definiţia, obiectul de reglementare Şi izvoarele dreptului funciar

6
Definiţia, obiectul de reglementare şi izvoarele dreptului funciar Normele care reglementează relaţiile sociale privind terenurile, ce formează obiectul de studiu al acestei ramuri de drept sunt cuprinse în mai multe acte normative, începând cu Constituţia României şi continuând cu Legea nr. 69/1998, Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi Codul civil. Terenurile pot constitui atât obiect al proprietăţii private, cât şi al proprietăţii publice, aceasta din urmă aparţinând numai statului şi unităţilor administrativ-teritoriale (art. 135 din Constituţia României). Statul şi unităţile administrativ- teritoriale, în calitate de persoane juridice civile, au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public, (art. 10 din Legea nr. 215/2001 şi art. 25, 26 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice). Aşadar, relaţiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc între particulari (persoane fizice şi persoane juridice de tip privat), între persoanele juridice de drept public, precum şi între aceştia din urmă şi particulari. De aceea, unele norme juridice cu privire la terenuri aparţin dreptului public, iar altele aparţin dreptului privat. In concluzie, dreptul funciar sistematizează normele juridice referitoare la terenuri, indiferent de caracterul

Upload: jesse-thomas

Post on 05-Sep-2015

231 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Definiţia, obiectul de reglementare şi izvoarele dreptului funciar

TRANSCRIPT

Definiia, obiectul de reglementare i izvoarele dreptului funciar

Normele care reglementeaz relaiile sociale privind terenurile, ce formeaz obiectul de studiu al acestei ramuri de drept sunt cuprinse n mai multe acte normative, ncepnd cu Constituia Romniei i continund cu Legea nr. 69/1998, Legea fondului funciar nr. 18/1991 i Codul civil. Terenurile pot constitui att obiect al proprietii private, ct i al proprietii publice, aceasta din urm aparinnd numai statului i unitilor administrativ-teritoriale (art. 135 din Constituia Romniei). Statul i unitile administrativ-teritoriale, n calitate de persoane juridice civile, au n proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public, (art. 10 din Legea nr. 215/2001 i art. 25, 26 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice i persoanele juridice).

Aadar, relaiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc ntre particulari (persoane fizice i persoane juridice de tip privat), ntre persoanele juridice de drept public, precum i ntre acetia din urm i particulari. De aceea, unele norme juridice cu privire la terenuri aparin dreptului public, iar altele aparin dreptului privat.

In concluzie, dreptul funciar sistematizeaz normele juridice referitoare la terenuri, indiferent de caracterul acestor norme i de izvoarele formale ale dreptului n care aceste norme sunt cuprinse.

Sintetiznd toate aceste elemente putem defini dreptul funciar ca un ansamblu de norme juridice care reglementeaz relaiile sociale privitoare la terenurile ce constituie fondul funciar al Romniei, indiferent de deintori i de forma de proprietate asupra acestora.

Dup cum rezult din denumirea i definiia acestei ramuri de drept, obiectul su de reglementare este complex, ceea ce impune o anumit sistematizare a normelor sale juridice.

Normele dreptului funciar se refer la fondul funciar i proprietatea asupra terenurilor, constituirea i reconstituirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor, regimul lor juridic, modurile de exploatare a terenurilor, precum i evidena i publicitatea imobiliar.

Prin urmare, normele juridice care formeaz ramura dreptului funciar, se pot clasifica dup obiectul lor de reglementare, n mai multe categorii astfel:

norme juridice care reglementeaz formele proprietii asupra terenurilor i regimul lor juridic;

norme care reglementeaz folosirea, protecia i ameliorarea terenurilor;

norme juridice care reglementeaz sistemul de eviden i publicitate imobiliar ; norme juridice care reglementeaz modul de exploatare a terenurilor n Romnia.

n teoria dreptului, noiunea de izvor al dreptului are dou accepiuni.

n sens material, prin izvor de drept nelegem factorii care creeaz dreptul, mai exact condiiile sociale, economice, culturale care determin necesitatea adoptrii de norme juridice, acestea fiind diferite de la o epoc istoric la alta i de la o societate la alta.

n sens formal, strict juridic, prin noiunea de izvor al dreptului nelegem formele de exprimare a normelor juridice, forma pe care o mbrac dreptul n ansamblul su.

