in lumea aeeasta, ciosanda in eealalta".

9. ,,Pana nu vom ajunge de aceea$i parere cu Dumnezeudespre viata noastra pamanteasca, despre cealalta de pe eeliilalttaram, nu vom avea lini~te in sujlet. nici unii cu altii .Jinici sanatatein trup oJinici in oranduirea omeneasca". Acest Iueru ar trebui sa-Icitim ~isa-Ilntelegem foarte bine. Deei, trebuie sa ne punem de acee~iparere eu Dumnezeu. Nu pe Dumnezeu sa-L punem de acord cu noi,ci noi trebuie sa fun de acord eu Dumnezeu. Pana nu vom face Iucrulacesta nici noi, nici intre noi ~inici in societatea noastra nu va fi pace,

"Trebuie sa ne pleeam infelepciunii atot.Jtiutoare a luiDumnezeu, Care, iy!tot ceea ceface, urmare.Jteinteleptirea noastra,on pncepem. ori nu pricepem aeeasta. Cand pleeam capuloJivrem$inoi ce a vrut Dumnezeu, in clipa aceea ciipatam lini$tea sujletului,orice arfi dat peste zilele noastre". Atunei cand II ai pe Dumnezeu,orice greutate devine 0 binecuvantare ~ieste foarte u~oara.

Mantuitorul spunea: "Luatijugul Meu di este u~or ~isarcinamea ca este u~oara". De ce? Pentru ca Dumnezeu este Cel ce ne poarta~ipe noi ~igreutatile noastre.

10. "Credinfa este un rise al rafiunii, dar nicideeum 0 anularea rafiunii, ci, dimpotriva, 0 iluminare a ei. Eo absolvire a sujletuluifntr-un «dineolo» allumii acesteia, in spafiul divin al existenfei.Con$tient de aceasta dezamagire jara sa fii mort deloc ~i fn lume,experiezi, traie~ti la intensitafi nebanuite sentimentul fibertaliispiritului. Acum scapi de jrica. Va urma, apoi, 0 realitate de 0

evidenfa absoluta". Astfel inte1egeaParintele subtil ce este credinta-care este aceasta iluminare, aceasta angajare ca sa treci dincoIo: Inmomentul in care e~tiun om credincios, patruns de Dumnezeu, orice s-ar intfunpla cu tine, vei invinge!

Am vamt oamenidin toate pArtile,din strainatate,dinmtreaga taracare suntprezenti aicicu ocazia acestui sffintparastas. $tirn ca Parintele, de'acolo de unde este, ne binecuv3.nteazii~ise roaga pentru noi. Sunt convins~ide acele cuvinte pe eare Ie-a spus ParinteIe, ea "V~~P:' - .i de la alte manastiri, foe irituaIalr~~!!~.

Parintele zicea ell Dumnezeu nu raspmte~te ~inu pedeps~tecele mai multe aici, ci dincolo, la judeeata. Dar aici da, din eand incand, cate un semn.

Cdnd Dumnezeu nu va mai asculta rngadunile sfinfilor"pentru tatfelul de pacate # de necazuri care sunt in lumea aceasta,

mai este una care nu se poate sa nu fie ascultata: Maica luiDumnezeu care are a mila $i a stapdnire nemasuratii. Ea ~iSfdntaLiturghie". Parintele Arsenie a spus: ,Jnima # sujletul meu fmi estela icaana Maidi Domnului".

Pro Oprea (Cinc~)

Prin anii '50, un credineios, cantarep.d Morar lonica din Cinc~,a fost de fata la 0 intfunplare. Cand Parintele Arsenie a ie~itdin bisericaManiistirii PrisIop, toti oamenii care sHlteaujos pe paj~te, Ianga izvor,s-au ridicat in picioare sa-i sarute mana parintelui. Doar un copit aramas jos. Unchiul eopilului i-a zis Parintelui sa-l ierte pe copil ca nu s-a ridicat deoarece acesta nu poate sa se ridice, niciodatanu ~i-apututfolosi picioarele. ,,Ba poate" a zis Parintele ~ia intins mana copilului.Copilul a prins eu mana un deget al Parintelui ~is-a ridieat in picioare.De atunci copilul n-a mai avut nimic ~ia putut sa mearga .

.Parintele Arsenie zicea ca, in cazul muceniciei, putin la incepute~tetnalgreu, dar dupa aceea, Durnnezeu incercand bunavoinfa, credinta~ldragostea noastra ne u~ureazii durerile incat nu mai sirntim focullorcruzirnea lor. '

Sfintii de demult ~tiau de Parintele Arsenie pentru ca erau inlegatura. Ne spunea Parintele Arsenie: ,,AjOS! $fontu/ Vasilepe lamine ~i m-a mustrat ea prea vii eananesc pe voi".

Furnatul ataca mintea ~icredinta ornului, nu doar pltbnfulii,inirna,sangele ~iorganele respiratorii.

Sa ne spoved~n din toata inirna ~idin tot sufl tllt nostm.Despre S1inta Irnp~anie ParintelcArsoni Rpunoa.: ,,Nici prea

rar, dar nici prea des pentru nevredntcia noa.\'tri1/c&not nu avemviala mucenicilor # a cre~tinilor de demult".

Maica Stareta Marina,Miiniistirea Hurez

Sa-i iube~ti pe toti care te batjocoresc

Erau dom persoane din Or~ul Victoria - mama ~i0 fiica- ~i1-au intrebat pe Parintele Arsenie, ca nu ~tiau ce sa faca: Sa mearga larnanastire sau sa se casiitoreasca? $i I-au intrebat pe Parintele Arsenie.Parintele a zis: ,,Mii, e grea calugaria, dar e mai grea casatoria casd li-o dud a$a cum trebuie".

Eu nu am fost lainmormantarea PArinteluiArsenie.and a murit,eu eram la Seminar la Craiova. Eram foarte tulburatA, dar nu ~tiam deceo Numai dupA ce am ajuns in garA Ia Craiova a venit cineva ~imi-a

37

spus: ,,Ati auzit ca a murit Parintele Arsenie?". Atunci pardi mi-amgasit raspunsul de ce eram a~a de tulburata. Nu ~tiu din ce cauza amurit Parintele, a~a a vrut Dumnezeu. Parintele ca s-a rugat sa fiemucenic, sa moara mucenic. Parintele a fost mucenic toata viata!

Parintele era pentru na~tere de fii. Mi-aduc aminte ca, la un .moment dat, In mintea mea Incoltise ideea ca, daca ma casatoresc, satraiesc in curatie. M-am dus cu un Miat din Sibiu laParintele ~iaveamIn minte acest lucru, ~ipentru ca acest Miat mi-a garantat ca se va lasacum vreau eu, adica se va conduce ~i dupa cum vreau eu In familie.me:Aveam paruI scurt ~iaveam batic pe cap ~ipe sub batic imi cadeaputin par pe frunte $i cand am ajuns la Parintele, dansuI mi-a dat cu .mana pe frunte $imi-a zis: ,,Nu vrei sa ai frunte?". Dar mra sa-mi dau .seama ca "fruntea e ceea ce sunt acum". I-am spus: ,,Ba da, Parinte,dar mi-am spalat parul $ide asta mi-a cazut". Parintele mi-a zis a douaoara: "Nu vrei sa ai frunte?". I-am spus: ,,Ba da ... ", Iitot explicam. DarPiirintelezice: ,,~tiu,mii,~tiu".Dar, probabil 0 fizis: nu inteleginimic... Azis: ,,Dadi vrei sa te ciisatore~ti sa nu crezi ca traie~ti ~a cum te-a;gandit tu". Asta nu 0 ~tiamdecat eu, ca vroiam sa traiesc In curatie, dar'casatorita. Ma mceam ca nu Inteleg ce vrea sa zica, dar eu $tiam foartebine, msaca sa nu ma intrebe cei dinjur ... Piirintelema apasa Inca0 data:,,Daca vrei sa te casator~ti sa aduci tOfi copiii cii asta-i familiebinecuvantatii, nu sa crezi cii traie~ti infeciorie a~acum gand~ti tu".

~i mamei mele tot a$a i-a zis: ,.;v-ai vrut sii-l ai ~i de asIa aiprobleme cu copUi".

in momentuI in care i-am ccrut binccuvilntare pcntru rnanastire,Parintele a zis: ,,Ma, du-te, dar va va mai tnatura". Yo mintea mea amzisca sa nu ne mature Durnnezeu. Apoi Parintclc a ontinuat: ,Ji pe minem-a maturat, dar nu m-a moturat Dumnez u". N II ~tillJacc s-a referit,pentru ca daca nu murea Ceau~escu deja era de reI III ar urma sa fiepus Inaplicare sau ca va veni ceva de aeum In oJ p st n i.

Piirintele mai zicea: "Daca t du l /n "Wllt stir''' sa-i iube~tipe tOficare te batjocoresc". Eu tincarn fOArI ' nntlt JII/i'alele meu celmic, care avea problemele Jui,$i a zis'Pk1rinfulo: "fa v'zi, daciifratele

5MU ~~,cW#zJfJf#J1PitiYi~8~HhMwph. $i dppailtU~ ajdMIatG);i, ~tl~fiiftii ~~ 'ftle1OO"fe8aNilJ§r1fhi{V~~ffia .'~tcpta'ih.Lupuitt~bst'~xtraOl\tll1flrWc!(rsa-rpdt itibi;la ~e1;~~I:~~~aatunci lucram pentru el un pulover ~ima gandeam atunci sa I-Istn'C. .

De~iinainte duceam 0 viata mai lumeasca, am fost ~iIaParintele;. trarea mea Inmanastire se datoreaza PiirinteluiArsenie. Pot sa zic di~trarea mea in dilugarie e numai a Parintelui. Parintele mi-a zis.$ideManastirea Horezu. Nu am Iasat sa-rni spuna dansuI la ce manastrre sama due. Am zis eu: "Ce ziceti de Horezu?". Fara sa ~tiuca Piir~tele ~fost pe la Horezu $i-l cunoa~te foarte bine ~i are fiice dUho;mce~tI~Parintele a zis: ,,Ma, du-te, dar 0 sa-lifie greu la Horezu ca e multamunca". Poate ca s-a gandit Ia Iucrul acesta $ipentru faptul ca stareasiinatatiimele nu prea era buna. Cu ajutoruI luiDumnezeu ~ial Parintelui~ial Sflntilor Brancoveni am reu~it, parra acum.

Maica TeclaManastirea Ciirt~oara - Arpa~ul de Sus

Cfuld vorbeam cu sfinpa sa, cfuldmiluitam in ochii SfintieiSale,parca IIvedeam pe Mfultuitoru~ parca vedeam cerul senin $imulte altelucroriminunate.

Un frate de-al mamei mergea la Prislop cu Inca un vecin $iParintele le-a spus: ,,Mii, voi afi venit aid cu tiimaia diavolului, cutabachera". Dupa ce a terminat Sffinta liturghie le-a spus ~amem:gApe un deal din apropiere sa taie ni$te craci pentru un gar~. ~I 0 sa v~~idiinsul.Carrd au ajuns s-au pus sa se odihneasca. Dar Panntele Arseme

. era acolo. ~i i-au spus: ,,Parinte, cum ali venit aid?". ~-a spu~: ,,P~fango voi, ma". 0 maica le-a zis ca Parintele merge prm aer. Nu l-atlva.zutpentru ca nu ati fost vrednici. . ~. _

intr -0 noapte auvenit sa-Iaresteze $1I-auureat m~ dar nu auputut sa pIece cu ~ina. Piirintele Ie-a spus ca nu 0 ~ poata sa.plece.de .acolo pana nu se da diinsuljos din~ina. C~d s-a datJOsa~11l1t~ma$iIe-aspus: "Vedep,ma,numaieu daca vreau vm,nu ma putetJ.d~ceVOl . L-au Inchis~idimineataau gasitcamera descuiata ~istatea acolo ~Ise ruga.

39

Multa Iume mergea la dansul. A fost 0 femeie Ia dansul carepJangea mult pentru ca avea un singur bi1iat care a fost inchis ~iacumniei nu a scapat bine ~i I-au inchis din nou. I-a zis Parintele: ,Numai peacesta il plangi. Dar pe aceia carora le-ai Jacut chiuretaj nu-iplangi? Aceia pe care nu i-ai liisat in fume if amarasc #pe acesta~ipe tine".

, Alta femeie a mers la dansulla Draganescu ~i i-a spus ca i-aadus n~te unt bun de oaie. Parintele i-a spus: ,,Bine ca ai adus. Du-tein Jala bisericii # unge stdlpii a~tia cu untul tau". Femeia a zis:"Cum, ~~t~, eu I-am adus pentru sfintia ta". S-a dus ~ia uns staIpiieu unt ~lau le§lt vreo ~ase $erpi care lingeau untul. A zis parintele: "Vezi,ma, aia sunt copiii tai pe care nu i-ai liisat in viala. Mie nu-mitrebuie untul tau".

Ciind era in biserica a venit un sectar ca sa-l urmareasdi; cum~ intrat in biserica le-a spus oamenilor sa faca loc $i i-a spus aceluia salasa afara pentru ca e sectar. A spus sa nu starn de yorba cu ei pentruc~ ne,atrag cu minciunile ~icaqile lor. Tuturor ne spunea sa mergem lablSenCa, sa ne rugam, sa citim Psaltirea, sa facem bine, sa facemmilostenie, si1-i ajutam pe si1raci ... Ne spunea sa nu mergem nici lacatoliei, nici la sectari $i sa nu vorbim cu ei. ..

Rememoreaza-ti: <<.N., trage de tine fa cre$tinism!». Tu nufaci decat ea-l studiezi pe dinafara, din diI1i. Tu inca nu te-ai angajatexistential in cre~tinism, adica cu toata sinceritatea de con$tiinta §i eutoate «riscurile» acestei angajari. <<Riseuri»fata de tine, intai; ~iapoi:fata de <<fireaomeneasca», in general. Toate instinctele tale sunt «inprimejdie» in fata cre~tinismului, in fata trairii lui Hristos. Acestea suntcele dintai «alarme» ale naturii sIabite de pacat in fata <<primejdiei»de-a fi «ingh ilite» de Viata - adevarata Viata.

Iti descrisei 0 latura a sIabirii tale suflete~ti.Mai este una.Un psiholog francez contemporan a facut 0 mare descoperire,

care suna, in cuvintele lui, cam a§a: «lntelectul nostru e structuratdialectic; adica;' oriee idee apare in cdmpulluminos al eon~tiinlei,treze~te, prin indue/ie, ~i ideea eontrara. De aeeea, sa nu te miri ea:plecdnd sa realizezi 0 idee, te poli «trezi» Jaednd exact eontrarul ei».

Cu aceste elemente de ajutor poti mai u~or sa te intelegi pe tinemsati, sa-ti explici aproape toate «impotrivirile» tale $i fata de tine ~ifata de oameni (taica-tau, de pilda) $i $i tata de Omul eel pogorat dinCer - faptura noastra cea noua - , cum se exprirna Sf. Pavel.

Ce pot sa te ajut e sa te cuno~ti pe tine insuti, in cea mai intima<<.yurubarie»a naturii tale $isa decizi tu lnsUti cum trebuie, cu destinatiatainlume.

De aeeasta parte a ta de osteneala sineera cu <<reparalia»ta, inlumina credintei ~ia cuno~tintelor pe care Ieprime$ti (datorita nevointelorparintilor tai) nu te poate seuti nimeni. Nici tu nu te vei putea scuti.

Maica Stare/a Marina LupouManastirea Hic - Salaj

Eu ma duc seara In bisericuta, la icoaha Maicii Domnuluitacatoare de minuni, ma Inchin, citesc ceva, ma opresc la GirareaImparatiei, 0 las deschisa ... Cineva a donat-o. Sa nu creada lumea caeu fac ceva exagerat (mai ales ca se ~tie ca am fost Ia Prislop). DuhulStant, printr-o femeie oarba din Zalau, a ad us Cararea ~ibuchetul deAcatiste al Maicii Dornnului ~i icoana Parintelui, pe care le-a donatmanastirii, dar sa Ie tinem in biserica, pentru ca oricine vine sa aibaocazia sa citeasca fie rugaciune, fie din Cararea Imparatiei. Si peParintele langa Carare. Asta a fost dorinta ei. Pi':Si a zis: ,,A~aalostvoia lui Dumnezeu". Daca am fi pus-o noi ziceau ca am pus-o noi decapul nostru ~ipoate ne ~i sanctiona cineva. Nimeni nu ne-a intrebatniciodata ca de ce Ie tinem acolo sau de ce Ie-am pus. In Carare nevorbe~te Parintele. De n-ar mai fi scris nimic ~ide n-am mai citi nici 0

carte, dar Cararea este cutremuratoare.A zis Parinteledind era Ia PrisIop: "Ma, dti(i carti care sunt

egale cu Testamentul".

Cand am auzit eu prima data despre Parintele Arsenie am avutvarsta de 17 ani. Eram in Timi~ara ~iacolo aveam 0 gazda credincioasasibianca. Irni povestea de Ia Manastirea Sambata ca era un ParintecaIugar acolo ~i acum e Ia Bucure~ti unde picteaza 0 biserica; sta pescara ~ispune Ia oameni tot.

De Ia 17 ani mi-am dorit eu sa ajung la acel·Parinte. Si totatunci m-am hotarat $ipentru rnanastire. Acolo IaTim~eni, IamanastireaBodrog, mergeam eu cand eram in Timi~oara. Acolo am vazut luminacredintei $idragostea de manastire ~imult lu ran dumnczeie~ti. In 1974am intrat in manastire. Cand am ajull . 14.1In, 11. st in; la Govora, ne-apovestit Maica Staret8. Emanucla (Dumn 'I.:CUSt 0 odihneasca), despreParintele Arsenic. Parintele a trecut pc lu dl1usuell 0 sOptt:\manainaintede a merge noi acolo, ungrup de Idc d -In Til)li~<')Jli.Acolo la manastiren-avea personal, era in perioada COl1lllnisl . J U HpllS Pt rinteJui: ,,Maduc Ia episcopie ~ispun ca ma rctru ," ~j . S' Il1lonr 'dllUpoi laHorezu,

42

pentro ca daca nu are personal nu poate sa faca fata acolo. Parintelezice: "Nu te neciiji, ma, ca-fi vor veni". Maica nu a realizat, darpeste 0 saptamana noi am fost acolo. Va dati seama, despre noi erayorba ca mergem la Timi~eni, nu la Govora! A$8 a Iucrat Dumnezeu!

A trecut vremea ~ieu eram boInava foarte rau. Insa nu am spusla maica Stareta ca sunt bolnava ~i am tras ~i eu in ascultare acolo;eram in mijlocul verii in 1975. Aveam cancer la ficat, dar eu nu ~tiam.Erau ~te medici cazap Iamanastire care i-au spus maicii starete: ,,sa tratapfata asta ca moare". Am fost pe Ia toti doctorii la Bucure~ti, la Sibiu, IaTim~oara, de prin iulie pana prin noiembrie. Dar eram tot mai rau.

Atunci maica stareta-m-a trimis la Parintele, la Bucure~ti, laDraganescu. Mergeam imbracate civil. Cand ajungem, Parintele era inu~a, ~izice: "Ma, in sfiir#t ai venit"! $i atunci m-am cutremurat ~iam zis ca Parintele ~tie de cand am dorit eu sa ajung Ia dansul. Dansulera calugarul care sta pe scara ~ipicteaza ~ispune la oameni tot (eu euatiit amramas de la gazda mea). Aveam 27 de ani, ~ide 11 ani am doritsa ajung eu la acel parinte. Dupa ce zice yorba asta, ma lasa ~imerge ~ivorbe~te cu a1te femei, dupa care iar vine ~izice: "B ai liinga soba cae~ti inghefata defrig". In gandul meu am zis ca Parintele ~tie ca euam inghetat? Iar m-am mirat. Si iar ma lasa ~i merge ~ivorbe~te cualtele. Dupa aeeea vine a treia oara ~i zice: "Ma, da slava luiDumnezeu ca ai ajuns in manastire. De-ai ajunge sa rozipietrele,de acolo sa nu pled!". Iar m-am minunat! Parintele ~tie cat am suferiteu pana am ajuns In manastire, cum tatal meu a vrut sa ma casatoreascafO$t ~ieu am fugit inainte de nunta. " Si iar m-a Iasat ~is-a dus cu alticredincio~i (era 1umemulta pe acoIo). $i acum, a patra oara, vine foartehotarat ~i a zis: "Tu, cu sanatatea ta e~ti ca-ntr-un azil de batriiniacolo, dar mai ai ceva ce nu ~tii tu, da-ti spun 0pilda. Un om erabolnav de cancer - asta (i-o spun pe! Doctorii I-au lasat acasii ciimoare - asta p-o spun (ie! (exact a~a era cu mine). El a venit lamine. Eu i-am spus sa se pregateascii de moarte - asta ti-o spunfie! Peste un an se duce la control, dar doctor;; nu-i mai giisescnimic - asta ti-o snun tie!"., 'r ,

Si ma Iasa. Si, gata, lasatii am fost! Nimic! ParinteIe a vorbit eualtii. .. $i friimantata, vine vremea sa plecam. Ii sarutam mana ~i ie~im.

43

Eu de la poarHi m-am intors inapoi. M-am prefacut ca-i sarut mana,ca-i multumesc, dar aveam de gand sa-l intreb foarte hotarata ce va fide soarta mea. ,,Piirinte,va rog sa ma iertati, dar ce ziceti sfintiavoastrii,maiameude trait saunu?". Siatunci mascutura de mana ~izice: "Ma,piina mai e nevoie de tine ai sa mai traie§ti, eiind llU ••• zhorul ...$i eiind te doare magarul aeesta (alaeut la miina diinsului a§a)zi a§a: Imi pare hine ea mil seap de tine! $; or;ee hueurie in viafavei avea sa nu te prea hueuri, $i oriee neeaz eiit vafi el de mare,sa nu te prea neeaje$ti". Asta mi-a fost reteta! Si am plecat.

Eu aveam mai multe boli ~inumai mintea 0 aveam intreaga:ulcer duodenal aproape perforat (eram propusa pentru operatie),insuficienta cardiaca, aveam ~ila plamani caci am facut 0 congestiecomplicata; cu un an in urma am fost in spital ~imi se dadea in gura demancare, am umblat in Mta caci nu puteam sta pe picioare din cauzareumatismului Inurma unui inghet de la 15 ani. Deci numai mintea imirarnasese intreaga, nimicn-a fost Inmine bun. Si am tras concluzia ca lamine s-a referit parintele cand mi-a zis de cancerasul acela caci a~a s-a Intamplat~icu mine, deoarece doctorii ma dadusera acasa. Nu putearnsa fac nici servieiu, tanara eram, de pensionat nu se putea ca nu aveamdecat un an jumatate In campul muncii. Eram acasa ~iprin minunedumnezeiasca m-a primit maica stareta Emanuela, care era ucenicaPiirinteluiArsenie, In IIl.iinastire.

Trec 20 de ani ~ifoarte greu am venit Incoace, in toamna Iui1994.Aparuse ecograful ~iatunci pe aici era minune sa faeiun ecograf.Am mers eu cineva la spital ~iam vazut ca i-a mcut ecograf Hai sa vadcare e starea sanatatii mele, ~anumai de curiozitate. Eu, care am fostmoarta ~iam inviat. I-am spus doctorului sa-mi fad! ~imie un ecograt:dar sa urmareasca in mod special ficatul ~istomacul (canceruI era laficat). Dupa consultatie mi-a spus: maicuta, totul e ca la nou nascut!Atunci i-am povestit intamplarea ~idansului.

De cclndam fost la Parintele, de 20 de ani de zile, eu n-am maifost la medic, decat la dentist sau am vizitat pe cineva la spital, darmedic pentru mine n-am avut nevoic. Au inceput sa nu ma mai doaramainile ~ipicioarele, am inceput sa mananc (eu 10 ani n-am putut tinepost, trebuia sa mananc ~ie dulce in post). Am inceput sa lucrez ~i44

munceam dezinteresat. Viata pe care 0 am de la Dumnezeu pentruminee 0 minune. Pana samerg laParintelemainilema dureau ingrozitor.Dupa ce am fost la Parintele sirnt ca am in mana ceva ce nu-i al meu.Trupul ~ifiintamea Ie sirnt naturale, dar asta nu. . . .

Dupa ce am venit la Prislop munceam foarte mult ~lndicammult, ~iaici m-a mai Incercat 0 data stomacu~ dar rau de tot. ?ar astapentru ca L-am suparat pe Dumnezeu ~ip~ Parin~ele.?~pannte.le m-a vindecat 0 datil, eu acumnu-i mai spun. Sl deschidePanntele sublectulla masa. N -am vrut eu sa-i spun, n-am vrut sa ma plang pentru ca amzisca a~-mi trebuie. ~a ne-a invatat dansul sa zic.emca a§ane trehuiedaca ni se intampla ~ice ne vine de la Dumnezeu. Nu ca am eu vreunmerit, dar in momentele alea eu stomacul eand ma durea a~adiu, amfost foarte con~tienta ca a~a-mitrebuia. Piirintele, lamasa, intreaba pemaici, pe fiecare pe rand, cu ce sufere. Cclndajunge la~e zice ~aic~ .stareta: pe Marina 0 camdoare stomacul. lar Parintele Zlce:,,$1 n-alohse'nat din ee? "Am observat ca din ridicaturi ~idin post", dar nu i-am mai spus ca ~idin suparare. Piirintele se uita a~a la min~ ~izice:,,Ma, mai fii §i tu doctor pentru tine, ma! Si gata! Dar ~m_ceasulaceIa nici pana astiizi nu ma mai doare stomacul. Dansul a ZlSsa fiu eudoctor pentru mine, dar In schimb m-a vindecat. Ce doctor sa fiu eupentru mine, ce pot eu face pentru mine? . _

Altadata eram la clopotnitii. Dansullucra la clopotmt;a, mceaceva reparatii. Eu duceam doua galeti cu moloz. Si a zis: ,~a,.ma~pupn, ma, cd au eam slab;t puterile". Si am ~~las~t g~letI1eJOS ~!am zis: "Vai,Piirinte, va rag sa ma iertat~dar nu mal rezlStsa flubolnava~i tanara cum am fost ~i sa ma ingrijeasca a1tii.Mai bine sa-mi deaDumnezeu orice ~isa ajut eu pe a1tiimai In varsta decat mine". Maitarziu mi-au slabit ~imai tare puterile.

Bucurii spirituale am avut multe. Cand venea Parintele la noiera 0 bucurie ... Ne Invata maica Timoteia sa zicem: sa ne bucuram cu

. cutremur. Am multe ~ifrumoase amintiri. Parintele nu prea vorbea. De .multe ori nu vorbea. Eram odata in bucatarie ~i a zis: ,,Ma, pune{iperdele aeolo, ma, ca uite-a$a umbld securi$tii pe acolo. Eu ciind

• A' •• "pornesc din Bueure$ti $i ei pornesc, aJung mamtea mea aiCI.

Odata, cand era sarbatoare, Taierea Capului Sfantului loanBotezatorul, eram la toadi. Ii placea Parintelui cum bat toaca (mie mi-a picat de bine ~im-am bueurat ca am mcut ~ieu ceva bun). Odata aintrebat maica starefa ca cine a batut toaca ~im-a intrebat ~idansul:"Tu ai batut toaca?". I-am spus ea da. A spus ca-i place. Eu i-am spus,,Ma bucur ca va putem ~inoi bucura cu ceva, parinte". Si de atunc~,eand era lanoi numai eu bateam toaca. Avenit 0 maid\ ~ia zis: Marina,hai ca Parintele a vorbit cu toata lumea, numai tu n-ai fost. $i atuncitrage ea cIopotul ~ifug. Si primul cuvant pe care mi I-a zis Parintele afost: ,,Ma, 0 vazui pe mama-ta urcfmd in sus". Eu am zis: Parinte,mama mea nu-i aici."DarParintele a zis: ,,Mama-ta afost, ma!". Apoiam zis di poate a fost mama maicii Luciana (era eu mama ei). Dar .Parintele a zis mai aspru: Mama-ta 0 fost, ma! Nu puteam eu sa-Icontrazic pe Parintele ca doar Parintele ~tiece-o vazut. Ii spune maicastareta ca am necazuri cu familia ~i-mi spune a~a: ,,Fa tu ce trebuieaid # in masura comportarii tale de aid se vor rezolva ~iproblemele celelalte ale!amiliei". $i altadata mi-a spus: ,,Ma, $tiica porti 0 temnita grea in spate?". Eu ma gandeam ca a mea ~i a'mo~ilor ~istramo~ilor.Dar Parintele zice: ,,Nu, mil. Ci trupul pentrusuflet este temnita. $i, ma, nu mai rade printre oameni, ma, cdnu la toti Ieplace rasul tau. Ca cei ce-ti vreau binele trupesc nu{i-I vreau pe dnstite".

Si s-a terminat; eu am fost ultima.Au trecut douazile ~iprimesctelefon sa merg de urgenta acasa, in Salaj, la mama mea, care aveaceva necazuri. Eu, dind mi-a spus Parintele ca a viizut-o pe mamaurcand in sus, mi-am zis: cand ajung acasa 0 sa 0 intreb pe mama ce amcut ea la ora asta, de Taierea Capului Srantului loan Botezatorul, laora 9,30. Ca asta e ceva, numai ca eu nu inteleg.

Cand am ajuns acasa prima data am intrebat-o acest lucru.;Mi-a spus di s-a dus in casa de sus sa-~i ia hainele sa se imbracepentm biserica.$i mi-a zis: ,,$tii ca mi-ai lasatpoza Parintelui, rezematade cruce. M-amoprit cu hainele inbrate in fata pozei cu Parintele ~iamzis: Parinte sfmte, tare-s necajita. Trimite-o pe fata pana acasa. Ca numai ~tiuce sa ma fac cu. $i atunci mi-a zis Parintele: pai, du-ma in casain care stai, nu ma tine aici! $i atunci a Iuat mama poza ~ia pus-o la46

icoana, a~a,ln margine, la Maica ~o~uI~i, ~co.lola grinda, eu~ Ii latara casa cu grinda (dupa 20 de ~1, ca?d A1-Ol.e~lts~.fletul,s~auttat laicoanaMaicijDomnului ~ila Parmtele ~1a.mchisoehiiJ. l~ta ca am ~flattaina pe care mi-a spus-o Parintele in Pnslop: (0 vazul pe ma"!a-taurcand in sus). Deci, cand sH\teameu de yorba eu dwul in Pnslop,Sfintia Sa statea ~ieu mama mea ln Salaj.

