depozitarea deseurilor menajere 2

21
DEPOZITAREA DESEURILOR MENAJERE Paraschiv Florentina Adriana

Upload: victor-paun

Post on 23-Dec-2015

105 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

8ioluilvil9olu9oiluy8o

TRANSCRIPT

Page 1: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

DEPOZITAREA DESEURILOR MENAJERE

Paraschiv Florentina Adriana

Page 2: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Calitatea vietii este si trebuie sa fie o componenta esenţiala in dezvoltarea socio-economica a României.Pentru locuitorii oraşelor si municipiilor, adică pentru peste 55% din populaţia României, calitatea vietii este strict condiţionată si de calitatea serviciilor de gospodărire comunală, a calităţii mediului in care trăiesc.In structura serviciilor de gospodărire comunala sunt incluse componente ca:

alimentarea cu energie electrica si gaze; producţia si distribuţia apei potabile ; canalizarea si epurarea apelor uzate si meteorice producţia si distribuţia energiei termice pentru încălzire si apa calda salubritatea si gestiunea deşeurilor urbane; întreţinerea străzilor, spatiilor verzi si obiective din domeniul public; transportul local public; administrarea, întretinerea si repararea fondului locativ de stat.

Acestea alcătuiesc tabloul complex si atât de important de apreciere a stadiului de civilizatie a localităţilor tării.

INTRODUCERE

Page 3: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

DEFINIREA DESEURILOR

În dictionarul enciclopedic al limbii române deseul este definit :Parte dintr-o materie primă sau dintr-un material ce rămâne în urma unui proces

tehnologic de realizare a unui anumit produs sau semifabricat, neputând fi utilizat în cursul aceluiasi proces tehnologic (deseuri industriale), sau care rezultă din activităţi umane, casnice, menajere (deseuri neindustriale).

Deseul este o materie care într-un circuit economic dat, deci într-o anumita societate nu mai are nici o valoare. Rezultă că deseul nu poate fi delimitat de contextul socio-economic din care provine.

Subprodusul este prin definitie corpul sau materia obtinută ca accesoriu în cursul fabricatiei unei substante sau ca reziduuri ale unei extractii. După definitia de azi, subprodusul este un reziduu sau deteu numai dacă a pierdut orice finalitate economică.

De exemplu, păcura este un subprodus de rafinare, dar nu este un deseu.Deosebim două grupe mari de deseuri:

A - urbane, categorie care în principal este formată de gunoaiele menajere si stradale B - industriale, care la rândul lor sunt de trei categorii: - deseuri inerte constituite mai ales din materiale de umplutură si steril provenit din activităţile miniere - deseuri banale, asimilabile cu deseurile menajere si care în consecinţă pot fi tratate în mod similar si împreună cu acestea - deseuri speciale, rezultate din procesele industriale, conţinând elemente nocive în cantitate mai mică sau mai mare.

Page 4: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

DEPOZITAREA DESEURILOR

Până în prezent în practica mondială ca şi în ţara noastră predomină încă evacuarea deşeurilor menajere în aşa zise „gropi de gunoi” care de fapt sunt nişte gropi provenite fie din depresiuni geografice naturale, fie rezultate în urma unor decopertări de teren sau cariere de construcţii (pentru nisip şi cărămizi).

În ultimul timp aceste gropi din jurul localităţilor urbane rămân tot mai puţine, iar distanţa până la cele ce au mai rămas este din ce în ce mai mare şi deci şi cheltuielile cu transportul deşeurilor colectate se măresc. De aceea, cu avizul organelor locale agricole, sanitare şi de producţia apelor se mai folosesc şi alte terenuri care nu sunt în totalitate gropi sau maidane, ci terenuri mai puţin fertile pentru agricultură din care o parte sunt amenajate în aşa fel încât depozitarea deşeurilor menajere să se facă pe verticală, în adâncime şi în înălţime – raportat la nivelul suprafeţei terenului respectiv. Din această cauză locurile de depozitare a deşeurilor menajere mai poartă denumirea şi de rampe sau halde iar depozitarea deşeurilor, după modul în care asigură protecţia mediului înconjurător, poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată.

