Redactare: Adrian CreguTehnoredactare: Mihail VladPregitire de tipar: Marius Badea

Design coperti: Ionul Brogtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RomlnieiTOMBAK,MIKHAILCum sn trnim 150 de ani / Mikhail Tombak ; trad. din lb. englezl de Irina Garbizgi Ligia Popescu. - Ed. a 4-a. - Pitegti : Puilela 45,2077ISBN 978-973- 47 -2518-2I. Garbiz, Irina (trad.)

II. Popescu, Ligia (trad.)

615

Motren tu Mat X{uma 150 llem?Mrxanr Tov6ar

O 2005 by Mikhail Tombak, Ph. D.English version O by Healthy Life Press Inc.

Toate sugestiile privind tehnici, tratamente sau modificiri ale stilului de vialidescrise in aceasti carte trebuie folosite cu discernlmint de c{tre cititori qi

numai sub indrumarea unui terapeut autorizat sau a unui practician in domeniulingrijirii senltefii.Autorul, redactorii, traducitorul si editorul sunt scutili de orice responsabilitaterezultatl direct sau indirect de pe urma folosirii oricirei informagii conlinute inaceastl carte,

Copyright @ Editura PataJela 45,2017Prezenta lusare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iar continutr:l este

pmtejat de legislalia privind dreptul de proprietate intelectuali.www. editurapar alela45.to

MIKHAIL TOMBAK

cum sd tr6im

ls0DE RNI

Editia aIY-a

Tiaducere din limba englezil de

kina Garbiz 9i Ligia Popescu

Editura Paralela 45

CupnrNs

Din partea editoru1ui.......................: ................11

Citre cititorii mei.......... ...............13

PARTEA I. Cinci factori diunitori pentru sinitatePutem trdi 150 de ani?......... ......................I7

Neglijarea coloanei vertebrale... .......................19O coloani vertebrah bolnavl inseamni un organism bo1nav............19

Respiralia incorecti .....................22

Dieta incorectd.......,....... ...,..........24Ce consumS.m 9i ce ne consuml. ...............24Pericolul alimentelor rafinate.......

Criminalul du1ce........... .......................25Dependenga de lapte....... .......26

Boala din biberon ............26

Cine are nevoie de ulcer?...... ...............27Cazeina nedigerabili ......27

Calciu, grisimi gi colesterol .................29Adevirul despre carne - bomba cu ceas ........................30Mai puginn {hin5, mai multl putere ...........32

Fiina rafinatl ne face si suferim...Pericolul drojdiei........ ......33

Pdinea nedospitd.... ..........33

Cercul vicios.......... ..........33

Dieta s,i buna dispo2ifie............... .........34

5

Suntem ceea ce mdncim...... .....................,34

Nu trebuie si fim tofi vegetarieni................ '...........5 /Boala in farfurie........ .......5/

Lipsa igienei corporale interne.;...... ..."............39

Ai gnjn de slnitatea taLa fel de atent 9i delicat precum u gtljd'

de magina ta................ .......39

Auto-intoxicarea ............. .......41

SAngele este viag[.... .........---...43

Microflora intestinului gros............. '....'....43Intestinul gros 9i sinitatea noastri ............44

Cele gapte sisteme de cur[1are a organismului ...................".............45

Ne putem mdndri cu felul nostru de a fi}........ ..........'...46

Incapacitateade atrdio viald fericitl ..............48

PARTEA A II-A. Coloana vertebrala sinitoasi: temelia unuiorganism sinltos

De ce este sinitos dormitul pe o saltea tare? ....................................53

De ce este dlunitor dormitul pe o saltea moale? '.........54De ce este perna tare benefici sinet[fii? .......................55

Opelagia coloanei vertebrale ar trebui si fie ultima solugie ..............'56

Prevenlia este cea mai buni strategie pentru eitarca problemelor

de coloani ......56

PARTEAA III-A. Obezit*ea- inamicul numirul unuColoana vertebrali ne controleazi metabolismul...............................62

