258662375 susan doyle in plasa seductiei

Venind \n sprijinul sutelor de mii de cititori fidelicolec]iilor noastre, [i ]inând cont de condi]iile economice,EDITURA ALCRIS acord` urm`toarele facilit`]icump`r`torilor la „CARTEA PRIN PO{T~“:

– plata taxelor po[tale,– reducere de 10 % la achizi]ii de pân` la 10 c`r]i,– reducere de 15 % la o comand` de peste 10 c`r]i pe

titlu sau diverse titluri.Plata se face la primirea coletului.

Editor: Aurelian MicuLector: Angela VasileTehnoredactor: Ana CroitoruCoperta: Andy

Acest roman a fost tip`ritpentru prima dat` \n limba englez` sub titlul:

A WOMAN OF HER TIMES.

© by Susan Doyle, 1987.Traducere [i adaptare \n limba român` de

CRISTINA ANCA NICOLAE.

Toate drepturile asupra acestui roman \n limba român`apar]in Editurii ALCRIS.

ISBN 973-9405-82-7

Colec]ia „EL [i EA“

SUSAN DOYLE

|n plasa seduc]iei

ALCRIS

I M P O R T A N T

Urm`toarele titluri de carte se pot ob]ine prin sistemul „CARTEA PRIN PO{T~“– „SC. ALCRIS ‘94 DIFUZARE“ SRL; str. Teodosie Rudeanu, nr. 54, sect. 1, sau teledon223.63.07 cu o reducere de 40 % a pre]ului de vânzare:

Nr.Titlul Colec]ia Nr. Pre] Pre] de crt.c`r]ii vechi cump`rare1. Interludiu El [i Ea 267 9.000 5.4002. Un b`rbat \n uniform` El [i Ea 270 9.000 5.4003. Apel de urgen]` El [i Ea 271 9 000 5.4004. Furtuna El [i Ea 272 9.000 5.4005. A[teptarea El [i Ea 279 10.000 6.0006. Al̀ turi la necaz [i la durere El [i Ea 291 10.800 6.4807. Camionul lui Mac El [i Ea 292 10.800 6.4808. Vreme furtunoas` El [i Ea 294 10.800 6.4809. |n c`utarea fericirii El [i Ea 295 12.000 7.20010 .Dragostea nu e doar

\n basme El [i Ea 296 12.000 7.20011.Norocul \ncep`torului Romantic 266 9.000 5.40012.Vis de dragoste Romantic 267 9.000 5.40013.|]i mai aduci aminte

de mine? Romantic 268 9.000 5.40014.Inaccesibila Anne Romantic 269 9.000 5.40015.Seduc]ie total` Romantic 270 9.000 5.40016. Suveniruri Romantic 271 9.000 5.40017. Comoara din Kavos Romantic 272 9.000 5.40018. Dragoste dup ̀c`s`torie Roamntic 273 9.000 5.40019. Ferici]i pentru totdeauna Romantic 278 10.000 6.00020. Logodn` fals` Romantic 292 10.800 6.48021. Când destinul se joac` Romantic 293 10.800 6.48022. Cuibul dragostei Romantic 299 12.000 7.20023. Castelul dragostei Nostalgic 4 12.000 7.20024. Masca dragostei Nostalgic 5 12.000 7.20025. Inim` victorioas` Nostalgic 6 12.000 7.20026. Prive[te, ascult̀ [i iube[te Nostalgic 7 12.000 7.20027. Niciodat` s` nu râzi

de dragoste Nostalgic 9 12.000 7.20028.Lec]ii de dragoste Nostalgic 10 12.000 7.20029.Fl`c`rile iubirii Nostalgic 13 12.000 7.20030.Din nou \n inima mea Roz 67 9.000 5.40031.Maestrul mângâierilor Roz 69 12.000 7.20032.Jocul dragostei Roz 70 12.900 7.74033.Focul de[ertului De Aur 35 9.000 5.40034.O lume a t`cerii De Aur 37 12.000 7.200

Capitolul 1

De \ndat` ce deschise ochii totul \i reveni \n minte.De ce naiba acceptase interviul?Tessa \[i \ntinse picioarele [i d`du p`tura la o parte. Probabil

c` nu fusese \n toate min]ile! Auzi, s` se trezeasc` sâmb`t`diminea]` la [ase!

Dar vocea de la cel̀ lalt cap t̀ al firului fusese cât se poate de categoric .̀..Ar fi trebuit s` g`seasc` o scuz`...Oricum, \n clipa \n care \[i propuse s` r`mân` \n pat,

deschise larg ochii. Un spasm \n capul pieptului \i reaminti c`r`m`sese f`r` slujb`.

B`gându-[i picioarele \n papuci cobor\, somnoroas`, \nbuc`t`rie. |n ferestre b`tea un soare palid de mai, iar pe gardulgr`dinii se plimbau trei porumbei, imaginea lor ducând-o cugândul la cei trei b`rba]i din via]a ei [i cam ce reac]ie ar avea dac`le-ar spune c` are de gând s` plece de-acas`.

De fapt nu pleca, doar avea \n vedere acest lucru.

De mic` avusese grij` de fra]ii gemeni [i de tat`l ei. Acum, ladou`zeci [i trei de ani, nu era, totu[i, cazul s` se gândeasc` [i laviitorul ei f`r` s` se simt` vinovat`? Dup` moartea mamei i sep`ruse firesc s`-i ia locul, dar...

Problema era c` situa]ia dura de prea mult` vreme, iar Felix[i Archie, acum b`rba]i \n toat` firea, erau atât de mototoli c` niciun ou nu [tiau s` fiarb`. In ce-l privea pe tat`l ei... era \nc` tân`r[i Tessei nu-i pl`cea deloc c` \[i consum` \ntreaga energietreb`luind \n curtea casei... Ce l-ar mai fi \mpiedicat s` serec`s`toreasc` dac` ea nu mai era acolo?

Tessa \[i alung` somnul [i din minte problemele familiei. Cutoate aptitudinile ei organizatorice nu reu[ise s` conving` pe vre-unul dintre ei s` o conduc` \n diminea]a aceea cu ma[ina. Cemutre ar fi f`cut dac` le-ar fi reprodus anun]ul cu oferta de servi-ciu!

– E cineva acas`? Tessa se \ntoarse [i v`zu u[a din spate, l`sat`descuiat` de ultimul sosit acas` \n noaptea aceea deschizându-se.E[ti \mbr`cat`? |n prag ap`ruse un b`rbat ]inând \n mân` untrandafir. Nu c` m-ar deranja dac` n-ai fi... Pu]in` indecen]`diminea]a e ultimul lucru despre care a[ avea de obiectat.

– Todd!... hai, intr`, zise Tessa râzând. Dac` vrei, \ntr-adev`r,s` vezi o scen` indecent`, du-te sus [i-ai s`-i g`se[ti pe Todd [iArchie dormind \n pielea goal`.

– Nu, mul]umesc! replic` Todd Greystone a]intindu-[iprivirea asupra tricoului cu Mickey Mouse \n care Tessa dormisepeste noapte. B`ie]ii nu sunt pe gustul meu.

6 SUSAN DOYLE

Tessa b`g` floarea \ntr-o sticl` goal` de lapte [i o puse pe per-vaz. R`sucindu-se \l v`zu pe Todd holbându-se la picioarele eilungi, dar se obi[nuise cu figurile vecinului ei. Instructor defitness la un club de s`n`tate din ora[, \i pl`cea s`-[i etalezefizicul bine \ntre]inut. Prieteni din copil`rie, Tessa \[i amintea c`\n adolescen]` Todd era un pu[ti supraponderal, \ns`, de câ]ivaani, natura \i rezolvase problemele. Acum, \mbr`cat \n [ort alb [io vest` care abia \i cuprindea pieptul lat [i bombat, \i juca subpiele mu[chii puternici, f`când-o s` râd`.

– Ar trebui s` fii ceva mai atent` cu obloanele dac` te maifâ]âi \mbr`cat` a[a. Eu am un loc rezervat lâng` gard.

– |n cazul `sta trebuie s` te ridici pe vârfuri ca s` vezi ceva.– Sunt mai \nalt decât gardul. Dar ce, te deranjeaz` cumva?– |n diminea]a asta am alte griji decât s` urm`resc tipii care

trag cu ochiul pe fereastr` la mine. {i-l \mpinse spre u[`.– Adic`?– Tessa oft`.– Dac` ]ii s` [tii neap`rat... e vorba de un interviu pentru o

slujb`, la care deja am \ntârziat.– Cam devreme pentru un interviu, nu-i a[a?– Trebuia s` ajung \ntr-un loc numit Beechwood Bridge, la

dou` ore distan]` de-aici [i am tren la [ase [i jum`tate.– Nu-l mai prinzi!– Mul]umesc pentru \ncurajare! morm`i ea printre din]i.Todd o prinse de mijloc, dar Tessa \l plesni \n glum` peste

mân` [i-l \mbrânci.

|N PLASA SEDUC}IEI 7

– Mi-ai stricat tot cheful, râse el. Te-asigur c` inten]iile melesunt cât se poate de serioase.

– Todd Greystone, nici \ntr-o mie de ani n-o s` cred \npromisiunile tale.

– Nici dac`-]i promit c` vei ajunge la timp la interviu?– Nu se poate... chiar vorbe[ti serios?– M`-ntorc \n dou`zeci de minute... a[a c` nu sta s` m-a[tep]i.Tessa pierdu urm`torul sfert de or` nehot`rându-se cum

s`-[i aranjeze p`rul, apoi se \mbr`c` \n taiorul cel nou bleu-marin, câ]iva centimetri deasupra genunchiului [i bine mulat pecorpul sub]ire [i decise s`-[i lase p`rul blond desf`cut pe spate,\[i d`du cu rimel pe gene [i cu pu]in ruj pe buze [i ie[i \n grab`din cas`, \ntrebându-se dac` merita osteneala. Vocea de la tele-fon i se p`ruse atât de moroc`noas`.

– Nu-i rù... nu-i rù deloc, mormì Todd \n timp ce se a[ezalâng` el \n ma[ina sport decapotabil`. De fapt, despre ce slujbè vorba. B`nuiesc c` nu vrei s` te-angajezi manechin.

– Ei, manechin!... \n v`gùna aia de New Forest? râse Tessa.{i nu fi atât de susceptibil. }i-am spus de câ]iva ani c` m` gân-desc la o schimbare.

– Dar nu atât de departe de Oxford. }i-ai cheltui to]i baniinumai pe drum.

Tessa hot`r\ s` nu-i spun` nimic despre partea cu „ofer locuin]`”.– Stai pu]in c ̀\nc ̀n-am primit slujba, a[a c ̀nu fi atât de pr`p`stios.Pe drum \[i aminti exact cum suna acel anun] publicat \n

Veterinary Record:

8 SUSAN DOYLE

Ocazie de a lucra cu animale. Rezisten]a fizic` [i oarecareexperien]` veterinar`, necesare: flexibilitatea, esen]ial`. Oferlocuin]`. Salariu corespunz`tor.

Rezisten]` fizic` avea, slav` Domnului. Nu ea se ocupase \nultimii zece ani de \mblânzirea celor doi dr`cu[ori [i asta curezultate vizibile? |n ce privea experien]a, trei ani lucrase laClinica veterinar` „Robert Marlowe”, din Oxford, de unde puteaaduce cele mai bune referin]e. |n privin]a celei de-a treiacondi]ii, flexibilitatea, \nc` se mai gândea cam ce putea s`\nsemne, când Todd opri ma[ina la marginea unei p`[uni, chiarvizavi de câteva cabane acoperite cu stuf.

– Am ajuns la Beechwood Bridge... [i cu o jum`tate de or`mai devreme. C`sc`, se \ntinse, apoi privi \n jur strâmbând dinnas. Spune drept, ]i-ar pl`cea s` lucrezi aici?

– Mie mi se pare destul de pitoresc! \l contrazise ea, uitându-seprintre frunzele copacilor. Beechwood Bridge ar trebui s` fiedincolo de cabane, la cap`tul potecii.

– Sunt o mul]ime de poteci pe-aici, bomb`ni Todd luând-ode bra] [i pornir` la drum.

De[i satul era mic, locuitorii lui p`reau surprinz`tor deocupa]i; muncitori c`rând sc`ri [i saci cu ciment [i un camion curemorc`, p`reau s` se \ndrepte \ntr-o singur` direc]ie.

– Uite, acolo! exclam` Tessa cuprins` brusc de emo]ie.– Nu te las singur`, zise Todd, uitându-se chiorâ[ \n direc]ia

muncitorilor.Tessa \[i retrase bra]ul de sub palma lui.


– Mul]umesc, Todd, dar m` descurc [i singur`!– Nu-mi prea place... Bine, se hot`r\ el b`gându-[i mâinile \n

buzunare, m` duc s` caut o sta]ie de benzin`, mai dau o rait`pe-aici [i \ntr-o or` m`-ntorc s` te iau.

Tessa \l urm`ri cum pleac` [i mul]umit` \[i continu` drumulprin hârtoape, trecând pe lâng` excavatoare, muncitorii cares`pau [i conducte groase din teracot`.

– Fii atent` pe unde mergi, auzi o voce pe undeva pe lapicioare. Tessa tres`ri speriat` [i aproape c` se \mpiedic` cânddintr-o groap`, exact \n fa]a ei, ap`ru capul unui b`rbat. N-aiv`zut semnul? De ce femeile nu s-or uita niciodat` pe undecalc`? Tessa morm`i o scuz`, dar imediat regret`, auzind din nouvocea: Scuzele nu-mi folosesc la nimic. Din cauza ta am pierdutvergeaua.

A[a sunt b`rba]ii, \[i zise Tessa. Când treaba nu merge devinirascibili! Tat`l ei, constructor de meserie, tot timpul me[terea lainstala]ia de canalizare, iar pe aleea din curte mereu erau\mpr`[tiate vergele ro[ii. Casa \n`l]at` \n anii ‘60 de mâinile luiera mândria [i bucuria lui Joe Dance, nu \ns` [i lucrurile decanalizare.

– Ideea cu legatul vergelei de mân` cu o sfoar` e foarte bun`.Dac` alunec` n-ai cum s-o pierzi, \i strig` ea b`rbatului careacum mo[mondea ceva pe fundul gropii. |n nou` din zece cazurifunc]ioneaz`.

– B`rbatul \[i \n`l]` capul \ncet... amenin]`tor [i se prinse cupalmele de marginea gropii.

10 SUSAN DOYLE

– Ideea cu sfoara vine cam târziu. Deja am pierdut-o!– |n cazul `sta, ai nevoie de vergele lungi. E clar c` blocajul

s-a produs \n adâncime sau pe canalul colector.|n clipa aceea \l v`zu zbârlindu-se. {tia, bine\n]eles c` nu era

deloc \n]elept s` dai sfaturi cuiva care \ncearc` s` fac` o treab` lacare nu se pricepe, dar trìnd al`turi de trei b`rba]i a[a cum erauai ei sim]ul practic trecuse pe primul loc \naintea pruden]ei [iavea chiar [i un motto care spunea c` o femeie nu trebuie sàpeleze la ajutorul unui b`rbat decât atunci când nu mai are\ncotro!

B`rbatul strâmb` din gur`. O gur` frumoas`, cu din]i albi,s`n`to[i.

– Te deranjeaz` s` vii jos, aici, s`-mi faci o demonstra]ie?mormì el, b`tând nervos cu degetele \n p`mânt. Ca neprofe-sionist e limpede c` pierd timpul de poman`.

Tessa se \ncrunt`.– Nici eu nu sunt \mbr`cat` pentru o asemenea treab`!– Atunci, n-am ce face... m` descurc cum pot. Te pot ajuta cu ceva?Tessa ezit` un moment.– Pì... caut pe cineva cu numele de Wilde.– Wilde? E[ti sigur` c` `sta-i numele? De-abia când se ridic`

pe marginea gropii realiz` Tessa c` era \mbr`cat doar \n pan-taloni scur]i. Se uit` la pieptul gol, bronzat, cu p`r des, câr-lion]at. De[i obi[nuit` s` vad` b`rba]i pe jum`tate dezbr`ca]i,acum cu greu \[i desprinse privirea de la el ca s`-[i pun` ordine\n gânduri.


– Sunt sigur` c` numele e Wilde, murmur` cu \ndoial` \n voce.– |n cazul `sta, nu e nevoie s`-l mai cau]i. L-ai g`sit. {i se

ridic` râzând. |mi pare r`u dar nu pot s` dau mâna cu tine.Tessa sim]i c` \i cade fa]a, totu[i reu[i s` \ngaime:– Sunte]i domnul Wilde, persoana cu care am vorbit la tele-

fon... cu care am fixat o \ntâlnire?– Ah, nu, nu eram eu. B`rbatul \[i [terse mâinile cu o cârp`

pe care o b`g` la loc \n buzunar. Cred c` ai discutat cuGreeley... secretarul meu. Mi-a spus c` a sunat cineva pentruinterviul din diminea]a asta, dar habar n-aveam c` e vorba deo femeie.

Tessa \[i revenise aproape complet [i-acum se \ntreba dac`nu cumva o spusese \n ironie, dar cum pe buzele lui \nc` flutu-ra un zâmbet hot`r\ s` nu-[i mai bat` capul cu asta.

– Sunt Tessa Dance. Am sosit cu o jum`tate de or` maidevreme.

– De asta m-ai g`sit acolo, jos. Avem probleme cu presiuneaapei [i instalatorul a suferit ieri un mic accident.

– Aha... exclam` Tessa cu un zâmbet nervos. |nceputul inter-viului nu era deloc promi]`tor. De ce, naiba, nu trecuse pe lâng`blestemata aia de groap` ]inându-[i gura!

– Greeley ]i-a mai dat [i alte am`nunte \n leg`tur` cuanun]ul?

Tessa scutur` din cap.– Nu, dar nici eu n-am \ntrebat. Leg`tura era foarte proast`

[i abia \l auzeam. {i el la fel pe mine, cred.

12 SUSAN DOYLE

– Acum trebuie s` m` ocup [i de telefon, morm`i el trecân-du-[i degetele prin p`rul ciufulit. Mai bine mergem \n cas` s` m`schimb [i eu. Dumul lung era str`juit de tufe ne\ngrijite de rodo-dendroni [i brazi \nal]i ivindu-se din spatele lor. Nu te uita \n cehal arat` totul. Beechwood Hall e \n renovare [i, \n acela[i timp,\ncerc s` pun pe picioare cabinetul din sat al tat`lui meu. De-astaam dat anun]ul \n Veterinary Record. Gata, am ajuns. E[ti sur-prins`, nu-i a[a?

Tessa clipi de câteva ori s` se asigure c` nu viseaz`. Casa aveao mul]ime de turnule]e, parapeturi [i ferestre, imposibil s` lenumeri dintr-o singur` privire [i p`rea l`sat` \n paragin`, daravea ceva deosebit...

|l urm` pe treptele de piatr` [i când el \mpinse u[a grea delemn aceasta scâr]âi lung.

– Bun venit la Beechwood Hall... re[edin]a familiei de patrugenera]ii.

Tocurile \i r`sunau pe dalele de piatr`... [i totul ar`ta exactcum \[i imaginase de afar`... grinzi, pere]i \mbr`ca]i \n lemn\nchis la culoare [i personaje cu un aer sobru \n portreteleag`]ate de-a lungul sc`rii interminabile.

– Juno! Jay! Sta]i! strig` b`rbatul celor doi câini uria[i care seapropiau \n fug`.

Câinii se supuser` ordinului [i Tessa r`sufl` u[urat`.– Ciob`ne[ti irlandezi, nu? Sunt prieteno[i? \ntreb` ea.– Dup` ce le e[ti prezentat [i se obi[nuiesc cu tine... da,

spuse b`rbatul zâmbind.


Tessa se apropie de ei [i, de \ndat ,̀ \ncepur ̀s-o ling ̀[i s-o miroas .̀– Sunt superbi... [i atât de mari!– Te \mpaci bine cu animalele, remarc` el.– Le ador. Tessa mângâie capul femelei [i c`]eaua c`sc`,

ar`tându-[i col]ii. Acas` n-am ]inut câini, dar m-am ocupat deei de când am terminat liceul. Ce pereche superb`... locuiescaici?

– Au fost ai tat`lui meu, r`spunse b`rbatul. {i eu tot aici amcrescut... \m casa tat`lui meu. Inten]iona s-o renoveze, dar amurit acum trei luni [i n-a mai apucat.

Tessa \[i \n`l]` privirea c` s`-[i exprime p`rerea de r`u, darrenun]` v`zându-l \ndreptându-se spre sc`ri.

– Dac` vrei intr` [i a[teapt`-m` \n camera din dreapta. Vin [ieu imediat, \i strig` el peste um`r.

|n timp ce mângâia câinii Tessei \i reveni brusc \n mintenumele de Wilde. Acela[i nume \l citise de curând \n ziare...

Ridic` din umeri [i se \ndrept` spre \nc`perea cu u[i duble,masive. P`reau grele, dar când le \mpinse se deschiser` imediattrezindu-se \n pragul unei \nc`peri ciudate, cu mobilier deepoc`, o mas` lung` pe mijloc [i tavanul \mpodobit cu heruvinicântând la harpe aurite.

– Ia loc, te rog, auzi o voce cunoscut`. B`rbatul care, proba-bil, era Greeley, ap`ruse \n spatele ei ducând \n mân` o tav` cuceai. Era \mbr`cat \n negru [i avea un aer protocolar, iar figurainexpresiv` era tipic` majordomului englez. A[ez` tava pe mas`[i turn` ceaiul din ceainicul de argint.

14 SUSAN DOYLE

– Mul]umesc, spuse Tessa privindu-l cu coada ochiului.B`rbatul se \nclin` u[or [i disp`ru. R`mas` singur` \[i \n`l]`privirea spre tabloul atârnat deasupra [emineului ce reprezentaun b`rbat \ntre dou` vârst` \mbr`cat \n costum de sfari, cup`l`rie [i pantaloni scur]i, ]inând \n bra]e o maimu]ic`.

– E tata... Sir Gerald Wilde, auzi o voce \n spatele ei.Se r`suci [i observ` c` gazda se schimbase \ntr-o c`ma[` alb`

[i pantaloni lungi.– Sir Gerald... asta \nseamn` c` sunte]i Samuel Wilde?B`rbatul \ncepu s` râd` dându-[i capul pe spate.– M` amuz` faptul c` o pat` de noroi \]i poate schimba fa]a

f`când-o de nerecunoscut. Nu fusese doar o pat`, se gândi ea,amintindu-[i cum ar`ta mânjit din cap pân` \n picioare. Dac`mi-a[ fi dat \n anun] numele \ntreg, a[ fi fost asaltat de cereri deserviciu. Televiziunea are asupra oamenilor [i efecte mai pu]inpl`cute.

Tessa \[i sim]i inima tres`rindu-i \n piept. Samuel Wilde... elera \ntr-adev`r? |i urm`rise cu sufletul la gur` toate episoadeledin „Animale s`lbatice”.

– Hm... se pare c` am p`[it cu stângul, se bâlbâi ea.– Te rog... nu te sim]i stânjenit` pentru ce mi-ai spus mai

devreme. Nu ceea ce-i spusese mai devreme o stânjenea, ci ceeace gândea despre el. Superb [i sexy erau dou` adjective care-ivenir` brusc \n minte. Ar`ta mult mai bine decât la televizor,ceea ce nu era de mirare, fiindc` \n scenele acelea trebuia s`-[icroiasc` drum prin mla[tini [i tufi[uri [i nici nu era \mbr`cat


\ngrijit, ca acum. {i \i dep`[ea cu mult \n \n`l]ime pe Felix [iArchie care, slav` Domnului, erau destul de \nal]i. |n privin]avârstei... era greu de apreciat. La televizor p`rea s` aib` \n jur detreizeci de ani, \ns` acum vedea c` e mai \n vârst`: avea obrajiicuta]i [i riduri fine la coada ochilor cenu[ii care te hipnotizau.Am putea-o lua de la \nceput... Eu sunt Sam Wilde, iar tudomni[oara Dance, asistent veterinar. A[a e?

Tessa \ncuviin]` din cap, \nc` [ocat`.El zâmbi amuzat [i-[i trase un scaun pe care se a[ez` comod.– |ncep eu sau preferi s` vorbe[ti prima?– Oh, nu, dup` dumneavoastr`.– Bine. Mai \ntâi a[ vrea s` aflu ce te-a f`cut s` r`spunzi

anun]ului.– Sincer` s` fiu... \ncepu ea plin` de entuziasm, apoi vocea i

se frânse observându-i privirea fixat` pe decolteul ei. Eu... hm...am r`spuns de fapt la patru anun]uri.

– Toate patru ap`rute \n Veterinary Record sau [i \n Revistainstalatorului?

Tessa sim]i c` fa]a \i ea foc.– Am f`cut o confuzie pe care n-am s` mi-o iert niciodat`.– Oho, ai s-o ui]i cu siguran]`. Hai s` continu`m. Ce s-a

\ntâmplat cu celelalte trei anun]uri?Tessa \l privi b`nuitoare. O ironiza?– La dou` mi s-a r`spuns c` posturile s-au ocupat deja, iar la

cel de-al treilea c` mai degrab` au nevoie de o secretar` decât deo asistent`, ceea ce nu mi-a convenit pentru c` am o calificare.

16 SUSAN DOYLE

– A[a c` ai ajuns aici.– Recunosc c` am ezitat. Secretarul nu mi s-a p`rut prea

\ncântat.– Te asigur c` putea fi [i mai rù. Sam Wilde avea un farmec

aparte mai ales când zâmbea. Spuneai c` e[ti calificat`.Tessa \[i deschise geanta [i scoase dinùntru referin]ele pe

care Robert Marlowe avusese amabilitatea s` i le scrie.– Hm... |n timp ce citea Sam Wilde ridic` dintr-o sprâncean`. V`d

c` ]i-ai luat [i diploma... Chiar nu-n]eleg de ce-ai plecat de-acolo. Treiani de experien]` \n clinic`... e o slujb` foarte bun` dup` p`rereamea.

Tessa \[i \mpreun` mâinile \n poal`. Da, fusese o slujb` bun`;muncise din greu s`-[i ob]in` diploma, iar Bob Marlowe sestr`duise s-o conving` s` renun]e la a-[i cùta de lucru \n alt`parte... la fel [i familia ei. De-asta, poate, se ambi]ionase s` plece.Pân` atunci pusese familia pe primul loc, gravitând \n jurul ei.Acum devenise egoist`... [i asta o bucura enorm! Dar nu-i vaexplica toate astea lui Samuel Wilde, fiindc`, oricum, n-ar\n]elege. Nu vreau s` te plictisesc intrând \n am`nunte, domnuleWilde. Pe scurt, r`spunsul este c`-mi doream o schimbare. Toat`via]a mi-am petrecut-o \n Oxford [i nu v`d nimic rù \n a vrea s`cuno[ti [i alte locuri.

– Dar chiar s` pleci de-acas` ca s` te mu]i \ntr-un asemenealoc? E[ti tân`r` [i aici nu vei g`si prea multe locuri de distrac]ie.

– Eu nu caut distrac]ie, ci o munc` interesant` cu animalele.Asta mi-am dorit \ntotdeauna, \nc` din copil`rie.


– Iat` o femeie care [tie ce vrea, replic` el. Eu am nevoie decineva care s` munceasc` din greu. Cabinetul e mic, dar solicitat.Tata nu s-a ocupat de el, \ns` eu l-am repus pe picioare. {i \nc`ceva... |n momentul de fa]`, din cauza renov`rilor, BeechwoodHall nu e un loc prea confortabil de locuit.

– Vre]i s` spune]i c` trebuie s` locuiesc aici, la BeechwoodHall? \ntreb` luat` prin surprindere.

El d`du din cap c` da, amuzat de reac]ia ei.– Trebuie, repet` el. Propunerea nu te prea atrage, nu?– P`i... nu e chiar ce m` a[teptam.– Salariul ar compensa, bine\n]eles.Ce om sucit, pe de o parte, parc` \ncerca s-o fac` s` renun]e

vorbindu-i \n a[a fel \ncât slujba s` nu i se par` atr`g`toare, pede alta, stârnindu-i curiozitatea.

– Pot vedea cabinetul? \ntreb` ea.– Sigur, mergem cu ma[ina mea, zise el ridicându-se.Tessa \l urm` afar` [i \n câteva clipe se strecura pe scaunul din

fa]` a unui Porsche vi[iniu care \ndat` porni spre sat. Când trebuis` coboare \[i dori s` fi f`cut mai multe curse cu ma[ina sport cucaroserie joas` a lui Todd, \mbujorându-se sub privirea amuzat` alui Sam Wilde când, efectiv, fu nevoit` s` se aga]e de mâna \ntins`.

– Tot echipamentul este nou, a[a c` dac` m` hot`r`sc vreo-dat` s` vând afacerea, firma poate fi preluat` din mers, spuse elurcând treptele verandei.

– Ar fi p`cat s` vinde]i un loc atât de frumos, [opti Tessauitându-se la bolta de vi]` care aproape c` ascundea ferestrele.

18 SUSAN DOYLE

– Asta ar fi o alternativ`... zise el ridicând din umeri. |nc` nuam hot`rât nimic... motiv pentru care am [i men]ionat c` flexi-bilitatea este esen]ial`.

– Vre]i s` spune]i c` altcineva ar putea prelua cabinetul?B`rbatul o privi apatic.– |n afar` de televiziune, la Londra m` mai ocup de un cabi-

net. Pân` acum am reu[it s` combin cele dou` activit`]i. Dup`moartea tatei a trebuit s` revin la Beechwood Hall, dar nu [tiucât` vreme voi putea r`mâne aici.

– {i, \n timpul `sta cine se ocup` de cabinetul din Londra?\ntreb` ea intrând \ntr-o \nc`pere care sem`na mai mult cu ob`c`nie decât cu o sal` de opera]ii pentru animale.

– M` ajut` Paul Lancing, un prieten. Am \ncredere s`-l las \nlocul meu cât lipsesc... Iat` Clinica veterinar` Beechwood Bridge.

C`m`ru]a era modest`, cu b`nci [i scaune care Tessei \iamintir` de anii de [coal`, cu pere]i proasp`t vopsi]i [i gresienou` pe jos.

– Combina]ia asta de vechi [i nou mi se pare atât de ciudat`,zise Tessa.

– Am vrut s` p`strez atmosfera. Cabanele astea trei au fostconstruite acum trei sute de ani. P`cat c` Gus Allen nu e azi aicic` ]i-ar fi ]inut o lec]ie de istorie. Gus a \nv`]at meseria de la tata[i locuie[te cu Annie, so]ia lui, \n cabana de al`turi.

– Dac` vinde]i Gus r`mâne s` lucreze aici \n continuare?– Are [aizeci de ani [i dac` dore[te se poate pensiona, de[i nu

cred c` o va face vreodat`. E genul de om care merge pân` la cap`t.


St`tea \n fa]a ei, cu mâinile \n buzunare [i chipul relaxat,acela[i Samuel Wilde pe care-l [tia din serialele de televiziune,carismatic, cu ochii aceia cenu[ii uimitor [i p`rul [aten, ondulat.Niciodat` nu [i-ar fi imaginat c` \l va cunoa[te \n realitate.

– Familia ta ce zice c` ]i-ai abandonat slujba? o \ntreb` schim-bând brusc subiectul.

– |nc` nu le-am spus, recunoscu ea. Locuiesc cu tata [i cufra]ii mei gemeni, dar nu cred c`-mi vor sim]i prea mult lipsa...Incredibil... Totul e nou, spuse urmându-l \n cabinet.

– Mai lipse[te aerul condi]ionat... {tii s`-l folose[ti? o \ntreb` elar`tându-i computerul a[ezat pe o mas`. |nc`perea era plin` de cutiipuse una peste alta pân` \n tavan, iar biroul era ticsit de hârtii.

