----

Prin evidenŃierea des -tul de rigidă a depen-denŃei creşterii popu-laŃiei de rezerva dehrană, Malthus oferăo bază de pornire asalariilor de subzisten -Ńă şi pregăteşte tere -nul pentru David Ri -cardo în analiza in -fluenŃelor exercitate deuti lizarea fondului fun-ciar asupra progresuluieconomic, prin expli-carea sărăciei în ter-menii unei adevărate"curse" dintre populaŃieşi mijloacele de subzis-tenŃă. Ulterior, FrancisPlace şi John StuartMill, vor face uz decon cepŃia malthusianăîn ceea ce priveştecon trolul asupra naş te -rilor, considerînd-o "fi -rul roşu conducă tor al

programelor de reforme sociale".

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„ExperienŃa, acest fructîntârziat, singurul care secoace fără a deveni dulce”.

Barbey D'Aureville

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 351 anul VIII vineri, 15 iunie 2012 1 RON

Oficialii Băncii Mondiale auanunŃat săptămâna aceasta apro-barea acordării unei noi linii decredit de 1 miliard de euro pen-tru România. Ştirea aceasta afost ca de obicei însoŃită de co -mentariile liniştitoare ale purtăto-rilor de cuvânt guvernamentali şiale analiştilor economici aserviŃioricărei guvernări, de orice cu -loare ar fi ea, precum că totul ebine, că aşa este firesc să se

întâmple la vreme de criză, că noul împrumut (vomvedea imediat al câtelea) reprezintă doar o plasă de si -guranŃă suplimentară pentru Ministerul FinanŃelor încazul în care tensiunile de pe pieŃele financiare s-araccentua. Unii spun că România îşi creează practic prinacest instrument de la Banca Mondială o alternativă definanŃare, fără să aibă ca scop în sine tragerea banilor.

Noi, mai cârcotaşi din fire şi învăŃaŃi să privim mereuînapoi pentru a înŃelege ceva din experienŃele cel maiadesea amare ale trecutului, ne-am amintit că, în mai2009, deci exact cu trei ani în urmă, România se aflapentru prima oară în faŃa dilemei: ne putem salva dincriză şi recesiune prin propriile forŃe, sau prin înda-torarea pe termen lung la instituŃiile financiare inter-naŃionale?

Economia, politica şi sportulsunt adesea un amestec incen-diar, după cum o arată şi con-troversele stârnite în jurul Cam -pionatului European de Fotbalîn această perioadă. Specialiştiiunor publicaŃii economice recu -noscute precum Financial Times,Bloomberg, dar şi figuri publiceimportante ca Jose Manuel Ba -roso, Angela Merkel sau LeszekBalcerowicz şi-au arătat intere-

sul şi preocuparea faŃă de implicaŃiile economice şipolitice ale acestui eveniment.

PUNCTULPE EUROPA

„Participarea cu comunicări la aceste congrese este o realizare importantă a cercetării economice româneşti”

acad. N.N. Constantinescu

Nu cred că mai trebuie aduse argumente privindimportanŃa studiului istoriei economice în universităŃile şifacultăŃile cu profil economic. În decursul timpului, aufost aduse destule astfel de motivaŃii, inclusiv în ceea ceprivea şi priveşte efectele practice respective, posibilitateade a lumina dezvoltarea prezentă, perspectiva.

13 iunie 313. Împăratul roman Constantin recunoaşte libertateacultului pentru creştini. (Celebru edic de la Milan)

Al XVI Congres Mondial de Istorie Economic@ – Stellenbosch, Africa de Sud, 9 – 13 iulie 2012 (I) –

Dan POPESCU

Prof.univ.dr. Liviu MIHĂESCUDecanul FacultăŃi de ŞtiinŃe Economice a ULBS

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

Cercetarea economic@ româneasc@ în pagina 1-a a cercet@rii economice mondiale

O radiografie cu alb, negru }i nuan]e

Generozitatea privirii (III)Conferin]@ Economic@ Interna]ional@ de nivel ridicat- IECS - 2012 - 15-16 iunie - a 19-a edi]ie -

Londra secolului XIX

De la „colacul de salvare”, la „plasa

de siguran]@”

continuare ^n pag. 2 - 3

Radu Constantin Ilea - Expresivit@]i cromatice

Economia, fotbalul}i politica

- Polonia }i Ucraina organizatori ai EURO 2012 -

Vedere din Sibiu

Euro 2012: FranŃa - Anglia 1 - 1

continuare ^n pag. 6

continuare ^n pag. 4

stud. Cristina FLOROIU, ULBS

stud. Alina-Ioana RADUI, ULBS

continuare ^n pag. 6

dr. SilviaM~RGINEAN

Contribu]ii ale luiDavid Ricardo

}i Th. R. Malthus ladezvoltarea gîndiriieconomice (II)

Bucureşti, Palatul Victoria

Facultatea de ŞtiinŃe Economice este gazdă înacest an pentru cea de-a 19-a ediŃie a ConferinŃeiŞtiinŃifice Economice InternaŃionale, IECS 2012 ,"THEPERSIS TENCE OF THE GLOBAL ECONOMIC CRISIS:CAUSES, IMPLICATIONS, SOLUTIONS", a FacultăŃiide ŞtiinŃe Economice a ULBS.

La această conferinŃă participă peste 400 decadre didactice universitare, cercetători, specialişti îndomeniul economic, figuri de marcă, reprezentative alevieŃii economice ştiinŃifice din Ńară şi din străinătate.

Această conferinŃă reprezintă un eveniment dedeosebită importanŃă pentru comunitatea academică,pentru Universitatea ”Lucian Blaga“ din Sibiu şipentru Facultatea de ŞtiinŃe Economice.

continuare ^n pag. 5 - 6

CERCETARE2 VINERI 15 IUNIE 2012

urmare din pagina 1Ceea ce a făcut ca o bună pe -

rioadă, în primele 8 – 9 decenii alesecolului trecut, în învăŃământul eco-nomic românesc, în primul rând însăîn cel din Europa, în cel din lume,istoria economică, cea a gândiriieconomice să ocupe un loc defrunte. Foarte „în faŃă”. Este drept,„politicul”, şi nu doar la noi, a fo -losit istoria economică după cum adorit. Ceea ce nu i-a împiedicat,totuşi, pe nu puŃini profesori să re -leve şi să examineze pertinent coor-donate reale, corecte, ale evoluŃieieconomiei, ale evoluŃiei gândirii eco-nomice, ale felului cum s-au consti-tuit şi desfăşurat faptele economiceîn vremuri. Iar studenŃii economiştiau receptat ceea ce trebuie. Deexemplu, putem afirma cu temei căei au ieşit pe stradă, cu puterniceproteste, în 21 şi 22 decembrie 1989şi deoarece înŃelegeau cum s-a con-stituit şi cum a evoluat economiaRomâniei, a Europei, a lumii. Ei auînŃeles că economia noastră, ca şieconomia altor state socialiste atun-ci, se aflau într-un blocaj evident,fără şanse de a mai progresa, fiindgripate efectiv motoarele economice,politice, sociale, culturale chiar, mo -toare de creştere şi dezvoltare eco-nomică. Ceea ce le limita şi şanselede competiŃie internaŃională. Şi nu afost deloc puŃin...

De altfel, la marile - şi nu doarla marile – universităŃi europene, darşi din Statele Unite, din Canada, dinChina, India, Japonia, din Rusia ş.a.,după cum am urmărit la faŃa loculuisau m-am documentat, studiul istorieieconomice deŃine un loc de seamă,de 3 – 4 semestre cel puŃin, la celemai multe din specializări, fiindvorba nu doar de istorie economică

şi de istoria gândirii economice dinŃara respectivă, ci şi pe continente,în plan global, în plan universal. Nucred că cineva - şi am proprietateatermenilor – poate înŃelege astăziEconomia Politică, Economia genera -lă, disciplinele economice fundamen-tale, dar şi pe cele de ramură, pecele specifice, fără a cunoaşte isto-rie economică şi istoria gândirii eco-nomice. Desigur, se poate obŃine odiplomă, mai ales de licenŃă, daruneori şi de masterat sau doctorat,ceea ce nu înseamnă însă, în pofidadocumentului oficial obŃinut, că eaeste bine pliată pe o realitate foartecomplexă, în continuă modificare, peo perspectivă care mereu s-a vădit şise vădeşte cu multe nebuloase. Şi,vorba unor mari savanŃi, printre alŃii,românul Nicolae Iorga, „cine nu cu -noaşte istoria riscă s-o repete”. Dupăcum chiar Senecca spunea că „Isto -ria este oglinda viitorului”. PreŃul,preŃul ignoranŃei noastre – ignoranŃăde ansamblu dar şi particulară -este plătit amplu şi prin aceste crize,de dăunăzi şi de acum, de re gulăeconomico – financiare, cu o inten-să repetabilitate, o repetabilitate,parcă, la intervale mai mici decâtniciodată. Desigur, exceptând situaŃi-ile în care crizele au fost absorbiteînainte de a apare, în prealabil dedeclanşarea războaielor, de pregătiride război şi de războaie chiar.