De ce sunt ineficiente programele de slibire?... .............63

Obiceiurile proaste ce conduc Ia obezitate .........,,....'....66

Cum slibim?.................. ........68

PARTEAA IV-A.,,Doctorii naturali" care ig sunt mereu aleturi

Exercigiul fizic ........... ................'.78

Viaga este migcare ..................78

Mersul pe jos.......... ..'......79

Alergarea vindecltoare .........................79

Mersul descull .................81

Aerul .......... ..............83

Aerul 9i via;a............ ..............83

Respiralia si imbltrinirea............... ...........84

Respiragia s,i fumatul... ...........84

Respiralia corecti ajutd,la reducerea greuti1ii...... ..........85

Respira,ti pentru sinitate .......87

Respiragia completl .........87

Respiragia terapeuticl ......88

Respiragia de curlgare ......88

Respira;ia solar-lunar... ........................89

Tehnica vietnamezd" de respiragie .........90

Concluzie.... .....................90

4p"............. ..............91

Apa poate fi remediu sau otravi... .............97

Apa din organismul nostru......... ...............91

Apa pe care o bem.. ...............92

Apa minera16 .................

Apa structurat5..............., .....................93

Cum trebuie si bem? .............94

Ce este mai bun: ceaiul sau cafeaua? .........95

Memoria apei............. ............96

Sucurile pot face miracole...... ....................97

Sucurile proaspete sunt cele mai bune ....................97Sucurile de fructe gi legume - sursd de slnitate.........................99

Cocteiluri care vindeci

Cald 9i rece............. ....................109Apa vindecitoare............. .....109

Biile terapeutice acasi .........110

Extraordinara putere a saunei ..................712

Construigi-vi imunitatea! ..................172Cine poate folosi sauna? ...................113

Sauna 9i inima.......... .....113

Sauna cu efect de calmare .................113Efectele purificatoare ale saunei ........714Puterea saunei.......... ......114

Sauna 9i pie1ea.......... .....115

Ce trebuie si bem in sauni?..... .'.......115

Alimentele.. ............717

Alimentele combinate corespunzitor.................. .........1I9Principiile consumului de alimente bogate in proteine.. ......"...120Principiile consumului de carbohidragi............................'.........121

Principiile consumului de grisimi .'...722

Principiile consumului de fructe..... .......................t23

Principiile consumului de legume .....723

Cum ar trebui s[ mdnc[m deserturile?. ........,........125

Secretele unui regim alimentar sindtos........ ....'...........725

Cum sI vi programaEi ziua conform ritmului biologic ............127

Cum si planificim un regim alimentar sinltos ..'.I28Caloriile goa1e........... .....L29

Principiile digestiei specifice...... ........130

Mdncarea inleleptului. .....'............."..131

Gustul alimentelor. '.....'.......134Gusturile produselor... ........'..............136

Focul digestiv................. .....'......'.....'.737

Cdt de mult trebuie si mdncim? ...'......'..138

Media de aur .................139

Schimbarea obiceiurilor alimentare ........'..............140

Regimul alimentar gi cancerul... ...............14L

Ingrediente care cauzeaz[ tumori maligne .."........742

Substange care ne protejeazd de cancer .......'....'....143

Mintea........ ............747

Ce este o bode? ..............747invagl despre tine ........... ....151

Gindul vindecitor.. .......154

Atitudinea pozitril fagn de via1i............ ........'.............156

Bltranele voioasi........ .......................156

imb[tranirea este o problemd de atitudine..... .......L56

Mecanismul imbdtrinirii ...................157

Arta de a rimdne tinir............ ..........158

Secretele ridurilor .........160

Aspectul nostru - reflexia slndt[fii...... ....76L

PARTEAA V-A. Temn de meditafeintreblri 9i rispunsuri .........169

PARTEA A VI-A. Curifarea completi a corpuluiIgiena externi........ .....................794