– Cum s̀ nu [tiu, r̀ spunse Tessa uitându-se piezi[ la tot haosul de acolo.– Te asigur c` g`sesc cu ochii \nchi[i fiecare lucru[or. Nu

mi-ar lua decât câteva ore s` pun totul \n ordine.– {i personalul... ave]i pe cineva care v` ajut`?– So]ia lui Gus... Annie. Nu are calificarea ta, \ns`, dup` atâ]ia

ani, animalele sunt pentru ea o a doua natur`. La BeechwoodHall e doar Greeley care [i locuie[te acolo. Buc`tarul tatei [ifemeile care vin la cur`]enie locuiesc \n sat.

Dinspre verand` se auzi un zgomot.– Juno! Ce naiba cau]i aici? Câinele \ncerca s` intre [i-[i

b`gase botul \n cr`p`tura u[ii. Sam o deschise larg [i se aplec`s`-i scarpine blana. E o maestr` a evad`rilor. Nici Greeley nu opoate opri când \[i pune ceva \n minte.

Tessa \i v`zu din nou din]ii strica]i când c`]eaua c`sc`.

20 SUSAN DOYLE

– Biata de tine! nu se putu ab]ine s` nu exclam`.– Te referi la din]ii ei? Curând va \ncepe un tratament. Ce

diagnostic i-ai pune, domni[oar` Dance?Tessa se aplec` [i-i deschise gura lui Juno ca s` vad` mai bine.– Stai cuminte, feti]o, o lini[ti ea. Are carii, nu?– Da, foarte bine, cum ai ghicit?Tessa se ridic` uitându-se \n jur dup` chiuvet`.– Am urmat un curs de stomatologie canin` cu Robert

Marlowe.– |]i place stomatologia canin`? o \ntreb` surprins, \n timp ce

o urm`rea cum se spal` pe mâini.– Foarte mult.– Cam neobi[nuit pentru o femeie.– Asta se-ntâmpla pe vremuri, replic` ea cu fermitate,

[tergându-[i mâinile, dar când \[i ridic` privirea spre el seintimid`.

– Eu tot nu-n]eleg de ce te intereseaz` o slujb` temporar`,care nu-]i ofer` siguran]` [i nici o via]` social` activ`. Ca s` fiusincer, nu cred c` ]i se potrive[te, \i spuse pe un ton cate-goric.

|n privirea lui Tessa citea ostilitatea sau, poate, suspiciune[i antipatie [i nu \n]elegea ce f`cuse ca s` fie tratat` \n felulacela.

– Ca s` fiu la fel de sincer`, domnule Wilde, nu cred c` pute]iaprecia compatibilitatea cuiva dup` un interviu de o jum`tate deor`. Nu e deloc corect.


– {i ce propui? replic` el mârâind u[or.– O perioad` de prob` de dou` s`pt`mâni, \i suger` Tessa cu

curaj, \ntrebându-se dac` ea rostise acele vorbe.– Asta nu te-ar ajuta prea mult, zise el scuturând din cap.

Merit` atâta deranj mutatul aici [i \ntoarcerea acas` dac`lucrurile nu vor merge cum trebuie? Cât` grij` din partea lui c`lua \n calcul [i acea posibilitate! Totu[i, impresia ei era c` nude ea \i p`sa, fiindc` privirea lui spunea altceva. Mai dore[ti s`m`-ntrebi ceva? o \ntreb` pe un ton rece.

Asta ce mai \nsemna! Chiar \i d`dea papucii?– Nu... nu, se bâlbâi ea.– |n mod sigur familia ta ar protesta fa]` de hot`rârea pe care

ai luat-o [i-apoi, mai e [i opinia public`. Presa te-ar putea impli-ca \ntr-un scandal puternic mediatizat dac` s-ar descoperi c`locuie[ti la Beechwood Hall... singur`... cu mine. Era clar c`ratase interviul, dar chiar voia s`-i fac` vânt invocându-i aseme-nea argumente puerile? Te conduc, se oferi el.

– Cunosc drumul, mul]umesc. La revedere, domnule Wilde.Cu obrajii \n fl`c`ri [i gr`bindu-se s` dispar` de acolo, Tessa

se jur` ca niciodat` nu se va mai l`sa dus` de nas de [armul vre-unei celebrit`]i... nici pe ecran, nici dincolo de el. Dac` toateerau ni[te specimene aidoma lui Sam Wilde, atunci n-aveaudecât ca s`-i ]in` s`n`to[i.

22 SUSAN DOYLE

Capitolul 2

Tessa se uita fascinat` la degetele lui Sam Wilde, lungi, bron-zate, dar aspre [i cr`pate, semn c` majoritatea timpului [i-l petre-cea \n aer liber. Cu aceea[i delicate]e cu care atingea corpulfragil al câinelui din rasa collie, \ntins pe masa de opera]ie, ar fiputut picta [i cel mai mig`los tablou.

Trecuse deja o s`pt`mân` de când se mutase la BeechwoodHall?

Cum mai fusese posibil dup` acel interviu catastrofal?Gândul o duse \n urm` cu trei s`pt`mâni, la seara \n care se

\ntoarse de la Beechwood Bridge.– Oricum era prea departe, \ncercase s-o consoleze Felix. Vei

g`si u[or de lucru chiar aici.– {i cine...? Archie se uita disperat la dezordinea din cas`.– Cine ar mai fi avut grij` de voi? \l \ntrerupsese Tessa zâm-

bind ironic.

– Nu despre asta-i vorba, ci faptul c` nu [tim absolut nimicdespre el! replicase Joe Dance. O fi el cineva la televiziune, dar\n realitate...

Tessa le ascultase \n t`cere p`rerile, consolându-se la gândulc` poate a[a era mai bine, \ns` dup` câteva zile \ncepuse s`-i par`rù c` nu se str`duise s` fac` impresie bun` la interviu. Dac` arfi fost mai \ndr`znea]` [i nu l-ar fi l`sat s` conduc` el discu]ia,sigur ar fi reu[it.

Când sunase telefonul exact \n weekend-ul urm`tor, r`m`seseperplez` auzind vocea lui Samuel Wilde care o \ntrebase dac` omai interesa postul [i cât de repede putea \ncepe lucrul.

– Tessa, te rog, bisturiul. |i d`du instrumentul, sim]indu-ipentru o clip` degetele atingându-le pe ale ei. Continuaròpera]ia, Tessa r`spunzând ca un automat comenzilor lui. Dincând \n când ea se bucura \n sinea ei la gândul c` b`rbatul din fa]aei era chiar Sam Wilde, vedeta de televiziune. La \nceput, normalc` avusese emo]ii, dar se acomodase repede [i lucrul acesta o cam\ngrijorase. Chiar se sim]ea u[urat` c` plecase de-acas`, schim-bându-[i stilul de via]`, ori Sam Wilde era provocarea pe care ocùtase? E cald ca \ntr-un cuptor aici, mormì el. Tessa lu` obucat` de tifon [i-i tampon` fruntea asudat`. Mul]umesc.

De[i mai f`cuse gestul acela de sute de ori \n atâ]ia ani demunc`... de ce acum gândul c` acela fusese primul contact fizic\ntre ei o obseda. Poate din cauza c`ldurii. Iunie se apropia [i \ncaban` era deja foarte cald. Probabil c` [i el se gândea la acestlucru fiindc` mormì:

24 SUSAN DOYLE

– Curând vom avea [i aer condi]ionat. Dumnezeu [tie cum arezistat Gus to]i ace[ti ani.

Tessa \ntinse pielea \n jurul t`ieturii [i Sam \ncepu s`coas`.

– Mi-a pl`cut s` lucrez cu el s`pt`mâna asta, zise entuzias-mat`. El [i Annie sunt ni[te oameni foarte dr`gu]i.

– M` bucur s` aud c` v` \mp`ca]i bine. Tessa se ab]inu s`intre \n am`nunte, l`sându-l s` se concentreze asupra suturilormici [i fine. Gata, asta e, zise el legând ultimul fir.

– Pare, mai degrab` o oper` de art`, nu o opera]ie.– Nu e greu când ai tot ce-]i trebuie. De-abia acum \ncep s`

realizez cu ce instrumente rudimentare lucra Gus. Opera]iilegrele le trimitea la cabinetul veterinar din localitatea vecin`.Bine\n]eles c` la toate astea se adaug` ajutorul competent pecare, \n sfâr[it, l-am g`sit.

Tessa sper` ca el s` nu o vad` \mbujorându-se. E pl`cut s`prime[ti drept r`splat` complimente... dar [i deprimant. Cuochii min]ii \l v`zu \nconjurat de animale exotice [i femeisuperbe care habar n-aveau ce \nseamn` injec]iile contra par-vovirozei [i cum se \ngrijesc animalele \n suferin]`. Televiziuneaputea face oamenii s` par` inabordabili [i intangibili, asemeniunor zei. Poate de-asta \i [i venea tot timpul s` se ciupeasc`, s`se asigure c` nu viseaz`.

{i, slav` Domnului, c` \i convinsese pe gemeni [i pe Todd s`nu o conduc` pân` acolo, [tiindu-i cât se \mpotriviser` s` lucrezepentru el [i c` n-ar fi sc`pat ocazia s` i-o spun` \n fa]`.


– Mie nu-mi place individul. Cunosc bine genul „Casanova”,o ]inuse una [i bun` Joe Dance.

Casanova sau nu, era cel mai bun medic cu care lucrase pân`atunci.

– Acum \l ducem \n cu[c`. |mi pare r`u c` nu pot r`mâne s`-lsupraveghez dar trebuie s` fiu acas` la [ase, \nainte s` plecemuncitorii...

– R`mân eu cu el, se oferi Tessa imediat. Crezi c` va aveanevoie de un stimulent cardiac?

– I-am f`cut o injec]ie dar, s-ar putea, s` mai aib` nevoie de una.Tessa [tia c` e capabil` s` se descurce de[i, \n mod obi[nuit

medicul era cel care supraveghea animalul pân` se asigura c`pericolul a trecut.

– Am o propunere. Din zece \n zece minute controlez s` v`dcum se simte [i dac` apar complica]ii \l chem pe Gus.

Sam \i zâmbi v`dit u[urat.– S-a f`cut. Pân` duc eu câinele \n cu[c` vezi dac` Gus e

acas`.Tessa \l urm`ri, fascinat` de blânde]ea cu care lu` câinele \n

bra]e [i de gra]ia cu care \[i mi[ca corpul zvelt [i musculos.– S` te-ajut s` pui perfuzia?– Nu e nevoie s`-mi cite[ti gândurile ... \nc`! \i r`spunse el cu

un zâmbet.– Mi-e imposibil s` n-o fac. Am fost preg`tit` pentru asta.– Dar eu nu cred c` sunt obi[nuit cu asemenea practici, zise

el aproape r`stindu-se. Tonul lui o surprinse [i brusc atmosfera

26 SUSAN DOYLE

deveni ap`s`toare. Când se \ntoarse \n cabinet dup` ce aranj` cuGus, câinele dormea lini[tit \n cu[c`, iar Sam st`tea aplecat dea-supra lui [i r`sufl` u[urat` v`zând c` \i zâmbe[te. Greeley a aran-jat cu doamna Pearson ca cina s` fie servit` la opt [i jum`tate. Aitimp s` ajungi [i s` te schimbi?

– Am timp destul.– Vreau s`-]i mul]umesc pentru tot ce-ai f`cut s`pt`mâna

asta, spuse el preg`tindu-se de plecare.– Am f`cut-o cu cea mai mare pl`cere, r`spunse ea zâmbind.

{i `sta era adev`rul. De[i totul \ncepuse cu un e[ec, \n aceaprim` s`pt`mân` devenise din ce \n ce mai optimist`.

– {i... hmm... \nc` ceva. Mâine am musafiri. Gus \mi va ]inelocul sâmb`t` \n sala de opera]ii [i a[ dori s` fii [i tu aici ca s`-lasi[ti, dac` se poate.

– Da... bine\n]eles...Dup` plecarea lui r`sufl` adânc. Uneori se sim]ea de parc` ar

c`lca pe cioburi. Ce om ciudat! S`-i spun` a[a, dintr-o dat` c` are„musafiri”, ca s`-i dea clar de-n]eles c` va fi ocupat [i c` nudore[te s` fie deranjat, o cam iritase.

Oft` [i se \ntoarse lâng` pacient spunându-[i s` nu mai fieatât de suspicioas`. Doar totul mersese bine pân` atunci, nu-ia[a?

Asta o duse cu gândul la noul ei stil de via]`: micul dejun labuc`t`rie, cu doamna Pearson, ascultând bârfele care circulauprin sat, diminea]a asistându-l pe Gus, dup`-amiezele pe Sam.De asemenea, el \i d`duse limpede de \n]eles c` vor cina \mpre-


un`, astfel c` \n fiecare sear` se a[ezau la masa lung`, fiindservi]i de Greeley care, ca un magician, facea s` apar` ca dinsenin felurile de mâncare \n vesela de argint.

– S-a-m, rosti iar cele trei litere. Era mult mai u[or decât„Samuel” [i mai pu]in oficial decât „domnule Wilde”, formul` lacare renun]aser` din prima or` \n care lucraser` \mpreun`.

La [apte, Gus Allen \[i b`g` capul pe u[`. M`run]el [i rotofeiavea o voce groas` care suplinea minusul \n \n`l]ime.

– Ce face pacientul nostru?– Acum doarme lini[tit. Nu cred c` va mai avea nevoie de \nc`

o injec]ie.– Asta e bine. S` te-ajut cu ceva?– Nu, dar ca s` stea lini[tit am s`-i spun lui Sam c` \nainte s`

plec ai trecut s` vezi cum se simte.– El a plecat deja, nu?– Se r`zboie[te cu me[terii. Tâmplarii vor s` foloseasc` un

lemn anume, iar Sam, din motive ecologice, e \mpotriv`. I-amauzit ciond`nindu-se de diminea]`.

– Ah, da, copacii! Aceea[i obsesie o avea [i Gerry. P`cat c` n-aapucat s` se stabileasc` la Beechwood Bridge. Mereu \mi spuneac` atunci când se va s`tura s` c`l`toreasc` se va \ntoarce aici, varenova casa [i-[i va practica meseria. A murit, realmente, s`rac.Fosta nevast` l-a mâncat de o gr`mad` de bani.

– Te referi la mama lui Sam? se mir` Tessa.– Nu, nu la Else. Else a divor]at de Gerry când Sam avea cinci

ani. Era suedez` [i a hot`rât s` se \ntoarc` \n ]ar`, fiindc` el era

28 SUSAN DOYLE

plecat mai tot timpul, se sim]ea \ngrozitor de singur`. Gerry nua l`sat-o s`-l ia pe Sam. |n perioada aceea a cunoscut o alt`femeie.

– {i s-a rec`s`torit? \l \mboldi Tessa curioas`.– Din p`cate... da. Kay era o femeie perfid`, cu treizeci de ani

mai tân`r` decât el. El inten]iona s` se stabileasc` la Beechwood,dar n-a f`cut-o niciodat`. Cum era de a[teptat, c`s`toria n-adurat mult, au divor]at [i asta l-a costat scump.

Tessa asculta cu ochii m`ri]i de uimire.– Ce poveste!– A[a e, a[a e. Dup` cum observi, vechiul meu prieten se pare

c` mereu a avut ghinion cu femeile. {i ridicând bra]ele exaspe-rat: Ia uite câte becule]e, butoane [i cadrane, mai ceva ca la bor-dul unui avion!

– Te vei obi[nui cu ele, spuse Tessa zâmbind.– Nu prea cred. Când intri \ntr-o \nc`pere \n care se afl` o

mul]ime de aparate pe care habar n-ai s` le manevrezi, te sim]idep`[it. Dar de ce s`-mi fac griji când am al`turi o domni[oar`atât de frumoas` care poate gândi \n locul meu? Oftând scoasestetoscopul din buzunar [i-l puse pe pieptul câinelui.

N-ai mâncat mai nimic, zise Sam uitându-se \n farfuria ei. Tesup`r` ceva?

– Cred c` din cauza c`ldurii. Aici e r`coare... dar ai v`zut [i tuce cald e \n sala de opera]ii.


– Asta nu e o scuz`, replic` el privind-o atent. Parc` ai mai [isl`bit. Ce o s` zic` tat`l t`u dac` te duci acas` slab` ca un ]âr?{i-a[a n-are o p`rere prea bun` despre mine.

– De unde [tii?– De fapt, asta m-a pus pe gânduri. Mi-ai vorbit despre orice

altceva numai despre familia ta nu. Am dreptate? Nu-i a[a c` nule convine c` lucrezi pentru tic`losul de Samuel Wilde?

– Chiar e[ti un tic`los? zise ea f`când ochii mari.– S-ar putea s` fiu socotit a[a... \n anumite cercuri, r`spunse

el dup` o clip` de ezitare.– Doamne... cât` sinceritate!– Nu face pe spirituala cu mine, fiindc` s-ar putea ca \ntr-adev`r

s` fiu un om periculos.– Nu cred. Am \ncredere \n tine, zise ea cl`tinând din cap,

aproape râzând.– N-ar trebui... [i n-ar trebui s` ai \ncredere \n nici un b`rbat

pe care-l cuno[ti de-abia de-o s`pt`mân`.– Ba te cunosc foarte bine. E[ti medic veterinar, [i te conduci

dup` un cod etic foarte strict, \l tachin` ea.– Emo]ionant, replic` el privind-o \ngândurat. Ai s` te miri

dac`-]i voi spune c` singura candidat` pentru acel post ai fost tu?– Vrei s` spui c` nimeni \n afar` de mine nu a fost interesat?

\ntreb` surprins`.– Absolut nimeni, dar problema era c` se prezentase tocmai o

femeie. M` po]i acuza de discriminare fiindc` trebuie s` recunoscc` atunci când am dat anun]ul m` gândeam la un student.

30 SUSAN DOYLE

– Dac` \ncerci s` m` [ochezi, te str`duie[ti degeaba. P`rereamea este c` nu e[ti obi[nuit s` apreciezi lucrurile la justa lorvaloare.

– Aha! {i justa mea valoare care e?Tessa scoase un oftat, abia ab]inându-se s` nu râd`.– Exact cea pe care am descoperit-o s`pt`mâna asta. E[ti un

mare iubitor de animale.– Tessa, nu fi naiv`! To]i iubim animale. N-ai impresia c` prea

m` ridici \n sl`vi?– La interviu mi-ai demonstrat cum po]i \ntinde cuiva o curs`.

Eu n-a[tept de la aceast` slujb` decât s` cap`t cât mai mult` expe-rien]`. Pân` acum mi-am \mp`r]it via]a \ntre familie [i meserie.Acum sunt fericit` chiar dac` [tiu c` nu va dura prea mult, c`peste câteva luni o s`-mi caut o nou` slujb`. Dac` eu nu-mi facprobleme de ce ]i-ai face tu?

– Exact pentru argumentele pe care mi le-ai adus. Oh,Doamne, cine m-o fi pus s`-]i telefonez?

– N-aveai de ales. {i nu te-acuz c` m-ai angajat doar fiindc` n-aig`sit nimic mai bun. De fapt, eu v`d totul ca pe un fel de provocare.Vreau s`-]i dovedesc c` sunt bun` \n meseria mea... [tiu c` sunt.

– Discu]ia asta nu duce nic`ieri. Ori nu \n]elegi, ori te faci c`ignori ce \ncerc s`-]i spun. {i, ridicându-se de la mas` \[i \nfund`mâinile \n buzunare [i se \ndrept` agale spre una dintre ferestre.Tessa [tia c` \i \n[elase a[tept`rile. Oare, de ce? Era convins` c`Sam era mul]umit de munca ei. De ce p`rea s`-l deranjeze când\i spunea c` \i place ce face?


Ce ciudat cum lucrurile devin din ce \n ce mai evidente pem`sur` ce cuno[ti un om, se gândea uitându-se la Sam. |nalt, cuo ]inut` dreapt` [i cu p`rul ondulat, lung pân` la umeri, sem`namult cu tat`l lui. Dar, poate, chiar asta \l deranja cel mai mult...s` \ncerce s` tr`iasc` conform a[tept`rilor, s` locuiasc` acolo, s`amenajeze, \n memoria tat`lui sau, cabinetul care, practic, nu-linteresa.

De fapt, ce-[i dorea el de la via]`? S` c`l`toreasc`, sa fie liber,s` se ocupe numai de cabinetul de la Londra sau, pur [i simplu,s` fie vedet`...

– M-am tot \ntrebat de ce mi-ai oferit tocmai mie postul aces-ta. |]i apreciez sinceritatea, dar nu era nevoie ca mi-o spui, ziseea oftând.

Sam se \ntoarse spre ea, cu o expresie mali]ioas`.– E[ti surprinz`tor de credul`. Departe de mine gândul de a

fi onest. Nici un b`rbat nu este.Pu]in jignit`, Tessa se uit` la el str`duindu-se s` nu arate ce

simte.– Vrei s` spui c` nu dore[ti s` am \ncredere \n tine?– Se poate zice [i a[a.– Te-a[tep]i s`-mi fac bagajele [i s` plec?– Exagerezi... eu doar te avertizez... Nu conta pe mine s` m`

port ca un sfânt... {i nu-mi place s` fac promisiuni... de nici unfel.

– Ce te face s` crezi c` a[tept promisiuni din partea ta?– Femeile ca tine \ntotdeauna doresc a[a ceva.

32 SUSAN DOYLE

– Femeile ca mine? Ce vrei s` spui cu asta?– Femeile calculate. Tu singur` mi-ai spus c` te-ai dedicat

familiei. |]i place s`-]i planifici \n a[a fel via]a \ncât totul s`mearg` perfect... inclusiv rela]ia cu b`rba]ii.

– Ce spui tu e ridicol! izbucni Tessa ro[indu-se.– Vrei s` zici c` nu te-ngrijoreaz` deloc faptul c` locuie[ti aici,

doar cu mine? insist` el, \ncepând s` se plimbe prin camer`.Acum nu-l mai putea vedea decât dac` s-ar fi r`sucit pe scaun,dar \i sim]ea \n ceaf` privirea scormonitoare.

– Nu m` sperii, Sam.– S` te sperii? râse el sarcastic. Nici nu vreau s` te sperii.

Vreau s` fii realist`, s` cobori din turnul de filde[ \n care te-airetras.

Tessa \[i sim]i sângele pulsând \n vene [i pielea zbârlindu-i-sepe ceaf`.

– Nu mi-e team` s` locuiesc \n aceea[i cas` cu tine [i nu m`po]i obliga s` afirm c`-mi este.

– Sunt un tip \ndr`zne], \i [opti el la ureche.– Eu nu [tiu decât c` e[ti medic [i \nc` unul foarte bun.– Dar nu numai atât, o contrazise el. Lucrez mult [i \n tele-

viziune care este o lume total diferit`... \ntr-un mediu care tindes` schimbe oamenii.

– Da... poate... Eu nu \n]eleg cum se lucreaz` \n televiziune,dar dac` menirea ta este aceea de a salva vie]i, acest har nu poatedisp`rea. E ca o opera]ie estetic`: unui om \i po]i schimba\nf`]i[area, dar \n str`fundul sufletului r`mâne acela[i.


Nu era preg`tit` pentru ce avea s` urmeze \n clipa urm`toare,când Sam o prinse de umeri [i o \ntoarse cu fa]a spre el.

– V`d c` o ]ii una [i bun`. Respira]ia [i tonul lui aspru o \ncre-menir` pe scaun [i-[i sim]i termina]iile nervoase pulsând la atin-gerea palmelor lui. M-ai a[ezat pe un piedestal, v`zând \n mineomul care ]i-ar pl`cea s` fiu.

– Nu, nu-i adev`rat, exclam` ea, gata s` se ia la ceart`, darcând el \ncepu s`-i mângâie bra]ele [i-[i trecu degetele prin p`rulei, o senza]ie ciudat` \i str`b`tu tot corpul, ceva ce nu maisim]ise pân` atunci: Nu se putea mi[ca, inima parc` i se mutase\n dreapta pieptului [i puncti[oare albe \i jucar` \n fa]a ochilorcând \ncerc` s`-i deschid`.

– E[ti foarte frumoas` [i foarte pur`. N-am mai cunoscut oalt` femeie ca tine. E[ti o provocare, \i spuse el continuând s`-[iplimbe palmele \ncet, tandru, peste bra]ele ei.

Tessa reu[i s`-[i p`streze calmul de suprafa]`. Nu trebuias` accepte c` b`rbatul acela o atr`gea. Totul nu era decât unjoc, nu \nsemna altceva decât... o provocare, cum, de altfel,\i [i men]ionase. {i, \nainte s` poat` rosti o vorb`, el o ridic`\n picioare [i o strânse la piept, ca pe o p`pu[`. Nu \ncerci s`m` opre[ti, o \ntreb`, prinzând-o de b`rbie [i ridicându-icapul.

Tessa deschise gura s` spun` „ba da”, \ns` mintea i sebloc`, amu]ind, efectiv. |n schimb, mecanismele creieruluiordonar` pleoapelor s` se \nchid` [i corpului s` tremure \na[teptare.

34 SUSAN DOYLE

Buzele lui senzuale, \nfometate, le strivi pe ale ei. „Asta \]idore[ti?”, auzi Tessa o voce l`untric`. R`spunsul plutea \nmintea ei, undeva \ntre extaz [i disperare.

Deschise gura frem`tând de dorin]` s` primeasc` s`rutul tan-dru, incapabil` s`-l resping`, dar nu fiindc` [i-ar fi dorit acestlucru. Nu se \ntrebase ea, chiar din prima clip` \n care-l v`zusecum e s` fii s`rutat` de Sam Wile?

Se arcui spre spate \n timp ce buzele lui \i atingeau umeriigoi, trasând o dâr` de foc pe gâtul ei dar, când aproape s` os`rute, Tessa \l auzi oftând, un sunet care aducea mai mult cu ungeam`t, totu[i deschise ochii de-abia peste câteva secunde cândauzi un zgomot. Sam \i d`du drumul din bra]e, \ndep`rtându-se.

– Ce este? \l auzi morm`ind nervos.Tessa \ntoarse capul [i privirea ei o \ntâlni pe cea a lui

Greeley. De cât` vreme se afla acolo, urm`rindu-i? Ro[ind sesprijini de un scaun.

– Telefonul, domnule, r`spunse Greeley cu o voce f`r` infle-xiuni. Domni[oara Nina Graham \ntreab` ce a]i aranjat pentruweekend.

|ncremenit`, Tessa \ncerca s` realizeze ce se \ntâmplase \nultimele zece secunde, dar cum mintea \i era \nc` \n cea]`,r`sufl` u[urat` când Juno [i Jay n`v`lir` \nauntru, dându-i r`gazs`-[i revin`, prinzând ultimele cuvinte ale lui Sam.

– ... a[a c` spune-i Ninei c` o sun disear`. {i, dup` ce Greeleyie[i, se \ntoarse spre ea. Nu te sim]i stânjenit`. Greeley e foarte dis-cret totu[i, trebuie s` recunosc c` aici nu e locul potrivit pentru a[a


ceva. E mai bine s` amân`m pentru când ajungem sus. {i \ncepu s`râd` privind-o ironic. Sau am interpretat eu gre[it ce s-a-ntâmplat.

Nu, nu interpretase gre[it, chiar dorise s` o s`rute, dar s` fac`dragoste cu el nu ar fi \nsemnat decât un contact pur fizic, lucrupe care nu [i-l dorea de[i, pe moment, fusese tentat`.

– Am... am vrut s` m` s`ru]i, recunoscu.– {i?Acesta nu era b`rbatul cu care lucrase \ntreaga s`pt`mân`...

Sau era? Acesta era un b`rbat care reu[ea, probabil, f`r` greutates` seduc` orice femeie pe care o dorea [i asta pentru c` era cineera. |n ultima s`pt`mân` sperase c` e altfel, dar, la drept vorbind,\n seara aceea, nu ea fusese cea care flirtase pu]in cu el... doar a[apu]in? {i nu \ncercase el s` o previn`? Acea demonstra]ie o con-vinsese pe deplin. Nu o min]ise, ba chiar \[i exprimase foarte clarinten]iile. Acum, ea trebuia s` procedeze la fel, trebuia s`-[iaminteasc` cine este Samuel Wilde [i ce a[teapt` el de la femei.

– Sam... nu-]i pierde timpul cu mine. Nu-mi iert c` te-am l`sats` m` s`ru]i [i-mi doresc s` nu se fi \ntâmplat dar, cum s-a-ntâm-plat, cel mai bine ar fi s` uit`m.

– S` uit`m? zise el cu vocea vibrând de furie. Tessa sim]i c` ise face fric`.

– Da, s` uit`m... pentru c`... ai dreptate, \n lumea ta eu sunto intrus`. {i pentru c` \mi iau \n serios slujba pe care vreau s-op`strez cât mai mult posibil, continu` cuprins` de panic`.Splendide cuvinte!

Pe fa]a lui se vedea c` e [ocat.

36 SUSAN DOYLE

– Doamne, Tessa, e[ti ca un sloi de ghea]`!Ea se \ndrept` spre u[`. O va l`sa s` plece? Apoi realiz` c` nu

avea de ce s`-i fie team` de el [i se gândi ce cel mai bine ar fi s`pun` lucrurile la punct pân` diminea]`, dac` tot vorbise cu atâtapasiune despre meseria ei.

– Sam! El nu-i r`spunse, dar se \ntoarse spre fereastr` [i privi\n noapte, dar Tessa \i putea vedea profilul cu tr`s`turi dure cagranitul. Noapte bun`, Sam, [opti, apoi ie[i din camer`,sim]indu-[i sângele pulsând \n tâmple. Ajuns` \n camera ei\nchise u[a [i rezemându-se de ea \[i l`s` corpul s` tremure \nvoie.

Ce c`uta ea acolo?Ce f`cea singur` \n casa unui b`rbat care, dac` o voia \n seara

aceea ar fi fost \n stare s-o supun` cu for]a? Singura lui afirma]iecare, \ntr-adev`r, \[i atinsese ]inta fusese aceea c` ea \l a[ezasepe un piedestal, v`zând \n el ceea ce nu exista. El \[i d`duseseama de eroarea ei...[i, \n felul lui, \ncercase s`-i demonstreze.

Oftând adânc, c`ut` un [erve]el s`-[i sufle nasul.Vocea ra]iunii \i [optea c` pasul inevitabil fusese f`cut [i c` \[i

putea continua munca f`r` s` mai simt` c` vibreaz` de emo]ie [ic` \n câteva zile lui Sam o s`-i treac` [i totul va reintra \n normal.


Capitolul 3

|n diminea]a urm`toare, aruncându-[i ochii pe fereastr`, con-stat` c` lui Sam \i trecuse mai repede decât se a[teptase ea.

Atât de repede c` acum se plimba pe paji[tea de laBeechwood la bra] cu o blond`, râzând [i glumind.

Senza]ia de u[urare o sim]i \ntr-un mod cu totul aparte, ca unspasm \n capul pieptului.

|[i lu` micul dejun cu doamna Pearson [i se gr`bi s` plece lacabinet, spunându-[i c` este cât se poate de mul]umit` de\ntors`tura lucrurilor [i c` petrecerea c`zuse cum nu se poatemai bine.

La unsprezece, \n timp ce se lupta cu un labrador pe numeFrankie, \ncercând s`-l trag` \n`untru, Porsche-ul vi[iniu opri pealee.

– E Sam cu prietena lui, morm`i Gus. Du-l pe Frankie \ncabinet [i vin [i eu \ntr-o clip`.

|n cele din urm` reu[i s` bage câinele \n`untru [i pe fereas-tr` \l v`zu pe Gus f`cându-le cu mâna celor doi.