Cred că mai trebuie să subliniezun lucru: istoria economică, cea agândirii economice se învaŃă încadrul disciplinelor de profil, însăcred că nu face rău nimănui ca şi încadrul numeroaselor discipline speci-fice predate în învăŃământul econo -mic – învăŃământ în tot mai maremăsură, şi nu este deloc rău, cu unputernic caracter practico – aplicativ– mai multe ore de curs şi seminarsă fie rezervate felului în care a

evoluat, de-a lungul timpului, pro -blematica în cadrul disciplinelor res -pective. Şi mai sunt încă multe despus. Anume, ce loc ocupă studiulistoriei naŃionale, europene, univer-sale în liceu? În ce măsură şi cumcomponenta istorică se afirmă şi seconfirmă în cadrul culturii noastregenerale? În ce măsură - şi cum -,educaŃia noastră, comportamentelenoastre au avut şi au o componen-tă de tip istoric? Şi încă şi încă...

Iată, dar, de ce, printre altele, darpe un fundament foarte important, înplan mondial, la sfârşitul anilor 1950,s-a constituit funcŃional „IEHA” (”In -

ternational Economic History Asso -ciation”). InstituŃa a reunit şi reu -neşte Comisiile de economie şi isto-rie economică din cadrul Academiilorşi, posibil, Academiilor de ŞtiinŃe dinfiecare Ńară. A face parte din IEHApentru Academia şi Ńara respectivăînseamnă mai multe drepturi, dar şinu puŃine obligaŃii în planul cerce -tării. Cât şi în plan financiar, plătin-du-se de către fiecare stat o cotiza-Ńie anuală deloc minoră. Bani dincare se susŃin înseşi drepturile amin -tite. Se poate dar afirma că IEHAeste – dacă nu cea mai veche, demare tradiŃie – una dintre cele mai

vechi şi renumite AsociaŃii econom-ice ştiinŃifice mondiale, cu precădereraportat la perioada modernă. SuntintegraŃi aici reprezentanŃi de seamăai celor mai prestigioase universităŃişi universităŃi economice din lume.ReprezentanŃi de seamă ai marilor şiprestigioaselor institute de cercetărieconomice, de pe lângă universităŃi,de pe lângă academii sau funcŃio -nând autonom, ai unor edituri, insti-tuŃii şi firme dintre cele mai impor-tante în domeniu, etc. Mai trebuieamintit că, în pofida faptului că înînvăŃământul economic din România,istoria economică, prin decizia unor

Al XVI Congres Mondial de Istorie Economic@ Cercetarea economic@ româneasc@ în pagina 1-a a cercet@rii economice mondiale

Dan POPESCU

Bucureşti, Academia Română.

George BariŃiu P. S. Aurelian Mihai Manoilescu

3CERCETAREVINERI 15 IUNIE 2012

oameni nu teribil de cultivaŃi, baignoranŃi de-a binelea, dacă nu stu -pizi, este mai marginalizată chiar de -cât în situaŃii dintre cele mai nega-tive astfel din Ńări şi continente, eaatrage, totuşi. Ce să mai vorbim decercetări în domeniul istoriei eco-nomice, realizate ca excelenŃă, carede multe ori, de către oameni de ocalitate proastă, deseori nu sunt bă -gate în seamă. Ceea ce nu estedeloc bine nici pentru învăŃământuleconomic românesc şi cu siguranŃăcă nici în alte state unde se vădescasemenea situaŃii, chiar dacă într-oproporŃie mai redusă. Că am drep-tate o dovedeşte şi faptul că printremarii şi veritabilii academicieni eco -nomişti ai Româ niei se numără co -vârşitor cercetători care s-au ocupat(şi se ocupă, după caz) şi de istorieeco nomică, de istoria gân dirii econo -mice, de la P.S. Aure lian şi GeorgeBariŃiu, la mult regretatul academi -cian profesor N. N. Constan tinescu,la academician Costi Murgescu, peurmă la Iulian Văcărel, TudorelPostolache, Vasile Malinschi, MugurIsărescu, Ştefan Ştefănescu. Deopo -trivă, mai multe din premiile presti-gioase ale Academiei Române aufost, după deliberări riguroase, decer-nate tocmai pentru cercetări valoroa -se în domeniul istoriei economice, alistoriei gândirii econo mice. Din păcate,cam fără recompense pecuniare.

Noi, românii, ne-am „apropriat”prezentul şi viitorul privind spre isto-ria economică europeană şi univer-sală, dar şi spre faptele economiceromâneşti, spre pleiada de străluciŃiecono mişti români industrialişti maiales din a doua jumătate a secoluluiXIX şi începutul secolului XX, privindspre C. Dobrogeanu Gherea dar şispre Ştefan Zeletin şi Mihai Manoi -lescu, mai ales spre ei, spre cărŃilelui LucreŃiu Pătrăşcanu, dar şi sprelucrările profesorilor Ghe. Taşcă, Gro -moslav Mladenatz, MitiŃă Constanti -nescu, Costin Murgescu, ş.a. Cine i-avalorificat, chiar în condiŃiile maigrele de după 1945, din anii 1950dar şi apoi, în circumstanŃele maibune de după 1964 – 1965, „binemerită” de la cercetarea economicăromânească. Identitatea naŃională şinu altceva este cea care legitimeazăîn globalizare. Oricum, astăzi, când,

într-o lume tot mai europenizată,americanizată şi globalizată, dinpăcate ştim din ce în ce mai mult –presupunem – despre din ce în cemai puŃin – acesta este sigur –,când pluridisciplinaritatea şi transdis-ciplinaritatea sunt nu doar afirmaŃii,ci imperative, locul istoriei econo -mice, al evoluŃiei gândirii economice,în panoplia învăŃământului şi cerce -tării economice româneşti în speŃă –activităŃi plătite, de altfel, la noi emi-namente penibil, dramatic – trebuiesă fie cu totul altul. Mult, mult maiîn faŃă. Altminteri ne mulŃumim doarcu promovarea publicitară a unorafacerişti de mucava care, scoşi din -tr-un mediu preferenŃial şi corupt încare au făcut avere, şi aşezaŃi, cât decât, în condiŃii normale de concu -renŃă, de competitivitate, au dat şidau falimente răsunătoare, unii dintreei, deloc puŃini, fiind chiar cercetaŃi– din păcate foarte puŃini condamnaŃi– pentru fapte grave, penale...

Dar să revenim. Din 1960, auînceput, dar, să funcŃioneze, în modregulat, sub egida IEHA dar şi aAcademiilor, respectiv a Comisiilorde istorie economică şi istoria gân -dirii economice din cadrul lor, dinstatele membre, Congresele Mondialede Istorie Economică. Tematica, titu-latura şi conŃinutul secŃiunilor, cali -tatea cerce tărilor propuse de a fi co -municate pentru a fi acceptate deComitetul ŞtiinŃific IEHA, de preşe -dinŃii de secŃiuni, trebuiau şi trebuie,fi reşte, să aibă valoare. A fost şi esteobligatoriu. Nu a fost niciodată şi nueste vorba de cenzuri ideologice, cioameni foarte apreciaŃi internaŃionaldin punct de vedere ştiinŃific, profe-sional, avizează asupra calităŃii te -melor şi lucrărilor ca atare. Numărulde cercetători participanŃi, din întrea-ga lume, participanŃi la un congres,specialişti provenind din lo caŃiilemenŃionate, a crescut, în timp, de la700 – 800, la 1.200 – 1.300. Deo -potrivă, s-a amplificat diversitateatematică a lucrărilor, comunicărilorpre zentate. Aceasta începând cu pe -rioada antichităŃii, a celebrului capi-talism antic, continuând cu EvulMediu în toate cele trei faze ale sale– timpuriu, mijlociu şi târziu –, con-tinuând cu debutul capitalist al lumii,cu dezvoltările astfel, cu economia

colonială, cu evoluŃia instituŃiilor,băn cilor, finanŃelor, a infrastructurii.Continuând, desigur, cu revoluŃiileindustriale în desfăşurarea lor practicneîntreruptă, cu efectele acestora spreimpunerea cuaternarului în globa -lizarea lumii şi invers, cu evoluŃiainventicii, cu analiza protecŃionismu-lui şi a liberalismului, a structuriiindivizibile economic - social. Con ti -nuând cu examinarea cauzelor şi com-ponentelor economice, dar şi politice,ideologice ale războaielor de tot felul,cu constituirea şi evoluŃia Comunită -Ńilor economice, europene dar şi al -tele, cu analiza pertinentă a ceea cene rezervă viitorul, mai ales din per-spectiva trecutului, dar nu numai etc.