Curigarea dingi1or........ .........194

CurilEarea limbii...........................:.. .........195

Curdgarca nasului ................796

Cur[trarea urechilor .,....,'.,,,,,t97

Igiena interni a corpului.... ........799

Curigarea intestinului gros ...........C1isma......... ...................201

Folosigi chefir, suc de mere gi salate de legume pentru

a vil curilga intestinul gros............. .....................203

Folosigi fructele pentru a vi curdga intestinul gros............ ........204

Cum si construim o microflori intestinali sinitoasl ..............205

Curilarea ficatului....... .........206

Instruc,tiuni pentru curdgarea ficatului...... .............208

De cAte ori putem curifa ficatul?................. .........272

Regimul alimentar dupi curdlarea ficatului.. .........273

Utilizarea sucurilor de legume la curdgarca ficatului .................2I4

Curigarea ficatului cu suc de mere ....2L4

Curigarea oaselor gi a articula,tiilor.............. ................275

Curlgarea rinichi1or..... .........276

Curigarea limfei 9i a singelui de eompugi radioactivi 9i toxici ........218

Curilarea sistemului circulator ................279

Metode suplimentare de curigare interni a organismului ...............219

Clisma cu miere...... .......279

Clisma cu cafea....... .......279

Curilarea ficatului...... ............,..........220

Curigarea rinichilor .......227

Cur[farea sistemului circulator....

Curigarea glandei tiroide......... ..........222

Curlgarea organelor respiratorii.. ...................r .......223

Curlgarea ochilor (cristalinului) .... ....... ..........223

U tilizar ea ridichii negre pentru curigarea organismului ............224

Curilarea nucleelor de radiu 9i a metalelor grele din orgarusm...225

Terapie cu ulei ...............226

PARTEA A VII-A. Sinitate ftra medicamente.Re,tete de medicinl popularn

Boli legate de weme ............237

Tulburiri ale sistemului digestiv ..............235

Tulburiri cardiovasculare .............. ..........-238

Dureri ale articulaliilor, oaselor s,i mugchilor ...............241

Diabet ..............242

Menopauztr ......242

Ochi........... ......243

Arsuri......... ......243

Hidropizie.. ......243

Reintinerirea organismului dupn o boale gravd,...............................244

Puterea de vindecare a otetului din cidru de mere ......244

Anexa A. Interviuri cu autorul. ......................247

Anexa B. Extfase din articole publicate in revista lunard Czloutiek"

Zdrozpie, Natura Szaman ........253

Anexa C. Relete pentru sinltate....... .............261

Anexa D. Semne exterioare ale tulburlrilor interne... ........269

Anexa E. Ritmul biologic 9i pie1ea....... ..........273

DIru PARTEA EDIToRULUI

Multe s-au scris in ultima vreme despre c[iie de ajungere la o viagilungn gi sinltoasi. Sunt prezentate numeroase diete miraculoase, sunt h-udate diverse formule pentru extraordinarele lor calitdgi, sunt ridicate inslivi metode de reducere a greutitii gi de incetinire a imbitrAnirii. Astfel,oamenii sunt ficugi si creadi ci slnitatea poate fi menlinutd luind nigtepilule miraculoase. in realitate, revenirea la starea de sdnitate optiml ne-cesit5. ani de efort, exact in aceeas,i manierl in care bolile de care suferimsunt provocate de mul1i ani de neglijengn. Slnitatea deplini nu depindede medicamente gi de formule-minune care si duci la sciderea greutlgiicorporale sau la incetinirea imbitrinirii, ci de un stil de viagi care si fiein armonie cu natura. Aceasta e fiozofra cu care este impregnat intregcontinutul acestei cdrgi. Autorul, Mikhail Tombak, a creat un sistem ho-listic de menlinere a unei sinltifi optime.

Cartea de fati nu confine diete miraculoasel in cuprinsul ei ve{i gtrsiprincipii simple de pistrare gi protejare a slnitifii. Nu vegi gisi necesi-tatea socotirii stricte a caloriilor, darvefi intilni principii nutritrionalesimple, evidente si naturale.

