Adevrul c o publicaie e un mozaic de idei i informaii se confirm printr-o simpl parcurgere a paginilor ei. De aici i dificultatea de a ordona textele i ilustraiile ntr-un anumit mod innd cont de o anumit politic editorial i de o anumit tradiie, de un anumit specific, propriu, pn la urm, pentru fiecare ziar. Prin organizarea spaiului, o publicaie exprim tendinele sale i prezint ntr-o manier sistematic i inteligibil mozaicul de informaii ce-l deine. Pagina nu constituie o culegere mecanic a unor materiale diferite. Ea trebuie s reprezinte un ntreg organic, materialele care le conine s corespund ntre ele, s se completeze i s se uneascsecretarul de redacie este singura persoan care se ocup n mod obligatoriu de combinarea materialelor. Punerea n pagin, adic aezarea articolelor n spaiul pe care l reprezint ea ar constitui, n final, un gen de ambalaj menit s vnd marfa (adic produsul mediatic) pe ct posibil mai bine. n realitate ns, structura grafic a paginii i, n esen, a ziarului n totalitatea lui, face parte din produs, rolul de ambalaj e unul secundar, care poate i trebuie s pun n valoare masa de informaii disparate i comentariile propuse unui cititor deja saturat de senzaional, de informaia de tip divertisment, agresiv i cutat ocant. De aceea, punerea n pagin, machetarea, mbin n cel mai nalt grad, tiina profesiei cu simul artistic i gustul estetic al compartimentelor de secretariat de redacie. Ordine i contrast sunt cele dou elemente fundamentale. Ordinea cere tact n alegerea valorilor i a dimensiunilor atribuite diverselor elemente ale punerii n pagin. Cere ca textul s fi urmrit uor i s nu se rup de titlu. Cere lizibilitate i coeren. Contrastul cere vigoare, varietate, contradicii, micare. Forma exterioara a paginilor de ziar se realizeaza prin compozitie, adica printr-o amplasare anumita a elementelor grafice si tipografice. Elementul tipografic este tot ceea ce transmite o imagine in cerneala pe o foaie de hirtie. Imaginile pot fi: literele alfabetului, cifre, semne de puctuatie, linii (tipografice), chenare, ornamente, ilustratii, desene. Designer-ul/ machetatorul construieste compozitia prin machetarea paginii si interioarelor, adica foilor duble. Macheta este schita grafica al paginilor, cu alte cuvinte, machetarea, procesul de alcatuire a numarului ,pot fi considerate activitati de constructie artistica. Macheta- model de paginare a unei publicatii de imprimat (carte, periodic), care indica foarte prcis repartizarea textelor si a imaginilor, suprafetelor si pozitiilor diverselor elemente adunate intr-o pagina. Machetarea, cu referire la mass-media tiparita, se intelege un sistem anumit de organizare si aranjare a textelor, titlurilor, fotografiilor, ilustratiilor si altor elemente grafice si tipografice, in spatiul unei pagini sau al unui numar de ziar. Acest sistem presupune: a. stabilirea marimii si volumului elementelor dimensionale (formatul paginii de ziar, formatul coloanelor de text si volumul gazetei, publicatiei ) de baza ale gazetei.b. elaborarea normelor si metodelor special de evidentiere a materialelor cheie.c. elaborarea principiilor de selectare si utilizare a caracterelor pentru text si entru titluri. Criteriile de folosire si amplasare a fotografiilor, ilustratiilor, altor elemente grafice si tipografice in spatial paginii.d. elaborarea aplicarii a ordinii culorii negre si a celei suplimentare. Prezentarea grafica este un process tehnico-artistic. Designer-ul/ machetatorul opereaza cu 3 elemnte fundamentale:a. contrastul- nu ne referim numai la alb-negrul din fotografii, dar si contrastul formelor, marimilor si chiar culorilor elementelor; contrastul face ca pagina sa fie atragatoare, dar creeaza si tensiunea, care ghideaza ochiul cititorului de la un element la altul; daca 2 sau mai multe elemnte intr-o pagina sun similar ca forma si marime; daca nimic nu domina, cititorul nu va sti unde sa se uite mai intii.b. echilbru- pentru ochi diferite elemente au greutati diferite; de obicei fotografiile sunt mai grele; o ingramadire de fotografii dezechilibreaza spatiile luminoase.c. proportia- ne referim la relatia dintre elemente, dintre formele textelor, dintre lungimile si marimile textelor; proportia adduce armonie in compozitia ziarului.Fiecare publicatie isi cauta fata sa:1. Un continut variat, articole ancorate in realitatea proxima, imediata, care au menirea sa satisfaca intr-o masura cit mai deplina asteptarile si interesele vitale, profesionale, sociale, politice, spiritual, dar si curiozitatea cititorului. Punerea n pagina desemneaza modul de folosire a coloanelor de text si a imaginilor n aranjarea grafica a informatiilor n oglinda paginii. Aceasta tehnica are rolul de a ordona, de a grupa si de a clarifica informatiile furnizate