În fapt, o privire cât mai rigu -roasă asupra tabloului evoluŃieiEuropei, Asiei, celor două Americi –în speŃă Statele Unite, Canada, Ńăriledin America Latină –, Australiei, Afri -cii, asupra tabloului evoluŃiei lumii şiumanităŃii. Trecut, prezent şi per-spectivă. Practic, nu cunosc reuniu-ni economice mai importante, decele mai multe ori trans şi pluridis-ciplinare, reuniuni mai complexe, cuo participare mai amplă, reuniunidesfăşurate cu mare regularitate, cuexaminări de evoluŃii pe secole şimilenii, cu desprinderea unor trăsă-turi importante pentru perspectivă,decât aceste Congrese Mondiale deIstorie Economică. Pot fi contrazis,desigur, dar neîndoielnic că nu cuargumente serioase. Şi cu siguranŃăcă mai ales de către cei care auîncercat şi încearcă să împingă isto-ria economică într-un nemeritat şi cuconsecinŃe, din păcate, atât de dra-matice, con de umbră. De ce aufăcut-o şi o fac oare? IgnoranŃă,comoditate, confortul mediocrităŃii, în-gustime de spirit, prostie, ordin?Poate toate la un loc...

Primul astfel de Congres Mondials-a desfăşurat la Stockholm, în Sue -dia, în 1960. Pe urmă, Aix en Prov -ence, FranŃa, 1962, Munchen, Germ -ania, 1965, Bloomington, Statele Unite,1968, Leningrad, URSS, 1970. A fosto perioadă de început, era dupărăzboi, erau „Les trente glorieuses”,dar se vădea şi împărŃirea lumii îndouă sisteme sociale paralele şiopuse, în pofida unor eforturi dedestindere pe care, iată, printre alŃii,le făceau şi instituŃiile IEHA şi aleCongresului Mondial de Istorie Eco -nomică. S-a stabilit, apoi, desfăşu-rarea Congresului din 4 în 4 ani. Aurmat, deci, Copenhaga, Danemarca,1974, Edinburg, ScoŃia, 1978, Buda -pesta, Ungaria, 1982, Berna, ElveŃia,1986, Leuven (Louvain), Belgia, 1990,

Milano, Italia, 1994, Madrid, Spania,1998, Buenos Aires, Argentina, 2002,Helsinki, Finlanda, 2006. Pe urmă,din nou din 3 în 3 ani, dată fiindamploarea şi „apăsarea” problema -ticii. Iată, Utrecht, Olanda, 2009 şi,iată, acum, Stellenbosch, Africa deSud, 2012, urmând, mai mult decâtprobabil, Kyoto, Japonia, 2015. Este,desigur, foarte greu, dacă nu imposi-bil de realizat o sinteză în acestcadru, pe un timp atât de tumultuosşi diversificat de circa 55 de ani.Câte ceva, totuşi, am mai spus înacest sens. Mai este de menŃionatcă, mereu, Congresele, desfăşurateîn locurile arătate, au avut loc încadrul celor mai prestigioase universi -tăŃi din întreaga lume, aflate în ora -şele respective. Deopotrivă, lucrărileCongreselor, în speŃă comunicărileprezentete aici sunt publicate în volu -me şi pe bază de cerere, abonamentetc, sunt expedite la importanŃi fac-tori de decizie politică naŃionali, co -munitari, globali.

Mă voi opri, mai departe, maimult la participarea ro mânească laaceste Congrese, îndeosebi în perioa-da de după 1990, pe care o cunoscmai bine, fiind di rect şi amplu impli-cat. Am scris ,,românească” deoarece,la Congres, participanŃi nu mai repre -zintă atât universităŃile lor, instituteleşi instituŃiile lor, ci în primul rând Ńaradin care provin, sunt internaŃionali. Deci,România. Trebuie spus că, desigur, cuspri jinul Co misiei de Istorie Econo -mică şi Istoria Gândirii Economice aAca demiei Ro mâne, pre şedinŃi, succesiv,acad. N. N. Con stan tinescu şi acad.Iulian Vă cărel, şi mai ales prin efortpro priu, recunoscut interna Ńional, com-po nenta directoare a cerce tărilor deistorie economică odată cu Con gresulde la Milano, Italia, 1994, s-a realizat şise realizează cu pre cădere la Universi -tatea ,,Lucian Bla ga” din Sibiu, Fa cul-tatea de ŞtiinŃe Economice. (va urma)

Al XVI Congres Mondial de Istorie Economic@ – Stellenbosch, Africa de Sud, 9 – 13 iulie 2012 (I)

MitiŃă Constantinescu

Costin Murgescu Ştefan Zeletin

Ilustrată de la Neapole trimisă lui Demetrie P. Carp, Bucureşti, în 1903.

Paris, Sorbona.

SPORT, PASIUNE {I BANI VINERI 15 IUNIE 20124

c my b c my b

c my bc my b

Economia, fotbalul }i politica - Polonia }i Ucraina organizatori ai EURO 2012 -

urmare din pagina 1Campionatul European de Fotbal

este probabil cel de-al treilea eveni-ment sportiv ca dimensiune la nivelmondial, după Jocurile Olimpice şiCupa Mondială de fotbal. Pentruprima dată de la schimbarea formuleide desfăşurare, turneul final alCampionatului European de Fotbalare loc în Europa Centrală şi de Est.În 2007, când UEFA a decis săacorde acest drept Poloniei şi Ucrai -nei, şi-a asumat un risc evident pen-tru că ambele Ńări aveam nevoie deinvestiŃii importante pentru a facefaŃă cerinŃelor de organizare impusede un asemenea eveniment sportiv.

Efecte economice ale organizăriiCampionatului.

Evident, la nivel macro economic,or ganizarea unei competiŃii de ase -menea anvergură are un im pactmajor. Organizarea EURO 2012 decătre Polonia şi Ucraina se reflectăîntr-un boom al infrastructurii; per-cepŃia fanilor care vizitează cele douăŃări poate stimula turismul pe termenmediu şi lung; de asemenea, existăefecte pe termen scurt precum creş -terea preŃurilor în timpul turneului şio accelerare a vânzărilor cu amă -nuntul. O privire mai atentă asu praevoluŃiilor economice ale celor douăŃări arată însă că nu există garanŃiisau efecte pozitive garantate, un rolimportant avându-l opŃiunile şi deci -ziile de politică economică.

Există multe voci care afirmă căPolonia a reuşit să menŃină o rată decreştere economică stabilă după 2008datorită cheltuielilor de infrastructurălegate de Campionatul European deFotbal. Acestea s-au reflectat în rateleanuale ridicate de creştere a formăriibrute a capitalului fix şi în contribuŃiasemnificativă a investiŃiilor la creş -terea PIB în ultimele trimestre, con-tribuŃie care a fost apropiată deimpactul consumului.

Guvernul polonez a avut un planambiŃios de transformare a infra-structurii de drumuri. În conformitatecu Master-Planul Ministerului Polo -nez al Sportului şi Turismului, chel-tuielile de infrastructură asociate cu

EURO 2012 au ajuns la 110 miliardezloŃi polonezi (25 miliarde Euro) dincare peste jumătate au fost direcŃio -naŃi către construcŃia de drumuri.Polonia are acum patru stadioanemoderne în Varşovia, Gdansk, Poz -nan şi Wroclaw. Poate fi remarcatăo creştere a activităŃii investiŃionaleîn sectorul hotelier în care, conformstatisticilor disponibile, au fost adău-gate 1300 de camere în ultimii 3 ani.Per total, proiectele de infrastructurăau adăugat aproximativ 1,5% la PIB-ul Poloniei.