Autorul subliniazi legitura strinsi dintre siinitate gi felul cumminclm, cum respirim si avem grijn de toate necesitifile noastre fizi-ce gi fiziologice. Chestiunea nu este restrinsi doar la nutrifie, aga cumse intdmpli cu multe programe referitoare la alimentagie.

Pe parcursul pregltirii pentru tipar a acestei cirgi, am fost plicutsurprinsi de personalitatea umili a autorului. Nu-i place si vorbeascl des-pre succesul lui sau de felul in care a ajuns la el. Dupi spusele lui, meritulpentru descoperirile lui in privinla sistemului de menginere a senltefii igi

11

Purnu rnAr 150 oB eNr?

Potrivit principiilor medicinei chineze strivechi (confirmate de recente-le cercetiri stiingifice), organismul nostru este un sistem energetic complexcu celule si organe strins interconectate prin energia ce circuli de-a lungula douisprezece canale. Fiecare dintre noi posedi cdteva tipuri de energie,care suferi in mod constant schimbiri si transformfri dintr-un tip in altul.

Energia formeazd. un strat biologic in jurul corpului - o ,,aur[" - care

determini condigia noastri fizicd gi psihici.Un ciclu complet de transformare energeticd a corpului ngstru durea-

zd, gapte ani. Existi 22 de asemenea cicluri pe parcursul unei vieti, ceea

ce inseamni ci, din punctul de vedere al energiei acumulate, ar trebui sitrdim injur de 150 de ani.

Scepticii ar putea spune cI 150 de ani este o exagerare. Chiar gi aga,

avem o sansX de atrdi o viati lungi 9i, ceea ce este si mai important, s[ ne

pistrim sinitogi.

Corpul nostru imbdtrdne;n ;i se inbolndneste atunci cdnd ecbilibrutdintre celulele sdndtoase ;i celulele bolna,ie se scbimbd infaooarea celor

din urm.d. Oprirea procesului de imbdtrdnire insearnnd schimbarea aces-

tui ecbilibru nefaztorabil. Teoretic, dacd reu;irn sd redm circumstanle

favorabile acestui proces, celulele nnastre sunt ca?abile sd se repare intr-operioadd de ;apte ani.

$tiinga a dovedit cL mostenim I5o/o din slnitate de la plrinti, !5o/o poa-te fi influengati de doctori, dar restul de 70o/o depinde numai de stilul nos-

tru de viagi.

De aceea vd sugerez s5" analizdm impreuni o serie de greseli in stilulnostru de viafi care conduc la boli 9i imbitrinire prematuri.

77

Am citit numeroase cir;i despre esenfa sin[tIfii gi bolilor 9i am aju-

tat mul1i oameni sd-;i recupereze condigia fizici' qi starea generali de bine.

Din experienfi am descoperit ci existi cinci factori principali care di-uneazd. slndtef ii noastre:

I. Neglijarea coloanei vertebraleII. Respiralia incorectii

III.Dieta incorectiIV. Lipsa igienei corporale interneV. Incapacitatea de a trii o viafi fericiti

Nncu;AREACOLOANEI VERTEBRALE

Stai in fayaoglinzii 9i uiti-te bine la tine. Cum arati coloana taverte-bral[] Ji se cocogeazi spatele? Abdomenul igi iese in fagll Suferi de du-

reri de spate?

Din nefericire, mulgi oameniprezintdaceste simptome din cauza slibi-rii mus,chilor spatelui. Acegtia puteau si ne susfini spatele fdrd mari efor-

turi. Mugchii insi slebesc pe mlsuri ce inaint[m in vdrsti, in special dincauza lipsei activitllii fizice, a dietei incorecte, a obezitd,tii, a dormituluipe saltele moi etc.

O coloeNA vERTEBRALA BoLNAVA iNsBennNAUN ORGANISM BOLNAV

Am avut odati o pacientd in vArsti de 35 de ani care suferea de dureripersistente de cap. De asemene a, avea senzalia de greutate in zona inimiigi orice fel de efort frzic o obosea. Cind am er<aminat-o, am observat ver-

tcbre cervicale dislocate.