Inca 0 intamplare, care e cutremuratoare. Poate multa lumezice ca exagerez, dar nu ma intereseaza. A~a 0 spun, CUI~ a !ost.Dumnezeu nu va lasa pana in sfiir~itsa se aeopere adeviirul.$1mal alesadevarul despre'Parintele, pentru ca un asemene~ om ~aParin~ele~u amai avut Romania! Dansul a spus odati:i0 yorba: ,,Ma, de mantult s-au mantuit multi, dar pe culme ajung putin;' Se nasc din mileniuin mileniu". Pa;intele nu a spus ea-i dansul acela, dar zicem noi, ~aa fost s-a dovedit din traire ~idin faptele ~iviata dansului

, S-a imbolnavit mama mea de cancer ~ia trebuit savin acasa.Foarte greu am pornit spre casa dupa 20 de ani de manastire, ~e~iafost mama mea ~ima durea. Am incercat sa 0 ducem acolo (IaPnslop)~ia stat 0 jumatate de an, cancerul a avansat ~idnd i s-a aproplatsfiir~itulnu a mai vrut sa stea acolo, la Prislop, de~ieu m~a~fi bucuratfoarte mult. Parintele a spus ca acolo 0 lnmormantam. Malcu!aZ~a zis ca noi te ajutam pe tine ~ipe mama, dar este mai bine sa.me~glacasa sa 0 ingrije~ti, ca acolo e ~isora ta ~bolnavade ca~ce:~ ~1,C~]af

daca va muri va ramane acolo intre ele ~Ivor avea 0 mangalere candmerg la cirnit~ la ea, dar pana aiei e mai greu. Cand am auzit d~plecatacasa, m-a~ fi dus la moarte, nu ca mi-ar fi fost groaza sa gnJes~ pemama mea, dar nu puteam concepe sa ies din manastire. A~unc~amspus ~imaicutei Zarnfira~iParintelui ea ma duc ca pe.front la ra:bol: peliniaiotai.'Maiea Zamfira a zis: ,,Du-te Marina, ca nOlsuntem alatun detine". Cand am ajuns acasa i-am facut Srantul Maslu, Spovedanie. ~-am ocupat ~ide lucrurile de pe afara. A ramas sora mea cu ~ma sa~ingrijeasea,boala era avansata deja. N-aveam :aImat:te (morfina),decatalgocalmin (dar ee sa faci eu ella cancer la san). Zma eram la treaba,noaptea stateam langa dansa ~isora mea a ramas lang~ea. Se.tot mu~a~iIaun moment dat a zis sa 0 dea jos pe sdiunel ca sa-I fiemalu~or dm

47

ca~ dure~or. Dm:.sora mea, fiin.dbomav~, a s~pat-o jos. S-au speriatr~u ~lau stngat amandou~ laPanntele Arsenie. Si atunci, Parintele, In~on:entu~ ace~, a fost acolo, imbracat In ve~rnintepreole~ti cu cruceaill ~ana ~l a ZIScuvantul pe care rni I-a zis rnie cand am plecat dinPnslop:. ,!" u vii fia fricii, ca noi suntem alaturi de voi". Si sorame~ a ndlcat-o ~e mama in pat ca un fulg. Pana dnd am venit eu, .Panntele nu a mal fost, n-am fost vrednica sa-l vad.

~ ~ auzit odata ca 0 calugarita batrana, cand s-a miirturisit ladansuL ~ tImpul cand 0 marturisea Parintele, a vazut pe Mantuitoru~nu I-a mal vazut pe Parintele!

. Cand eram lamasa [laPrislop] Piirintele ne v~rbea multoOdataa vorblt despre SffintulSerafimde Sarov ~idespre sfintiiluiDumn .- fin "1 . • ezeu.. - ca s tll UlDumnezeu cui vor sa se descopere, se descopera,CUlnU,nu.

_ .- c.~s~n~sfinti carora Ie raman pepamant sfintele moa~te carnartune ~lmtanre pentru noi In credintii ~ibeneficiem de minunile lorpurtare de grija ~iajutorullor. '

- s~t sfintip~ care nu-i ~ie nimeni ca sunt sfinti.- ~lsunt Sfint1care sunt rapiti cu trup cu tot la cer.Spunea Parinteledespre Smntul Serafim de Sarov, cand rnergea

e~ sora de la moara, ea mergea inainte ~i Sfiintulin urma. Cand s-a 'Ultatsora de la m~ara In.spate, l-.avazut pe Sfiintul Serafim ca mergeap~ deas~pr~ ~amantulUl ca la 0 Jumatate de metru, in urma ei. La fel,cand a Z1S P~tele Arsenie cu~t:le acestea: "Cui vrea sa se descopere,se ~es~opera. ' eu nu I-am mal vazut pe Parintele, ci am vazut oehii .Mantultorulm. M-am uitat injur sa vad daca a mai vazut cineva ee amv~t eu:A~e~dumnealui ochi indumnezeili. Dar acei ocm nu i-am mai'vazut. ~l~nvrre~ dansului de cate ori nu am intalnit-o, dar a~ ceva n-am mal vazut. $1m-am cutremurat! ...

A zis odata Parintele cand eram Ia budHarie' u~ ..~ ' . "irAa, va ventvremea cand cele care suntefi mai rezisteflte 0 sii rezistati adiciil~/~~mete. Care.nu, nu 0 sii rezistafi. $i am tresarit, oar~ ~e vreasa Zlcac~ asta Piirmte~e?[de 0bieei se referea la "foamea spirituala"].Odata dansul s-a expnmat a~a: ,,Mii, eu nu vorbesc de Lamine c ~~ em

spun, ci ceea ce mi se spune sa va spun". $i a~a 0 fi f~st ~i atuncicand a vorbit despre foamete. $i a mai zis ~ialtadata: ,Jnvara(i-va,mii, sa mancari cu lingura mica. Peste lume vin necazur;, voi,incii, n-a(i simrit1". Si iata ca a venit ~ivine ceea ce a zis Parintele. Siiata a~a,Parintele sfiint a fost printre noi ~ine-a vorbit ...

Dirnineata cand coboram de pe dealul unde este acum saivanulla Prislop (acolo Piirintele ~i-a dat casa din mo~tenirea parinteasca)dimineata pe la 5, la Panntele era lumina (la chiliade Iangabiserica). Sicoborand pe carare ii ziceam in gand ce necazuri am Trece ziua ~iimiiese Parintele in cale ~ima Intreaba: ,,Maidi, eu ce te mai framanti peaici?".Zic: "Vai, Parinte, Dumnezeu v-a scos in cale. Pannte, sunt tarenecajitii,sunt tare nemultunlltii.Nemulturnita de mineelin-am maimuMravna, n-am mai multa dragoste de Durnnezeu, n-am mai multa evlavie,n-ajung la biserica la slujbe, dirnineata nu ma pot scula, ziua sunt laascultare ~in-am cand ... ". Parintele zice: "Ma,/a tu ce trebuie peaici ~i ma; tarz;u ••• ca orice faci ca-n lara lui Duinnezeu esteegal cu rugiiciunea".

intr-o seadi, dupa slujbii,a inceput Panntele ~ia vorbit, de ai fizis ca a coborat SfiintulIlie.Au fost probleme personale, de-ale noastre,de-ale ob~tii,cu fiecare Inparte ~ila toti ne:-asunat ceea ce ne-a vorbit.in trei ipostaze I-am vazut In seara aeeea. Cand a zis cuvantul aeesta:,,Mil,eu nu va spun de la mine ce va spun, ci eeea ce rni se spune sa vaspun". atunci I-amvazut In chipulMantuitorului! Si dupa aceea, cand avorbit aspru, am vazut chipul Sfiintului loan Botezatorul ~ial S!fu1tuluiProroe Hie.Trei ipostaze In seara aeeea ... m-am cutremurat. In final,am ramas, a~a, rezemata de u~a. Parinte1e s-a intors spre noi ~ia zis:,,Ma, ai vazut duhovnicie!". Amzis: Vai, Parinte, sa va tina Dumnezeueu sanatate. lar dansul a zis: ,,Folositi-va,ma, ca de nu, va pdipaditi!"·· .

Si apoi iara~iceva foarte cutremurator ~ifrumos a fost cand aie~itodata la plimbare. Eu nu ~tiu multe, doar intamplarea aceea de -dupa deaL cand am eoborat; aia m-a mareat foarte mult. Mare fericirea avut P.S.Daniil, ca dansul mergea inainte cu Parintele ~inu ne putearnline de da~ii. Si noi. .. prin padure ... ~icand am ajuns sus (la locul49

numit "comanda") parca ne-am simlit pe Tabor, mjurul parintelui.Aveam un gand eu atunci ~ima frarnantam cum sa-Imtreb pe Parintele,cum sa-i spun Parintelui ca imi placea foarte mult sa merg pe aeolo?Dare nu-i de la vraj~ul ispita? ~i-mi da raspunsul (:tarasa-Imtreb!)pe care numai eu I-am inteles (celelalte maici nu ~tiuee au inleles, ea nua fost pentru dansele): ,,Mii, # clind e multii vlilvii a$a, imbulzealape jos, mai ie$i.•. ".Am primit a~a raspunsul ea mi-era ~ine sa intrebcopilarii inaintea maicilor.A fost un riispuns simplu, dar mi-a dat riispunsla intrebare ...

Cobocind la vale, 0 ceata a mers eu maieuta Zamfira ~i0 partea ramas eu Parintele. Eu eram mai in urmii caci 0 dueeam pe 0 maieutamai in varsta de brat, ~im urma mea era Parintele ~i eu P.S. Daniil.Parintele avea un bal cat un bat de furea ~ila un moment dat ni-l intindepeste un ~antulet. ~i a mceput fiecare sa se lina de bat sa treaea ~antul.Eu m-am gandit ea asta inseamna ceva. ~i cand am ajuns eu sa tree i-

. am spus: ,,Piirinte,~ sa ne ajutati ~i1avamile viizduhului". ~i a zis: ,J)a,mii, $i la viimile viizduhului cii vame$ii-sfoarte riii". De sus ~ipanajos in vale (e un drum foarte lung) numai despre vam~i ~icat sunt de raine-a spus Piirintele, ee greutali mtfunpiniisufletulla ie~ire... ~i a doua zi1aplecare (nu uit in veci) eram eu eu maiea Iuvenalia, se intoarce eatre noi~i ziee: ,,Mii, trageri voi de voi ciitre cre$tinism, mii, cii numai cuhaina asta nu viiputeri prezenta la viimile viizduhului".

~i niei nu ~tiudaea I-am mai auzit vorbind de atunci. Asta a fostm pri.mavara lui 1988 credoMulte sunt notate de PS Daniil ~ide MaieaZamfira. ~i euamzis: ,,oar aeumce sa faeern, Parinte, ea acum plecati".A zis: "Averi Predica de pe Munte, de la Matei capitolul 5". $imereu spunea Parintele sa eitim la Matei cap. 5, ~iin general sa citimdin Sfiinta Seriptura, dirnineata din Sfintele Evanghelii ~i seara dinEpistole. Aspus ea eitind din Sffinta Seriptura ni se sfmte~te mintea.Intra Duhul stant in rnintea ornului ~ieireula in sangele nostru. ~i nuorice fel de cacti sa eitirn, ei cacti care sunt egale cu Testamentul. Uninginer s-a exprimat odata aiei Ia noi astfel: la Piirintele Arsenie totuleste esenta. La dansul nu este sa cite~ti 0 pagina sau sa tragi 0

concluzie... La dansul totul este extraordinar, ideea eurata, de invatatura,limpede, nu trebuie sa te zbati parra s-o eauti.50

Multe ~ifrumoase au fost elipelepetrecute ~iatat de multe regret,~a cum ziceau Luca ~iCleopa dupa ce s-au despartit de Mantuitorul:oare nu ardeau m noi inimile noastre. Oare nu ardeau inimile noastrecand venea ~i11vedeai. El a fost Sfantullui Dumnezeu.

Odata, era 0 primavara secetoasa, ~i era a~a de mare seeetaca animalele (oile, vacile) aveau prafin nas, nu aveau ce manca efectiv.Era 0 maicuta de la Sinaia, Maica Maria - Parintele era bo lnav - ~iamrugat-o sa-i spuna Parintelui ca anima IeIen-au ee manea, ea ~tiu ca-laseulta Dumnezeu dadi cere de la El ploaie. ,,Nu mai pot riibda", i-am zis. $i s-a dus maica ~ii-a spus cum arn zis. Carrd a venit rnaica, dinsenin (~a ceva n-am viizut, nici norii nu i-am viizut) a ineeput 0 ploaietorentiala. Eu cand am viizut ploaia atat am fost de fericita ... Candajung'm bucatiirie 0 vad pe maica. Se uita maica la mine ~izambe~te:"Iti place, Marina?". Eu am zis: ,,Ali venit, maicuta? Dar ee a zisPiirintele?". Numai atat a zis Parintele: "Nu mai poate riibda?".

AltiidatAa mai zis: ,,Mil,daca nu este ascultare, nu este intrebare,nu este nirnic. Cand vezi ca nu asculta, scuturarn praful de pe picioare~iplecarn".· .

De sfa.r~itulPiirintelui eu nu ~tiuce sa spun numai ca la cineva i-ar fi spus odata ea mai sunt trei calendare. Trei calendare erau trei an~probabil. Dar atunci cand a mers cu noi la plimbare prin pactureParinteleaTataa~ade bine, de sanatos. Dansul bota 0 tinea la spate nu 0 tinea sase reazime mea. Dupa aceea ne-a trecut pe noi ~antul acela. ~i dintr-odata Parintele a fost a~a de gray bolnav? Intr-adevar ~tiu ca a fostbolnav ~ichiarumblam licautam urzica ~iplante ca sa-i faca ceai. ~i cata stat la noi a fost raeit, a avut eeva probleme eu riniehii.Asta carn pe lasffir~itulanului 1988. $i in 1989 prirnavara a fost mai rau. Cum a fostnu~iu.

Ceea ee v-am spus dumneavoastra am spus la muM lume. Suntlueruri ziditoare de suflet. Insa au fost ~iprobleme care ne-au privitnumai pe noi ~iob~tea.

Preoteasa Ramba IleanaBra~ov

Am facut aceste marturisiri ca semn de mul/umire,recuno.rtinla #addnca preluire pe care eu #familia mea Ie aducemParintelui Arsenie Boca, pe care i( veneram ca pe un mare sfdnt alromdni/or. Avem ferma convingere ca Dumnezeu I-a Ginstit cucununa sjinfeniei # nadajduim ca # autorita/ile biserice.rti sa 0

faca cdt mai curdnd

ineerc sa va spun ~ieu 0 mare minune ee a meut-o eu mineeand traia, Parintele Arsenie Boca. '

M-am naseut In anu11935, Intr-o familie de oameni saraeidint:~o loealitate de munte, de langa Bra~ov. Primul eopil naseut fufamiliamea a fost un baiat sanatos ~ifrumos, iar al doilea eopil am fosteu, e~e ~-am nascut infrrma de ambele picioare, slaba ~ipipemicita.FemeIle dm sat care m-au vaZUCoIndemnau pe mama sa nu-mi dea demancare, ea sa mor. lar mama Ie punea: " Daca Dumnezeu mi-a dat-o aya, eu fi dau de mdncare # apoi sa faca EI ce-o vrea cu ea". lar~o~~ eare.a asistat-o pe mama la na~terea mea, ea atunci nu mergeanuneru laspItalsa nasca, i-a zis mamei: "Ai grija sa nu mai ai alii copiica tOli~ s~.!!e ~chilozi "". Dupa mine mama a mai avut ~apte copii,patru baietl~Itrel fete. Da, ~pte copii, toti Intreg~sanato~i~ifrumo~i. .

. La varsta de 3 ani m-au dus la operatie, dar nu s-au pututtermma tratarnentele lapicioare ca era inainte de ra.zboi(al doileara.zboi~ondial), au venit deportarile sa~ilor, iar medicul care ma operase, defhea deportarii ~i-aomonit cele doua fiice ~isotia ~iapoi s-a sinueis.Apoi a venit razboiul, eu am ramas tot chinuita.

La ~apteani m-au dus la~eoala,noroc ca nu era ~coaiadepartede casaparinteasca,~icu maregreu mergeam pana acolo. UmbIamfoartegreu, imi aduc aminte ca bunica imi dadea cate un bat In mana ~i-mispunea: " Umblii drept, tu, umbla drept!". Cand m-a dus tata la~coala,52

lnVatatoarea nu a vrut sa ma primeasca, zicandu-i: "Du-o acasii #-0pun~ la gura sobei sa aibii grija de /0:, ca .la altc~a nu : buna ':.Dar tata i-a zis: Eu (i-am adus-o ca s-o mve/l carte, zarda.ca.nu vrel,te dau injudecata". Invatlitoarea n-a mai zisnimi~~inrap:.urut. AcoI~am intiimpinataite greuta~ - copiiinu vroiau sa seJoaee ~lsa vorbeascacu mine.De cate ori mergeam Inrecreatie ~idupa ~coalli,pIangeam...

In vara anului 1948 0 ve~oarli a mamei a venit in sat ~ispuneala toata Iumea sa mearga la Manastire la Sambata, ea e a~olo un ~eprooroc, care-ti spune tot ee ai mcut.~i~hiar~ice gan~e~:I.~a 10c~lamBra~ov, a auzit de Parintele Arseme ~l s-a dus la mana~t~e. Cand aajuns ea la rnanlistire Plirintele era intr-un grup de oameru ~Il~:orbea.Ea nu ~tiadi- i Plirintele. S-a apropiat de ~p sa asc~~te~lParm~eIe~ostriga: "Tu, cea cu cdrpa ro~ie, vino mal aproa?el . Ea s~aUltat mdreapta ~iin stanga, sa vadli pe cine striga, dar Parmt~le eontmua: "Nute mai uita in dreapta ~i in stanga, cape tine te stng, cea cu basmaro~ie". Ea era. S-a apropiat ~iPar~tele i-~ zi~:"Du-te prin s~t: si-Lpropovaduie.Jte pe Hristos". Atunel ea a SItntit0 putere. Ave~t ill_sat~is-a dus aproape Ia fiecare easa ~ispunea de proorocul d: la ~am~ata:Atunci s-au dus din sat de la noi 40-50 de persoane la Sambata ~ltOtlau venit entuziasmati ~iplini de eredintli. Plirintele Ie spusese ee neeazaveau sau ee gandeau ~ile-a dat sfaturi ee sa faea..

in vara anului 1949 a venit ve~ara mamei ~im-a eernt de lamama samerg laPlirinteleArsenie.Mama m-a Ilisat.Pe PlirinteleArsenieilmutase de la Samblita la Manlistirea Prislop. Am pleeat eu trenul euvreo 10- 12 eredincio~i,pe care nu-i euno~team. Dupa ee am eoboratdin tren aveam vreo 10- 15 Iande mers pe jos, dar eredineio~ii autoemit 0 earuta eu eai, au pus bagajele in caruta ~ipe mine pest~ ~le.Am ajuns la sffintamanlistire spre searli. Manastirea era taI:lipOTtI~Ic~muh mlirae~. Nu rnai ~tiuunde am donnit, Invreo magazle.A doua Zldimineata am mers in partea dreapta ~ manastirii.~i ~e-~~ a!ezat inrand, in pieioare, sa-l a~teptam pe Plirmtele Arseme ~ v_ma~ane dea .bineeuvantare. Fieeare avea in mana eate ceva. Langa rnme era 0doamna din Bra~ov ~i m-a intrebat: "Tu n-ai adus nimic sii-~da~Piirintelui?" Eu nici n-am ~tiut, nici nu m-am gandit e-ar trebw sa-l

53

dau ceva. I-a~ ~asP.uns:"Nu!".Atunci ea mi-a dat un pachetel, cat unp~c~et de ~hlbntun - nu ~tiuce 0 fi fost in el- ~imi-a zis: "Da-i astaParmtelul ~ieere-i eeva!".'" r.:un moment dat coboara Parintele din chilia dansului: inalt,unbrac~t mtr-o reverenda alba, cu 0 centura neagra la mijloc, cu pamlnegru ~llungpana la umeri ~icu ~te ochi aIba~tri,alb~tri ... Eu erama 5-a ~a~~ 6-a ~in rand. A ajuns la mine - emotii mari, eu, fata de la~~, t~da, ~~moa~a, tremuram toata. Cand a ajuns ill dreptul meu a~tms ma~a ~ama ?mecuvanteze; eu am In!inspachetelul ~iam zis Ingand: "Parmte, a.Juta-masapot umbla". In gand am zis nu eram ill~tare ~a scot ~~ c~vant. Dansul a lasat mana m jos, s-a'dat un pasu;mPOI,~-a pn;rlt dm ~a~pana Iapicioare ~ide la picioare pana la cap~lm-a b~ecuvant,at, zlcand cu voce tare: " Bine, ma,jie!" .Am simtit.~ fior~l0putere ~~a strabatut prin ~iraspinarii.Atunci mi-a dat pute~esa pot umbla pe plCloare.Am inceput sa plang, iar dansul a trecut maid~parte. C:e.dincio~iim-au mconjurat ~im-au mtrebat ce am cemt, dimI-a dat",Parmtele. Eu nu Ie-am spus, ci am tot plans... . ''. . In anul ace.la,inainte de ziua Crucii (14 septembrie) m-a duslar ve~oara mamella Prislop. ParinteleArsenie lucra cu cativa oamenila clopotnita .din ~urtea manastir~i- cea din partea stang~, sus, ~iIaaducerea.a?el de langa.manastire. Intr-o",zi ne-a luat pe toti copiii ~ine-a spovedlt ill~~p, apOlne-a imparta~it.In grupul nostru de credincio~iera 0 doamna dm Bra~ov care tot plangea. Parintele a intrebat-o: Deee ~ld~gi, ma?". "Am un baiat de 18ani ~i nu ma aseulta d~ioeba lml vorbe~te ~i unit". "L-ai botezat?". "Da, parinte!". "I-atp~s. nume?". "Da, parinte!". ,,$i i-ai zis pe nume?". Ea a tacut.Pannte.Ies-a ~~resat credincio~iIor~ia zis: " Vite, a~apalese eei earen~ Ie Zle ~oplilor pe nume, ei Ie zie toate negativele: impielitatule,~aule, drae~$o~ule, magarule # altele, in loe sa Ie ziee{i bunule,mgera$ule, ",~ubltule,seumpule, ori sa Ie ziee!i numele ee i-I dati laBotez. A$a II ave/i eum ii strigafi". Apoi i-a zis femeii sa nu pIece cugrupul ~e IaBra~ov, sa mai stea 2-3 zile la manastire.

In alta zi_dU~ii-amia~ane-a adunat pe toti copiii sa mergem faad~at de ~eura. Padurea dm fatarnanastiriiera toata plinade zme~;~adurea prm care se merge acum la mormant; pe atunci nu era nici 0

carare). Am mers cativa metri ~iParintele se mtoarce ~iprive~temjos.In urma noastra venea un ceHitean cu 0 carte sub brat. Parintele il, ,intreabii ce dore~te, iar omul riispunde: "Parinte, invata-ma eum sacitese Psaltirea ... ". "Din seoar/a in seoarta ... ". Si a pomit maideparte. Dupa cativa pa~i Parintele se illtoarce catre omul aceia ~i-ispune: "Psalmii de blestem sa nu-i citqti, sa sari versetele ee sunteu blesteme. Ca daca-i eite$ti, n-ai folos nici de ceilalfi". Si iar apomit cu noi rriaideparte. A mai tacut c:l!ivap~i, apoi a zis catre noi-eram vreo 8-10 copii: "Merge{i pe aici, e-o sa gasi{i zmeura, euramdn cu cetateanul acesta, ca mai are sa ma intrebe eeva". Si s-au ~ezat pe iarba, amandoi.

Atunci, de Ziua Crucii, a fost liturghie cu episcop ~iau sflntit2caIugiiri:pe piirinteleDOIretieMano!ache(nurnit~iCucuzeldeoarececfu1ta~ipredicafoarte fiumos,caremaitiirziua ajunsstaretIaMiin8stireaRfunet,Alba)~ipe parinteleAntoniePJamadeaIa,viitorulMitropolitalArdealuIui.

Dupa aceea n-am mai fost laPrislop - pe Parintele I-auarestat,a venit comunismul. .. Nu I-ammai viizut pana ill anul1986.

Intre timp m-am casatorit ~iam 2 copii,0 fata ~iun Miat. Sotulmeu este preot, originar de la,ngaHlgara~, iar in timpul studentiei I-acunoscut ~ielpe ParinteleArsenie, fusese de mai multe ori la Sambata,cand era Parintele acoio. In toate zilele vietii noastre binecuvantareaParintelui Arsenie Boca ne-a purtat de grija ~ine-a ferit de rele.

Prin anii '70 am venit ill satul meu laparinti ~im-am intalnit cuinvatatoarea care nu vroia sa ma primeasca ]a~coalii.M-a oprit ~imi-a spus ca ea n-a vrut sa ma primeasca la ~coala ~ica tata a zis ca 0 dainjudecata. Si i-a mai spus ceva: " Vile, (1$acum 0 vezi, eupreoteasaam s-o fae, ai inteles?". "De unde a $tiut tatal tau ca te facipreoteasa?", a mai zis. Mie mi-au dat lacrimile: "BinecuvantareaParinteluiArsenie", am zis in gand. " Vite, eu am un singur baiat - acontinuat illvalatoarea - o$in-are nici un noroc. Cdnd era copil s-adat cu saniuta, s-a lovit cu genunehiul fntr-un stdlp $i oried! amumblat la doctori a ramas $chiop. S-a ciisatorit, iar acum a divorfat~i, uite, tu ee noroe ai avutl". Mie lmi curgeau lacrimile ~iin gandmultumeam Parintelui Arsenie. "Numai Bunul Dumnezeu aregrija §i

ne ajuta lafiecare"t i-am raspuns.

Doream foarte mult sa ajunga ~icopiii mei la Parintele Arseniepentru binecuvantare. Eu mereu Ie povesteam de Parintele Arsenie,mai ales de eeru! ce se oglindea m ochii Sfintiei Sale. Prin anul1983 m~,am interesat cand poate fi gasit Parintele la Dnlganescu, iar cand 0

ver~oara a s0tului s-a dus la Draganescu am trimis-o cu ea ~ipe fiicamea, care era studenta. In acea perioada sotul meu facuse Iucrari de .extindere ~ireparatii la biserica: I-am dat fiieei0 scrisoare catre Parintele,prin care iIrugam sa picteze $ibiseriea noastra. Au ajuns Ia biserica laDraganescu. Parintele era m altar, eu ochelari fumurii; nu slujea, darpr,imea pomelnicele. Piica mea se gandea: mi-a spus mama ce ochialba§tri,patrunz.atoriare Parintele ~iacum nu pot sa-i vad, ca are ochelarifoarte mc~i. A ajuns la altar sa-i dea pomelnicul §iParintele Arsenie s-a mtors sa-I ia, dar §i-a scos ~ioehelarii §i i-a zis: "Ei bine, ma!" §ii-a dat bineeuvantarea. Ea s-a emotionat de privirea sa foartepatrunzatoare §i i-a mtins scrisoarea, dar Parintele i-a zis: "Nu, nu, numa angajez la ~a ceva!". Adat raspunsul:tara sa eiteasca scrisoarea.

In anul urmator, 1984, i-am trimis din nou pe amandoi copiii laDraganeseu. ParinteleArsenie I-a luat Ianga el pe biiiat, care era ~ielstudent, §ii-a explicat pictura de pe pereti, mai ales cea Iegata de chimie(structura moleculei, etc.) §ii-a !inut0 adevarata prelegere privind efectulnociv al tutunului asupra organismului, incat ai fi zis ca e profesoruniversitar.Mai tarziu ne-am dat seama care a fost rostul acestei discutu:de§i m familia noastra nu s-a fumat niciodata, baiatuL m anturajul de lafacultate, a mcercat de eateva ori sa fumeze. Dar, dupa discutia avutacu Parintele, nu a mai fumat deloe, niei pam azi. Parintele i-a mai spusbaiatului: " Du-te acum, pana e~ti student, sa-Ii tratezi urechea cucare auzi mai rau, fii-fi aparat auditiv, ca nu te costa nimic" _baiatul nu-i spusese nimic, ea nu auzea bine cu 0 ureche. Dupa ce avenit de laParinte1es-a dus ladoctor, §i-afiicutaparat auditiv §i,Doamnefii Iaudat, ca I-a purtat vreo 2 ani §iauzul i-a revenit aproape complet.

In anul1986 afland ca m Saptamana Patimilor Parintele Arseniese afla laDraganescu am luat pe fiicamea §ipe na$8copillor §iam plecatla Draganescu. A trebuit sa mergem vreo 3 Ian pe jos pentru ca era unpod stricat $iautobuzul nu putea sa treaca. Am ajuns la bisericape la ora11 dimineata, m Joia Mare. Era Iume foarte multa, biserica plina. Se56

fiicealista ca in ordinea sosirii sa se intre laParinteIeArsenie - care era inaltar - ~isa stea fiecare un minut. Noi am fo~t trecut~ c~ nr. 186, 1.87,188. Cfu1dajungea omulm fata Parintelui e~ un~osibil sa st~ n~I unminut. Dupa un timp a ic§itParintele af~ ~Ia~: "r:~ce atl venzt~~de multi? Stili ca sunt urmarit de Securztate! . "Parmte, nu vrem sa

vfi cem rau - a zis un domn - dar n-am venit dintr-un loc, suntemvaa . v "

din Constan/a, Cluj, Bra~ov, Galati, suntem dm. toata !ara. .. Parintele a meeput sa treaca printre oameru adres~du-se ~wa

sau altuia. Ma uitam la dansul- era malt, purta ocheiarl ~murn~ Semtoarce spre altar ~i-izice unui tani'lr cam de?? - 3~ de am.:"M~~~~cu cam~a albastra, porti barbii? ". "Nu, Parmte! ." E~tlpopa. '."Nu, Parintel". "Atunci de ce te dai drept P?P~,mii? Nu te mazdapopa, ca-ipacatl". Tanarulnu i-araspunsnrrruc: . A ,

Op. . du-se langa un domn cam de 60-65 am, a ZlS batranelul.rm u.. I

• ." A" A ?" lV, I unuP v • t am necazun man . "Call al omorat. ,,, IC ," ann e, . " Pt'Pv • t I" CaAtiai batut?". A~a mi-afost mesena .... " u ealarln e. ." " Y I "sa temu/i de acolo?". ,,Puteam ... ". ".N-aijiicut-o, ~:um !rage-o. .

Se apropie de Piirintele 0 femele cu doua cartl m ~a, U?a deanatomie ~iuna de ehimie ~i-lroaga sa Iebineeuv~te~, ~a fii.c~el vr~sa dea exarnen la medicina. Parintele le-a luat, Ie-arasfOlt~I.a~. "D~~pun mana pe eLecrezi ca 0 sa intre Lamedicinii? Spune-l sa mvet~. .