SituaŃia arată oarecum diferit înUcraina. Deşi aflată în plină pregătirepentru EURO 2012, economia aces-teia a fost printre cele mai lovite decriză. În 2009, PIB a scăzut cu 14,8%,investiŃiile în capitalul fix s-au pră -buşit în termeni reali cu 50,5% (dela 26,4% din PIB în 2008 la 18,4%din PIB un an mai târziu). În totalUcraina a mobilizat aproximativ 14miliarde de euro pentru proiectelelegate de Campionatul European deFotbal. Costurile legate de construcŃiaşi modernizarea stadioanelor au re -prezentat 12,3% din valoarea totală ainvestiŃiilor, în timp ce 73,8% din in -vestiŃii au fost legate de moderniza -rea infrastructurii de transport (trans-port urban, drumuri, căi ferate şi ae -roporturi). În fiecare dintre oraşelegazdă, cu excepŃia Kievului, au fostconstruite noi terminale de aeroport,inclusiv piste de aterizare. S-a in -vestit în trenuri de mare viteză careleagă oraşele gazdă. Astfel, la fel caşi Polonia, după finalizarea campio -natului european Ucraina va rămâne cuo infrastructură semnificativ îmbunătăŃită.

FaŃa nevăzută a medaliei: costurişi riscuri asumate

Organizarea unui eveniment de oasemenea anvergură nu este lipsităde riscuri. InvestiŃiile în infrastructurăsunt costisitoare şi presupun mobi-lizarea unor resurse financiare, mate-riale şi umane impresionante. În ge -neral se consideră că la o analizăcost-beneficiu a acestor proiecte, efec-tele pozitive sunt semnificativ mai maricomparativ cu costurile. Probabil căOlimpiada de la Atena din 2004 afost un prim semnal de alarmă. Înprezent, mulŃi economişti consideră

că o contribuŃie semnificativă la pro-funzimea crizei din Grecia a avut-oeşecul financiar răsunător al Olimpia -dei pentru care grecii au cheltuitdublu faŃă de cât şi-au propus iniŃial.Au rămas cu un minus de 4 miliardede euro, cu o infrastructură sportivăspecifică supradimensionată şi prostgestionată, care nu le aduce venituri,investiŃiile neputând fi recuperate.

Dacă în ceea ce priveşte Olim -piada de la Londra nu sunt semnede întrebare cu privire la capacitateaenglezilor de a o transforma într-unproiect eficient şi profitabil, în ceeace priveşte Polonia şi Ucraina apardeja preocupări cu privire la efectelenegative.

Deşi EURO 2012 a debutat de cu -rând este deja evident că vor existamari perdanŃi în cele două Ńări. Pri -mele Ńări din blocul fost sovietic careau ajuns să găzduiască un campionateuropean, Polonia şi Ucraina au chel-tuit împreună peste 39 de miliardede euro (25 mld., respectiv 14 mld)pentru a se pregăti. Pe lângă faptulcă se aşteaptă să primească aproxi-mativ 1 milion de fani, cele două Ńăriau construit stadioane, drumuri şialte elemente de infrastructură carear putea să se constituie într-un ade-vărat impuls pentru firmele locale.

Până acum, lucrurile nu au merschiar aşa. Trei dintre companiile deconstrucŃii mari din Polonia s-audeclarat în faliment în ultimele săp-tămâni după ce au suferit pierderi desute de milioane în proiecte legatede EURO 2012. Grupul PGB, care aconstruit trei dintre cele patru sta-dioane noi din Polonia a cerut în 4iunie o reeşalonare a unei datorii depeste 340 de milioade de euro, înmajoritatea lor împrumutaŃi de labănci poloneze. PGB a neglijat afac-erile sale tradiŃionale cu petrol pen-tru a construi drumuri şi stadioane,inclusiv Stadionul NaŃional din Varşo -via pe care s-a jucat meciul de des -chidere. AlŃi doi contractori poloneziîn faliment sunt DSS care a construito parte a autostrăzii între Berlin şiVarşovia pentru turneu şi Poldim,care a avut un proiect de infrastruc-tură rutieră în Ucraina.

Constructorii polonezi au ajuns înaceastă situaŃie datorită faptului că s-au

luptat crâncen pentru obŃinerea con-tractelor, ajungând să liciteze lucră -rile la preŃuri cu 40% mai mici faŃăde ceea ce era dispus guvernul po -lonez să plătească. Creşterea costu -rilor în ultimii 4 ani le-a spulberatprofiturile şi i-a lăsat profund îndatoraŃi.

În acelaşi timp, Ucraina s-a împo -vărat cu o datorie de 6-8 miliarde dedolari pentru campionat, mai multdecât cele 4 miliarde pe care Greciale-a pierdut în Olimpiada ruinătoaredin 2004. În contrast cu Polonia,pentru care ajutoarele şi împrumu-turile UE au acoperit mai mult dejumătate din costuri, autorităŃile lo -cale şi naŃionale din Ucraina au su -portat peste două treimi din cheltu-ieli. Datoria suplimentară poate figestionată, însă există deja voci careconsideră că îndatorarea pentru ase -menea proiecte e o tendinŃă peri -culoasă care consumă resursele fi -nanciare ale sectorului privat.

Evident Ucraina a previzionat căîmbunătăŃirile de infrastructură pecare le-a generat turneul vor deter-mina o creştere a investiŃiilor, cuefect multiplicator pentru economianaŃională, dar mulŃi consideră că celmai important obstacol în calea in -vestiŃiilor în Ucraina nu e infrastruc -tura ci corupŃia şi reglementarea ex -cesivă. Cheltuielile Ucrainei pentruEURO 2012 arată cât de serioasăeste problema: o analiză a celor dela Bloomberg News subliniază că chel-tuiala per loc în refacerea stadioa -nelor din Ucraina este de două orimai mare decât în Polonia şi cu multpeste ceea ce s-a cheltuit în Africade Sud pentru Campionatul Mondial din2010. Oficialii ucrainieni nu au reuşitsă explice aceste costuri foarte mari.

Sportul - de la decizie politică laefecte economice

La mai puŃin de doi ani de la„revoluŃia portocalie” din 2004 dinUcraina al cărei lider era Iulia Ty -moshenko, Polonia şi Ucraina şi-audepus împreună candidatura pentruEURO 2012. Printre obiectivele can-didaturii comune a fost şi acela de aîncuraja eforturile de integrare euro-

peană ale Ucrainei, cu speranŃa căaceasta îşi va urma vecinul dejamem bru al Uniunii Europene, orien-tându-se către vest, mai degrabădecât să se întoarcă spre autoritaris-mul post-sovietic. În 2010 lucruriles-au schimbat, după ce alegerile aufost câştigate de Viktor Yanukovych.Opinia publică internaŃională îl con-sideră implicat în arestarea discu -tabilă a liderului opoziŃiei pro-vestIulia Tymoshenko. Astfel, la debutulEURO 2012, în locul semnalelor deapropiere între Ucraina şi UniuneaEuropeană dorite şi anticipate la mo -mentul 2007, liderii europeni au folo -sit prilejul EURO 2012 pentru a criti -ca regimul ucrainean. FranŃa a refu -zat să-şi trimită reprezentanŃi la parteaucraineană a campionatului. Cancelarulgerman Angela Merkel şi preşedinteleComisiei Europene Jose Manuel Ba -roso au anunŃat că vor boicota me -ciu rile desfăşurate în Ucraina.

Mai mult, o privire retrospectivăasupra evoluŃiei post-comuniste aUcrainei şi Poloniei arată diferenŃelemajore între cele două Ńări. LeszekBalcerowicz, fostul prim-ministru alPoloniei, afirmă că dacă după două -zeci de ani de la câştigarea indepen-denŃei şi căderea comunismului, oŃară ca Ucraina se dezvoltă lent şirămâne săracă nu e din cauza unordezastre naturale sau a lipsei de re -surse. Politicile proaste duse de gu -verne slabe sunt singura explicaŃie.Polonia în schimb este una dintrecele mai dinamice economii dintre NoileState Membre ale UE, cu o clasă demijloc care şi-a propus să impre-sioneze vizitatorii cu autostrăzi noi şicu o industrie turistică prosperă. Ce -tăŃenii Ucrainei se străduiesc să îşiarate lumii părŃile bune, după ce auales un guvern care a ruinat imagi -nea Ńării prin represiune politică şiirosind în multe situaŃii oportunitateaoferită de EURO 2012.