O alta pacienti suferea de insomnie gi dureri de stomac. Cauza aces-

tor simptome era tot o ugoari dislocare a vertebrelor cervicale gi toracice.

ln ambele caztri, rearanjareavertebrelor a condus la disparigia simptome-

lor. A9 dori si adaug ci ambele femei fdcuseri inainte radiografii, care nu

irrtrtau nicio schimbare a coloanei vertebrale.

De ce amintesc aceste exemple? {.Jneori, chiar 9i cele mai bune me-

tode de examinare sunt incapabile si detecteze dislociri foarte mici ale

T9

vertebrelor, care cavzeazS. simptome care aparent nu au nicio legiturl cucoloana vertebrald.

Coloana vertebrali este stdlpul de rezistenfi al intregului nostruorganism. Diferite migciri pot cauza dislociri minuscule ale vertebrelorlmugchii din jurul vertebrei dislocate devin rigizi si o impiedici si se ageze

inapoi in pozigia corecti. Astfel se produce o inflamaie progresivL a ner-vilor gi mugchilor, cauzdnd durere si limitarea migclrilor.

O vertebri dislocati pune presiune asupra nervilor si vaselor sanguine

care sunt conectate cu anumigi mugchi gi organe.

Dacd un nerv rdntdne sub presiune pentru o perioadd tndelungatd

de timf, organul ce depinde de acel nera dezaoltd patologii greu de

aindecat.

Vezi tabelul 1 pentru exemple:

Tabelul lAlinierea gresitda,uertebrelor

Probleme/e cauzate

CervicaleAlergii, pierderea auzului, probleme de vedere, eczeme,probleme cu edtul. dereeliri ale Elandei tiroide

Toracice

Astm, durere in bragele inferioare, dureri de spate,deregldri alevezicii biliare, probleme cu ficatul, ulcerstomacal 9i duodenal, boli de rinichi, probleme de piele(acnee, urticarie. eczeme, furuncule)

Lombare

Hemoroizi, deregliri ale vezicii urinare, ciclumenstrual neregulat, dureri menstruale, impotenti,dureri de genunchi, lumbago, dureri lombare, circulalieproasti a singelui in picioare, umflarea gleznelor,picioare reci, sldbiciunea picioarelor, spasme muscularein oicioare

Aceasta este insi o listI incompleti a problemelor pe care le poate ca-uza neglijarea coloanei vertebrale.

Potrivit statisticilor, unul din zece copii in lume poart[ ochelari, su-

ferl de alergii, dureri frecvente de cap, dureri abdominale, ri.celi cronice,deficit de atengie etc. Cauza acestor probleme, precum gi a multor altora inrdndurile generatiei tinere, este o coloani vertebrali bolnavi. O neglijnm

inc[ din copilirie fdfi" a ne da seama de faptul ci va produce probleme de

sinitate atunci cind vom deveni adulgi.

De aceea, pentru a reveni la o stare de sinitate, ar trebui, in primulrAnd, si fim foarte atengi cu gira spinirii.

Puteli gdsi unele sfaturi despre cum si facefi acest lucru in partea a

donra, intitulatd,,Coloana vertebrah slnitoasi".

RnsprnATrA rNcoREcrA

C,ind aenim pe lume, primul lucru pe care ilfacem este sd ludm

o gurd de aer. Atunci cknd o pdrdsirn, ultirnul lucru pe care tl facemeste sd incetdrt. sd respirdm. Via/a noastrd este ceea ce se intkmpld tn-

tre na{tere ;i moarte, iar aceasta depinde in totalitate de respirayie.

Respiralia este ,alimentul" inaizibil,fara de care nu ?utem trdi nici

mdcar cinci minute.

Unele studii din Germania indicl faptul c[ aproape noui din zece oa-

meni respir[ incorect. De ce se intdmph acest lucru?

