design scoli

7/24/2019 Design Scoli

http://slidepdf.com/reader/full/design-scoli 1/30

Şcoli şi curente ce au determinat şiŞcoli şi curente ce au determinat şiinfluenţat designulinfluenţat designul

Sec. XVIII, SUA –Sec. XVIII, SUA – ShakersShakers – –

Modele de scaune ( Catalogul Shaker, 1874)



1860-19001860-1900 -Anglia,-Anglia, William Morris,William Morris, ““Arts and Crafts”Arts and Crafts”..

„„Morris and Co-Ltd.” fondată în 1861 se ocupa deMorris and Co-Ltd.” fondată în 1861 se ocupa dedecoraţiuni urale, o!ilier "i #itralii.decoraţiuni urale, o!ilier "i #itralii.

„„Art and Crafts” organi$a e%po$iţii de o!ilă,Art and Crafts” organi$a e%po$iţii de o!ilă,tapiserie, o!iecte u$uale, apreciindu-se că e%po$iţia dintapiserie, o!iecte u$uale, apreciindu-se că e%po$iţia din18&' a repre$entat pria anifestare a stilului odern.18&' a repre$entat pria anifestare a stilului odern.

Această i"care este o foră de rena"tere a ArtelorAceastă i"care este o foră de rena"tere a Artelor(ecorati#e. )i tot ea a dat na"tere(ecorati#e. )i tot ea a dat na"tere graficii publicitare,graficii publicitare, cu deose!ire afi"ului *raură fundaentală a designuluicu deose!ire afi"ului *raură fundaentală a designului

counicaţiilor #i$uale+.counicaţiilor #i$uale+. Art and Crafts” "i-a propus drept ţeluri prograaticeArt and Crafts” "i-a propus drept ţeluri prograatice

“structura raţională a obiectului, logica fără“structura raţională a obiectului, logica fărăcompromisuri »compromisuri » în folosirea aterialelor "i e%priareaîn folosirea aterialelor "i e%priarea

procesului de fa!ricaţie direct în #alori plastice. procesului de fa!ricaţie direct în #alori plastice.



Casa lui W. Morris, „ Red House”, este primulCasa lui W. Morris, „ Red House”, este primulexemplu de desi! total, de a!sam"lu,exemplu de desi! total, de a!sam"lu,co!ceput ca o oper# de art#, la care $iecareco!ceput ca o oper# de art#, la care $iecaredetaliu este ales cu mult# ri%#.detaliu este ales cu mult# ri%#.



Aesthetic Movement, Aesthetic Movement, stil "rita!ico&orie!tal,stil "rita!ico&orie!tal,u! „stil de 'ia(#” pe!tru clasa mi%locie a$lat# )!u! „stil de 'ia(#” pe!tru clasa mi%locie a$lat# )!pli! prores* +scar Wilde i Au"re- eardsle-,pli! prores* +scar Wilde i Au"re- eardsle-,„art# de draul artei”, sim"olul pri!cipal $ii!d„art# de draul artei”, sim"olul pri!cipal $ii!dmoti'ul „$loarea&soarelui”.moti'ul „$loarea&soarelui”.



!"rt nou#eau!"rt nou#eau sec. XIX& XX *sec. XIX& XX * Jugendstil Jugendstil )! /erma!ia0 )! /erma!ia0 Stile Liberty Stile Liberty )! Italia0 )! Italia0

SezessionSezession )! Austria )! Austria;; Modern StyleModern Style )! A!lia0 )! A!lia0 Nieuwe KunstNieuwe Kunst )! 1#rile de 2os. )! 1#rile de 2os.

