1

ROMÂNIA

PROIECT PRIVIND PREVENIREA SI MANAGEMENTUL RISCULUI DE CALAMITATI NATURALE

PLAN DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

DESCRIERE GENERALA

Noiembrie 2003

2

INTRODUCERE Date generale. România prezinta un grad semnificativ de expunere la pericolul producerii unei serii de calamitati naturale, în special cutremure si inundatii, care pot cauza pierderi de bunuri si de vieti omenesti în mai multe zone ale tarii. Posibilele pierderi anuale cauzate de cutremure si inundatii sunt estimate la aproximativ 400 milioane USD. Începând din 1908, s-au înregistrat 14 cutremure de magnitudine VII sau chiar mai mare, precum si 8 inundatii majore care au afectat aproximativ 2 milioane de oameni si au cauzat pierderi economice masive. Cutremurul din 1977, care a înregistrat 7,2 grade pe scara Richter, a avut drept consecinta pierderi economice de peste 2 miliarde USD, iar inundatiile din iulie 1991 au cauzat pagube estimate la 0,5 miliarde USD, afectând o zona extinsa, de aproximativ 1.400 km², deteriorând sau distrugând peste 12.000 cladiri, 990 km de drumuri, 14 km de cai ferate, precum si 150 poduri. Inundatiile mai recente, care au avut loc în anii 1997 si 1998, au provocat daune estimate la 310 milioane USD si, respectiv, 150 milioane USD. Guvernul României a solicitat Bancii Mondiale asistenta prin intermediul Proiectului privind Prevenirea si Managementul Riscului de Calamitati Naturale, al carui obiectiv este reducerea vulnerabilitatii fata de mediu, precum si a vulnerabilitatii sociale, financiare si economice raportata la calamitatile naturale si la accidentele care au drept consecinta poluarea apelor din cauza activitatilor miniere, cum ar fi (i) consolidarea capacitatii institutionale si tehnice de gestionare a situatiilor de calamitate naturala si de interventie rapida în situatii de urgenta; (ii) punerea în aplicare a unor masuri de reducere a riscului în cazul producerii de inundatii, alunecari de teren si cutremure; (iii) îmbunatatirea sigurantei barajelor; si (iv) diminuarea impactului de mediu în cazul producerii unor deversari accidentale sau voite ale unor materiale periculoase în bazinele Dunarii, respectiv, Marii Negre. Se are în vedere ca acest proiect sa includa urmatoarele componente si activitati: Componenta A: Întarirea capacitatii de management al situatiilor de calamitate naturala Componenta B: Reducerea riscului seismic Componenta C: Reducerea riscului de producere a unor inundatii si alunecari de teren Componenta D: Reducerea riscului de producere a unor accidente miniere în Bazinului râului Tisa Impactul de mediu. Impactul de mediu potential din cadrul acestui proiect a fost evaluat în etapa pregatitoare, iar rezultatele evaluarii, împreuna cu masurile de monitorizare si reducere a riscurilor sunt prezentate în Planul de Management de Mediu (PMM) elaborat pentru acest proiect si consta în trei volume. Activitatile avute în vedere în cadrul componentei de „Întarire a Capacitatii de Management al Situatiilor de Calamitate Naturala” se concentreaza asupra modernizarii tehnologiei informatice si a sistemelor de comunicatii, intensificarii eforturilor de planificare si formare, sensibilizarii opiniei publice si promovarii pregatirii populatiei pentru situatii de calamitate naturala, precum si acordarii de asistenta tehnica pentru elaborarea studiilor de fezabilitate si întarirea cadrului institutional necesar lansarii Programul National de Asigurare împotriva Calamitatilor Naturale. Prin urmare, pentru aceasta componenta, nu a fost necesara întocmirea unui PMM. Descrierea generala a PMM pentru fiecare dintre cele trei componente ale proiectului este prezentata mai jos. COMPONENTA DE REDUCERE A RISCULUI SEISMIC (VOLUMUL I) Componenta „Reducerea Riscului Seismic” are în vedere asigurarea rezistentei fizice – atât la nivelul elementelor structurale, cât si la nivelul celor nestructurale – a unor constructii, cladiri publice de importanta vitala, precum si a utilitatilor aferente, care au un rol determinant în interventia rapida post dezastru si în sistemul de pregatire a populatiei pentru situatii de calamitate naturala fiind esentiale pentru functionarea sociala a tarii. Având în vedere ca o asemenea actiune necesita si anumite activitati de construire, proiectul este considerat “Proiect de Mediu de Categoria