Privegte cum respiri un copil mic. Abdomenul sIu se umfli 9i se con-

tracti dupe inspiragie 9i expiralie, folosind in special un mugchi impor-tant numit diafragmi. Respirdnd in acest fel, pliminii au mult loc pentru

a primi aer in secfiunile lor mediane gi inferioare. Cu cdt pitrunde maimult oxigen atunci cind inspirim, cu atit se ventileazi mai bine pl5md-

nii gi mai mult oxigen este absorbit 9i transportat de eritrocitele din sdnge

pentru a produce energie. Mulpmitl acestui stil de respirafie, copiii sunt

robugti, activi 9i fericili.Adulgii respiri intr-un cu totul alt mod. Pe misuri ce inaintim in vir-

sti gi ducem un stil de viagi inactiv, suferim de deplasdri ale coloanei ver-

tebrale, obezitate etc., incepem si respirim diferit. Atunci cind inspirim,cavitateatoracici se dilati, abdomenul se dezumflI, iar umerii 9i clavicula

se deplaseazi in sus. Doar partea superioari, cea mai mici, a plimdniloreste implicatfl in acest fel de respirafie. De obicei, acest proces nu ne asigu-

ri destul aer, astfel incit trebuie si respirlm mai frecvent (se observl mai

ales la oamenii obezl). Doar o mici parte din oxigenul inspirat pitrunde

22

in pl5mdni. Plnminii sunt foarte solicitali, dar numai in partea lor supe-

rioari. Devin suprasolicitagi, iar celulele se uzeazd Prematur. Existi stra-

turi de celule moarte, inactive, in lesutul pulmonar.

Pe misurl ce imbitrdnim, secEiuni ale phmdnilor nu mai sunt im-plicate in procesul de respiralie. Organismul nostru este in mod constant

lipsit de oxigen. Acest lucru nu cauzeazil numai boli respiratorii, ci gi pro-

bleme ale sistemului circulator, pancreasului, ficatului, rinichilor, tractu-

lui intestinal 9i multe altele.

Putem intd niaimbilttdnirea de la treizeci pdnl tapttrazecide ani 9ievita multe boli daci folosim mai bine diafragma. Se gtie de multl vre-

me ci oamenii longevivi respiri rar. O persoani de 130 de ani din India de

Est, care nu igi arita vArsta, atunci cind a fost intrebat[ care este secretul

longevit[1ii sale, a rispuns: ,,Respiralia corectd" (respira o dati pe minut).

Unul dintre principiile medicinei strivechi spune: ,,De cite ori respirimmai pufin intr-un minut, de atdtea ori ni se prelungegte vi4d'.

Respirafia corecti este cea care asigur[ sinitatea 9i longevitatea. Vi voi

dezvilui secretele diferitelor moduri de respiralie in subcapitolul ,,Aerulgi via1a".

Drnra rNcoREcrA

Cr coNsulrAvr Sr cE Nn coxsunnA

Cele mai multe familii de astlzi iau in considerare trei criterii atuncicind cumpirimdncarea:1. si aibi multe calorii * astfel nu este nevoie sI mininci o cantitate

mare.

2. si poati fi preparati cit mai repede 9i mai ugor - suntem prea ocupaficu alte treburi.

3. si se absoarbi ugor fere a fi nevoie de prea mult mestecat - oameniimoderni nu igi folosesc dinlii prea mult 9i nu au timp si mestece.

inbazaacestor criterii, carnea pare afi mai buni decdt legumele, de-oarece o cantitate mic[ ne poate satisface foamea. Cererea pentru produ-sele pre-procesate este mai mare decdt cea pentru cele proaspete, deoarece

nu necesiti prea multl munci. Chiar gi sucurile cumpdrate de la maga-zin sunt consumate mai des decdt cele stoarse proaspit. Pdinea albl paresi fie mai bun5. dec6.t cea integrah deoarece se mesteci mai usor. Orezul

9i zahlrul rafinat aratd mai atrigltor. Societatea noastri moderni poa-te arunja totul pentru comoditatea noastri. Nici mamele nu mai trebu-ie si-9i bati capul cu hrinitul copiilor la sdn. Formulele pentru copii potinlocui laptele matern. Acest gen de dieti ajunge si diuneze 9i oameni-lor cu sistem imunitar puternic. Cei cu un sistem imunitar mai slab incepsi sufere mult mai devreme. Copiii sunt cei care suferi cel mai mult de

pe urma unei diete proaste.

