2011

Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Facultatea de Constructii si Instalatii ,Iasi

Problema depozitelor de deseuri radioactive in Europa anului 2011

Student :GHIURCA GABRIEL Master :Inginerie Geotehnica Anul :I

1

2011

Ultimele evenimente nucleare la nivel mondial ,respectiv dezastrul de la Fukushima au

adus in prim plan o problema delicata,si anume ,depozitarea deseurilor radioactive.

In conformitate cu aderarea tarii la U.E. depozitarea deseurilor se poate face numai in spatii

distincte,special amenajate pentru protejarea mediului inconjurator.Depozitele de deseuri pot fi

clasificate dupa tipul deseului(grad de toxicitate):

-depozite de deseuri inerte;

- depozite de deseuri nepericuloase;

-depozite de deseuri periculoase;

-depozite de deseuri radioactive.

Depozitarea deseurilor radioactive se axeaza si in conformitate cu normele comisiei

Europene de Control al Calitatii Nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane.Cele de

suprafata-constructii de beton sau prin forarea in teren a unor puturi betonate in care sunt

depozitate deseuri.Cele subterane-mine abandonate si consta in betonarea matricilor de inglobare

a deseurilor,apoi betonarea matricilor de inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor

respectiv a inchiderii galeriei.Straturile de beton pentru inchiderea galeriilor sunt cu grosimea de

2

2011

1m.Se recomanda folosirea betonului foarte greu(cu ciment si agregate grele din

magnetit ),baritina sau deseuri din otel si fier.

Pentru realizarea depozitelor de deseuri,din punct de vedere geomorfologic se prefera

terenurile care au depresiuni naturale,terenuri care reprezinta cariere sau gropi de imprumut,vaile

neinundabile pe care nu sunt cursuri de apa,zone cu relief uniform neaccidentat.Nu se recomanda

amplasarea depozitelor in zonele dig-mal si nici in spatele unor baraje chiar daca sunt baraje de

umplutura.Conditiile geologice se refera la diminuarea unor amplasamente alcatuite din :straturi

foarte permeabile,zone cu fluctuatii mari ale nivelului freatic,zone cu prabusiri,zone cu roci

carstice, zone cu goluri subterane,zone cu terenuri lipsite de capacitate portanta sau redusa.

Din punct de vedere geotehnic terenul trebuie sa indeplineasca :capacitatea portanta

ridicata,sa nu prezinte alunecari active,tasarile sa fie mici si uniforme,permeabilitatea cat mai

redusa,pamanturile sa fie coezive.Din punct de vedere hidrogeologic :sa nu existe izvoare de

coasta,sa nu prezinte ape mineralizate,sa nu fie amplasate depozite peste panza freatica de

alimentare cu apa.Din punct de vedere hidrologic depozitile sa nu fie in zone de inundabilitate a

unui curs de apa permanent sau nepermanent.

Din punct de vedere climatic :sunt neesare studii climatice privind

precipitatiile,temperaturi.Conditiile pedologice si agroeconomice se refera la utilizarea pt.

depozite a suprafetei cu potential agroeconomic scazut sau chiar zero.Depozitele nu se

amplaseaza in apropierea cladirilor monumentale,monumente istorice.Distanta fata de

localitate este de 1000m iar fata de casele izolate 500m.Din punct de vedere constructiv fata de

nivelul terenului depozitele pot fi :depozite in debleu I,depozite in semidebleu II.depozite in

rambleu III.Depozitele de deseuri sunt alcatuite din 3 parti :partea de depozitare

propriuzisa,lucrarile anexe,platforma tehnologica.

Referindu-ne strict la subiectul dezbatut,si anume al depozitelor de materiale

radioactive,putem defini conceptual astfel: prin depozitarea geologica se intelege depozitarea

3

2011

deseurilor radioactive solide intr-o incinta amplasata de regula la sute de metri adancime sub

suprafata solului, intr-o formatiune geologica stabila.

In vederea depozitarii definitive a deseurilor inalt active, constituite in cea mai mare parte

din combustibilul nuclear uzat (considerat in Romania deseu radioactiv), Romania are in vedere

construirea unui depozit geologic de mare adancime. La baza acestei alegeri a stat faptul ca, in

plan international, dupa 30 ani de cercetare, s-a demonstrat in mod suficient ca depozitarea

geologica reprezinta, in prezent, optiunea cea mai sigura si mai durabila in ceea ce priveste

gospodarirea pe termen lung a deseurilor de inalta activitate si a combustibilului nuclear uzat.