cititorului. n acelasi timp, asigura si o reprezentare grafica placuta a paginii si mentine viu interesul cititorului pentru articolele si materialele prezentate. Distributia pe verticala si distributia pe orizontala Asezarea materialelor jurnalistice n pagina tine cont si de modul n care sunt distribuite elementele acestora. Blocurile sau modulele pot fi distribuite pe verticala sau pe orizontala. La distributia pe verticala se vor obtine suprafete jurnalistice care au ntotdeauna dimensiunea bazei mai mica dect dimensiunea naltimii, ceea ce confera paginii impresia de suplete, dinamism, eleganta. Este o modalitate de paginare mai dificila si pretentioasa, deoarece impune termini scurti n titrare si alegerea unor ilustratii care sa respecte aceeasi distributie. n cazul distributie pe orizontala a oglinzii paginii, dimensiunea bazei modulelor sau a blocurilor este mai mare dect dimensiunea naltimii. Aceasta distributie permite folosirea unor titluri mai expresive, cu termeni multi si/sau lungi, folosirea unor ilustratii distribuite si ele pe orizontala. Procedeul induce impresia de fermitate, siguranta, chiar gravitate. Machetarea reprezinta activitatea specifica secretariatului de redactie prin care materialele tehnoredactate sunt distribuite n pagini, dupa indicatiile de pagina impuse de redactii sau dupa indicatiile secretarului de redactie, pentru materiale de publicat care nu sunt decise n redactie: publicitatea, elementele de accentuare ale informatiilor etc. Macheta se realizeaza pe o pagina alba, care reproduce prin reducere la scara pagina publicatiei, sau cu ajutorul programelor de editare. Pe ea este reprodusa mpartirea n coloane si contine elementele fixe ale tehnoredactarii: spatiul pentru titlul paginii, spatiul pentru numerotare, titlurile si suprafetele rubricilor fixe, vignete, ornamente etc. Tot pe macheta sunt plasate si aranjate ilustratiile paginii. n general, prin machetare se urmareste o astfel de dispunere a materialelor jurnaliste pe pagina, nct acestea sa fie ct mai clare cititorului, sa-l atraga si sa-l incite la lectura. n acelasi timp, prin machetare se stabileste si se verifica ierarhizarea informatiilor din punct de vedere jurnalistic. La machetare se realizeaza o imagine matriciala pentru fiecare pagina a editiei respective. La nceputul procesului de elaborare a machetei, aceasta va fi mai simpla, mai schematica, deoarece nu va cuprinde dect elementele standard, definite prin conceptul redactional si grafic, dar pe masura ce ajung la secretariatul de redactie materialele jurnalistice, machetele paginilor capata continut si particularitate. n general, pe machete sunt marcate locul si marimea elementelor standard (vignete, linii de colontitlu, numerotarea paginilor, titlul paginilor etc.), locul si dimensiunile titlurilor (marimea caracterelor si latimea n coloane pe care o ocupa, amplasarea pe pagina), distributia partii de text (marimea si stilul caracterelor, dimensiunea coloanelor, ordinea de curgere a textului si suprafata pe care o ocupa) si locul si dimensiunile ilustratiilor (suprafata pe care o ocupa, titlu sau explicatii, daca le sunt atasate). Prin machetare sunt coordonate patru categorii de materiale: textele, titlurile, ilustratiile si anunturile publicitare (spatiul si amplasarea acestora pot fi impuse prin contractele de publicitate). Macheta devine astfel o imagine utila si necesara pentru aprecierea modului n care sunt distribuite materialele n pagina si pentru evaluarea si verificarea armoniei paginilor, completitudinii lor, necesarului de interventii ulterioare n distribuirea materialele jurnalistice ntre pagini, n functie de aparitia unor evenimente cu importanta mai mare sau n functie de cantitatea de informatii la dispozitie pentru respectiva editie. De regula, macheta primei pagini se stabileste mpreuna cu redactorul-sef, care stabileste ce materiale sunt importante pentru a fi plasate pe prima pagina. n functie de orientarea editoriala, n functie de contextul evenimential, si alte pagini pot fi machetate mpreuna cu redactorul-sef sau cu redactorii responsabili pe anumite domenii. Prima pagina reprezinta elementul de greutate al activitatii de machetare, deoarece aceasta este pagina care contribuie decisiv la stabilirea identitatii publicatiei, fiind purtatoarea elementelor de recunoastere vizuala pentru cititori. De obicei, este singura pagina pe care cititorul cumparator o vede nainte de a o citi atunci cnd se hotaraste sa intre n posesia publicatiei. Avnd si o importanta functie economica, prima pagina presupune o atentie deosebita n procesul de machetare. Elementul specific si definitoriu al primei pagini este dat de faptul ca aici va fi plasat ntotdeauna numele acesteia. Numele publicatiei este un