– Uf, r`sufl` u[urat intrând \n cabinet. Pân` la urm` au ple-cat la Londra. Nina s-a convins c` n-ar suporta un weekend\ntreg la Beechwood Hall. Ai cunoscut-o pe Nina, nu-i a[a? F`r`s` a[tepte r`spunsul se aplec` [i, cu blânde]e, d`du la o parteblana câinelui descoperind umfl`tura care \ncepuse s` seformeze pe coada lui Frankie. Hmm, n-arat` foarte r`u.S`-ncerc`m mai \ntâi cu medicamente decât s` apel`m lamanevre dureroase. Nina este asistent de regie la serialul de tele-viziune pe care-l toarn` Sam. Anul trecut au fost \mpreun` lavân`toare \n Masai. De[teapt` fat`!

Tessa \l asculta \ncurcat` [i dac` nu l-ar fi cunoscut pe Sambine ar fi tins s` cread` c` o \ncearc` un sentiment de gelozie.Noroc c` \l cuno[tea. Sam era un tip dur, sigur pe sine [i aro-gant, iar seara trecut` nu \nsemnase pentru el decât o simpl` dis-trac]ie... \n lips` de altceva.

Cu toate acestea, \ntreaga zi o obsed` imaginea celor doi \nPorsche, la fel [i \n timpul cinei pe care o lu` singur` laBeechwood [i chiar duminic` când, sub pretext c` vrea s` con-troleze cum se simte câinele operat se duse la cabinet.

Se f`cuse târziu când plec` spre Beechwood [i pe drum segândi dac` va vedea ma[ina lui parcat` lâng` cea alb` a Ninei, darpe alee nu era decât cea alb`.

– Doamna Pearson v-a preg`tit pentru cin` o salat` asortat`.V-o servesc acum? o \ntreb` Greeley.


– Domnul Wilde s-a \ntors? \ntreb` ea de[i cuno[tea r`spunsul.– Nu, a telefonat c` r`mâne peste noapte la Londra.De ce [i-o fi \nchipuit c` Sam s-ar putea \ntoarce \n seara

aceea acas`? Ce motiv ar fi avut? Ea, \n nici un caz.– Mul]umesc, Greeley, dar am mâncat deja cu familia Allen.Schi]ând un zâmbet – sau era o grimas`? – Greeley disp`ru

l`sând-o singur`. De[i era var`, aproape toate camerele eraufriguroase a[a c` hot`r\ s` se retrag` \n cel mai mic dintresaloanele de la Beechwood. Acolo atmosfera era mai intim`,existau multe c`r]i [i perne confortabile. Juno [i Jay erau dejaacolo cu ochii a]inti]i la butucii care ardeau \n [emineu. Alergar`s` o \ntâmpine, apoi, când se a[ez`, se \ntinser` la picioarele ei[i \ncepur` s` sfor`ie.

Tessa \[i aminti ce \i povestise doamna Pearson desprebalurile elegante ce se ]ineau acolo, pe vremea când Gerry [iElse erau la \nceputul c`sniciei lor. De[i Sam se nu afla acolo [icasa era pustie, sim]ea \ntr-un mod inexplicabil de ciudat c`locul acela este c`minul ei.

Apoi se gândi la s`rutul lui Sam. |nchise ochii [i parc` \i sim]idin nou degetele mângâind-o, gustul buzelor [i inima b`tându-ilâng` a ei.

A]ipi pe canapea \n fa]a focului care trosnea \n [emineu...visându-l pe Sam. Acolo o g`si Greeley [i o trezi cu blânde]e.Ame]it` de somn urc` \n camer`, se dezbr`c` [i se arunc` direct\n pat

40 SUSAN DOYLE

Sam avea o figur` obosit`, dar Tessei nu-i p`rea r`u pentru el.Trebuia s` fi venit mai repede de la Londra decât s` se fi gr`bit\n diminea]a aceea s` ajung` acas`. Se \ntreb` dac` Nina Graham\l \nso]ise [i dac` r`m`sese la Beechwood Hall, fiindc` el nupomeni nimic de ea când intr` \n cabinet.

Acum, cu Juno lâng` el, care gâfâia de c`ldur`, se trânti pe unscaun [i o \ntreb` zâmbind:

– Cum a fost \n weekend? Poveste[te-mi totul.Fusese cum trebuia s` fie. Ca [i cum nimic nu se-ntâmplase.

Nu asta a[i dorise? S` munceasc`, ca de obicei?R`mase cu ochii pleca]i r`sfoindu-[i noti]ele.– Sâmb`t` a fost mult de lucru: un labrador cu un abces...

câteva vaccinuri, un spaniol cu laba prins` \ntr-o capcan`...St`pânul câinelui, domnul Hawkins zicea c` ar putea exista [ialte capcane.

Sam se ridic` de pe scaun.– Tom Hawkins? Asta \nseamn` c` au fost puse multe cap-

cane pentru vulpi [i bursuci. De ce or chinui unii oamenianimalele? Am s` trec pe la Tom mai târziu s` discut`m.Altceva?

– Sâmb`t` dup`-amiaz`, un ponei a fost lovit... din fericiredestul de u[or.

– |n sat? \ntreb` el \ngrijorat.– Da, lâng` râu...– Gus a plecat?Tessa \ncuviin]` din cap. Sam p`rea preocupat de ceva.


– Ma[ina a stricat podul de lemn, dar cred c` Gus a anun]atimediat Comisia silvic`.

Sam se \ncruntase [i se vedea clar c` e foarte nervos. Ma[inilecare rulau cu vitez` mare pe [oseaua ce trecea prin p`dure erauuna dintre principalele cauze ale accidentelor suferite de ani-male [i, deseori, de oameni. De[i se ab]inu s` fac` vreun comen-tariu, Tessa [tia ce se petrece \n mintea lui.

– Duminic` au fost probleme?– Nu... nimic. Annie mi-a spus c` nici telefonul n-a sunat.Sam se uit` la ceas.– Azi ai avut mult de lucru?– De-abiam am deschis sala de opera]ii.– Atunci a[ vrea s` ne ocup`m de problema lui Juno, fiindc`

tot a sosit noua aparatur` stomatologic`. Greeley mi-a zis c` n-amâncat nimic.

– Pe ziua de azi ai terminat cu... obliga]iile?– Te referi la Nina? râse el. Azi a venit cu mine doar ca s`-[i ia

ma[ina.Faptul c` aveau s` lucreze din nou \mpreun` \i d`du acea

stare de nelini[te pe care o mai \ncercase [i cu câteva zile \nurm`, dar [i un sentiment egoist, la gândul c` el nu va mai plecas` se distreze cu cine [tie cine.

– E nervoas`, murmur` el mângâind capul câinelui.Incredibil ce intui]ie au, nu-i a[a?

Tessa \ngenunche, evitând s` se uite la mâinile lui jucându-se\n blana câinelui.

42 SUSAN DOYLE

– Cuminte, feti]a, [opti.– Cum te-ai descurcat la Beechwood Hall \n weekend, o

\ntreb` din senin.Tessa se ridic` netezindu-[i uniforma.– Perfect.– Hmm. Alte femei ar fi f`cut scandal dac` le-a[ fi l`sat sin-

gure acolo.– N-am stat singur`. Au fost câinii... [i Greeley, bine\n]eles.– Altor femei nu le-ar fi pl`cut nici asta chicoti el. Vorbea de

parc` ar fi uitat complet seara de vineri. Weekend-ul petrecut \ncompania Ninei fusese atât de reu[it s`-i fi [ters totul din minte?|n sfâr[it... hai s` vedem ce putem face. Spune-i, te rog, lui Annies` preia mesajele telefonice, mai zise, iar Tessa se gr`bi s` trans-mit` ordinele.

Când se \ntoarse \l g`si pe Sam \n halat, preg`tit s` \nceap`interven]ia.

– Sunt sigur c` nu e nevoie s` te-nv`] ce ai de f`cut, morm`i el\n timp ce-[i alegea instrumentele. Probabil c` am s` folosescionomeri de sticl` pentru degajarea fluorului, care ajut` la fixareadentinei evitând formarea altor carii. Cuno[ti aceast` procedur`?

– Da, r`spunse ea privindu-l calm. |n timpul opera]iei \l urm`ri cu aten]ie [i \i d`du instru-

mentele, intuindu-i fiecare mi[care.– |]i mul]umesc, Tessa. E nemaipomenit s` ai pe cineva care

s` lucreze cu tine [i care s` [tie ce trebuie f`cut, \i spuse el lasfâr[it sco]ându-[i masca [i m`nu[ile.


– Asta-i un avantaj \n plus c` m-ai angajat, nu-i a[a? \l tachin` ea.– Pentru vârsta ta e[ti foarte sigur` pe tine.– S-o iau drept laud` sau critic`?– Drapt invidie, replic` el râzând.– Cum a mers? \l \ntrerupse Gus b`gând capul pe u[`.– Bine, intr` Gus.|n timp ce f`cea cur`]enie \n sala de opera]ii \i auzea

vorbind. Cei doi se \mp`cau foarte bine [i formau o echip` per-fect`. Gus mai putea munci câ]iva ani buni [i \l admira pe Sampentru faptul c` era energic [i cuno[tea tehnici noi, iar acesta \lrespecta pentru experien]a sa [i-i aprecia sfaturile. Dac`m`car...

Aici Tessa \[i \ntrerupse [irul gândurilor. Iar \[i f`cea calcule.Da, Sam o intuise foarte bine. Cu firea ei calculat` avea tendin]as`-[i impun` ideile \n aproape tot ce f`cea, \n meserie, \n via]a defamilie, inclusiv \n rela]iile cu b`rba]ii. Poate c` ar fi vrut caace[tia s` fie croi]i dup` acela[i tipar!

C`uta, oare, pe cineva c`ruia s`-i poarte de grij`, a[a cum pro-cedase cu Archie [i Felix?

Numai ideea c` a[a ceva s-ar mai putea \ntâmpla \i \nghe]`sângele \n vene. |[i adora fra]ii, dar nu mai dorea s` locuiasc`al`turi de ei, a[a c`, nici gând s` mai vrea s`-[i g`seasc` pe cine-va ca povestea s` se repete!

Lasând la o parte gândurile ce o fr`mântau se duse \n birouldin spate [i porni computerul, introduse o dischet` [i deschiseun fi[ier pentru foaia de observa]ie a lui Juno.

44 SUSAN DOYLE

Nu-l auzi pe Sam apropiindu-se [i tr`gându-[i un scaun lâng` ea.– Ai liber cinci minute? o \ntreb`. Vreau s` vorbim ceva.– Despre Juno? zise ea \nchizând computerul.– Nu, Juno se simte bine. Despre problema pe care am dis-

cutat-o cu Nina. Tessa se r`suci cu fa]a spre el privindu-lcurioas`. {tiai c` e[ti fotogenic`? |ntrebarea o lu` prin sur-prindere.

– Fotogenic`?– Ce-ai zice dac` ai fi filmat`?– Nu [tiu ce s` zic. Nu mi s-a mai propus a[a ceva.– Ai o figur` interesant`... nu [tiu cum s`-]i explic... pome]ii,

tr`s`turile fe]ei... felul \n care te mi[ti. Un profesionist ar [ti s`-]iexplice. Cred c` ai fi potrivit`?

– Potrivit` pentru ce? \ntreb` ea pu]in nervoas`. Sam \ncercas`-i spun` ceva [i nu era sigur` c` \i place cum procedeaz`.

– Pentru episodul-pilot al noului serial.– Dar... eu nu [tiu s` joc, protest` ea. Asta-i o prostie, Sam. |]i

ba]i joc de mine?– |n episodul-pilot nu e nevoie s` ai talent actoricesc. Cu cât

e[ti mai natural`, cu atât mai bine.– Dac` e o glum`...– Nu e nici o glum`. Dac` m-am consultat cu Nina \]i dai

seama c` e o treab` cât se poate de serioas`.– Dar tu apari al`turi de atâtea femei uimitor de frumoase...– Asta fiindc` a trebuit s` g`sesc o modalitate de a capta

aten]ia telespectatorilor asupra unui subiect serios, abordându-l


\ntr-o manier` lejer`. Documentare cu animale s-au ridicat cusutele pân` acum [i rata de audien]` e destul de sc`zut`. Noi amg`sit re]eta de succes prezentând tehnologii din medicinaveterinar` sub o form`... estetic`.

Estetic`? a[a numea el apari]ia acelor femei superbe careroiau \n jurul lui?

– P`i... nu [tiu ce s` zic...– |nc` n-ai aflat ce vreau s` faci, râse el.– Ce vrei s` spui?Sam st`tea atât de aproape de ea c` Tessa \i vedea barba cres-

cut` peste zi [i abia se ab]inut s` nu \ntind` mâna s`-i ating`obrazul [i buzele senzuale.

Probabil c` \nnebunise dac`-i trecea asemenea gând prinminte. Doar st`tea de vorb` cu Sam Wilde, vedeta de televiziune!

– I-am propus regizorului s` film`m chiar aici, \n NewForest, s` ar`t`m numeroasele pericole pe care le reprezint`pentru animale mediul \nconjur`tor, cazul poneiului fiindunul dintre sutele care se-ntâmpl` \ntr-un an. Vom prezentacâte o procedur` medical`, \ntr-un cadru animat, cu mult`figura]ie.

Tessa [tia ce \nseamn` acea figura]ie. Femeile lui Sammi[cându-se languros pe micul ecran. Cum \[i putea \nchipui c`putea face [i ea a[a ceva.

– {i a fost de acord, \l \ntreb` mirat`.– Spre surprinderea mea, da. Mai \ntâi va veni o echip` s`

testeze terenul.

46 SUSAN DOYLE

– Nu m` v`d \ntr-o asemenea postur`, Sam...– Oh, nu, m-ai \n]eles gre[it! nu te vrem ca animatoare, sau

ca invitat... doar n-ai crezut a[a ceva, zise el pe un ton ironic.Tessa nu [tia ce s` mai cread`. Remarca lui batjocoritoare o f`cus` ro[easc` stânjenit`. Te vreau pentru partea strict medical`...ca totul s` par` mai veridic.

Vorbele avur` asupra ei efectul unui du[ rece pe fa]`.Privindu-l \n ochi \[i d`du seama c` vorbe[te serios.

– Pentru... partea strict medical`?– Vreau ca New Forest s` trezeasc` interesul telespectato-

rilor, cu pericolele [i frumuse]ile acestui col] de natur`, iar roluls`u este acela de a oferi primul ajutor... chestie de câteva minutepentru mai mult` credibilitate.

Acum chiar c` o l`sase f`r` replic`. Nu oferta \n sine o sur-prinsese, ci faptul c`, fie [i pentru o clip`, el o comparase cucelelalte femei...

– Tessa! Doar n-ai crezut c`...– N-am avut timp s` m` gândesc la nimic, \l \ntrerupse

ea repede, [tiind c` s-ar putea ca el s`-i fi citit gândurile.De fapt, ce conteaz` ce cred eu? Oricum, tot ce vrei faci,nu?

– Da, probabil. Dar prefer s` colabor`m.Tessa porni din nou computerul [i-[i fix` ochii pe ecarn.– Atunci, nu mai e nimic de spus.– Vezi c` tocmai ai f`cut dou` gre[eli, o aten]ion` el amuzat

urm`rindu-i degetele pe dastatur`.


– Mul]umesc, replic` Tessa, rugându-se \n gând ca el s` plecede acolo, s` o lase s` r`sufle.

Când, \n sfâr[it, o l`s` singur`, se rezem` de speteazascaunului [i-[i cuprinse \n palme fa]a \mbujorat`. Oare, el obser-vase c` el o umilise, sau asta [i dorise? Iar dac` inten]ionase s` oreaduc` cu picioarele pe p`mânt, cu siguran]`, reu[ise.

Urm`toarele ore trecur` foarte greu, iar când se f`cu [ase [iSam plec` acas` respir` u[urat`.

Annie aduse ceaiul, ap`ru [i Gus [i to]i trei se a[ezar` s`-[itrag` sufletul [i s` se r`coreasc` \n adierea brizei ce intra peferestrele deschise.

Acum Tessa nu mai era dezam`git`, doar nevoas` c` l`sase caSam s` observe acest lucru. Ce prostie s` cread` c` \i va cere s`joace un rol important \n serialul s`u!

|n timp ce Gus povestea ce f`cuse peste zi, Annie, parc`sim]indu-i proasta dispozi]ie, \ncerc` s-o \nveseleasc` pres`rânddiscu]ia cu \ntâmpl`ri hazlii de pe vremea când acesta era, vorbaei, „un veterinar celebru”.

Nici unul nu auzi pa[ii pe verand`, iar Tessa fu ultima careobserv` u[a deschizându-se \ncet.

Gus se ridicase repede \n picioare.– Hei, bun`!Tessa se r`suci pe scaun. De cum o v`zu \[i d`du seama c` nu

este o client`, sau vreo localnic`. Femeia era ro[cat`, cu ochii

48 SUSAN DOYLE

alba[tri ca safirul [i p`rul dat peste urechi... urechi \n care purtadou` perle mari, superbe. Era \mbr`cat` toat` \n negru.

– Suzie! exclam` Gus \ndreptându-se spre ea.Tessa se a[tepta ca el s` fac` prezent`rile dar, parc` ghicindu-i

gândul, femeia se apropie de ea cu o mân` \ntins`.– Tu, probabil c` e[ti Tessa... Sam mi-a povestit totul despre

tine.– Da? zise mirat` strângându-i mâna.– Tessa, ]i-o prezint pe Suzie Granger, o prieten` a lui Sam,

spuse Annie.|n mintea Tessei se derular` imagini, una dintre ele fixându-i-se

pe retin`. Da, o mai v`zuse pe Suzie Granger, \ntr-un cadru exo-tic cu palmieri sub un apus de soare tropical.

– Te-am v`zut la televizor \n ultimul episod, nu-i a[a?Suzie Granger \i d`du drumul la mân` [i o privi cu r`ceal`.– E pl`cut s` fii recunoscut, dar asta a fost cu câteva episoade

\n urm`. N-ai \ntotdeauna norocul s` g`se[ti de lucru \n fiecarezi. Concuren]a e mare [i... \l cuno[ti pe Sam, nu?

Tessa strânse din din]i [i schi]` un zâmbet. |ncepea s` cread`c` Sam Wilde era ultimul om din lume pe care-l cuno[tea cuadev`rat.


Capitolul 4

Suzie Granger se \ntoarse brusc spre Gus.– Nu ]i-a spus Sam c` sosesc?– Nu, nu mi-a spus absolut nimic. Te gânde[ti s` locuie[ti la

Beechwood Hall?– Unde \n alt` parte? chicoti ro[cata. Casa e destul de mare.

{i cu o expresie nemul]umit`: N-ar fi trebuit s` dau drumultaxiului, dar credeam c` \l g`sesc pe Samuel aici. M` conduce [ipe mine cineva? Drumul e infect.

– Te conduc eu cu Land Rower-ul, se oferi Gus, aruncând oprivire spre so]ia sa.

Suzie Granger se \ndrept` spre u[` leg`nându-[i u[or[oldurile, dar \n prag se opri [i se uit` la Tessa peste um`r cu oprivire glacial`, scurt`, dar care exprima totul.

– Scuz-o pe Suzie, \i spuse Annie când r`maser` singure. Areimpresia c` Sam este proprietatea ei particular` [i-[i arat` col]iiori de câte ori se simte amenin]at` de o posibil` rival`. Dar nu-]iface griji, e inofensiv`.

– |n ce m` prive[te, n-avem nimic de \mp`r]it, zise Tessa peun ton rece. Vine des la Beechwood?

– Din când \n când. Acum cinci, sa[e ani, când Sam a \nceputserialul era manechin [i avea multe contracte dar, cum spuneachiar ea, asta nu dureaz` mult; competi]ia e mare, mai ales \nteleviziune.

Tessa cl`tin` din cap.– P`cat, e \nc` foarte atr`g`toare. Soneria telefonului le f`cu

s` tresar` [i Tessa se ridic` s` r`spund`. Vorbi]i un pic mai tarefiindc` nu-n]eleg nimic, se adres` ea femeii disperate de lacel`lalt cap`t al firului. Un accident... dincolo de pod? Tessa \[inot` datele pe o bucat` de hârtie uitându-se la ceas. Femeia \[iplimba alsacianul pe [oseaua din afara satului când o ma[in`ie[ise de pe carosabil lovind câinele din plin. Din fericire, ea nup`]ise nimic, \ns` [oferul fugise de la locul accidentului.

Tessa \i promise c` va anun]a imediat medicul [i dup` ce\nchise \l sun` pe Sam. Se a[tepta s`-i r`spund` Greeley, dar auzichiar vocea lui Sam.

– Scuz`-m` c` te deranjez, dar lâng` pod a avut loc un acci-dent. {oferul a p`r`sit locul accidentului. Sam \i d`du, gr`bit,câteva indica]ii, [i dup` ce \nchise, Tessa se \ntoarse spre Annie.Cred c` vine Gus.

– M` a[teptam la asta. Dar, e, probabil prea ocupat cu Suzie, caree o femeie acaparatoare. Acum, te las. Sper s` nu fie nimic grav.

R`mas` singur`, Tessa \ncepu s` adune tot ce [tia c` ar aveanevoie, apoi \[i puse vesta peste uniform`, \nchise trusa, lu` op`tur` pe bra] [i ie[i s`-l a[tepte pe Gus.

Land Rower-ul ap`ru imediat [i r`mase surprins` v`zându-lpe Sam la volan.

– Ai luat tot ce trebuie? o antreb` dup` ce se urc` lâng` el.– Da... da, totul.


– Te sim]i bine?– Da. {i trase adânc aer \n piept \n timp ce-[i prindea centu-

ra de siguran]`.– Atunci, ]ine-te bine, zise el pornind \n tromb`. Chiar din-

colo de pod ziceai?– Da. {i se prinse cu mâinile de scaun uitându-se la palmele

lui \ncle[tate pe volan. Se sim]ea vinovat` fiindc` \l b`nuise c` arpune-o pe Suzie mai presus de datoria sa de medic, iar expresialui \i dovedea cât este de \ngrijorat.

– Cât a trecut de la apel?Tessa se uit` la ceas. Era aproape opt. Incredibil!– {ase minute. Dup` curb` se z`ri podul. De cealalt` parte, \l

\ndrum` ea. Vizavi de caban`. Cred c` de-acolo a telefonat femeia.Sam opri ma[ina la marginea drumului. Ceva mai \ncolo se

vedea un grup de oameni strân[i \n jurul unui corp z`când pe[osea [i când se apropiar` \n fug` auzir` hohotele de plâns alefemeii.

– Bun`, Jane, murmur` Sam.Femeia \[i \ntoarse spre el fa]a \nl`crimat`.– Bun`, Sam. Slav` Domnului c` ai venit. {i \ncepu din nou

s` plâng` \n timp ce o pereche mai \n vârst` \ncerca s` olini[teasc`.

Tessa \ngenunche lâng` Sam [i deschise trusa, \n timp ce else apuc` s` consulte alsacianul. Animalul era incon[tient [i sân-gele \i ]â[nea pe gur` [i pe nas. Sam \i puse mâna pe piept s`vad` dac` \i bate inima.

– A b`tut o dat` foarte slab, \i [opti Tessei.– |l mai po]i salva...? Oh, te rog, Sam, nu-l l`sa pe Bruce s`

moar`! suspin` femeia [i Tessa o lu` pe dup` umeri.

52 SUSAN DOYLE

– Haide]i de-aici, s`-i facem loc lui Sam, \i rug` ea, apoi seadres` b`rbatului mai \n vârst`: Locui]i \n caban`?

B`rbatul \ncuviin]` din cap.– Am auzit izbitura. A fost \ngrozitor. Jane a avut noroc c`

dementul n-a trecut [i peste ea cu ma[ina.– Cred c` cel mai bine ar fi dac` a]i duce-o \n`untru.– Nu, protest` Jane, vreau s` r`mân lâng` el.– N-ai cu ce s`-l aju]i, se auzi vocea categoric` a lui Sam. Du-te

cu doamna [i domnul Parker, Jane [i sun`-l pe Ray s` vin` s` teia.

Domnul Parker o lu` de bra] [i o trase de lâng` câine.– Las`-l pe Sam s`-[i fac` treaba. Tu mai mult \l \ncurci.|n cele din urm` femeia ced` [i-i \nso]i pe cei doi \n caban`.Câteva minute mai târziu Bruce z`cea \ntins pe bancheta din

spate. De[i inima abia \i b`tea, mai existau, totu[i, speran]e, darcând se a[ez` lâng` el, Tessa avu sentimentul c` toate eforturilelor erau zadarnice. Acela[i lucru \l citi [i pe figura lui Sam, cândacesta se urc` la volan.

– Te ]ii bine? \i strig` el pornind motorul.– Da, \i r`spunse, \ncercând s` nu-[i piard` echilibrul. Sim]ea

fiecare groap` [i bolovani peste care treceau [i la o curb` seprinse strâns de speteaza scaunului lui Sam.

– Vrei s` opresc? zise el sim]indu-i degetele atingându-ium`rul.

– Nu, mergi mai departe, \i r`spunse Tessa, [tiind c` o \ntre-base din amabilitate. Reu[ise, totu[i, s` aplice o fa[` pe urecheazdren]uit` a câinelui ]inând-o \ntre degete. Descoperise rana subblana deas` [i f`cuse tot posibilul s` opreasc` sângele folosindpansamente hemostatice.


Când, \n sfâr[it, Sam opri ma[ina, apuc` de un cap`t alp`turii preg`tindu-se s` coboare.

– De descurci? o \ntreb` el prinzând de cel`lalt cap`t. Apoi \lc`rar` pe Bruce ca \ntr-un hamac. Câinele era un exemplarsuperb al rasei sale, masiv, cu oase mari, bine hr`nit [i \ngrijit.Annie le deschise u[a [i \l duser` imediat \n sala de opera]ii.

Sam \[i d`du jos haina plin` de sânge [i atunci observ` Tessac` [i uniforma ei era p`tat`, a[a c` nu o surprinse când el \i [opti:

– N-avem noroc. Are hemoragie intern`.– Tessa preg`ti o sering` [i \ncerc` s`-[i st`pâneasc` tremu-

rul mâinii când i-o \ntinse.|n minte \i reveni imaginea lui Jane rugându-l s`-i salveze

câinele, dar lucrul cel mai \ngrozitor era acela c` un [ofer putear`ni atât de grav un animal, c` ar fi putut omor\ un om, f`r` s`se \ntoarc` din drum.

– |l pierd, fir-ar s` fie, \l pierd strig` Sam. Tessa \l urm`reacum face eforturi disperate s` salveze câinele, iar durerea pecare o citi pe chipul lui o impresion`. P`rea epuizat de parc` \[iconsumase \ntreaga energie \n lupta pentru via]a câinelui. Unsfert de or` mai târziu, Sam se aprijini cu palmele de mas`]inându-[i capul aplecat. Inutil, oft` el. Avea hemoragie masiv`care a invadat cu[ca toracic` [i cavitatea abdominal`. A murit.Asta i se putea \ntâmpla [i lui Jane sau unui copil... unei per-soane oarecare aflat` \n acel moment pe bordur` [i totul numaidin cauza unui tic`los de [ofer, un incon[tient care conducea cuvitez`.

– Poate c` Jane a re]inut marca sau num`rul ma[inii... mur-mur` Tessa.

– M` \ndoiesc. Totul s-a petrecut fulger`tor.

54 SUSAN DOYLE

– Ai f`cut tot ce era omene[te posibil s`-i salvezi via]a.Acum nu mai simte nici o durere [i, slav` Domnului c` n-a[tiut ce se-ntâmpl` cu el [i c` Jane a \n afar` oric`rui pericol, dar]inea enorm la Bruce [i va suferi foarte mult.

– Dac` eram la cabinet [i nu acas` am fi ajuns acolo mai repede.– Ar fi fost acela[i lucru, [tii bine. Dup` ce va dep`[i [ocul,

Jane va \n]elege c` ai f`cut tot posibilul [i peste un timp \[i va luaun alt câine pe care-l va \ndr`gi la fel de mult.

– Când ai de-aface cu oamenii, mai ales cu cei dintr-o comu-nitate mic`, te sim]i responsabil fa]` de el. Pe Jane [i pe Ray \icunosc de ani de zile. Sunt ca [i familia mea. Când veneam laBeechwood s`-l v`d pe tata, Ray, care este proprietarul restau-rantului m` punea la curent cu toate zvonurile care circulau prinsat. Bruce a fost un excelent câine de paz`.

– |i vor sim]i lipsa.– Pân` când, a[a cum ai spus, \[i va face apari]ia un nou

Bruce.– Un câine vagabond care are nevoie de ad`post, sau un pui

nedorit de st`pâni.– Sam \[i trecu un deget peste um`rul ei [i atingerea ei

u[oar` o f`cu s` se-nfioare.– Va trebui s`-]i dai uniforma la cur`]`torie.– M` a[tept ca [eful meu s` pl`teasc` chitan]a, replic` ea pe

un ton vesel, \ncercând s`-i evite privirea intens`. {i mai \ncercas` nu ia \n seam` speran]a ce se n`[tea \n sufletul ei ori de câteori surprindea acea privire. |n acele scurte momente descopereaomul obi[nuit, vulnerabil [i sensibil, sub masca profesionalistu-lui [i a fa]adei carismatice.


Jane st`tea cu cea[ca de ceai \n mân` \n c`m`ru]a din fa]` a cabanei.So]ii Parker \l luaser` cu ei pe Sam \n gr`din` s`-i arate stra-

turile de legume pe care le cultivau, l`sând-o pe Tessa s` vor-beasc` \n lini[te cu Jane. Ea \i spuse c` Bruce nu sim]ise nici odurere dup` impactul ini]ial, c` tr`ise o via]` lung` [i frumoas`,\nconjurat de dragoste [i c` ea, Jane, avusese norocul s`supravie]uiasc`.

– I-am telefonat lui Ray, spuse aceasta cu ochii umfla]i deplâns. L-a rugat pe barman s`-i ]in` locul [i vine s` m` ia. Asuportat bine vestea... dar \[i face griji pentru mine. Nu vreau s`repet ce-a zis c` i-ar face [oferului.

– Pe bun` dreptate s` fie furios. B`nuiesc c` n-ai re]inutnum`rul ma[inii.

– Nu, s-a-ntâmplat prea repede.– S`pt`mâna asta Sam se \ntâlne[te cu Comisia Silvic`, spuse

Tessa, \ncercând s`-i mai aline suferin]a. Va pune problemareducerii vitezei \n localit`]i [i \n afara lor [i va propuneplantarea mai multor indicatoare de circula]ie pentru ca [oferiis` reduc` viteza.

– Sam este un sus]in`tor \nfocat al acestei ac]iuni de protec]iea mediului de[i, sunt convins` c` prin asta [i-a atras o mul]imede du[mani. Nu-l vedem prea des pe-aici, dar când vine am sen-timentul c` acesta e Sam cel adev`rat, nu cel cosmetizat de pemicul ecran.

Brusc, Tessa realiz` c` Jane exprimase \n cuvinte ceea ce eraevident, anume c` oamenii de acolo \l cuno[teau pe Sam maibine decât se cuno[tea el \nsu[i, c` \i p`sa de ei de[i nu-i pl`ceas-o recunoasc`, fiind, \n primul rând, o celebritate \n lumea tele-viziunii [i dup` aceea medic veterinar, [i c` \n acea lume senti-

56 SUSAN DOYLE

mentele nu-[i au locul. |n seara aceea moartea câinelui \l impre-sionase atât de mult \ncât nu [i le mai putuse ascunde.