Parintele se duce de aeolo la 0 tanara, earn de 30 de am, ceavea 0 turnoare pe gat, m dreptul urechii drepte, care nu se vedea, ca

basma cap Parintele delbasrnaua deoparte ~i0 futreaba: "Doare,avea pe. . v V • •

v -1 ?" Mii doare parinte!"." Mal rabda, ma, unp'C, malma, uoare. . " , .. . .. " .rabda,cii prin rabdarea ta nouii seminlll les dm lad A' •

Apoi, a venit la mine ~i a zis, tara ca.euv

~-I ~ mtrebat ceva.Pacatelefacute aici,pe pamant, aici se vor ISP~I; ca nu Ievo: /rage

". le au /';,acutci se vor duce pana la al noualea neam, ca Ie vorcelce - JU , ~ r'EI'" S'isp~i cei nevinovafi. Are Dumnezeu ~r~ii.~e ei, l~va rasp atl .. ~s-a dus mai departe. Eu n-am spus ninue ~IruCInu mI-amdat ~:ama atunCIde eemi-aspus mietoateastea,cimultmaitfu'ziu~.mteles: ~ m~OOsem,..de muIteori, mtineretede ce doar eu, dinnoua copn, m-am nascut ~de ce nu pot purta ~ieu pantofi ca eelelaIt: ~ete,cidoar ~ete ortopediee.Si, iatii,aeurn, am primit raspunsul de laParmteleArserue. 57

Apoi, Parintele Arsenie s-a dus in altar ~ia adus de acolo .0

secure mare legata cu 0 basma. A dezlegat -0 ~ia zis: " Vedefisecureaasta? Mt-a adus-o 0 mama tare necajita". Unicul sau fiu a vrut s-oomoare pentru ca nu era de acord ca el sa se insoare cu 0 fataneserioasa. ~i i-a zis mamei sale: "Te omor! Vino in curte sa te omor,nu aici incasa!". Au ie~itincurte ~ii-a zis baiatul: ,,Zi-tirugaciunile! Sa-mi spui dind ai terminat!". Azis mama ea ~i-a terminat rugaciunile.Atunci biiiatul a zis: "Hai la padure, nu te omor aici, ci in piidure !". Aplecat mama pHingand~ifeciorul cu ea ... Biata mama! Clnd au ajunsin padure a zis din nou Miatul: ,,zi-ti rugaciunilc ~isa-mi spui cand aiterminat!". ~i mama s-a rugat din nou ~ii-a spus ea a terminat. AtuneiMiatul a zis: ,,Hai aeasa! Nu te mai omor, dar daea din eurte nu veneaiin padure, atunci, acolo te omoram!»". Si biata mama a adus seeureacu prieina la parintele.

Apoi Parintele a cerut un scaun, s-a ureat in pieioare ~ia zis:" Va spun un cuvdnt de invafatura la tOfi, ca nu e timp sa stau cutoti de vorba. Majoritatea afi venit pentru casatoriile copiilor: 0

fatii, cdnd vorbe~te cu un biiiat, sii nu se casiitoreascii pdnii numergpiirin{i ifetei sa se inlereseze de biiiat - daca merge la bisericii,daca poste~te. daca parin{ii lui merg la bisericii. dacii postesc ...Tota~a#piirin{ii baiatului, sii se intereseze defata cu care vorbe~tebiiiatul - daca fata merge la bisericii, dacii poste~te ~iparin{ii lafel. Si dacii-i a~a, sa fie de acord cu ciisatoria lor. Iar dupii ce secasiitoresc, sa facii copii, daca vor sii fie sanatoase. Vitafi-va lacele cu rochii crefe (Ia figanci): sunt ro~ii in obraji ~isiiniitoase, ciiele nasc tOfi copiii. Se vor inmulfi ei -$ivor acoperi nafia noastrii.Alfii afi venit obsedafi de vriijitori; nu va maifie teamii de ei! Daciimergefi la bisericii §i finefi posturile, n-au nici 0putere. Si liisa{i-vade desfrdu astiizi! Dumnezeu pedepse~te desfrdul cu moartea(SIDA). Gata! Trebuie siipled E aproape ora unu # vine c1opotarulsiifaca curat in bisericii. Hai, plecafi! ". $i s-a indreptat catre u~a.

Eu eram tare necajita ca nu vorbisem deloe cu dfu1sul~im-amIuat dupa dansul. Spre u~a, un tanar i-a cerut voie sa-i faca 0 poza.Parintele i-a zis: "Bine, ma,ja-mi 0poza, ca mai am /reiprimaveri ".In pridvorul bisericii s-a oprit ~i le-a spus unor femei din partea58

Fagara~ului: ..Mergeti dupii biserica # a~teptati-ma, ca dupa oratrei mii fntorc ". Am ramas si noi. Eram injur de 20-25 de persoane.Pe la ora trei ~ijumatate a venit Parintele. Lua cate 0 ?erSOa~a saudoua ~imergeau in spatele biserieii ~istatea~ d~~?~bac~te:~ ~ute ..

Odata cand s-a intors din spatele blSenCll,I-am le~ltmamte ~Ii-am spus: "Piirinte, am fost la Sfinfia Vo~str~ a:~m ~~ de ani ~~mi-ati dat atunci 0 binecuvantare care mz-a mtant pzczoarele sapot ~mbla §i tot binecuvantarea dumneavoastra mi-a purt~t degrijii, ca m-am ciisatorit cu unpreot". ~ansul ~~a int;,ebat: :'Sz cumvii impiicati, mii?". I-am zis: " Foarte bme, Parmte! ~.ApOlS-a?USde a Iuat alte doua persoane sa stea de yorba. Cand s-a mtors, tree~?dpe langa mine, i-am spus ca sunt eu ~c~ mea e~e v~rbe~teeu ~?ba~t~inoi nu pi'easuntem de acord.Atunci fucamea I-a.ara~t pozavbiiiatulw.Dansul a luat-o ~ia zis: "Nu-i de tine, ma, nu-z de tme, ca e un omfoarte riiu. Lasa-l ~i sa-ti iei un om din oameni. Si ~u te fndepa~tade parinti, ca 0 sii-ti fie foarle greu! ". Cand s-a mal intors ~ d~ta l~ .am oprit din nou ~ii-am arat~t P?za biiiatului~~u,.eare vr~Ia sa ~Ifaea 0 faeultate. Ahiat poza~lazls: "Dece, ma, mgznernu-zplace. .Eu nu-i spusesem di-i inginer. I-amdispuns di e preamult zgomo: inuzina. Atunei Parintele a zis: "Sa nu mai faca nici 0facultate, ca segata calendarul. Ai auzit? Se gala calendarul": A?ia inai tlirziu mi-am dat seama ce a vrut sa spuna: biiiatullucra ca mgmer la Satu -Mare~idaea ar fi fost la faeultate la Cluj - acolo vroia s~mem:ga-.ar ~ fost infiuntea revolutie~ ea el era din fire initiator, sufletlSt,se nnpliea mtoate$ifiindprintre ;evolutionari putea fiomonlt. : .. .

Apoi i-am cerut Parintelui un sfat Iegat de sotul meu: da~a ebine sa citeasca molifteleSffintuluiVasilecel Mare. Mi-a riispuns:"Intr-un cuib de viespi nicioddtii sa nu bagi batul!". Eu I-am privit,probabil uimitii, dar dansul mi-a zis: "Du-te ~ispune-i sotului tau ceam zis .y;va intelege el". Eu aveam un buehet de flori de mar, facutede ni~te maicute, din panza ~i Ie-am dat Parintelui, rug.an~u-l s~ Ieprimeasea in semn de multumire ~irecuno~t~ta~ ~e-vap~t, de.~1nuprimise nimie de la nimeni. Apoi am cerut vOl~sa-I sarut ma~ $1m-alasat. A venit ~i fiiea mea sa-i sarute mana ~Il-am rugat sa-I dea °bineeuvantare. Parintele i-a luat mana ~ii-a zis: "Ma, tu ai oasele moi,

59

sii miinanci branzii de vaci ". Eu am zis: " Nu-i place, Piirinte".Parintele a zis: II S..,o miinanci ca medicament, ai auzit? Camedicament!". Apoi a venit ~ina$a copiilor mei sa-i sarute mana, darParintele n-a Iasat-o, zicand: " Vezice-mifaci, mii? Toata lumea vreasii-mi siirute mana, dar eu nu sunt vrednic ".

Am mulfumit Parintelui ~ine-am indreptat spre poarta. Dupace am facut. 5-6 metri, Parintele ne-a intrebat: "Aveti bilet deautobuz?". "Da", am raspuns. II Vezi cii trece un autobuz gol peaici, fii-i semn sii va ducii panii in Pantelimon. Dar aveti grija,dupii ce ie.#tipe poartii, sii nu vorbifi nimic cu babele de la margineadrumului". Dupa ce am ie$it din biserica n-am facut nici 300 de metri~ine-a ajuns un autobuz care ne-a Iuat pe to ate trei $i ne-a dus pana inPantelimon, la statia de tnlmvai care mergea la gara de nord.

Aceasta a fost ultima mea intaInire cu Parintele Arsenie.Dar am simtit, nu 0 data, ca Parintele Arsenie ne-a indrumat ~i

ne-a ajutat $idupa ce s-:-amutat la Domnul. Va relatez doar doua cazuri.In anul 2000 a avut loc 0 sfmtire de biserica in apropiere de

Bra§ov, dar noi nu ne-am dus. Noaptea I-am visat pe ParinteleArsenie,care mi-a spus: II Sii mergeti la ifintiri de biserici, cii acolo, in timpulsjintirii, se pogoarii Duhul ~fant in toata pliniitatea Lui peste ceiprezenti ~i vii e de mare folos ".

In vara anului 2004 :fiica,ginerele $is0tul meu s-au hotarat samearga la Prislop, Ia mormantul Parmtelui Arsenie. Eu nu voiam samerg deoarece aveam 0 crapatura in talpa, Iapiciorul drept, care IDa

durea mgrozitor, nu puteam nici sa ating cu eIpamantuL dar sa calc pepicior. Dar copiii nici n-au vrut sa auda, atat au insistat, di am plecat cuei. Am mers cu ma§ina pana Ianga biseric~ manastirii $ide aeolo m-auluat aproape pe sus pana la mormantul Parintelui. M-au a$ezat pe unscaunel Iangacruce; nu era nimeni, era mtr-0 miercuri, peste saptamana.Mi-:-ammtins pieiorul bolnav $iI-am atins de Sfiinta Cruce $iam mceputsa plang $isa-i spun ParinteluiArsenie: "Parinte, acum 50 de ani mi-ai intarit picioarele de am putut sii merg # in toli ace~ti ani m-aiscos din multe necazuri. Te rog, vindecii-mi # acum piciorul, capOfi sa ma q}uti, dar a mea nevrednicie te opre~te -$iale mele pacatete fin departe! Ajutii-ma, Piirinte, -$inu mii liisa! ". In timp ee ai mei60

citeau acatiste ~irugaciuni s-a indurat Parintele de ruga~i~e lor $imi-. d t I'CI'Oroimeat de famormfult am plecat pe plcloarele mele.a vm eca p , .. . PJamad ala,La cateva ziledupa moartea MitrOpolitulUlAntome e .

,.. • A ta ~Xlt15tor:M-am mtrebat cmein vis am auzitun cor de mgen care can u J1Jat'" '. A . ...canUi, und~ cantil? 0 voce mi-a raspuns: "E un aim de m~erz c.are11fnsote$te pe Mitropolitul Antonie ". ~u a~ fost fo.arte~at~. "PeA t '?" Da e sub ocrotirea PiirmtelUl Arseme - ml-a raspunsn onle. " ,vocea - $I au venit sii-l ta". A· .• l'

Si1rut-mana, Parinte Arsenie! Iti muItumesc pentru. t~t aJuto~ .Vi . pede mtre copiii ta~ ca valurile ispitelor sunt man, tar credmramOmaIre .. ,noastra se impupneaza. Vino, $inu ne lasa, cil plenm.

Sfinte Plirinte Arsenie, roagli-te lui Dumnezeu pentrunoi! Amino

Maria Clopo1e1(Poiana Marului,jud Bra$ov)

Satul nostru se aflil la 0 distanta mare de Manastirea ~ambat~de Sus (aprox. 50 Ian). Cu toate acestea, la anumite. siirbaton grupunmari de eredincio$i (20-25 de persoane) ~erg~a~pe J~s - pe ~u? m~te

. AI' 'fa mana-stire. Printre ei erau ~lparmtn met, Ion ~lVlcto-~a~- mpe ennaJ ~ d - t a da 0 manaTata ramanea uneori ~ieate 0 saptamana sau oua ~en ru . Bde ajutor parlntilor caIu-gari Iamuncile agric~Ie. Parmtele~eme ocaIIcuno$tea bine $iii era drag de eI, pentru ca era om ha:n~c,

In timpul razboiuIui, tata a fost.pe ~ont, ~ RU~Ia:lar ~ lupte}ede la Cotul Donului a fost luat prizomer $1dUS_m_la?ar m Sl?ena~ Inacest timp, eu ~imama mergeam regulat la manastrre,. ru-gAandu~~pentru ocrotirea lui $iintoarcerea acasa. Parintele Arseme ne ~euraJal,Jon are ce-i trebuie cu el. I-a'!' dat ~u. S:afi lini~tite!". Parmtel~ sereferea, evident, la credinta ~l nadeJdea m Dumne~~u, pe ca~e!Ieinsuflase. Dupa incheierea razboiului, ta~a.nu s-amal m~o~s.Vazandacestea, la vreo 2 ani, ma-ma a mceput sa-l fadi pOme~$1 p~~t~se.,impartindu-i de pomana ~itoate hainele. Mergand apOlla man~trre,tara s~-i spuna Parintelui ce a flicut, acesta a mustrat-o: "VictorlO,de

61

ce-I treci pe Ion la morti $i-ifaci.# parastase? EI nu e mort, traie$ter'.Mamei parca nu-i venea sa creada, dar, totu~i, 0 vreme, nu I-a maipomenit Iamorti. Vazand, insa, ca tot nu se intoarce ~inicinu da vreunsemn de viata, a inceput din nou sa-l treadi la adormiti. Parintele amustrat-o iar~i, de mai multe ori chiar, pana cand - in 1948 - tata s-aintors acasa pe jos. din Siberia! Bietul de eL acasa nu-i mai rama-seseniei macar 0 dima~a pe care sa 0 imbrace (mama i Ie-a impaqit petoate de pomana). De bucurie, m-am dus sin-gura la manastire, sa-idau de veste ~isa-imul-tumesc Parintelui. Era foarte muhalume acoio..Parintele nu a a~teptat sa ajung IaeI, ci tacandu-~i Iocprin multimea deoa-men~ a venit in fata mea ~imi-a spus: ,,No, Mario, mai pleingi dupataica-tau ca a murit # nu mai vine acasa? Vezi c-a venit?". Tatavenisedoar de4 zile~ipe lamanastirenu a trecut (venisedinspreRasarit)...

in aeeea~i zi, Ia manastire, a mers cu mine ~iun unchi de-almeu, frate eu tata, Aurel Togoe. Dupa ce I-a spovedit ~iI-a im-parta~it,ParinteleArsenie Boca i-a spus: ,,Aurele, du-te de urgentAacasa, ca te~teapta ordinul de incorporare!". Intr-adevar, ii sosise ordinul imediatee plecase cu noi din sat. iar la intoarcere parintii ii pregati-sera dejavaliza ... (Lumea Credinfei, lulie, 2006)

*

luiDumnezeu care, atunei cand ai mai mare nevoie ~ie~tiintr-o mareincurditura; trimis de Dumnezeu, iti iese in eale. ~i daca ai avutnoroeul sa-l intalne~ti,atunei ai gasit calea spre mantuire. .

Acesta era parintele Petriea Bagacean. Din yorba in yorba, d~indrumare in indrumare, mi-a povestit ca injudetul Hunedoara, malexact langa Hateg, este 0 manastire, Manastirea Prislop, ~iacolo es_t~monnantul ParinteluiArsenie Boca - un dilugar cu mult har, care ~tral~in zilele noastre. Mi-a dat 0 carte cu to ate marturisirile de la dl:~r~leredincio~i, care i~iaratau recuno~tinta falii de Parintele, mart~nsmdtoate binefaeerile ~itoate intamplarile lor, adudind ParintelUl ~emultumire. Pe atunci deja eu ma simteam din ce in ce mai bine, datontarugiciunilor piirinteluiPetrica ~iale mele: Fiind fo~e impresionat~ detot ce citeam, lmi doream din suflet sa aJung la Pnslo~, la man~trreaunde odihne~te Parintele Arsenie. L-am rugat pe parmtele Petnca savina cu noi la manastire - eram eu 0 prietena care ~iea I-aeunoscut peparintele Petrica. . .

A doua zi ne vedeam in ma~ina, plecand spre manastrre. euparintele aIaturi de noi. Vorbind U1¥i. alt~, rni-amdat s~amac~tde ~u!tam fost ajutata in ultimul timp de Mantultoru~·nost~ I~s. Hristos~~lcatde bine ma simteam. Fara sa stau pe gandun am ZIS ca ~l eu, la ra~d~lmeu, trebuie sa ii aduc multurnire pentru tot binele pe care I-amp~t.Gandindu-ma la lucruri pe care sa Ie ~ipot face, sa pot sa ma tm decuvant in fata'Domnului, m-am gandit cat de mult rni-ar pIaeea sa m~las de fumat (eram fumatoare). Dar cum? Eu nu putea~ ~a .stau 0 ZI

tara tigari. M-am gandit din ce in ce mai mult la asta. ~eJa lffil dore~sa maills de fumat, dar nurnai pentru a-i aduce multurnrreDo~ulUl;.

.Am ajunsIamanastire, am ureat lamorrnantul~arintelui~sem:~ieand am vazut atata frumusete, am simtit ~icu mal mu~tadormlii ~ama tinde cuvant. Atunci, printre lacrirni,l-~ rugat pe Pa~~el~ Arsem~sa ma ajute sa pot sa-i aduc aceasta multurnrreDomnulUl.Panntele Inl-

a ascultat rugaciunea ~im-a ajutat. . . .Din acea zinu am maipus tigara ingura ~iasta datonta Pimntelw

Arsenie, caruia'ii aduc mare multurnire pentru di m-a ajutat sa-I potmulturniDomnului ~iprin filpte.

Anonima: Ciind I-amcunosctlt ell, in 1976, m-am dus foarte,foarte suparata, ~ieu m-am bucurat, pentru ea numai daca tree prinochii diinsuIuinu mai aveam nacazul cu care m-am dus. Eu m-am duspentru ca sotuImeu a plecat ~im-am dus sa cer sfat, "Ce sa facT'. ,,Lasa-I mai, ca el este afara din impara{ia Cernrilor. ~inu-I mai intoareedegeaba ", ~inu s-a mai intors, ~ide atunci sunt singura, de 30 de ani.

lnainte de a se duce din lumea asta am fost la Sfintia Sa ~i~tiaca am fost la Ierusalim, ~im-a mtrebat "Ce mai vrei tu aeuma7". Paizic ,,Parinte sa-mi mantuiesc sufletul. .. uite sunt bolnava" ~ia zis caboala e pentru mantuire.

Maria (Cluj Napoca): Cu ciitiva ani in urma eram tarebolnava ~i,in pragul disperarii, Dumnezeu a randuit in ~a felincat amintalnit un preot, un preot misionar, un preot cu mult bar ... Un om al

62

Paulina Ghi/ulescu

Consider cAa sosit timpul c8nd toti suntem chemati sa ne amintimde adevm-ate1eminuni pe care Ie-am trait vreme indelungata.. Era in anu11973, cand p~ii mei au fost indreptati spre bisericadin satul Draganescu (25 kIn vest de Bucure~ti). Parohul bisericii erapreotul Savian Bunescu. Biserica era in renovare totala, 0 bisericutamica (acum mare ... ), 0 bisericuta veche (intre timp,noua. ..). La porierau braziidepaza, ce tamaiau cu parfinnullor dnunul, intrarea ~icimitiruldin fatabisericii In interiorul bisericiierau ridicilte schele pentru a u~alucrarea PiirinteluiArsenie Boca. Zi de zi era urcat pe schele ~ipicta.De la inaltime, pictand, canta cu noi Smnta Liturghie. Haml era foartemare, turma de credincio~~ de asemenea. Fag~ul ~iBucure~tiul eranelipsit de la sfintele slujbe. .

Pm-intele Arsenie Boca era cautat ~i iubit de toti. De sus neprivea ~i~tiasuferinte1e fiecamia. Dupa terminarea Sfintei Liturghii seoprea, acolo unde era cazul... Vorbea din privire. Era bland, dar ~ifoarte sever cu pacatele. De multe ori lmi era tearm sa-l privesc. In fatalui nu puteai ascunde trecutul sau prezentul. De la caz la caz, spunea ~iviitorul. Ne dadea sfaturi pentru a ne vindeca de durerile noastre. Eraun stant printre noil

Stia gandul nostru ~itoate disculiile noastre de pe drum. Candajungeam la biserica ne dojenea: ,,Ma, sa nu mai judeea{i pe«eondueaton>, caci el este pus de Dumnezeu ~i numai El flpoatejudeea!". Eu eram aceea care am zis pe drum: ,,Doamne, cum il mairabzi, demolfuld bisericile?".

S-a intamplat 0 defeetiune electrica labiserica. Parinte1eArsenienu mai putea picta tara lumina. Eu aveam un student la electronidi Ingazda, pe nume Dan Bogdan, fiuldoctorului veterinarBogdan din Bacau.El era foarte priceput la toate. L-am rugat sa mearga la Draganescu ~isa vada ce se poate repara Dupa ce a facut to(ite corecliile, a gasit unuldin reflectoare cu becul ars. L-a luat acasa ca model pentru a-I cumpara

64

din Bucure~ti. Becul era pe baza de halogen ~imult mai scump decatcelelalte. Eu i-am dat ultimii bani din casa (urma sa prirnesc pensiapeste cateva zile). L-am rugat sa cumpere ~is~ mearga la ~~aganeseusa-l duca, dar sa nu ia nici un ban, caci daea la, sa nu mal vma acaslUCand a ajuns eu becu~ Parintele Arsenie I-a intampinat: "Ce aifaeut,ma? I-ai luat ultimii bani de paine! Du-te faparintele Buneseu sa-pdea banii pe bee $isa-i ducijemeiif". ,,Nu, Parinte, ca nu mai am cecauta acasa. A~a rni-a zis: nu vreti sa aiba parte de lumina sus?".

Dupa 15 ani de lucru, pictura se apropia de smr~it. Urmasfmtirea bisericii. Am fost aproape de parintele Savian Bunescu, ~ptefrati de credinta care ne-am unit prin legamant sa ne rugam unii pentrualt~ indiferen~unde ne yom gasi ~isa lucram in "via Domnului". A fost, , .o perioada foarte grea, cu mari ispite ~iincereari. Eu am propus fratilorsa contribuirn fiecare, dupa posibilitatile noastre (toti erampensionari)~isa cumparam material pentru ve~mintele parintelui Savian, pentrudvera, Sffinta Masa ~iieonostas. Am rugat pe parintele Bunescu ~ipeParintele Arsenie sa ne dea masurile. Au intrat In Sffintul Altar, aumlisurat, apoi am intrebat ee culoare sa fie.A fost tacere ...Eu w:npropusun galben pastel (precum spicele de grau), dar ParinteleArserue a spus:,,Alb-argintiu". Am plecat la Manastirea Tigane~ti eu fratele Andr~lGalea, pe atunci trecut de 60 de ani, fost judecator, fiu de preot dmSibiu. Ajun~i la manastire am vorbit cu Maica Staret8 rugand-o ~an~ajute sa mfrumusetam biserica pentru sfmtire. Am dat masurde ~l

culoarea, dar ispita nu a lipsit. Ne-a adus materialul in minus eu cativametri: ,,Atat ne-a mai ramas ... ", ne-a spus. Ne-am intristat, am tacutamandoi rugaciunea mintii, rug and pe Parintele Arsenie sa ne ajute.Eram sigura ca Parintele lucra asupra noastra din nevazut! Deodat~,Maica Stareta ne Intreaba: "Pentru ce biserica?". Noi i-am povestlttotul ~icand a auzit de Parintele Arsenie, a chemat .0 maiea ~ii-a spussa se duca in depozit sa caute ~isa taie metrajul dorit. Se face soeoteala .~ieand ne-a spus suma, noi nu aveam atalia bani. Am spus ea laslimcatavem ~ica venim a doua zi eu restul de bani ~iluam materialul. "Nu, nluati acum! Ce este plus, este din partea manastirii pentru biseric:s

Rugam pe ParinteleArsenie sa nu ne uite ~ipe noi in rugaciunile Sfintieisale", a spus ~aica Stareta. Cdnd am ajuns la Draganescu la biserica,Parintele Arsenie, cu un zdmbet, ne-a spus: 'lee afi pa/it, ma?".Ve~minteleparintelui Bunescu ~itoate celelalte au fost confeclionate dedoamna Vicol~oara din Bucure~ti.

~isa maifaci un capUt'. S~intr-adevar, a doua zi amzamislit un copil,de~iera in Postul Mare, vinerea.

Am venit la Parintele foarte suparata, spunandu-i: ,,Parintesunt mai rau ca pagdnii ca am zamislit copilul din pdnteee (5 lun;~i jumatate) in post ~i vinerea". Atunci Parintele a zis: ,~§a~aingaduit Dumnezeu ca sa dea in vi/eag minciuna barbatulul tau.Se va na~te tot intr-o zi mare, Sa traie,Jti numai in rugaciune .Jisate fmparta,Je,Jtiinfiecare duminica".

. Toata perioada de 9 luni am simtit ajutorul Parintelui la tot

pasul. ill'd . ~Cand a avut copilu12 ani ~ijumatate I-am Iasat cu ce a t1 01sase joace, de~i era diferenta mtre ei destul de mare. Lwlndu-se dUp~joadi au uitat de cel rnic ~iI-au pierdut din vedere. 01nd am va~t canu mai este nieaieri am'inceput sa-l cautam disperati ~inu I-am gaslt oreintregi. Atunci am ridicat mainile m sus ~iau zis: ,'p"arinteArsenie, tum-ai ajutat sa am copilul aeesta, tu sa mi-l aduci". In clipa urmatoarecopilul era langa mine cu 0 galetuta m mana. Probab~l a fost in ~e~curte cu copiii lajoaea ~iPiirintele I-a luat de aeolo ~ll-a adus langamine.

Am avut 0 viata foarte zbueiumata pentru ca ma despartisemde sot deoareee nu a mai fost de aeord sa mai fac un copil. M-am dusdin n~u la Parintele ~ii-am spus: "Nu mai pot, Parinte, ca toti sunt ca~icainii pe mine: ma batjocorese ~ima ameninta m tot felul". AtuneiParintele mi-a zis: ,,Ma, tu ,Jtiicum ursul treel! ,Jicainii latra? Tot~a safaci ~i tu!'. De atunci numai auzeam nirnic~inu ma mai deranja,orice mi s-ar fi spus. .

De multe ori rni-a mcercat Parintele rabdarea prin diferitemetode. Cand am fost odata la dumnealui nu a vrut sa stea de yorba eumine. motivand ca este obosit. Dupa ce am plans m hohote vreo 2 orea tr~s pe piirintele Bunescu sa-rni spuna: ,$pune-i aceleifemei sanu mai pldnga ca vin .Ji vorbesc .Jicu ed'. Cand a veni~ a zi~: "C.evrei sa ma intrebi?". Nu am mai ~tiut ce sa zie deeat : ,,Parmte, aJUta!l-ne cu rugaciunea". Atunci Piirintele a zis: ,,Nu-ti va fi mai bine nici mFagara~ ea multarabdare iti trebuie".

Virginia(Fagar~)

Odata am fost laPiirinteleArsenie 1aDrag&1escu~ine-a apucatseara acolo, ~iajungand InBucure~ti nu mai prindeam trenul. Eram In .troleibuz ~imai erau 2 minutepaua Iaplecarea trenului dingara Vorbeamintre noi ea nu mai prindem trenul, ce facem ell trebuia sa ajungemdimineata neaparat in Fagara~. La un moment dat a aparut un militianlanga noi, care ne-a zis: ,.Nu vafaceli griji cii merg # eu tot la gara.Jivii dau inprim ire na.Juluimeu §i va duce pdnii in Fagara~". Totiammutit, fiindu-nefuca de securitate.Am eobaret dintroleibuz,militianulmergea foarte repede ~i noi dupa el. Am ajuns langa tren ~i a spuscontrolorului: ,,Asta e mama mea. Acesta efrateIe meu, aceasta esora mea. Sa-i dud pdnii in Fiigiira§ ~i i/i pliitesc ei cat costa".Grabiti sa urcam in tren, ne intoareem sa multurnim rnililianului, dar .disparuse.

In 1982 am fost prima data la Parintele Arsenie. Eram foartebolnava. Mergeam in fieeare luna la Institutulde Oneologie. Parinteleera imprejmuit de lume. Ploua ~ieu eu marnica ~ieu sora mea stllteamsub 0 stre~ina Ianga 0 magazie in curtea parintelui Bunescu. Parinteleera mai malt deedt toata lumea care il ineonjura. La un moment dat amsimtit 0 luerare duhovniceasea ~iaveam 0 senzatie ce nu 0 pot explica.Parintele m-a masurat cu privirea de 3 ori din cap pana m pieioare.Cand am ajuns sa vorbesc cu dansul, mi-a spus sa merg la control ~irni-a spus ~te nume de doetori. Cand am mers la control eram perfectsanatoasa. Am venit din nou laParin tele, foarte bucuroasa, ~imi-a zis:,,Ai crezut .yi te-ai vindecat, dar e$ti datoare lui Dumnezeu. Caticopii ai?" I-am raspuns ea doi. M-a intrebat: ,IJe ee? Sa mergi acasa

66

Am vrut sa ma reeasatoresc ~i m-am dus Ia Parintele eupersoana in cauza. ParinteleArsenie mi-a zis: "Tu sa nu te mai maritica nu 0 sa te doara capu!. Cre~teti copiii".

Datorita Parintele Arsenie traiesc eu ~iunul din copiii care efoarte bolnav, de~i s-au luptat sa ne vada Ia eimitir. Cand i-am spusParintelui Arsenie: ,,Parinte, vor cu orice chip sa ma vada moarta ~ireeurg la toate relele. Ce sa fac?". Raspunsul Parintelui a fost: ,,Ma, nu.ai omorat ca sa poti fi omorata. Ca daca aveai avorturi, aveauputere asupra ta, dar a~a nu au. Lasa-i in pace ca toate se intorcasupra lor ~i asupra copiilor lor".

Cu 0 saptamana inainte de a muri Parintele, mi-a venit dintr-odata gandul: ParinteIe a mcut atatea pentru mine ~ieu sa nu fac nimie?Auzisem ca este bolnav. Am mers lapreotul din parohie ~iI-amrugat safaca un maslu, asta :fiindsambata. ~ijoi (28 noi.l989) a murit parintele.Apoi am visat mormantuI, a~a cum I-am vamt mai apoi, dupa 6saptamam.

Cu ajutoruIParintelui merg ill fiecare an la monmint IaPrisIop~icer ill rugaciune rezoIvarea diferiteIor probleme ~iprimesc raspunsulprin Prea Sfintitul sau simt ajutorulParintelui ill momentul urmator.Dupa Mantuitorul ~iMaicuta Domnului, Parintele este nadejdea mea.

Ar mai fimulte de marturisit, dar ~tieDumnezeu de toate.