24 25

PrnrcoruI, ALTMENTELoR RAFTNATE

Criminalul dulce

Dorinta noastre de a ,,imbunitigi" totul gi de a separa ingredientele

,,de care avem nevoie" de cele de care ,,nu avem nevoie" ne face si rafinlmmajoritatea alimentelor. Alimentele ,,imbunitifite" artificial doar par cd"

ar avea aceleagi calitigi nutritive ca 9i cele naturale. Alimentele artificialegi naturale au la fel de multe lucruri in comun precum trandafirii de mi-tase fa1[ de cei reali - doar aratl,ta fel. Aceeagi difereng[ este gi lntre vita-minele naturale 9i cele sintetice sau intre unt gi margarini.

Scopul pentru care se rafineazd mAncarea este pentru a o face maiatractivl, din punct de vedere comercial. Prin gitit sau alte forme de ttatarela temperaturi mari, alimentele isi pierd informatiile biologice (conginutul

total 9i compozigia substangelor chimice din produsele naturale) obginute

de la soare, pimint 9i apn. Organismul nostru nu recunoaste 9i nu asimi-leazd, din primul moment acest gen de mincare. Trebuie sd cheltuiasc[din propriile resurse pentru a le face folositoare. Sfecla de zah\r gi za-

hirul obginut din aceasta sunt un bun exemplu. Sfecla de zahd.r este unprodus natural care contine multe vitamine, siruri minerale, enzime 9ihormoni. Din contri, zahdrul extras din sfecli este bine rafinat, cristali-zat qi filttat. (O substanld otrivitoare, clorura de calciu, se folosegte pen-tru a-l albi.) P[trunde in stomac ca o substanfd puri din punct de vedere

chimic, zaharoza, filri, alte vitamine, sLruri minerale sau alte substange bi-ologice active. Zaharoza puri nu poate fi asimilati; trebuie sd fie insolitlde alte substante. Sfecla conline toate substangele necesare; zahdrul nu.Organismul nostru este forlat si foloseasc[ din propriile resurse de cal-ciu, fier 9i alte elemente. Acest lucru duce la stricarea dingilor, diabet, ane-

mie etc. Cercetirile indici faptul cd zahdrul cauzeazil degenerarea vaselor

de sdnge 9i a celulelor individuale, mutalii gi poate duce chiar la cancer.

Nu consumimzahdr doar la cafea sau ceai; se gisegte gi in bomboane, bis-

cui1i, prijituri 9i sucuri ricoritoare. Sunt nenumirate produse care contin zahlr.

Din cauza consumului mare de zahdr, nuntdrul de cazuri de dia-bet, anernie yi cancer de sdnge a crescut accentuat in ultimii doudzeci de

ani in toate ldrile dezvoltate.

De aceea pdrinlii gi bunicii fac o mare greseald cind le dau copiilorbomboane si ii lasi si dezvolte o apetenli pentru dulciuri. Obiceiul poate

deveni foarte greu de eliminat mai tirziu in viaga copilului.

DBpnNoBNTA DE LAPTE

Boala din biberon

in zilele noastre este un fapt obignuit s[ se inlocuiasci laptele matern

cu lapte de vaci sau formule pentru copii.

Laptele ulnan este bogat in lactozd, care creeazd un mediufaoorabil

dezvoltdrii bacteriilor pozitive in intestinul gros al copilului.