– E timpul s` plec`m, Tessa. Ray trebuie s` apar` din clip` \nclip`, nu-i a[a, Jane? Sam [i cei doi Parker se \ntoarser` [i el erapu]in ro[u la fa]`, iar Tessa avu impresia c` ascultase la u[` [iintervenise \nainte ca Jane s` spun` mai multe. |m pare r`u c`nu l-am putut salva pe Bruce.

– {tiu c` a]i f`cut tot ce se putea [i v` mul]umesc amânduro-ra, spuse Jane cu voce slab` reu[ind, totu[i, s` schi]eze un zâm-bet. M` bucur c` te-am cunoscut , Tessa [i sper s` ne mai vedem.

Drumul spre cas` \l f`cur` \n t`cere, Sam concentrându-[iaten]ia asupra drumului \n noapte. Tessa se \ntreab` de ce nu omai l`sase s` vorbeasc` cu Jane. Dac` spusese adev`rul Sam nuavea nici un motiv s` se ru[ineze c` se sim]ea legat de NewForest. Sau, dimpotriv`, avea mustr`ri de con[tiin]` c` p`r`siselocurile natale? Se uit` la ceas. Era deja unsprezece f`r`dou`zeci.

– Suzie va mai r`mâne aici câtva timp, zise Sam din senin,când intr` cu ma[ina pe alee. Sper s` v` \mp`ca]i bine, iar tu\ncearc` s` nu o iei prea \n serios.

Tessa f`cu ochii mari, surprins` de vorbele lui.– Ne-am cunoscut deja dup`-amiaza...– E o veche prieten`. M-a sunat s`-mi spun` c` [i-a luat

concediu câteva s`pt`mâni [i am invitat-o s` stea aici. O s`v`-mp`ca]i amândou`.

greu de crezut c` Suzie s-ar fi putut \mp`ca bine cu cineva,mai ales când la mijloc era vorba de Sam Wilde, se gândea Tessa.Privirea rece pe care i-o aruncase la plecare o spunea foartelimpede.


– Pe Suzie o intereseaz` munca ta? \l \ntreb` \ncercând s` nudea aten]ie nodului care i se pusese \n capul pieptului.

– Caraghioas` \ntrebare! Nu, nu prea-i plac animalele. Zice c`las` p`r pe haine. Dar de ce m`-ntrebi?

– F`r` vreun motiv anume, doar c` New Forest nu e locul toc-mai potrivit pentru a-]i petrece vacan]a dac` nu agreezi pe ceidin jur.

– Simt, cumva, \n tonul t`u o not` dezaprobatoare?– Ah, nu, bine\n]eles c` nu. Sunt sigur` c` va g`si cu ce s`-[i

umple timpul.– |ntotdeauna \[i g`se[te, dar m` bizui pe tine s`-i oferi o

companie pl`cut`.Tessa \[i mu[c` buza de jos. Era nervoas` c` \[i spusese atât

de direct p`rerea despre Suzie, p`rere care nu se justifica, ]inândseama c` de-abia o cunoscuse.

– Sunt sigur` c` ne vom \mp`ca foarte bine, zise \ncercând s`se conving` mai ales pe ea, dar [i pe Sam.

Dup` ce el opri motorul se aplec` [i o s`rut` u[or pe frunte.– |]i mul]umesc c` e[ti atât de dr`gu]`... [i pentru ajutorul pe

care mi l-ai dat ast`zi. Apoi \i deschise portiera s` coboare.Greeley ie[i s`-i \ntâmpine.

– Domni[oara Granger s-a retras \n dormitorul s`u, domnule,\l anun]` apropiindu-se.

– Tessa, tu n-ai mâncat nimic. Greeley, ce-i po]i oferi la cin`?– Mul]umesc, Greeley, dar nu mi-e foame.Dup` ce intrar`, Greeley disp`ru, iar Sam o conduse pân` la

scar`.– S` nu te sperii dac` auzi zgomote afar`. Ies s` plimb câinii.Tessa d`du din cap c` a \n]eles.

58 SUSAN DOYLE

– Noapte bun`, Sam. {i \ncepu s` urce sc`rile, rezistândispitei de a privi \napoi. De ce-[i dorea atât de mult ca el s`-istrige: „Nu vii s` te plimbi cu mine?”

Dar nu se auzi nici o voce. De ce-ar fi vrut Sam s` se plimbecu ea? Prezen]a ei \i fusese de-ajuns pentru ziua aceea. Totu[i,când ajunse \n capul sc`rii privi \n jos.

Sam plecase, iar \n cas` se l`sase din nou lini[tea.

– Sam dragule, ce comod e s` ai ca oaspete un viitor membruvaloros al echipei, fur` primele cuvinte pe care le rosti SuzieGranger a doua zi diminea]` la micul dejun. Apoi, cu un zâmbetlarg, spre Tessa: Scuz`-m` c` ieri nu mi-am dat seama, dar Samnu e genul care s` intre \n detalii... mai ales \n cele importante,cum ar fi cine tr`ie[te cu el...

– Tessa nu tr`ie[te cu mine \n sensul \n care-]i umbl` ]iemintea, \i spuse Sam pe un ton calm.

– Oh, nu-l lua \n seam` pe Sam, gânguri Suzie. Diminea]a nuare deloc sim]ul umorului. Cred c` ai observat [i tu atmosfera deco[mar din timpul micului dejun.

Tessa \[i \mp`turi [ervetul [i se uit` la ro[cata al c`rui machiajla opt [i jum`tate diminea]a era impecabil ca la [apte seara cândo v`zuse ea pe Suzie.

– De obicei noi nu mânc`m aici... cel pu]in nu... micul dejun.– Noi, repet` Suzie printre din]i. Ce cuvânt dr`gu] acest

„noi”, nu crezi? i se adres` lui Sam.– Eu cred c` ar trebui s` plec. Am multe probleme de rezol-

vat. {i se ridic` zâmbindu-i lui Suzie. Cu siguran]` vei g`si cevacu care s`-]i umpli timpul.

Dup` plecarea lui, Tessa \[i trase scaunul s` se ridice.


– B`nuiesc c` tu [i Sam petrece]i toat` ziua \nghesui]i \n micasal` de opera]ii.

– Nu chiar toat` ziua, r`spunse ea pe un ton calm. Diminea]anu lucr`m \mpreun`. Dac` vrei s`-l vezi, presupun c` \l g`se[ticu zidarii \n spatele casei.

– Nu fii atât de susceptibil`, Tessa. R`mâi s` mai st`m devorb`.M` plictisesc de moarte \n mausoleul `sta lugrubru al lui Gerry.

– L-ai cunoscut pe tat`l lui Sam? o \ntreb` Tessa dup` ce segândi câteva momente la observa]ia ei, dându-[i seama c` nu [tianimic despre rela]ia lui Sam cu femeia din fa]a ei.

– Oh, da, chiar foarte bine. Sam m` aducea la Beechwood oride câte ori sosea acas` tat`l lui.

Tessa se uit` la ceas. Nu voia s` mai afle mai mult. Nu eratreaba ei. Curiozitatea era un mare defect [i dac` s-ar fi l`sat ispi-tit`, f`r` \ndoial` c` ar fi deschis cutia Pandorei [i cine [tie ce-arfi aflat, a[a c` se scuz` politicos:

– |mi pare r`u, dar m` gr`besc. La nou` trebuie s` fiu la cabinet.– Cum l-ai cunoscut pe Sam? insist` Suzie neluându-i \n

seam` remarca.– M-am prezentat la interviu pentru post.– Ah, da, sigur, postul `la... Sam mi-a spus aceea[i poveste.– ~sta-i adev`rul, confirm` Tessa cu t`rie.– |l cred pe Sam de asemenea scenarii, totu[i nu pricep de ce

[i-a dat atâta osteneal`. |n via]a lui a cunoscut destule femei, [ipentru nici una n-a trebuit s` dea anun].

Sim]ind c` ro[e[te, Tessa se ridic` repede [i \[i scutur` de peuniform` câteva scame imaginare ca s`-[i ascund` tulburarea.

– Acum chiar trebuie s` plec.– P`cat... tocmai când \ncepusem s` ne-n]elegem atât de bine.

60 SUSAN DOYLE

Dându-[i seama c ̀e \n zadar s-o fac ̀pe Suzie s ̀renun]e la atitudineasa ostil̀ , Tessa ie[i f̀ r ̀s ̀mai comenteze, \[i lu ̀ta[ca [i plec ̀la lucru.

Când ajunse la cabinet, micu]a sal` de a[teptare era plin`, iarGus deja \ncepuse tratamentele.

Annie, care venise s`-l ajute, ]inea \n bra]e un pudel dr`g`la[.– Scuz`-m` c` am \ntârziat, Annie.– Nu-i nimic. Uit`-te pe list` [i zi „slav` Domnului”. Lumea a

\nceput s` vin` [i Gerry ar fi \ncântat s` vad` cum merge cabine-tul. Tessa se gr`bi s` se ocupe de un câine agitat care l`tra\ngrozitor de tare, hot`rât` s` nu se mai gândeasc` la Suzie, bachiar s-o evite. |mi pare r`u ce s-a-nâmplat cu câinele lui Jane, [i-miimaginez cât e de sup`rat`, mai spuse Annie.

– {i Sam a fost.– Dar tu cum te sim]i? Ar`]i de parc` n-ai fi dormit toat` noaptea.– M` simt destul de bine, zise Tessa, \ncercând s` potoleasc`

câinele [i ascunzându-[i fa]a ca Annie s` nu-[i dea seama c` nu numaiBruce fusese motivul pentru care \n noaptea aceea nu prea dormise.

La dou`sprezece [i jum`tate ie[i pe verand` s` ia o gur` deaer proaspt`t.

Gus ap`ru \n spatele ei oftând mul]umit.– E timpul s`-mi \ncarc bateriile. M` duc s` m`nânc ceva... Dar

se opri v`zând o ma[in` \ncetinind \n fa]a lor. E Suzie, nu-i a[a?Tessa miji ochii [i z`ri p`rul ro[u al lui Suzie [i fa]a palid` a b`rba-tului de la volan. Cu cine, naiba, mai e acum? morm`i Gus. Defapt, cu oricine ar fi, nu aduce decât necazuri. Asta-i lucru [tiut.

F`r` s` comenteze, Tessa urm`ri cum ma[ina se\ndep`rteaz`. „Necazuri” era cuvântul potrivit. O sim]ise chiar \ndiminea]a aceea [i nu era o experien]` pl`cut`, ce [i-ar fi dorit-os` se repete.


Capitolul 5

Vineri diminea]a, \n timp ce se-ndrepta spre cabinet \[i amintiremarca lui Gus despre Suzie care aducea numai necazuri [i,\nainte s`-l vad` pe el, z`ri aparatele de fotografiat.

La \nceput se gândi c` erau cei din echipa televiziunii desprecare \i vorbise Sam dar, dup` cum strigau [i se \mpingeau, \[id`du seama c` nu sunt ei.

Gus \i f`cu semn cu mâna pe deasupra capului, dar nuobserv` decât prea târziu, \n schimb atrase aten]ia reporterilor.|nainte se realizeze ce se-ntâmpl`, o \nconjurar` din toate p`r]ile[i \ncepur` s-o bombardeze cu \ntreb`ri, \nghesuindu-se \n jurulei.

Exact \n clipa \n care sim]i c` se sufoc` \l v`zu pe Sam, cu uncap mai \nlat deât to]i, f`cându-[i loc cu coatele s` treac`.

– S` nu deschizi gura, strig` la ea, prinzând-o de \ncheieturi.Bli]urile \ncepur` s` clipeasc`, orbind-o. Sam o trase dup` el [iTessa se izbi de un reporter care-i st`tea \n cale.

– Sam, a[teapt`...– S` a[tept... pe naiba! O târ\ pe verand` [i acolo Tessa \l v`zu

\mbrâncind cu o singur` mân` pe unul dintre \ndr`zne]i. Gus,nu m` intereseaz` cum, dar scap` de ei! url` el, \mpingând-o\n`untru [i trântind u[a \n urma lui. Acum e[ti mul]umit`... e[tifericit` pentru ce-ai f`cut mârâi printre din]i.

– Nu... nu [tiu la ce te referi, izbucni ea.– Nu [tii? {i-ai vrea s` te cred?– Dac`-mi spui de ce e[ti nervos, poate \n]eleg [i eu ce se

petrece aici.Sam lu` un ziar de pe birou [i i-l trânti \n bra]e.– Cite[te!Tessa desf`cu ziarul [i se uit` la el, dar rândurile \i jucau \n

fa]a ochilor, totu[i \i atrase aten]ia fotografia \n care ap`reaBeechwood Hall [i cuvintele care o \nso]eau... cu numele ei pus\n frunte. Când termin` mai citi o dat`.

– Dar... e o prostie... aici scrie... c` sunt noua ta...– Femeie... amant`... sau cum naiba te-oi fi exprimat.– Eu...? Crezi c` eu le-am dat...?– Dar ce s` cred? Sunt date detalii despre [ederea ta la

Beechwood [i aluzii la o rela]ie \ntre noi. Cum ai putut face a[aceva? Te-am prevenit de la \nceput c` vor denatura lucrurile.

– Dar eu nu... n-am f`cut eu asta. Nu [tiu de unde au aflat...– Uite! {i-i b`g` ziarul sub nas, indicându-i cu degetul un

paragraf. Culoarea ochilor [i a p`rului t`u, vârsta, chiar referiri laun interviu... cine altcineva le putea da toate detaliile astea? Nu


zic c` nu [i-au r`st`lm`cit vorbele, dar de ce-ai stat cu ei ladiscu]ii? Trebuia s` nu le dai aten]ie dac` au insistat... sau, celpu]in, s`-mi fi spus.

– Dar eu nu le-am zis nimic, Sam. Absolut nimic. Habar n-amce se petrece aici.

– Pân` acum am reu[it s`-i ]in la distan]`, iar dac`-mi vortransforma cabinetul \ntr-o circotez` numai tu e[ti de vin`.Trebuia s`-mi fi dat seama!

– N-am f`cut-o eu! se ap`r` Tessa. Nu [tia ce s`-i spun` ca s`-lconving`. Indiferent cine scrisese toate acele minciuni, \i f`cuseun mare r`u.

– De-acum \ncolo, ignor`-i... nici m`car nu mai privi \ndirec]ia lor. Ai \n]eles? Tessa sim]i c` se \nfurie. O acuza penedrept [i nici m`car nu o l`sa s` se disculpe de[i, cu nodul carei se pusese \n gât, abia dac` ar fi putut vorbi. A[a c` d`du din capc` a \n]eles [i-[i \ncle[t` pumnii. |n diminea]a asta a[teptarhitec]ii [i deja am \ntârziat, \i mai spuse el [i ie[i trântind u[a.

Dup` plecarea lui, Tessa lu` ziarul [i \ncerc` s` citeasc` arti-colul cu ochii \nl`crima]i. Când termin` de citit deja se sim]ea unpic mai bine. Cel care concepuse articolul f`cuse specula]ii afir-mând c` de când se mutase la Beechwood Hall \ncepuse orela]ie cu Sam Wilde, insinuând c` ar fi fost noua lui amant`.Recitind articolul se mir` de ce se \nfuriase Sam. Presa, ca de obi-cei, r`st`lm`cise adev`rul [i tr`sese concluzii pripite. Dar astaconta? Dac` cineva trebuia s` fie sup`rat, ea era aceea, dar unarticol dintr-o publica]ie de scandal era ultimul lucru care s-o

64 SUSAN DOYLE

\ngrijoreze. Ceea ce o durea era faptul c` Sam o acuzase [i c` nuo crezuse când \i spusese c` nu [tie despre ce e vorba.

Brusc, \n minte \i \ncol]i o idee. La \nceput fu doar ob`nuial`, apoi \[i aminti de ma[in` [i de [oferul cel misterios!

Dar cui s` povesteasc`? O singur` persoan` era lâng` ea cândo v`zuse pe Suzie \n ma[in`. Gus! |ns` nu-l putea amesteca \npovestea asta. Sam ar fi zis c` e un aranjament \ntre ei [i,oricum, nu era ferm convins` c` Suzie declan[ase scandalul.Chiar a[a s` fi fost, Sam tot n-ar fi pus cuvântul ei \naintea celuial lui Suzie, judecând dup` cum reac]ionase \n diminea]a aceea.A[a c` hot`r\ s`-[i vad` de treburi [i, mai târziu, s` caute o moda-litate prin care s`-[i dovedeasc` nevinov`]ia.

Copiii sosir` la cabinet zece minute dup` Sam. Tessa \iinstal` \n sala de a[teptare ca s` afle de la bìat ce se \ntâmplase.Feti]a plângea prea tare ca s` poat` vorbi.

Ca s`-l lini[teasc` le d`du câte o gum` de mestecat [i afl` dela bìat c` \l cheam` David. Avem cam opt ani [i surioara lui vreo[apte.

– Poveste[te-mi rar ca s` vedem cu ce v` putem ajuta.– Lâng` râu e un ponei care st` \ntins pe o parte [i scoate

sunete ciudate.– Poate se odihne[te.Bìatul d`du din cap c` nu.– A lovit-o pe Millie.


– Star n-a mai lovit niciodat`, zise feti]a printre lacrimi.– Star? Aha... deci \l cunoa[te]i? Tessa a[tepta pân` cei doi

convenir` din priviri ce s` r`spund`.– E poneiul nostru. Al meu [i al lui, [opti feti]a.– Chiar al vostru? Nu al p`rin]ilor?Deruta]i, copiii scuturar̀ din cap c̀ nu [i Millie \ncepu din nou s̀ plâng .̀– Nu e chiar al nostru, dar credem c` e bolnav, zise David.– Mama voastr` [tie c` sunte]i aici?– Nu... dar vii s-o vezi pe Star...? Te rug`m... David se ridic`

de pe scaun [i surioara lui se chinui [i ea s` se dea jos.– Da, venim, se auzi vocea lui Sam. Ne conduce]i pân` acolo?

Copiii \ncepur` s`-i explice unde se afl` exact poneiul. Vre]i s`face]i o plimbare cu Land Rower-ul? Copiii \ncuviin]ar` din cap [iculoarea le reveni \n obraji. Tessa, \l rogi tu pe Gus s` ne \mpru-mute ma[ina [i s` aib` grij` de cabinet? Am s` iau tot ce ne tre-buie... ah, da, ar fi bine s` telefonez doamnei Dockens s`-i spununde sunt copiii [i s`-i cer permisiunea s`-i lase s` ne duc` la ponei.

– Vrei s`-i telefonez eu? \l \ntreb` Tessa sim]ind palma mic`[i lipicioas` a lui Millie ag`]ându-se de mâna ei.

– Cinci-zero-trei-patru, inton` Millie pe nas, f`când-o s` râd`.– So]ul doamnei Dockens lucreaz` \n Comisia silvic`, a[a c`

sunt sigur c` va fi \n]eleg`toare.– Cuno[ti familia? \ntreb` Tessa mirat`.– O cunosc destul de bine pe doamna Dockens ca s`-]i

garantez c` va le[ina când v` auzi c` pu[tii au \ntins-o de-acas`,spuse Sam \ncruntându-se la cei doi.

66 SUSAN DOYLE

Dup` multe rug`min]i, doamna Dockens fu de acord s`-i lasepe copii s`-i \nso]easc` [i le mai spuse c` Star \i vizita deseori, c`de multe ori \ntrerupea traficul [i c` numai copiii, printr-otehnic` numai de ei [tiut`, reu[eau s-o clinteasc` din mijlocul[oselei.

Câteva minute mai târziu se aflau to]i patru \n Land-Rower-ulcare hurduc`ia pe drumul desfundat ce ducea \n p`dure.

– A]i venit singuri pân` aici? \i \ntreb` Tessa, \ngrozit` la gân-dul c` cei doi s-ar fi putut aventura pân` acolo.

– A trebuit s-o urm`rim, zise David cu o voce firav`.– Fiindc` se purta ciudat, ad`ug` Millie.– {i dup` ce s-a-ntins pe o parte a]i venit direct la cabinet? vru

s` afle Sam.– Am alergat \ntr-un suflet, zise David. Uite-l acolo... lâng`

râu...Sam opri ma[ina [i coborâr`. Tessa o lu` \n bra]e pe Millie

care plângea.– Star o s` moar`... [tiu c-o s` moar`.{i Tessa \nclina s` cread` acela[i lucru. Poneiul st`tea chircit

\ntr-o rân`.Sam \[i lu` trusa [i le spuse copiilor s` a[tepte \n ma[in`.Când se apropiar`, poneiul nu f`cu nici un gest c` ar vrea s`

se ridice.– Tessa, pân` vedem dac` are nevoie de un sedativ, ocup`-te

de ea, mângâi-o, strig-o pe nume, iar eu am s` m` uit \n gura ei.Cred c` [tiu ce e cu ea. Fere[te-te s` nu te loveasc` cu copitele.


Când Sam \i prinse maxilarele cu mâna, poneiul \ncerc` s` seridice, \ndreptându-[i gâtul [i trântind-o pe Tessa pe spate.

– Te-ai lovit? o \ntreb` el \ngrijorat, repezindu-se s` o ridicede sub]iori.

– Sunt... bine, spuse pu]in ame]it`. Mai \ncearc`, Sam te rog.Z`u c` nu sunt r`nit`.

De data aceasta poneiul r`mase lini[tit [i Tessa se apropie de el.– E[ti sigur` c` vrei s` continui?– Da [i... gr`be[te-te? spuse cuprins` de mil` v`zând pupilele

dilatate ale c`lu]ului.Sam \i zâmbi \ncurajator apoi, cu un efort desf`cu maxilarele

\ncle[tate ale animalului [i \i b`g` u[or forcepsul \n gur`, \n timpce Tessa lini[tea poneiul.

– Gata... am apucat-o zise el r`suflând u[urat.– Ce e?– O bucat` dintr-o pung` de plastic. Probabil c` a \nghi]it-o o

dat` cu mâncarea.– Crezi c` ai scos-o pe toat`?– O s` vedem fiindc` imediat se va ridica, a[a c` d`-te repede

\napoi.Tessa se retrase câ]iva pa[i, dar Sam de-abia avu timp s` se

dea la o parte c` Star se [i ridic`.– Oh, Sam... e bine. Cum de-ai [tiut?– Am mai tratat cazuri de asfixiere... dar nu am putut salva

toate animalele, fie c` am fost chemat prea târziu, sau pentru c`n-au fost descoperite la timp.

68 SUSAN DOYLE

– Crezi c` a mâncat din gunoi?– Din p`cate, da. Dac` nu sunt pungi de plastic, mai exist`

dopuri sau sfoar` care li se \nf`[oar` \n jurul intestinelor. Toate aces-te resturi sunt un pericol pentru ele. Star a avut noroc cu copiii.

– Nu crezi c` i-au r`mas resturi pe trahee?– Cred c` am cur`]at-o bine, dar am s-o ]in sub observa]ie [i-am

s` pun cazul \n discu]ie \n fa]a Comisiei silvice. Dup` ce Star se\ndep`rt` [i \ncepu s` pasc`, se apuc` s`-[i adune de jos instru-mentele. Acum tu m`-ngrijorezi mai mult, \i spuse când Tessa seaplec` s`-l ajute, dar ea uitase deja de lovitur` [i un moment nu[tiu la ce se refer`.

– Ce face Star? strigar` copiii din ma[in`.– S` mergem s` le spunem, zise el zâmbind.Copiii s`rir` din ma[in` [i se repezir` s` li se arunce \n bra]e.– Se simte bine? Ce i-a]i f`cut? Se cerur` toate am`nuntele, iar

Sam le explic` totul cu r`bdare.|n cele din urm`, plictisit` de atâtea detalii, Millie \ntinse mâinile

[i Tessa o ridic` \n bra]e. Feti]a c`sc` obosit` [i \nchise ochii.– Cuiva \i e somn, râse Sam.– Mie nu, protest` David. Putem merge s` ne lu`m la

revedere?– Merge]i voi doi. Eu o duc pe Millie \n ma[in`, spuse Tessa.Sam [i David se duser` la râu s` o vad` pe Star bând ap`, iar

Tessa se a[ez` cu Millie cuib`rit` \n bra]ele ei pe bancheta dinspate de unde \i putea vedea mai bine pe cei doi.

Când se \ntoarser`, David se urc` \n fa]` lâng` Sam.


– Millie se simte bine, nu? \ntreb` aruncând o privire \n spatespre surioara sa adormit`.

– E frânt` de oboseal`, zise Tessa zâmbind.– Nu-i a[a c` noi am salvat-o pe Star? spuse b`iatul \ntorcân-

du-se spre Sam.– Bine\n]eles c` voi, \ncuviin]` el pornind motorul.– O s`-i spui asta mamei? Nu-i place când plec`m de-acas`.– Nu-]i face griji, am s`-i explic totul.Tot drumul David nu-l sc`p` din ochi, sorbindu-i fiecare

vorb`. Sam \i vorbea cu blânde]e, râdea mult, din când \n cândsurprinzând \n oglind` privirea Tessei a]intit` asupra lui.

|n sfâr[it, dup` ce Land-Rower-ul str`b`tu hurduc`ind câtevafâne]e, Sam opri ma[ina \n fa]a unei case acoperit` cu vi]` de vie[i Tessa se trezi \n fa]a unei femei pe care Sam, probabil, ocuno[tea foarte bine, fiindc` ea \i zâmbea l`sându-[i palmab`t`torit` pe bra]ul lui.

– Iar a f`cut vreo pozn`? zise doamna Dockens f`când semncu capul spre feti]a din bra]ele Tessei.

– Dimpotriv`, r`spunse ea.– Slav` Domnului! Când a]i telefonat tocmai m` preg`team

s`-l sun pe tat`l lor, oft` femeia luându-i-o pe Millie din bra]e [izgâl]âindu-l u[or de um`r pe David. Data viitoare când v` maiduce]i dup` ponei s`-mi spune]i [i mie. Eu credeam c` a]i plecats` v` lua]i \nghe]at`.

– A fost vina noastr` c` i-am ]inut pân` la ora asta, se scuz`Sam. Dac` n-ar fi fost ei, Star ar fi murit sufocat`.

70 SUSAN DOYLE

– Oh, poneiul `la! M` mir c` pân` acum nu l-au adus\n`untru s` m`nânce cu noi la mas`. Nu e al nostru, cum s-arcrede, dar \n fiecare diminea]` la [ase \[i face apari]ia la garduldinspre gr`din`.

Sam \ncepu s` râd`, apoi \l \mpinse u[or pe David s` intre \ncas`. Din ma[in` Tessa \i urm`rea fiecare mi[care, atent` lafiecare inflexiune a vocii lui. Voia s` [tie totul, \n cele mai micidetalii.

Star chiar nu are un st`pân care s`-i poarte de grij`? \l \ntreb`\n drum spre cas`. C`ldura corpului lui aproape atingându-l peal ei \i d`dea fiori de pl`cere.

– Oh, ba da, are unul. Poneii sunt proteja]i prin lege. Fiecareproprietar are un semn specific, iar caii sunt \nsemna]i la târgulanual, lucru esen]ial \n identificarea lor \n caz de accident. {iStar e \nsemnat` dar, probabil, n-ai observat.

– Cu toate astea era s` moar`.– De[i \i supravegheaz` pe Millie [i pe David, p`rin]ii nu \i

pot opri s` conlinde coclaurile.– Am v`zut, dar \n privin]a animalelor, consideri c` e bine s`

le la[i singure? E riscant...– {tiu, dar nici s` le ]ii legate sau \n ]arcuri nu po]i.– Sigur c` Star e bine, oft` Tessa.– Stai lini[tit`, mâine m` \ntorc s` v`d cum se simte.|[i continuar` drumul \n t`cere [i, curând, Tessa \nchise ochii

l`sându-se leg`nat` de zumzetul uniform al motorului. Dar


aceast` stare de pl`cut` letargie fu \ntrerupt` de frâna brusc` [ide \njur`tura tras` de Sam.

– S-au \ntors, lua-i-ar dracu’! {i f`când stânga intrând \ncurtea restaurantului.

Tessa se prinse de scaun uitându-se la botul ma[inii gata s`intre \n mesele de plastic [i umbrelele a[ezate \n cerc.

– Ce... ce s-a-ntâmplat? se bâlbâi, trezit` brusc din somn.– Nu vezi ce e \n fa]a cabinetului?– Au venit din nou reporterii, nu? zise ro[ind, de parc` ea ar

fi fost vinovat` de situa]ia aceea.Sam mai trase o \njur`tur`.– Credeam c` am sc`pat de ei.Tessa \[i l`s` privirea \n poal`. Ce putea spune? Dac` ar mai

fi \ncercat s` se dezvinov`]easc`, Sam s-ar fi enervat [i mai tare.R`sun` u[urat` când o auzi pe Jane strgându-i:– Sam... Tessa, intra]i. Tocmai am deschis.Spre surprinderea Tessei, Sam reu[i s` schi]eze un zâmbet.– Cu pl`cere, dar alt` dat`, acum avem probleme.– Mie-mi spune]i! Ne-am trezit cu ei la prânz.– Ar fi trebuit s`-mi dau seama, morm`i Sam printre din]i.– |ntr-o zi, dou` or s` se plictiseasc` [i or s` plece, iar

lucrurile vor intra \n normal. Sam, tu ai mai avut de-a face cusitua]ii de genul `sta.

– De-asta [i vreau s` le evit.– Haide]i \n gr`dina din spate s` be]i ceva rece [i s` mânca]i

ni[te sandvi[uri, insist` Jane. Acolo ve]i fi \n siguran]`.

72 SUSAN DOYLE

|n cele din urm ̀Sam ced ̀[i intrar̀ \n gr̀ dini]a din spatele restaurantului.– F`ce]i-v` comozi, aici nu v` deranjeaz` nimeni; e oaza noas-

tr` de lini[te, le zise Jane.Sam se a[ez` comod, apoi \i f`cu semn Tessei spre scaunul

liber de-al`turi, dup` care se l`s` o t`cere ap`s`toare.– Sam... s` [tii c` nu eu... rupse ea t`cerea, \ncercând s`-i mai

explice o dat`.– |n seara asta nu te po]i \ntoarce la Beechwood Hall.

Majoritatea a[teapt` acolo, o \ntrerupse el, pe un ton calm.– Asta conteaz`? Mai mult de-atât n-au ce face [i... chiar nu

\n]eleg de e[ti atât de furios c` au publicat porc`ria aia...– Tocmai fiindc` e o porc`rie. Oamenii pleac` urechea la

chestii de-astea... cred c` le place s` cread` lucruri urâte. Tuchiar ai vrea s` se cread` c` te-am „importat” la Beechwood ca s`m` distrez cu tine?

Tessa \[i d`du seama c` vorbe[te serios [i c` este mai pre-ocupat de buna ei reputa]ie decât ea.

– Dar amândoi [tim c` nu e adev`rat. Ce conteaz` c` oameniisunt atât de tâmpi]i s` cread` \n minciuni?

Sam o privea strângând din buze.– Conteaz` enorm pentru c` nu se vor opri aici; \n momen-

tul \n care „adulmec`” o poveste \ncep s` te h`ituiasc` pân` laexasperare.

Tessa cl`tin` din cap ne\n]elegându-i logica.– E chiar atât de important ce gândesc oamenii \ncât s`-]i faci

atâtea probleme?


– Spre deosebire de tine care nu-]i faci deloc, mie situa]ia asta\mi d` peste cap tot programul de lucrur.

– N-am nici o vin`. De ce nu vrei s` m` crezi? strig` disperat`.– Uite ce e, Tessa, zise el oftând. Nu vreau s` renun] la tine...

dar nu exist` decât o singur` alternativ`. Dac` ai -pleca de-aici,imediat ar disp`rea [i ei.