:De lZi 1\il~iu'it~e VZI l'idicaun papol' liaI'il Cl'Uetz:

dzar :5i•1D1 om cu ~teZl in ~

Adrian Nieolae Peteu:. In anul197 6, cand picta biseriea Draganescu, parintele Arsenie

spunea, in dialog cu infonnatoarea "Vicol Tatiana": .Conducerii de astazi nu Ie trebuie manastiri. Ei au lasat"cateva manastiri istorice ~i atat. Ei vor ajunge sa cuprinda fntreg

pamantul, vor conduce lumea. Pana atunci vafi bine de noi. Atuncise va vedea care este cre~tin adevarat, ca va rabda toate. Care nuva cadea in valullumii".

Eu amzis: Eu nu credca vor ajunge saeuprinda tot parnantuLmai ales ca sunt oameni tara credinta. Arsenie Boca a raspuns:

,,sunt ingaduiti de Dumnezeu ... sa puna stiipiinire peintregul glob pamantesc ... Nu te pune cu ei rau, ci sa .Iiicredincioasa, ca Dumnezeu este in orice loc ca ~i la Jerusalim ca #la noi. Caci biserica din inima noastra nimeni nu 0poate darama".

*Cornea Elena (Harseni):

Privind viitorul, a spus odata: ,~dreanta ro§ie, seeera ~iciocanul, steaua cu cinci colfuri va dispare, dar Mva veni steauacu §ase colturi, anarhia, §i vafi vai §i amar de lume".

*Vasile Serbu (Arpa~ul de Jos):

Parintele Arsenie: Vasile, american ii, pe care ~tiu ca-ia~tepfi, nu vor venit Pe noi, singuri, ne a$teapta 0 lupta grea §ilunga. Cei buni §i drep/i vor da jertfa mare de viata ~i sange, ceislabi, nimicnici ~ijatamici vor ingro§a randurile du§manilor no§triatat de mult incat vor crede cd sunt numai ei, atotputemici §iatoate§tiutori.

Asta va.ft burta lor moale ,#-i va duce la pieire cand vaveni din Riisiirit un om cu stea in frunte.

Dar va fi peste multi ani, peste foarte multi ani ~i nouaDumnezeu nu ne va harazi sa vedem acele vremi. Tu nu vei puteavedea americanii care atunci vor veni! l'vfienu-mi vafi dat sa wid,dupa sarbatoarea de~arta a victoriei, cafi dintre cei drepfi au mairamas! Caci, vezi tu, Vasile, dupa aceasta victorie de~arta. putinidintre cei drepti vor mai fi i'npicioare # la sarbatoare. Peste totvorfi naimilii [vandufi du~manului} $i abia atunci va fncepe 0

noua lupta, poate mai u~oara, caci jara jertfa de sange, dar laleide lunga ca ~i cea pe care am fnceput-o noi acum!

Vasile Serbu: Dumnezeu sa ma ierte, parinte, dar eu nu maiInteleg nimic. Dupa ce-om razbi peste zeci de ani, c~tigul sa fie tot alnaimitilor? Pai atunci pentru ce mai luptam noi azi?

Piirintele Arsenie: Pai vezi, asta-i Vasile, voi eei drepfi ~ibuni trebuie sa luptatt pentru ea nepofii, stranepotii ~i copiii vo~trisa fie Oameni, eu capul sus printre drepti, atunci cand ne vomfntreba cafi sunt dintre ai no~tri ~icati dintre naimiti, la victoria decare ti-am vorbit (Monitorul de Fiigara$, 13-19jeb.2008).

*Preoteasa Lucretia Urea ~iParaschivaAnghel:

Odata venise 0 doamna de la Bucure~ti ~iParintele i-a spus cape Bucure~ti s-a "ouat"de doua ori, referindu-se la bombardamente[dar si la eutremure], iar cand se va "oua" a treia oarA Bucure~tiulva fi ~ters de pe fata parnantului deoarece acolo forfotescpacatele.

AM data Parintele ne-a vorbit despre sta~itullumii, ca s~itullumii nu va fi a~acum gandim noi ea va muri toata lumea odata. Ci vamuri pe rand. Intr-0 parte de !tune vor firazboaie, inalta parte cutremure,malta mecari, vor fi accidente peste accidente, vor fiboli necunoseute~imra de leac. Toate aceste Ie putem vedea m zilele noastre. Toateacestea, pe care Ie vedem acum, le-a proorocit Parintele Arsenie prinanii 1945-1946 ca sa ne mtoarcem la credinta ca sffu~itulnu-i departe.Putem vedea asta dupa semnele care sunt.

Toate aeeste serrmeni le-a proorocit Parintele Ars~niep~ anul1945-1946 ~ine-acitit [talmacit] din Biblie de laApocalipsa ea s~varidica de la rasarit un popor tara cruce, va bantui cas~le oamemlor,Ie va darama, Ie va nimici, se va ealca om p~eom: se~va~nca carne de

. bea sa~ngede om Cine va ramane dm razbolUl acesta va fiom ~l se va . A 1ales ca graul din pleava. Pleava zboara, iar graul ramane. Se va a egecine va ramane. . . "

Parintele ne-a spus: ,,Nu va spun de la mine. A~a sene In

Carte, in Biblie".

Letitia Suciu (Dumbdiveni): .Sunt multe de spus, ~iare mare dar ~1mare putere. Acum, de

eand a trecut dincolo, simtim darul ~i puterea. Ne povestea .c~"Romania va Ii gradina Male;; ~omnului, •.B~eure~t'u ..[reeonstruitJ va fi noul Ierusalim. S' care vor ran;anea, a~e~"lui Dumnezeu, cd numai aceia vor riimanea, vorfi '~tr-o fenclrenemaipomenit de mare. Dar numai Dumnezeu ~t,e care vor fi.ale~ii". Apoi mi-a spus de baiatul eel mare, care nu aude, c~ atU?Clcand va fi Bucure~tiul Noul Ierusalim, 0 sa fie un om mare, ca nOlcaparinti nu suntem vrednici s~~timunde va fie el. .

CiUl'Dmutului- manuscris cu riispunsuri date In scris de Parintele Arsenie din

vremea cand nu putea vorbi -

@) Pot sa ma casatoresc cu un strain?Nu vreau ca neamul acesta, care are 0 a a~a de mare chemare laDumnezeu, sa se corceasca.@) Sa-i iubim pe toti oamenii, dar nimic din eele omene~ti.@) Asceza (infranarile de orice fel), tara iubire, e departe deDumnezeu.I§1J ~tii ea Mantuitorul ~iImparatia lui Dumnezeu loeuiese ~iinauntrulnostru. De aeeea, nu ne mantuim noi, ei El ne mantuie~te. Oar, pentruneputintele firiinoastre, slabite de pacat, nu trebuie sa ne intristam, ca ~iDumnezeu se intristeaza eu noi. Dumnezeu iube~te0 pocainla senina;a~zice eapocainla cea mai placuta lui Dumnezeu a/os! a/emeii cea gre$it mult, dar in lac de orice alta pocain{ii. L-a iubit cu alatmai mult pe Iisus. Vreau sa zie, daea nu v-ati tot rnacina mintea eupacatele - ajunge cat Iepomeniti la spovedanie -, daca nu v-ati otravigandul eu ele, ati lasa toate inapoi ~iv-ati insenina rata ~i inima dedragul lui Dumnezeu, care poate EI ceea ee la oameni este euneputinta ... Seninatatea, asta care nu scade, asta ~ vrea sa 0 prinde~de lamine.@) Cine-i ingust larninte, n-are leac nicaieri.@) Multi sunt mai betegi la minte decat la stomae.I§1J Daca lmpiedici un guturai prin medicamente, it transformi in aiteprimejdii - ex. sinuzita. Lasa fazele obi~nuite ale bolli - ea-i u~oara-ea-i eel mai bun leac al ei. Ferirea de frig ajunge.@) Ob~nuit, lucrurile eam imposibile sunt la eapatul alergarii spredesavar~ire.@) Pardi toate luerurile unui om seamana eu stapanullor.@) Pacatul eel mai mare este razvratirea impotriva luiDumnezeu; atitlgeprima generatie ~ise nasc orbi. Pacatele bunieilor ~istrabunieilor eafumatul, bautura, eurvia, atinge a treia generatie. Sa ne cunoa~temstrabunieii ~isa ne rugarn pentru ei.

72

Bogdan Juncu (Fagara~):

Dupa ee imi plecase sotie de acasa, prin 1983, inainte de a mAintalni cu Parintele, cineva din Fagara~ lmi spusese ca eu ar trebui slam 0 femeie cu care sa traiese, pentru ca daea nu, este posibil ca intr-o zi sa mi se fuca rau, din lipsa de femeie. Eu nu am primit aceste sfuturinici de bune, nid de rele; cum Ie-am primit, a~a Ie-am uitat, nu Ie-ambagat in seama. Cert este ca, atunci eand am mers la ParinteleArsenie,ca ~icum dansul ar fi fost de futclla discutii, Parintele a zis: ,,Ma, vezi ca.vei auzi pe iei pe acolo ca dacii nu-li veiface de lucru cufemei, veifnnebuni, ma. Ma, sa ~tii ca nu tu vei fnnebuni. Tu sa-Ii dud vialacum ili spun eu. Aceia vor innebuni care te vor invala sa fadasemenea lucruri. Pdna intr-acolo sa te duct cu viala ta incat pdna# in vissa re[uzijemeia". Eu I-am intrebatpe Pw-inteleatunci: ,,Parinte,se poate a~a ceva?". Pw-intele a zis: "Se poate, mA,sigur c~ se peate".

Dup~ ce rni-a zis Pw-intele e~ p§n~ ~i in vis trebuie s~ refuzfemeia, ma gaodeam, totu~i, cum este posibil acest lucru. Sigur c~ d!nsulnu mi-a spus-o doar a~a... ci mi-a spus-o la concret; ea un om alluiDumnezeu ~tiabine ce vorbe~te, numai eu ca om slab nu-l in!elegeam.Ma tot gandeam: cum se poate ~ ceva? Nu e ca 0 perforrnantAca aidnu-i yorba de performantA, ci este yorba de un dar pe care Dumnezeu itda ce10rcare vrea sa Domnul sa i-Idea. Nu orieinepoate sa duca asemeneaviata. lmi venisera tarziu in minte ni~tecuvinte deosebite, cum ca ,,acolouncleDumnezeu vrea, se biruie~te randuiala fuii ~icine ridiea crucea luiHristos ~i biruie~tefirea". SffintulApostolPavel ziee: ,,Pottotul inHristoscare ma intar~te". Pentru un cre~tin adevamt nu exista ,,nu pot".

... Inca ceva extraordinar pe care nu am sa-I uit nieiodata Eratn_in fata ParinteluiArsenie Boca ~ili priveam ochii aceia, ochi ee nu amvazut in viata mea a~ oehi minunati; erau a~a de frumo~i - un albastruce nu am v~t nicroeri. Priveam acei oehi atit de curati ~ifrumo~i~imA

73

minunam de culoarea ~ipuritatea lor. La un moment ciat,privind aceiochi ne neuitat, ochii nu mai erau alb~tri, ci devenisera negri. Deci dinalbastrul acela formidabiI de curat ~ide frumos, devenisera negri camura. Ma minunasem ~iam zis i'nmintea mea: ,,Doamne, nu- i mai arealba~tri, acum IIare negri". Parintele a zambit, ~i-apus mainile dfulsuluipe mainile mele ~i a zis: ,,MaMa, maaaaa". Si privindu-i acum acelintuneric, acel negro alochilor, dar care exprima bunatate ~inu alteeva,oehii din nou se mcusera alb~tri. Si am zis: ,,Dumnezeule Doamne, numai sunt negri, acum iar sunt alba~tri". Si iar mi-a zis Parintele, tot euzambetul pe buze: "MMaa, nmaMa".

orice fac, aceasta fotografie sa fie in buzunarul meu ~i Parintelema va scapa de multe, numai sa-l strig, macar in gand daca nu cugura". Mi-a spus di i-a fost tare drag bunicul pentru ca a fost un omtare bun ~ifoarte religios ~ide la el a invatat multe lucruri despre credintain Dumnezeu ~idespre Parintele Arsenie Boca.

A mceput apoi sa-mi povesteasca despre un eveniment din viatalu~ prin care a treeut Impreuna cu baiatul1u~ eu care era in rna~ina. Siatunci baiatul era m ma~ina cu dansul, era ceasul unu noaptea. Mi-aspus ea au fost intr-o localitate ~ipana unde trebuia sa ajunga aveau deparcurs vreo 60 km ~iavea peste 1OOkm/ora, ~oseaua fiind libera. Laun moment dat a aparut i'n fata un om care mergea pe drum nu pernarginea drumului. ,,Distanta era O§ade mica intre mine ~iom, incataccidentul fatal era inevitabil. Erau injur de 4 m, cu frana pusa,~i intram in pUn in el. Am apucat sa strig: Parinte, ajuta-mal". Intimp ce povestea, omului Iicurgeau lacrimilepe obraz. "Credefi~macaI-am viizut pe Parintele intre ma#na mea ~i acel om, a pus manadreapta pe botul ma.}inii $i mana stanga a lui spre omul care era infata ma~inii. Cred ca nu mai era nici 1m intre mine .}iomul acela,iar eu trebuia sa intru absolut in pUn in el. Dar, ma.}ina nu a maimi.}catnici un centimetrul ... Mi-am facut cruci peste cruci .}icatevaminute nu mi-am revenit .}inu-mi venea sa cred. Omul s-a intorscu fata, s-a uitat spre noi .}ia inlemnit acolo pe .}osea. Am ramasintepenit ~i eu la volan ... ".

Mi-a mai spus ca a doua i'nHimplarecare a avut loc i'nviata luis-a intamplat la fantanita de la Sfunbata. Azis ca daca ar fi fost singur,poate ca ziceam ca poveste~te din irnaginatililui.Dar a fost tot Impreunacu baiatullui. Mi-a relatat ca de multi ani nu folose~te apa i'ncasa nicide gatit, nici de spalat, nici de baut decat de la fantana ParinteluiArsenieBoca. "Toate bidoanele pe care Ie am Ie umplu cu apa de acolo; nua.}teptsa mi se termine ultimul bidon ca sa merg sa iau apa, ci dintimp merg la fem tan ita" . Mi-a spus ~i de ce: ,lntr-o zi de varastateam pe una din bancutele de lafantanita, dupa ce am luat apa.Privind frumusetea naturii .}i chipul Parintelui de acolo. la unmoment dat printre copaci, plutind, a aparut Parintele Arsenie cuzambetul pe buze. Am inmarmurit pe banca. Baiatul s-a intors

75

In urma cu ca!iva ani cand lucram la Academia Sambata ~iaveam 2 zile liber ~ia 3-a zi trebuia sa ma prezint la serviciu, neavand~ina personala mergeam eu ce puteam; uneori schimbam trei m~inidin Fagara~ pana la manastire, alteori mergeam cu 0 singura rna~ina.Astfel, i'ntr-o zi am pomit spre manastire. Primul ~ofer m-a dus doarpana in Sambata de Jos. Acolo am stat la ocazie. Au trecut mai multema~ini,dar i'nc~ledin urrna a oprit 0 ~ina mica eondusa de un cetateanla vreo 50 ani. In ma~ina rnai era un tanill' de 18ani - vacsta 0 ~tiu de la~ofer care era chiar tatal copiluIui. Pe bancheta din spate a m~inii eraurnai multe bidoane goale.

In drum spre manastire m-a i'ntrebat daca I-am cunoscut peParintele Arsenie Boca, tara sa deschid eu subiectul. I-am spus ca I-amcunoscut personal ~imul!Umesc lui Dumnezeu ca m-a i'nvrednicit savorbesc ell un om de un asemenea calibru spiritual, un gigant al vietiispirituaIe. Omul eu ma~ina iti dMea starea aceea de om einstit, in carepo!i sa ai Incredere.Noi suntem firi duplicitare: una gandim ~ialta vorbiniOmul acesta ceea ce gandea, aceea ~i vorbea. Mergea i'neet ellma~ina.,. i'~ibaga mana dreapta i'nbuzunarul din interiorul hainei ~iscoate 0 fotografie 4/6 cu ehipul ParinteluiArsenie Boca ~izice: "Varog sa ma credeti, eunu I-am cunoscut niciodata personal pe ace~tmare om. Bunicul meu, fn schimb, a avut 0 mare evlavie la dansul.Dar ~iPiirintele Arsenie il avea la inima lui. Bunicul meu, fnaintede a muri, mi-a fncredinlat aceasta fotografie ~i mi-a zis caniciodata in viata mea sa nu ma despart de ea,' oriunde ma due ~i74

pentruca, probabil, ma schimbasem lafata. S-a uitat ~i baiatul #a inmarmurit ~i el. S-a apropiat de noi fa 0 distanta de cativa metri- poate 3-4 m - nu atingea pamantul ca plutea. $i a~a cum aaparut, a~a a ~i disparut. De atunci nu ma mai pot desparli deacea fantanila".

sufletul meu la mormantul parinteluiArsenie. Am stat pe banca langamolTl)fu1t$iam mceput sa ma rog inmintea mea ca sa IDa binecuvantezeSfantul Parinte de acolo de unde este. Si tot cerandu-i binecuvantarea,la un moment dat, cu ochii inchi$i fiind, mi-a aparut inainte $imi-a zisa$a, mcand semnul Crucii de trei ori: "tu:Da, ma, te binecuvantez,ma; da, ma, te binecuvantez, ma; da, te binecuvantez". Atunci m-am zdruncinat din toata fiinta mea, m-am dus In dreptul cruciimormantului, am ingenuncheat, am plans $im-am rugat din tot sufletulmeu. Stiu ca a venit grupul cu care eram $ima vamse ca tremuram $iplangeam. Aveam 0 stare de emotie extraordinara. Aceasta mi s-aintamplat, aceasta am declarat. Nu 0 fac spre publicitate, nu sunt cunimic mai bun decat altii, sunt doar intamplari din viata mea pe care le-arn traitsau pe care vi Ie spun din surse absolut sigure.

o femeie din Fagara$ (are aeum injur de 58-60 de ani are 2.. . ,copu man acum) dind a fost la Parintele Arsenie avea probleme marieu fierea, avea pietre mari la fiere $idoctorii i-au spus ca nu poate sascape altfel dedit prin operatie. Si copiii erau bolnavi amandoi unul~tr-un.feI, ceIalaltin altu!. Femeia mi-a spus ca s-a dus cu copii amftndoi

.$1ea fimd foarte bolnava. ,,A~teptam sa treaca acea perioada de 3saptamani cand eram programata pentru operatie. M-am dus laParinte!e ~rs:nie. Parintele i-a pus 0 mana pe' cap la un copU,ceafafta mana pe cap la celiilaft copU, i-a binecuvantat, a zis ceva- nu $tiu ce zis - ~i apoi S-a intors spre m:ne ~i mi-a zis: A$a-i, maca doctorii a~tia Ii-au zis ca sa te duci ~i sa te operezi ca de nu ~pate~ti?". Femeia a zis: ,,Da, parinte". Parintele i-azis a$a: ,,Ma, nu tedu la nici 0 operalie; tufa ce-li spun eu! Cand te duci acasa sa tedud sa-Ii cumperi # sa-Ii fad ceai de limba cerbului cu coaja deportocalii, dar neindulcit. Bea a~a timp de cateva funi, 2-3 luni,'bea, a~a, in loc de apa # apoi du-te la controf'. Din momentuI acelac~piii ei nu au mai a~t nici un feIde probleme, se mcusera sanato$i. Eu$~lUce au avut copm, dar eu consider ca nu-i nevoie sa spun. Doar 0

bme~uvantare a Pari~telui a fost de ajuns ca sa-i faca sanato$i. Femeianu $l-a :facut operatle de fiere nici pan a azi pentru ca nu a mai fostnevo~e. Femeia s~avindecat absolut complet $i la vllrsta pe care 0 areu~blaAca 0 fe~ele la 30 de ani. Ceaiul acesta zdrobe$te pietrele careeXlStam fiere $1Ie transforma in nisip. 0 piatra localizata la fiere nu se~~te eIimina~cat wrobiHi; cu acest ceai se zdrobe$te pe cale naturaIa.Sa mcerce tOtlcare au probleme eu fierea $i sa vada cum se vor simp.

C? aM poveste, care-mi apartine $ipe care am trait-o eu acumvreo 2.am:m-am dus intr-0 dimineata laPrislop, lamormantul Parintelui~sen~e, cu un ~r:up res.tnms. Nu era nimeni la mormanf. Mi-a parutbme ca n-am gaslt pe mmeni pentro ca am putut desm(:ura putin din76 Y ,

Domnul Gabor Gheorghe (Dumnezeu sa-l ierte $i sa-Iodihneasca) lmi povestise ceva din viata Iui cu Parintele Arsenie Boca.Nu a prea fost la sfintia sa, dar atunci cand iIframanta sufletul; divoJ1asede sotie $ivroia sa se recasatoreasca. Intrase intr-o legaturii de prieteniecu 0 femeie $ise pare ca se placeau reciproc. EI avea 0 casa frumoasaaici in ora$. Ei s-au hotar&t sa mearga la Parintele Arsenie. Acolo eraIume muM. La un moment dat, din multimea aceea, Parintele Arsenie,vorbind cu una din persoanele aflate acolo, 0 lasa $ise indreapta spredomnul Gabor, omreligios. Parintele iIintreaba: ,,No, care-i baiuLmaT'.Omul i-a spus ca are 0 problema $ivrea sa-l smtuiasca ce sa faca. I-aspus Parintele: "Ce probleme ai, maT. Omul a zis: ,,Parinte vreau sama recasatoresc". Era ~iea de fata. Parintele nu I-amai lasat sa mai zicanimic $ia zis: ,,Ma, dar femeia? Ma, asta cu care vrei sa te insori tuacum e mai rea ca cea dintai, ma. Asta ~a te va lega ca ~ipe DomnulIisus Hristos. Las-o, ma, in pacer'. Au ie$it din biserica amandoistupefiati. Omul era plin de el, bucuros de ceea ce i-a zis Parintele ~ii-azis femeii: ,,Ai auzit ce a zis Parintele?". Ea i-a spus ,,Faci cum vrei".Omul nu s-a mai casatorit cu ea, ci a ramas singur toata viata lui.

Un om din Harseni rni-a spus urmatoarele: "Cred ca era 12noaptea $i aveam la mine in buzunar 2.300 de lei (bani pe vremeaaceea). Neaparat trebuia sa tree un pod ca sa ajung acasa; cand

77.

sa tree podul am vazut 0 eeata de figani. N-am mai aVut euraj satree podul. M-am gandit ea ei ma prim}, ma omoara ~i ma aruneain apa. Am lCisatbicicleta deoparte, m-am uitat spre eer # m-amrugat din toata inima mea ea Dumnezeu sa-mi deCJputere sa treeeu binepodul. La un moment dat am simfit inpreajma ea 0 mulfimede oameni -$iam prins un mare euraj; nu mi-a mai pasat de nimie, .m~am ureat pe.bici~le~a.-$iam treeut podul. Se uitau figanii dupamzne, dar nu mz-a ZlS mez unul nimie. Dupa eafiva ani de la aeeastaintamplare ma intalnese eu Parintele Arsenie Boca, care mi-a zis:"Ma, Matei, ma ... Q$asa te rogi toata viala ta, cum te-ai rugat inn~a!!te~ ,?eeea~'. L-an: ~ntrebat pe Parintele: " Care noapte,Parznte. ." Ma, Matez .. zn noaptea aeeea in care te-ai gandit eadaea treci podul a-$tiama omoara, imi iau banii (2300 de lei).# maarunea in apa". Atunci am zis ea mor. "Parinte, in toata via/amea

A

nu am intdlnit om ea dumneata. Eu ered ea suntefi singurulom .m f~ra asta". Si Parintele Ii raspunde: "Ma, Matei, a~a mavezz tu . "Ba nu, Parinte, dar a-$a sunteli. De unde sa ~tifidumneavoastra eeam gandit eu atunci ... ". Asta era de vreo 4-5ani (eand am pa/it atimci eu podul) ".

Eram la Manastirea Prislop ~iaeolo m-am intaInit eu MaicaFilofteia. Dansa mi-a spus: ,,Eu am avut 0foarte bunaprietena - 0

sora sau maiea - eu mare evlavie la Parintele Arsenie. Cu timpufea s-a imbolnavit de cancer $i s-a internat in spital. intr-o duminieami-am zis ea trebuie sa merg neaparat sa 0 vad, dar numai dupaslujba. Dupa ee s-a terminat Sjanta Liturghie, am maneat $i ampleeat la spital. Cu cat ma apropiam mai mult de salonul ei - eraintr-o rezerva - imi batea inima tot mai tare de emolie pentru· caatunci cand mai jusesem fa ea Ii vedeam fafa eongestionata dedurere, de suferinfa. Credeam ca tot a$a 0 voi gasi, poate chiarmai rau. Am batut la u$a# mi s-a raspuns cu un "da" voios; dupace am intrat am vazut ca zambea §i radia de bucurte. A zis catremine, lara sa apuc sa spun eu ceva: " Te-ai intalnit cu el, te-atfnta/nit?". I-am zis: "Cu cine sa ma fntalnesc?". " Cum eu cine?Uite acum a ie§it de la mine din camera". " Cine?", a zis MaicaFilofteia. "Parintele Arseniel UUeaid a stat, langa mine.yi a vorbitcumine. Cum nu te-at intalnit, acum a ie~'Upe u§Ciinainte de aintra tu?I". Femeia bolnava a mai trait putin ~ia murit, impacata.

lata ce mi-a spus 0 maica: intr-0 zi a mers laManastirea Prislopo fumiliede intelectualicu un copil car era mut Inurrnaunei boll;s-au duslamorrniintulParintelui ~iau plans cu amar toti trei. Copilul avea pana In6 ani. Ingenunchiati toti trei se rugau ~iplangeau. Doar atat mi-a spusmaica: laun moment dat baiatul s-a ridicat ~ia zis: ,,Mama mi-e foame !".Doctorii Iespusesera di glasul nu-iva mai reveni niciodata copilului. S-aimpliniteuvantullui Dumnezeu: "Orice este eu putinta celui ce crede".

Eram de serviciu IaAcademia Sambata, la recePtie, ~iveniseun preot batran; avea injur de 80 de ani, dar cu 0 minte foarte Iueidacare m-a rug at sa-i arat aula Academiei. I-am aratat-o ~icred ca i-~plaeut, dar nu ~i-amanifestat in nici un fel satisfaetia. Dar mi-a zis unIUc~ nema~omenit: dansuI m-a intrebat, :taraca ~u sa-i fi spus ceva,daca I-~mcautat vreodata, sau dadi I-am eunoscut vreodata, sau dacaam aUZltde ParinteleArsenie Boca. I-am spus ea am ~ivorbit eu dansulde cateva ori. ~tunci mi-a zis, uitandu-se Ia mine ea un om mfeIept:eram e~va mal Uinarcand m-am inUilnitcu ParinteIe Arsenie Boca-eram ~leu preot - ~imi-a zis printre altele: ,,Parinte, sa §tii ca aeolounde sunt ~oi sau ~rei_a~unali # vorbesc despre mine, sunt # euaeolo .e~ ez, numaz ca ez nu ma vad Si eei care ma pomenese,~t~n.~l~and va.1isa treaca dincolo, eu am sa ma arat lor # am sa-zaJut sa treaea dineolo".

Preoteasa Lucretia Urea ~iParaschiva Anghel (Dejam):

Mergea muM lume Ia manastire, Ia Sambata, dar, mai tarziu,Parintele nu mai era pe acolo, era pe IaCanal sau prin Bucure~ti. Dar,veneau preoti de Ia Sibiu ~ispovedeau lumea, iar parintele SerafIm Iiimpart~ea. Atunci s-a spovedit ~i0 femeie din Recea, dar nu s-a pututimparta~i deoarece atunci eand se apropia de Potir avea senzatii de-voma. De trei ori a stat Iarand aeea femeie, dar nu s-a putut imparta~icaci i se mcea rau ~itrebuia sa iasa afara. Dupa ee s-a terminat Sffinta

79

Liturghie ea s-a dus la panntele Serafim ~ii-a povestit acea mtfunplare.Parintele i-a spus ca are vreun pacat nemarturisit, dar femeia a zis cape toate pe care le-a ~tiut, le-a marturisit. Atunci parintele Serafim aintrebat-o daca nu cumva a fost pe la pocaiti. Ea a recunoscut ca afost, dar nu a marturisit ca fiindun pacat deoarece ~iacei oarneni credeauin Iisus Hristos. Dupa aceasta marturisire femeia s-a spovedit din nou,recunoscand ca a citit carli ~ia mers la adunari de pocaiti, iar apoi areu~it sa se Impart~easca tara nici 0 piedica. .

o consateana mi-a povestit ca atunci cand Parintele Arsenieera la Draganescu se afla muM lume m fata bisericii, iardansulle vorbeatuturor. Deodata, s-a deschis poarta bisericii ~iau intrat doi baieti tineri,unul mai malt ~ialtul mai scund, iar eel mai scund, atunci cand I-a vamtpe Parintele Arsenie, a inceput sa planga. Parintele i-a spus: ,,De cepleingi Adriane? Cd Ii-au luat carnetul?". Adrian a dispuns di da.Parintele i-a zis sa nu mai planga ~isa nu incerce sa-~imai ia carnetu~iar ma~ina sa 0 vand~ caci a omorat un om ~imai are de omarat noul.La plecare Parintele i-a mai repetat sfatul sau luiAdrian. Toti cei careerau de fata au Jnmarmurit la auzul vorbelor Parintelui.

In anti 1944-1945 am mers foarte des la ~tire cu doamnapreoteasa Lucretia. Mergeam pe sub munte ~iIn doua ore ~ijumatateajungeam. Doamna preoteasa in timpul vacantei ramanea c!te 0

saptamana sau doua la rnanastire, ajutand la bucatlkie. Sotul doamne~parintele Aurel, era inchis laAiud, iar ea a ramas cu doua fetite, dintrecare una i-a murit, iar pe cealaita 0 ducea cu ea la manastire. AcoIo,doarrma preoteasa ~i-agasit alinarea, Ia Parintele Arsenie, ~iprin dansaam aflat ~ieu multele fupte petrecute in incinta manastirii.

Cclnd am inceput sa merg la manastire, duceam pomelnice ~ipuneam 0 moneda de 100 de leipe masa, iar Parintele ne spunea sa neIuam banii caci ni-i arunca ~ie pacat sa-i calce in picioare ca era chipulregelui Mihai I imprimat pe ei.