3

B”. Criteriile de eligibilitate pentru selectia constructiilor de importanta vitala necesitând investitii/consolidari, în cadrul acestui proiect, au fost stabilite în cursul etapei de pregatire a proiectului si a fost întocmita o lista de cladiri care îndeplinesc criteriile mentionate anterior. Din aceasta lista, în cursul etapei de implementare a proiectului, cladirile care necesita interventii vor fi supuse unei selectii finale, vor fi proiectate si realizate lucrari de consolidare. Desi lista finala a cladirilor care necesita lucrari de consolidare nu va fi finalizata pâna în momentul demararii procesului de implementare, aria de posibile impacturi de mediu poate fi identificata, iar planificarea în vederea reducerii si monitorizarii acestora poate fi descrisa la modul generic. Lucrarile de construire se limiteaza la consolidarea structurala – lucrari de consolidare pentru reducerea riscului seismic – a cladirilor aflate în circuitul public. Prin urmare, este vorba despre cresterea capacitatii structurii de rezistenta pentru a rezista la forte exterioare mai mari decât cele pentru care cladirea a fost proiectata initial. În mod conventional, acest proces implica o crestere a dimensiunii unor elemente cum ar fi stâlpii de rezistenta si grinzile si/sau adaugarea de material zidurilor existente sau adaugarea unor noi elemente structurale. De regula, unele materiale existente trebuie îndepartate si nu mai trebuie reutilizate în activitatea de construire, dar acestea sunt putine. Metodele de consolidare mai putin conventionale utilizeaza sisteme de absorbtie a socului, care pot fi instalate prin interventii minime asupra structurii de rezistenta rezultând si mai putine materiale la care se renunta, pretându-se foarte bine pentru cladiri cu valoare arhitecturala si de patrimoniu cultural. Posibile Impacturi de Mediu. Se preconizeaza ca proiectul sa aiba un impact de mediu clar pozitiv, prin reducerea riscului de deteriorare si prabusire în caz de seism a cladirilor selectionate, ceea ce va avea un impact direct si pozitiv asupra sigurantei cetatenilor. Posibilele riscuri de mediu care rezulta în mod normal în urma unor lucrari de construire/consolidare asupra unor cladiri existente includ urmatoarele:

o Manipularea, înlaturarea si depozitarea materialelor periculoase care pot fi întâlnite în cursul activitatii de consolidare, cum ar fi azbestul,

o Înlaturarea si depozitarea resturilor rezultate în urma activitatilor de construire, o Producerea prafului si a zgomotului, precum si întreruperea activitatilor curente în zona

santierului si în vecinatatea acestuia, si o Existenta unor posibile impacturi negative asupra unor cladiri cu valoare arhitecturala si de

patrimoniu cultural. În etapa preliminara a proiectului, sunt necesare aprobari si avize din partea administratiei locale si centrale, ceea ce obliga firma care se ocupa de proiectarea obiectivului respectiv, precum si proiectantii acesteia, sa abordeze întreaga serie de probleme de mediu aferente investitiei avute în vedere. În plus, toate contractele care stau la baza proiectelor de constructii vor include si proceduri de reducere a riscurilor si vor detalia responsabilitatile antreprenorului în sensul respectarii clauzelor acestor contracte, precum si ale reglementarilor locale. Cerintele de verificare, identificare si manipulare a materialelor periculoase, precum si a resturilor ramase în urma activitatilor de construire vor fi si ele specificate în documentele de licitatie. Pentru cladirile de importanta istorica, vor fi elaborate si puse în aplicare Planuri individualizate de Reducere si Monitorizare a Riscului . România dispune de un bun sistem de protectie a patrimoniului cultural în cadrul caruia raspunderile pentru monitorizare si luarea de masuri sunt atribuite Ministerului Culturii si Cultelor (MCC). Pentru acest proiect, MCC si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului au format împreuna un grup de lucru care sa evalueze periodic si sa discute investitiile din cadrul proiectului, pentru a evita întârzierile de natura birocratica si eventualele „surprize” în cadrul procesului de obtinere a aprobarilor si avizelor. Unitatea de Management al Proiectelui (UMP) se va asigura ca reglementarile referitoare la manipularea si înlaturarea materialelor periculoase sunt bine întelese de catre autoritatile locale si sunt respectate si în teren. De asemenea, va fi necesara si respectarea pe santier de catre