Implementarea depozitarii geologice presupune un angajament politic pe termen lung, concepte

de guvernanta bazate pe o abordare etapizata si implicarea de la bun inceput a partilor interesate

de pe plan local si national care sa asigure consultatii de calitate si acceptarea din partea opiniei

publice. Astfel de concepte moderne de guvernanta au contribuit la succesul initiativei finlandeze

si suedeze.

 

Depozitarea definitiva se face în containere speciale, într-o formatiune geologica, la

adancime de 500 – 800 m, pentru a asigura izolarea totala a combustibilului si pentru a evita

riscul contaminarii mediului si a afectarii sanatatii populatiei.

 

Depozitul definitiv este proiectat sa izoleze fizic deseurile si sa limiteze migratia

radionuclizilor pentru o perioada de zeci de mii de ani, pentru a beneficia de scaderea naturala

prin dezintegrare radioactiva.

 

4

2011

Planificarea programului de depozitare geologica presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

Acumularea sistematica a datelor stiintifice si tehnice necesare;

Evaluarea amplasamentelor posibile;

Dezvoltarea conceptelor de depozitare;

Studii iterative pentru design si evaluari de securitate, folosind informatii din ce in ce

mai realiste, rezultate atat in urma activitatilor de investigare si caracterizare a

amplasamentului, cat si a rafinarii studiilor de cercetare a comportarii barierelor

ingineresti in conditiile specifice depozitului;

Revizii tehnice si ale organismului de reglementare;

Consultari publice;

Decizii politice.

 

Programul de depozitare geologică a deşeurilor de activitate înalta

In România, se estimează că din funcţionarea CNE Cernavoda vor rezulta aproximativ

11.500 tone uraniu. Aceste cantităţi de deşeuri sunt mici fată de cele produse în ţări cu programe

nucleare dezvoltate cum ar fi Franţa sau Canada.

Începând cu anul 1992 au fost demarate câteva studii de cercetare suport pentru

dezvoltarea proiectului de depozitare geologică în România. Astfel, au fost realizate un set de

studii generice şi/sau teoretice, având ca obiective selectarea unor formaţiuni geologice gazdă şi

a unui proiect conceptual al depozitului şi evaluarea securităţii unor depozite generice, în vederea

definirii direcţiilor majore şi a necesarului de lucrări de cercetare-dezvoltare. Studiile teoretice de

selecţie a amplasamentelor s-au bazat pe rezultatele investigaţiilor geologice şi geofizice, a

cercetărilor miniere din zonele de lucrări hidrotehnice, a studiilor de cercetare geologică şi

geofizică (foraje şi lucrări miniere) şi/sau a forajelor exploratorii în zonele vecine existente,

executate pentru explorarea şi exploatarea resurselor minerale. În etapa de mapare regională

5

2011

(1992 – 1994), pe baza criteriilor de selecţie a amplasamentelor emise de AIEA, au fost

identificate şase formaţiuni geologice potenţial favorabile pentru a găzdui depozitul geologic, şi

anume: şisturile verzi din Dobrogea, granite, bazalte, argile, sare şi tuf vulcanic.

Aceste formaţiuni satisfac cerinţele generale de suprafaţă, grosime, omogenitate şi

adâncime, însă situaţia hidrogeologică este insuficient cunoscută, în special în şisturile verzi şi în

formaţiunile granitice.

 

In anii 2007-2008, s-a derulat un proiect tehnic de cooperare cu AIEA, intitulat ” Dezvoltarea

conceptului de de depozitare geologica a combustibilului nuclear uzat in Romania”(TC ROM

3/005). Dintre principalele rezultate ale acestui proiect putem mentiona:

analiza informaţiilor geologice existente în România din perspectiva posibilităţii de

selectare a  potenţialelor roci-gazdă pentru depozitul geologic;

analiza proprietarilor şisturilor verzi care se află în Dobrogea Centrală, posibil

amplasament al viitorului depozit geologic, realizată în laboratoarele NAGRA (Elveţia);

trasarea unei “foi de parcurs” cuprinzând activităţile ce vor trebui desfăşurate în viitor în

vederea identificării amplasamentului depozitului geologic şi a construcţiei acestuia;

6

2011

schimb de experienţă între specialiştii romani şi experţi internaţionali în domeniu,

inclusiv vizite tehnice la instalaţii de depozitare din străinătate.