Cnd ne referim la izvoarele dreptului funciar, nelegem s utilizm acest din urm sens, adic sensul formal al noiunii de izvoare ale dreptului".

Clasificarea izvoarelor dreptului funciar se face n funcie de fora juridic a actelor normative n care sunt cuprinse normele juridice care alctuiesc aceast ramur de drept.

Constituia este cel mai important izvor al dreptului funciar, ntruct cuprinde norme care configureaz cadru general al reglementrii n domeniul proprietii, precum i norme care reglementeaz, n mod expres, anumite aspecte legate de proprietate, cum ar fi formele proprietii n Romnia, bunurile ce fac obiectul exclusiv al proprietii publice, regimul juridic al acestora, ocrotirea proprietii etc. (art. 41 i art. 135).

Legile reprezint urmtoarea categorie important a izvoarelor dreptului funciar, care, punnd n aplicare normele constituionale, le detaliaz i stabilesc reglementri proprii cu caracter general sau special ntr-un anumit domeniu de relaii sociale ce formeaz obiectul acestei ramuri de drept. Legea general, izvor al dreptului funciar, este Codul civil.

Printre cele mai importante legi speciale n domeniul dreptului funciar sunt; Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar i Legea nr. 247/2005 privind circulaia juridic a terenurilor. n aceste legi sunt cuprinse norme juridice privind constituirea i reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, regimul juridic al terenurilor, proiecia i ameliorarea terenurilor etc.

O alt lege important care cuprinde dispoziii care intereseaz i ramura dreptului funciar este Legea administraiei publice locale nr. 215/2001 care, n Cap. VII, reglementeaz regimul juridic al terenurilor proprietate publica a unitilor administrativ-teritoriale.

Legea nr. 16/1994 legea arendrii , publ. n M.Of. nr. 91/1994 , aa cum a fost modificat prin legile nr. 223/2006 si 276/2005.

Legea proprietii publice i regimul juridic al acesteia nr. 213/1998 , publ. n M.Of. nr. 448/1998 .

Legea cadastrului i publicitii imobiliare nr. 7/1996 care reglementeaz sistemul de eviden a tuturor terenurilor i a celorlalte bunuri imobile de pe ntreg cuprinsul rii.

Ordonanele Guvernului pot constitui izvoare ale dreptului funciar dac ele cuprind norme juridice care intereseaz dreptul funciar.

Hotrrile Guvernului cu caracter normativ pot constitui i ele izvoare ale dreptului funciar. Cea mai important hotrre a Guvernului adoptat pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar i care constituie izvor al dreptului funciar, este Hotrrea nr. 131 din 1991 prin care a fost aprobat Regulamentul de punere n aplicare a Legii nr. 18/1991.

Ordinele i instruciunile minitrilor i actele normative ale conductorilor celorlalte organe centrale de specialitate ale administraiei pot fi i ele izvoare ale dreptului funciar, dac reglementeaz relaii sociale specifice acestui domeniu. Astfel, de exemplu, prin Ordinul nr. 2371/C/1997 al ministrului justiiei a fost aprobat Regulamentul de organizare i funcionare a birourilor de carte funciar ale judectoriilor.

Actele organelor administraiei publice locale pot constitui izvoare ale dreptului funciar, dac ele cuprind norme specifice acestei ramuri de drept.

n literatura juridic exist nc discuii dac obiceiul sau cutuma, jurisprudena i doctrina constituie izvoare de drept.

S-a artat c, ntruct Constituia Romniei, n art. 41 alin. (6), menioneaz c dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului", reiese c obiceiul devine, astfel, izvor de drept."

Cu privire la practica judectoreasc, ntruct judectorul are sarcina i competena doar de a aplica dreptul fr a putea crea norme juridice noi s-a artat, pe bun dreptate, c hotrrile judectoreti nu constituie izvoare de drept.

Prin concluziile pe care le formuleaz practicienii i teoreticienii dreptului n urma soluionrii i analizrii situailor juridice concrete, jurisprudena i doctrina au un rol deosebit de important n activitatea de elaborare a dreptului, dar ele nu constituie izvoare de drept.