Page 5: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Depozitarea simplă

Depozitarea simplă constă în descărcarea simplă, neorganizată a deşeurilor menajere pe maidane, în diverse gropi, foste cariere, sau pe alte terenuri, fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului înconjurător. Acest sistem de depozitare a fost în trecut (şi încă mai este) sistemul cel mai larg folosit, pentru că este cel mai ieftin, mai comod, dar nu şi cel mai igienic. Substanţele organice existente în componenţa deşeurilor menajere, constituie locul prielnic de adăpostire şi înmulţire a tot felul de inscte, muşte şi şobolani.

De aceea, acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică, este inestetic şi răspândeşte mirosuri neplăcute. Când bate vântul din direcţia acestor depozite ajung, odată cu mirosul urât, tot felul de hârtii, textile, plastic şi praf până în oraşul apropiat.

Depozitarea simplă a deşeurilor

Page 6: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Depozitarea controlată

Depozitarea controlată constituie în momentul de faţă principala filieră de tratare pe plan mondial a deşeurilor, şi în speţă a deşeurilor menajere. La realizarea unei mai bune depozitări controlate a deşeurilor, trebuie avută în vedere următoarea tehnologie: - deşeuri descărcate din autogunoiere se depozitează în straturi având o grosime medie de 1,5 - 2,0 m ;- deşeurile vor trebui să fie suficient de compacte pentru a evita golurile mari de aer, care favorizează autoaprinderile şi deci riscul pentru incendierea rampei de depozitare ;- este preferabil ca straturile de deşeuri să fie acoperite zilnic, cu strat de 10 - 30 cm pământ, nisip sau alte materiale inerte. Prin luarea acestor măsuri, depozitul de deşeuri nu mai emite mirosuri neplăcute, larvele de muşte încep să dispară, şobolanii nu se mai pot dezvolta datorită lipsei de aer, şi temperatura de fermentare poate atinge 60 -70 oC. În funcţie de tipul deşeului ce urmează a fi depozitat avem de-a face cu :depozit de categoria III ; rezervat deşeurilor inerte;depozit de categoria II ; rezervat depozitării deşeurilor menajere cât şi deşeurilor industriale banale;depozit de categoria I ; rezervat depozitării deşeurilor speciale şi a deşeurilor ultime stabilizate.

Page 7: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Alegerea terenului pentru depozitarea controlată

Terenul necesar pentru depozitarea deşeurilor, trebuie stabilit de comun acord cu organele locale, sanitare şi de protecţie a mediului, având la dispoziţie studii hidrogeologice, topografice, care să permită stabilirea măsurilor pentru a evita riscurile unei poluări ale apelor subterane sau de suprafaţă prin infiltraţiile sau scurgerile de suprafaţă ale apelor.

Prevenirea poluării apelor subterane, se poate face în două moduri:

- reducând la minimum posibilităţile de dizolvare a sărurilor din deşeuri, cu care se poluează apele subterane ;

- împiedicarea apelor cu conţinut de săruri din deşeuri (lixiviate) să pătrundă în apele subterane.

În primul caz, trebuie ca deşeurile să fie cât mai bine compactate, rezultat care se obţine cu utilaje grele de compactare. Un alt sistem de a preîntâmpina dizolvarea sărurilor îl constituie cel de presare a deşeurilor la presiuni foarte mari formând baloturi, care sunt introduse în apă.

În vederea preîntâmpinării poluării apelor subterane există în mai multe ţări, încercări de impermeabilizare a stratului de bază a rampei de depozitare controlată.

Page 8: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Terenurile folosite pentru depozitarea controlată a deşeurilor sunt de obicei următoarele:-vechi cariere de materiale pentru construcţii ;-zonele joase din albiile majore ale râurilor care trec prin apropierea localităţilor ;-albiile unor foste râuri care au secat, sau au fost deviate.