Deşi evaluarea efectelor economi -ce ale turneului nu poate fi încă reali -zată, EURO 2012 este un exemplupentru interdepenŃa indestructibilă eco -nomie – sport – politică cu care ne-aobişnuit economia globală.

dr. Silvia M~RGINEAN

O radiografie cu alb, negru }i nuan]e

Ucraina: Donbass Arena

Varşovia - NaŃional Arena

urmare din pagina 1Reprezentativă pentru Facultatea de

ŞtiinŃe Economice este apariŃia, estedezvoltarea şi afirmarea domeniuluieconomic în învăŃământul sibian. Ceeace re prezintă consecinŃa firească a uneirealităŃi obiective atât în ceea ce pri -veşte prezentul, cât şi viitorul dezvol -tării economico-sociale a Sibiului, aŃării, a Europei.

Coborând pe firul istoriei, profiluleconomic a fost reînfiinŃat la Sibiu înanul 1991 prin specializarea Turism-servicii, profil ce a aparŃinut Fa -cultăŃii de ŞtiinŃe. În perioada 1991-2002 profilul economic s-a dezvoltatşi a adăugat specializări, ordinea cro -nologică a înfiinŃării acestora fiindComerŃ în anul 1995 şi FinanŃe-Asi -gurări în anul 1997. Încă de la înfi-inŃare, Facultatea de ŞtiinŃe Econo -mice din cadrul UniversităŃii "LucianBlaga" din Sibiu şi-a propus o evo -luŃie caracterizată de noutate, dina -mism, rigoare şi calitate, în deplinăconcordanŃă cu exigenŃele mediiloruniversitare din spaŃiul naŃional şieuropean.

ExistenŃa unui corp profesoral binepregătit şi bine reprezentat la nivelsuperior, ca posturi didactice, func -Ńionarea unui centru de cercetare şti-inŃifică în domeniul economic, dez-voltarea de programe de studii delicenŃă, masterat şi doctorat perfor-mante constituie câteva dintre punc -tele tari ale FacultăŃii de ŞtiinŃe Eco -nomice.

Facultatea de ŞtiinŃe Economicederulează, pe baza sistemului de pre -gătire Bologna organizat pe cele treiniveluri de competenŃă (licenŃă, mas-ter, doctorat), studii doctorale în Şti-inŃe Economice, domeniile: Economie(din anul 1996), Management (din anul1996) şi FinanŃe (din anul 1999).

În prezent Facultatea de ŞtiinŃeEconomice are oferta educaŃională înopt domenii de licenŃă cu opt spe-cializări: Economia comerŃului, turis-mului şi serviciilor, FinanŃe – bănci,Contabilitate şi informatică de ges -tiune, Management, Economie gene -rală, Afaceri internaŃionale, Informa -tică economică şi Marketing. Ofeta în

domeniul studiilor de masterat deaprofundare a fost adaptată cerin -Ńelor sistemului Bologna, fiind oferiteabsolvenŃilor studiilor de licenŃă cudurata de 3 ani programe de studiiuniversitare de master atât de apro-fundare cât şi complementare. Spe -cializările existente sunt: Administra -rea afacerilor internaŃionale, Adminis -trarea afacerilor în turism şi servicii,Strategii şi politici de management şimarketing ale firmei, FinanŃe, Bănci,Expertiză contabilă şi audit şi pentrustudii de masterat complementar pen -tru non-economişti: Managementul afa -cerilor (MBA).

Toate aceste programe sunt sus -Ńinute de un corp profesoral de elită,care a contribuit substanŃial la dez-voltarea instituŃională a FacultăŃii deŞtiinŃe Economice. Comunitatea aca-demică economică sibiană continuătradiŃiile culturale şi educaŃionale dinaceastă zonă a Ńării, contribuindsemnificativ la formarea, dezvoltareaşi afirmarea unor individualităŃi cu oînaltă calificare, reprezentative în do -meniul ştiinŃei şi practicii economice.

Misiunea FacultăŃii de ŞtiinŃe Eco -nomice din Sibiu este de a furnizaservicii educaŃionale de cea maiînaltă calitate în domeniul economicîn scopul formării şi dezvoltării apti-tudinilor profesionale ale viitorilor eco -nomişti şi aprofundării cunoştinŃelorde specialitate ale profesioniştilor dindomeniul economic. Printr-o amplăactivitate de cercetare ştiinŃifică, in -stituŃia noastră contribuie semnifica-tiv la dezvoltarea şi perfecŃionarea me-diului economic.

Pentru îndeplinirea misiunii şi rea-lizarea obiectivelor sale, Facultatea deŞtiinŃe Economice are în vedere exis-tenŃa aptitudinilor specifice şi exis-tenŃa unei pregătiri corespunzătoare,precum şi gestionarea corespunză-toare, eficientă şi eficace a tuturorresurselor, deschiderea spre nou,spre schimbare, promovarea ideilororiginale şi creatoare.

Procesul de învăŃământ care sedesfăşoară în cadrul FacultăŃii de Şti-inŃe Economice din Sibiu se real-izează competitiv, corespunzătorstandardelor de calitate reglementatela nivel european, permiŃând absol-venŃilor să dobândească recunoaştereacademică şi profesională inter-

naŃională. Pot afirma că activitatea didactică

desfăşurată la Facultatea de ŞtiinŃeEconomice se situează cu consec -venŃă pe următoarele coordonate:preocuparea continuă şi responsabilăpentru asigurarea unui nivel profe-sional competitiv al cadrelor didac-tice. Acest lucru este reflectat şi derealizarea unor planuri de învăŃă -mânt, care, prin conŃinutul ştiinŃificşi racordarea la realităŃile şi dinami-ca mediului economic şi social na -Ńional şi european, să asigure ofertaunor servicii educaŃionale de un ridi-cat nivel calitativ, şi care să-şi aducăo contribuŃie semnificativă în forma -rea sub aspect teoretic şi, mai ales,practic a viitorilor economişti.

Un interes deosebit este acordatactivităŃii de cercetare ştiinŃifică careconstituie o componentă de bază amisiunii FacultăŃii de ŞtiinŃe Econo -mice din Sibiu. Relansarea activităŃiide cercetare ştiinŃifică, programareacercetării, stimularea potenŃialului şicapacităŃii colectivelor de cercetare,realizarea cercetării, valorificarea cer -cetării, atragerea şi implicarea în ac -tivitatea de cercetare, inclusiv a tine -rilor profesori, masteranzilor, doctoran -

zilor şi studenŃilor, sunt principaleleobiective strategice ale activi tăŃii decercetare. Aceste obiective sunt atinseprin iniŃierea şi derularea de cătremembrii FacultăŃii de teme de cer -cetare fundamentală, aplicativă şiinterdisciplinară, în măsură a con-duce, prin rezultatele obŃinute, la creş-terea vizibilităŃii naŃionale şi interna -Ńionale, prin participarea în proiecteşi granturi de cercetare, prin con-cretizarea cercetărilor, diseminarearezultatelor acestora prin intermediullucrărilor, cărŃilor, articolelor, studi-ilor apărute în edituri sau reviste re -cunoscute pe plan naŃional şi inter-naŃional. Iată de ce considerăm căparticiparea la acest eveniment IECS2012, ConferinŃa economică interna -Ńională care a ajuns la a 19-a ediŃie,reprezintă o oportunitate deosebităde schimb de idei şi valorificare arezultatelor cercetării întreprinse.

Dezvoltarea FacultăŃii de ŞtiinŃeEconomice într-un mod armonios şiperformant are la bază pregătirea,abnegaŃia şi devotamentul de excep -Ńie al unui corp profesoral deosebit.Colectivul de cadre didactice şi-apropus pregătirea studenŃilor, maste -ranzilor, doctoranzilor în domeniul

eco nomic pentru o afirmare profe-sională şi socială pe o piaŃă a munciice a devenit din ce în ce mai com-petitivă. Prin acŃiunile întreprin se,dorim ca absolvirea unei specializăridin cadrul FacultăŃii de ŞtiinŃe Eco -nomice din Sibiu să fie o ga ranŃie adobândirii unei bune pre gătiri profe-sionale, iar prin proiectele de cerce -tare-dezvoltare şi parteneriatele de -rulate să fim implicaŃi res ponsabil îndezvoltarea economică, să reprezen -tăm un promotor activ al va loriloreuropene în cadrul comunităŃii locale,naŃionale şi internaŃionale.

Coordonatele direcŃiei de dezvol -tare în Facultatea de ŞtiinŃe Eco -nomice sunt valoarea, iniŃiativa, stimu-larea, responsabilitatea şi competen -Ńa. Astfel, cu o ofertă educaŃionalăgeneroasă, atractivă şi flexibilă, cu opregătire profesională de ridicat nivel,Facultatea de ŞtiinŃe Economice dinSibiu poate să răspundă cerinŃeloractuale şi viitoare ale economiei înplan naŃional şi european.