4

antreprenori a reglementarilor de protectie a mediului, în ceea ce priveste masurile de siguranta, poluare fonica, degajare de praf si alte posibile surse de poluare care pot apararea în cursul perioadei de construire. În masura posibilitatilor, proiectarea si executia lucrarilor de consolidare/activitatile de construire trebuie planificate astfel încât sa se reduca la minim perturbarea activitatilor desfasurate în cadrul acestor unitati de interes public, cum ar spitalele si unitatile de învatamânt; va fi elaborat un grafic în vederea reducerii la minim a impactului, prin consultari cu beneficiarii afectati de acest proiect, în cursul actiunilor de consultare avute pentru fiecare cladire, în vederea stabilirii de comun acord a modalitatii de efectuare a lucrarilor de consolidare (evacuare completa, evacuare partiala prin împartirea cladirii în unitati functionale convenabile sau prin utilizarea unor metode de consolidare exterioare cladirii). Consolidarea institutionala. Periodic se vor organiza cursuri de formare si seminarii pentru personalul tehnic al UMP, pentru consultantii locali si personalul tehnic al antreprenorilor, asigurându-se respectarea cerintelor de mediu prevazute în legislatia româna în domeniul mediului si a criteriilor de monitorizare si evaluare a datelor de mediu, conform cerintelor formulate în cadrul Proiectului. Formalitatile institutionale. Proiectul va fi pus în aplicare cu respectarea cadrului legal specific pentru protectia mediului si al cadrului legislativ general de reglementare a activitatilor de construire, în vigoare în România. Punerea în aplicare a PMM. Atenuarea efectelor asupra mediului si activitatile de monitorizare vor fi îndeplinite în paralel cu activitatile de construire. Având în vedere ca aceste unitati de interes public se afla deja în exploatare, proiectul nu va monitoriza activitatile ulterioare încheierii lucrarilor de consolidare. Strângerea datelor: datele de monitorizare vor fi adunate de catre Consultanti locali/Oficiul Judetean pentru Protectia Mediului si vor fi apoi transmise UMP, în cadrul rapoartelor lunare. Analiza datelor: va fi realizata de catre UMP. Rezultatele analizei vor fi utilizate pentru verificarea eficientei masurilor de atenuare a riscurilor si, daca este necesar, pentru revizuirea/modificarea planului de reducere a riscurilor. Raportarea: Raportul de monitorizare va fi întocmit de catre specialistul de mediu din cadrul UMP si va fi apoi prezentat conducerii UMP în fiecare trimestru. În cazul în care se constata producerea unei situatii neobisnuite, raportul trebuie trimis imediat conducerii UMP pentru a se lua masurile necesare. Activitatea decizionala: Deciziile referitoare la modificare a masurilor de diminuare a riscurilor si informare a autoritatilor în domeniu sunt luate de catre UMP. Consultari publice: UMP va initia formarea unui grup de lucru care sa colaboreze cu autoritatile competente. Acest grup de lucru va intermedia întâlniri pentru consultari publice cu factorii de interes din cadrul proiectului. COMPONENTA DE DIMINUARE A RISCULUI EXPUNERII LA INUNDATII SI ALUNECARI DE TEREN (VOLUMUL II) România are o traditie îndelungata de constructie a structurilor hidrotehnice. Astfel, au fost construite pâna în prezent 246 de baraje de mari dimensiuni, conform datelor curente. În prezent, principalul risc îl constituie amenajarile existente de protectie împotriva inundatiilor, care sunt deteriorate, precum si albiile neamenajate ale unor râuri montane. Investitiile propuse în cadrul acestei componente au fost selectionate în cursul unui proces de stabilire a prioritatilor si constau în lucrari de reabilitare, reamenajare si reechipare a amenajarilor de protectie împotriva inundatiilor, în