3xist# dou# 'aria!te stilistice ale mic#rii, "a4ate pe3xist# dou# 'aria!te stilistice ale mic#rii, "a4ate pe$u!c(ia expresi'# i co!structi'# a li!iei*$u!c(ia expresi'# i co!structi'# a li!iei*

'aria!ta li!iei si!uoase, o!dulatorii, ce apare mai'aria!ta li!iei si!uoase, o!dulatorii, ce apare mai$rec'e!t )! 5ra!(a 6H. /uimard, 3. /alle7, elia$rec'e!t )! 5ra!(a 6H. /uimard, 3. /alle7, elia6 He!ri 'a! de Velde 7, +la!da 6 2a! 8oorop 7,6 He!ri 'a! de Velde 7, +la!da 6 2a! 8oorop 7,/erma!ia 6H. Voeler7, SUA 6Co!$ort 8i$$a!-7./erma!ia 6H. Voeler7, SUA 6Co!$ort 8i$$a!-7.

'aria!ta eometri4a!t#, mai ales )! A!lia 6 C9.'aria!ta eometri4a!t#, mai ales )! A!lia 6 C9.

Re!!ie Mac:i!tos9 7 i )! Austria 62. Ho$$ma!! 7.Re!!ie Mac:i!tos9 7 i )! Austria 62. Ho$$ma!! 7.



Arta 1900, a încercat prima organizare stilistică coerentă aArta 1900, a încercat prima organizare stilistică coerentă a întregului ambient într-o viziune nouă, originală, contemporană întregului ambient într-o viziune nouă, originală, contemporană

!ozi"iile proartizanale #i aparent antima#iniste ale unora din!ozi"iile proartizanale #i aparent antima#iniste ale unora dincreatori au avut două cauze principale $creatori au avut două cauze principale $

neîn"elegerea rolului crea"iei designerului c%iar de cătreneîn"elegerea rolului crea"iei designerului c%iar de cătreindustria#i &industria#i & nivelul te%nic încă insuficient la acea vreme al proceselor denivelul te%nic încă insuficient la acea vreme al proceselor de

fabrica"iefabrica"ie 'ormele caracteristice acestei perioade fac adesea referiri la'ormele caracteristice acestei perioade fac adesea referiri la

formele din natură, iar elementul decorativ devine el însu#i elementformele din natură, iar elementul decorativ devine el însu#i elementfunc"ional (aterialele favorite au fost$ sticla, lemnul pre"ios, fierulfunc"ional (aterialele favorite au fost$ sticla, lemnul pre"ios, fierulfor)at, vitraliile, faian"a, por"elanul, bronzul, piatra, materialelefor)at, vitraliile, faian"a, por"elanul, bronzul, piatra, materialelenobilenobile

*ste o primă tentativă de a reuni arta cu te%nica, elementul*ste o primă tentativă de a reuni arta cu te%nica, elementuldecorativ devenind el însu#i element func"ionaldecorativ devenind el însu#i element func"ional

Art +ouveau a fost o mi#care cu un puternic impact , practic legatăArt +ouveau a fost o mi#care cu un puternic impact , practic legatăde manifestările sociale progresiste, propagatoare ale ideiide manifestările sociale progresiste, propagatoare ale ideiirăspndirii frumosului în toate mediile cotidianuluirăspndirii frumosului în toate mediile cotidianului

n .omnia s-a dezvoltat o ar%itectură Art +ouveau la /ucure#ti,n .omnia s-a dezvoltat o ar%itectură Art +ouveau la /ucure#ti,imi#oara, radea, Clu), rgu-(ure#, Craiova, /răila, cuimi#oara, radea, Clu), rgu-(ure#, Craiova, /răila, cu

trăsături caracteristice în ornamenta"ia clădirilor #i a interioarelortrăsături caracteristice în ornamenta"ia clădirilor #i a interioarelor



Mar$uetr% #ase, &mile'alle ("rt ou#eau, 188)

*asul +ackinthe-ul.it,ouis Confort /iffan% ("rt

ou#eau, 188)



"rt 0eco,"rt 0eco,

&&xpo4i(ia de arte decorati'e de la ;aris, <=>?.xpo4i(ia de arte decorati'e de la ;aris, <=>?.



