derivarea cu prefixe si sufixe.docx

8/17/2019 Derivarea cu prefixe si sufixe.docx

1/4

DERIVAREA – este un mijloc intern de îmbogă ire a vocabularului. Prinț

derivarea cu prefie i!sau sufie se creea"ă cuvinte noi# cu sensuri diferite#ș

îmbogă ite fa ă de cuvintele de ba"ă $cuvintele de la care porne te derivarea%ț ț ș

&. Derivarea cu prefie

Prefiele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a

forma un cuvânt nou: stră bun, necinstite, incapabil, îm păduri, înnoda, de"aproba,

reaşeza

'lasificare(

• După vechimea lor, prefixele se pot clasifica:

-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în)* des)* stră)* ne)* ră")* etc.

-prefixe neologice (noi): a)* ante)* con)* im)* in* inter)* ultra)* etc.

• Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt:

- prefixe negative - care neagă sensul cuvântului:

ne- in- i-

neimportant, incomplet, ireal

- prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras)* ră")* re- răstălmăci, ră" gândi,

rescrie

- prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu autorul cărora se formea!ă antonimele

cuvintelor de a!ă: des- dez- de- a-

descompune, de"orientat, de bloca, anormal

- prefixe cu sens de superlativ: ultra)* supra* )etra)* +iper)* ar+i)* prea)*

super)*

ultramodern, supradimensionat,

e,ra plat, +ipercorect, ar+i plin, preafrumoasă, superelegant!

-prefixe cu sensul #"înainte": ante)* pre)*

ante belic, prenume

-prefixe cu sensul "după": post)*

post belic


2/4

-prefixe cu sensul "împreună cu": con)* com)* co)*

conlucrare, com patriot, cooperare

-prefixe cu sensul "împotrivă": anti)* contra)*

antirăzboinic, contraindicat

-prefixe cu sensul "su limită": +ipo)* sub)!

+ipoglicemie, subcutanat

-prefixe care sugerea!ă corelaţia: inter- interdisciplinar, inrerreligios,

interna"ional

-prefixe cu sensul "înăuntru": intra)

intramuscular, intravilan

-prefixe cu sensul "peste": trans)

transoceanic, trans port

-prefixe cu sensul "pentru": pro)* pronume

Atenţie!

#entru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou,

se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix $anti-% din

limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă:

ex: &i aşteptau în anticameră, ca să fie primi"i pentru un interviu!

Dubla prefiare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a

două prefixe:

pădure - $a% îm păduri - $a% reîm păduri frunză - $a% înfrunzi - înfrunzit -

neînfrunzit

-. Derivarea cu sufie

ufiele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a

forma un cuvânt nou: bunic $bun'ic% frunzi/ $frunz'iş%

(lasificarea sufixelor se poate face:


3/4

a% din punct de vedere semantic $al sensului%, deoarece sufixele pot da sensuri noi

cuvintelor derivate:

- diminutivale, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate

de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: )a/ $copila/%, -cioară $mescioară%, -el$băie"el%, -ică $rămur ică%, )ioară $bolnăvioară%, -ule, $ursule,%, -u/ $bebelu/%, - u,ă

$căsu,ă% etc!

- augmentative, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate

de vorbitor mai mari decât cele obişnuite:

- an $băietan%, )andru $copilandru%,

- oaie $căsoaie%, )oi $mătur oi, băietoi% etc!

- pentru denumirea unei colectivităţi $a)ută la formarea unor substantive colective%:

) ărie $ruf ărie% )ăraie $fumăraie%, -et $brădet%, )ime $tiner ime%, -i/ $tuf i/%, )i/te $porumbi/te% etc!

- pentru denumirea agentului $autor al ac"iunii sau meseriaş%: - agiu $camionagiu%,

-ar $fier ar%, -a/ $cosa/%, -er $oier%, )ist $fochist%, )tor $)udecător% etc!

- pentru denumirea însuşirii (sufixe adectivale) - al $săptămânal%, )ar $inelar%, )a/

$mărgina/%, -at $pistruiat%, )bil $locuibil% - iu $aur iu%, )cios $mâncăcios%, )os

$lemnos% etc!

- pentru denumirea instrumentului: - ar $cenuşar%, -ător $tocător% - ni,ă

$zaharni,ă% etc!- pentru denumirea unei noţiuni astracte: - an,ă $cutezan,ă%, )ărie $copilărie%, -

ătate $singur ătate%, -eală $greşeală%, - ie $sclavie%, )ime $iste"ime%, -in,ă

$folosin,ă%, )ism $huliganism%, )ură $arsură% etc!

-pentru indicarea modalităţii (sufixe adveriale): -e/te $lume/te%, )i/ $grăpi/%, -0/

$tăr 0/% etc!

) din punct de vedere morfologic, deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor

păr"i de vorbire:

- sustantivale: )ar $cronicar%, -ăm0nt $)ur ăm0nt%, -ătate $bunătate%, -ătură $învă"ătură%, -eală $ame"eală%, -ea,ă $dulcea,ă% etc!

- adectivale: -al $anual%, -a/ $nevoia/%, )bil $locuibil%, -cios $mâncăcios%, )esc

$prietenesc%, )iu $cenuşiu%, )ui $gălbui%, )uriu $fumuriu%, )os $lemnos% etc!

- verale: )ăi $behăi%, -ăni $clăn"ăni%, )i"a $ironi"a%, )ui $a bubui% etc!

- adveriale: )0/ $târâ/%, -e/te $române/te%, )i/ $piepti/% etc!


4/4

Atenţie!

*e pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat

$dubla sufixare%: grădină ' sufixul -ar + grădinar ' sufixul -ie

+ grădinăre bute ' sufixul -oi + butoi ' sufixul -aş $ butoiaş

bute ' sufixul )oi + butoi ' sufixul aş + butoiaş

1. Derivarea parasintetică

Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu

prefix:

împădurit + îm ' pădur ' it

!!!!!!!!!!!!!!prefix radical sufix

2. Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete

de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi!

alint $a% alinta păr pară prun prună îndemn $a% îndemna cuget $a%

cugeta )oc $a% )uca cânt $subst!% cântec descânt $subst!% descântec etc!

derivarea cu prefixe si sufixe.docx

Documents