Facultatea de ŞtiinŃe Economicecolaborează cu instituŃii şi universi -tăŃi prestigioase din Ńară şi străină-tate. Aceste colaborări au menirea dea creşte calitatea procesului didactic,de cercetare ştiinŃifică şi de aplicabi -litate practică a rezultatelor învăŃăriişi cercetării şi se derulează cu insti-tuŃii şi universităŃi precum:• Institute de cercetare în domeniuleconomic din cadrul Academiei Ro -mâne – Institutul National de Cerce -tări Economice, Bucureşti: Centrul deCercetări Financiare şi Monetare "Vic -tor Slăvescu"; Institutul de PrognozăEconomică.• UniversităŃi din Ńară: Academia deStudii Economice din Bucureşti;Universitatea din Bucureşti; Uni -versitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi; Uni -versitatea „Transilvania" din Braşov;Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca; Universitatea din Piteşti; Uni -versitatea de Vest din Timişoara; Uni -versitatea din Oradea; Universitatea„1 decembrie 1918" din Alba-Iulia; Uni-versitatea Ovidius din Constanta;• UniversităŃi din străinătate: Uni -versitatea din Rennes 1 IUT-GEA, Fran-Ńa; Universitatea din Pescara, Italia;Universitatea din Trier, Germania; Uni-versitatea din Tubingen, Germania;Academia de Studii Economice dinMoldova, Chişinău; Universitatea deStat din Chişinău; Universitatea „Jo -hann Wolfgang Goethe" din Frank furt,Germania ş.a.

continuare în pagina 6

VINERI 15 IUNIE 2012 5

c my b c my b

c my b

CONFERIN[~

c my b

Prof.univ.dr. Liviu MIHĂESCUDecanul FacultăŃi de ŞtiinŃeEconomice a ULBS

Conferin]@ Economic@ Interna]ional@ de nivel ridicat- IECS - 2012 - 15-16 iunie - a 19-a edi]ie -

Facultatea de ŞtiinŃe Economice a ULBS

urmare din pagina 1LuaŃi aminte la comentariul nostru

de atunci şi comparaŃi-l cu situaŃiade azi: „ÎncremeniŃi în tranziŃia noas-tră fără cap şi coadă, iar pe deasu -pra paralizaŃi în faŃa unei crize pecare până de curând o tratam cubăşcălie, ne-am trezit confruntaŃi cuîncă una din dilemele cele mai aprin -se aşezată intempestiv pe tapetul noiiguvernări din România. Şi anume –dacă este sau nu oportun, este saunu salvator pentru un deficit bugetarinflamat cum se anunŃă al nostru,accesarea unor împrumuturi externe.De aici încolo, reŃetele, supoziŃiile şispeculaŃiile dau în clocot. De fapt,avem sau nu avem nevoie de oinjecŃie urgentă de finanŃare externă?Şi dacă DA, câŃi bani de împrumutar trebui să ceară România de lainstituŃiile finanŃatoare mondiale? Şidacă tot vom putea alege, care să fieacelea: cu sediul la Bruxelles sau laNew York?

Guvernatorul BNR, Mugur Isăres -cu, mai zgârcit din fire, este silit săse recunoască învins de tenebrelecrizei mondiale şi mai ales de celedâmboviŃene, luând în calcul un pa -chet de finanŃare externă de 2 – 3miliarde euro.

Preşedintele Băsescu şi premierulBoc zic, ca de obicei la unison, căne-ar ajunge vreo 6 – 7 miliarde deeuro pentru a ieşi din necaz.

Mai pe la începutul anului, ime -diat după ce Ungaria angajase unsubstanŃial împrumut de la FMI, Mir -cea Geoană îşi dădea şi el cu păre -rea, aducând în discuŃie suma decirca 20 miliarde euro. Poftim demai înŃelege ceva!

A doua întrebare capitală: de undeeste mai „rentabil” să te împrumuŃi– de la Fondul Monetar InternaŃional,sau de la Banca Europeană pentruInvestiŃii şi alte instituŃii financiareeuropene?

Părerile sunt şi aici împărŃite. Uniispun că ar trebui să aşteptăm cola -cul de salvare din partea UniuniiEuropene, măcar în virtutea faptuluică suntem membrii familiei europeneşi, la nevoie, solidaritatea continen-tală ar trebui să se facă simŃită. Ceice cred într-un asemenea proiect uto-

pic aduc în plus argumentul aminti -rilor dezamăgitoare lăsate de prece-dentele acorduri ale României cuFMI, când ne-au fost impuse condiŃiiextrem de dificile. Cu siguranŃă, con-tractarea unui nou împrumut ar adu -ce azi cu sine, printre altele, măsuraîngheŃării salariilor în sectorul publiccel puŃin până la finele acestui an.

O decizie guvernamentală, doar gu -vernamentală în privinŃa îndatorăriisuplimentare a României comportăînsă o mare doză de risc. În primulrând pentru guvernul actual, cel careva semna acordul dar, probabil, petermen lung nu va fi şi cel care vaplăti ratele şi dobânzile acestui nouîmprumut.

Tocmai de aceea credem că meri -tă atenŃie ideea ca încheierea unuieventual acord cu FMI să facă obiec-tul unor dezbateri publice, pentru căel va afecta pe toată lumea, de lasăracii României, până la capitaliştiiautohtoni omnipotenŃi.

Oricum, e trist să constaŃi că, lacapătul atâtor iluzii deşarte care ni s-autot vândut pe bandă rulantă, dintretoate alternativele promise, am ales-oîn final pe cea mai păguboasă: traiulpe datorie.” (Euroeconomia, mai 2009)

Ce a urmat, se ştie. Prin acordulstand-by din 2009 România a împru-mutat 11,9 miliarde euro de laF.M.I., 5 miliarde euro de la U.E. şi0,6 miliarde euro de la Banca Mon -dială. Banii de atunci s-au dus, aurămas doar o amintire, iar în primă-vara anului 2011 autorităŃile de la

Bucureşti au decis să prelungeascăînŃelegerea ci F.M.I. şi U.E., printr-unnou acord preventiv care expiră înmartie 2013, cel de-al doilea de la în -ceputul crizei. Miza era de data aceas-ta accesarea a circa 5 miliarde euro.

Iar acum, ne îndreptăm din noucu căciula în mână către Banca Mon -dială, pentru încă 1 miliard de euro!

ObservaŃi, vă rog, că în 2009,potrivit comentariului nostru de atun-

ci „plasa de siguranŃă” de azi se nu -mea „colac de salvare”.

Este în egală măsură demn dereŃinut că noul premier Victor Ponta,altădată un critic acerb al tratatelornoastre cu finanŃele internaŃionale şial „guvernării F.M.I.” din vremea gu -vernărilor Boc, numeşte acum noulacord preventiv de împrumut de laB.M. – un „certificat de sănătate”pentru economia românească. Care

economie românească, pentru că eanici nu prea mai există? O spunemnoi şi o mai spun şi alŃii. De pildă,chiar membri ai boardului F.M.I. careo consideră drept una dintre celemai riscante economii din UniuneaEuropeană, vulnerabilă datorită de -pendenŃei ridicate de capitalul străinpentru alimentarea dezvoltării.

Schimbarea la faŃă a premieruluiPonta, care militează acum deschispentru încheierea, la anul, a unui altacord de împrumut cu F.M.I. şi U.E.,contrastează puternic cu schimbareade atitudine a Guvernatorului BNR,Mugur Isărescu, care afirma nu demult că ar fi cazul ca actualul acordcu F.M.I. să fie şi ultimul.

„Cel mai bine ar fi să ieşim dinacest acord, ceea ce ar însemna călucrurile merg bine şi nu mai avemnevoie de profesor. Dacă te mailungeşti într-un asemenea acord, nuva mai fi un mesaj bun”. O spunecel care, în 2010, declara cu părerede rău că n-ar fi crezut vreodată caRomânia să aibă nevoie de F.M.I. …

ŞocaŃi de atâtea bâlbe şi incon-secvenŃe politice, nu ne mai rămânedecât să spunem cu năduf, exact caîn urmă cu trei ani: „Poftim de maiînŃelege ceva!”…

%MPRUMUTURI CONFERIN[~ VINERI 15 IUNIE 20126

De la „colacul de salvare”, la „plasa de siguran]@”

New-York: Sediul Fondului Monetar InternaŃional

Washington. Sediul Bănci Mondiale

Emil DAVID

Conferin]@ Economic@ Interna]ional@ de nivel ridicat- IECS - 2012 - 15-16 iunie - a 19-a edi]ie -

urmare din pagina 5• Diverse instituŃii: Camera de Co -merŃ, Industrie şi Agricultură a Ju -deŃului Sibiu; DirecŃia Generală a Fi -nanŃelor Publice din Sibiu; UniCreditłiriac Bank; BRD Groupe Societe Ge -nerale, mai multe ministere din Capitală,Parlamentul României, alte instituŃii etc.