Asocia"ia 2eutsc%er 3er4bund 51906-1978,Asocia"ia 2eutsc%er 3er4bund 51906-1978, Hermann Hermann Mutesius Mutesius

puternic influen"ată de 3 (orris, regrupează, în număr egal,puternic influen"ată de 3 (orris, regrupează, în număr egal,arti#ti #i firme cu caracter industrial #i artizanalarti#ti #i firme cu caracter industrial #i artizanal

biectivele sale sunt$biectivele sale sunt$ de ordin social $ să înnobileze munca prin cooperarea artei,de ordin social $ să înnobileze munca prin cooperarea artei,

industriei #i muncii manualeindustriei #i muncii manuale de ordin economic$ ameliorarea calită"ii produselor germane #ide ordin economic$ ameliorarea calită"ii produselor germane #i

favorizarea e:porturilorfavorizarea e:porturilor a creat un centru de studii în care ec%ipe combinate elaboraua creat un centru de studii în care ec%ipe combinate elaborau

prototipuri #i metode noi, ce erau omologate #i propuseprototipuri #i metode noi, ce erau omologate #i propuseindustrieiindustriei

atelierul !e !esign !e la "#$#% atelierul !e !esign !e la "#$#% a fost un model unde s-au a fost un model unde s-auconceput proiecte de uzine, clădiri, pnă la ambala)e, elementeconceput proiecte de uzine, clădiri, pnă la ambala)e, elementede grafică publicitară #i c%iar imprimatele societă"iide grafică publicitară #i c%iar imprimatele societă"ii

cele mai avansate concep"ii mizau pe industrie #i standardizarecele mai avansate concep"ii mizau pe industrie #i standardizare#i aveau ca principiu estetic director al designului calculul#i aveau ca principiu estetic director al designului calculul

matematic #i produc"ia industrială standardizatămatematic #i produc"ia industrială standardizată



-oster .entru &.o2iţia 0eutscher

3erkundColo ne 114

5r oşur 6 .u4licitar6 .entr u "&',

-eter 5ehr ens (117)



2eutsc%er 3er4bund2eutsc%er 3er4bund a stiulata stiulatapariţia priei organi$aţii engle$e"ti aapariţia priei organi$aţii engle$e"ti a

industrial designului propriu-$isindustrial designului propriu-$is , , &#'#"# (&esign an! 'n!ustries &#'#"# (&esign an! 'n!ustries

"ssociation) "ssociation) în anul 1&1, organi$aţieîn anul 1&1, organi$aţiece-"i propuneace-"i propunea “găsirea echilibrului“găsirea echilibrului

între un design bun şi eficacitateaîntre un design bun şi eficacitatea

industrieiindustriei ş şi se înteeia pe te$e dupăi se înteeia pe te$e dupăcare care condiţia fundamentală a unuicondiţia fundamentală a unui

design bun este adecvarea la funcţiedesign bun este adecvarea la funcţie..



Constructivismul a influen"at noile forme industriale, în primulConstructivismul a influen"at noile forme industriale, în primulrnd prin tezele generale, valabile pentru ambele sale variante $rnd prin tezele generale, valabile pentru ambele sale variante $

constructivismul estetic, fondat de +aum ;abo #i Antoineconstructivismul estetic, fondat de +aum ;abo #i Antoine!ersner &!ersner &

constructivismul practic 5numit #i productivism, propriu luiconstructivismul practic 5numit #i productivism, propriu lui<ladimir atlin #i Ale:ander .odscen4o<ladimir atlin #i Ale:ander .odscen4o