.In primavara anului 1:144 am stat 0 saptamana la rnanastire casa ma spovedesc Ia Parintele Arsenie, frind Postul Pa~teIui, dar nu amputut caci a fost multa lume, iar eu fiind fata tanara toti ma dadeaudeoparte ~i lmi spuneau ca eu am timp sa stau mai mult. SpovedeaParintele cate 0 persoana ~itrei ore. Avea pe 0 mAsutaIn manastire un80

ceas, 0 cruce ~i0 lumanare aprinsa, iar Parintele era imbracat in odajdii.Daca nu ~tiai sa ii mai spui din pacate, ti Ie spunea ell

Intr-o zi, pe dind stateam la terasa manastirii ~i a~teptam larand pentru spovedanie aIaturi de multa lume, a ie~it Parmtele dinmanastire, imbnlcat cu odajdii, ~ia inceput sa mearga pe drum catreclopotnita, dar la jumatatea drumului s-a oprit, s-a intors 'ina~oi~ipepartea dreapta a drumului erau trei Mrbati. Parintele s-a opnt 'infatalor ~iI-a intrebat pe unul dintre ei de ce il tot 'injura,cad el nu il obliga sacreada in el, ci e bine sa creada in Dumnezeu ~iin Domnul Iisus Hristos.Atunci, barbatul a lasat ochii in pamant ~i ~i-a cerut iertare in fataParintelui. Parintele i-a raspuns: "Dumnezeu sa te ierte!" ~ia intrat,apoi, in biserica ~is-a apucat de spovedit. . . . .

Pe la sfilr~itulsaptamann s-a imputinat lumea la spovedlt ~lfIll-a venit ~imie randul. Dar atunci a venit un om lamine ~im-a rug~t sa illas pe el inainte dici va termina repede. Eu l-a~ Ias~t.Dupa ce a mtra~acel om a ie~it Parintele suparat din manastrre ~l a spus ca nu malspovede~te pe nimeni ca s-a saturat sa mai auda faptele dracilor in fataaltarului. ~i ~a s-a intamplat ca nu am reu~it sa ma rnai spovedesc.

Toti cei spovediti la Parintele vorbeau pe afara ca este un sfilnt,caci ce pacate ei nu ~tiau, Sfmtia Sa Ie zicea. Parintele ~tiace vorbeaucei spovediti, iar elle spunea ca nu este un stant, ca este om pamantean,ca nimeni nu a fost pe pamant tara pacat, numai Iisus Hristos. Ne spuneaParintele sa'ne uitam, atunci cand spaUim vasele, in vasul in care IecIatim sa vedem ce mizerie este in el ~ine spunea ca ~a este ~iSfmtiaSa clatind atatea suflete.

Atunci, m Postul Pa~telui, Parintele ne spunea despre post, cumsa-Itinem:cu rugaciune, cu smerenie~icu i:n:fu1nareatrupului,ca sa disparapoftele. Nici cand mancam sa nu ne rnai zicem "pofta b~": c~~ai bine"bun Iucru"; iarpostul este pentru cei tineri,nu pentru eelbatmm ~lpentrucei bolnav~ nici pentru copiii sub 7 ani. Doamna preoteasa Urea posteafoarte mult, tinea ~ipost negru ~iera foarte slaM, iar,Parintele ~ce~at-o~i i-a spus ca postul pana la durere de cap nu mal e post, Cl osanda.Parintele a pus mana pepiept ~ia spus ca "magarul" de trup are unanumit timp de dus, dar daca ea nu lasa osanda, trebuie sa piara.

PiirinteleArsenie spunea femeilor sa nu mai fadi avorturi, sa senasca copiii curati, ca sa iasa preoti buni. Caci vor ie"i preotii ca, , "I, "

ciupercile dupa ploaie", dar, cand s-or strange, atunci va figata. SpuneaParintele ca tigancile nasc cop iii,nu Ieeste frica de saracie ~ispunea cava veni timpul cand 0 sa ne stapaneasca tiganii. Copiii care mor botezatiajung m rai ~i canta: ,,Fericit sunt eu, fericifi cei ce m-au avut pemine", iar cei avortati spun intr-una: ,,Blestemat sunt, blestemafi suntcei ce m-au avut pe mine", ca merg in iad impreuna cu parintii lor.

Parintele ne-a povestit altadata despre Maria Magdalena ca afost fucade imparat, dar a fost depravatii,pacatuia cu toti care Iiconvenea~i cand a auzit de Domnul Iisus Hristos a spus ca se va duce sa-Lamageasca ~ipe El. S-a gatit ~ia plecat spre Iocul unde Iisus vorbealumii. Dar, inainte cu 60 de stadii de a ajunge, a cawt in genunchi ~inua mai putut inainta. Se lupta singura sa poata sa ajunga, dar era in zadar.Lumea trecea pe langa ea, toti ducandu-se sa-L asculte pe Iisus Hristos~iea era singura care nu putea sa mainteze. Atunci ~i-adat seama di 0

putere dumnezeiasca 0 tine pe Ioc ~i~i-aaruncat toate podoabele de peea. A inceput sa-L roage pe Dunmezeu ca sa 0 ierte de pacate. AtunciDomnul Iisus Hristos i-a ingaduit sa mearga la EI, iar ea a parcurs restuldrumului incoate ~iin genunchi, iarcind a ajuns laMantuitorul, I-a spalatpicioarelecu lacrimileei~ii Ie-a~terseu paml ei.Astfel,Maria Magdalenas-a intors la credintii ~ia ajuns prima mironositii.

se iartA,ciar numai dacAI-am uitat. Dar dacA11~tim~inu-I marturisim,ne mcArcAmcu pacate, cadem Ia osanda.

Tot Smntul Parinte Arsenie ne-a spus ca pacatul cel mai mareeste lacomia pentru ca prin lacomie toate Ie faci: furi ~iminti, ca nu po!isa furi ~isa nu min!i ~inu poti sa minti ~isa nu furi.. Minciuna e~te.de ladiavol ~iadevarul de la Dumnezeu. Exista rai ~iiad, Dumnezeu ~ldlavol.Parintele ne-a spus ca daca am vedea noi cate sunt noaptea, am fi totbolnavi de epilepsie.Dar nu ne este dat nom sa vedem cite sunt noaptea;noi zicem: ,,Doarnne, fere~te-ma". Dumnezeu te fere~te, dar trebuie sate fere~ti~itu, nu trebuie sa umbli la ore maintate in noapte. .

!c. Alta data am fost in Postul Pa~tilor Ia manastire. Nu mal erazapada, pamantul era zvantat, dar era cam racoare. Nu se meuse, m~a,altarul dinpadure. Era lume foarte muita incat nu incapea ~ m~n~st1f~.Dupa terminarea sfmtei sIujbe Parintele ne-a dus la sala m.chinatoru,caci acolo era spatiul mare ~i a incaput toata Iumea. Parmtele ne-apredicat ~i a mai stat de yorba cu Iumea ~i se fiicu~e ora. tarzie, .d~rnimanui nu-i era foame sau sete ~inu era nimeni ObOSIt.Parmtele a le~ltsa pIece, dar lumea a mers dupa dansul. Am mers pana in ~reptul port:iiprincipale care ducea la manastire ~iaco 10 ne-a oprit Parmtel~ ~lne-~zis sa ramanem acolo ~is-a :facutun cordon lung de lume. Dm toataIumea care era aco 10 a ie~it 0 femeie - Ileana lu' Bloca din Harseni,care fugea d.upa Parintele plangand ~i i1ruga sa 0 ierte. Zicea: :'~~iertati Parinte ma iertati". Dar Parintele a intors capul de doua on ~ll-" , ,a zis: ,jntoarce-te inapoi, Ileano" ~iParintele a mceput sa lungeascapasul ~isa zboare (eu ma uitam sa vad cum muta pi~ioarel~, ~ar ~u Iemuta laun metro, ci la trei sau patru metrD. Erau multIwbatl ~lstngau:Vitati cum zboarii Piirintele". Nu a durat, poate, nici un rninut ~ia" , , . ..••..

intrat pe poarta sihastriei, iar Ileana a dimas. Toata lumea s-a mtors,mirandu-se de zborul parintelui. .

Alta data am ramas pana lunea la manastire cu vecina mea; amvenit lunidupa arniaza acasa. Dimineata am fost la rugaciooe ~iapoi ne-a dus Parintele la iarba verde, aproape de 0 cabana din apropierearrtanastirii. Acolo am stat jos pe iarba ~im jurul Parintelui erau multicopii, batrani ~ibatrane. Parintele ne-a zis 0 povestire despre ~o~cr~Sfantului Petru, ca a fost 0 femeie rea ~izgarcita care nu dadea nrrnanUl

83

Pana nu mcuse Parintele Arsenie altarul din padure, dupa ce s-aterminat SffintaLiturghie din rnanastire, ne-a dus la sala inchinatorii,fundlumemuM ~iin manastire nu incapea.Ne-a spus Parmtele cum a vawt peMantuitomlfutr-()gara,cu capulgol~icubuzelefiiptededurere, iarParintelea dat doi p~i mainte ~is-a gandit sa Ii dea caciula dansului de calugar casa-I incalzeasca.capuLca era iama ~iera frig. In momentul acela s-a mtorsinapo~ darnul-a mai gasit ~ia alergat prin toaUigara ~ipe lasubsol, darnuL-a mai intalnit ~iatunci ~i-adat seama ca a fost Mantuitorul.ParintelepIangea cand ne predica ~itoam Iumeaplangea cu hohote.

Parintele Arsenie ne-a spus ca intotdealll1a cand ne spovedim,la urma, sa spunem ca am Iuat Sflinta Imparta~anie in chip nevredllic,ca po ate am uitat vreun plicat nemarturisit ~iprin marturisirea recent!82

nimic de pomana. Odata, a venit un sarae ~ii-a eerut ceva de pomana,iar ea lmpletea ceapii ~iea I-a certat ~ia aruncat eu 0 ceapa dupa ei.Saracul s-a apleeat $i a luat-o Innume de bine. Aeesta a fost binele pecare I-a fileut in viata ei. Umbland DomnuI cu Sflintul Petru prin iad, avazut-o Stantul Petru pe soacra-sa cum se chinuia In iad $i i-a zisDomnului Hristos: ,,Doamne,fie-~miladeeaci'iprease chinuie$fe".DomnuI .i-a zis: "Cu ce sa 0 scoatem, Petre, ca ea nu are nimicbun, dar, totu~i, areo ceapa". DomnuI Hristos a trimis pe inger sa 0 scoata din iad. Ingerul aIuat ceapa ~is-a coborat laea, iar ea s-a prins de radacina cepei, dar s-aumai prins ~iaIte sut1etede ea. Insa, soaera Smntului Petru a fueeput sa sescuture, sanu semaisalveze~ialte sut1ete~iatuneia cazut dinnou In00. larDomnul Hristos a zis: "Vezi,Petre, ea ~ifuiad a fost rea".

ParinteIe a mai spus sa nu batem eopiii eu palma di mana efoarte grea. Sa ii batem eu nuieIu~a, eaci Iacrima copilului e rouadiminetii, acum pJange, acum tace. Nu iIbati cand e mie, te bate eI cande mare. ~i ne-a mai dat fuvataturaci'isa nu ne prindem IapovC$fieu oamenibeti. Omul beat ~icainele turbat sa iIocole~ti, sa nu ai treaba eu eI.

Parintele Arsenie ne-a spus ca Maica Domnului s-a aratatSflintuluiAtanasie InSflintul MunteAthos. lar SflintulAtanasie, cand avazut -0 pe Maica DomnuIui, era de 0 frumusete rara $iInvaluita toataIn raze aurii. ~i sa nu fie ispitit i-a zis: ,,E$ti femeie, ee cauti aici? Du-tede aici!". lar Maica Domnului i-a raspuns: ,,Atanasie, nu ma cuno$ti?"."Te cunosc, dar nu vreau sa te vad! Du-te de aiei!". lar Maica Donmuluii-a zis SflintuluiAtanasie: "Love~te Inpiatra" $iIndatiia Inceput sa curgaun izvor eu apa rece care ~iasUizi este.

Sa ~titica Parintele, de acolo de unde este, ne ajuta, daea avemcredinta ~ine rugam Iamormant eu toata dragostea. Sa ne spun em totnecazuI ~idurerea.

Ne spunea Parintele despre oamenii bogati, ca au uitat de~umnezeu, di Iucreaza ~idUminiea, ei spun ca raiul e aici, pe pamant,JarDumnezeu Ieda toate ea sa-$ipetreaea aiei, pe pamant. lar saraeiIorIe da Dumnezeu, din eand in eand, necazuri, ea sa nu-L uite. Ca $iDreptuI lov, eate i-a dat Dumnezeu, dar nu $i-a pierdut credinta; aspus: ,,DomnuIa dat, Domnul a luat, fienumele Domnului binecuvantat".84

Venea Iume la Parintele Arsenie eu fel de fel de necazuri $i i Iespunea. lar Parintele Iedadea cuvintede mangaiere:Pe m~ltiIibinec~vantaParintele. In toata vremea era ineonjurat de lume, iJ.srntulaIaluerun b~e.Odata a ie$itdintre [ume~is-a dus mai departe ca iI~teptau .ni~tes~l. ~zis catre lumea care era acolo: ,Ma due sa Ie dau un hutOi eu mlere ,sa Iedea 0 mangaiere ca era In timpul eand erau persecutali. . ..

lar alta data a venit un om de prin satele din jurul manastlfll(poate din Dragu$, eaci acolo sunt bivoli ~uIW $i~ spu: ~arin~elui elide 0 saptamana i-a pleeat 0 juninca de.blvol.dm e~urda ~I: cautat-oprin toata imprejurimea $inu a gasit-o ~In~ ~.tleda~a 0 ~I ga_st?e s~~nu. Parintele s-a uitat putin Inpamant $1a ndicat mana catre.rasarIt.$11-a zis: "te duci Ineolo $i caut-o". Si dupa doua sapta~mlru ~ gaslt-o,mergand In directia indicata, In Sereaita sau in Sinea. SIa verut acelom$ii-amultumit parintelui. . . _ . ~ _

Parintele ne mai spunea ca nOlavem credmta numa! pana n~apasa neeazuriIe, ca daea scapam ~e e~eam uit~t d~D~~zeu, tot nOlsuntem. Ne mai spunea ca numal prm post ~Iprm rugacmne yom firnfultuiti.Sa nu ci'iutam~ ne adunam eomori pe pamant, ei sa ne adunamIn cer, ~a sa Ie avem acolo.

Tot ParinteleArsenie spunea lumii sa nu se zamisleasca copii Iapraznice Il'laliea ies anonnali; aeum Ie spune handicapati. ~e.atunci nu se~ia dehandicapati,cide anonnali Zileleingaduitepentru~~ ~~cil~rsunt: martea ~ijoia, daca vrem sa avem copii sanato~1?1bum. ~I a~at~atpurt:funsarcina samergem regulat Iab~erica ca ~ ~efie~Ilordraga bIsen~~icredinta. Ne mai spunea cat de mart sunt patimile, m~art~ape Cruce ~1Inviereade a treia zi- minuneaceamai mare aDomnuluiHristos. Moart~~iIilvierea Mantuitorului ne-a se?s din rob~ paca~lui stramo~~s~$1adescuiat raiul $ine-a !asat Sflinta Impart~am~ la Cma cea de ~a~a. D~aceea, trebuie sa ne pregatim Inainte de Pa~tI cu pos~, cu rugaclune ~~smerenie~isane impart~im cat mai des, sa nu trecem dmco~ nes~~edlp~inelmpart~iti, ci'iciacolo nu mai vine nici un ~reot cu PO~lfUlsa Itt~e~Stanta Imparta$anie In iad. Sa $limca ~iSflinta Imparti'i$arueeste 0 tam~mare, a primi pe Domnul Iisus Hristos ~ toate ma~ularele noastre. Multibolnavi s-au facut sanato~idupa SflintaImp~e.

Cdnd m-am casatorit am fost la Pmntele cu sotul meu, am statde yorba cu ParinteIe $i am primit binecuvantarea de la dansuI m anuI1945. Iar ill anu11946, la 30 ianuarie, am fost Ia manastire de ne-amspovedit ~i ne-a irnparta~it, ca pe 3 februarie 1946 aveam casatoria.Parintele ne-a mtrebat daca facem cu muzica. I-am raspuns: ,,va,Parinte". Iar Parintele a zis: ,,0 tar' cu Durnnezeu, 0 tar' cu aIalalt". .

Celor necununati Ia preot Ie spunea sa se cunune la bisericapentru ea aeeea e adevarata cununie m fata altaruIui, sa nu traiasea meurvie. Cununia de Ia primarie este ca 0 tidula pe 0 vita. Multi copiisufera din cauza parintilor. ParinteIeArsenie spunea ca pAcatele pfu.intilorcad asupra copiilor, eaci preeum sunt parintii a~a vor fi ~icopiii. '

Silvia (Merghindeal): .Cand eram copil (cu vreo 68 de ani m UIlll3) veneam la manastire

eu ~.~atu~a din Merghindeal. Parintele Arsenie ne strange a pe noi,eopIll, pe un delu~or in gradina manastirii de Ia Sambata. Stateam injurul Parintelui ~ine povestea cate ceva, ne dadea sfaturi. La un momentdat Parintele a Iuat-o la fuga -in giuma - ~i noi, copiii, dupa mnsu!.J?ar pleea a~a de repede (ca 0 naluca) ea noi eopiii nu puteam sa netmem dupa el. La poaIele deaIuIui era un paraia~ ~iParintele treeea (nusar~!) Iavreo 30 de centimetri pe deasupra pamantului ~ia paraia~uIui.NO! msa buluc prin apa.

Cornea Elena (Hdrseni):

Cand m-am dus a doua oara la ParinteIe, dansul se incalzea Iare~ou ~~nu ~~ea te lasa sa-i saruti mana, dar eu m-am repezit, i-amp~ms mana ~ll-am sarutat-o. Zice: "Tu, tu nu te-ai lasat pana nu mi-al pupat mana, a$a-i?". .

Tot atunci era 0 femeie din Dragu~ ~i a zis Parintele ditre ea',.Cati

h

CO~~~i?".Ea a ~ ca unul. ,:;;i.eeilaiti unde sunt?". Ea pmngea ,,D~ce plangl. . I-a spus ca 0 bate copilu!. "Zi tare ca de la tine trebuie sainv~/e ~/tele $i de la altele trebuie sa inve{i # tu. $tii de ce te bate?C~llall~p: .car~~-ai~at afara, cer razbunare. $i a$a 0 sa te petreefcat 0 sa trale~tl ~l0 sa raspunzi de toli ceipe care i-ai dat'.86

Aita a zis: "Parinte Ia noi nu se mai tine a treia zi de Rusalii. Ebine?". Parintele a iis: "Mai, ma~ Rusaliile sunt illchinate Sfintei Treimi.Cine indrazne~tc sa taie 0 Persoana din Smnta Treime, acela va raspundeeu sufletullui, mal La Rusalii se tin trei zile, ma, nu doui:i".

Au fost l~te oameni de la noi din sat In Postul P~tilor la Parintele~i i-a zis unuia ill biserica - era plina biserica - ,,Ma, sa mai poste~ti!".Unul de la noi din sat i-a zis: ,,Da, Parinte, postim". Oar Parintele i-a zis:,,Da, ma, chiar tu 0 sa poste~ti cu slana In traisHi!":

Cand am mers a doua oara la Parintele la Oraganescu ne uitamIa icoana Invierii Mantuitorului. Si Parintele a zis: "Ce va miraW". Noinu vorbisem niImc. "Eu ~tiu ca va mirari. Oar Mantuitorul dupa ce ainviat nu a rnai fost cu trup pamantesc, a fost cu trup duhovnicesc. ~ayom fi toli la Inviere. Nu mai suntem cu trupurile aces tea, ele se prefacIn trupuri duhovnice~ti".

Unei femei din sat i-a murit solul ~i I-a mtrebat pe Parinteleunde s-a dus solul ei. Parintele i-a zis ca daca s-a pregatit pe Iumeaasta, s-a spovedit ~i s-a cuminecat a~a cum trebuie, atunci s-a dus Iabine. Oaca nu, s-a dus Ia osanda.

Intr-o farnilie barbatul a avut cancer ~i doctorii i-au rnai datputin de trait. S-a dus Ia Parintele care i-a zis: "Bine, ma, ca ai venit.Bine ca n-ai venit mai tarziu!". I-a spus sa se duca acasa sa sespovedeasca ~iel ~ifamilia Iui, to ate rudeIe, apoi sa mearga din nou ladansui. S-a dus ~i s-a irnparta~it. Inainte de a se mai duce la Parinteles-a dus Ia medic ca trebuia sa- i mai dea tratament. Oar medicul i-a zisca nu mai are cancer. Apoi s-adus la Parintele care ~tia ca a fost maimtai Ia doctor ~i i-a spus·: ,,sa va rugali, ma, sa va rugali, ma, sa varugali, mal Degeaba platili fa preoti sa se roage pentru voi dacavoi nu va rugali". Parintele a rnai spus ca pomenile pentru morti nu sefac cu rudele ~icu vecinii, ci cu eei saraci, care nu au.

La moI111fu1tulParintelui era 0 doamna cu 0 film(nu ~tiude pe unde)de vreo 15 ani ~ia fost cu ea prin muite state ale Iumii ~inu-i gasea boaiaCineva a mdrumat -0 sa mearga cu ea IaParintele Arsenie la morrnfu1t-.Ladoua saptarnfull venea lamorrnfult ~ise inchina lnainte de a veni nu se puteanici apleca, 0 durea tare spatele. A venit vreun an de zile ~is-a facut mai bine.

87

Eram la Prislop, am ie~it de la biserica ~ise mcea un parastas.In familia care mcea parastasul era un copil (ce vreo 4- 5 ani) care nuputea vorbi. Au mers ~ilamormant ~icopilul smtea lapicioarele ParinteluiArsenie. Amers ~ila cruce ~i,dintr-o data, a Inceput sa stranga In bratecrucea Parintelui Apoi a mceput sa vorbeasca, nu foarte bine,dar a mceputsa vorbeasca. Preotul de la rnanastire le-a spus sa mai mearga pe acolo.

Maria Sandru (Arpa~ul de jos):... Barbatul meu a fost la manastire la Parintele Arsenie ~i i-a

spus Parintele ca 0 sa mearga pe front, dar sa ~tie ca 0 sa vina acasaranit. ~ia~a a fost. Un neamt a ie~itde dupa un copac ~iI-a lmpu~cat ~cap ca sa-I omoare, dar nu a reu~it decat sa-i rupa gura. In cele diDurma I-au gasit, I-au pus pe 0 targa ~iI-au pus In tren. Cand era In trena fost bombardamentul ~iel nu a putut coborl, dar Dumnezeu I-a pazit,Oar a suferit foarte mult prin clinici ~ispitale ...

Zicea ParinteIe: "Ma, eu daea ma due dineolo, sunt viu .#aeolo. Striga la mine ea te aud §i te seot din oriee boala §i neeaz" ..Sau: "Ma, aici nu am timp de voi §i nu am odihna, eaci veniti totiaici de nu §tiu ce sa ma mai fac cu voL Dar cand voi muri, deaeolo de sus 0 sa am ragaz §i va vad pe toti.# va ajut". Se duceaIumea la Parintele cu fel ~ifel de neeazuri, iar dansulle spunea ca nu s-au rugat destul, de aceea patese atatea.

Nu cred ca Parintele a intrat In casa cuiva mra sa-I ajute. Nu l-am ~tiut pretui; daca ~tiam sa-I pretuim poate ca mai traia.

Cand a fost la mchisoare, parintele era pazit noaptea ca sa vadace face. Dansul se ruga. Ziua era dus, impreuna cualti preot~ Ia Dunare(la canal) ca sa munceasca. In Duniire era 0 stanca mare de piatra, iarcom~tii Ie-au spus ca daca nu sfanna ~inu scot afara acea stanca dinapa vor fi lmpu~cati. Parintelui i-au spus ca el va fi primul. Parintele le-a spus ca sa-i dea un timp de 3 zile ~i3 nopti ~iapoi vor vedea. In acesttimp, Parintele eu preotii care erau acolo, au facut rugaciuni catreDumnezeu. Oupa ce au terminat, In dimineata urrnAtoare, au venit totipentru a merge la Dunare sa vada ce s-a Intamplat cu piatra. Cand auajuns au vazut ca nu mai era piatra In Dunare nici macar cat purnnul.Toata piatra a smnlmat-o Dumnezeu.88

Acolo (m Inchisoare) a fost eu parintele din sat; parintele Arseniei-a spus pe cine va lua de solie (Livia) ~iditi copii va avea (de care seva bucura mult de tot) ... ~ia~a a fost.

Parintele zicea despre cei din zona Fagar~ului: "Mii. voi suntepapiira{i aid ca fntr-o gradina fnehisa cu ga:d ~i mult v~ aparaDumnezeu ". Daca Parintele se ruga pentro ploale, venea ploala. Cuma starfunat piatra din Dunare, aducea ~iploaia.

Zicea parintele: "Ma, mie mi-a dat Dumnezeu un dar pe carevoi nu-l ave{i; eu sunt viiziitor suflete~te, voi sunte(i vaziitori.numaicu ochii, dar sufietul vostru e fncarcat de toate relele ". ~l: "A ficredincios fnseamna mai mult decat apartenenfa la doctrina, lacre~tinism. A crede fn Iisus fnseamna a te stram uta din tine fn El,fns~amna a-Lface pe EI via(a ta. inseamnii'~i sa ai un moment fncare sa-L fntalne~ti real pe Iisus",

M-am dus bolnava la mormantul durnnealui ~im-am rugat Ingenunchi ~iam venit sanatoasa. Nu gasim pe cineva ca parintele Arseniedaca am umbla In toata Romania.

.. Un vecinavea un copilhandicapat~is-a gfuxlitsa rrearga laparinteleArsenie care era atunci la Bueur~t~ laDraganescu. Parintele le-a spus:"Ce vrep, ma, de la mine sa va spun?" I-au spus parintelui caau copilulbolnav; s-au dus ~icu MiatuI. Le-a dat Dumnezeu pahna asta p~nr:u ~ginerele a trait cu soacra-sa. Parintele le-a zis sa se duca aeasa ~lsa rruuaiM un copil pentru ca sa fiecine sa-Imgrijeasca pe ,~tu1" ~~la; altfelva fi vaide capul1ui. Au mai avut 0 fata, iar pe copllul bolnav 11tm acasa.Parintele le-a spus tot, pe fata, ce au ~eut. (Dobrin Rozalia) .

Spunea ca degeaba poste~ti, daca clevete~ti.

Silvia Vasu (Arpa~ul de Jos):Parintele ne-a dat multe InVataturi. .Cand am mers prima data la Parintele era intr-o miereuri ~iera

slu]ba.Am stat pana s-a terminat ~is-a mcut seara. Cu toam lume~vor~~ieu mine nu a mai vorbit. Ma tot intrebam de ce nu vor~te cu ~~. Maleram eu ~ini~te oameni de pe langa Draganescu. M-am dus .laP~rmteleBuneseu ~ii-am spus ca am venit ~iParintele nu vorbe§te cu mme ~lse face

89

noapte. Am stat Ianga ~a ~im-am tot uitat la Parintele, iar dansul era Ianao strana. ~i ma gandeam: daca ~tieParintele atatea, de ce nu ~tie ~idespremine?! AtunCi s-a ridicat Parintele de la strana ~ia venit direct ]amine ~iazis: ,Sa $tiica stai de vorba cu un calugar". Am tnceput sa plang.

Eu am avut doar un copil ~iziceam ea nu-mi mai trebuie eopii.Am fiicut mai multe pacate ... Am mers la dansul ~imi-a spus ca sunt 0

pacatoasa, ca n-am vrut copii ~iacum sunt bolnava. Mi-era friea sa nuam cancer. Mi-a spus sa merg la spital ea sa ma tratez, daea am Tacutpacate ~inu am !acut copii cati a dat Dumnczeu. Eu am zis in gandulmeu ca daca mi-ar da Dumnezeu copii nu m-a~ mai duce la spital. Amvenit acasa ~iam mai facut 0 fetita.

Apoi am fost ~icu amandoua fetele ~inc-a binecuvantat ~ioricegand a~ avea catre Parintele, ma ajuta. Parintele m-a ajutat mult cufetele. Am avut 0 incercare grea ~i cu amandoua fetele, am fost acolope 14 septembrie in 1987. De~i era foarte multa lume, Parintele mi-asimtit durerea din sut1et ~ia zis: ;,Facefi loc sa vinafemeia aceea cudouafete". A~a s-au ferit oamenii ca atunci cand cade~te preotul prinbiserica. N -am crezut ca sunt eu, dar am intrat impreuna aco 10 ~i le-aspus fete lor multe lucruri.. Odata am avut ni~te necazuri acasa. L-am visat pe Parintele:

era undeva bo !nav ~in-am putut intra, dar pana la urma m-a primit ~iazis sa stau in genunchi. Era acoperit cu un cear~af ~ila picioare era, a~a,eu sange, cearceaful ud ~izdrentuit. I-am spus mai multe lucruri de ceeram necajita, printre care mi-a zis: ,,!i-am binecuvantat fetele, flibinecuvdntez $i nepolii, dar tetele sa se roage mai mult ". La urmaa zis: ,Sa te dud laSinea lu' Mitru (Dobrin Eufrosina) sa-i spui sa-midea 0 patura ca mi-e trig la pidoare". Dirnineata m-am dus ~i Incurte era venit parinteleArsenie Dobrin (fiul Silviei Vasu) , dilugar laManastire la Sambata. L-am Intrebat ce face ~i mi-a zis a a venit lamama lui sa ia 0 patura noua ca sa 0 duca la cineva la manastire.

Am mers la Manastirea Prislop la Parintele cu ma~ina cu Incadoi nepoti (intr-o zi de vineri). Era luna septembrie ~imormantul eraacoperit cu 0 folie. La picioarele Parintelui era folia rupHi ~i a venit 0

maicuta eu 0 bucatade folie ~ise intreba daca 0 sa-iajunga folia pentrutotmorrnantul (se stricau florile). M-am gandit atunci ca Parintele mi-a90

dat de intclcs ea trebuia sa adue ni~te folie. Lueram la Combinat laVictoria ~imagazia era plina de folie. Lunea m-am dus la serviciu. L-am tntrebat pc un coleg cand merge baiatullui la Prislop (tot mergea eumicrobuzul acolo). Mi-a spus ca maine. Am seos folie de la magazie pepoarta ~i~a am putut trimite folia la Prislop. . _ .

Ne tot spunea sa ne rugam mult ~i sa ne ferun de paeate ~Iavorturi. Cand te apropiai nu trebuia sa spui tu pentru ea dansul itispunea tot. Prima data dnd am fost 1adansul ~ra ~ fe~eie car: avea ?fetita careia i se lua pielea de pe maini. Sotu1 el a ZISea el are pacate eaa fu'mat ~ia luat Sffinta Cuminecatura. Dar Parintele i-a zis: ,Ja fntreabasOfia... unde-s ceilalti copii?". ., .

Eram tanara ~icand eram aeasa sau dm auzlte am dont mult detot sa-l vad pe parintele. L-am visat, Intr-o sambata de Rusalii, ~i~a l-am gasit In aeee~i haina in care I-am visat.

Parintele avea yorba asta: ,,Ma, nu ma mai cautali acum canu ma mai gasitif'. Era prin 1988-1989. . .

Dansul intreba ~i de serviciu. Printre altele a spus ~I deCombinatul de la Victoria: ,,Padure a fost, ma, ~ipadure va ramlne".

