despre educaţie şi instrucţie în patrium carmen
DESCRIPTION
Despre educaţie şi instrucţie în Patrium CarmenTRANSCRIPT
Despre educaţie şi instrucţie în
„Patrium Carmen”
1
George Breazul, pe numele real Gheorghe N. Georgescu-Breazul (n. 14
septembrie 1887, Amărăştii de Jos, judeţul Dolj - d. 3 august 1961, Bucureşti) a fost un
muzicolog şi folclorist român. Dar nu numai atât. Profesor de muzică, inspector general
al Învăţământului muzical secundar, profesor de estetică, acustică, pedagogie şi
psihologie muzicală la Academia de Muzică Religioasă din Bucureşti- sunt câteva dintre
funcţiile didactice ocupate. În domeniul muzicologiei conduce revista Melos din
Bucureşti, are contribuţii la conducerea revistei Muzica din Timişoara; publică studii,
articole, culege şi valorifică folclorul românesc; este distins cu Premiul Academiei
Române pentru întreaga activitate. Se poate spune cu certitudine că Breazul este creatorul
istoriografiei şi muzicologiei româneşti moderne1.
Scopul în cariera sa de muzician, după cum el însuşi afirma, a fost acela de
ridicarea prestigiului artei muzicale în cultura românească: „ am încercat să prezint
specialiatea mea în lumina proprie valorii culturale pe care o reprezintă muzica,
străduindu-mă să integrez faptul muzical în ambianţa sa firească umană, socială şi
psihologică din care provine şi în care este menită a-şi duce existenţa”2.
În lucrarea sa, “Patrium Carmen”, George Breazul propune o nouă metodică de
predare, şi redă muzicii un nou înţeles, acela de artă. „Mai presus de orice, vrem ca
muzica să contribuie la reintegrarea copilărimii în fiinţa sufletească istorică a obştei, în
spiritualitatea, credinţele, obiceiurile, datinile, în mit [...]. Muzica şi educaţia prin ea
trebuie să contribuie la desăvârşirea vieţii sufleteşti a copilului român, spre a deveni nu o
fiinţă abstractă, hibridă...”3. Acentul este pus aici pe psihologia generală şi muzicală a
copilului şi pe dezvoltarea laturii afective, contribuind astfel la „dezvoltarea armonică a
sufletului lor.”
1 Cosma, Viorel, Muzicieni din România, Lexicon, Editura Muzicală, Bucureşti, 1989, vol I, p 1912 Tomescu, Vasile, Prefaţă la George Breazul, Pagini din istoria muzicii Româneşti, ,Editura muzicală a Uniunii compozitorilor, Bucureşti, 1970, vol. I, p 10 3 Breazul, George, Patrium Carmen, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1941, p. 648
2
Sunt prezentate tendinţele vehii şcoli româneşti care cuprindea în repertoriul său
un număr mare de cântece traduse din germană şi franceză, cântece a căror structură
spirituală nu este adecvată structurii psihicului individual. George Breazul propune
cântecul popular, folclorul românesc, ca mijloc de predare a muzicii: „învăţământul ce se
predă în şcolile normale, trebuie să se întemeieze pe cântecul popular românesc” 4 cât şi
crearea unui nou repertoriu muzical pentru şcolile primare, cu ajutorul compozitorilor:
Timotei Popovic, Dumitru Georgescu-Kiriac, Isidor Vorebchievici şi Iuliun Crişan.
În lucrarea de faţă se propune eliminarea sau renunţarea exerciţiilor tehnice care
au transformat muzica într-o disciplină teoretică, aşa cum precizează Spiru Haret „ scopul
introducerii muzicei în învăţământ nu este de a încărca pe şcolarii noştri cu nişte
cunoştinţe pur teoretice, ci de a-i învăţa să cânte anume bucăţi de acele care să aibă
puterea de a-i mişca”5.
Câteva din sugestiile pentru predarea muzicii în şcolile elementare sunt:
inventarea şi executarea de cântece şi jocuri; culegerea de cântece populare din zona în
care locuiesc elevii; sunt amintite şi chiar încurajarea confecţionării de instrumente
muzicale de către copii sau părinţii lor; profesorul se poate ajuta de un instrument în
predarea muzicii; notaţia muzicală este găsită abstractă, propunându-se eliminarea
acesteia. Muzicologul recomandă profesorilor ca „Elevii vor fi deprinşi să urmărească
melodia (viersul) ca fiind formată dintr-o linie, care are un început şi un sfărşit, suie şi
coboară, merge mai repede sau mai rar, se cântă mai tare sau mai uşor, se întrerupe (la
cadenţe)6.
Încă din acea perioadă, se propune conceptul de interdisciplinaritate, deşi într-o
formă incipientă, în care însuşirea unui cântec se făcea obligatoriu prin asocierea
imaginii auditive cu imagini optice.
4 Breazul, George, Patrium Carmen, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1941, p. 632
5 George, Breazul, Un capitol de educaţie muzicală, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1937, P. 406 George, Breazul, Patrium Carmen, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1941, p. 620
3
Se pune un mare accent pe existenţa unui cor în fiecare şcoală, prin acest element
fiind prevăzută realizarea unui mare progres în educaţia naţională, morală, socială şi
estetică. Se menţionează participarea activă a corului la toate serbările naţionale,
culturale, religioase şi şcolare, dirijorul de cor instruindu-i în prealabil în acest sens. Unul
din rezulatele cântatului în cor fiind contribuirea la cultivarea simţului de
responsabilitate.
Există şi propuneri pentru introducerea instrumentelor în şcoală, obiectivul
acestora fiind de a contribui la „educaţia şi instrucţia muzicală a normaliştilor” cât şi „a
da viitorilor învăţători abilitatea tehnică necesară pentru a folosi vioara ca instrument de
predare în învăţământul elementar şi în nstudiul corurilor săteşti”. Câteva din
instrumentele propuse spre studiu sunt vioara, pianul şi armoniu şi instrumente de
fanfară.
George Breazul este unul dintre cei mai influenţi oameni în domeniul
istoriografiei şi didacticii muzicale, multe din princiipile sale inovatoare în aceste
domenii fiind practicate şi astăzi.
4
Bibliografie
1. Breazul, George, Patrium Carmen, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1941,
2. George, Breazul, Un capitol de educaţie muzicală, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
1937
3 .Cosma, Viorel, Muzicieni din România, Lexicon, Editura Muzicală, Bucureşti, 1989, vol I,
4.Tomescu, Vasile, Prefaţă la George Breazul, Pagini din istoria muzicii Româneşti, Editura
muzicală a Uniunii compozitorilor, Bucureşti, 1970, vol. I, p 10
5. Cronica, săptămânal politic, social, cultural, Sâmbătă, 1 aprilie 1967, anul II, nr. 13 (60 ),
Articolul „Patrium Carmen” semnat de Mihai Cozmei
5