!rin folosirea celor mai noi cuceriri ale #tiin"ei #i te%nicii,!rin folosirea celor mai noi cuceriri ale #tiin"ei #i te%nicii,constructivi#tii nu numai că au folosit cu precădere cele mai noiconstructivi#tii nu numai că au folosit cu precădere cele mai noi

materiale, te%nologii #i metodologii te%nico-industriale, dar aumateriale, te%nologii #i metodologii te%nico-industriale, dar aufost #i neobosi"i inventatorifost #i neobosi"i inventatori Avant-garde-ul rusesc a fost inspirat de cubism #i futurism (aiAvant-garde-ul rusesc a fost inspirat de cubism #i futurism (ai

trziu a avut noi forme de e:primare a dorin"ei de înc%eiere atrziu a avut noi forme de e:primare a dorin"ei de înc%eiere asistemului capitalist prin promovarea unei sc%eme democraticesistemului capitalist prin promovarea unei sc%eme democratice

pentru produc"ie #i distribu"ie Arti#tii au început o promovare apentru produc"ie #i distribu"ie Arti#tii au început o promovare aesteticului #i a unei abordări a designului care era aliatăesteticului #i a unei abordări a designului care era aliatăproduc"iei industriale 2ecora"iile erau adesea realizate prinproduc"iei industriale 2ecora"iile erau adesea realizate prinmotive geometrice, pe un fundal alb, dnd o puternică senza"ie demotive geometrice, pe un fundal alb, dnd o puternică senza"ie dedinamism #i modernismdinamism #i modernism



=et de por"elan, 3assil> ?andins4>5constructivism, 19@1



,,/au0aus” *1&1&-1&''+, nstitut de ar0itectură "i arte,,/au0aus” *1&1&-1&''+, nstitut de ar0itectură "i arteaplicate fondat deaplicate fondat de Walter GropiusWalter Gropius în anul 1&1&, ceîn anul 1&1&, cefuncţionea$ă la 2eiar.funcţionea$ă la 2eiar.

/au0aus sau „Casa Construcţiei” î"i propunea o acti#itate/au0aus sau „Casa Construcţiei” î"i propunea o acti#itatecople%ă, cu caracter pragatic, fondată teoretic pe ideeacople%ă, cu caracter pragatic, fondată teoretic pe ideeaedificiului ar0itectural ca operă totală, în 3urul căreia seedificiului ar0itectural ca operă totală, în 3urul căreia sede$#oltă aronios toate genurile de artă plastică, înde$#oltă aronios toate genurile de artă plastică, înspiritul unei siplităţi "i clarităţi funcţionale.spiritul unei siplităţi "i clarităţi funcţionale.

4n 1&5, /au0aus se transferă la (essau, unde sloganul4n 1&5, /au0aus se transferă la (essau, unde sloganullui ropius era „Artă "i te0nologie o nouă unitate, darlui ropius era „Artă "i te0nologie o nouă unitate, darse ută "i de aici la /erlin p7nă în anul 1&'', c7ndse ută "i de aici la /erlin p7nă în anul 1&'', c7nddictatura na$istă îi o!ligă pe e!rii /au0aus-ului să sedictatura na$istă îi o!ligă pe e!rii /au0aus-ului să se

îndrepte spre .9.A.îndrepte spre .9.A. :rintre arti"tii de seaă ai i"cării /au0aus se rearcă;:rintre arti"tii de seaă ai i"cării /au0aus se rearcă;ar0itecţii Mies #an der <o0e, =annes Ma>er, 2alterar0itecţii Mies #an der <o0e, =annes Ma>er, 2alterropius? pictorii L>onell @eininger, sBar c0leer,ropius? pictorii L>onell @eininger, sBar c0leer,

Laslo Mo0ol>-ag>, :aul Dlee, 2assil> DandinsB>.Laslo Mo0ol>-ag>, :aul Dlee, 2assil> DandinsB>.



iecte a.arţin9nd Şcolii 5auhaus



/au%aus a constituit un adevărat laborator pentru studiul/au%aus a constituit un adevărat laborator pentru studiulformelor estetice vizuale moderne, e:perien"ele efectuateformelor estetice vizuale moderne, e:perien"ele efectuateurmărind în"elegerea artelor vizuale, a ar%itecturii, sculpturii,urmărind în"elegerea artelor vizuale, a ar%itecturii, sculpturii,picturii, graficii, formelor decorative din ceramică, sticlă,picturii, graficii, formelor decorative din ceramică, sticlă,metal, mobilier, te:tile, în condi"iile noilor realită"i industrialemetal, mobilier, te:tile, în condi"iile noilor realită"i industriale