element fix al conceptului editorial. Caracteristicile tipografice (caracterul de litera, marimea acestuia, culoarea) si pozitionarea n pagina vor respecta specificatiile conceptului redactional si grafic. Machetarea primei pagini a cotidienelor in spatiul rezervat numelui publicatiei se vor tipari si informatiile referitoare la: numarul aparitiei, seria, editia, anul de aparitie, data de aparitie, pretul, anul fondarii si o expresie de caracterizare generala a publicatiei, care functioneaza ca un logo (nu este ntotdeauna necesara, dar este remarcata n practica); aceste elemente sunt fixe, particularitatile lor fiind stabilite prin conceptul redactional si grafic; grija secretariatului si a corecturii este sa urmareasca modificarea datelor variabile din aceasta sectiune;- daca publicatia are un motto, acesta va fi plasat tot n spatiul rezervat numelui publicatiei, conform specificatiilor conceptului redactional si grafic;- cotidienele de format mare plaseaza pe prima pagina articolele importante sau de ultima ora ale zilei n ntregime, continuarile n alte pagini sunt mai degraba exceptia de la regula, n timp ce cotidienele de format tabloid plaseaza pe prima pagina cel mult un articol ntreg si deschid aici multe alte articole care si au continuarea n paginile de interior ale publicatiei (acest mod de machetare se numeste pagina vitrina, deoarece publicatia arata n prima pagina ct mai multe dintre materialele pe care le detine);- sumarele publicatiilor plasate pe prima pagina reprezinta altceva dect materialele al caror nceput este plasat pe prima pagina; n cazul sumarelor apare doar titlul si indicatia de pagina, pe cnd n cazul articolelor ncepute pe prima pagina, alaturi de titlul apare si text care contine informatii consistente din cuprinsul acestuia; de altfel, chiar si tabloidele plaseaza pe prima pagina un sumar al publicatiei; cel mai adesea sumarele se plaseaza deasupra liniei de pliere a publicatiei; pe prima pagina se plaseaza o serie de stiri de actualitate imediata, de regula ntr-o coloana marginala; editorialul si gaseste cel mai adesea locul pe prima pagina; al va fi machetat mpreuna cu elementele grafice care i semnaleaza prezenta; fiind un element important al paginii, este plasat de regula n partea superioara a paginii, sub spatiul rezervat numelui publicatiei si, foarte adesea, n partea stnga a oglinzii paginii, astfel nct atunci cnd ziarul este mpaturit, editorialul sa apara pe suprafata ramasa accesibila; cu toate acestea, pot exista si alte optiuni n ceea ce priveste pozitia editorialului n pagina (chir si n dreapta jos sau pe paginile doi, trei), dupa cum este decis prin conceptul redactional si grafic; unele informatii de utilitate (curs valutar, meteo etc.) pot fi plasate pe prima pagina; prima pagina acorda de regula un spatiu semnificativ imaginii; n cazul tabloidelor imaginile pot ocupa un spatiu mai mare dect textul; apelul la culoare este mai rezervat n cazul cotidienelor de format mare, dar mai generos n cazul tabloidelor; astfel nct prima pagina a tabloidelor este foarte dinamica, foarte vie, uneori chiar tipatoare, si ntesata cu multe frnturi de informatii. Machetarea paginilor din interior : Paginile din interiorul cotidienelor sunt atribuite diferitelor domenii pe care le acopera publicatia respectiva: opinii, social, politic, economic, finante, sport, cultura, divertisment etc. Materialele jurnalistice vor fi distribuite n pagini n functie de domeniul la care se refera. Paginile vor respecta elementele de colon-titlu, numerotatie, titrare, stabilite prin conceptul tipografic.Machetarea ultimei paginin ordinea importantei jurnalistice, ultima pagina ocupa locul al doilea, dupa prima pagina. Functiile ei jurnalistice nu sunt identice cu ale primei pagini, deoarece ultima pagina nu are ntotdeauna si rolul de coperta. Dar din cauza importantei pe care i-a conferit-o practica consumului mediatic (cititorii prefera, din ratiuni de comoditate si curiozitate, sa citeasca ultima pagina dupa ce o citesc pe prima), ultima pagina are ntotdeauna o structura relativ fixa si un continut de actualitate imediata si cu un grad mare de interes. De regula, informatiile si stirile inedite, din zone si regiuni ndepartate, capabile sa satisfaca curiozitatea si interesul cititorilor, si gasesc locul pe ultima pagina. Cotidienele de format mare aloca aceasta pagina fie actualitatii internationale, dar tot mai mult se ndreapta si ele spre informatii internationale n care predomina faptul divers. Uneori, pe ultima pagina si gaseste locul un comentariu sau un materiale de opinie care polemizeaza cu ideile din editorial sau care prezinta o perspectiva mai putin obisnuita (mai putin frecventata) asupra unor evenimente de interes major tratate n publicatie.