Democraia romneasc este tnr i nc fragil. Principala problem cu care se confrunt ara noastr rmne corupia generalizat. Consecinele acestui fenomen sunt greu de estimat, dar uor deintuit: de la deficiene majore n cheltuirea fondurilor publice la consolidarea unui mental colectiv n care sunt valorizate mecheria i iresponsabilitatea. Dac am lua principalele domenii de dezvoltare ale rii noastre justiia, infrastructura, educaia, sistemul de sntate, agricultura i industria, energia, securitatea naional i le-am raporta la corupie, am observa fr ndoial c aceasta este este numitorul comun al marilor piedici n calea progresului Romniei.Corupia rmne ns un fenomen greu de combtut n condiiile unei democraii cu deficiene structurale.Cadreteoretice consacrate vorbesc de o serie de componente eseniale ale unui sistem democratic de bun calitate, precum: (1) procesele electorale; (2) societatea civil; (3) pres independent; (4) sistem judiciar; (5) lupt anti-corupie. Grupul DEJ va lua n discuie principalele probleme ale Romniei pe aceste aspecte, conturnd posibile soluii pe termen lung i foarte lung pentru consolidarea democraiei romneti spre un sistem care garanteaz drepturile ilibertile tuturor cetenilor Romniei, indiferent de etnie, apartenen religioas, orientare sexual etc.

Sunt un sustinator al votuluielectronic, singurul care mai poate ameliora scaderea dramatica a interesului romanilor pentru procesul de votare; sigur, acesta implica cresterea accesului la internet, insa nu strica sa il introducem pentru ca de undeva trebuie sa incepem. Sigur, nu stiu cat de pregatita este clasa politica sa marseze pe un asemenea proiect, pentru ca mare parte din mecanisnele fraudei in alegeri, se bazeaza pe votul pe suport material, cand spaga se da la intrarea sau iesirea de la urne, insa pisica trebuie rupta de undeva. Astept sa primesc mai multe sisteme legislative vizand votul electronic si voi imbina aceste texte de lege sa venim cu o propunere care sa se plieze pe realitatile romanesti si care sa aduca votul electronic si in Romania.Un alt avantaj major al votului electronic ar consta in reducerea dramatica a costurilor presupuse de organizarea alegerilor de orice tip, si daca ne gandim la costurile actuale care urca la zeci de milioane deeuro, acesta ar fi de asemenea un argument decisiv si de luat in seama.

Regimul Semiprezidential: Avantaje si Dezavantaje

Sub regimul actualei Constitutii Romania este un regim semiprezidential in care puterea executiva este impartita intre Presedinte si Guvern. Principalul avantaj al acestui sistem este flexibilitatea si plierea usoara la configuratiapolitica. In functie de relatia dintre Presedinte si majoritatea parlamentara, regimurile semiprezidentiale oscileaza intre sisteme prezidentiale (vezi regimul Iliescu 1992-1996), si sisteme parlamentare in care Presedintele are puteri sporite (cel mai apropiat exemplu este acela al primului regim Basescu dupa modificarea configuratiei politice a Guvernului Tariceanu in 2007). Dezavantajele regimurilor semiprezidentiale sunt intr-o mare masura reversul monedei: din cauza complexitatilor institutionale,exista riscul blocajului institutional. In perioade de coabitare (Presedinte si majoritate parlamentare din tabere opuse), de guvern minoritar sau deconflictpersonal intre Presedinte si Prim-ministru, regimurile semiprezidentiale risca blocaje institutionale pentru ca actorii politici vor incerca sa exploateze puterile institutiilor pe care le controleaza.Semiprezidentialismul este extrem de vunerabil in asemenea situatii, mai ales in lipsa unor lideri politici, oameni de stat cu viziune pe termen lung.Vulnerabilitatea este sporita in sistemele tinere unde nu s-au format inca cutume institutionale care sa permita rezolvarea pe cale informala a conflictelor dintre institutii.

Asemenea conflicte depind de calitatea si claritatea textului constitutional. Chiar daca o constitutie nu poate prevedea solutii de detaliu la toate conflictele institutionale la care da nastere viata politica a unei democratii vibrante,constitutia trebuie sa fie suficient de clara ca aceste conflicte institutionale sa nu se transforme in blocaje pe termen lung. Constitutia noastra, care s-a inspirat in ce priveste regimul politic din constitutia Frantei, fara a prelua insa intregul arsenal institutional al sursei de inspiratie, este interesanta din acest punct de vedere. Desi textul constitutional este destul de clara in multe privinte concrete, neclaritatea intervine in ce priveste principiile constitutionale ale relatiilor dintre puteri. Spre exemplu, s-a discutat foarte mult, in contextul actualelor propuneri de revizuire a Constitutiei, despre cum Constitutia Romaniei nu a preluat din textul francez posibilitatea ca Presedintele sa dizolve Parlamentul, chiar cand cazul existentei unui Guvern stabil. Rolul unei asemenea prevederi nu ar fi doar sporirea puterilor Presedintelui, ci clarificarea relatiilor la nivel de principiu dintre Presedinte si Parlament. Ca atare, sub regimul actualei Constitutii, chiar daca conflictele constitutionale dintre puteri nu vor fi foarte numeroase, rezolvarea constitutionala a acelor conflicte politice este dificila. Problemele constitutionale ale angajarii raspunderii pe Legea educatiei, sau dileme din trecut daca Presedintele poate refuza numirea unui ministru, sunt cateva exemple edificatoare