Formele şi rezultatele particulare aleacestor colaborări au în vedere par ti-ciparea la programe comune de cerce-tare - dezvoltare - inovare, pre zenŃa re-ciprocă în diferite comisii de examina -re, schimburi de experienŃă - asistareşi/sau susŃinere (la/de) cursuri şi semi-narii, valorificarea în comun a rezulta -telor cercetării - prin articole, studii, par -ticipări la conferinŃe, work-shop-uri etc.

Manifestările ştiinŃifice organizateanual de Facultatea de ŞtiinŃe Eco -nomice, în cadrul cărora au fost pre -zentate lucrări ce reprezintă rodul unor

îndelungi cercetări, s-au concretizatîn volume cu ISBN, publicate în edi-turi recunoscute CNCSIS (Editura Uni -versităŃii „Lucian Blaga" din Sibiu, Edi -tura Continent etc).

Cadrele didactice desfăşoară o bo -gată activitate de cercetare ştiinŃifică,recunoscută pe plan intern şi inter-naŃional, valorificată prin publicaŃii înreviste de specialitate şi/sau editurirecunoscute, comunicări ştiinŃifice pu-blicate în volumele unor manifestăriştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale,prezentate la sesiuni ştiinŃifice în Ńarăşi străinătate. Rezultatele cercetării suntapreciate la nivel naŃional şi interna -Ńional prin premii, citări, cotări etc.

PublicaŃiile ŞtiinŃifice ale FacultăŃiide ŞtiinŃe Economice sunt: RevistaEconomică, revistă de teorie şi prac-tică economico-financiară, şi revistaStudies in Business and Economics.Ambele prezintă articole deosebite peteme de interes.

De asemenea, cadrele didacticeale facultăŃii colaborează la săptămâ-

nalul financiar-economic Euroecono-mia XXI, în colaborare cu Camera deComerŃ, Industrie şi Agricultură a Ju de -Ńului Sibiu, cu coordonarea redacto -rului şef prof. univ. dr. Dan Popescu.

Volumele ConferinŃei EconomiceInternaŃionale - IECS organizată anualde Facultatea de ŞtiinŃe Economice,cu participare naŃională şi internaŃio -nală (Germania, FranŃa, Italia, SUA,Republica Moldova, Ucraina, Indone -zia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia etc.),publicate în Editura UniversităŃii "Lu -cian Blaga" cu ISBN sunt clasificateISI Proceedings în ultima perioadă.

Organizarea ConferinŃei ŞtiinŃificeInternaŃionale a FacultăŃii de ŞtiinŃeEconomice din Sibiu – IECS 2012constituie un prilej important de dia-log pe teme economice de mare ac -tualitate şi interes, care permite dez-voltarea permanentă şi performantă acercetării ştiinŃifice prin cooperareacu institutele de cercetare din dome-niul economic, universităŃi, adminis-traŃia publică şi mediul de afaceri.

Prof.univ.dr. Liviu MIHĂESCUDecanul FacultăŃi de ŞtiinŃeEconomice a ULBS

Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu - Rectoratul

DOCTRINEVINERI 15 IUNIE 2012 7

urmare din pagina 1"AvuŃia naŃiunilor" a lui Smith va

reprezenta şi pentru Malthus operade referiŃă de la care a plecat în dez-voltarea propriilor postulate. Uneleidei sunt comune cu cele smithieneîn ceea ce priveşte teoria avuŃiei, avalorii şi repartiŃiei veniturilor, dar pînăla un punct. Spre exemplu, dacă laSmith creşterea avuŃiei naŃiunii estecalea spre îmbogăŃirea unora şi bună -starea tuturor membrilor societăŃii, laMalthus acest proces este însoŃit deo accelerare a creşterii numerice apopulaŃiei sărace şi, de aici, a priva -Ńiunilor. La Smith, creşterea produc -Ńiei de bunuri şi a ofertei este în -soŃită de sporirea automată a cereriiîn aceeaşi măsură. Malthus conside -ră că echilibrarea automată a cereriicu oferta nu se realizează, deoareceea este subminată de procesul acu-mulării de capital. Chiar şi modul deconcepere a economiei politice estediferit. La Smith, şi mai ales la DavidRicardo, ştiinŃa economică are un ca-racter preponderent abstract. La Malthusea apare ca o ştiinŃă a concretuluiistoric, cu funcŃii practice bine defi-nite şi a căror împlinire implică într-oanume măsură şi participarea statului.

În "Eseu asupra principiului popu -laŃiei" Malthus s-a străduit să vadă în"geneza şi desfăşurarea unor feno -mene economice, factori de naturăbiologică". El a căutat să subliniezecă "natura a pus în om un instinctcare, dacă-i lăsat în voie, îl hărăzeştefoamei, morŃii şi viciului". În acestcadru el releva pericolul imediat alcreşterii cu repeziciune a populaŃiei,paralel cu încetineala relativă a spo -ririi canti tăŃii bunurilor de subzisten -Ńă, aceasta din urmă fiind reflectatăîn diminuarea relativă a puterii de pro -ducŃie a unui pămînt dat. Prin ur -mare, este vorba de o creştere înprogresie geometri că a populaŃiei şide sporire în progresie aritmetică ahranei şi a altor mijloace de subzis-tenŃă, în sensul de a da acestoradimensiunile 256 la 9.

Putem spune că Malthus pune înevidenŃă aici, "limita economică" apămîntului, generată de costurile spo -rite, solicitate de creşterea în ritmrapid a producŃiei şi care însă nu potfi acoperite eficient. El surprinde şi o"limită fizică" a solului, generată desărăcirea şi deteriorarea acestuia.Discutabile sunt însă atît cauzele, cîtşi remediile propuse de Malthus pen-tru soluŃionarea problemei.

Creşterea în progresie geometricăa populaŃiei are drept cauză segmentulcel mai sărac al acesteia, deoarece,nu are o conduită castă. "Sunt foartepuŃine Ńări, scrie Malthus, unde nu seobservă o constantă sforŃare a popu -laŃiei de a creşte peste mijloacele desubzistenŃă. Această sforŃare, con-stantă în acŃiunea sa, tinde tot aşade constant să cufunde în disperareclasele inferioare ale societăŃii şi seopune la orice îmbunătăŃire a stăriilor". FaŃă de această situaŃie, Malthusare o serie de soluŃii pe care statuleste chemat să le înfăptuiască.

Ca remediu sunt propuse: războaiele,conflagraŃiile, creşterea deliberată amortalităŃii la popoarele mai puŃincivilizate. Dintre remediile preventiveamintim: rata scăzută a mortalităŃii lapopoarele civilizate, mai ales în pe -rimetrul păturilor sociale sărace caresunt apte să-şi creeze mijloacele ma -teriale necesare unui trai minim con-siderat decent.

La numai trei ani de la publicarea"Principiilor" lui David Ricardo, apareşi lucrarea malthusiană "Principii deeconomie politică" (1820). Aici Malthusîncearcă o tranşare a disputei privindlegăturile ştiinŃei economice cu o se -rie de domenii înrudite, autorul sus -Ńinînd că "economia politică are maimult relaŃii cu morala şi politicadecît cu ştiinŃele matematice". El vasusŃine ca economia politică a de -venit ştiinŃă atunci cînd a putut fi înmăsură să explice avuŃia naŃiunilor,sursele acesteia, modul de întrebuin -Ńare, de reproducere şi sporire.

Potrivit concepŃiei malthusiene,avuŃia cuprinde acele bunuri şi ser-vicii materiale şi imateriale care potservi omului şi care au valoare deschimb sau, cum spune însuşi au -

torul, acele "obiecte materiale nece-sare, utile sau plăcute omului careau solicitat un efort al activităŃii uma-ne pentru a fi apropiat".