Cand am avut dureri mai mari atunci a fost Ianga mine Parintele.Un eo leg de serviciu, strungar, Vasile Bratu, a mers odata la

Parintele cand am fost ~ieu. Parintele i-a spus lui: "Vreisa te ciisatore,rtisau ... ?". ~i dupa niei 0 luna a p1ecat 1aManastire la Sambat~. Aeum ~ealugar, preot econom (parintele Siluan) ]a Sambata la manastrre. A~elavea 0 prietena care ~iea s-a dus la manastire, acum fund stareta (MmcaMarina) la Manastirea Horezu, judo Valcea.

Dobrin Eufrosina (Arpa~ul de Jos):. Ca parintele Arsenie nu a fost nimeni pe pamant ~iIll.cinu v~ fi.

Parintele Arsenie i-a spus baiatului meu sa mearga la manastrre ea sa sefaca calugar. Baiatul meu a fost casatorit ~i Parintele i-a spus sa sedesparta daca nu poate sa traiasdi, cu toate ca Parintele nu zi~ea catrenimeni sa se desparta. Eu I-am mtrebat pe Parintele daca nU-Ipacat sase desparta. Dar Parintele a zis: ,,Dar nu-i pacat ca-i m~ndnc~

. sufletul? Care-i mai pacat?". ~i a awt ~reptate. Ca~d_a v~en~t1anOIacasa Parintele a zis ca avem ce ne trebUIa, dar ale CUIraman. .

91

P~ baiatul meu il chema Simion. Cand a fost calugarit (in 8~epte~b:le 1996 de ditre mitropolitul Antonie PUimadeaUi) toataunpreJunmea a ramas uimita pentru ca a vorbit mereu cu ParinteleArsenie, a fost mereu la dansul, iar Parintele a fost de multe ori ladumnealor incurte. Si cand i-aupus numele de dilugarieArsenie toti s-au mir~t. C~nd I-a intrebat ce nume Iiva pune, baiatul meu spune~ cac: va ~andU1Dumnezeu. Iar mitropolitul Antonie a spus: ,,$tii ce arandult Dumnezeu? Azi noapte am vazut in vis pe un baiat caremi-a ~p~s ca Arsenie sa fie numele pentru acest calugar". Astfel,Arserue I-apus numele de di1ugar.

De ce venea acasa la dumneavoastra?. . Pentru ca ~ibaiatuI meu se ducea mult IadansuI. j~iIuacate trei

zIle Iiberede Ia serviciu ~istatea la Draganescu. .

Nu l-afi cunoscut pe Parintele ~i cand era la Sambata lamanastire?

Nu-I $tiuprea mult pentru ca nu am prea fost Iadansul. Eram 0

cop.ila~and s-a pornit Parintele Ia Samba-ta. Mama noastra nu preavrola sa ne lase pentru ca trebuia sa trecem prin padun';.

_Nespune~ Parintele s.afun cuminti; sa ascultam de parinti, sar~pectam pe toata Iurnea... Sl sa avem copiii pe care ni-i da Dumnezeu~Ice ne d~ Du~ezeu aia sa ducem, ca Iaun om crucea e mai grea, Iaalt~l e mat u~oara; dar poate Ia acela care ti se pare ca e mai u~oara, e~l ~ea ca la ceIalalt. Cat este de greu sau cat este de bine, trebuie sa-tl dUClcrucea.

Despre sectari ce zicea?_ A :et?t 0 femeiela dansul ~itot dadea sa se apropie, iarParintele

n~ ~f las.a~lZlcea: ,,N~ te ~propia ca tu nu ai ce cauta aid! Pleaca deazcI'l?~n cauza credmfel tale vor arunca copiii cu pietre". Pe cei pecare-l sunt~~ cumva.:. sau de Ia securitate ... sau veneau cu giinduriascunse, Panntele nU-lprimea.

. Atuncicand ~ fost cu feteleam ~Iecat de acasa foarte necajita ~iP~tele ~-a chemat ~lle-aspus fetelor: ,In mama voastraanmca numaicupletre ~lea arnnca cupaine. Sa-i luafi # sa-i urma(i invataturi!e".92

Ciind ne-am dus odata IaDraganescu - eram mai multe femei-~iam zis: "Doa~e, dnd 0 sa ajungem Ia sfiinta biserica, numai sa-Ivedem pe Piirintele~isuntem muIturnite".Ciindam ajuns,am stat putin ~ia apiirut ParinteIe, care a zis: ,,Ma, care sunteti multumitica m-ati vamtputeti pleca". Dar n-a plecat nimeni, ci am stat sa vorbim cu dansuI.

Cand eram la Draganescu era 0 femeie Iaparintele ~iIi spuneadespre ginerele ei ca 0 bate ~ialtele. Iar Parintele I-a zis: ,,Ma, acum tise intoarce ceca ce ai facut tu. Dar sa te duci sa te spovede$ti". Ea azis: ,,M-amspovedit, parinte!". Si s-arepetat diaIogul astade trei or~pentru ca sa inteleaga ca nu s-a spovedit cum a trebuit.

Am fostodata cunepopcamea careiaIicrapadegetele~i0 dureau.Ciind am ajuns la Piirintele i-am spus despre nepoata mea. A zis: ,,Ma,pune-i smantana de pe lapte dulce ~iinvaluie-i mana cu 0 carpa alba ~icateva zilesanu puna manafuapa". De atunci fetiplnu a maiavut nimic.

Eu aveam cu sinuzita ~ii-am spus Parintelui sa ma ajute. Si azis: "Ma, sinuzita se mai ~j trateaza". Dar m-a binecuviintat ~ipana in .ziua de azi nu am mai avut probleme cu sinuzita.

Mie imi place cand merg la mormant sa fie Iini~te. Dupainva!iiturileParintelui cred ca e mai primit sa te rogi fu~te decat ciinde foarte multa lume ~inu ~tiice-i acolo. Nu ~tiidaca mai ajungi sa teinchinilamonnant.

Murar Maria (Arpa~u de 8us):Eu m-am dus lamanastire cu un gand rau ~iam ascultat

predica ParinteluiArsenie. Dar ma gandeam di cine i-o fi spusParinteluiArsenie ce gandeam eu!? Tot ce gandeam eu, spunea inpredica. Eumi-am pierdut giindul acela rau daca am vawt ca ~tiecegandesc eu. Nu m-am cuminecat Iadansul, dar am ~iazi 0 credintamare fata de dansul. Ma rog Ia diinsuI sa ma ajute.

Acolo era un baiat mut care fugea dupa cruce. Avea 0 boalarea ~idaca prinde crucea IIIasa boala aceea. A stat mut un an de zilepentru ca Parintele i-a spus sa nu spuna nimanui ce vede, dar el a spus.Dupa un an MiatuI a vorbit acolo, lamanastire.

Nu numai vorbele Piirintelui erau aparte, ci ~ifigura dansului.Am auzit de la altii ca s-au dus la diinsul ~is-au vindecat multi bolnavi.

93

Pandrea Viorica (Harseni): .Dupa ce a murit sotu1 meu m-am dus la Parintele Arsenic Ia

Draganescu cu 0 femeie de aici care a mai fost la Parintele ~i era ~ieavaduva. Ea avea pe un om care era ~iel vaduv ~ivroia sa-l intrebe peParintele daca sa-l ia sau nu. Dansul i-a spus de atunci ca sa nu-l ia.Cand am ajuns in autogara in Bucure~ti eu I-am vamt pe Parintele (l-am cunoscut de eand a fost aici la SamMta). I-am zis vecinei mele:"Uite-l pe parinteleArsenie". Ea zice: "Nu-i ParinteleArsenie ca Parinteleare barM". Zic: "Parintele e urmarit ~inu mai are". Vine 0 femeie dinspate Ie meu ~imi-a zis c~ este parintele. Ne-am ureat in autobuz prinspate, iar Parintele s-a ureat prin fata ~i s-a a~ezat in spatele ~oferului(ered ea-l cuno~tea ~oferul ca- i tinea totdeauna loe). N oi eram in spateledansului. Cand am ajuns la casa parohiala din Draganescu (care estepeste drum de biseridl) Parintele a intrat in casa ~ia incuiat u~a. Eraudoi caini mari ~iam inceput sa vorbese cu ei ca ~icu ni~te copn. S-a dusla u~a mai intiii vecina mea ~ia ciodinit la u~a, iar Parintele a intrebat-ocu cine mai e~i ea a zis di mai este cu inca 0 femeie. Ne-a poftit in casa~iavea un pisoi ~ de mare incat am crezut di-i mie1.A zis sa a~teptamca sa-i dea de mancare ~iapoi 0 sa mergem la biserica. A trecut vreunsfert de ora ~i a venit Parinte1e. Vecina mea i-a spus ca a mai fost ladumnealui, iar dansul i-a dispuns di dadi vrea vreo povatii i-a spus deatunci de cand a mai fost ce are de facut, daca vrea sa asculte bine,daca nu sa faca cum ~tie. Dar sa ~tie ea are sa planga. Atat i-a spus.

~i acum ma gandesc ce minune dumnezeiasea a fost: cand s-aintors Parintele ~is-a uitat la mine am simtit 0 putere dumnezeiasca dincap pana-n picioare ~im-am trezit I'npicioare, dar nu ~tiu cum. Zice:"Cu tine ce-i?". Era mama bo lnava ~ii-am zis ca am venit pentru mama.A zis: "Mama e bolnava, dar sa n-o neeajiti, ei s-o lasati sa-~i ducacrucea ca sa se mantuiascif'. ~i a mai zis: "Tu e~ti rea de gura ~i sa nu-l mai pomene~ti pe acela rau ca ai sa innebune~ti daca-l mai pomene~ti".A~a era. Am zis: ,,Dar ce sa fac ca nu ma pot abtine. Va .rog sa maajutati ca eu nu pot!". Azis Parintele: "Mie nu rni-e frica de eei careinjura pe Dumnezeu, cum mi frica de aceia care se dau singuri raului.Caci la judecata vor zice diavolii ca aceia sunt ai lui ca de buna voie s-au dat lui".94

Zice Parintele catre mine: ,,Daca vrei, poti sa te recasatore~ti".I-am spus di dadi n-am avut noroc de prima data nu ma mairecasatorese. Vccina mea a zis ditre Parintele: ,,De ce ei ii dati dezlegare~imine nu?". Parintele a zis: "Citi ani ai?". Azis 58. ,,~idu~eata eatani ai?". Zic 30. ~i zice: ,,Pai tu compari 60 eu 30?". Femem aceea de58 de ani s-a casatorit totu~i, dar nu i-a fost bine dupa aeeea, dupacum i-a spus parintele.

Peste vreo 12 ani am fost eu parintii parintelui Eugen Morar(eumnatul maieii starete) ~ieu Inca doua feme~ la ParinteI~ Arse~e. Euma gandeam ea nu ma mai cunoa~te de 12 am, dar a vemt la rome, m-a batut pe umar ~imi-a zis: "Tu, te-ai facut mai buna?". I-am spus ca num-am facut a~a cum trebuie sa fiu, ca sunt tot nervoasa.

Dar sa vedeti cum m-a ajutat Parintele sa nu-I mai pomenescpe cel rau: Parintele'mi-a pus mana pe cap ~ieu de atunci nu I-am ma~pomenit pe eel diu ~i niei acurn, dupa 30 de ani, nu-l m~i po~enese ~lnu-mi place sa-l aud nici pe altul cum il pomene~te. Ma m~l enervez,dar nu-l mai pomenesc pe celrau. Mi-azis ca dadi 0 sa-l mal pomenesc

pe eel rau 0 sa innebunesc. ..' _..A mai zis Parintele di merg la el oamenll care au judecatl ~1-1

intreaba ce sa fad\, dar le-a spus ca el nu este ghicitorullor ..Maica stareta de la Prislop mi-a spus di atunci cand vorbe~te

mai aspru eu t~e, atunci Parintele te ajuta. C~nd m-an: d~s a do~a oarala dansulm-a intrebat ee doresc. I-am spus ca vreau sa ~tlUce sa fac casa ma mantuiese. Azis ca sa citesc capitolele 5, 6 ~i7 din Evanghelia dela Matei ~idaca acelea Ie lmplinesc cu siguranta 0 sa ma mantui~sc.

Aveam 0 colega la serviciu ~iavea un var care era pazruc acolounde era Inchis Parintele illFagar~ la securitate. Colega mea m-a intrebatdad\ i1cunosc pe Parintele Arsenie. I-am spus di da. A zis ca cei deacolo se lasa unul pe altul ca sa se duca sa- idea de mancare Parinteluipentru ca Ie e frica sa se mai apropie de celull1. A z~ ea atunei c~nd seduce il gase~te cu ceIuIa deschisa ~icand e la rugae~une 2 met~l n~ sepoate apropia de dumnealui sa- i duca mancarea. Parmt~le le-~ ZIS sa nuIe fie fuca pentru ca dansul nu fuge de acolo pana nU-ffil~a.uel drumul.

Cand stateai de yorba cu dansul te patrundea pnvrrea, care era

privire supraomeneasca.

Cand am fost odatii IamormiintulParinteluiArsenie de IaPrisiopera acolo un om care era indracit ~i Ia mormant abia I-am putut tinecateva persoane. A venit ~ipreotul de acolo ~ii-a citit ~te deziegari.Dupa aceasta s-a lin~tit ~is-a vindecat. Apoi mi-a spus ca fusese maidemult laparintele~iParintelei-a spus ca daca 0 sa maiprofite de biseridi- era cantor - 0 sa mnebuneasca sau 0 sa pateasca ceva rau ~ichiar dacadansul (ParinteleArsenie) va muri tot va veni la eI. Si~a s-a intfunplat.

Odata cand am fost la Prisiop ~iam urcat la mormftnt ~im-aminchinat, cand am coborat pe carare mirosea a~aflumos a Uimftie.

Altadata cand eram Iamormant 0 femeie a Iuat ~te pamant deIa mormant, de~i i-am spus sa nu ia. Pana sa ajunga la stejarul de pecarare i s-a tacut rau ~ia dizut jos. Un om a vrut sa oajute, dar i-amspus sa duca intclipamantulinapoi. Dupa ce I-a dus ~i-arevenit.

La un parastas de-al Parintelui un preot a luat ni~te fIori de pemormant, iar cand a fost sa pIece nu i-apomit ~ina nicicum. 0 maica-I-a intrebat daca nu a Iuat ceva de pe mormant; a spus ca da, dar a dusfIorileinapoi ~icand s-a intors i-a pomit ma~ina.

Piirintelezicea uneori: "Venitilamine, dar voi nu ascultati ce vaspun eu. De ce mai veniti la mine sa ma intrebati?".

L-am visat pe Parintele in noapte de Anul Nou; eram intr-opoienita (catre CopaceI) ~ierau multe femei. Apare Parintele Arsenieimbracat in alb ~izice: ,,Sa va rugafi ca nu ~tifi ce va a~teapta!". Astat putin ~i inainte de a dispare a mai zis: ,,Avefi grija sa nu vaamageasca cineva!". Si a disparut.

ei nu-I cuno~teau pe Parintele - ~ii-a intrebat ca de ce conturba ~teamanastirii? Regele a intrebat-o pe regina ca cine este acesta care-iconturba. Atunci Parintele i-a raspuns pe franceza: ,,Acesta este staretu1manastirii". Pftnalaurrna s-au gasit de prieteni. Parintele i-a spus regeluidi nu 0 sa mai stea mult prin tara.

Parintele tacuse atunci aitarul din padure ~i intr-o predidispusese: "Ma, intoarcefi-va la Dumnezeu dici calul ro~u bate laportite Rasaritului. Dar sa nuva fntristafi ca de aeolo vinemantuirea. Prigoana vine de fa Apus". Adica, prigoana vine dinApusacum, in vremurile noastre.

Din 1948 am apa de la izvorul de langa chiliaParinteluiArseniedin munte ~ie a~ade proaspata incat crezi ca acum am luat-o de acolo.

Codrea Mariana (Ucea de Sus):In primul an de casnicie am ramas insarcinata ~iaveam ideea ca

eu 0 sa mor, aveam 0 stare foarte rea. Sotul meu, parintele Codrea, azis sa mergem la Parintele Arsenie. Parintele lucra la Draganescu lacupola ~iera acolo Iumea de pe Iume. Nu s-a ~cat de acoio. Ne-ama~ezat intr-o strana ~is-a uitat la mine de parca eram singurul om dinbiserica ~i a spus: "Ce, tu? Nu mori! Care fi-e problema?". Si astatara sa-i spunem de ce am venit. Si eu amzis: ,,oar copiii, parinte?". Ainchis ochii ~ia intrat in altar ~inu a mai vorbit nici cu mine, nici cunirneni ~idin altar nu s-a mai mi~cat. Eu am inteles ... ~ia~a a fost ...copiii au murit amandoi.

Dobrin loan (Savistreni):Tatalmeu a lucrat cu PiirinteleArsenie saptamaniintregi lachilia

din munte. jmpreuna cu fratele meu mergeatn pe jos, la fiecare star~itde saptamana, la Manastirea Sambata. Mergeam de sambata ~idormeam pe lagrajduri ~ipe unde puteam. Statcam IasIujba~iParintelepredica, iarpe copn ne aduna pe toti. Parintele a tacut Iacurilecare sunt~iacum laMiinastirea Sambata.

Au venit pe acolo regele ~iregina mama ~iau tras cu pistolulmfIori ~iau tacut galagie. Parintele s-a dus la ei - dansulli cuno"tea dar96 y ,

Fiica mea a terminat liceul sanitar in 1989 ~iprin martie, cred,nu ~tiace sa faca. Noi 0 pregatisem pentru medicina pentru di era uncopil exceptional, dar ea nu avea atractie pentru medicina. jnsa era laLiceul Sanitar in Bra~ov ~ipe tirnpul acela erau doar 2 licee bune:pedagogicul ~isanitarul. Mo~ Codrea a luat-o ~ia dus-o eu ma~ina laparintele. Fata i-a spus di nu-i place la operatii ~i Parintele i-a zis:,,Nici nu e~tipentru medieina. Du-te ~ifa Dreptul sa ajunga fataltau sa te vada implinita. Pentru ca peste 10 ani cand ai pute tudeveni un medic, tatal tau nu mai este, ca sajie mulfumit".

Au venit amandoi acasa ~i mi-au spus numai mie ca sa nu-lnecajim. Mi se parea imposibil, era Uinar §i plin de viata ... Dupa 9 anisotul meu s-a imbolnavit de un cancer rapid care i-a curmat viata in1999 in ziua de Sfiinta Marie. Deci, exact 10 ani ... Din acel mo~entmi-a parut atat de rau ca n-a mai fost (Parintele) ca sa ne indrume ~iaitfel pa§ii in viata. Acesta a fost un lucru extraordinar pentm noi. .

enorm, dar dupa ce IIi-am re:faeut am ajuns mapoi la Draganescu §iParintele rni-a zis: "Vei avea multe bucurii dupa copilul care urmeaza,vei avea numai bucurii dupa ei" - a spus "dupa ei", dar eu nu am realizatea eu numai pe fata asta 0 sa 0 am; msa mi-a dat Dumnezeu un ginereperfect ~i2 copii (nepoti) extraordinari. Despre unul, inainte de a murisotul meu, a zis sa fac cumva sa ajunga ~iel in preotie. Pe unul mi I-aIasat de 6 sapt1imani ~i pe ceIalalt de 5 saptamani §i i-am crescut inspiritul acesta at binelui, in latura luminoasa. Din casa de la noi fuca mea·a prirnit doar educatia de a se lasa de rau ~i sa aleaga numai caleabinelui, a ajuns avocat ~inu ia penale de nici un tel, Ue fuca de dosarulpenal.

Fiecare cuvant de la Parintele Arsenie era 0 invatatura. Nuintotdeauna mergeam pentru sfaturi ca am tacut ceva rau. Uneori chiarne exprimam 0 realizare pentm care am fi vrut binecuvantare. Era bineca multumeam lui Dumnezeu, dar spunea sa nu ne marim, ci sa traimmodest. ~i modest am trait toam viata. Am multe scrisori de la ParinteleArsenie, dar sunt private §inu vreau sa Ie dau pentm ca ne afecteazii penoi. In ele ne certa de multe ori. Eu vroiam sa fiu model de viata pentrucopiii pe care-i educam ~i, uneori, "saream calul". Ma eoafam intr-unanumit fel §i altele ... eram tanara pe atunc~ dar ~a ma certa ... ~a maeerta ...

o alta intamplare: in casa aceasta au Iocuit doi batrani §i nuaveau copii. Bunica - mama Sa~ cum ziceam noi - s-a casatorit la 14ani §i era singura fata la parinti, cu sotul e~ care a venit din riizbo i taramana ~itara picior. Nu auzisem de ace§ti oameni deloc. In drumurilenoastre spre Bucure§ti ni s-a spus de clitre Parintele Arsenie ca trebuiesa primim 0 familie de batrani care ne vor :ficopii. Noi aveam copii. Nis-a spus sa-i primim pentru ca aceasta este salvarea vietii noastre. Ceibatra~ §iei ~u fost la ~arintele Arsenie §i i-a trin1is aici.Am avut parohiela Peh§or §I Zlatna. In ziua de Pa~ti ne-am pomenit cu 0 ma~ina lapoart~, cei do i batrani au venit la biserica, dar nu ne-au cunoscut paniiatuncI; doar acum ca preot a v3.zut cine e. Dupa slujba au venit la noi §ine-a spus ea i-a trirnis Parintele Arsenie Noi am stat ~ine-am gandit,aveam aspiratii de oameni tineri. Aveam §inoi batrani multi: parintii §iso.erii ~rau.~atrani. ~i am zis: daca a§a trebuie, ~ trebuie! ~i sa vedeti:ffil-au IllgnJlt fata ca nu aveam §coaIa in satul acela, doar 4 clase §i apoiam adus-o in Ora§ul Victoria ~ifetita mea a stat aici. Au avut bucuria saIi se spuna "mama" ~i "tata". Au murit §i nu m-au necajit deloc, niciunul. Dec~ nu am avut nici un pic de necaz ea dupa oameni batrani, a§acum ma gandeam eu. .

Dupa moartea sotului meu nu am avut aM casa, nu am avut~de pleca; am venit aici §ibaliiriile erau pana sus ca ei murisera demult.Incet, incet am injghebat a~a cum am putut casu!a asta. Aici estecuibu§orul meu §i,probabil, singuratatea din urma aici 0 voi duce.

Tot ce ne-a spus Parintele Arsenie a§a ni s-a intamplat. II rogfoarte mult sa ma ierte pentru ca de multe ori am avut indoieli §ipoatenop!i intregi imi puneam intrebarea: "Cum e posibil?". Dar totul a§a afost. Dupa ce mi-au murit copiii imi era teama, pentm ca am suferit

Dupa moartea sotu1ui meu nu am mai putut face serviciu §i atrebuit sa plec din casa parohiala in casa celor doi batrani care nu maifusese locuita demult §iarata groaznic. Cu trecerea timpului 1mifacusemmuite datorii, dar de cate ori ridicam oehii spre cer prime am ajutor. Nuvroiam sa cer ajutorul copiilor. Cand mi-a fost eel mai greu, eram incurte, am strigat Ia Parintele Arsenie §i, in nici 24 de ore, am primit dela 0 prietena din Germania - care nu avea de unde sa §tie ca eu 0 ducgreu - 100 de miirci eu care am platit 2-3 facturi din urma.

Mutandu-ma aici singura nu mi-a fost frica niciodata, de§i §tiuca fiica e sora cu moartea. Nu am avut nici lIn minut starea de fiica, de .incertitudine, atunc~ cand am fost In cele mai grele clipe ale vietii.

Penciu Georgeta - Fagiira$Bunica mea povestea foarte des de Parintele Arsenie. Foarte

muM lumedinjlJrulFagar~ului mergea laManastire la Sambata pentruSfanta Liturghie. Un om eu diruta eu cai a mers ~iel; a lasat calullamarginea padurii, cu hamul pe eLlegat de car ~ia venit sa aseulte S:ffintaLiturghie. Cand a revenit la car ~i-a gasit calul :raraham; s-a intorsinapoi Iangaaltar,a ~teptat sa se termine slujba~iapoi i-aspus ParinteluiArsenie ca i-a furat cineva hamul de pe cat Parintele a intins 0 privirepeste toata lumea care era adunata ~idintre toti a aratat cu degetul 0

persoana eareia i-a spus: ,,Du-te, ma, # dii-i hamul din carol tau ca-i acoperit cu patura". Si a~a a fost.

biserica, prin fata la toata lumea, se uita la fiecare persoana in parte; euunii statea de yorba de fata eu toaHilumea, eu a1tiinu; punea persoaneledin biserica sa-~imarturiseasca pacatele de fata eu toata lumea pentruea cei aflati in biserica sa invete ~idin problemele altora ~ierau multi inbiserica care aveau acelea~i probleme. La un moment dat Parintele s-a a~ezat in.tr-o strana, intr-un colt al bisericii ~ia inceput sa vorbeascacu fiecare in parte. Cand ne-a venit nlndul eu ~imama ne-am dus infata sfin~ei sale, mama a inceput sa planga ~ii-a spus ca aveam hepatita,ca ma doare foarte rau ficatul ~inu-mi mai trece. Parintele i-a spusmamei ca cel mai tare ma afecteaza orele pe care eu dimineala nu Iedormeam, de la 5 la 7 dimineata, care, a spus dansul ca sunt cele maiodihnitoare ore pentru un copil (nu Ie dormeam pentru ca trebuia samerg Ia ~coaIacu autobuzul de 5). Mama i-a spus Parintelui ca daca 0

sa ma mute la ~coala in Fagar~ nu are cine sa mil tina ~inu am unde sastau. Dar tatal mamei statea in Eigara~ ... Si Parintele a intrebat-o:"Unde sta tatal tau?". Mama a faspuns uirnita ca in Fagara~. Parintelei-a spus ca 0 sa ma tina bunicul meu pana 0 sa ne cumparam unapartament; fiindu-i nepoata de gradul intai ma putea Iua in spaliu ~iastfel puteam sa merg la ~eoaI.ain Fag~. Ora~ulera inchis pe vremealuiCeau~escu ~inu aveai voie sa intri in ora~decat dadi te Iuacineva inspatiu. Parintele a continuat spunand ea mama sa mearga acasa ~isa-ispuna sotului sa faca cerere ca sa eumpere apartament, insiiapartamentulsa-l iaproprietate personala, nu cu chirie. Mama i-a spus Parintelui casotu1ei e singur la parint~ tatallui e mort, mama lui e singura in GuraVaii ~inu 0 sa fie de acord niciodata sa pIece de acolo. Dupa aceastaParintele s-a intors spre mine ~imi-a spus sa merg aeasa ~ieu sa-i spuntatalui meu eaci pe mama nu 0 va crede. Mi-a spus sa-i spun sa luam'apartament ~isa ne dea (pe mine ~ipe surorile mele) la~coalain Fagar~pentru ca, daca nu, din acea hepatita 0 sa dau in diabet ~i0 sa mor .Apoi ne-a binecuvantat ~iam plecat din Draganescu.

Ne-am intors acasa pe la 12noaptea ~imama le-a spus ce a zisParintele, dar nu au crezut-o. Eu m-am apropiat de el ~i i-am spusexact ceea ce mi-a spus parintele. Tot Parintele mi-a spus sa-i spun cava veni vremea cand acest apartament 11va pIati cu eateva salarii ~ica

La varsta de 7 ani am mers cu parintii mei la Draganeseu, undepieta Parintele. Am mceput sa majoe ~isa alerg prin curtea biserieii. Laun moment dat Parintele mi-a vazut dintii care erau foarte cariati. Mi-amtrebat parinlii daca mamlnc lapte, mama spunandu-i ca da. Parintelea zis: ,,Da, dar nu mananca lapte de vaca". Mama i-a spus ca manancde bivol pentru ea aveam acasa bivoli. Parintele a spus ea trebuie slmananc lapte de vaea - un litrupe zi - pentru ea acesta are eel mai multcaleiu care se fixeaza in dantura ~i in tot corpul pentru toata viafa.Parintele s-a mtors spre tata diruia i-a spus ca trebuie sa meargii acas!~isa cumpere vaca, chiar daca va trebui sa vina cu ea pe jos. I-a dat demtelesca 0 va gasi la0 distanta destul de mare. A~aa ~ifost: a cumparat-o de la 0 distanta de 20 km. Numai dupa ce ~i-a dat seama ca trebuiesa vina de la acea distanta ~i-adat seama de ce I-a atentionat Parintelein acest sens. Am baut timp de un an 1 litru de lapte ~iam observatdupa cateva lunicum dintii se curatii ~iintr-un an de zilemi s-au curatattoti dintii~inu am mai avut probIeme. '

. La 12 ani (cand am trecut din cIasa a IV-a in cIasa a V-a) nuam mal mefS la ~eoala In Gura Vaii, ci In comuna. Toamna am mers lapractica agricola ~iapoi am :racuthepatita ~iam ramas cu dureri maride ficat. Cand parintii mei au auzit ca Piirintele e tot IaDfaganescu ammers acoIo. eand am ajuns era plin de lume ~iPiirintele se plimba prin

100

nu 0 sa ramana copiii lui datori. Dupa 1 an dupa ce a cumparatapa~amentul tata era foarte stresat ~izicea ca nici nepotii luinu 0 sa-Iachit~pentru c! apartamentul fusese luat in rate pe 30 de ani. Urma saterrrune ratele m2010. La achitat in 1992 cu 3 salarii, exact a~acUmi-a spus parintele.

. . ..La 14 ~niam fost iara~icu mama IaDraganescu, unde curteab~sencll era p~a de tagara~eni, de femei din Vi~tea de Jos, care ~iinZl~~ de ~stazl merg Ia Prislop ~i fac ce trebuie pentru parastasele~annt~lUl.La un moment dat, pe la ora lOa ie~itParintele din biserica~1a st!lgat: "ul:Fagar~encelor imprao$tiafi-vao$iluafi-o pe sub rdpap~ ~am!!.pentru ~a securio$tiiau plecat din Bucureo$tisa ajungaaICl. _Cand vo: aJunge 0 sa aiba treaba cu voi o$i0 sa va batii".Toata lumeaa mceput sa se impr~tie, inclusivnoi. Dupa vreo jumatatede ~r~, merg~~d.~oi pe ~~mp (cumva paraleI cu ~oseaua) am vazut~iniIe secuntatll, 4 ma~In1negre care se indreptau spre biseridi. Dupacare, Ia vreun sfert ,de ora, ac~ste ma~ini se intorceau Ia Bucure~ti.Vre? 6:7_~ersoane:mtre care.~le~ .~umama mea, ne-am intors inapoila b~enca, am stat m curtea blsencu dupa crucile de acolo. Parintele aexplic_atcIa: di nu vrea sa vorbeasca cu nimeni pentru ca securitatea 1-a .suparat.~lnu vre~ safaca gr~utati.cel~r care eram acolo. Eu, copitfimd, a~ m~er~a~.s~ma apropll de blSenCa.Parintele picta unul dintregeamun.leb~,?cU ~1,~ un mo~nt dat, a deschis geamul~im-a intrebat:"Ce ~~l, ma? .~ ~IS: ,,Parmte, va rog sa ma ajutati sa ajung cu bineac~sa ~l,vr~au sa va ~treb daca bunica mea sa se opereze sau nu camal ~e ~ca~ operatu laburta ~inu $tiece sa fuca". Parintele s-a uitatIa ~e $~a Zl~:,,Ma, sa-i spui a$a: daca vrea sa mai traiasea $i sa tev~~a p: t~e $1pe sora ta mrreasa sa se opereze. Daca nu vrea sa maitramsca sa nu se opereze". Bunica s-a operat $ia mai trait pana dupace ne-am casatorit noi.