5

zone care sunt foarte expuse inundatiilor. Pentru toate investitiile au fost efectuate evaluari de mediu si a fost încheiat procesul de consultari publice. Conditiile de mediu în zonele afectate. Nici una dintre investitii nu se situeaza în zone sensibile sau protejate. De asemenea, în zonele respective nu au fost identificate specii protejate prin lege, care ar putea fi afectate de anumite subproiecte în acest domeniu. Impactul de mediu. Nu au fost identificate impacturi de mediu semnificative. Pentru impacturile de mediu de mai mica amploare, care au fost identificate si care se refera integral la perioada constructiei, a fost elaborat un Plan de Management al Mediului, care contine toate masurile necesare pentru diminuarea riscurilor. Investitiile care au fost supuse evaluarii îndeplinesc toate cerintele de mediu formulate de Banca Mondiala si existente în legislatia româna. Majoritatea proiectelor sunt amplasate în zone situate sub media din România în ceea ce priveste nivelul veniturilor si cifra populatiei cu loc de munca. Majoritatea proiectelor vor avea un puternic impact social pozitiv prin îmbunatatirea considerabila a nivelului de viata în zona care face obiectul proiectului, prin reducerea vulnerabilitatii în fata inundatiilor, în timp ce impacturile negative datorate desfasurarii proiectului se mentin la un nivel minim. Se asteapta ca punerea în aplicare a proiectului sa reduca pericolul pe care îl constituie inundatiile si ca creasca cantitatea de apa disponibila pentru gospodarii si pentru agentii economici. Astfel se asteapta ca zonele respective sa devina mai atractive pentru noii investitori.

Prezentari si consultari publice. Întâlnirile pentru consultari publice dedicate investitiilor au avut loc în perioada mai-iunie 2003. Înainte de organizarea acestor întâlniri, au fost afisate în limba româna, în locuri accesibile publicului, cum ar fi biblioteci, primarii, etc., proiectul Planului de Management de Mediu precum si informatii tehnice mai concrete privind investitiile; de asemenea, persoanele care locuiesc în zonele unde vor fi puse în aplicare aceste proiecte, precum si reprezentanti ai unor ONG-uri, au fost invitate sa ia parte la aceste întâlniri prin anunturi difuzate la posturile de radio locale si publicate în presa. Procesele verbale ale întâlnirilor au fost întocmite si anexate Planului de Management de Mediu. Investitiile avute în vedere nu au dat nastere unor obiectii sau dispute. De fapt, aceste proiecte sunt asteptate cu nerabdare de populatia care traieste în zonele expuse inundatiilor. Planul de Management al Mediului a fost utilizat de catre Apele Române si SNIF pentru a primi o asa-numita autorizatie provizorie de mediu din partea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, care va fi valabila pâna în momentul eliberarii autorizatiei de mediu finale. În conformitate cu legislatia româna, autorizatia de mediu finala reprezinta ultima faza de pregatire a investitiilor înainte de punerea în aplicare. Aceasta autorizatie va fi emisa imediat ce se finalizeaza detaliile proiectului. COMPONENTA DE REDUCERE A RISCULUI PRODUCERII ACCIDENTELOR MINIERE ÎN BAZINUL TISA (VOLUMUL III) PMM al acestei componente se concentreaza pe interventiile fizice propuse. Acest plan identifica sursele de impact asupra mediului si masurile propuse pentru diminuarea efectelor acestora pentru majoritatea activitatilor de prevenire si remediere care se desfasoara în cele doua amplasamente prioritare identificate în cursul etapei initiale a proiectului, si anume minele Rosia Poieni si Baia Borsa. În cursul etapei pregatitoare a proiectului, au fost identificate urmatoarele masuri de remediere: (i) Instalarea unor statii de pompare de mare cadere la Rosia Poieni (iazul de decantare Valea

Sesei) si Baia Borsa (iazul de decantare Novat), pentru interventie de urgenta în cazul în care supradebitul nu poate fi preluat;

6

(ii) Instalarea unor statii de epurare a apelor reziduale acide rezultate în aval de Rosia Poieni (iazul de decantare Valea Sesei si Stefancei) si Baia Borsa (iazul de decantare Novat), în vederea reducerii aciditatii apelor reziduale deversate.