=unt studiate$=unt studiate$ posibilită"ile de e:presie estetică ce pot fi ob"inute folosindposibilită"ile de e:presie estetică ce pot fi ob"inute folosind

aluminiul, unele alia)e pe bază de nic%el #i crom, diversealuminiul, unele alia)e pe bază de nic%el #i crom, diverseemailuri #i glazuri &emailuri #i glazuri &

efectele de te:tură, structură #i modul în condi"iile edificiilorefectele de te:tură, structură #i modul în condi"iile edificiilorrealizate din beton armat &realizate din beton armat &

posibilită"ile de transpunere în material a inten"iei #i concep"ieiposibilită"ile de transpunere în material a inten"iei #i concep"ieiartistului privind forma ce urmează a fi realizată prin folosireaartistului privind forma ce urmează a fi realizată prin folosirea

utila)elor perfec"ionate &utila)elor perfec"ionate &

obiectele de uz comun capabile să încnte privirea fără aobiectele de uz comun capabile să încnte privirea fără arecurge la decora"iuni #i ornamente &recurge la decora"iuni #i ornamente &

modalită"ile ce nu necesită c%eltuieli mari pentru amena)areamodalită"ile ce nu necesită c%eltuieli mari pentru amena)areacu gust a locuin"elor, birourilor, %alelor de lucru, vestimenta"ia,cu gust a locuin"elor, birourilor, %alelor de lucru, vestimenta"ia,

mobilierul cu valoare proponderent func"ionalămobilierul cu valoare proponderent func"ională



!rofile diferite pentru scaune *ric% 2iec4mann

5/au%aus, 1970-1971



C i fl "ă id bilă ă î il l tC i fl "ă id bilă ă î il l t



Cu o influen"ă considerabilă pnă în zilele noastre,Cu o influen"ă considerabilă pnă în zilele noastre,această #coală a pus accent pe responsabilitatea socialăaceastă #coală a pus accent pe responsabilitatea socialăa creatoruluia creatorului

+umero#i arti#ti #i ar%itec"i din diverse "ări, sub+umero#i arti#ti #i ar%itec"i din diverse "ări, subimboldul /au%aus-ului, s-au dovedit preocupa"i de nouaimboldul /au%aus-ului, s-au dovedit preocupa"i de nouacondi"ie a formelor func"ionale realizate industrialcondi"ie a formelor func"ionale realizate industrial

mpactul /au%ausBului se e:plică, de asemenea, prinmpactul /au%ausBului se e:plică, de asemenea, prinpersonalitatea membrilor fondatori #i prin filozofia lorpersonalitatea membrilor fondatori #i prin filozofia lor

n )urul lui 3alter ;ropius s-a dezvoltat o imagine den )urul lui 3alter ;ropius s-a dezvoltat o imagine demarcă foarte puternică #i o veritabilă identitate fondatămarcă foarte puternică #i o veritabilă identitate fondatăpe idei puternice, ca o filozofie a formei #i a esteticii,pe idei puternice, ca o filozofie a formei #i a esteticii,capabile să rezolve probleme comple:e în scopul găsiriicapabile să rezolve probleme comple:e în scopul găsiriiunui răspuns universal pentru obiectul idealunui răspuns universal pentru obiectul ideal

nfluen"a /au%aus s-a e:ercitat prin intermediul altornfluen"a /au%aus s-a e:ercitat prin intermediul altor#coli de artă de la arDard sau prin +eD /au%aus de la#coli de artă de la arDard sau prin +eD /au%aus de laC%icago, primele materializări ale acestor idei fiindC%icago, primele materializări ale acestor idei fiindrealizările de ar%itectură verticală americanărealizările de ar%itectură verticală americană

design scoli

Documents