~arintiimei au fost ~ 0 nunta in $ercaita (satul natal atmamei) ~ip~ntru ca eram !tide aproplate mama a participat eu 3 zite inainte laaJutor la nunta. lntr-una din zile a mancat 2 ochiuri, ouale fiind tinute

102

intr-o zeama de var ca sa tina mai mult. Aceste oua i-au afectat totorganismu~ in special ficatui.Dupa nunta, lavreo 2-3 zile,mama faceani~te crize asemanatoare cu cele de epilepsie. Sambata s-a deplasatimpreuna cu tata laBucure~ti la Draganescu, laParinteleArsenie. L-augasit pe Parintele picHind.Cand au intrat pe u~abisericiiParintele $i-aindreptat privirea spre ei $ia strigat catre mama: "Ce zie doetorii dinHigara~ca ai, ma?". Mama i-a raspuns: ,,Epilepsie,parinte". Dansul azis: ,,Ma, a$tiate omoara cu zile.Nici ei nu $tiu,dar nicitu nu $tii.~tii deunde ti se trage ee ai?". Mama a zis: ,,Nu $tiu,Parinte", Parintele a zis:,,Adu-ti amine cand ai fost Ia nunta asta la tine acasa, ai mancat douaochiuri?". "Da, Parinte, am ma-neat"."Ochiurile pe care le-i mdncalau fost oua bagate fn var. Sa te duci sa-i spui celei pe care Ie are saIe arunce pe toate ca sa nu mai fmbolnaveasca $ipe allii. Tu aifostmai sensibila $i fi-a imbolnavit ficatul. Ficatul tau fUnd foartebolnav nu-§i mai poale reveni $i nu se mai poate regenera decaldaca maifaci un copif'. Apoi s-a uitat la tata ~ii-a spus: ,,Daca vreicafetele tale sa aiba mama in continuare trebuie sa mai.faci incaun copil caci numai a$a i se va regenera corpul". Tata! meu a zis cadadl asta e situatia 0 sa mai faea un copil. La care Parintele i-a spus ca .~ia treia va fi tot faUi,de~i tata i$ido rea un Miat. I-a spus ea poate safiemulfUIl1itde fete pentru ca-l vor asculta ~ivor fiinjurul parintilor.Aumai avut, ~tr-adevar, Inca 0 fetita, cad suntem t~eisurori. Mama ~i-arevenit $ie sanatoasa.

Pe la 17 ani, la sffir$itulclasei a IX-a ~iinceputul clasei a X-a,eram foarte hotarata sa dau laAcademia de Politie. La s:ffir~itulcIaseiaXI-a, Impreuna cu 0 prietena, ne-am deplasat la Bucure~ti ~iam ajunsla Draganeseu sa vorbim eu Parintele ... Cand am ajuns la poartaparintelui Bunescu erau in curte 4 caini care sareau pe gard ~ilatraufoarte tare. Parintele Arsenie a ie~itdin casa $ia zis: "Haideti, ma, Ineasa, ca asta nu-i ora sa veniti sa ma cautati. Habar nu aveti unde ativenit $icati oameni rai sunt pana aid. Ati ajuns aici ~i0 sa ajungeti ~iinapoi, dar de vorbit nu trebuie savorbiti cu nirneni".Am intrat in easa$iprietena mea i-a relatat ni$teprobleme din familiaei, dupa care eu i-

am spus Parintelui sa ma ajute ~isa ma lumineze pentru ca vreau sa daula Academia de Politie. S-a uitat la mine lung ~iapoi mi-a spus foarteraspicat: "In politie ~iin armata se executa ~inu se diseuta". Am zis:,,Da, Parinte, ~tiu". Dfulsul a zis: ,,Nu ~tiu daca ~tii.Cred ea nu ~tii". Mi-a spus di dadi vreau aseuIt, daea nu sa mc ee vreau, dar ca ma statui~tea~a: ,,Daea vei intra in Po litie, pentru ea ai fuea respectiva ~ifaci fata Iachestiile as tea, te vor baga la spionaj. Dar in spionaj nu vei face fatapentru ea e~ticrescuta futr-0 familie eredineioasa ~icrezi fu Dumnezeu".I-am spus Parintelui ca vreau sa dau laAcademia de Politie, nu Ia spionaj.Parintele a zis: "Ti-am spus ca n-ai inteles sau nu-!i dai seama? inpoli!ie se executa # nu se discuta. Deci ori vrei ori nu vrei, acolo tebaga. Ei 0 sa-Ii dea 0 misiune pe care tu va trebui sa 0 indepline$ti.La un moment dat i!i va spune ca trebuie sa impu~·tipe cineva ~i tunu-l vei putea fmpu$ca. Daca tu nu-l impu~ti pe acela, altii tefmpu~ca pe tine. Ori execu!i, ori vei fi executata". Parintele m-aintrebat de ce nu dau Ia Drept. I-am spus ea acoIo, la Politie, am vrutsa dau. Parintele a zis: ,,Daca lnveti, poti sa intri Ia orice facultate dintara ... Poti sa nu faci facultate ~i te vei descurca $i ~a, nu vei muri defoame". Am venit acasa $im-am hotarat sa nu mai dau, i-am dat ascultareParintelui ~inu-mi pare rau. M-a binecuvantat $i tot timpul a avut grijade mine ~i ehiar nu am avut nevoie de facuItate ca sa traiesc.Binecuvantarea Parintelui a mcut cat 7 faeuItati. Am mo~tenit doua rudemai putin apropiate din Bueure~ti $i eu zie di asta a fost numai prinbineeuvantarea parintelui. De eand m-a binecuvantat sfmtia sa, nu potsa-mi bat joe de eineva, nu pot sa ~el pe cineva pentru ea ma gandescca-i pacat ~ipentru ea Parintele m-a ajutat sa merg mai departe ~imi-a dat de toate $i sanatate ~ieopii $i case $ibani. Datorita coreetitudiniim-a ajutat sa am tot ce-nii trebuie, bineinteles ca prin mundi.

~crisQrisi indrumilri de la,Pilrintele llrsenie

TaU. Parinte Dumitre,"Mi-a scris Didina §i ma determinase ea sa dau pe la fratiile

voastre. Poate ea a$ fi chiar mers de Ia Bra~ov, dar acum, mai nou, m-a statu it Siguranta sa stau aeasa, adica la manastire, mdit nici la Br~ovnu ma mai due .

.Mi-a spus nevasta lui nenea Victor ca tare v-ati faeut credineioseu bete~ugul asta ~ica va tot necajiti sa aflati numele cetelor fugere~ti.lata, vi Ie trimit ~ifotografiate, dupa zugravia catedralei din Sibiu.

Vezi, tata, cum e: cand se beteje§te trupul, se insanato§eazasufletul. Tot e un ca~tig. ~tiu ea tare dore~ti sa ne mtalnim.Poate di,totu~i, ne-orilintftlni.

De bine la toti §i tot respectul ostenelii fHitiei tale!"

+M.B.22. XI. 48

Ierarhia cereascadupa Dionisie Areopagitul

Prima triad a (cea mai aproape de Dumnezeu)1. Tronurile (sau Seaunele)2. Heruvimii (cei eu oehi multi)3. Serafimii (eei eu dite §ase aripi) -

A doua triada1. Incepatoriile2. Puterile3. Stapaniile

porunca de la Dumnezeu sa vorbeasca. Ce sa va fac daca nu ~titi sava acoperiti evlavia voastdi?

- Daca aveti necazuri in casa, in familie, strigati la MaieaDomnului, lasati gospodaria voastra in grijaMaiciiDomnului.

- Cititi Noul Testament mai des.- Ca~d nu va inteleg sotii vo~tri vorbiti mai putin cu ei despre

Dumnezeu, dar vorbiti mai mult cu Dumnezeu despre sotll vo~tri.- Pacatele sunt tinute In dubla evidenta, se Inscriu de Cer, dar, ,

se Inscriu ~iin urma~i (in samanta de om).- Cand un barbat a venit indurerat ca-i moare sotia (ambii

credincio~ivechi ai Parintelui) i-a zis, mangaindu-l: - ,,Lasa, mil, ca ais-o vezi in eurand". Barbatul, ca sa se indrepteze, a intrebat: - ,J)ardupa ce am s-o cunosc acolo pe sotie ... " Parintele a privit in zare ~ii-a zis: - ,In viata de dincolo oamenii se vor cunoa~te dupa dragoste;cei ce s-au iubit dupa Dumnezeu vor fi aproape unii de altii ~iaproape ~i de Dumnezeu".

- Cand era amarat de relele noastre, zicea: - "Toti profesoriise bucura cand elevii lor promoveaza; numai ca unii au ramas totfa buchia cartii (clasa J)".

A treia triada1. Domniile2. Arhanghelii3. Ingerii

De toate noua cete ingere~ti. Ceata a doua, a lui Lucifer, aciizut. Locul ei se intrege~te cu preotii ~idilugarii care grijescde mantuirea lor.

Suferintaacceptata, smerita, facedin la71iriiacestei lumiun lazardin sanulluiAvraam inca din lumea aceasta.

Numai cand vei ie~i din trup ~i cand va suna trambita dejudecaHi, atunci vei vedea pentru cati ~ipentru cine ai dibdat ~iatuncise va sfiir~iorice durere ~isuferinta.

Prin acestea ce rabzi qi impline~titagaduintele ~iItifaci iadul deaici de pe pamant, de care te va sdipa Dumnezeu dincolo, pe tine ~ipetoti din neamul tau.

Ti-am spus ca altcineva murea demult In locul tau, dar dadi turamai in via¢ e semn sigur ca un rost nevazut de tine te tine in viata ~iin.,aceste conditii de necrezut, ~iasta e dilugaria ta.

Prin secet8.sufleteasc8. au trecut ~isfmlii, a trecut ~iIisus peCruce, cand a zis despre parasire, dar nimeni nu a fost parasit.Uscaciunea sufleteasdi nu eo deznadejde, ci e una din nevointele celetara de voie; eu mult mai mult se spala sufletul cu ostenelile cele tara deVOle.

Si nu uita di Iisus a fericit pe saraci, pe Lazari ~ipe smeriti.

Prof. Fl.. Ghitescll (Bra~ov):

"Exista Rai'~i iad", sunt primele cuvinte pe care Ie-am auzitspuse de Parinte1eArsenie, rostite cu 0 voce puternica ~icare nu admiteareplica, in ziua de 1 iulie 1946. Mi s-a parut un raspuns la nedumerireamea in privinta acestor doua notiuni: iad ~irai, post mortem, pe care nuIeputeam concepe nici ca 0 gradina frumoasa, nici ca un rau de foe,reprezentiind fericirea ~inefericirea ve~nica.

Cu aceasta afrrmalie categorica ~i-aInceput Parintele Arsenieseria de predici tinute zilnic, uneori ~ide doua ori pe zi, intre l' ~i20iulie, de la altarul din padurea Manastirii Sambata.

- Prin discretia evlaviei se pot evita multe conflicte de familie.·Actul de evlavie este ceva ce prive~te nurnai sufletul ~ipe Dumnezeu;nu trebuie aratat in public ~inici propovaduit decat de cei care au

Parintele hotarase sa tina aceste predici in special pentruintelectuali, iar pe tarani II smtuia sa pIece sa-~i vada de gospodariilelor, caci, zicea Parintele: "Cu un intelectual am mai multa bataie decap decat cu 0 mie de {orani". Aceste predici pe care Ie ascultaufascinati, au fost 0 adevarata ~coala revelatorie de spiritualitate cre~tinapentru majoritatea ascultatorilor, cre~tini prin traditie ~iBotez, dar nu ~iprin intelegerea mesajului luiHristos in viata veacurilor pamante~ti. Lipsade intelegere "i mai ales de acceptare tara eartire a invataturilor vietii., "(, , ,La intrebarea: De ce este aHita suferinta in lume?, Parintele a raspunsraspicat: ,,Evaziune de la sl{[erin{anu cunosc: $i Hristos a suferit.Rabdar'. Raspunsul era clar: Hristos a suferit ca Om, nu ca Durnnezeu,deci "i tu omule poti rabda "i nu cmcificat, toate eelelalte dureri fizice

'"(' " y

sau morale, induratemra cartire sau deznadejde.La intrebarea: Unde este bunatatea, ca n-am intalnit-o? A

raspuns: ,,Prive~te la !ipsa de armonie a corpului omenesc, fadispropor{ia lui". Parintele nu dadea totdeauna raspunsul direct pecare-l ~teptai, ca sa te oblige sa-~ macini singur creierul sau prin aten~acordata eelor dinjuml tau. Am inteles bine raspunsulla aeeasta intrebaredupa ce am citit in biblioteca manastirii un studiu facut de dr. Reiner,profesor de anatomie estetica la Scoala de Belle Arte al carui studentfusese ~iParintele Arsenie. In aceasta specialitate profesorul studiaserelatia dintre trairea interioara ~ifIzic. Ca exemplifIcare folosise fIguraParintelui Arsenie, studentul sau, impresionat, probabil, de perfectiuneatrasaturilor fizice ale tanarului student.

In acest studiu, profesorul spunea ca cele doua paTti ale figuriiomului se deosebesc, dreapta de stanga, prin expresia ochilor ~iprinforma mleii inferioare. Un cunoscator atent vede in expresia ochiuluidrept bunatate, mila, modestie; dimpotriva, in cel stang vede egoism,cruzime, ambitie. Formand 0 figura din doua, 0 figura din doua patti dedreapta, aceasta va exprima noblete sufleteasea $i spiritllalitate.Dimpotriva, eea mcuta din doua parti de stanga va exprima trufie.ambitie, materialism. Forma eelei din dreapta va fi prelungita, a eelmdin stanga falcoasa, bataioasa. Formele acestora sunt eonseeinta trainiinterioare a individului respeetiv: de 0 parte generosul, smeritu~spiritualizatul, de cealalta parte ambi~osul, erud~ materialistul: ~a mi-108

am explicat de ce Parintele ne fulgera cu privirea cand ne revedea dupaun timp de absenta. Ce fel de viata dusesem intre timp? .

Era un vizionar, un profet. Dar, dintr-o singura privire ce-t1arunca $tia totul despre tine $i ce te a$teapta. De exemplu: dorrmitaIleana venea deseori la Maniistirea SambMa, iar Parintele statuse catavavreme la Bran in vara acelui an, in preajma eastelului $i 0 vizita pedornnita $i familia ei. Ne-a spus odata, spre marea no astra uimire,.ca,,~i ea va imbraca haina aceasta". Si, iata, ca acum avem pe MmcaAlexandra in persoana domnitei Ileana.

Ce sfuturi folositoare dadea existentei noastre lume~~ traita denoi cam la voia intamp1arii, sfaturi pline de intelepciune, dar $ide realismspiritual, precum $ide dorinta de a trai in Duh ~iadevar.!

In privinta caIatoriei la Ierusalim a spus: ,Jerusalimul este pestetot pamantul".

- Olnd ai con"tiinta curata sa nu te temi niciodata ne nimic!"" .~, . ."- "Sa renunti la placerile tale pentru a face bucune alteUlva .- "Sa nu vorbe$ti nieiodata despre proiectele tale, eaci eel fau

~tie doar ce vorbe$ti nu $ice gande~ti ~i ti Ie nimice~te".- Cand un om face ceva cu intentii bune trebuie sa iasa bine"."- "Sa nu faceti spiritism!" .

Parintele avea ~iatitudini de neinteles pentru noi fata de anumrtepersoane. Pe unele, pur ~isimplu, Ie ignora. 0 invatatoare spunea ca n=a privit-o niciodata $i nu i-a adresat nici un euvant. Altora Ie spune~ sanu mai fie cum au fost, cazul unei persoane care se ocupase de budlSITl,~ ide tehniea yoga. Pa~te1e i-a interz~s ~amai ~ina~s~unand c~"se ocupa $icu alta religie". In schimb, 0 malca evlavloasa $1eu mu~tainsu~ire de valoare $icultura, dar care sub 0 an~ta influen~ se ~tac_lSeoareeum de Ia anurnite precepte ortodoxe, I1 preocupa $1vrOIa sa 0

revada, dar ea i1evita. Cand, insa, a revazut -0 dupa mai mult timp, i-aspus: ,,Mii gandeam cum voi da eu odata, acolo sus, socoteala detine?". Aspovedit-o ~iea a revenit. ~

Minuni? Totul in preajma Parintelui era minune. In afara deceea ce numim no~ oamenii, minuni. Totu$i, 0 atare minune a tacut-oParintele eu fuca mea, fetita de 10 ani care in urma bailor reci tacute inapa rece a iazului, s-a imbolnavit grav, tara posibilitatea de ingrijire

109

medicala. In seara zilei de 15 august "Adormirea Maicii Domnului",cand am imparta~it-o dusa pe brate ~i incon~tienta, I-am rugat peParintele Arsenie sa vina s-o vada. M-a privit cu mila ~imi-a spus: "S-o Iasam sa se odihneasca". A fast prima noapte, dupa multe zile ~inoptinedormite in mare fierbinteaIa ~iagitatie, cand s-a odihnit lini~tita. Adoua zi era ca un nou nascut, spre mirarea tuturor ~i, mai ales, a uneidoctorite care era printre noi ~i0 tot consultase, spunand ca acum numai are nimic, iar Inainte fusese in stare foarte grava. Au mai fost ~ialtecazuri de vindecari minunate.

Cei 16 km de la gara la manastire Ii taceam pe jos, pe atunci nuerau curse, pe ploaie, zapada, zapu~eala, uneori ne descaltam in praful~oselei cu cea mai mare placere, ~tiind ce oaza de pace binetacatoarene a~teapta la manastire. Ca ParinteleArsenie era un ales din pantecelemaicii sale reiese ~idin povestirea pe care mi-a redat -0 mama lut Pe cftndera insiircinata cu Parintele, a visat ca pe pantecele sau se aflau cuvinteserise cu litere striilucitoare de aur, dar, zicea: ,.paditoasa de mine, nu le-amputut citi". Era 0 femeie simpJa, dar plina de evlavie ~ismerenie.

Dupii prima etapa de pelerinaje la Manastirea Sambata, care adurat cativa ani, a urmat cea de-a doua, la Manastirea Prislop, undeacum se odihne~te Parintele nostru venerat ~i, apoi, cea de-a treia ~iultima, la biserica din satul Draganescu. Dintr-o bisericuta saraca arealizat un monument de arm picturala ~ievanghelizare cre~tinii. Privind-0, e 0 incantare ~ipentru ochi prin perfectiunea executiei ~ifiumuseteacoloritului, cat ~ipentru suflet, prin felul prezentarii vietuirii cre~tine.Avem in tara multe biserici fiumoase, dar biserica Srantul Nicolae dinDraganescu este ~i va ramane unica. 0 persoana cam indiferenta inmaterie de credinta cand a intrat Inbiserica ca s-o viziteze a ramas uimita~ia exclamat: ;,Parca sunt in paradis!" Aceasta exclamatie e ~iun felderaspuns lanedumerirea noastrii In felulprezentiirii cu mintea noastrii greoaiea raiului ~ia iadului. Traim zilnic iadul tara sa ne dam seama, dar raiul?

Doamne, Tu iube~ti poporul nostru, caci ~iacum in vremuri deres~te, Tu ne-ai trimis pe unul din sfintii tai, pe Sfiintul Piirinte Arsenie,sa ne lumineze calea, sa ne scoata din bezna pacatelor ~ia ne~tiintei.Cum sa-Ti multumim? Amin

eu Pilrintele rl.l'~eniein 6rildina maicii Domnului

Letitia Sudu, Anea ~aneu ~.a. (Dumbraveni):In ajunul Craeiunului, de Na~terea Domnului, am ajuns la

Driiganescu, impreuna eu mai multe femei, ~ila fumiliapreotului Bunescu,I-am a~teptat pe parintele Arsenie, care a intrat in camera cu 0 co lindafrumoasa, care ~iin ziua de azi imi este intiparita, de~i aveam 17 ani.Am servit masa impreuna cu dansuL A viizut -0 pe mama mea, legata 1afata. Avea un furuncul. I-a zis piirintele: ,J)e ce vii cu medicamente $icu a$a ceva la mine? Candvin, de la mine tOfise intorc sanato$i".Dupa un timp, dansa s-a destacut, dansul i-a dat eu eeva ~idind amajuns acasa, pur ~i simplu a doua zi nu a mai avut nimic, tara nici unmedicament. Atunci am viizut minunea ~iputerea parinteluiArsenie.

" Oind am terminat lieeul, in 1976, am fost cu mama ~ieu maicaAnastasia de la Ramet. Povestea cu dansul ~idansul pieta. La fiecare Iispunea in fata tot: ~icum te cheama ~itot. Cand am intrat eu cu mama,a zis: "Voi amandoua, n-o saftfi binecuvantate de mine pana lasjar$it. Cand toata lumea 0 sa pIece din biserica, voi 0 sa fitibinecuvantate $i 0 sa va spun de ce afi venit". Aha data am fost eumama ~iParmtele a vazut-o slabita de puteri ~i bolnava. I-a zis, dincauza unor canoane date de preoti; ea martea ~i vinerea nu mancaabsolut nimie. I-a spus: "Tu,posturile sunt date de legea luiDumnezeu,$i cat pOfi {ii, $i sa te rogi la Dumnezeu, ca daca nu, te rogi laDumnezeu degeaba {ii canoane/e. Dar e vorba $i de sanatatea ta.ea daca nu i{i vezi de sanatate, nu ajungi fa 40, hai sa zic 50 deani. Dar posturile ce {i /e-a dat, canoanele, sa nu Ie mai {ii niciodata,ca corpul tau este slabit $i nu maijaceja{a, mai ales ca $i lucrezimunci grele. Ajost greu, sa nu bei apa in iulie". I-a venit bine Yorba,ca mergea la sapa vara ..

Alta data, cand am fost la Parintele, am avut oeazia sa neintoarcem de 1aDraganescu la Bucure~ti impreuna, eu acela~i autobuz.Dansul a spus, de cate ori mergeam: ,,Avefigrija ca imijace{i necQZuri.

III

Nu mai veniti, nu ma mai cauta/i, de$i vreti sa fi1i cu mine.Dumnezeu ~tie ea sunt eu voi, dar nu ma mai cautafi. Lasafi-ma eaam destule greutati, nu vedefi ea la intrarea in eomuna va a§teapta?Lasati-i sa-~ifaea datoria". Intoreandu-ne de laDraganeseu, a zis ellne intoarcem eu acela~i autobuz, dar a spus: ,,Nu ma eunoa~tefi, nuva cunosc, nu ne uitam unulla celalalf'. Totu~i, dupa ee am coborat,a venit ~i ne-a binecuvantat ~ine-aspus: ,,Avefi grija ca ne faeet;mare nacaz, ceilal!i dinjurul vostru va urmaresc" ..

Inainte de a se sfiir~izilele, la parinte a fost 0 veri~oara, ~ii-aspus: "Vezi ca eu mor, §i nu treee mult timp, §i in Romdnia va fivarsarede sdnge". A treeut numai trei saptamam ~ia meeput Revolu!ia.In toata tara multi tineri ~i-aupierdut viata.

Parintele a spus ea avea nevoie de n~te bani, cand i-a scos dinmanastire. Avea nevoie de 20.000 de lei.A venit la noi sa-i dam. Noivoiam sa ne facem easa, dar am zis ea nuo sa mai facem casa, ea 0 sa-i dam. Dar soacra a spus: "Cum 0 sa-i dai la un omnecunoscut? Si :tarascrisoare. Te duci sa-i duei prin piidure, iese eineva ~iiti da in cap".Dupa trei zilene-am dus, dar nu vrut sa-imai primeascapana nu rnergemla el sa-1cunoa~tem. Apoi s-a tot dus la Bucure~ti, ~inumai a treia oaraI-a eunoseut. Si a zis: "Tinere, ce vrei de la mine?". ,,Parinte, am auzitea aveti nevoie de bani". El i-a zis: ,,M-ai eautat cape aeul in earulcu fdn ... Dar cum sa dai banii, fara serisoare, prin padure?". Totce a vorbit soaera acasa, tot a ~tiut. In acel an ne-am ridieat easa, amavut mare spor la toate. Am primit putere mare de la dumnealui, ajutormare. Pe urma am ineeput eu eopii de am mers la dumnealui; copii auavut mare ineredere in dumnealui. Si am ramas buni prieteni pana ineeasul de a ajuns de a treeut la eele ve~niee.

Dupa moartea baiatului am mers la Bueure~ti, n-am apueat sa-ispun de ee ammers. Mi-a spus el: "Tu numai aeum !t-at adus amintede mine, candva eutremurat eutremurul aeesta mare? Daca veneaila mine, mu~cam din barbatul tau sau va faceam ceva rau? Vafeream de alte rele". Si atunci mi-a spus: ,,Daca veneai atunci, puteamsa-Ii spun mai multe, dar tu e§tiprea distrusii". Si am zis: "Parinte,nu-l mai am, nu-l mai am. Ce sa fae pentru sufletullui? ,,Nimic absolut.

112

EI ~i~aluat Gununa mucenic'iet'. tink l-il'ofno;'a{i-a luat pacate/e.Aeesta vafi rugator fierbinte pentru tot neamul vostru"".Peurma dspus ea ,,Baiatul afost un mugure care a inmugurit aid pe pamdnt.Cdnd era sa se deschida, nu mat era locul aici, ca §i in cer e nevotede oament tineri, nu numai de batrdni. Acolo ejudecata dreapta,aici pe Pamant ejudecata stramba. Aeolo 0 safie dreptate, acolonimeni nu 0 sa minta. Aeolo totul merge eu ee ai facut aid pepamant. Daea dai un pahar de apa la un strain, ~i aeela ili estesocotit §i 0 sa-l ai dineolo. Sa faci milostenie, sa te ragi laDumnezeu, # atunci ajungi in locul eel bun".

Sa va mai spun ce mare e puterea lui: eram gravida in luna a~aptea, ~iParintele mi-a spus: " Tu 0 sa ai 0fetifa". Atunei nu erauecografe, nu era nimie. A~a a ~i fost. Si a spus: ,,Aceasta are sa fiebinecuvdntata de Dumnezeu" Si a~aa ~ifost - binecuvantata, ea eunu am avut probleme eu ea niciodata. Invata bine, a fost euminte, eueredinta in Dumnezeu. Toate le-a avut.

Pe urma ne-a povestit lelea Dfunboiu, care a visat noaptea eatrebuie sa mearga la parintele la inchisoare, sa-i dudi ~apte bucati de.panza alba, 0paine ~i0 bucata de sliiruna.Sa taie feliipainea ~islanina.S-a dus, ~ieand a ajuns, i le-a bagat u~or. Si i-a spus: "Tu sa te intorcirepede, sa nu.•ti intorci eapul inapoi, ea 0 sa traga dupa tine". Pe totipaznicii i-aadormit. Cfu1d0 ie~itdin clUteamchisorii,s-au trezit paznicii,~iau ineeput sa traga. Ea s-a dus mai meola, speriata, ~inu s-a maiviizut.

La mormant, maieutele mi-au zis: "ee credeti, noaptea douaeaprioare vin ~ise culea langa mormant: una a~a ~iuna ~a, ~ipazescmormantul. Si eand se face dirnineala, ~iurea in sus maieutele, ele seseoala ~ipleaea. Doua eaprioare, in fiecare noapte, stau la mormant laparinte1e.Toate luerurilesunt binecuvantatede Dumnezeu ~ide Parintele.

La Sambata, la manastire, era un eantarel indoit de credinlaparintelui. Si intr-o duminica sau 0 zi de sarbatoare, a ie~it afara saslujeasca laaltarul de afam. Sicantaretu11-aviizutpe parintele in flacan,pana lag~nunehi, ~iatunei a ineeput sa strige. Si dumnealui I-aoprit, ~ii-a zis: ,,Nu striga!". .

Mama lui badea lonelil certa pe badea lonel cli mergea tottiJnpulla manastire. i~i vindea vaca din grajd dind era mlinastireanacajita. Me:gea eu calul, de tragea lemne din padure, mergea calarepana acolo.lntr-o zi i-a zis parintele: "Mai, de pe Tamava Mare, sastai trei zile aici, sa tragem lemne cu calu}". Azis: "Vai, dar mama nu~tie!.J-a spus: ,,Amsa-i dau un telefon. Pam ajungi tu invarful muntelui.IIdau telefon".Ciind'aajullScu calulin varfulmuntelu~i-aspus parintele:,,Am vorbit eu mama ta". Badea Jonel era pus la indoiala, cu nu eraunici fire de curent, nici telefon. Cum a putut vorbi? "Stai lini~tit ea amvorbit eu mama ta". Cand a ajuns acasa, i-a spus maica-sa: ,,Mai,am vorbit eu Parintele tau! M-am pus sa-mi zie rugaciunile seara,o$idin icoana a coborat o$ia spus: Sa nu-l ao$teptipe Ion ea e eutreburi la mine". De atunci, mama lui a mceput sa creada m putereaparintelui~iin ajutorul parintelui.

Ce sa va mai spun? Ar fimulte, multe de spus, Sfintia Sa mceaminuni man. S-a dus 0 femeie la Sfmtia Sa, ~iera tare nervoasa, ~in-avea rabdare sa se termine slujba. Dumnealui din altar a simtit ca nu arerabdare femeia ~ile-a spus la oameni ca femeia ~i-apierdut 20.000 delei. EI i-a spus: ,,Femeie, fnceteaza eu nerabdarea ea banii ti i-aipierdut. Trebuiau fetele dumitale, amandoua, sa-~i creasea' copiipe care nu au vrut sa-i nasca. Si ao$tiasunt banii cu care trebuia sa-i creasca. Si nu 0 sa mai aveti spor in easa nieiodata. Ca eopiiaceia striga ea VOl'razbunare asupra parintilor".