Laptele de vaci confine anumite tipuri de proteine s,i anticorpi, pe care

copilul nu le poate digera. Aceste substanfe, in loc si fermenteze normal,putrezesc in intestinul copilului, atunci cAnd copilul este hrinit cu lapte de

vacd sau alte substitute. Acest lucru cauzeazi autointoxicare, dezechilibreale microflorei gi duce la degenerarea intestinului copiluiui.

Substituengii nu congin informatia biologicl din laptele matern, astfelincit copilul se simte tot timpul infometat si are nevoie de hrinire frec-venti. Din aceasti cauzd, produsele din amidon 9i carne sunt incluse maidevreme in dieti. Sistemul digestiv al copilului nu este complet formatsi nu este pregltit si digere si si absoarbS. aceste produse. Anumite enzi-me necesare nu sunt prezente. Putem observa ci mulli copii, intre doi gi

cinci ani, au tot timpul o substangi mucoasi la nas. Aceasta este produside prea mult amidon 9i proteine in dietd. Dieta artificiall sfirgegte prin a

distruge sistemul imunitar al copiilor. Acegtia devin vulnerabili la tot felulde infecgii, precum ricelile frecvente, rinoree, gripl 9i pneumonie. Copiiihrlnigi in acest mod sunt, in cele mai multe cazuri, alergici. Nu putem pre-zice toate posibilele probleme de slnitate cauz^te de absenfa laptelui ma-

tern din dieta copilului.

Fiecare eiitoare rnarnd ar trebui sii ;tie cd nimic nu ?oate tnlocui

laptele de Ia sdnul mamei; este hrana naturald pentru copilul sdu. Nicio

26 ).7

formuld nu con/ine informalii despre dragoste, sensibilitate, tandrete sau

moduri de evitare a dezastrelor si bolilor. Toate aceste informaTii oin de

la mamri si sunt codificate in laptele sdu.

Dacd dieta uneifemei insdrcinate este conpusd tn ?rincipal din dul-ciuri, produselfiiinoase, mezeluri, lapte de vacd, cafea, carne pnijitd sau

coaptd ;i alte produse rafinate, copilul sdu ,ua aaea de suferit probleme

grave de sdndtate. Este ;i mai rdu dacd ;ifumeazd.

Cine are nevoie de ulcer?

Cantitatea de fier din laptele devacd.este foarte micd. Vigelul, pe ldngilaptele vacii, mindnci gi iarbi. Organele sale digestive sunt capabile de lanaturi si digere separat laptele 9i iarba. Sistemul nostru digestiv este con-struit altfel. Cind laptele de vaci pitrunde in stomac, sucurile acide diges-tive il coaguleazd gi il transformi intr-o materie lipicioasd asemlnitoarecubrdnza. Aceasti ,,brdnzd" confine si alte bucigi de mincare ce se afle instomac. Laptele coagulat trebuie si fie digerat inaintea celorlalte alimen-te. Daci acest proces are loc frecvent, poate cauza deregllri ale sistemuluidigestiv, in special ulcerarea stomacului si a duodenuldi. Chiar vrem ca

<rrganismul nostru si devind o uzind. de procesat lapte care produce ulcerin loc de avantajele agteptate?

Principalul argument al sustinltorilor consumului de lapte este canti-tatea mare de proteine (aminoacizi) gi de calciu. Nu sunt pe deplin de acordcu acest argument si voi explica de ce.

Crzeina nedigerabili

Niciun alt mamifer de pe aceasti planet[ (inafard. de om) nu consu-mi lapte la vArsta adulti. Ar fi contra naturii. in cazulpisicilor, noi le-aminvitat si bea lapte. Oricum, s-a dovedit ci pisicile tr[iesc de doui ori maimult dacl nu beau lapte.

Diferenga intre laptele uman gi cel de vac[ este continutul mare de ca-

zeini din ultimul. Cazeina este o proteini de care vilelul are nevoie pen-tru a avea copite 9i coarne. Vigelul consuml lapte doar in primele gase lunide viagi. Oamenii nu au copite sau coarne. De ce ar avea nevoie de ati-ta cazeind?