– S` plec?Sam o privi cu r`ceal`.– M`car pentru câteva zile.– Dar nu am unde s` m` duc.– Cum adic` n-ai unde? zise el \ncruntându-se. Te duci acas`, la

Oxford. Familia ta care, probabil, a citit ziarele dore[te o explica]ie[i ai ocazia s` i-o dai. Pe Gus [i Annie nu-i deranjeaz` s`-]i ]in` locul.

Nici pe tine, se gândi Tessa dezam`git`. De fapt, vrei s` scapide mine, Sam Wilde. Sunt o piedic` \n calea ta [i acum \]i dore[tis` nu m` fi angajat... Nici nu-]i pas` c` m` simt r`nit` [i umilit`.

– Nu te uita a[a la mine, Tessa. Dac` consideri c` ai destul` expe-rien]` s` ]ii situa]ia de-aici sub control, afl` de la mine c` te-n[eli.

Tessa \[i mu[c` buza de jos dorindu-[i ca \n sâmb`ta aceea s` nuse fi trezit devreme ca s` se prezinte la blestematul de interviu. Dinclipa \n care \l cunoscuse pe Sam Wilde, totul \i mergea anapoda.

Cu ce drept o expedia ca pe un pachet? Doar dac` voia s`r`mân` singur cu Suzie...

Cele mai sumbre temeri se adeverir` când al auzi spunând:– Chiar \n seara asta te conduc la gar`. |mi pare r`u, Tessa,

dar n-am de-ales. Trebuie s` pleci.

74 SUSAN DOYLE

Capitolul 6

Trenul ie[ea \ncet din gar`.Tessa \[i lipi nasul de geam [i se uit` \n lungul peronului

pustiu.Sam plecase.Când trenul prinse vitez` se a[ez` pe banchet` [i imediat se

\ntoarse cu gândul la dup`-amiaza aceea, când prezen]a lui [ifelul \n care-i vorbise lui David \i d`duse o stare de lini[te inte-rioar` [i deplin` siguran]`. Cum fusese posibil ca tot el, nu pestemult timp, s-o trateze \n felul acela de umilitor.

Trenul ajunse la Oxford pe \nserat [i \n taxiul ce o duceaacas` nu se mai gândi deloc la Beechwood. Acum important erace avea s` spun` familiei.

– Opre[te acolo, te rog, \i spuse taximetristului, f`când semnspre casa cu toate luminile aprinse.

Tocmai achitase c`l`toria [i se uita dup` taxiul care se\ndep`rta când u[a se deschise brusc [i Felix, Todd, Archie [itat`l ei se repezir` spre alee.

– Tessa... bine-ai venit acas`, \i strig` Joe plin de bucurie.– {ti]i... ei, bâigui ea privindu-l surprins`.– Tocmai a sunat [eful t`u [i d`deam cu banul care s` mearg`

s` te ia de la gar`.Tessa observa cât erau de ner`bd`tori s`-i pun` \ntreb`ri,

fiindc` nu f`ceau nici un efort s`-[i ascund` curiozitatea.– Ah, t`ticule! suspin` ascunzându-[i fa]a \n um`rul lui [i când

intrar` to]i patru \n cas` sim]i tot sângele scurgându-i-se \n picioare.

– Tessa de ce nu vrei s` ie[im \n ora[? E o sear` superb` iartu ai stat tot weekend-ul \n cas`.

Era \n gr`din` cu Todd [i de fiecare dat` când se uita la elvedea chipul celuilalt b`rbat al lui Sam: ochii lui cenu[ii reflec-tându-se \n cei alba[tri ai lui Todd [i buclele castanii acoperindcoama blond` a acestuia. Clipi vrând s` alunge imaginea aceeaobsedant`. Dac` va mai sta mult timp \n cas` chiar c` avea s`\nnebuneasc`. Trecuser` deja trei zile [i nu avea nici o veste dela Sam.

– Ie[im, ce zici?– Bine, ie[im, accept` ea \n cele din urm`.Pentru o sear` de luni, petrecerea la care o duse Todd se

dovedi destul de reu[it`. Tessa \i cunoscu noii prieteni [i tocmai\ncepuse s` se relaxeze când Amber, o brunet` cu ochi c`prui seapropie s`-i vorbeasc` despre articolul din ziar.

– N-ar trebui s` crezi tot ce scriu ziarele, spuse v`zând pe fa]aei aceea[i expresie ne\ncrez`toare pe care o surprinsese [i pe

76 SUSAN DOYLE

chipurile fra]ilor ei când \ncercase s` le dea o explica]ie legat` dearticol. Da, Sam avea dreptate... din nou. Oamenii nu doreau s`afle adev`rul.

– Ce norocoas` e[ti c` ai ocazia s` lucrezi cu el, zise Amberprivind-o cu admira]ie.

Era greu s` pun` cap`t unei discu]ii al c`rui subiect era SamWilde, a[a c` acuzând o durere de cap, hot`r\ s` ia un taxi [i s`se \ntoarc` acas`, \ns` Todd se \mpotrivi categoric.

– Cum durerile de cap nu dureaz` atât de mult, nu accept nici oscuz` pentru joi când la discotec` e sear` de blues, o mai aten]ion` el.

Tessa ridic` din umeri oftând [i brusc realiz` c`, de fapt, nuavea nici un motiv s`-l refuze. Nu avea unde s` se duc` [i eralimpede c` Sam nu inten]iona s`-i telefoneze.

Urm`toarele zile trecur` \ngrozitor de \ncet. Joe era \ngrijoratde starea ei \ns`, destul de diplomat, o l`s` \n pace.

Joi fu o zi ploioas`. Stând la geam privea paji[tea din fa]acasei [i asta o duse cu gândul la New Forest.

Ce mult \i lipsea!Parc` sim]ea pe buze gustul \n]ep`tor al acelor de brad,

sim]ea mirosul p`mântului reav`n [i auzea corul p`s`relelor cuciripitul lor. Vedea Beechwood Hall cu ochii min]ii, pe Greeley[i pe doamna Pearson cu bârfele ei, pe muncitori cu problemelelor [i pe Sam care refuza cu \nc`p`]ânare sugestiile arhitectului...

Nu, \n felul acela se distrugea singur`, \[i spuse furioas`.Putea s` accepte faptul c` Sam o scosese definitiv din via]a lui...[i asta \ntr-un mod cât se poate de inteligent.


Acum nu-i mai r`m`sese decât s` se resemneze [i s` ia via]ade la cap`t!

– Te distrezi bine? \i strig` Todd ca s` acopere zgomotul preastrident al muzicii.

– Grozav! \i r`spunse Tessa, \n timp ce-[i leg`na corpul \n rit-mul muzicii.

Descoperise c` Todd [i prietenii lui erau ni[te oameni foartedr`gu]i, mai ales Amber, bruneta care o \ntrebase despre Sam.Noroc c` de-atunci nu mai deschisese subiectul!

– Acum unde mai mergem? o \ntreb` el \n ma[in` când ple-car` de la discotec`.

– Acas`, sunt frânt` de oboseal`.– }i-ai pierdut antrenamentul, râse Todd. Poate, totu[i, m`

invi]i la un p`h`rel \nainte de culcare, zise el rânjind[mechere[te.

– A[a m`car pot s` te-arunc peste gard dac` \ntreci m`sura.Tocmai se \ndreptau râzând spre cas`, pe alee, când u[a se

deschise [i Joe Dance ap`ru \n prag, cu mânecile suflecate.– V-a]i distrat bine?– Nemaipomenit, zise Todd v`zând c` Tessa ezit` s`

r`spund`.– R`mâi la o cafea, \l invit` Joe.Tessa \i urm` gândindu-se s` se r`coreasc` pu]in [i s`-[i

treac` peria prin p`r, iar dup` cinci minute intr` \n salon cu fa]auns` cu crem`.

78 SUSAN DOYLE

– Tat`, ai turnat cafeaua...? |n clipa aceea sim]i c` i se moaiepicioarele [i imediat gând c` o s` se pr`bu[easc`.

B`rbatul din fotoliu o privea \ncruntat, cu o expresiaamenin]`toare.

– Sam! [opti.– Bun`, Tessa.Apoi se l`s` o lini[te ap`s`toare.– Domnul Wilde... Sam a sosit imediat dup` plecarea voastr` [i...– |ntre timp am bùt ceai, \l \ntrerupse Sam pe Joe Dance.– {i am discutat, adùg` tat`l ei.De[i buzele \i tremurau, Tessa reu[i s` schi]eze un zâmbet,

apoi \[i aminti c` \n camer` mai era [i Todd când Todd el \iatinse bra]ul. Zâmbetul lui aproape o convinse c` este unul sin-cer, \ns` atmosfera din camer` era atât de tensionat` c` Tessarealiz` c` nu \ncearc` decât s` fie politicos.

– De data asta am s` refuz invita]ia, spuse el [i f`cu un semndin cap \n direc]ia lui Sam. O clip` cei doi se privir` cu ostilitate,a[a c` Tessa nu fu surprins` c` Todd adùg`: Cafeaua r`mâne pealt` dat`, domnule Dance. Ne vedem mâine, Tessa.

– Todd, \mi pare sincer rù, spuse ea \n timp ce-l conduceaspre u[`.

– Nu e vina ta c` se afl` aici, spuse el ursuz. Dac` ai nevoiede mine [tii unde m` g`se[ti.

Tessa a[tept` pân` când \l v`zu s`rind gardul apoi, tremurândde parc` ar fi trebuit s` dea ochii cu un pluton de execu]ie, intr`\n cas`.


|ntorcându-se \n camer` v`zu expresia lui Sam care nu eradeloc prietenoas` [i inima i se zb`tu \n piept.

– V` las singuri s` sta]i de vorb`, le zise tat`l ei. M` duc s` m`culc. {i... Tessa, Sam r`mâne aici peste noapte, a[a c`preg`te[te-i dormitorul liber. E periculos s` conduci pe [osea laora asta.

Tessa \ncuviin]` din cap privindu-[i tat`l cu afec]iune.Totu[i,nu \n]elegea de ce Sam se afla acolo, la ora aceea târzie [i nici dece se ostenise s` vin` dup` o s`pt`mân` de t`cere.

Când r`m`seser` singuri \[i \ndrept` umerii [i-[i \n`l]` b`rbiasfid`tor. Pe parcursul s`pt`mânii, treptat, se obi[nuise cu gân-dul c` Sam nu o voia \n preajma lui. Era clar c` \i complica via]a[i c` nu era preg`tit pentru asta. La aceast` concluzie ajunsese [i\n ce o privea, iar acum nu mai dorea s` aib` de-aface cu el, cas` nu o determine s` se r`zgândeasc` \n privin]a hot`rârii dejaluate legat` de viitorul ei.

– Ai venit cu ma[ina? N-am v`zut-o afar`, \l \ntreb` cu opolite]e rece.

– Tat`l tù mi-a sugerat s-o ]in \n garaj peste noapte.– Ai bùt cafea?– Ceai... [i dou` beri. Tat`l tù e o gazd` perfect`.Tessa \n]elese aluzia... anume c` nu fusese acas` pentru a-l

servi chiar ea. Brusc se \nfurie, nemaifiind \n stare s` se prefac`.– De fapt, de ce-ai venit?Sam se ridic`.– Tu de ce crezi c-am venit?

80 SUSAN DOYLE

– Drept s`-]i spun, habar n-am. Am b`nuit c` t`cerea ta\nseamn` c` nu mai vrei s` [tii de mine, c` m-ai concediat.

– Dar tu vrei s` se termine?|n tonul lui nu se sim]ea nici o nuan]` de regret, sau vreo

inten]ie de a-[i cere scuze pentru felul \n care se purtase cu ea.– Cred c` ar trebui s`-]i spun...– C` nu vrei s` te mai \ntorci? i-o tìe scurt, mijindu-[i ochii.– S` m`-ntorc cu tine? zise ea ]inându-[i o clip` respira]ia.

Nu-n]eleg...– Sau nu vrei s`-n]elegi. Am impresia c` \n seara asta te-ai dis-

trat prea bine ca s` te mai gânde[ti serios la slujb`.Asta era culmea! Acum insinua c` ea ar fi de vin` c` nu o

cùtase timp de o s`pt`mân`!– Da, ne-am distrat grozav. Te-a[teptai s` m` g`se[ti p`zind

telefonul?– M` a[teptam ca, cel pu]in, s` te g`sesc acas`.– De ce n-ai sunat mai \ntâi? \l \ntreb ̀\ncercând s -̀[i p`streze calmul.– Ca s` ne d`m \ntâlnire? replic` el pe un ton sarcastic.Tessa era [ocat`. Sam \i vorbea de parc` se f`cea vinovat` de

ceva \ngrozitor. Nu avea nici un drept s`-i repro[eze ceva, dup`ce o s`pt`mân` nu d`duse nici un semn de via]`.

Acum chiar c` se \nfuriase de-a binelea [i nu se mai putuab]ine s` nu izbucneasc`.

– Sperai s` m` g`se[ti a[teptându-te... cum fac ceilal]i? Aiimpresia c` toat` lumea graviteaz` \n jurul tù, dar nu-i a[a. Celpu]in eu nu!


– Credeam c` pentru tine slujba asta conteaz` mult mai mult.Dac` \]i aduci aminte \n anun]ul meu, printre altele eramen]ionat` [i flexibilitatea. Când ai acceptat slujba [tiai c` tepo]i a[tepta la orice. Nu po]i spune c` nu te-am avertizat. Dac`ai v`zut c` nu te caut, de ce n-ai sunat?

– Aha, acum am \n]eles! Te-ai deplasat pân` aici fiindc` eraicurios cum am s` reac]ionez, nu-i a[a? }i-am r`nit orgoliul...te-a[teptai s`-]i telefonez ca s` m` milogesc s` m` reangajezi...asta-i problema, nu?

– E[ti ridicol`!Tessa nu-[i d`du seama c` el se apropiase tiptil decât atunci

când fu destul de aproape ca s`-i simt` respira]ia. Vru se s`\ndep`rteze, dar Sam o prinse de \ncheietur` [i atunci sim]itrezindu-se \n toat` indignarea acumulat` \n ultimele zile.

– Nu-]i dai seama c` ]i-am f`cut cel mai mare serviciualungându-se din Beechwood Bridge? Iar acum, când vin s` teduc \napoi, apari acas` la nu [tiu ce or`.

Tessa se smulse s` scape din strânsoare, dar el nu-i d`du drumul.– {tii c` ai tupeu, [opti ea, printre din]i, sperând c` tat`l ei s`

nu aud` ce se-ntâmpl`. S` nu crezi c` m` po]i trata ca pe vreunadin femeile tale, fiindc` n-ai s` reu[e[ti!

– E[ti culmea! tocmai fiindc`-mi pas` de reputa]ia ta... ca s`nu fii luat` drept „vreuna din femeile mele” am f`cut ce-amf`cut.

– Dar ai exagerat [i exagerezi [i acum... strângându-m` atâtde tare.

82 SUSAN DOYLE

Luat prin surprindere de remarca ei \i d`du repede drumul,l`sându-i dâre ro[ii pe mân`.

– Scuz`-m`... nu-n]eleg de ce trebuie s` ne cert`m.– Eu nu m` cert.Luându-i mâna, Sam \ncepu s`-i maseze u[or \ncheietura

pân` disp`ru ro[ea]a [i uitându-se la ea cu o privire atât de vino-vat` c` Tessa sim]i c` cedeaz`... c` toate deciziile pe care le luasenu mai aveau nici o valoare. Nu te mai uita a[a la mine, SamWilde! se ruga \n gând.

– Ei, cum r`mâne? o \ntreb` el ridicând dintr-o sprâncean`.Tessa \[i trase mâna dintr-a lui. N-am vrut s` te r`nesc. Nu or`nise decât poate \n suflet, dar \n momentul acela nu-[i puteas`-[i evalueze sentimentele, cu atât mai pu]in s` discute cu elacest subiect. Tessa... vorbele ar trebui s` fie cea mai corect`form` de comunicare dar, se pare c` nou` ne sunt cel mai maredu[man... Ceea ce vreau s`-]i spun... dar nu m` pricep cum s-ofac este c`... vreau s` te-ntorci. Am nevoie de tine la Beechwood.

Tessei nu-i venea s` cread` ce aude. Era singurul b`rbat care of`cea s` se simt` \n felul acela... furioas`, cu o clip` \n urm`, iaracum atât de fericit` c` \i venea s` se repead` [i s`-l \mbr`]i[eze...

{tia r`spunsul \nainte ca el s-o \ntrebe:– Te \ntorci cu mine la New Forest?

Pacientul era un superb câine de vân`toare.– Crezi c` trebuie operat? \ntreb` Gus.Sam cl`tin` din cap.


– Da, cred ca da. Deja a suferit prea mult din cauza rupturiide ligament. A mâncat ceva?

– N-a mâncat absolut nimic.Sam mângâie capul mare [i zbârlit al câinelui care-i urm`rea

fiecare mi[care cu ochii negri [i vioi.– Tessa, preg`te[te, te rog, sala de opera]ii [i rade-l. Am s`

\ncerc s`-i refac articula]ia.Tessa \ncuviin]` din cap, salutându-l pe Gus cu un zâmbet, \n sin-

gurul moment de r`gaz din dup`-amiaza aceea, de când se \ntorsese.– Ce bine c` te-ai \ntors, Tessa. Ne-a fost dor de tine.– Gr`be[te-te, Tessa, vreau s` \ncepem cât mai repede, zise

Sam privind-o cu r`ceal`.Nu era surprins` de tonul lui aspru. |ntre ei atmosfera

devenise tensionat` chiar de la \nceput. Parc` regretându-[i ges-tul, Sam se \nchisese \n el \nc` din timpul c`l`toriei, a[a c` Tessaajunsese la Beechwood Hall cu nervii \ncorda]i la maximum\ntrebându-se dac` Suzie se mai afla acolo, fiindc` el nu-ipomenise absolut nimic despre ea, nici despre reporteri. |ngro-zit` s` nu dea ochii cu vreunul, coborâse din Porsche, r`suflându[urat` de-abia când v`zuse figura calm` a lui Greeley.

F`cuse alegerea corect` \ntorcându-se acolo? se \ntrebase \ntimp ce se preg`tea s` plece la lucru. L`sându-l pe tat`l ei s`-idea explica]ii lui Todd fusese o la[itate din partea ei. Se sim]eavinovat` fa]` de el, dar plecând foarte devreme nu mai avusesetimp s`-[i ia r`mas bun [i nici de la Archie [i Felix, carer`m`seser` peste noapte la ni[te prieteni. Indiferent ce discutase

84 SUSAN DOYLE

cu o sear` \n urm` tat`l ei cu Sam, rezultatul fusese \n favoarealui Sam trebuind s` recunoasc` faptul c` tat`l ei \i pl`cuse... iarJoe Dance nu era un om u[or de cucerit.

– Nu e[ti obosit`? o \ntreb` Sam schi]ând un zâmbet, \n timpce se preg`teau de opera]ie, primul gest spontan din ziua aceea.

– M` descurc, \i r`spunse \ntorcându-i zâmbetul.– |n care camer` am dormit azi-noapte? zise el punându-[i

m`nu[ile chiurgicale.– |n camera de oaspe]i. De ce \ntrebi?– Perna mirosea a parfumul tùTessa \[i spuse c` probabil tat`l ei \i luase perna din dulap.– Ai mirosul fin replic` ea preg`tind instrumentele.– Nu m` \n[al` niciodat`. Sam se apropia de ea, dar Tessa

sim]i asta chiar f`r` s`-l vad`. Cum spunea [i Gus... [i eu m`bucur c` te-ai \ntors. Mi-ai lipsit.

Tessa a[tept` s`-i dispar` ro[ea]a din obraji [i de-abia dupàceea se \ntoarse cu fa]a spre el.

– Honey e preg`tit` da, mai \ntâi, vreau s`-mi explici ce pro-cedur` vei aplica.

– Am s`-i \nlocuiesc ligamentul cu unul nou f`cut din]`suturile adiacente. Exist` mai multe tehnici... Ai mai v`zut pânàcum vreo ruptur` de ligament? coment` el \n timp ce Tessa \lurm`rea cu aten]ie fecând prima incizie.

– Am mai v`zut, dar asta pare foarte serioas`, nu?– Câinii de vân`toare sunt animale pline de energie, foarte

active, dar acest handicap cred c` a f`cut-o s` sufere mult.


La sfâr[it amândoi r`suflar` u[ura]i [i mul]umi]i.– Va dura ceva timp pân` se va reface complet, spuse Tessa,

apucându-se s` fac` cur`]enie.– Supravegherea postoperatorie este obligatorie, a[a ce-]i vei

putea demonstra instinctele materne asupra ei spuse el râzând.– Dup` o asemenea opera]ie merit` s` fie r`sf`]at`. Sper c`

st`pânii ei n-or s-o ia prea repede de-aici.– Vor trebui s` aib` r`bdare cu ea. Dou`, trei s`pt`mâni Honey

va fi nevoit` s` stea \n repaus total, iar aici e mai \n siguran]`.Restul dup`-amiezii r`maser` amândoi s` supravegheze

câinele, dar Honey era un exeplar rezistent [i s`n`tos a[a c`,de[i opera]ia fusese complicat`, dup` anestezie \[i revenise com-plet.

Imediat dup` ora cinci \n fa]a cabinetului opri un camion dincare cobor\ un b`rbat.

– E Eustace Mayfield, spuse Sam uitându-se pe fereastr`. Nul-am mai v`zut de ani de zile de[i ferma lui e \n apropiere. Pe vre-mea aceea avea o ciread` de vaci care d`deau un lapte excelent.

B`rbatul intr` urmat de un câine ciob`nesc. Dup` ce se salu-tar`, Eustace Mayfield cl`tin` din cap frecându-[i b`rbia.

– Sam, nu-mi place deloc cum arat` Shep. E lipsit de vlag`,obose[te foarte repede [i vomit` tot ce m`nânc`. Parc` trage s`moar`.

– Câ]i ani are? \l \ntreb` Sam \n timp ce-l examina pe Shep.– Aproape opt. Diminea]a e atât de obosit c` nu se poate

trezi. Mi-ar pare r`u s`-l pierd.

86 SUSAN DOYLE

– Sper s` nu se-ntâmple asta, zise zâmbindu-i \ncurajator.Oricum, am s`-l opresc aici pentru analize. Nu vreau s` pun undiagnostic \nainte s` [tiu sigur. Vino luni s`-l iei.

– F`r` el m` descurc foarte greu. Nu po]i s`-i dai ceva s` sesimt` bine ca s` nu-l las aici?

Sam cl`tin` din cap.– Haide, Eustace, [tii bine c` nu.– N-are rost s` m` cert cu tine, zise fermierul ridicând din

umeri dându-se b`tut, apoi ciufuli blana câinelui [i ie[i f`r` altecomentarii.

– Bietul Eustace, interveni Gus, care auzise discu]ia de afar`.E foarte ata[at de câine [i ar suferi \ngrozitor dac` i s-ar fi \ntâm-plat ceva.

– N-o s` i se \ntâmple nimic, \l asigur` Sam.– Ai idee ce poate fi? \l \ntreb` Gus.– S-ar putea s` fie vorba de o miastenie, dar sigur voi [ti dup`

ce v`d analizele de laborator. Chiar acum m` apuc s` i le fac.Tessa tocmai se a[ezase la birou s` completeze fi[a câinelui

când din cealalt` \nc`pere se auzi vocea lui Annie:– Sam, vino la telefon... se apare c` acas` au ap`rut ceva

probleme.Sam se repezi la telefon [i dup` câteva momente se \ntoarse

cu fa]a r`v`[it`.– Greeley a prins un ho], dar m` surprinde c` cineva [i-ar

putea \nchipui c` la Beechwood ]in lucruri de valoare care ar\nc`pea \ntr-un buzunar.


– Cine poate fi? se mir` Gus.– Habar n-am. S` mergem s` vedem. Oricum, aici ne-am ter-

minat treaba, nu-i a[a Gus?– Ia pu[ca mea dac` vrei, glumi acesta.– Nici o arm` de foc nu-l \nlocuie[te pe Greeley, spuse Sam

zâmbindu-i Tessei ca s-o lini[teasc`.Dar când ajunser` la Beechwood Hall [i el se repezi \n cas`

numai lini[tit` nu era.– Bun` seara, domnule, \mi pare r`u c` v-am deranjat de la

treab`, \l \ntâmpin` Greeley pe Sam.Tessa se retrase \n spatele lui v`zându-l pe Jay zbârlindu-se la

intrarea lor [i ar`tându-[i col]ii.– Ce s-a-ntâmplat Greeley? \ntreb` Sam.Din spatele lui Tessa \ncerca s`-l vad` pe intrus.– Jay l-a surprins \n hol [i l-a alergat pân` aici unde am inter-

venit eu. S` chem poli]ia?Sam ridic` din umeri.– Poli]ia nu poate face mai mult decât noi. Oricum pare spe-

riat de moarte.– Nici fundul pantalonilor lui nu arat` prea bine. De când

Juno e \n covanlescen]` Jay [i-a dezvoltat ni[te reflexe excelente.Câinele \ncepu s` mârâie mai tare când o raz` de soare se

a[ez` pe figura speriat` a pr`zii sale.Tessa \[i acoperi gura cu palma, \ncercând s`-[i \n`bu[e

strig`tul de surpriz`.Memoria nu putea s-o \n[ele!

88 SUSAN DOYLE

Capitolul 7

– Jay, culcat! \i comand` Sam. {i spre b`rbatul din umbr`: Arfi mai bine s` te-apropii [i s` ne spui cine e[ti... [i ce dore[ti.Atâta vreme cât te por]i cum trebuie câinele nu-]i face nimic. Saupreferi s` discu]i cu poli]ia? Tessa privea cu gura c`scat` fa]a[oferului \n ma[ina c`ruia o v`zuse pe Suzie. |l cuno[ti? o \ntreb`Sam.

Dar Tessa nu voia s` fie ea cea care s`-i dezv`luie leg`tura luiSuzie cu acel b`rbat, mai ales c` nici nu era foarte sigur`.

– Acest domn a mai fost aici, interveni Greeley \nainte ca Sams` repete \ntrebarea.

– Ah, da? se mir` el ridicând o sprâncean`. {i pe cine ai venits` vizitezi?

– Sunt reporter, zise b`rbatul \ndreptându-[i umerii.Tessa era mul]umit` c` nu se \n[elase \n privin]a lui Suzie

\ns`, \n starea de nervi \n care era Sam, calitatea de reprezentantal presei, nu-i garanta reporterului imunitatea.

– {i asta-]i d` dreptul s` \ncalci proprietatea privat`? \l apos-trof` Sam furios.

– Am venit cu un scop bine \ntemeiat, spuse b`rbatul neluân-du-i \n seam` tonul amenin]`tor.

Sam se \ncrunt` [i Tessei nu-i fu prea greu s` observe c`\ncepe s`-[i piard` r`bdarea.

– Ce cau]i \n casa mea? \l \ntreb` din nou.– Lua]i câinele de lâng` mine [i v` spun.Sam \l chem` pe Jay lâng` el.– A[tept.– Am venit pentru urmarea pove[tii pentru care ziarul la

care lucrez i-a pl`tit o frumu[ic` sum` de bani. E vorba depovestea \n care e[ti implicat tu [i... ea. {i-[i \ntoarse privireaspre Tessa, care r`mase \nm`rmurit` \n timp ce Sam se r`suci[i o privi \ncruntat. Chiar asta credea... c` reporterul venises` discute cu ea? Asta dac` nu cumva e[ti dispus s`-mi daipropria versiune, insist` reporterul. Doar câteva cuvinte, cezici?

– Acest domn a mai fost aici, s-o vad` pe domni[oaraGranger, nu pe domni[oara Dance, interveni Greeley.

– Adic` pe... Suzie? Brusc \n]elese adev`rul.– Interesant... zise reporterul apropiindu-se de Sam.

S`-n]eleg c` a existat o \ncurc`tur`?– Nu mai mare decât cea \n care am s` te bag eu când voi

sta de vorb` cu [eful t`u [i-am s`-i spun c` ai intrat ilegal \ncasa mea! Aici n-ai s` g`se[ti nimic care s` te intereseze, poate

90 SUSAN DOYLE

doar fanteziile din imagina]ia ei bogat`. N-ar fi trebuit s`-ioferi bani. Continuarea pove[tii ar fi fost mult mai incitant`dac` ai fi l`sat-o s`-[i a[tepte cei treizeci de argin]i. Acum[terge-o de-aici!

B`rbatul ridic` din umeri [i se \ndrept` spre ie[ire, aruncândo carte de vizit` pe masa lung` din hol.

– Spune]i-i domni[oarei Granger c` a[tept ve[ti de la ea.Apoi deschise u[a [i ie[i, aruncându-le peste um`r o privireinsolent`.

– Domnule, acum pot servi ceaiul \n bibliobet`, sau prefera]icâte un coctail? \ntreb` Greeley imperturbabil.

Atmosfera tensionat` se destinse imediat [i Tessa \l v`zu peSam relaxându-se, apoi luând cartea de vizit` de pe mas` [irupând-o \n buc`]i.

– Eu \mi torn un whisky. Tu ce bei, Tessa?– Prefer un ceai. {i se a[ez` pe canapea.|n sfâr[it Sam aflase despre Suzie [i ea se sim]ea

u[urat`. Dar cum primise el aceast` veste? |n momentulafl`rii adev`rului expresia lui fusese greu de descifrat.Putuse accepta c` ea, Tessa, d`duse acele informa]ii, darnu putea concepe, chiar pus \n fa]a faptului \mplinit c`Suzie \l dezam`gise. Când Sam se a[ez` al`turi pe canapea\[i l`s` capul \n jos evitând s` se uite la el, dorindu-[i caGreeley s` se \ntoarc` mai repede cu ceaiul, apoi auziclinchetul ghe]ii \n pahar [i se \nfior` când el \[i pusepalma rece pe bra]ul ei.


– Cred c`-]i datorez scuze.– |mi pare r`u c` a trebuit s` afli \n felul acesta.– De ce nu mi-ai spus? {tiai, nu-i a[a?– Da, [tiam.– De unde?– Am v`zut-o pe Suzie cu el \n ma[in`.– {i de ce nu mi-ai spus?– M-ai fi crezut? |n plus, nu eram sigur` c` e reporter. Putea

fi un prieten. Am \ncercat s` m` disculp, dar nici nu voiam s`acuz pe nimeni. Poate m` \n[elasem. A[a c` nu-mi r`m`sesedecât s` sper c` pân` la urm` adev`rul va ie[i la iveal`.

– Trebuia s` fi insistat... poate c` a[teptam s` m` convingi.Tessa \l privi pe sub sprâncene.– De-asta mi-ai spus s` plec de-aici? Credeai c`-]i voi face mai

multe necazuri?– La \nceput, când a ap`rut articolul, am crezut ori c` e[ti

atât de naiv` \ncât s` stai de vorb` cu un reporter care a dena-turat adev`rul, ori c` ai min]it inten]ionat. Oamenilor le places`-[i imagineze c` au o cât de vag` leg`tur` cu lumea televiziu-nii.

– Mie nu, zise Tessa posac`. Era \ngrozitor c` gândise \n felulacela despre ea. Nu meritase nici m`car s-o b`nuiasc`. Se ridic`\ncercând s`-[i mascheze durerea mergând cu capul \n jos pân`la [emineul \n care, \n seara aceea, nu fusese aprins focul [i careera la fel de gol ca [i sufletul ei. Dar, cel pu]in, Sam fusese sin-cer cu ea [i trebuie s` ai mare curaj ca s` fii atât de sincer.

92 SUSAN DOYLE

Când Sam se apropie [i o \ntoarse u[or cu fa]a spre el, ochiiTessei \notau \n lacrimi.