Bunica mea, dnd a auzit de parintele prima data, s-a dus lamanastire. Cand a aparut parintele, s-a pus mtre bunica ~idoua femei,S-lia~ezat sa manance cu ele. In fata mai erau trei femei cu care ainceput sa vorbeasca. Manca, lua cate 0 bucata ~i se uita la femeileacestea. Sizice la una: "Tude ce ai venit aici?". ,,Pliieu am venit Parinte,sa vorbesc cu durnneavoastra". ,;,Du-teacasa, o$inu mai baga apa intapte! Ca tu vinzi taptete ta oameni, $i it dai ta un om eu patrueopii neeiijiti, $i ii iei banii pe apa". La cealalHi ii spune: "Tu du-teacasa $i impaca-te cu soaera. Ca tu stai in curte cu soaera o$inuvorbe$ti nimic. Cand te impaci cu soaera sa vii aici". La cea de-atreili Ii spune: "Tu te dud de la un veein la attul # duci vorba din

casa $i vecinii se eearta toti din eauza ta". Si toate au ramas cumva,~a uimite, n-au mai zis nici un cuvant ~is-au sculat ~iau plecat. N-a~ .mai stat acolo. Azis: "Ciind va intoarceti, ~ifaceti ce v-am spus, atunc]sa veniti sa stau de yorba cu voi". La bunica mea i-a spus: "Tu ai venitsa ma ~ezi, dar eu vreau sa vorhesG'.Co tu numai bine aijaeut. PetOfii-ai ajutat, $i eu vreau sa te ajut. Cand va trebui sa treci dineoto,sa ~,tiiea fe am langa mine". Si atunci au zis femeile celelalte doua,erau tot vaduve: "Parinte, dar eu noi ce faceti?". ,J.,afet ea $i ea. CiJtoate sunteti eu inima buna .~ieu/rica de Dumnezeu". Cand a plecat,bunica era foarte bolnava. A stat trei zile acolo ~is-a simtit foarte bine.Cand a venit acasa, a zis: "Sunt cea mai sanatoasa femeiede pe pamant!M-am dus bolnava ~inu ma mai doare nimic, ~ipot sa muncesc ~ipotsaumblu pe drum liber, ca nu mai am nimic, nici 0 durere, nimic". Avenit cu totul sanatoasa. Mama mea, care era foarte bolnava, eragarbova ~iindoita, cu cfujain mana, dar lucramaimult decat una tanara:Mergea primavara la Parintele ~icerea ajutor, apoi mergea toamna ~l

multumea la parinte1e. Si i-a zis: "Tu, cat l!i trebuie ~icate zile ai, tu salucrezi cat i!itrebuie, nimeni nu 0 sa-ti faca lucrul".

Am copii care merg In strainatate. De cate ori Iezic: "Dragiimamei, faceti-va cruce!". Dar unul din ei zice: ,,Mica, eu de eate oripornesc la drum, chernpe Parintete in ajutor. Si zic: p.arinte draga,ajuta-ma sa ma intorc cu bine". Pe urma am inca un haIat care mergein strainlitate; el tot a~, I~iface cruce, ~ila urma zice: ,,ParinteJii eunoi $iajuta-ner'. Copiiitot~ sunt cu gandulla Parintele~isuntmulturnit~~isuntem toti cu darul parintelui; pfmain ziua de azi IIsimtim darul deacolo din cer, unde e dus, ~inoi suntem aici eu necazurile pamante~ti.Ciindai un necaz, niciodaUisa nu te plangi tara sa zici: ,,Doamne, da-miputere sa pot sa-l due, ~ida-mi Doamne crucea pe care 0 am de dus,sa mi-o pot duce, sa nu mi-o duca nimeni". Sa zici: Lasa ca a~a imitrebuie, nu sa zici: Doamne de ce mi-ai dat? Dumnezeu ~tie la fiecarece Iida. Si daca aiun necaz, fa SfiintaCruce - arma impotrivadiavolului,~iprm Smnta Cmce se departeaza acela rau de noi .

A murit Parintele ~ine-au sunat de la Sinaiamaicile,sa mergemla inmormantare. Am st~t noaptea in genunchi, langa sicriu. La unu

noaptea am simtit un miros de smirnii care mi-a intrat prin nas, prinochi, prin toate. M-am speriat, am intrebat pe 0 maidi. "Aici s-ainUimplatceva", a zis. "Ti-a dat parintele binecuvantarea". Noi n-amdormit un an ~iopt luni,pana am ajuns la inmormantare la pfuintele. Dinceasul acela ne-am lini~tit. L-a dus, I-a lnmormantat, ~icand sa tragapamant pe sicriu, ie~eau aburii ca de la un canal cu apa fierbinte: erasmirna ~itamaie. Toata lumea s-a umplut de smirna $itamaie. Si atuncipiirintele Daniil a zis: ,,Nu $tiu dacii ~titi pe cine am fnmormantat.Am avut un am care umbla prin viizduh ~i vorbea eu fngerii. Unam sfant pe care I-am avut noi pe pamant". Atunci toata lumea s-a.~t. Mi-a ramas in haina, un an de zile, mirosul de smirna ~ide tamaie.In dreptul mormantului, pe un copac mare, s-a fonnat Sfiinta Cruce,care arata tot puterea dumnealui ~isemne pe care sa Ievada lumea ~isa Ie inteleaga.

Apoi, lainmormantareaParintelui,am vorbit cu maimultioamenicare I-aucunoscut, ~iau vazut faptele mcute. Am v6rbit cu u~ gardiancare statea de paza, ~icare vedea cum noaptea, cand se ruga parintele,cadeau lacatele de pe u~a,de deschideau u~ile,dumnealui era in flacaripana la genunchi, rugandu-se. S-au speriat toti, ~iau adus pe altii de auvazut. Toata lumea s-a speriat. Azis gardianul: ,,Piirinte, trebuie sii nepiize~ti dumneata pe noi, nu noipe dumneata. Putefi pleca, U§ilevi sedesehic!'. Piirintelea spus: ,,Eu imifac pedeapsa, eu nuplec de aid".

. . Zicea: "Tu, daeii suntefi doi sau trei i~i undeva, $ipovestifide mzne, eu sunt langa voi ~i eu vii aseult $i vii ajut". LeIeaAureliadin Boiu ne spunea de muite ori di dumneaei a avut multe necazur~ darde cand I-a cunoscut pe Parintele, simtea necazu! ca pita alba pe careo mamll1ci$iIticade bine. A~a Iicadea necazul de bine, de nu-l duceagreu, IIdueea foarte bine, ca era cu ajutorul parintelui, ~ieu putereada~~~.epa.rintele.Nu se intelegea cu fetele, ~idumneaei se inte1egeacustr~mll:nalmultdecat cu feteledumneaei.A fost muM lume ladumnea~UI111au rntelesputerea dumnealu~ uniinu au Inteles-o.

Dar acum, toti care au fost odata sau de doua ori la Parintele, ~itin ce-a lasat Parintele, toti vor fi chemati dincolo ~iajutati de Parintele.Parintele ne spunea: "Tu, eand am sii flu dineolo, am sii am $i eueuvant aeolo ~i am sa vii ajut".

Nu ~tiucum sa va spun, dar cand mergeai, iti ~tiagandul, iti ~tiatotui. Cand erau copii mei mici, ~ibunica mea, din prima pensie, le-aeumparat, ca ineepea ~coala, caeiulite, s-a dus odatii barbatul meu laparintele~ii-am spus: ,)a caciulitelein geantii~ida-le sa Iebinecuvantezeparinte1e". Dar barbatul meu a uitat sa Ie dea. Si dind sa pIece de laparinte, acesta i-azis: ,,Mai, tu ai eeva acolo in geantii.Ce ai?".Biirbatulmeu zice: "Vai! Am uitat, am caciulitele la copii". ,,Da-Ie aiei sa Iebinecuvantez, ca tu cand ajungi acasa ~ipui mana pe maner la u~a,nevasta-ta I~iridica capul de pe perna ~ite intreaba daca am pus eumana pe ele". Exact a~a a fost. Cand a intrat in casa, prima yorba amea a fost: ,,A pus Parintele mana pe ele?". Atunci a ramas surprins.Zice: "Stiam ca asta ma intrebi, ca mi-a spus Parinte1e".

Copii in ~coaHitoti au mers bine, au fost bineeuvantati, n-amavut probleme, n-am avut necazuri, ca toti au fost eu darnl parintelui.Mai ales fata, care crede ~iaeum, de$i e 111strainatate, are mare dar dela Parintele ~imare incredere. Ea tot timpul imi spune: "Vezi mica,Parintele scrie a~a". " Acolo unde s-a dus, oamenii straini sunt mult maiapropiati de Dumnezeu, ~iprin depiirtarea aceea mare, ei s-au apropiatde Dumnezeu ~ide Parintele care Iiocrote~te ~iacolo, dincolo de ocean.

Spunea Parintele ca cei care mor in accidente de m~ini, aupacate grele (in familie)pe care nu Iepot duce. Sunt pacatele mai greledecat ei.ACC$tiamor in accidente.

Spunea: ,,Nu mergeti lajoc! Staijos ~iuita-te cumjoaca altii ~inu juca!". Sa te uiti cumjoaca diavolii ~ise schimonosesc, cajocul nu-ide laDtimnezeu,jocul e de ladiavoI.Si to~ care nu-L au pc Dumnezeu, .se injunghie, se omoara. Ace~tia sunt toti cei care n-au nici 0 sam<lntade la Dumnezeu, au numai samanta de la acela diu. De aceea e bine,cei care suntem cre~tini ortodoc~i, care mergem la biserica, sa tinemsfaturile piirintelui, ca vor veni vremuri greIe, ~ivor veni vremuri candnu ne mai putem ruga ~inu mai avem unde. Tot parintele spunea ca

"vine vremeaciind 0 hucii(iciide anafurii $i0gurii de apiisfinfitiio s-o dud intreaga $i nu 0 sa-Ii fie foame, ca vin vremuriantihristice. De aceea, cei care suntem cu Biser;ca $; cuDumnezeu, sa avem mare credin(a, ca B;serica ne ocrote~te,nepaze$te $; ne apara de duhu/ rau care e ingiiduit la .\fiir!$itu/veacurilor". .

De cate ori am fost la 0 credincioasa parintelui Arsenie, la Boiu,la leIea Aurelie, ne duceam $iduceam fiecarc ce puteam (cram catcvafcmei). ~i totdeauna spunea: "Fete lor, sa $titi, chiar acum s-au terminatproviziile $ima gandeam ca parintele Arsenic sigur trimite pe cineva".~i atunci ne duceam $i se bucura, $i bani pentru lemne ii duceam, ceputea fiecare. Se bucura extraordinar dc tare $i era tericita, $i spunea:"Vite vezi puterca parintelui Arsenic? A vazut ca nu mai am nirriic $iacum iarma aprovizioneaza cu cate ceva, Hecare dnd 1$iaduce aminte".~i venea dc multe ori $iun parinte preot de la Sighi$oara, $i atunci demulte ori ii lasa bani pentru lemne, $i ea era foartc-foarte fericita. Oe$iavea trei fete care nu 0 ajutau, $1ii luau de multe ori din tiecare cateceva. Oar ca de fiecare data primea din nou ce avea nevoie, $i era'foarte fericita $iIimultumea lui Oumnczeu $iparinteluiArsenie.

*Am avut 0 intamplare nea$teptat~ in viata mea, 0 suparare

mare care m-a imbolnavit. I-am spus sotului meu sa ma lase sa plec lamanastirc. Daca nu, ori mor, ori innebunesc. ~i i-am spus: "Oecat sainncbunesc, mai bine sa mar". ~i atunci el mi-a zis "Ou-te". M-am dusin ziua de Schimbare la Fata, am ajuns acolo dupa-masa, dupa Vecernie.Parintele era inconjurat de copii de diferite varste, pe care Iibinecuvanta,Ie spunea la fiecare ce $tia dansul. Eu dnd am plecat de-acasa, amplecat eu trenul, dar nu mi se parea ea trenul merge a$ade repcde, fatade cum doream. Imi venea sa ma dau jos sa ajung mai repede. Candam ajuns acolo, dumnealu~ tara sa ii spun un euvant, mi-a spus: "Te-aigraNt ca ai avut chemare. Odihne~·tewte$i maine stai de vorbii".Oimincata ne-am dus Ia biserica. Dupa slujba a mceput sa prediee lalume, in mijlocuI padurii, unde este un altar. Sc apropia, se inghesuialumea sa stea de yorba eu dumnealui. Am auzit diteva cazuri, eu, euurechea mea.118

o persoana a avut un singur copiI care a murit $i nu se maiputea lini$ti, mangaia. Parintele i-a spus: "Ba da, tu tepoti m/ingaia,dar te dud acasa, Ji in capatul satului e copilul cu numele ... care .nu are pe nimeni, e murdar ~'iflamand, spalii-I .,'1i du-I acasa, caacela e copilul tau. Copilul care a murit, acela nu a fast pentrutine".

o persoana spunea ca is-au furat diferite lucruri. Parintele i-aspus imediat: "Nu e adevarat. Ti-a luat numai cdt aifast datoare Jinu ai vrut sa plate$ti. Socote~'te-te $i ra~punde-mi".

Lumea imi spunea: "Starn de doua-trei saptamiini, nu ajungemsa putem vorbi". Eu 1mipun toata lncrederea. Eu ~tiu ca pot, pentru didumnealui lni-a spus: "Stai, odihne~te-te, $imaine yorbim". Vorbind,stand de yorba cu lumea, I-am vamt trecand pc drum. Repede am fugitca sa l1u-1pierd din oehi, ~icand m-am apropiat de dumnealui, 1$isuce~tecapul, ~imi-a spus: "Ce Ii s-a intamplat ili este dat. Tusa rabzi # sate rogi pentru fra/it tai care {i-au gre.yit. $i sa nu-i blestemi, dialtfel va cadea blestem pe tine".

Atunci cand am plecat la parintele Arsenie eram foarteinganduraHi de ce am lasat acasa. Pe sotu1 eu trei baieti. ~i parinteleArsenie, yazand-o a$a intristata, a spus: "Fii lini$tita, ca acasa totul.~bine". Cind s-a intors a doua zi, sotul ei, care nu avea timp de cOpll,era in pat $i se juca cu cei trei baieti ai dansei, ~i era fericita, ~i nu a .lntrebat-o de ce a lipsit 0 zi. Cu rugaciunile parinteluiArsenie s-a vamtminunea care s-a petrecut in casa mea.

Eu, dupa discutia cu dumneaIu~ am awt 0 schimbare, am fu~eputsa mamsanatO$esc. ~ ide atunci am urmat sfaturile lui, 3$a cum 1111le-adat ~isunt toarte multumita. ~i pers01l.11elecare au mai fost acoIo, tota~a, au fost foarte multumite de felul cum i-a tratat. Era 0 persoanacare intr~adeYar, se lupta sa salyeze suflctele. Fundca cei ce mergeauacolo erau disperati, dar nimeni nu pleca tara multumire. Nu trebuia sa-i povestesc, fiindca atunci dind luai legatura eu dumnealui iti d~dearaspunsul, tara sa spui ce-ai ayut. Intotdeauna vor~ca sCUlt, la ob~ect.Odata era pe 0 scheIa, lucrand, pictand la tavanul blscncii. Dupa catvatimp s-a dat jos ~i ne-a spus ata1: "Pentru ceea ce ali venit suntforuri".

La Ddiganescu, caiia piCta, era imbracat··cu halat alb ~i Cll

boneta alba (ca un doctor). Avea ochelari Inchi~i la culoare, sandale- romane ~ipantaloni maro.

"Dar tu ce vrei sa graie~ti cu mine?" Am zis: "Pilrinte, sa IDaiertati, vreau nwnai doua vorbe". "Ce vrei tu sa-mi spui indoua vorbeT.Si apoi zice: "Tu sa -$tii ca trebuie sa mai aduci un copil pe lumeaasta. Si nu te mai consuma atdta". Eu ii sa spun: "Dar ce sa facparinte?". ,,Lasa-L tu pe Dumnezeu sa te cdnduca El, ca tu ajungila nebuni altfel. Lasa sa te conduca Dumnezeu -$iatunci toate fi seimplinesc, Ii sefac cum trebuie". Si zic: "Parinte, va rog sa ma ajutatisa traim in curatenie". Zice: "Tu, stai ~a, nu se poate inca. Trebuiesa mai a-$tepli, tu. E bine ce vrei, dar mai lasa pdna vine timpuf. $iatunci 0 safie cum gande-$titu, inspre bine". Si apoi imi zice catremine: "Tu sa mai vii". VaiDoamne, cand am auzit, ~a m-am bucurat.Si a mai spus cate ceva. Dar de copii mi-a spus sa mai aduc unul pelume, ca aveam trei.

Parintele Arsenie statea pe bancula ~i se tinea a~a de cap.Vmblau ma~inimarl, incarcate, ~iera zgomot, ~iatata lume. Eu numaia~, m-am uitat. Si zice catre mine: ,,Hai tu ~istaijos, ca tu e~tibolnava".Am crezut ca cine ~tie la cine zice. Nu m-am dus. A zis a doua oara.Maica Ambrozia imi zice: ,,Ha~ ca lie ili zice !". ,,Dar cum sa stau langaParintele, la 0 masa cu Parintele? Eu?". ,,Hai di vin ~ieu". Si Parintelespunea intr-una. Spunea la tOl~ca sa invele fiecare, ca era prea multalume sa spuna la fiecare separat. Si era una din GIajani -Marioara,care era cu maica-sa, ~iera bolnava cu spatele, ~iplangea pentru di arfi vrut sa conduca ea casa, ca era la ea pe curte barbatul. Si i-a zis: "Tu,nu mai tot plange! Si fii cu capul mai jos, lasa ca sa conducabarbatul tau, ca e destul de cumsecade, prea cumsecade inca. Toatecartile Ie are bune. A$a ca tufii mai micaf'.

Odata, cand am fost la Parintele am avut la mine ~icecul cubani. L-am pus in fundulgen~ sub un carton. In tramvai erau doi barbatimalti,dintre care unul se tot dadea catre mine. Cand amajuns laParintele~iam golit geanta, am vazut ca nu maiam cecu!. I-amzisla Parintele,dar nu ~tiamcum sa-i spun la Mrbatul meu, cand ajung acasa. Parintele

mi-o zis ca nu am ce face, trebuie sa-i zic. Am ajuns acasa ~ii-am zis ~inu s-o suparat deloc. Dupa un timp, am vilzut ca vine po~tarila ~iimiaduce cecul. Venise parintele pana In sat ~iI-a adus, lapo~ta. Ea venit~iI-a adus, ~inu a spus ca cine-i, ~ia spus: "Vite, leIea!".

*Despre belie Parintele a spus: ,,Decat sa scoli pe diavol dintr-

un beliv, mai u~or scoli un sutlet din iad".L-am Intrebat pe Parintele unde- i mama mea ~ia zis: "In iad".

Si despre tatal meu a zis la feI, pentru ca a baut ~ia fumat toata viata.I-am spus Parintelui ca eu nu vreau sa raman de dansul. Dar

mi-a zis ca trebuie sa raman de dansul, pentru ca atunci cand voi treceIn lumea ceaIaIta dansul va avea un rost ~idincolo.

Chi~ Aurelia - Boiu: Parintele s-a nascut InVala de Sus. Mi-a spus: ,,Eu cand am/ost mic, am dorm it cu maica-mea, cu bunica.Si ma trezeam noaptea, bunica nu era in camera. Si umblam dincamera in camera $i 0 cautam. °vedeam pe bunica In genunchi,se ruga la Dumnezeu. Si eu m-am pus in genunchi # ma rugam #eu fa Dumnezeu". A~a mi-a spus. Apoi zice: ,,Am crescut mare, petata nu-l mai vazusem impreuna cu mama".

Altadata rni-a zis: ,,Aurelia, tu a trebuit sa fii mama la 12copii". "Vai.!"am chiuit eu In Biserica. ,,Mama a 12 copli! Apoi ~ieuam facut nurnai 2 fete".

Odata a strigat: " Veniti la mine, veniti la mine. Dar nu venitisa ziceti: "fertali-ma parinte, iertati-mi pacatele". Venili l1umai casa va maritati/etele, sa va insuratifeciorii, ca v-a luat din gradinii, .ca nu v-a dat tot pamdntul... Dar ca sGlveni(i ., 1zice(i: "le"Iari~ncasuntempaciiLO$i", nu v'niri".Atlln j nmstri at: .,Iml illS, P tint n.

"Omu! zR/i -il '1If'( If" I I 1111iii , (//", I, I Ill' pltll I I,', III II

spunea Parintolo Ars<,;lli : 0'(' IIt/UJ/ II II I., IfI 1/1', /'1/ \'/11/1 11/1. \'11/"

Gheorghe MorarUcea de Sus

au venit sa vada pictura bisericii sau ca doresc sa dea 0 rugaciune laparintele Bunescu). Si a mai zis Parintele uneia din femei:"U:?zicepa!~tipe acasii ca Ii s-a maritat Jata cu liganuf'. Femeia a inceput sapIanga ~i~i-adat seama ca a gre~it. Parintelui i s-a :facutmila de ea ~ia intrebat-o pentru ce a veni~. Ea i-a zis: "Parinte, ce sa va mai spundumneavoastra ca ~ti!imai bine decat mine". Dupa ce am plecat cutorii, pe drum, femeia care a pHinsa spus ca atunci cand plangea s-auitat 0 data la Parintele ~ia vazut ca-i pica din ochi 2-3 picaturi delacrimi

})e 1010:) viJ suntdacil faceti ce vi! spun,

Prin 1948-1950 PiirinteleArsenie avea nevoie de niste oamenicare sa scoata nisip din paraul care curgea prin apropierea ManastiriiPrislop. Am plecat ca!iva oameni (dintre care mai traiesc eu ~iLovinNicolae - Paval). Parintele s-a bucurat mult de venirea noastra. Ne-aaratat locul cu nisip ~ine-am apucat de treaba, dar, nu dupa mult timp,nu mai puteam scoate nisip din cauza apei. I-am spus Parintelui ~iParintele a zis: "Ma, ma... lasa cafacem sa nu mai vina apa la vol".S-a dus in susul raului vreo 15-20 de metri, s-a aplecat, a pus amandouamaini in apa ~idin acel moment apa a ie~itin alUiparte pe su~ pamant.Se auzea cum curge la 10-15 metri de locul unde lucram noi. In timp celucram a inceput 0 ploaie torentiaIa, cu fulgere ~itunete ~iveneau lemnepe acel rau. Ne grabearn sa plecam dit mai repede, dar Piirintele ne-aspus: "Stafi ma /ini~tili ca nu da [ploua] pe voi" ~ia~a a fost.

AIHidatacand am fost la Parintele Arsenie nu I-am gasit, darm-am gandit sa mai stau prin curtea bisericii, poate apare de undeva ..IntfunpUitors-a nimerit de m-am intalnit cu doua femei care, ca ~imine,11cautau pe parintele. Erau din partea Sibiului, una era mai taniira, iarcealalta mai batrana. Ne-am a~ezat la umbra unui copac aproape delac ~iammancat acolo. In acest timp mi-au povestit ca ele au venit deieri ~i ca au dorrnit la nenea Vasile - un vecin de Hingabiserica dinDraganescu (unde a pictat PiirinteleArsenie). Le-am spus ca Parinteleo sa se supere foarte tare cand va veni. Si a~a a fost. Cand ne-a vazut,Parintele a zis, uitandu-se la cele doua femei:

,,Ar trebui sa iau 0 matura ~isa va bat pana se rupe matura.Ce ali cautat la nenea Vasile? Mult rau mi-aJacut omul acela" (deaceea, cei care-l cautau pe Parintele Arsenie erau s:fatui!isa spuna ca

Alta data am venit la Bucure~ti cu 0 zi inainte, pentm a putea :fia doua zi la Parintele Arsenie la Draganescu. Am stat peste noapte laManastirea Cernica unde I-am intalnit pe parintele Argatu, care faceamolitvele Sfantului Vasilecel Mare ~iale Sfantului loan Gura de Aur ~iam participat ~ieu la toate. Adoua zi m-am dus la Parintele Arsenie. Inbiserica eram adunali eu torn in fata dumnealui ~iam vazut ca PiirinteleArsenie se uita peste toti, 1~iopre~te ochii la mine ~izice: ,.Ma, suntunit care vin de sub patrafir, dar satana nuJace nimic omuluifara$tirea lui Dumnezeu, iar preo1ii care fae molitvele 0 palese". Euam ~tiut ca de mine zice.

Alta data am vorbit eu Parintele Arsenie despre lumina sffintacare coboara la Pa~ti pe mormantul Domnului Iisus. Dansul a zisea aceasta minune este singura minune pe care 0 poate vedea omul catde pacatos ar fi.

AM data eram inbiserica din Draganescll $irnulta lume11~teptape ParinteleArsenie. Cand a venit toti ne ingrarnadeam pentru ca sa-isarutam mana dar Piirintclc a zis: ,,Lasali, ma, aSlea, l(isali,ma, asleaca sunt /o,."wlil{'lli, dw /(I('('/i, mii, ru~li{'il(lu' aid. fa "'Ii, milrugaciune ai i".

Altadat~ rl:lo,illhl,I'llt Id"lI),.1' Ill, ('1I,lIl1p' '1111 Illp rUlkll'

Petru Vamvulescu) in n'I'tl'pl III' t I' Illllt 11111\1,11111 (' III.! I I liltParintele in biserica a stl'igllt I III' (It dOli (III ,All I, \r I'd /1 It r II r/tlllllhI

ca Dumnezeu ~i-oface. Mo, ,WI 1"'/"//'1/,111111/ hi' ,I I '/uti" III J"

face". Eu am zis: "Ce sa facem, parinte?". Dansul a z~: ,Sa va rugafilui Dumnezeu, ma, sa va rugali lui Dumnezeu!".

Alta data mi-a zis sa ure pe 0 scara pe care dansul pieta inbiserica: "Urea odata, da-te jos; mai .urca 0 data, da-te jos". Dupaaceea imiarata un lighean eu apa ~iirnizice: "Spala-te In ligheanul aeelaeu apa". Nu eram murdar, dar m-am spalat ~iam zis: ,,Parinte, a~acumma spal eu acum, a~a ~ vrea sa ma spal de paeatele mele". Parintele azis: "Ma, pregate~te-ti pielea". Si eu doua degete a prins pielea de pemana dumnealui, ca sa inteleg ea trebuie sa surnr pentru paeatele me1e.

. Eu aveam obieeiul, ciind citeam cinstitul Paradis al MaieiiDomnului, sa-I eitese repede. Cand am fost la Parintele a zis despre

- • 11.7. ~r'rugaclUne: ,,,.u norma. .

Pana lueram in fabrica, colegii obi~nuiam, mai ales cand neintalneam la masa, sa ziea rau despre preoti, iar eu intotdeauna mallnpotriveam ~iIe raspundeam dupa cum eredeam ea este bine.

Odata cand m-am dus la Parintele Arsenie a zis: ,,Ma, cdndmai zice cineva rau de preoli sa ma dai exemplu pe mine. Eu nubeau, nufumez etc.". ParinteleArsenie fiind Inca in viata, eu spuneamtuturor despre dansul. Vorbind eu 0 femeie despre Parintele, ea spuneaca a fost 0 data la dansul. Ea a reeunoseut puterea de p~Hrundere intainele oamenilor a Parintelui Arsenie. Ea zieea ea un unchi de-al ei(care era mare ~i~tia multe) i-a zis despre Parintele Arsenie smnt ~itrimis allui Dumnezeu pe pamant.

Odata, cand am fost la Draganescu 0 doamna a venit cuuncovor laParinteleArsenie, pentru bisericl, ~ia zis: ,,Parinteltimultumescca mi-ai luat durerea din piept". ,,Nu eu ti-am luat durerea, Dumnezeuti-a luat-o". ,,Nu, dumneata mi-ai luat-o", a zis femeia. Parinte1eArseniea fost vazator cu duhuI, euno~tea ~iprezentul ~iviitorul. A fost rncltorde minuni ~iin timpul vietii, dar ~idupa pleearea sa la cele ve~nice.

Odata, un domn s-aoferit sa-mi fadi cadou ni~te obiecte. Euam fost de acord, dar am zis ea mai intai sa-l Intrebpe Parintele Arsenie.Parintele mi-a zis: ,Ja-le, ma, dar sa te rogi lui Dumnezeu pentru ef'.Eu am zis: ,,oar cine sunt eu inaintea luiDumnezeu ca sa ma reg pentruel?". Atunci a zis: ,,Ma, tu ai rugaciunea vame.}ului, nu afariseului".Eu confundam vame~ul cu fariseul ~ide multe ori trebuia sa fiu atentcare este unul ~icare celalalt, iar Parintele a ~tiut~iacest amanunt.

Odata I-am intrebat cum sa serbam sfmtii cu cruce neagra incalendar, ca ramanem cu lucrul dimpului in urma. Mi-a zis: "Vile cumfac eu: dimineala la rugaciune.}i dupa aceea fa munca".

Zicea Parintele Arsenie ca cine va incepe sa cleveteasca, sa sesocoteasca eel mai pacatos om ~istrain de Imparatia lui Dumnezeu.

o femeie din Dragu~ mergea la Parintele Arsenie ~iodata i-aspus femeii sa vina ~isotul ei la dansul ca sa vorbeasca cu el. Cand avenit din nou la Parintele Arsenie i-a spus ca sotul ei nu vrea sa vina.Sotul a zis ca nu merge la dansul fiindca Parintele IIspune ce sa faca ~inu face ~iapoi 0 pate~te; mai bine nu se duce. ParinteleArsenie a zis:,.;Spune-ica nu scapa infelul acesta ~ica este destul safie 0 singurapersoana dintr-un sat".

o intamplare dorese sa se ~tie, de~i sunt sigur ca multi nu ma. vor erede. Anul acesta [2006], pe data de 28 noiembrie, de dimineata

pam seara, toata ziua, un miros de mireasma ca de tamaie, tot timpul afost injurul meu. Sunt sigur ea a fost din darnl Parintelui Arsenie.

Cup,'nsParintele Arsenie - 0 personalitate de inalta staturamonahaHi,cum n-a mai avut Biserica Ortodoxa Romana

- Arhim. VasilePreseure, Piirintele Serafim Biidilii,ProNieolae Streza, Pr. loan Ciungara 5

Arestarea PariilteluiArsenie(scrison)-Pr:Dr.Mihai Siisiiujan 30

Cateva invataturi de la Parintele Arsenie - Pr. SimionTodoran,Pr:P. Vamvuleseu,Maica Marina, Maica Tecla 33

Trageti de voi cltre cre~tinism. Cititi carti egale cuTestamentul. invltati sa mancati cu lingura mica!

- Maica Stare/ii Marina Lupou 41

Nu ne lisa, Parinte, ca pierim! - Preoteasa Ramba Ileana,Maria Clopolel, Paulina GhifUlescu, Virginia 52

De la Rasarit seva ridica un popor Bra cruce dar ~iun omcu stea in frunte -preoteasa Lucre/ia Urea, ~i Paraschiva

Anghel. Cornea Elena. Leti/ia Suciu ~.a. 69

Gura mutului - manuscris cu raspunsuri date fnseris dePiirintele Arsenie din vremea cand nuputea vorbi 72

Alte marturii din Tara Fagara~ului - Maria $andru. SilviaVasu, Dobrin Eufrosina, Murar Maria, Pandrea Viarica,Dobrin loan, Codrea Mariana, Penciu Georgeta 73

Scrisori ~iindrumari de la Parintele Arsenie- Prof Fl. Ghilescu 105

Cu ParinteleArseniein Gradina Maicii Domnului- Leti/ia Suciu. Anca $ancu, Chi~Aurelia HI

De folos va sunt dad facep ce va spun - Gheorghe Morar 122