Aceste terenuri trebuie să îndeplinească o serie de condiţii geologice şi hidrologice printre care:

•Depozitele realizate pe calcare fisurate. Folosirea unor astfel de terenuri nu este permisă decât în situaţia în care în aval de depozit nu există nici o captare de apă potabilă.

•Depozitele realizate pe nisipuri nealuvionare. Aceste nisipuri filtrante în funcţie de grosimea stratului existent deasupra apelor subterane, pot asigura epurarea perfectă a apelor care străbat depozitul de deşeuri.

Page 9: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Diferitele faze ale evoluţiei deşeurilor

Deosebim cinci faze a căror parametrii indicativi sunt: atât variaţia intensităţii cât şi longevitatea calităţii lixiviatului şi gazelor produse. Se pot enumera următoarele faze:

I. Faza iniţială -Umplerea depozitului cu deşeuri menajere şi acumularea de umiditate ;-Începutul tasării alveolelelor depozitului ;-Detectarea primelor schimbări a diferiţilor parametrii.

II. Faza de tranziţie-Formarea lixiviatului ;-Trecerea de la condiţii aerobice la condiţii anaerobice a mediului format din deşeurile menajere ;-Apariţia de acizi graşi volatili (AGV) în lixiviat.

Page 10: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

III. Faza formării acide -Acizii graşi volatili devin preponderenţi în lixiviatul format în urma depozitării deşeurilor menajere ;-O diminuare a pH – ului ;-Un consum de azot şi fosfor pentru creşterea biomasei ;-Detectarea hidrogenului care poate afecta: natura şi tipul produşilor intermediari formaţi.

IV. Faza fermentării metanice-Produşii intermediari ce au apărut în timpul fazei acide sunt transformaţi în metan şi dioxid de carbon ;-Potenţialul de oxido-reducere este mai scăzut ;-Precipitarea metalelor se continuă ;-Descreşterea cantităţilor de lixiviat în timp ce producţia de gaz creşte proporţional.

V. Faza maturizării finale-Stabilizarea constituenţilor organici disponibili din deşeurile menajere ;-Producţia de biogaz scade şi apoi încetează ;-Materialele organice mai rezistente la biodegradare sunt transformate foarte lent în --molecule de acizi humici capabili de a reacţiona cu metalele grele.

Page 11: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Reziduurile rezultate în urma procesului de depozitare controlată

-Lixiviate Numim lixiviat acea cantitate de apă

care în drumul ei străbate deşeurile menajere şi se încarcă din punct de vedere chimic cu substanţe minerale şi organice.

-Pluviometria Pluviometria poate fi definită drept

cantitatea totală de precipitaţii care cade pe o anumită suprafaţă, pe o perioadă mai îndelungată de timp.

Lixiviate

Page 12: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

-Curgerea apei Atunci când intensitatea ploi este mare, solul nu poate absorbi toată cantitatea de apă, aşa încât un exces de apă poate să apară pe suprafaţa solului.

-Evaporarea Un depozit controlat de deşeuri menajere este supus unui fenomen de evaporare, mai ales în situaţia când stratul acoperitor al acestuia, nu este acoperit cu vegetaţie.

-Infiltrarea apei Reprezintă fluxul de apă care traversează stratul de la suprafaţa depozitului. Factorii mai înainte prezentaţi, respectiv: curgerea apei şi evaporarea, afecteză infiltraţiile de apă în sol.

Page 13: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

FACTORI CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA DE BIOGAZ Producţia de biogaz rezultată în urma procesului de fermentare a materiei

organice este un fenomen natural. Evoluţia materiei organice stocată în alveolele de depozitare controlată a deşeurilor menajere urbane duce în urma procesului de fermentare anaerobă după un timp mai lung sau mai scurt în funcţie de conţinutul în materie organică a deşeurilor, la producerea de biogaz, care este o sursă rău mirositoare cât şi o sursă de energie.