– Te rog, nu te sim]i jignit` pentru ce ]i-am spus. Ai fi preferats` tac [i doar s`-mi cer scuze? Tessa scutur` din cap, f`când efor-turi s`-[i re]in` lacrimile. Nu... nici nu [tiu cum s` m` port cu tine,\i m`rturisi el. E[ti atât de tân`r` [i atât de onest` c` asta m` pune\n mare \ncurc`tur`, fiindc` eu sunt obi[nuit cu oameni care[tiu s` se prefac`. Pân` [i reporterul acela... habar n-am cine e,nu l-am cunoscut \n via]a mea [i, totu[i, uite ce mi-a f`cut. Asta-ipre]ul succesului; nu-]i cuno[ti prietenii, cu atât mai pu]indu[manii. {i o trase \ncet spre el, iar Tessa v`zându-i expresiatrist` abia se ab]inu s` nu-i \ncol`ceasc` gâtul cu bra]ele.

– A[ vrea s` m` fi cunoscut mai bine, Sam, zise ea cu respira]ia\ntret`iat`, \ncercând s` reziste tenta]iei de a-[i ridica fa]a spre el[i s`-i ating` buzele ca s`-[i potoleasc` durerea ce-i cuprinsese totcorpul. |l dorea atât de mult, dar nu [tia c` o asemenea pl`cerepoate provoca durere. |n bra]ele lui era pentru prima dat` când\ncerca acel sentiment de \mplinire total` [i complet`.

– Uit`-te la mine, Tessa.– Sam, eu...– Tinere]ea [i onestitatea nu te protejeaz` \mpotriva mea.

Atrac]ia sexual` dintre un b`rbat [i o femeie, este mult maiputernic`... [tii, probabil, iar eu \ncerc s` câ[tig o b`t`lie, dejapierdut` chiar din momentul \n care te-am cunoscut, \i spusea]intindu-[i ochii asupra ei, privirea lui \ngrozind-o [i captivând-o\n acela[i timp.


Tessa nu [tia cum s` reac]ioneze. |n bra]ele lui se sim]eaminunat, dar Sam reu[ise [i s-o sperie.

S` fi fost de vin` avertismentul lui, sau tumultul pasiunii ce-icuprinsese \ntreaga fiin]`? Se \nfior` de pl`cere când Sam \[itrecu degetul peste pielea fin` din spatele urechii [i \n jos, pe gât[i sim]ind gustul buzelor lui atât de dulci [i fierbin]i, Tessa \[ipierdu [irul gândurilor, \ncepu s` tremure [i-i \ncol`ci gâtul cubra]ele. La \nceput s`rutul lui fu blând, tandru, apoi din ce \n cemai p`tima[, nemaputându-se \mpotrivi nici degetelor care \idescheiau nasturii [i palmelor care-i mângâiau sânii. Cople[it`de dorin]` se l`s` purtat` pe valurile pasiunii.

– {tii unde vom ajunge? \l auzi murmurându-i \n p`r.Cuvintele lui o ispiteau dar, ca de obicei, exprimau [i un aver-

tisment. Se putea opri dac` voia? Putea rezista tenta]iei de a\ncepe o aventur` cu el? Era atât de \ndr`gostit` \ncât s`-icedeze?

– Sam, dac` `sta e un joc... \i [opti cu vocea tremurând...atunci eu nu-i cunosc regulile. Nu... nu l-am mai jucat nicio-dat`. Sam \ncrunt` din sprâncene [i r`mase pe gânduri, \n timpce ea \i mai confirm` o dat` scuturând din cap, sim]indu-[iobrajii arzând de ru[ine. Are vreo importan]`? \l \ntreb` cuvoce slab`.

– Da... da, are importan]`... una chiar foarte mare, zise elcl`tinând din cap. Te pricepi de minune s` strici cheful unui b`rbat.

– Sam... Reac]ia lui o nedumerea. }i-am spus adev`rul, tre-buia, fiindc` p`rerea ta despre femei...

94 SUSAN DOYLE

– P`rerea mea despre femei n-are nici o leg`tur` cu tine,spuse el dându-i drumul din bra]e. |mi pare r`u... nu trebuia s`m` port a[a cu tine.

– Dar a fost minunat... adic`... am vrut s` m` s`ru]i...– {tii cu cine te-ai s`rutat?– Da... cred c` da, se bâlbâi Tessa cuprins` de panic`. |[i

\ncheie nasturii \nfrigurat`, apoi r`mase \ncremenit` deparc` pr`pastia ce se c`scase \ntre ei era prea adânc` pentrua mai reu[i s` se apropie de el. |n privirea lui glacial` seputea citi c`, indiferent ce ar mai fi spus ea, \i pierise totentuziasmul.

Sam se \ndep`rt` \ndreptându-[i umerii nep`s`tor, de parc`ar fi fost obi[nuit cu asemenea scene. Sim]ind c` i se moaiepicioarele Tessa se a[ez` pe canapea, dar imediat tres`ri auzindo b`taie \n u[`.

– Intr`, Greeley, zise Sam, f`r` m`car s` se \ntoarc`.Greeley, care nu p`rea s` fi observat atmosfera tensionat`,

a[ez` pe m`su]` tava de argint cu ce[tile de ceai, mutând câtevaziare \mpr`[tiate.

– {tii, cumva, unde-a disp`rut Suzie? \l \ntreb` Sam. Tessa \lprivi surprins`.

– Da, domnule. Domni[oara Granger tocmai a sosit [i a urcat\n camera ei.

– Mul]umesc. Tessa, nu ne a[tepta la mas`. Suzie [i cu minecin`m \n ora[. {i trecu pe lâng` ea f`r` m`car s`-i arunce oprivire. Greeley, o anun]i tu pe doamna Pearson?


Greeley r`mase t`cut lâng` u[a care se \nchise \n urma luiSam, \n timp ce Tessa \ncerca s`-[i revin` din [oc. Nu-i venea s`cread` ochilor scena la care tocmai asistase. Greeley se apropie[i-i turn` ap` fierbinte \n cea[c`, treab` ce p`ru c`-i ia o ve[nicie,\n vreme ce ea abia se ab]inea s` nu izbucneasc` \n plâns.

Sâmb`t` diminea]` când deschise u[a buc`t`riei o v`zu pedoamna Pearson care prepara micul dejun.

– Bun` diminea]a, scumpo! Stai jos. Tocmai am preg`titsucul de portocale, zise aceasta luptându-se cu o farfurieaburind` de pilaf cu pe[te. Tessa, care hot`râse s` sar` pestemicul dejun se a[ez` [i-[i turn` suc \ntr-un pahar pentru a nu-itrezi suspiciunile. Serve[te-te, o invit` doamna Pearson,punând farfuria pe mas`. Mirosea \mbietor, dar Tessei nu-i erafoame.

– Cred c` \n diminea]a asta n-am s` m`nânc decât ni[tecereale, sau un fruct.

– Nu \ncepe [i tu! Ce se-ntâmpl` \n casa asta? Tessa o privinedumerit`. Domnul Wilde [i domni[oara Grange au plecat totf`r` s` m`nânce... iar eu am preg`tit atâta mâncare...

– Domnul Wilde a plecat?– Acum o or`. N-au mâncat nimic, doar cafea au b`ut. Spune

[i tu, cine poate tr`i cu o cafea o zi \ntreag`?Dar Tessa nu f`cu nici un comentariu; inima ei era cu totul

\n alt` parte. Era limpede c` Sam inten]iona s` o ]in` cât maideparte de el, s` rup` orice leg`tur` s-ar fi \nfiripat \ntre ei cu

96 SUSAN DOYLE

o sear` \n urm`. Oricum, nu avea de ce s`-[i fac` probleme,fiindc` ea pricepuse aluzia. Era destul de istea]`, chiar dac` numai trecuse prin asemenea situa]ii, ca s` \n]eleag` faptul c` elnu dorea s` se implice \ntr-o rela]ie din care poate n-ar fi avutnimic de câ[tigat. De[i s-ar fi distrat un timp pe seama ei, oleg`tur` cu o femeie lipsit` de experien]` nu era deloc pl`cut`.

|n acel weekend avu suficient timp s` se gândeasc` la ceea cef`cuse.

Nu numai c` fusese atât de proast` s` cread` c` era o femeiecare-l putea interesa pe Sam, dar \[i pierduse complet capul,confirmându-i b`nuiala. Fusese respins` imediat ce el realizasec` e complet lipsit` de experien]` [i c`-i \n[elase a[tept`rile.

De ce altceva s`-l fi interesat persoana ei tocmai pe SamWilde?

M`car de-ar reu[i s`-[i scoat` din minte acele obsesii! Luni diminea]`, gândul c` va trebui s` mearg` la cabinet o

f`cu s` ro[easc`. Cum de-l l`sase s` o s`rute \n felul acela [i... s`recunoasc` \n sinea ei c` voia s` fac` dragoste cu el?

R`sufl` u[urat` când nu v`zu Porsche-ul parcat afar`.Indiferent unde disp`ruser` cei doi, era limpede c` nuinten]ionau s` se \ntoarc` prea repede!

Eustace Mayfield \i f`cu semn cu mâna din camion [i cobor\.– Faci riduri dac` stai \ncruntat`, râse el.– Bun` diminea]a, domnule Mayfield, \l salut` Tessa zâm-

bind. Când deschise u[a, Gus \i \ntâmpin` al`turi de Shep, cared`dea vesel din coad`.


– Shep! Eustace se lumin` la fa]` [i lu` câinele \n bra]e. Gus,care e verdictul?

– Sam ]i-a l`sat ni[te medicamente care-l vor ajuta pe Sheps`-[i revin`. Vino \n birou s` discut`m.

Cei doi disp`rur` l`sând-o pe Tessa s` se preg`teasc` pentruo nou` zi de munc`. Indiferent de atitudinea lui Sam fa]` defemei, \n privin]a animalelor nu l`sa niciodat` treburile netermi-nate. Gândul i se \nfipse \n inim` ca un cu]it, f`când-o s` [ov`ie\n privin]a hot`rârii de a-l trata pe mai departe cu indiferen]` [iasta pentru c` \l admira mai mult decât pe oricare alt b`rbat. Eraposibil ca televiziunea s`-i fi alterat adev`ratele sentimente, fiindnevoit s` trateze lucrurile cu superficialitate? Sau poate nimicnu-i putea topi a[chia de ghea]` din inim`, \nfipt` acolo, pentrutotdeauna, de femei precum Suzie Granger.

Ploaia c`dea \n rafale, r`p`ind cu zgomot \n ferestrele cabi-netului. Tessa se uit` la ceas, \ntrebându-se dac` Sam va ap`rea\n dup`-amiaza aceea.

– Dac` nu vine \ntr-o jum`tate de or`, deschidem noi sala deopera]ii, spuse Gus, parc` ghicindu-i gândurile.

Tessa \ncuviin]` apoi se duse \n camera de recuperare s`-i[tearg` lui Honey ochii care l`crimau. Articula]ia câinelui se vin-deca repede [i frumos.

Din verand` se auzir` voci [i Tessa se ridic` ascultând cu aten]ie.Sosise Sam?

98 SUSAN DOYLE

Se sp`l` pe mâini, se [terse, apoi deschise u[a \ncet [i intr` \nsala de a[teptare.

Dac` era el, cum s` reac]ioneze? Când u[a se deschise inima\i tres`ri \n piept.

– Bun`! o salut` zâmbind b`rbatul. |n spatele lui ap`ru unaltul \mbr`cat aproape identic. Cei doi c`rau \n`untru gen]imari [i trepieduri. Apoi \[i f`cu apari]ia o femeie brunet`, cup`rul strâns \n coad` de cal. To]i trei erau uzi din cap pân` \npicioare.

– Tessa? Sunt Marge Brinkley... coordonatorul serialului.– Boris Wakeman... sunetist... m` bucur s` te cunosc, se reco-

mand` tân`rul cu o claie de p`r \n cap.– Eu sunt Damien... operatorul, \ncheie cel mai \n vârst`.

Scuz`-ne c` am dat buzna a[a, dar afar` e iadul pe p`mânt. E[tiocupat`? N-am \ntârziat?

Tessa reu[i s` deschid` gura [i s` le spun` c` nu au \nceput\nc` opera]iile.

– }i-a spus Sam c` sosim... nu? o \ntreb` Damien, l`sândbagajele pe una din banchete.

– Sunte]i echipa de la televiziune? murmur` Tessa.– Nu-]i face probleme [i vezi-]i de treab`. |n urm`toarele

s`pt`mâni te vei obi[nui cu prezen]a noastr`.Apoi Tessa auzi râsete afar` [i \ndreptându-[i ochii spre u[a

deschis`, z`ri silueta unei femei.– Bun`, Tessa? \i strig` Nina Graham. Sper c` Sam nu te-a

speriat cu pove[ti de groaz` despre film`ri.


Tessa nu avu timp s`-i r`spund` fiindc` imediat \[i \ntoarseprivirea spre b`rbatul ce ap`ruse \n prag. Cum \l v`zu \[i sim]iinima zb`tându-i-se \n piept.

– Bun`, Sam, bâigui schi]ând un zâmbet, dar \n vacarmul dinjur nu-i auzi r`spunsul, apoi \n`untru n`v`lir` câteva persoane [i\l pierdu din ochi. Acum a[tepta s` apar` [i Suzie, \ntrebându-secum va reac]iona când se vor afla fa]` \n fa]`, dar când u[a se\nchise realiz` c` Sam venise f`r` Suzie... [i c` nimeni nu-ipomenise numele.

– Locul e foarte potrivit [i-acum \mi dau seama de ce te-a alesSam. Ai mai lucrat \n televiziune? o \ntreb` Damiem.

Tocmai voia s`-i r`spund` c` Sam \i vorbise \n linii maridespre film`ri, dar ceva o opri. Oamenii aceia care d`duser`buzna acolo, ne]inând seama de regulile stricte ce se impuneau\ntr-o clinic` veterinar`, veniser` la invita]ia lui Sam, a[a c`,de[i nervoas`, \[i \ncle[t` maxilarele, ab]inându-se s`-i dea oreplic` t`ioas`, gândindu-se [i la faptul c` Sam \i ceruse [i...flexibilitate.

– Nu, n-am lucrat \n televiziune, r`spunse, uitându-se dup`Sam. Scuz`-m`, dar trebuie s` m` ocup de pacien]i.

Noroc c` Damien \[i \ndrept` aten]ia \n alt` parte, a[a reu[inds` scape. Oare, Sam uitase c` trebuia s` deschid` sala deopera]ii? Cu o hart` \ntins` pe mas`, echipa deja se apucase s`stabileasc` locul unde va \ncepe film`rile.

– Sunt aici, \l auzi pe Gus strigând peste capetele aplecate,apoi pe Annie rugându-i s` se mute al`turi, \n casa lor, ca s`

100 SUSAN DOYLE

elibereze cabinetul. |n sfâr[it \l z`ri pe Sam, care \ncerca s`fac` ordine \n sala de a[teptare, unde \ncepuser` s` apar`primii pacien]i, \ntre care un doberman, ce ocupa aproape totspa]iul.

– Mai \ntâi ne ocup`m de `sta, \i [opti Sam [i, \nainte s` rea-lizeze ce-i spusese, se trezi cu lesa \n mân`, conducându-l peFrederick \n camera de tratamente. Ultima oar` când l-am v`zutse sim]ea bine, zise, \ncercând s`-l conving` pe Frederick s` stealini[tit pe masa de opera]ii, dar câinele \[i ar`t` col]ii,amenin]`tor, ]inându-l la distan]`.

– Probabil c` e agitat din cauza forfotei de-afar`, \[i d`duea cu p`rerea, \ntrebându-se unde o fi st`pânul câinelui,apoi deschise u[a [i v`zu femeia care se antrenase \ntr-odiscu]ie cu un b`rbat din echipa de filmare. Clien]ii suntmai interesa]i ce se-ntâmpl` aici decât de animalele lor,adùg` ridicând din umeri [i privindu-l pe Sam cusub\n]eles.

El f`cu o grimas` [i nervos o chem` \nùntru pe st`pânacâinelui.

– Nu-i a[teptam decât la mijlocul s`pt`mânii, mormì elnemul]umit.

– Dac` ai fi venit mai devreme ai fi pus de la \nceput lucrurilela punct, indiferent când ar fi sosit.

Dup` ce terminar` cu Frederick, Tessa ie[i s` aducùrm`torul pacient.

Sam se uit` \ncruntat la pisica din bra]ele ei.


– Cine e? Unde-i este st`pânul? Nu-mi spune c` nici pe el nu-lg`se[ti. Ce naiba se petrece aici?

– E Thomas, motanul doamnei Frobisher [i are urecheasfâ[iat`. Ea n-a vrut s` intre fiindc` nu suport` s` vad` sânge.Damien \i ]ine de urât \n sala de a[teptare.

Tocmai când Sam se apleca s`-l mângâie pe Thomas, de afar`se auzir` hohote de râs. Enervat, se repezi [i deschise u[astrigând celor de afar`:

– Termina]i cu g`l`gia, aici se munce[te. Tessa se \ntreb`de ce era nervos. Doar era limpede c` locul acela urma s` fietransformat \n platou de filmare. Mi-e team` c` ne vor maideranja pu]in. Eu am vrut s`-i duc direct la Beechwood Hall,dar Nina a insistat s` intre \n atmosfera de lucru a cabinetu-lui.

Tessa nu avea nevoie de explica]ii: vedea [i singur` ce sepetrece acolo.

– E cabinetul t`u [i treaba ta ce faci cu el.– Da, e treaba mea [i va trebui s` lucr`m avându-i \n preajm`.– Nu trebuie s`-mi aminte[ti c` flexibilitatea face parte din

obliga]iile mele de serviciu, replic` Tessa, strângând pisica \nbra]e.

– Nu, nu-i nevoie s`-]i amintesc, o [tii foarte bine, se r`sti el,speriind motanul care \ncepu s` se zbat` \n bra]ele Tessei.

– Pacientul t`u e sensibil la tonul pe care vorbe[ti, \laten]ion` Tessa.

– Tonul meu...?

102 SUSAN DOYLE

Tessa \l l`s` pe Thomas \ncet pe mas` [i motanul se zbârli furios.– Vorbe[te-i... f`-i ceva! morm`i Sam exasperat aplecându-se

\ntr-o pozi]ie incomod` ca s` examineze urechea r`nit`.– Ce s`-i spun? \ntreb` Tessa, \ncercând s`-l apuce pe

Thomas de o l`bu]`, tocmai când acesta se preg`tea s`protesteze la tratamentul la care era supus.

– Orice! Nu m` pot apropia de el. Potole[te-l!– N-am bacheta magic` s-o \ntind asupra lui ca s`-l

cumin]esc!– Parc` nu-]i era fric` de pisici. F` ceea ce faci \n mod

obi[nuit!– Nici ziua de ast`zi nu e una obi[nuit`, nu? zise ea uitându-se

la ghemul de blan` zb`tându-se \n bra]ele lui Sam, care se fereas` nu fie zgâriat. Uite, vezi, simte c` e[ti nervos.

– Eu, nervos? se mir` el ridicând din sprâncene. Prinzândmomentul de neaten]ie, Thomas \i sc`p` din bra]e [i o zbughipe u[a \ntredeschis`. Vezi ce s-a-ntâmplat, se plânse el, \nironie.

– Nu e vina mea!– N-am spus c` e vina ta.– Am sim]it-o din tonul pe care-mi vorbe[ti.– Nici mie nu-mi place s`-mi spui c` sunt nervos. Eu nicio-

dat` nu m` enervez. Asta e unul din principiile mele.Tessa oft` sim]indu-se la cap`tul r`bd`rii.– Totu[i, ast`zi ai r`bufnit [i te-n]eleg de ce.– Poftim?


– Dac` ai acorda mai mult timp cabinetului \n loc s` te ocupide o \ntreag` echip` de fotbal, nu ]i-ai mai v`rsa nervii pe opisic` neastâmp`rat`.

– {tii c` ai tupeu. |mi vorbe[ti de meseria mea...– Credeam c` meseria ta este aceea de a te ocupa de animale.

Credeam c` e[ti medic veterinar! \l atac` ea cu vehemen]`.Sam \ntinse spre ea un deget acuzator.– Aha, deci asta te deranjeaz`, domni[oar`. De fapt, nu

echipa de filmare, sau pisicile neastâmp`rate \mi creaz`probleme, ci femeile ca tine, care cred c` au r`spuns la toateproblemele existen]iale!

Tessa tres`ri surprins`, recunoscând c`, \ntr-un fel, aveadreptate, dar cine se credea el ca s`-i vorbeasc` \n felul acela?

– E[ti omul cel mai egoist pe care l-am cunoscut vreodat`,izbucni, ro[indu-se la fa]`.

– M-am s`turat de aprecierile tale, se r`sti el, exact \n clipa \ncare u[a se deschise [i \n prag ap`ru Damien cu aparatul defotografiat la ochi.

– Zâmbi]i, v` rog...! Minunat...!Iar Tessa descoperi cu uimire c` zâmbetul reflex care-i ap`ru

pe buze era la fel de fals, de profesional, ca cel schi]at de Sam.

104 SUSAN DOYLE

Capitolul 8

Cu asta se crease un precedent.|nsemna c` Sam \[i impusese voin]a, iar Tessa, cu voia sau

f`r` voia ei, urma s` participe la film`ri [i asta mai mult ca sigur,fiindc` dup` câteva probe \n fa]a camerei de luat vederi, Damieno informase \ncântat c` are un talent actoricesc \nn`scut.

Aruncat` direct \n vârtejul film`rilor, aten]ia era tot timpuldistras` ba de bâzâitul vreunei camere de luat vederi, ba devreun obiect care i se rotea pe deasupra capului cum ar fi micro-fonul „p`ros”, ceea ce-i amintea c` permanent era urm`rit`.Dac` incidentul cu Thomas trecuse... [i Thomas era doar opisic`, se \ntreb` cum se descurca Sam filmând replica cea mare[i mai periculoas` a acestuia. |i ceruse Ninei s` \mblânzeasc` leiifioro[i? Realizând c` \ncepe s` devin` cinic`, \n urm`toarele zileevita orice confruntare cu Sam, dar \ntr-o diminea]` când elr`spunse la telefon se trezi \nghesuit` lâng` el \n acela[i spa]iu\ngust al biroului.

– Acum unde mai ai de gând s` te ascunzi? o ironiz` el dup`ce puse jos receptorul.

– Oriunde se afl` camere de luat vederi [i microfoane dar,dup` cum observ, slabe speran]e s` g`sesc un asemenea loc.

– S`-n]eleg c` nu ]i-ar pl`cea s` lucrezi \n televiziune, râse el.– Prefer o existen]` mai pu]in agitat`.– Adic` s` stai \n picioare toat` ziua cu mu[tele roind \n jurul

tù?– Cam a[a ceva.Sam ridic` din umeri privind-o cu ironie.– Fetele angajate de Nina sunt pl`tite destul de bine, apoi ar

mai fi vorba de faim`, rela]ii [i viitoare contracte, pentru c`, tre-buie s` recuno[ti c` pân` la urm` te-ai descurcat foarte bine. |nplus, chiar tu mi-ai zis c` e[ti un fan al serialului.

– Acum cu atât mai mult, dar asta nu m`-mpiedic` sàfirm acela[i lucru despre orice produse de larg consum, s`zicem detergen]i... \nghe]at`... [ampon de p`r..., anume càplicând corect formula totul iese perfect... ambalajul con-teaz`.

– Deci, asta e p`rerea ta... ce-i drept nu prea m`gulitoare?– Nu te-ai s`turat de complimente?– Tu nu mi-ai f`cut nici unul.– Ce nevoie ai de complimentele mele?– C`rui b`rbat nu-i place s` fie flatat de femei?– Dup` un timp, pân` [i vedetele \ncep s` se sature de laude

[i celebritate. Eu nu-]i aduc nici o critic` fiindc` [tiu cu cât demult` seriozitate te-ai dedicat acestui serial. Nu cred c` a[ facefa]` unei asemenea tensiuni.

106 SUSAN DOYLE

– |n sala de opera]ii e[ti supus` unei tensiuni mult mai mari.Te-am urm`rit cu aten]ie. Niciodat` nu intri \n panic` [i nu-]ipierzi controlul. Orice s-ar \ntâmpla \]i p`strezi calmul... Crezi càzi vom avea de-a face cu vreo pisic` n`b`dìoas`?

– Nu, nu cred, dar nici ziua nu a fost dintre cele mai calme,zise Tessa râzând, ca s` detensioneze atmosfera.

– Am putea evada \ntr-un loc anume unde s` nu fim deran-ja]i nici de pisici, nici de aparatele de filmat.

– Unde?– Eustace Mayfield era la telefon. Spunea c` Shep

reac]ioneaz` bine la tratamentul de neostigmin` pe care i l-amprescris. E un motiv serios s` merg pân` acolo ca s` verific, daram nevoie de un ajutor. Te oferi? \ncerc s` m` revan[ez pentrudurerile de cap pe care ]i le-am provocat \n ultimile zile.

– {i film`rile?– Ce-i cu ele? Bìe]ii se descurc` [i f`r` noi, iar Gus poate

avea [i singur grij` de sala de opera]ii.– Atunci mi-ar pl`cea s` merg cu tine.Via]a al`turi de Sam era ca senza]iile pe care le \ncerci \ntr-un

montagne russe; cu emo]ii pe care nu [i le putea controla...Acum spunea c` \l ur`[te, iar \n momentul urm`tor c`...

Tessa sim]i un val de c`ldur` inundându-i tripul. C` ce? Cesim]ea cu adev`rat pentru Sam Wilde? Era confuz`, ceea ce nu ise mai \ntâmplase pân` atunci. Sam pusese st`pânire pe minteaei de când \l cunoscuse [i nu putea sc`pa de aceast` obsesieoricât ar fi \ncercat.

– Hai s` adun`m câteva lucruri, \i propuse el. Eustace zicea càr vrea s` examinez [i câteva vaci, a[a c`-mi iau trusa... dac`-mi


amintesc unde-am pus-o. Ah, unde-oi fi l`sat-o? bomb`nea \ntimp ce c`uta prin dulapuri. Ce-am f`cut \n weekend...? Am ple-cat la Londra... am trecut pe la cabinet dup` ce am l`sat-o peSuzie la aeroport... Nu, am luat-o cu mine... probabil am uitat-oacas` la Nina, fiindc` n-am vrut s` las peste noapte medica-mentele \n ma[in`.

Tessa \l privea perplex`, mirându-se cum putea vorbi cu atâtau[urin]` despre cum schimbase o femeie cu alta.

– Nu te intereseaz` s` vezi cum arat` o ferm` de animale? o\ntreb` el luând expresia ei [ocat` drept reticen]` fa]` de pro-punerea sa.

– Nu... adic` da, se bâlbâi ea, \ncercând s` se dezmeticeasc`.De fiecare dat` Sam reu[ea s`-i insufle o stare de bine exact\nainte s` fac` o remarc` sau vreun gest care s-o \ntristeze. Darla ce altceva se putea a[tepta de la el?

– Atunci ce mai a[tept`m? D`-i zor.Tessa lu` cealalt` trus`, iar el ie[i s`-l anun]e pe Gus.

Categoric, Sam avea darul de a-i indispune pe cel din jur [i of`cea \n mod inten]ionat.

De afar` se auzi motorul Porsche-ului.Sam Wilde era exact cum \l caracterizeaz` Archie [i Felix, de[i

atunci ei se referiser` la tehnicile folosite de el \n televiziune.Un maestru al efectelor speciale!

Green Farm era o ferm` bogat` cu p`mânturi m`noase [ip`[uni pe care p`[teau cirezi de vite.

– Eustace s-a descurcat foarte bine, \i explic` Sam \n timp ceintra cu ma[ina pe alee. Sper s`-[i conving` familia s` se ocupe

108 SUSAN DOYLE

\n continuare de ferm` dup` ce el se va retrage. Bìatul cel maree avocat, dar pe Greg, pe care nu l-am mai v`zut de ani de zile,sper s`-l fi convins s` preia ferma.

– Tat`l tù vizita des Green Farm?– |mi pare rù s-o spun, dar nu prea avea timp s` stabileasc`

contacte cu fermierii din \mprejurimi.– Deci, prin Shep, s-a re\nnodat leg`tura.– Sau o fi fost providen]a, replic` Sam \ntorcând capul spre

ea. Privirile li se \ncruci[ar`, iar Tessa se \ntreb` ce voise s`spun` prin vorbele acelea. De[i pân` atunci \l ]inuse la distan]`,sub privirea lui sim]ea c` cedeaz`. Dac` va reac]iona la fel defiecare dat` când se uita la ea, ar fi fost bine s`-[i aminteasc`modul \n care se purta cu Suzie [i cu Nina. Probabil c` [i elec`zuser` victime aceluia[i zâmbet, aceleia[i priviri, aceleia[iintimit`]i pe care [tia s-o creeze pentru a face o femeie s` sesimt` \n centrul aten]iei lui.

Ma[ina se \ndrepta spre casa din c`r`mid` ro[ie, cu un aspectfoarte \ngrijit pentru o ferm` de animale.

– E un loc deosebit, nu-i a[a? zise Sam [i deschizând portierase d`du jos din ma[in`.

– E foarte frumos aici, r`spunse Tessa tr`gând \n piept aerulproasp`t.

– Bun`, Sam! se auzi vocea unei femei care ie[ise din cas` s`-i\ntâmpine.

– Betty... ea e Tessa, f`cu el prezent`rile.– Eustace mi-a vorbit mult despre tine, i se adres ̀Betty zâmbindu-i,

apoi c`tre Sam: intra]i s` be]i un ceai, sau \ncepe]i chiar acum?Sam f`cu o mutr` mirat`.


– Ce s`-ncepem? Sper c` so]ul t`u n-are de gând s` m` pun`la cine [tie ce treab`. La telefon nu mi-a spus decât de Shep [i decâteva vaci.

– {tii cum e Eustace. |l g`se[ti \n birou cu Greg [i cu adminis-tratorul fermei. Cuno[ti drumul, nu? \l \ntreb` Betty apoi, luând-ope Tessa de bra]: |ntre timp, noi dou` ne vom cunoa[te maibine... la o cea[c` de ceai.

Dup` plecarea lui Sam, Betty o conduse pe Tessa \n`untru.Interiorul era complet modernizat, cu covoare groase [i perdeleasortate la ferestre.

– Ave]i o cas` foarte frumoas`, doamn` Mayfield.– Spune-mi Betty!Apoi Tessa o urm` \n buc`t`rie utilat` cu facilit`]i de ultim`

or`.– Da... e neobi[nuit pentru o cas` de ]ar`, nu-i a[a? Cine vine

pentru prima dat` la noi se a[teapt` s` vad` numai lucruri vechi,dar eu [i Eustace am redecorat-o atunci când Gregory s-a \ntorsacas`.

Tessa de a[ez` pe un scaun [i o urm`ri pe Betty Mayfield cumpreg`te[te ceaiul.

– Gregory e mezinul?– Da... a terminat liceul agricol [i se va ocupa de afacerile fer-

mei dup` ce Eustace se va retrage. Betty aduse pe mas` ceaiul [ifursecuri. Cel mare locuie[te la Londra, e avocat [i nu-i placevia]a la ]ar`. Pentru noi hot`rârea lui Greg a fost o mareu[urare... de asta... ne-ar pl`cea ca Sam s` se ocupe de parteaveterinar`. Eustace vrea ast`zi s`-l conving`. Cu Gerry n-areu[it... dar acum c` Sam e acas`...

110 SUSAN DOYLE

– Temporar, o aten]ion` Tessa, [tiind c` Betty Mayfielda[tepta o replic` la vorbele ei. Sam mai are [i alte obliga]ii... tele-viziunea... cabinetul de la Londra.

– Da... cu televiziunea are mare succes. Eu l-am avertizat peEustace s` nu se entuziasmeze pân` nu are un r`spuns.