(iii) Îmbunatatirea capacitatilor de comunicatie, inclusiv îmbunatatirea drumurilor de acces. (iv) Stabilizarea barajelor. Impactul de mediu si masurile de diminuare a acestora. În lipsa punerii în aplicare a acestui proiect, situatia actuala caracterizata prin risc sporit de accidente miniere catastrofale în zona râurilor transfrontaliere – s-ar înrautati. Se anticipeaza ca lucrarile – asociate cu prevenirea riscurilor si cu masurile de remediere – nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurator si ca majoritatea perturbarilor vor fi localizate, de vreme ce majoritatea lucrarilor de constructie vor fi efectuate în perimetrul unor terenuri aflate în proprietatea societatilor miniere, precum si la iazurile de decantare existente. La ora actuala, se afla în faza de executie un numar de studii de fezabilitate, menite sa conduca la identificarea celor mai adecvate masuri pe care acest proiect le va sprijini pe baza unei analize cuprinzatoare de evaluare a riscului. Aranjamentele institutionale. În România sunt în vigoare reglementari de mediu prin care se introduce obligativitatea controlului si supravegherii lucrarilor de constructii. Contractele si devizul estimativ vor include clauze referitoare la modalitatile adecvate de înlaturare si depozitare a materialelor de constructie neacceptabile, precum si a deseurilor ramase în urma activitatilor de constructie. Documentele privitoare la achizitii vor preciza faptul ca nu se pot utiliza materiale inacceptabile din punctul de vedere al protectiei mediului. Elaborarea PMM. Identificarea proiectului. În momentul în care se finalizeaza studiile de fezabilitate si se identifica activitatile specifice de reducere a riscurilor, procedura specifica de punere în aplicare a PMM va fi întocmita de catre Compania miniera, Inspectoratul teritorial de mediu teritorial si Administratia Nationala „Apele Române”. Unitatea de Management a Proiectului (UMP) de pe lânga Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) va verifica definirea proiectului si va supraveghea executia acestuia. Evaluare de mediu. Criteriile pe baza carora se decide oportunitatea si gradul de detaliere a evaluarii de mediu sunt prevazute în legislatia româneasca recent adoptata, armonizata cu reglementarile Uniunii Europene. Documentatia de mediu. Dupa etapa de încadrare a proiectului, inspectoratele teritoriale de mediu iau o decizie referitoare la tipul de documentatie necesar pentru abordarea problemelor de mediu. Evaluare si aprobare. Documentatia necesara pentru PMM va fi întocmita de catre Compania miniera si va fi trimisa inspectoratelor teritoriale de mediu spre analiza si aprobare. Consultari publice. UMP va initia formarea unui grup de lucru, în colaborare cu autoritatile competente. Acest grup de lucru va organiza si va intermedia întâlnirile de consultari publice cu factorii interesati, conform legislatiei în vigoare. Prezentare. Întreaga documentatie de mediu este în general disponibila pentru toate partile interesate la Inspectoratele teritoriale de mediu, care au responsabilitatea de a le pune la dispozitie si de a le prezenta publicului. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale va primi documentele-cheie, inclusiv PMM, pentru scopuri informative. Implementarea PMM. În cursul etapei de implementare a PMM, se vor parcurge etapele de mai jos:

7

o Datele sunt monitorizate si strânse de catre personalul tehnic de teren din cadrul Companiei miniere, A.N. „Apele Române”, precum si Inspectoratelor locale de Mediu.

o Datele sunt analizate de catre personal specializat (sau, prin contract de externalizare, de catre consultanti colaboratori) al Companiei miniere, cu sprijinul Inspectoratelor locale de mediu. Acestea din urma sunt responsabile cu raportarea si prezentarea, precum si cu arhivarea si pastrarea informatiilor.

o Inspectoratul local de mediu evalueaza raportul si recomanda masuri Companiei miniere. Aceste masuri vor fi puse în aplicare de catre conducerea minei si vor fi supravegheate si controlate de catre autoritatile locale de mediu, respective resurse miniere.