Conţinutul de umiditate al deşeurilor menajere constituie un parametru ce are o puternică influenţă în degradarea acestora şi producerea de biogaz. Este în general admis fapul că o creştere a conţinutului de apă din deşeurile menajere conduce la o creştere a producţiei de biogaz obţinute în urma procesului de fermentare anaerobă.

Nivelul producţiei de biogaz variază în timp atât în ceea ce priveşte volumul cât şi compoziţia.

Temperatura intervine mai ales asupra vitezei de descompunere, influienţând astfel activitatea bacteriană. Procesul de fermentare anaerobic necesită o temperatură minimală de 15°C pentru a se dezvolta.

Influenţa pH-ului asupra fermentaţiei deşeurilor a fost bine studiată şi conduce la următoarele concluzii:

-bacteriile de metanogeneză suportă bine un indice al pH-ului cuprins între 6 – 8 ;-producţia de metan este optimă la un indice al pH-ului apropiat de neutralitate. Alti factori: oxigenul, poluantii chimici, presiunea

Page 14: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

CRITERIILE DE AMENAJARE ŞI EXPLOATARE A RAMPELOR DE GUNOI ORĂŞENEŞTI

Depozitarea se face în cea mai mare parte printr-o descărcare directă în gropile respective, cu sau fără acoperire cu materiale inerte. În zona depozitelor de gunoaie deschise, aerul este viciat de un miros urât, iar în gunoaiele neacoperite se înmulţesc rapid muştele. Sunt destul de frecvente şi cazurile de aprindere şi ardere a gunoaielor.

Autoaprinderea gunoaielor în rampele de depozitare

Page 15: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Fumul şi cenuşa degajate, praful de suprafaţă şi materialele mai uşoare care sunt ridicate şi purtate de vânt, poluează mediul înconjurător pe întinderi apreciabile. De multe ori, în gunoaiele depuse în straturi groase, substanţele organice se descompun foarte greu şi lent. Pe de altă parte, produsele de descompunere dizolvabile în apele de precipitaţii, prin scurgerea lor în sol poluează şi contaminează apele freatice, fenomen care, mai ales în cazul gropilor adânci, poate să se extindă pe suprafeţe mari. Conform prescripţiilor în vigoare, locurile de depozitare trebuie să fie amplasate faţă de cursurile de apă de suprafaţă, lacuri, instalaţiile de alimentare cu apă, la o distanţă de cel puţin 150 metri. Nivelul inferior al gunoaielor depozitate trebuie să fie deasupra nivelului cel mai ridicat al apelor freatice. Acest procedeu reduce acţiunile negative ale depozitării deschise, însă are un dezavantaj foarte mare, întrucât nu poate fi aplicat decât în afara perimetrului localităţilor, cât şi faptul că necesită o suprafaţă de teren destul de mare.

Page 16: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Stabilirea amplasamentelor pentru aceste depozite de gunoaie cât şi exploatarea lor sunt reglementate de prescipţii sanitare severe, dintre care menţionez:gunoaiele pot fi depuse în terenuri de depozitare numai în straturi cu grosimea de cel mult 1,8 metri (6 picioare);-după o grosime de 20 – 22 cm (9 ţoli), straturile trebuie să fie acoperite cu pământ sau alte materiale corespunzătoare; stratul proaspăt depus nu poate sta neacoperit mai mult de 24 de ore;-împrăştierea materiilor uşoare de către vânt trebuie împiedicată prin garduri din plasă de sârmă;-materiile care se descompun sau cele putrescibile (peşte, alte resturi animaliere) trebuie separate şi îngropate într-un loc special stabilit în incinta depozitului, la o adâncime de cel puţin 60 cm;-trebuie prevenită apariţia incendiilor, în care scop se vor asigura instalaţiile de stins corespunzătoare.