In prezent la noi in tara exista un singur depozit definitiv de deşeuri slab şi mediu radioactive

in functiune la Baita-Bihor care funcţionează din 1985. În prezent, acesta este ocupat în proporţie

de 40% şi aici sunt depozitaţi în fiecare an 15 metri cubi deşeuri radioactive de joasă şi medie

activitate, de viaţă scurtă, produse în activităţi de aplicaţii industriale, medicale şi de

cercetare.Un al doilea depozit fiind in curs de realizare in localitatea Saligny de lângă oraşul

Cernavodă si va fi gata în 2019, cu cinci ani mai târziu decât a fost anunţat iniţial, proiectul fiind

estimat la 220 milioane euro.

"Termenul de punere în funcţiune a depozitului a fost întârziat din două motive: autorizaţia

de mediu se obţine foarte greu, lucru pe care la început nu l-am luat în consideraţie şi, în al

doilea rând, depinde şi de staţia de tratare a deşeurilor radioactive ce trebuie construită până în

2017, când ar urma să fie puse în funcţiune reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă", a declarat

preşedintele Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Ion Năstăsescu, într-un

interviu pentru NewsIn.

Potrivit acestuia, depozitul de la Saligny ar putea fi pus în funcţiune atunci când va fi gata

prima etapă, adică în 2017, urmând să fie închis peste alţi 60 de ani, începând cu anul  2080.

Depozitul va găzdui deşeurile slab şi mediu active cu timp de viaţă scurt, generate prin

operarea şi dezafectarea celor două unităţi CANDU ale centralei de la Cernavodă, dar va

deservi şi viitoarele reactoare 3 şi 4 care urmează să fie construite acolo.

Sursa de finanţare pentru construcţia acestui depozit este Fondul de management al deşeurilor

radioactive, înfiinţat în anul 2007 prin O.G. 11/2003 republicată şi detaliat în H.G. 1080/2007,

fond în care Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă depune o contribuţie în valoare de 1,40

euro pentru fiecare MWh produs, respectând astfel principiul "poluatorul plăteşte".

Amplasamentul depozitului a fost deja stabilit, existând o autorizaţie parţială în acest scop din

2008, iar reprezentantul ANDR speră să primească autorizaţia definitivă în 2012.

7

2011

"Între timp, am demarat studiul de fezabilitate pentru proiectul acestui depozit, care va fi

finalizat în acest an. Studiul de fezabilitate costă circa 2 milioane euro şi este realizat de Onet

Technologies Grands Projets", a precizat Ion Năstăsescu.

Depozitului Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active (DFDSMA) va avea o capacitate de

113.000 metri cubi şi se va întinde pe o suprafaţă de 67 de hectare, iar cea mai mare parte din

aceasta se află în zona de excludere a centralei nucleare de la Cernavodă (1 km în jurul

centralei).

Un alt depozit definitiv, pentru deşeuri înalt active, ar urma să fie construit până în 2055.

Ca o paralela la situatia depozitelor de deseuri radioactive din Romania,in Europa sunt in

plina desfasurare mai multe proiecte de acest gen ,cel cu cea mai mare anvergura fiind desfasurat

in Finlanda,care a gasit o solutie pentru o problema care macina globul in momentul de fata:

depozitarea deseurilor nucleare. In aceasta tara va fi construit primul depozit permanent pentru

deseurile nucleare.

“Onkalo” este un sistem imens de tuneluri subterane, construit din roca solida si este

proiectat sa dureze cel putin 100.000 ani. "Este o regula aceea de a elimina deseurile nucleare in

8

2011

interiorul frontierelor tarii noastre", a declarat Timo Seppala din partea "Posiva", compania care

s-a ocupat de contruirea buncarului.

Constructia este situata in Olkiluoto, la aproximativ 300 km de Helsinki. Definirea

conceptului acestei constructii a inceput inca din anii 1970. Buncarul se bazeaza pe o piesa in

forma de spirala, care va avea o lungime de aproximativ 5 km si va ajunge la o adancime de 500

m. Deseurile vor fi securizate prin intermediul unui sistem de "bariere multiple", prima dintre

acestea fiind constituita din roca solida, iar celelalte fiind realizate din otel si beton.

9