– |l cunoa[te]i bine pe Sam?– |ntotdeauna mi-am zis c` seam`n` pu]in cu Else. Nici ea nu

s-a acomodat \n Beechwood chiar de la \nceput. Apoi a cunoscutun b`rbat bogat care i-a oferit ce nu putea Gerry [i s-a m`ritat cuel. |mi pare bine c` ea [i Sam s-au \mp`cat \nainte de moartea eiacum câ]iva ani. Zâmbind, Betty continu`, dar nu pe un toninsinuant: Sam are nevoie de un stimulent, de cineva care s`-ldetermine s` r`mân`. Dup` plecarea Elsei nu l-a mai legat nimicde aceste locuri. Tessa doar \ncuviin]` din cap, nevrând s`comenteze subiectul. Nu c` Gerald n-ar fi fost un tat` bun, con-tinu` Betty, dar Sam a fost mai mult plecat, la [coli, la facultate,venind acas` numai \n vacan]e [i, uneori, s` dea o mân` de aju-tor la cabinet, a[a c` nu e de mirare c` acum \i e greu s` sehot`rasc`. Totu[i, azi mi s-a p`rut schimbat... de mult nu l-ammai v`zut atât de bine dispus. L-o fi influien]ând vreo femeie deprin partea locului?

Tessa se uita la Sam cum examineaz` una din vacile luiEustace, dar gândul \i era la \ntrebarea lui Betty. Dac` Sam seschimbase, era greu s` pun` aceast` transfomare pe seama uneifemei... dar, necunoscând-o pe Betty foarte bine se ab]inuse s`-ispun` acest lucru, nici chiar sub form` de glum`.


|n clipa aceea, Eustace \[i mu[c` buza, p`rând \ngrijorat cândSam desf`cu botul umed al animalului.

– M` \ngrijoreaz` culoarea palid` a gingiilor, zise el.– Nu, arat` bine. La rasa Guernsey [i Jersey e ceva normal, \l

lini[ti Sam.Cu [iretenie de vulpoi b`trân, Eustace \l convinsese s`-i exa-

mineze \ntreaga ciread`, de altfel perfect s`n`toas`, sim]ind \nc`de la \nceput c` v`cu]ele b`l]ate cu ochi str`lucitori [i languro[i\i treziser` interesul. Shep fusese doar pretextul pentru a-l aduceacolo. Acum tocmai o examina pe ultima.

– Vreau s` m` uit pu]in [i la ugerul ei.– Mai ai timp? \l \ntreb` fermierul.Sam \[i ridic` privirea spre el râzând.– {mecherule, credeai c` nu m-am prins ce pui la cale?– Cine, eu? \i r`spunse Eustace f`când o mutr` nevinovat`.

Ce s` pun la cale? M` gândeam doar... am \n]eles c` nu te ocupide fermele din jur.

– Nu... [i tu [tii de ce.– Mda... hmm... televiziunea, nu? B`nuiesc c` te ]ine foarte

ocupat, zise el oftând, uitându-se la Sam cum palpeaz` ugerul. {icu vi]eii ce-am s` fac? N-ai v`zut \n via]a ta ceva mai dr`g`la[...dar trebuie vaccina]i... deparazita]i...

Sam \[i \n`l]` capul [i Eustace se opri, apoi \[i ]uguie buzele[i \ncepu s` fluiere.

– Dac` o s` am timp... dac`! De vi]ei o s` ne ocup`m mai târ-ziu. Acum las`-m` s` termin cu ele.

Tessa \i asculta discutând, surprins` de bun`voin]a lui Samfa]` de fermier. Probabil c` la asta contribuia [i faptul c` se

112 SUSAN DOYLE

cuno[teau de mult` vreme dar, chiar [i a[a, fiindc` ini]ial, nuvenise decât s`-l vad` pe Shep. Sam se l`sase convins extrem deu[or.

Gregory, care chiar atunci intr` \n ]arc sem`na foarte bine cutat`l s`u. |ntreaga dup`-amiaz` \l ajutase pe Sam, ascultându-i \nt`cere explica]iile. Amintindu-[i singura remarc` pe care of`cuse, anume c` de-abia a[teptase s` \nve]e mai multe de la el.Tessa se \ncrunt` [i r`mase pe gânduri. Era limpede c` Eustace\l chemase pe Sam la Green Farm pentru a \ncerca S`-l conving`s` se ocupe de animalele de la ferm`, de[i [tia c` inten]iona s`vând` cabinetul.

– {i cu deparazitarea cum facem? \l \ntreb` Eustace ceva maitârziu, când mai veni vorba despre vi]ei. Ce propui?

Tessa nu se a[tepta ca Sam s` r`spund` provoc`rii, darr`spunsul veni imediat:

– }i-a[ recomanda s`-i vaccinezi cu Dictol. E pu]in maiscump, dar merit` banii. Ai ni[te vi]ei bine \ngriji]i.

– M` bucu c` mi-o spui.Tessa \[i ]inu respira]ia [i r`mase \ncordat` când \l auzi pe

Gregory plusând:– Am un prieten care acum [ase luni [i-a cump`rat o ferm` \n

Rhillswood... Crezi c` vei avea timp s` te ocupi de amândou`?Tessa sim]i un fior rece pe [ira spin`rii, poate fiindc` \ntrea-

ga dup`-amiaz` anticipase un r`spuns negativ din partea luiSam, iar acum nu se mai putea eschiva.

– Vreau s` fiu cât se poate de sincer cu voi, spuse Sam. Num` ocup de animale de ferm`, fiindc` efectiv nu pot garanta c`o pot face permanent. De-asta m-a]i \ntrebat, nu?


– A[ min]i s` spun c` nu, Sam. Am nevoie de un medicveterinar bun [i pân` acum n-am avut \ncredere \n nici unul.Pentru un fermier e un blestem dac` nu-[i poate g`si un veteri-nar bun, recunoscu Eustace.

– Nu vreau s` te-ncurc [i mai mult, se scuz` Sam. Peste [aseluni dac` dispar, sigur n-ai s`-mi mul]ume[ti.

– |mi asum riscul, insist` Eustace cu \nc`p`]ânare.– |n plus, \n momentul de fa]`, la cabinet am treab` pân`

peste cap...– A[tept s` te eliberezi.– M` pui \n situa]ia de a-mi fi greu s` te refuz.– Pentru c` vreau s` accep]i.Tessa sim]i c` i se moaie picioarele auzindu-l pe

Eustace hohotind. Neputându-se uita la fa]a lui Sam, seapuc` s` adune instrumentele folosite [i se gr`bi spresp`l`tor, unde se apuc` s` le frece cu mult zel, dând dru-mul tare la jetul de ap` ca s` acopere vocile celor doib`rba]i.

Dup` mai bine de o jum`tate de or`, când ie[i din sp`l`tor, \lv`zu pe Sam dând mâna cu cei doi, dar pe figurile lor nu seputea citi altceva decât oboseal`.

– Haide]i \n cas` s` lu`m \mpreun` o gustare [i s` v` r`cori]i.Uite c` [i câinele a f`cut un efort ca s` te vad`, ad`ug` când Shepie[i din cote]. Acum m`nânc` f`r` s` vomite [i, dup` cum observi, a\nceput s` mearg` destul de bine. |]i mul]umesc Sam [i-]i r`mândator.

– Nu-mi datorezi nimic \n plus decât ce e trecut pe chitan]ade plat`.

114 SUSAN DOYLE

– Pe curând, Sam, zise Gregory luându-[i r`mas bun, plecândapoi s` mulg` vacile.

– M` bucur c` ai rezolvat problema cu Gregory. Acum, poatevei avea mai mult timp s` stai cu Betty.

– Vrei s` spui sub papucul ei? se burzului Eustace. Nu,mul]umesc! {i, f`când semn cu capul spre cas`: Intra]i? Betty os` se supere dac` nu veni]i \n`untru.

– N-o s` se supere, spuse Sam. {i-a[a g`te[te \n plus pentrucopii. Transmite-i salut`rile mele... Am stat destul...

– Ai spus... copii? \l \ntreb` Tessa uimit`, dup` ce se urcar` \nma[in`.

– Se ocup` de copiii infirmi.– Oh, Doamne... [i eu care m` gândeam ce pl`cut e s` stai

acas` [i s` n-ai altceva de f`cut decât s` aduni trandafiri \nco[ule]!

Sam se \ntoarse cu fa]a spre ea [i o privi surprins.– }i-ar pl`cea s` duci o asemena via]`?Tessa izbucni \n râs dându-[i capul pe spate.– Ah, nu... dup` o or` m-a[ plictisi. Tata spune c` de mic` am

fost o zv`p`iat`.– Dac` s` stai acas` [i s` leneve[ti nu-]i place, atunci ce pla-

nuri ai pentru viitor?– Acas` n-am putut ]ine animale, zise ea oftând. Archie are

alergie la p`rul lor... de-asta a trebuit s` d`m [i câinele, darmi-am promis ca \ntr-o zi s` am o cas` plin` de animale. |nprimul rând, \ns`, mi-ar pl`cea s` c`l`toresc, s` vizitez ]`ridespre care [tiu numai din c`r]i sau de la televizor... cum arfi cele din Africa.


– N-ai fost niciodat` \n strìn`tate?– |ntr-o excursie cu [coala \n Europa... dup` aceea \m vizitat

Parisul \mpreun` cu un prieten. – Cu Todd? \ntreb` el pe un ton indiferent.– Nu... n-a fost Todd, zise Tessa zâmbind. De ce m`-ntrebi?– |ncercam s` ghicesc. {i dup` ce vei c`l`tori ce vei face?– M` voi \ntoarce la casa mea, la animalele mele.– Singur`...? Doar n-o s` stai singur`? o \ndemn` el s` con-

tinue.– Nu voi fi singur`. O s` am copii!– Copiii tì? Parc` nu erau \n plan, sau n-am \n]eles eu bine?Tessa \[i sim]i inima zb`tâdu-i-se \n piept. Nu \n]elegea cum

de reu[ise Sam s` conduc` discu]ia atât de departe.– Vreau doi bìe]i [i dou` fete. Nu conteaz` ordinea, dar

mi-ar pl`cea ca primul copil s` fie bìat.– Nu crezi c` \n momentul de fa]` e mai degrab` un risc s`-]i

faci asemenea planuri?– Poate c` e un risc calculat. {i cu coada ochiului se uit` la

Sam. Era palid la fa]`.– Am impresia... zise el \ngândurat... Se pare c` totul a fost

bine pus la punct. Prietenul tù, Todd, intr` [i el \n calculeletale?

Tessa trase adânc aer \n piept [i-[i \ntoarse capul spre el.– Todd? Nu, nu cred. De ce m` tot \ntrebi de el?– Tr`geam o concluzie.– Fiindc` am ie[i cu el \n seara când ai venit s` m` iei?– P`rea]i o pereche potrivit`. Sunte]i de aceea[i vârst` [i b`nu-

iesc c` ave]i [i acela[i gen de preocup`ri. V` cunoa[te]i de mult.

116 SUSAN DOYLE

– Da, ne cunoa[tem foarte bine. De la moartea mamei a fosttot timpul \n preajma mea, iar doamna Greystone m-a ajutatfoarte mult.

– Deci, deduc]ia mea a fost corect`.Tessa se uit` \ncruntat` la tr`s`turile lui rigide.– Nu... gre[e[ti dac`-]i imaginezi c` \ntre noi este mai mult

decât o rela]ie de prietenie.Sam \[i l`s` capul \ntr-o parte.– Presupunând c` e adev`rat... ce s-ar \ntâmpla dac` ai

\ntâmpina o piedic` \n a-]i duce planul la bun sfâr[it? Cum ar fi...s` nu g`se[ti candidatul potrivit care s` te lase \ns`rcinat`?

Tessa \ntoarse repede capul [i se uit` pe geam, a[a c` el nu-iv`zu expresia amuzat`.

– Hmm... morm`i ea, asta ar putea fi o piedic`, dar numaiuna de ordin tehnic. M` descurc eu cumva.

Sam ap`s` pedala de accelera]ie.– Sunt convins, murmur` el, schimbând viteza cu dexteritate,

dar pe figura lui se putea citi c` aceast` dexteritate o avea doarla condusul ma[inii, nu [i la modul \n care condusese discu]ia cufemeia de lâng` el.


Capitolul 9

Honey urma s` plece acas`. St`pânii câinelui ascultau cu aten]ie indica]iile lui Sam, dar

Tessa observ` c` erau nervo[i. Faptul c` Honey se \ntorcea acas`era o nou` experien]` pentru to]i trei.

Sam \i rug` s` \l \nso]easc` \n gr`din`, iar Tessa \i urm` cuHoney \n les`, care mergea foarte \ncet.

Sam le f̀ cu semn s ̀se a[eze pe banc .̀ Doamna Cormack \[i strânsegeanta \n bra]e, stând b ]̀oas ̀lâng ̀so]ul ei care se uita \ncruntat la câine.

– A stat câteva s`pt`mâni \n repaus total, dar mai are nevoiede o s`pt`mân` pân` s` \nceap` exerci]iile de recuperare.Sunte]i siguri c` vre]i s-o lua]i acas`?

– Mi-a fost dor de ea, zise repede doamna Cormack. Eu nulucrez a[a c` o pot supraveghea permanent.

– Eu sunt de p`rere s-o mai l`s`m aici, domnule Wilde. Pe mineanimalele bolnave m` sperie. Cred c` aici \i va fi cel mai bine. Ce zice]i?

Sam ridic` din umeri.

– Honey v` duce dorul [i asta-i \ntârzie \ns`n`to[irea dar, pede alt` parte, aici, \ntr-un spa]iu \nchis, e mai pu]in probabil s`\nceap` s` se agite decât dac` ar fi acas`.

– De felul ei Honey e un câine lene[, flegmatic [i foarte rardevine agitat`. M-am gândit ca \n prima s`pt`mân` s-o ]in \ndebara unde spa]iul e \ngust [i n-ar avea ce stric`ciuni s` fac`.Acolo are lumin`, c`ldur` [i co[ul ei...

– Femeia are \ntotdeauna ultimul cuvânt, râse domnulCormack. Mai bine o lu`m acas`, domnule Wilde.

Tessa \ntinse lesa st`pânei lui Honey.– |]i mul]umesc, Tessa, c` ai avut grij` de ea. Uite cum te

prive[te. Te-a nec`jit?– Nici n-am sim]it-o. Mi-ar pl`cea s` am un câine cu tem-

peramentul lui Honey.– Dac` ne-ar intra un ho] \n cas`, \n loc s` latre, l-ar linge,

replic` domnul Cormack pe un ton sec.Sam se ridic` de pe banc` râzând.– A]i l`sat ma[ina la intrarea lateral`? Nu e prea departe s`

mearg` pe jos.Dup` ce plecar`, Tessa se apuc` s` cure]e cu[ca \n care

st`tuse Honey. Sub folia de plastic d`du peste broscu]a de cau-ciuc pe care i-o adusese s` se joace.

– |]i va fi dor de ea, auzi \n spate vocea lui Sam.– Da, pu]in. E atât de dr`gu]` [i afectuoas`...– Oh, Doamne, [tii c` nu trebuie s` te ata[ezi de pacien]i.De[i sim]ea un nod \n gât, Tessa reu[i s` zâmbeasc`.


– {tiu c` e o prostie din partea mea...– Dar dragostea \nvinge totul, continu` Sam mângâind-o cu

privirea.– |n cazul `sta, da, zise ea ro[ind. Pân` atunci nu-l mai auzise

pronun]ând acel cuvânt. O s`-mi treac`.– Dar lui Honey? Va avea o noapte agitat` dac` nu-[i va g`si

juc`ria, spuse el f`când semn cu capul spre broscu]a din mânaei. Cât a stat aici n-a pierdut-o niciodat`, nu?

– Locuiesc destul de aproape, a[a c` am s` le-o duc.– Un bun pretext pentru a o vedea pe Honey?– Nu! Ba, poate c` da... dar s` [tii c` nu eu am pus-o

dedesubt.– Te cred, de[i n-ar trebui! Te conduc eu dup` program.– M` pot duce [i singur`, protest` ea, spunându-[i c`

plimbarea pe jos va prelungi momentul \ntoarcerii laBeechwood Hall. Casa plin` de lume nu o mai atr`gea ca\nainte.

|n fiecare sear`, dup` cin` se \mp`r]eau \n „bisericu]e”, iar eatrebuia s` g`seasc` fel de fel de scuze ca s` se retrag` devreme.Uneori telefona acas` [i vorbea cu orele, sau ie[ea s` se plimbe,sperând c` Boris [i Damien se r`zgândiser` \ntre timp s-o\nso]easc`. |i pl`cea compania lor, erau veseli [i amuzan]i, daranimalele nu-i interesau decât ca subiect de fotografiat, dar maimult discutau despre prietenii de la Londra. Iar dac` r`mânea \ncas`, suferea v`zându-i pe Sam [i Nina \mpreun`, de[i n-ar fi tre-buit, pentru c`, pentru el nu \nsemna nimic mai mult decât un

120 SUSAN DOYLE

simplu angajat. De ce s`-i fi dat ei aten]ie când pe Nina ocuno[tea de ani de zile? {i, oricum, nu ducea lips` de femei.|ntotdeauna va exista o Suzie, sau o Nina \n via]a lui. |ntotdeau-na!

– Sunt cinci sau [ase kilometri pân` acolo. Cu ma[ina, \ncâteva minute am ajuns. Vreau s` trec [i pe la Tom Hawkinss`-i v`d câinele. }i-l mai aminte[ti, cel care a c`zut \n cap-can`.

N-avea cum s` uite fiindc` \l \ntâlnise pe Tom \n weekend-ul\n care sam disp`ruse cu Nina la Londra.

– Cred c` dac` te-a[ \ntreba la ce te gânde[ti acum m-aimin]i... [i nu mi-ar place. S` nu-mi spui c` la Honey, fiindc`nu-i a[a. |n ultima vreme am observat c` e[ti cam distrat`, a[ac` presupun c` \n mintea ta nu sunt numai problemele de ser-viciu.

Sim]ind c` ro[e[te, Tessa \ntoarse capul [i se gr`bi s` bage \nchiuvet` folia de plastic.

– Eu nu m` gândesc decât la problemele de serviciu, min]iea. De fapt, nu-i o minciun` decât pe jum`tate, \[i spuse \ncercânds` se am`geasc`. Cealalt` jum`tate st`tea \n fa]a ei, privind-o cu\ndoial`.

– De asta mi-era team`. Am v`zut c` nu mergi nic`ieri s`te distrezi. Fetelor de vârsta ta nu le mai place s` fac` ne-bunii?

– |mi place s` merg la distrac]ii, dar \n ultima vreme n-amavut timp, r`spunse Tessa evitându-i privirea.


– Credeam c` prietenul t`u, Todd, \[i poate g`si timp pentrutine. }ine]i leg`tura, nu-i a[a?

– Nu prea, n-am mai vorbit cu el de mult.– Nu l-ai sunat... nu i-ai scris?Interesul lui o surprindea. De ce tot aducea vorba despre

Todd? Pân` atunci habar n-avusese c` Todd ocupa un loc atât deimportant \n via]a ei, cum credeau ceilal]i, totu[i recuno[tea c`era pu]in ciudat c` \n ultimul timp nu mai auzise nimic despreel. S` se fi sup`rat c` plecase f`r` s`-[i ia r`mas bun atunci cândfusese acas`?

– Archie [i Felix \i transmit ve[tile despre mine apoi,p`rându-i-se c` Sam o prive[te suspicios \l \ntreb` pe un ton sec:Vrei iar s` scapi de mine?

– Acum nu m` mai lupt cu reporteri arogan]i, ci cu o echip`de televiziune trasnit`, zise el schi]ând un zâmbet. Nici nu sfâr[ibine ce voia s` spun` c`, de la intrare, se auzi strig`t. Cred c` eNina, [i se repezi la u[`.

– Sam! U[a se deschise larg [i Nina ap`ru \n prag gâfâind.Sam, mai avem lumin` câteva ore, a[a c` vreau s` te duc \np`dure. Cerceta[ul nostru a localizat o turm` de cerbi.

– Ce specie? \ntreb` el.– Habar n-am, doar suntem or`[eni. De-asta [i avem nevoie

de tine. Te superi, Tessa, c` ]i-l fur? zise luându-l pe Sam debra].

– Bine\n]eles c` nu, r`spunse ea repede, \ncercând s`-[iascund` nemul]umirea. Oricum r`mân aici cu Gus pân` disear`.

122 SUSAN DOYLE

– Sam, i-ai spus Tessei despre s`pt`mâna viitoare?– Nu, ]i-am l`sat ]ie aceast` onoare. M` duc s` m` schimb [i

m`-ntorc imediat.– Pentru weekend-ul viitor am pl`nuit o petrecere-surpriz`, \i

explic` Nina când r`maser` singure. Sam e de p`rere c` cel maipotrivit ar fi s` o d`m la Beechwood Hall. E[ti invitat`.

Luat` prin surprindere Tessa nu g`si repede o scuz`.– Ce fel de surpriz`?Zâmbetul Ninei radia o bucurie re]inut`.– Dac`-]i spun n-ar mai fi o surpriz`, dar \]i dau un indiciu.

Are leg`tur` cu `sta. {i \ntinse un deget pe care str`lucea unbriliant mare \nconjurat cu rubine montate \n aur. |nc` nu l-aobservat nimeni pân` acum. |]i dai seama ce spirit de observa]ieau b`rba]ii?

Tessa privea inelul \ncremenit`, cu ochii larg deschi[i.– E... foarte... frumos, reu[i s` \ngaime. Nu era de mirare c`

Sam nu [tiuse cum s` dispar` mai repede din camer`. Apoischi]ând un zâmbet: M` bucur pentru voi. Felicit`ri.

– S` nu m` dai de gol, zise Nina privind-o cu ochi str`lucindde fericire.

Era aproape [apte când Tessa fu gata de plecare spre casafamiliei Cormack. Se schimbase \n pantalonii albi [i tricoul bleu[i-[i b`gase vesta \n ta[c`, lâng` broscu]a de cauciuc. Acum chiaravea un motiv \n plus s` se \ntoarc` târziu la Beechwood Hall.


Tr`gând \n piept miresmele serii de iunie, str`b`tu satultrecând pe lâng` magazine [i pe lâng` restaurantul CrossedKeys, \n fa]a c`ruia turi[tii mâncau [i beau stând pe b`ncile delemn. Soarele, ca o tipsie de foc, cobora dincolo de copacii [i dedrumul care, a[a cum \i explicase Gus, ducea spre casa familieiCormack.

De ce nici m`car nu b`nuise c` \ntre Nina [i Sam era cevamult mai serios decât l`saser` s` se vad`? Ce proast` fusese.De-abia acum \n]elegea c` Suzie \i \ncurcase treburile lui Sam,motiv pentru care o [i expediase la aeroport, dup` care segr`bise s` ajung` la Nina ca s` „dreag` busuiocul”.

Cu ea doar se distrase ca s` treac` timpul mai repede. Ah, dece fusese atât de proast`? {i de ce o interesa atât de mult sesim]ea el pentru alt` femeie?

– N-ai luat-o pe drumul bun!Tessa tres`ri speriat`. |ntorcând capul v`zu Porsche-ul

mergând pe lâng` ea, cu portiera din dreapta deschis`.– ~sta-i drumul pe care mi l-a indicat Gus, ripost` ea,

aplecându-se s` se uite \n`untru.– N-ai observat c` la un moment se bifurc`? A[a c` nu mai

comenta [i urc`-te!– Nu era nevoie s` te deranjezi, replic`, totu[i se sui lâng` el

trântind portiera. G`seam eu drumul pân` la urm`.– La miezul nop]ii tot pe-aici ai fi orbec`it.Tessa nu mai zise nimic. De fapt, nici nu-i mai p`sa dac` ar fi

g`sit sau nu drumul cel bun, pentru c` nu voise decât s` fie sin-

124 SUSAN DOYLE

gur`, mersul pe jos ajutând-o \ntotdeauna s`-[i limpezeasc` gân-durile. Acum, \ns`, nu mai conta, fiindc` se afla \n spa]iul \ngustdin ma[in`, al`turi de singura persoan` \n compania c`reia nuvoia s` se afle \n seara aceea.

– De ce nu m-ai a[teptat?– Plecase[i la vân`toare de cerbi.– }i-am promis c` te conduc [i eu \ntotdeauna m` ]in de

cuvânt.Auzi, \ntotdeauna se ]inea de cuvânt! Ce glum` bun`!– A]i g`sit cerbii? \l \ntreb`, cu ochii fixa]i asupra drumului.– Da... [i nu.Tessa \l privi curioas`, dar numai cu coada ochiului.– Cum adic`?– Adic` am g`sit cerbii, dar erau din cei lop`tari, obi[nui]i,

a[a c` am hot`rât s` nu-i mân`m s` plece spre locul unde se afl`ceilal]i.

– Care ceilal]i? \ntreb` Tessa, ne\n]elegând ce vrea s` spun`.Sam opri ma[ina, stinse motorul, [i-[i \ncruci[` bra]ele peste

volan.– Cerbii Sika. Sunt cele mai frumoase specimene ale aces-

tei rase... [i foarte rare \n aceast` regiune, doar câteva exem-plare. Cred c` la ei se referea Nina când mi-a spus c` au g`sitcerbi.

– De ce sunt atât de deosebi]i?– Mult` vreme au fost vâna]i f`r` mil`, de-asta sunt apari]ii

foarte rare. Atunci când ai norocul s`-i z`re[ti, ai impresia c`


asi[ti la un miracol, iar eu n-am vrut s` destram aceast` vraj`,aceast` stranie apari]ie.

– Dar serialul nu vrea s` dezv`luie oamenilor tocmai acesteciud`]enii din lumea animalelor s`lbatice, pentru a \nv`]a s` leocroteasc` [i s` le admire frumuse]ea?

– Hmm... la \nceput asta era inten]ia mea. E[ti gata? schimb`repede subiectul. Am ajuns.

Tessa se uit` pe geam spre casa cu peluza \ngrijit` [i fântân`artezian`. Sam cobor\, \n timp ce ea \nc` se mai gândea la ce \ipovestise. Chiar nu-l mai \n]elegea deloc. De ce se r`zgândise s`mai filmeze cerbii Sika?

Jean McCormack \i \ntâmpin` zâmbind u[urat`.– Oh, domnule Wilde... Tessa. Tocmai voiam s` v` telefonez.

Bill spune c` m` agit degeaba, dar Honey m` \ngrijoreaz`. Eschimbat`; nu m`nânc`...

– Pot s-o v`d? \ntreb` Sam.– V` rog, intra]i. {i \i conduse spre buc`t`rie. O ]inem \n debara.Honey st`tea confortabil \n co[ul ei, dar când Sam intr`, abia

dac` mi[c` din coad`. Tessa \[i l`s` jos trusa, iar Sam, cu steto-scopul \n mân`, \ncepu s` examineze câinele.

– Nu trebuie s` v` face]i probleme. E s`n`toas`, \ns` cred c`ziua de azi a fost cam obositoare.

– Dar n-a mâncat absolut nimic [i asta nu-i st` \n fire.Tessa scotoci \n ta[c` [i scoase din`untru broscu]a.– Doamn` Cormick, v-am adus asta. Am uitat s` v-o dau

diminea]`.

126 SUSAN DOYLE

– Ah, ce dr`gu]` e[ti.Tessa \ngenunche lâng` Honey [i-i ar`t` broscu]a. Honey

mârâi, apoi o mirosi, \i d`du cu laba [i când broscu]a „chi]ì”,ciuli urechile [i \ncepu s` dea din coad`.

– Ce scamatorie ai f`cut, Tessa? Uite-o ce mutr` are, râsedoamna Cormick.

– |n fiecare zi, dup` ce Honey a \nceput s` se simt` mai bine,se jucau cu broscu]a. Asta \nsemna pentru ea c` este r`sf`]at`.Câinii au o memorie fantastic` [i fac asemenea asocieri.

– Sam vrea s` spun` c` am r`sf`]at-o prea mult [i nu trebuia,[opti Tessa \n timp ce Honey \i lingea degetele, luându-i u[orbroscu]a din mân` ca s` n-o zgârie cu col]ii.

– Nu [tiu cum s` v` mul]umesc... amândurora. Honey\nseamn` foarte mult pentru noi.

|n cele din urm` plecar`, necedând insisten]elor doamneiCormick de a mai r`mâne, dar nu \nainte de a-[i lua r`mas bun[i de la Honey care, \n mod miraculos, \[i rec`p`tase pofta demâncare [i tocmai atunci h`pìa din castron.

– Nu e[ti singura care sufer` de singur`tate. Am f`cut bine càm venit \n seara asta, \i spuse Sam \n timp ce se urcau \nma[in`.

– N-ar fi trebuit s` m` ata[ez de ea. M` simt vinovat`, dar nu[tiu ce leg`tur` s-a creat \ntre mine [i Honey. {tii c` nu mi s-amai \ntâmplat.

– A ap`rut \n via]a ta \ntr-o perioad` dificil` pentru amân-dou`, altfel c` v-a]i oferit una alteia \ntreaga afec]iune.


– Crezi c` despre asta-i vorba? \l \ntreb` mirat`.– Sunt sigur.– |n cazul meu, la ce perioad` dificil` te referi?– La schimbarea stilului de via]`. Trebuie s` recuno[ti c` a

avut loc o schimbare radical`.Sam urcase un deal abrubt [i oprise ma[ina pe o c`rare,

\ns` Tessa nu-[i d`duse seama c` se \ndep`rtaser` mult desat, prea tulburat` de vorbele lui. Nu era vorba despre schim-barea stilului de via]`, ci de o criz` emo]ional`, mult mai pro-fund` decât una provocat` de schimbarea slujbei sau alocuin]ei.

– Unde ne afl`m? \l \ntreb`, uitându-se la c`su]a cu gardverde. Din gr`din` se auzeau câinii l`trând [i pe poteca din fa]ama[inii fluturau din aripi câteva p`s`ri de curte.

– Acas` la Tom Hawkins.– Casa e cam p`r`ginit`.– B`trânul are optzeci [i patru de ani... [i a[a nu [tiu cum se

descurc` cu toat` gospod`ria. Vezi c` are mul]i câini, a[a c` fiipreg`tit`.

Aproape imediat, vreo patru câini ap`rur` dinspre cas`,l`trând când intrar` \n curte.

– Se potolesc repede, râse Tom Hawkins din prag.|nùntru aerul era \nchis [i mirosea a p`s`ri [i a mâncare pen-

tru câini, care era depozitat` \n pungile rezemate de perete. Tom\i invit` s` se a[eze [i, aproape imediat, \n \nc`pere \[i f`curàpari]ia câteva gìni care zburar` pe speteaza scaunului Tessei,

128 SUSAN DOYLE

apoi intrar` [i câinii [i se produse o h`rm`laie de nedescris. Tom\[i lu` pu[ca din cui [i numai amenin]ându-le cu ea reu[i s` fac`lini[te.

– {tiu c` nu trag cu ea, c` doar le amenin].Sam râse v`zând expresia [ocat` a Tessei, apoi se aplec` s`

examineze laba spanielului care st`tea culcat la picioarele lui.– E perfect s`n`tos.– Gus a f`cut o treab` bun`, zise Tom Hawkins.– Dar c`]eaia gravid`? Cum \i merge sarcina.– A f`tat trei pui. Vrei s`-i vezi, Tessa?Tessa se uit` prin camer`.– Nu mi-am dat seama c` ave]i [i c`]elu[i aici.– Sunt \n buc`t`rie, cu Aga. Veni]i.Dintr-o cutie aflat` \ntr-un col] se auzir` scâncete [i l`tr`turi

sub]iri. |n`untru erau trei c`]elu[i frumo[i [i dolofani cu bl`ni]aaurie, iar \n co[ul de al`turi, mama, o c`]ea, cu blana deas`, tot aurie.