Page 17: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Depozitele de gunoaie trebuie să fie realizate pe cât posibil pe bază regională. Pentru locaţiile cu număr de locuitori sub 20.000, nu este permisă realizarea de depozite de gunoaie. În prealabil, trebuie analizate posibilităţile de micşorare a volumelor . Faţă de localităţile cele mai apropiate, trebuie asigurată o fâşie de protecţie de cel puţin 200m. La alegerea amplasamentului trebuie avut în vedere ca nivelul apelor freatice să fie pe cât se poate mai adânc, iar deasupra lor să fie un strat impermeabil de protecţie naturală. În gropile de extracţie a balastului, cât şi în şanţuri care au legături cu apele de suprafaţă sau cu ape freatice, mlăştinoase, cu nivelul adânc al carierelor de piatră care nu izolează apa. La proiectarea depozitelor trebuie avută în vedere şi încadrarea lor ca formă în caracterul zonei respective. De asemenea, trebuie luată în consideraţie reţeaua de drumuri existentă, în sensul că vehiculele de transport al gunoaielor să aibă acces la depozit şi pe timp nefavorabil.

Page 18: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

CONCLUZII

În concluzie depozitarea deşeurilor, pe lângă faptul că este un proces tehnologic destul de scump, mai prezintă un dezavantaj: poluează mediul. Soluţia nu constă în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spaţiile verzi sau în parcuri, ci în colectarea selectivă şi reciclarea lor. Această metodă permite recuperarea substanţelor valoroase pentru reciclare! CE PUTEM FACE NOI? Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunităţii, are puterea şi obligaţia de a influenţa procesul de ecologizare a propriului oraş sau a zonei unde îşi petrece vacanţă.. Soluţia este la îndemâna noastră şi constă în DEPOZITAREA SELECTIVĂ a DEŞEURILOR. Mai precis, trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate şi, pe cât posibil, pe următoarele categorii: · hârtie şi cartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenţi, de cereale etc.), ce pot fi vândute la tonetele special amenajate; · sticle PET şi alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice şi de curăţenie etc.), ce pot fi reciclate; · sticle şi cioburi; vânzarea ambalajelor din sticlă la centrele care se ocupa cu achiziţionarea acestora; · deşeuri feroase (fier, tabla s. a) şi doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele "REMAT"; · deşeuri umede (resturi vegetale, animale etc.) Metode non formale Metodele non formale de participare publică la gestionarea deşeurilor sunt non legale (nu ilegale). De exemplu: publice, consultări, mese rotunde,

Page 19: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

· educaţionale (de ex.: publicarea de buletine informative, organizarea de ateliere de lucru, competiţii, tabere, expoziţii, lucrul în şcoli, tururi pe biciclete, seminarii, campanii etc.);

· presiuni directe (de ex: trimiterea de petiţii, plângeri, colectare de semnături, demonstraţii, folosirea mass-mediei);

· lobby (de ex: organizarea de audieri elaborarea de politici alternative, influenţarea oamenilor de decizie) servicii (de ex: promovarea participării publice sau acţiuni ale altor organizaţii, instruiri, hot-lines, telefoane verzi, centre de informare, coaliţii etc.);

· metode complementare/semi-legale (dezvoltarea de proceduri alternative ca de ex. Pichetarea voluntară, audieri, monitorizări post proiect, comitete ale cetăţenilor pentru a controla procesul de autorizare etc.).

Cetăţenii unei comunităţi au cea mai clară şi poate cea mai bună percepţie a nevoilor şi priorităţilor comunităţii lor şi ar trebui să ia decizii ei înşişi.

Cetăţenii ar trebui ocazional să fie consultaţi pentru a contribui cu opiniilor lor profesionale la procesul de luare a deciziilor. Atunci când sunt oferite mai multe informaţii adecvate se pot lua decizii mai bune.

Page 20: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

BIBLIOGRAFIE

Căpăţână Camelia, Deşeuri, Editura Matrix Rom Bucureşti, 2003,

Catinescu Teodor, Colectarea, depozitarea şi valorificarea materialelor refolosibile, Editura Tehnică Bucureşti, 1992

Octavian Bold, Depozitarea deşeurilor, Editura Universitas 2002,

Surse internet.

Page 21: Depozitarea Deseurilor Menajere 2

Va multumim pentru atentie!