Crearea avuŃiei presupune efortuman, dar nu orice muncă este cre-atoare de avuŃie, consideră Malthus.AvuŃia este creată de către muncaproductivă. Munca productivă poatefi estimată prin cantitatea şi valoareaobiectului produs. Serviciile personale"sunt acel gen de muncă sau de ac -tivitate care, în ciuda marii sale utili -tăŃi şi marii sale importanŃe nu poateintra în estimarea avuŃiei naŃionale".

Malthus adoptă concepŃia potrivitcăreia avuŃia trebuie să crească con-tinuu şi în acelaşi mod să se con-sume. Criticînd legea lui Say, Malthussesizează că, prin acumularea accen-tuată de capital pot apărea şi se potmanifesta o serie de nepotriviri întrecreşterea cererii şi cea a ofertei. Acu-

mularea accentuată de capital stimu -lează oferta generală de mărfuri şiservicii, concomitent cu limitarea ce -rerii solvabile, fapt care pregăteşteterenul pentru crize şi şomaj. Elcaută să explice şi să găsească posi-bile soluŃii la problema sărăciei şi alipsei de locuri de muncă în condiŃi-ile creşterii avuŃiei şi a capitalului; laproblema supraaglomerării pieŃelor cumărfuri şi crizelor prin intermediulteoriei demo-economice.

În ceea ce priveşte valoarea şiavuŃia, precum şi raporturile ce sestabilesc între acestea, Malthus leconsideră a fi categorii economiceintim legate între ele şi totuşi diferiteca origine, substanŃă, natură şi mă -rime. Malthus recunoaşte meritul luiRicardo de a fi arătat că valoarea, casubstanŃă socială, este creată demuncă, în timp ce avuŃia este rezul-tatul conlucrării omului cu natura,

ajutat de capital. După îndelungi cău -tări şi oscilaŃii, Malthus, va adera lateoria ricardiană a considerării mun -cii drept izvor al valorii mărfii. Por -nind de la ipoteza potrivit căreia ca -pi talul este considerat muncă acu-mulată, Malthus face distincŃie întrecapitalul constant, numit capital "carecomandă" şi capitalul variabil, în accep-Ńiunea sa, "capitalul care este comandat".

În abordarea teoriei repartiŃiei ve -niturilor factorilor de producŃie, a ra -porturilor dintre ele şi clasele socialece şi le însuşesc, Malthus se află înopoziŃie faŃă de teoria ricardiană deaceeaşi factură.

Thomas Malthus respinge ideeacă renta ar fi acel impozit asuprasocietăŃii pe care aceasta îl plăteşte,ca să întreŃină o clasă parazitară. Dincontră, logica malthusiană socoteşterenta drept un venit justificat şi meri-tat, ca toate celelalte venituri, ba chiarcu funcŃii mai importante decît ele,în contextul realizării reproducŃiei.Ideea malthusiană era, că prin men -Ńinerea acelei clase parazitare se asi -gura un consum permanent de bu -nuri în societate, ceea ce determinareluarea procesului reproductiv. Seridica însă o mare problemă: de cesă se reducă posibilităŃile de acumu-lare a capitalului pentru întreŃinereaclasei parazitare, cînd foarte bine s-arfi putut spori veniturile celor săracişi ridicarea standardului lor de viaŃă?La această întrebare Malthus răspundecă orice îmbunătăŃire a nivelului detrai al populaŃiei sărace nu ar deter-mina decît stimularea înmulŃirii einaturale şi prin aceasta s-ar ajungeîntr-un "cerc vicios" - la viitorul sum-bru preconizat omenirii de teoriamalthusiană a creşterii populaŃiei.

Bibliografie1. Dan Popescu, “Istoria gandirii eco -nomice din antichitate pana la sfar-situl secolului XX”, Editura Continent,Sibiu-Bucuresti, 1999 (pag.71-82)2. http://conspecte.com/Liberalismul-eco-nomic-clasic/robert-thomas-malthus-i-teoria-sa-demo-economic.html3. http://conspecte.com/Liberalismul-economic-clasic/contribuiile-lui-david-ricardo-la-dezvoltarea-gindirii-eco-nomice.html

Contribu]ii ale lui David Ricardo }i Th. R. Malthusla dezvoltarea gîndirii economice (II)

stud. Alina-Ioana RADUI, ULBSstud. Cristina FLOROIU, ULBS

Lzon, splendid oraş francez, cu bogate tradiŃii industriale.

Istoria fotografiei universale deci,implicit şi a celei sibiene, a fost le -gată de evoluŃia aparaturii de foto -grafiat, de mărit şi de multiplicat. Dela geniala „cameră obscură”a inegala -bilului Leonardo da Vinci, care a enun-Ńat şi demonstrat principiul ştiinŃific alfocalizării luminii, şi până la aparateledigitale de mare complexitate, folositeîn cercetarea şi industria aerospaŃială,au fost necesare o mulŃime de cer -cetări, de confruntări ştiinŃifice.

În acest timp omenii de ştiinŃă aurealizat paşi uriaşi, în domeniul reŃi -nerii şi stocăii realităŃii înconjurătoa -re, pentru eternitate. Pentru trans -punerea în practică a aceastui simpluşi elocvent principiu, era necesarărealizarea altor componente tehnice.

Este vorba de obiectivul fotografic(lentilele) şi pelicula,(materialul foto-sensibil) care s-au inventat de abia lajumătatea secolului 19.

Realizarea şi perfecŃionarea apara -tu lui fotografic clasic, folosirea lui încele mai diverse domenii, a avut unrol covârşitor în viaŃa omenirii. Nudespre fotografia, realizată pe suportfotosensibil clasic, îmi îndrept reflec -Ńiile acestui solilocviu. Încerc să-mi di-recŃionez observaŃiile spre fotografiadigitală.

Dacă apariŃia fotografiei clasice aconstituit pentru pictori, de la jumă-tatea secolului 19 încoace, un mo -ment de răscruce, o reală concurenŃăîn plan estetic, acest lucru a apărutîn primul rând pentru portretişti.Fotografia digitală, şi în special ceaasistată pe calculator, cu extrem de

multele ei performanŃe, obligă picturasă-şi reevalueze concepŃiile, viziunileşi chiar limbajul.

Pe de altă parte se observă şi untransfer al „gândirii fotogafice” sprepictură, exemplul cel mai elocventeste creaŃia tinerilor Radu StăneseRadu Ilea, Daniel BălŃat, Laura Po -pescu, Marcel Baciu. Pentru aceştiafotografia te face să gândeşti maiprofund.Aceşti artişti fotografi au oînclinaŃie aparte spre fotografia de tipmeditativ, cu trimiteri spre lumea in -terioară a individului, spre psihologialui, spre profunzimea fiinŃei umane. Omare parte dintre fotografii sibieni autrecut spre fotografia de tip reportajprecum şi în domeniul reclamei derevistă, Aceştia au cinci argumentecare determină calitatea fotografiilor,realizate cu aparatură digitală.

Primul argument este rezoluŃia.Un aparat digital care poate oferi cal-culatorului pentru procesare de ima -gine fişere de cel puŃin 50 de M.Bla minimum 16 megapixeli asigură oimagine de calitate.

Al doilea argument este factorulde multplicare. Pentru cei care suntobligaŃi să folosească obiectivul su -praangular ei ştiu că cea mai bunăsoluŃie este ca factorul de multipli-care a unghiului de imagine să fieobligatoriu de 1,0,.

Al treilea - stabilitatea sporită acar casei ce se poate realiza prin re -

nunŃarea bliŃului încorporat.Viteza de declanşare şi precizia sis -

temului de focalizare automată suntnecesare fotografiilor de reportaje înspecial celor sportive, a seriilor deimagini - este al patrulea argument.

Argumentul cinci este dat de ca -litatea imaginii care se obŃine printr-orezoluŃie optimă a senzorului, de pro -cesarea contrastului, şi a preciziei re -dării culorii unor texturi.

Printre artiştii fotografi care s-auremarcat în prelucrarea pe calculatora fotografiilor sunt Adrian StănescuFred Nuss, Mircea Hodârnău şi alŃii.

ART~ ECONOMIE VINERI 15 IUNIE 20128

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

15 iunie 1520. Papa Leon al X-lea condamnă tezele lui Luther, excomunicându-l apoi din biserică în ianuarie 1521.

Generozitatea privirii (III)Dincolo }i dincoace de „OCHIUL FOTOGRAFIC”. O retrospectiv@ sentimenntal@ a fotografiei sibiene.

Radu Stănese - Sculptură Radu Stănese - Expresie Radu Stănese - Evadare violentă

Radu Constantin Ilea - Expresivit@]i cromatice