– Oh... crede]i c` m` las` s` m` apropii? \ntreb` Tessa.– Buttercup e o c`]ea foarte blând`.Tessa \ngenunche [i mai \ntâi mângâie c`]eaua, ai c`rei ochi

sem`nau cu cei ai lui Honey [i care o linse pe mân`, apoi scoasec`]elu[ii din cutie. Miroseau a lapte [i aveau burticile atât deumflate c` p`reau obezi. Se juc` cu ei pân` când \l auzi pe Samspunând:

– Am mai sta dar nu mai e timp.Cu p`rere de r`u, Tessa \i a[ez`, pe rând, \n cutie [i, curând

c`]elu[ii adormir` obosi]i.


– Au nevoie de st`pâni iubitori, a[a c` dac` auzi pe cineva, Sam...– Te anun], zise Sam luând-o pe Tessa de bra].Cei doi b`rba]i continuar` s` vorbeasc` despre braconaj.

Tessa \nc` sim]ea \n n`ri mirosul de lapte [i \n plus atingereaacelor adorabine f`pturi. Casa aceea, de[i ne\ngrijit`, radiac`ldura dragostei. Tom [i animalele lui trìau acolo \ntr-o atmos-fer` de pace [i armonie.

Tom le oferi vin f`cut \n cas`, dar \l refuzar`, Sam pentru cùrma s` conduc`, iar ea fiindc` \n momentul acela dac` ar fi bùtdoar un pahar, s-ar fi \mb`tat [i trebuia s`-[i controleze reac]iile.

Curând \[i luar` r`mas bun de la b`trân [i plecar` \nso]i]i del`tratul furios al câinilor.

– Se ]ine bine la vârsta lui, nu? o \ntreb` Sam, \n timp ce-[ipotrivea oglinda retrovizoare, apoi uitându-se la ea: E[ti camt`cut`.

– Probabil fiindc` abia a[tept s` fac un du[ fierbinte [i s` m`culc... Ar fi trebuit s`-l felicite pentru logodna cu Nina? Precis [tiac` Nina o anun]ase. Ce se a[tepta s`-i spun`?

– }i-au pl`cut c`]elu[ii?– Sunt atât de frumo[i, iar Buttercup \mi aminte[te de Honey.– Câinele `sta te obsedeaz`, râse el. Uite, \nc` nu s-a

\ntunecat. Dac` mai rezi[ti pu]in, a[ vrea s`-]i ar`t ceva.– E deja târziu, Sam, Sunt obosit`.– Dureaz` pu]in [i n-ai s` regre]i.– Sper, zise ea oftând. Despre ce e vorba?– E surpriz`.

130 SUSAN DOYLE

Sam vru s-o ia de mân`.– M` descurc...– Nu cred. Pe-aici terenul e abrupt [i a[a cum e[ti \nc`l]at`

nici zece metri n-ai putea \nainta. D`-mi mâna.– Nu [tiam c` am s` ajung pân` aici, zise \n]epat`, totu[i \l lu`

de mân`.– Numeni nu cunoa[te locul `sta. trebuie s` te mi[ti f`r`

zgomot. |n p`dure era aproape \ntuneric [i nu se vedeaudecât formele copacilor din ce \n ce mai \ntunecate. Tessei ise p`rea c` merser` ore \ntregi dar, bine\n]eles, c` eraimposibil. La un moment dat Sam o prinse de mijloc [i o trase\n jos. {[[t! Vorbe[te \n [oapt`. Uit`-te acolo, murmur` el.Sunt doi cerbi Sika. Prive[te-i bine pentru c` sunt o apari]iefoarte rar`.

– Oh, sunt superbi, [opti ea, \ncercând s` ignore senza]iapl`cut` ce-i str`b`tea corpul lipit de al lui.

– Masculii au blana ro[cat` cu o dung` neagr` de-a lungul[irei spin`rii... Vezi ce coarne au?

Tessa \[i ]inu respira]ia privind acele animale magnifice. Pân`atunci nu mai v`zuse cerbi atât de aproape, cu atât mai pu]incerbi Sika.

– Când se \ntorc s` le observi crupa... acolo blana e alb`... nute mi[ca fiindc` or s` te vad`. Nici nu se putea mi[ca pentru c`privea vr`jit` acele creaturi zvelte, maiestuoase, cu mi[c`ri agile.


Acum, ascult`, cu aten]ie, [opti el. Unul din cerbi \[i \n`l]` capul[i scoase un fluierat ascu]it, ca un ]ip`t, care se stinse \ntr-unbonc`nit. Era cel mai expresiv sunet pe care Tessa \l auzise vre-odat`, impresionând-o pân` la lacrimi. Imediat, cerbii se pier-dur` \n noapte, l`sând-o cu sentimentul c` asistase la momentulmagic despre care \i vorbise Sam.

– Au plecat, zise el cu regret.Tessa se mi[c` pu]in \n bra]ele lui.– Nu-mi vine s` cred ceea ce-am v`zut, [opti. Acum \n]eleg

ce-ai vrut s` spui prin miracol. Privindu-l \n ochi \[i d`du seamac` urma s` o s`rute. Nu era drept. Un asemenea moment unic \nfelul lui, ar fi vrut s`-l \mpart` cu el. Dar nu putea!

Se retrase din bra]ele lui.– De ce faci asta? S` admir`m \mpreun` acest col]i[or de

paradis.– Cum po]i spune asta? zise ea cu vocea gâtuit` de emo]ie.Sam o privi mirat.– Te-am adus aici pentru c` voiam s` \mp`rt`[im acelea[i

emo]ii. E locul \n care obi[nuiam s` vin când eram copil, darnimeni altcineva nu [tie de el.

De ce-i spunea toate astea? Ninei, nu ei trebuia s` i le spun`!– M` gândeam... c` e locul cel mai potrivit s` st`m de vorb`

f`r` s` fim \ntrerup]i. Ce p`rere ai? Nu-]i \n]eleg privirea acuza-toare.

– Cred c` mai bine ar fi s` ne \ntoarcem. |]i mul]umesc c`m-ai adus s` v`d cerbii...

132 SUSAN DOYLE

– |nceteaz` cu amabilit`]ile [i hai s` stam de vorb`. {i \ntinsemâna s-o prind` de bra], dar Tessa se feri.

– Vreau s` plec.– Iar eu eu vreau s` discut`m, insist` el.– S` discu]i cu mine? Numai asta ai de gând, sau [i altceva?– Cred c` ai tot dreptul s` m` \ntrebi asta, dar te asigur c` \n

seara asta nu vreau decât s` st`m de vorb`... departe de privirilecurioase...

– Ale Ninei? murmur` ea.– Nu [tiu la ce te referi.– Ah, nu? Atunci s` fiu mai explicit`, zise ea tremurând \nfri-

gurat`. Trebuia s`-]i fi spus mai demult, dar, probabil c` acum emomentul cel mai potrivit. Nu era nevoie s` ie[i din camer` cas`-mi spun` Nina. Oricum, nu v-a[ fi tr`dat...

– Despre ce naiba vorbe[ti?– Despre ce? repet` ea surprins`. Despre logodna voastr`,

bine\n]eles.– Ah... acum \n]eleg.– |n]elegi? Sunt \ncântat`? \l ironiz` ea, v`zându-i zâmbetul

arogant.F`r` cel mai mic efort Sam o prinse de \ncheietur` [i o trase

\n bra]ele lui, strivindu-i gura cu buzele lui fierbin]i. Apoi o trân-ti pe iarb`.

– |nc` nu m-am \nsurat cu Nina, a[a c` ne putem distra pu]in,scumpa mea, Tessa.


Capitolul 10

Se zb`tea s` scape din strânsoare.Dar Sam era puternic [i o ]intuia pe spate, \n iarb`. Gura

lui lacom` cerea un r`spuns [i Tessa ced`, cople[it` dedorin]`. Era adev`rat c` \nc` nu se c`s`torise cu Nina, dar astase va-ntâmpla vreodat`? auzi vocea ispitei. |l dorea atât demult, tânjea cu disperare s` fac` dragoste cu el...

Sam \i d`du drumul la mâini, \ncol`cindu-i trupul cu al lui.Tessa gemu slab, urându-l, dar [i pe ea, pentru aceast`tr`dare. De ce \i permitea a[a ceva? Nu era corect din partealor.

Ca prin vis sim]i cum Sam o cuprinde de mijloc [i o ridic`,lipind-o de pieptul lui.

Imaginea Ninei \i reveni \n minte.– |nceteaz`, Sam... \nceteaz`.– De ce? \i [opti el la ureche. Te doresc.Tessa \l \mbrânci.

– Acum m` dore[ti? Tu nu-]i dore[ti decât ce-]i esteinterzis. Ceea ce po]i ob]ine cinstit nu-]i place, replic`,amintindu-[i cum o respinsese. Pentru tine dragostea e unjoc... nu, nu dragostea, tu nu cuno[ti semnifica]ia acestuicuvânt. Cum po]i face a[a ceva? Cum po]i s-o \n[eli pe Nina? \irepro[`, \ncercând s`-[i reprime dorin]a.

– M` dore[ti la fel de mult cum te doresc [i eu.– Dar nu \n felul `sta. N-am nici un interes s` fiu prima

femeie care s` pun` \n pericol o c`snicie care nici m`car nua-nceput!

Reu[i s` se ridice [i atunci \i v`zu surâsul cinic.– |nceteaz` cu replicile moralizatoare. |n felul `sta ai

reu[it s` te izolezi \n turnul t`u de filde[, ]inând b`rba]ii ladistan]`.

– La tine cinismul e ceva \nn`scut?– Cinismul \l cape]i prin antrenament... prin mult antrena-

ment.– Atunci \mi pare r`u pentru tine c` ai pierdut atâta vreme

antrenându-te. {i alerg` spre ma[in`, \ngrozit` s` mearg` preadeparte [i astfel s`-i fi aflat secretul. Dar cum po]i p`strasecret` dragostea? Pentru c` \mpotriva dorin]ei amândurora, \liubea, chiar dac` Sam o folosise drept pion pe tabla sa de [ah.Dar acest lucru nu se va mai \ntâmpla. Nu era b`taia de joc anim`nui!

Ajunse la ma[in` abia tr`gându-[i r`suflarea. Obrajii \i erauumezi de lacrimi [i p`rul \i sc`pase din coad`. Se rezem` de


ma[in` [i \nchise ochii. Sam nu trebuia s-o vad` a[a! Da, \liubea, f`cuse cea mai proast` alegere, dar când gânde[ti cuinima nu cu capul, mai po]i face alegerea potrivit`?

|n apropiere era un izvor pe care-l observase la venire.|ngenunche \n iarb` [i-[i cufund` palmele \n ap`, apoi \[i d`dupe fa]`. Apa rece o \nvior`. Acum se sim]ea mai bine [i \[iputea controla emo]iile.

– Te-ai calmat? |ntorcându-se \l v`zu \n fa]a ei, cu mâinile\n buzunare. Nu po]i \nvinov`]i un b`rbat c` a \ncercat [i el,zise Sam, f`r` urm` de regret \n voce.

– Nu te \nvinov`]esc, replic` ea, ridicându-se, dar vreau s`m` la[i \n pace. }i-am spus c` nu m` intereseaz` jocul t`u... [iam vorbit serios.

Sam ridic` din umeri.– Dac` chiar asta sim]i... am s` m` port cuviincios, dar

va trebui s` m` aju]i... s` faci cumva s` nu-mi mai placi. M`cumin]esc [i, dac` vrei, am s` dau totul uit`rii. Tessa \[i\ncle[t` pumnii. Nu credea o iot` din ce-i spunea.Lini[te[te-te, a fost o ultim` \ncercare. Acum hai s` ne d`mmâna [i s` c`dem la o \nvoial`. Discre]ia ta... [i te las \npace.

Deci asta era! Hot`râse s` \ncerce s`-i cumpere t`cerea. Nuavea de ce se teme. |n ce o privea, [tia s` p`streze un secret,A[a c` \i \ntinse mâna, [ov`ind.

El i-o lu`, o duse la buze [i o s`rut`, iar Tessa sim]i fur-nic`turi pe [ira spin`rii.

136 SUSAN DOYLE

– Acum mergem? \l \ntreb` retr`gându-[i-o repede.Când ajunser` la Beechwood Hall, Sam intr` cu ma[ina pe

alee [i f`cându-i conspirativ cu ochiul, gest pentru care Tessei\i veni s`-l pocneasc`, \[i duse degetul la buze [i-i [opti:

– {[[t! Nu uita, nici o vorb` c` am fost \mpreun` \n p`dure.Avem o \n]elegere.

Miercuri afl` de la doamna Pearson c` o parte din echip` [iNina, plecaser` la Londra s`-l vad` pe Leo Scheldon, pro-duc`torul.

– Voi fi bucuroas` când vor pleca de tot. Nu-mi place s` ospun, dar z`naticii `[tia habar n-au ce-i aia o mâncare bun`.Uit`-te [i tu!

Tessa se uit` \n farfuriile cu resturi de la micul dejun: ou`,pe[te afumat [i ciuperci.

– Nu sunt obi[nui]i cu mâncarea g`tit` \n cas`, o consol`Tessa, gândindu-se c` nici Nina, nici alte manechine ce c`lca-ser` pragul acelei case, nu agreau ideea caloriilor \n plus.

Sam se ]inuse de promisiune, dar se comporta \ntr-un modpe care nu-l \n]elegea... prea amabil! Sim]ea, oare, pericolul!De Suzie se debarasase considerând-o prea periculoas`.Acela[i lucru \l gândea [i despre ea? Uneori \i surprindereaprivirea \n timpul lucrului [i era nevoit` s` \ntoarc` capul; nuvoia s` citeasc` mesajul ce i-l transmiteau ochii lui.Amenin]area plutea \n aer: Sam va \ncerca din nou.


Diminea]` nu avur` pacien]i, a[a c` Gus [i Annie hot`râr`s` ia o pauz` ca s`-[i bea cafeaua.

– Ce lini[te! Nici pacien]i, nici aparate de filmat, nicig`l`gie, râse Gus. Tocmai când Tessa \[i propunea s` sebucure [i ea de aceast` atmosfer` calm`, Sam intr` \n birou.

– Sam, bei o cafea? \l \ntreb` Annie.– Mul]umesc, apoi c`tre Gus: m-am decis s` preiau Green

Farm. Tu ce p`rere ai?Gus r`mase surprins.– Ce veste... grozav`. Dar cum de te-ai r`zgândit?Sam \[i trase un scaun [i sorbi din cafea.– S` zicem c` \n planurile mele a intervenit o mic` schim-

bare. ~``... m` gândesc s` m` extind...– Vorbe[ti serios? se mir` Gus.– Minunat! spuse [i Annie.– Adic`... te gânde[ti s` p`strezi cabinetul? S` nu-l mai

vinzi?– Am s`-l \ntreb pe Paul Lancing, cel care-mi ]ine locul

la Londra, dac` vrea s` ne asociem. Cunoa[te rosturile ca-binetului din Londra [i caut` o slujb` permanent`. Asta-miva da libertatea s` practic aici. Ce zici, Gus? M-ai ajuta \ncontinuare?

Tessa se uit` expresia b`trânului care trecu de la perplexi-tate la \ncântare.

– Mai \ntrebi, Gus? Nu [tii r`spunsul?Sam râse.

138 SUSAN DOYLE

– M` a[teptam la un r`spuns afirmativ. Bun! Atunci, s`-ncepem!Tessa, e[ti dr`gu]` s`-mi preg`te[ti bagajele? Vaccinarea ani-malelor la Green Farm ne va câteva zile... a[a c` adun`-]i [i tuni[te haine mai vechi... S-o \ntindem de-aici cât \nc` mai elini[te. Gus... Annie, ne pute]i ]ine locul?

– Ne descurc`m, nu, Annie? Mai ai [i alte surprize, Sam?– Una sau dou`, dar le p`strez pentru mai târziu, zise el,

aruncându-i Tessei o privire inocent`.Dar ea era la fel de [ocat` ca Gus [i Annie, curând, \ns`,

totul va ie[i la iveal`.Dar nu \nainte de a doua zi de vaccin`ri, dup` ce Eustace

Mayfield \[i condusese una din cirezi [i Sam era concentratasupra dozei pe care urma s-o injecteze urm`toarei, \ncepu s`b`nuiasc` ce avea \n minte.

Aplecat` deasupra vi]eilor sim]i pentru prima dat` c` \i\n]epene[te spatele. Ce dor \i era de o baie fiebinte.

Eustace Mayfield o v`zu \ndreptându-se din spate [i o ajut`s` se ridice, apoi o trase \ntr-o parte.

– Toate greut`]ile noastre par s` se rezolve... dar m`-ntrebce l-a determinat pe Sam s` se r`zgândeasc`?

– V` referi]i la ferm`? {tia c` b`trânul era la fel de surprins,dar ea nu era \n m`sut` s` comenteze afacerile lui Sam [i,oricum, adev`ratul motiv nu-l cuno[tea nimeni, nici m`car ea,sau Gus.

– Nu numai la ferm`, dar [i la prietenul lui Gregory. {i ammai auzit c` Sam s-a hot`rât s` r`mân` la Beechwood.


– Sincer` s` fiu... nu [tiu nimic. Sam nu mi-a spus motivelepentru care vrea s` extind` cabinetul.

– Nici de ce p`r`se[te televiziunea?|ntrebarea lui Eustace Mayfield \i aprinse toate

becule]ele din cap. De ce nu se gândise la asta de la\nceput? Acum, totul i se limpezea \n minte. Ca b`rbat\nsurat, Sam avea noi perspective! De ce inten]iona s` pro-feseze exclusiv medicina veterinar`? Pentru ca Nina s`-[icontinue munca \n televiziune f`r` ca el s-o stinghereasc`.Probabil c` Nina, care avea o personalitate puternic`,f`cuse presiuni asupra lui dup` episodul cu Suzie [i elcedase, fiind genul de femeie care putea s` manipuleze unb`rbat precum Sam Wilde.

F`cându-se c` nu aude \ntrebarea, schimb` subiectul. Erasfâr[itul s`pt`mânii [i aproape terminaser` vaccinarea. Cuatâtea gânduri care \i m`cinaser` mintea o apucase durerea decap, dar m`car \n]elesese ce se petrece.

|n timp ce se \ntorceau acas` de la Green Farm cerul seacoperi de nori.

– St` s` plou`, zise Sam, zâmbind. De la un timp bunalui dispozi]ie \ncepuse s-o irite. Era chiar atât de fericit?Chiar uitase c` o s`rutase [i cum reac]ionase ea? Cum eraposibil ca cineva s`-[i fac` planuri de c`s`torie cu o per-soan`, pentru ca \n minutul urm`tor s` \ncerce s` seduc`alta? |n noaptea asta n-ai s` dormi prea bine... vreau s` teprevin...

140 SUSAN DOYLE

– Poftim? Ce-ai spus?– E vorba despre sala de bal. Greeley [i o \ntreag` armat`

de femei s-au ocupat toat` ziua s-o decoreze [i, probabil, vorlucra [i la noapte. N-a mai fost folosit` de zeci de ani.

Uitase de petrecere. Ce repede trecuse timpul! Bucur`-te, eo petrecere de logodn`, nu priveghi... [i un motiv de distrac]ie.

– De fapt... nu cred c` voi putea veni, spuse ea, cu privireafixat` asupra liniei albe de pe mijlocul [oselei.

– Prostii. Cum s` nu vii?– N-am cu ce s` m`-nbrac. O scuz` jalnic`, dar `sta era

adev`rul. N-avea nimic potrivit pentru o asemenea ocazie.– Ia-]i liber mâine [i du-te la cump`r`turi. O po]i lua [i pe

Annie cu tine. E o companie pl`cut`.– {i Gus cum se va descurca de unul singur?– Voi fi [i eu acolo. Ee un bun pretext ca s` fug de la

Beechwood Hall. Nina se \ntoarce mâine de la Londra cuechipa [i cu Leo... [i-]i dai seama ce-o s` fie acolo.

Nemaiavând nici o scuz`, Tessa r`mase posac` gândindu-sela seara de sâmb`t`. Nu exista decât o singur` modalitate s`treac` peste ea: cu zâmbetul pe buze!

A doua zi, \nso]it` de Annie, porni s` colinde magazinele.Nu mai fusese la cump`r`turi de când plecase din Oxford, deaceea se l`s` u[or convins` de Annie s` \ncerce aproape toaterochiile care \i pl`ceau. Era o distrac]ie. Pân` la urm` \[i aleseo rochie lung` [i mulat` pe corp, din m`tase verde, \n nuan]aochilor ei, cu guler tunic` [i f`r` mâneci.


Annie \[i alese un taior \nflorat, care-i masca rotunjimile.– Am cheltuit destul, sau termin`m to]i banii la buticul cu

bijuterii de-acolo?Tessa \[i cump`r` o pereche de cercei orientali, iar Annie o

br`]ar`. Toat` ziua fusese atât de bine dispus` \ncât uitase c`toate acele cump`r`turi le f`cuse pentru logodna lui Sam, darcând Annie o l`s` la Beechwood Hall, primul lucru pe care-lv`zu fu ma[ina alb` a Ninei, parcat` lâng` Porsche-ul ro[u,de[i \n jur erau multe alte ma[ini.

|[i lu` r`mas bun de la Annie [i cu bra]ele \nc`rcate depachete \mpinse cu piciorul portiera Land Rower-ului.

– Ne vedem mai târziu \i strig` lui Annie, ascultândhohotele de râs ce r`sunau din cas`. Va trebui s` fac` conver-sa]ie cu zeci de persoane pe care nu le cuno[tea, pref`cându-sec` [tie câte ceva despre fiecare. S` nu \ntârzii! \i mai strig` luiAnnie pentru orice eventualitate.

Sala de bal de la Beechwood Hall fusese \nchis` [i l`sat` \nparagin` de pe vremea Elsei. Tessa nu p`trunsese niciodat`dincolo de u[ile \nchise. |n seara aceea fuseser` larg deschise,iar candelabrele str`luceau, reflectând pe tavanul \mpodobitcu stucaturi, sclipiri de diamant, o mic` orchestr` cânta pepodiumul ridicat pe podeaua bine lustruit` [i draperiile ro[ii,grele, fuseser` ridicate la ferestre, ca aerul \nmiresmat alnop]ii de var` s` p`trund` \n sala spa]ioas`.

142 SUSAN DOYLE

– Acorzi un dans unui b`rbat care abia \[i târ[ie picioarele?Las`-te condus` de mine [i-ai s`-]i blestemi zilele! zise Gus,\ndreptându-[i umerii.

Tessa râse [i \l luase de bra], bucuroas` c` vede o figur`cunoscut`.

– Annie unde e? \l \ntreb` privind peste um`rul lui laperechile de dansatori, \n timp ce Gus o \nvârtea \ntr-un ritmame]itor.

– Danseaz` cu produc`torul.– Ce Leo? E dr`gu], nu-i a[a? Mie-mi place, zise Tessa

amintindu-[i b`rbatul timid, cu ochelari, pe care Damien \l\mpinsese de la spate s` le fac` cuno[tin]`. Ca produc`tor, Leoo dezam`gise. Nu era b`rbatul expansiv pe care [i-l \nchipuiseci, mai degrab`, un introvertit, dar avea un zâmbet cald [i-istrânsese mâna cu putere.

– Ah, scuz`-m`. Mi-am pierdut antrenamentul, morm`iGus, \mpiedicându-se de piciorul ei.

Tessa se ag`]` de el, ]inându-[i respira]ia \n fa]a elegan]eiacelei s`li de bal.

– E superb`, Gus. |mi imaginez cum ar`ta alt`dat`.– Multe lucruri s-au schimbat de-atunci, oft` Gus, iar unul

dintre ele este silueta mea. De mult nu m-am mai sim]it atâtde \ncorsetat \n frac! {i mai f`cu o piruet` ca s-o impresioneze,iar Tessa izbucni \n râs.

– Nu râde prea tare, c` or s` cread` c` plângi de durere, oaten]ion` el.


Dup` ce dans` cu Gus, Damien [i Boris, puser` st`pânirepe ea, apoi [i al]i b`rba]i care, to]i, probabil lucrau \n televi-ziune. Picioarele o dureau \ngrozitor.

La un moment dat, Greeley ap`ru din mul]ime.– Domni[oar` Tessa, sunte]i chemat` la telefon. Un anume

domn Greystone.– Todd? Nu mai vorbise cu el din seara aceea... Greeley o

conduse \n bibliotec` apoi o l`s` singur`. Alo, Todd?– Tessa? Vocea i se auzea foarte slab [i pe fir erau mul]i

parazi]i. Te-am deranjat?– Nu, m` bucur c` te-aud. }i-a explicat tata de ce am plecat

f`r` s`-mi iau r`mas bun?Da, \i explicase, dar Tessa deja \ncepuse s` simt` o senza]ie

ciudat` \n capul pieptului. Vocea lui Todd era schimbat`,aproape vinovat`.

– Tessa, am \ncercat s`-]i spun... \]i mai aminte[ti fata pecare ]i-am prezentat-o la petrecere... Amber?

– Fata cu ochi c`prui? Aceea frumoas`?Urm` o scurt` pauz`.– Da... ascult`... ne-am c`s`torit.Tessa aproape c` sc`p` receptorul de mân`. Todd se

\nsurase!– |n seara asta d`m un fel de petrecere... [i m-am sim]it

vinovat c` nici nu ]i-am scris, nici nu ]i-am telefonat ca s` teanun]... m`-n]elegi, nu, Tessa?

Tessa \[i \nghi]i nodul din gât.

144 SUSAN DOYLE

– Da... da... sigur c` da.– Te bucuri pentru noi?– Foarte mult, Todd. Mi-ai dat o veste minunat`. Tessa

\[i d`du seama cât de greu se hot`râse s-o anun]e, daracum m`car \i \n]elegea t`cerea. Pe Todd \l iubise \ntot-deauna cu o dragoste de sor`, totu[i vestea o [ocase. A[a se\ntâmpl` mereu când e vorba de prietenii din copil`rie.Mult` fericire, Todd, mai reu[i s` spun`, apoi leg`tura se\ntrerupse.

|n camer` se l`s` t`cerea. Dac` nu ar fi avut propriile pro-bleme, sigur [i-ar fi dat seama ce se-ntâmpl`, ultima oar` cândfusese acas`. Amber era o fat` frumoas`, iar Todd \i c`utase tottimpul compania.

– Ve[ti proaste? o \ntreb` Sam din prag. De când se aflaacolo?

– Nu, nu chiar... adic` deloc.– Vrei s` discut`m despre asta?Tessa \ncerc` s`-[i st`pâneasc` tremurul buzelor.– Era Todd, care mi-a f`cut o surpriz`... a telefonat s` m`

anun]e c` s-a \nsurat. Pe fat` o cheam` Amber [i e foarte fru-moas`...

Nu-[i amintea cum ajunsese s`-[i ascund` fa]a la pieptullui, dar când \[i reveni Sam o strângea \n bra]e [i \i mângâiap`rul.

– {i vestea te-a [ocat, nu-i a[a? \i [opti el la ureche.– Mmm... cred c` da. Dup` moartea mamei am crescut mai


mult \mpreun` devenind cel mai bun prieten al meu... mi-afost ca un frate. M` bucur pentru el.

Sam o prinse de b`rbie [i-i \n`l]` capul [i \n lumina slab` dincamer` Tessa avu impresia c` tr`s`turile lui se mai \mblânzi-ser`. |ntoarse privirea \ntr-o parte, spunându-[i c` n-ar fi tre-buit s` reac]ioneze \n felul acela, dar dup` dou` [ocuri veniteunul dup` altul, \i venea s` plâng`. Se \ndep`rt` de el, oftând.

– Nu prea se vede. Mai degrab` pari trist`. Crezi c` solu]iacea mai bun` e s` renun]i la el atât de u[or?

– |nc` n-ai \n]eles c` nu simt pentru el...– Dac` tot spui c` nu-l iube[ti, nu crezi c` reac]ionezi

exagerat? veni el cu un argument logic.– Asta nu e reac]ia fa]` de Todd! protest` ea, [tergându-se

cu degetul la ochi. Se purtase ridicol, ca un copil, iar Sam\nr`ut`]ea situa]ia. Am cunoscut-o pe Amber la o petrecere,ultima oar` când am fost acas` [i-atunci mi-am zis c` e o fat`foarte dr`gu]`. Acum m` simt ca o proast` c` nu mi-am datseama ce e \ntre ei.

– Mai bine ai fi r`mas acas` s` m-a[tep]i. Asta s`-]i fie\nv`]`tur` de minte.

– Te-am a[teptat \ntreaga s`pt`mân`! strig` Tessa, luând-ogura pe dinainte.

Sam veni lâng` ea.– Serios? Asta nu mi-ai mai spus-o. Parc` ziceai c` n-ar fi

trebuit s`-mi imaginez c` o s` stai \n cas` s` m-a[tep]i.Tessa se \ntoarse cu spatele la el.

146 SUSAN DOYLE

– Confunzi lucrurile...– Eu le confund? Dac` e cineva confuz, tu e[ti aceea.– Mai exact, ce vrei s` spui? pufni ea [i \ntorcându-se \l ful-

ger` cu privirea.– Ceea ce-ai auzit. Se pare c` l-ai \n]eles gre[it pe Todd,

de[i \l cuno[teai de ani de zile. Ce s` mai zic de bietul de minecare nu te [tiu decât de o lun`? Chiar a[a, ce crezi tu despremine?

– Nu e neap`rat` nevoie s` am o p`rere despre tine.– Serios?Cum putea min]i cu atâta u[urin]`. |n realitate se gândea c`

Sam era un b`rbat ambi]ios, cu mult` putere de munc` [i cùrma s` se \nsoare cu o femeie frumoas`, exact persoanapotrivit` pentru el. Niciodat`, \ns`, n-ar fi recunoscut c` sufe-rea zi [i noapte gândindu-se ce se va \ntâmpla dup` c`s`torialui? Cât de u[or \i va fi ei s` locuiasc` \n continuare \nBeechwood [i dac` Nina o va mai accepta \n preajm`, chiardac` ea se va obi[nui cu situa]ia.

|nchise ochii, apoi \i deschise furioas`.– Oaspe]ii tì se vor \ntreba unde-ai disp`rut.– Vino lâng` mine.– Nu, Sam. {i r`mase \ncordat`, v`zându-l c` se

apropie.– Uit`-te \n ochii mei [i spune-mi c` nu ]i-a pl`cut cum

te-am s`rutat... cum ne-am s`rutat. Spune-mi! {i cu degetele \iatinse bra]ele goale, f`cându-i pielea ca de gìn`.


|n clipa aceea ar fi trebuit s` plece, s` dispar` din \nc`perecât mai putea, dar Sam parc` o hipnotiza, ]intuind-o \n loc.

– V`d c` nu m` contrazici, râse mali]ios, apoi privirea \ideveni tandr`. Tessa, pe cât e[ti de frumoas`, pe atât de\nd`r`tnic`. |ntotdeauna ai impresia c` numai tu ai dreptate.Probabil c` a[a ai reu[it s`-]i domini fra]ii... dar cu mine nu ]i-amers. Te-am prevenit, iar acum am s` ]i-o dovedesc, n-ai abso-lut nici o [ans` de sc`pare.

Tessa \ncremeni, neputând decât s` scuture din cap. Sam \iprivi \ncruntat buzele care \ncepuser` s` tremure, apoi ocuprinse \n bra]e. Rupt` complet de lumea din afar`, nu auziu[a deschizându-se.

– Tessa... unde...? Oh, Sam! Nina se uit` la ei \ngustându-[ipleoapele. Deci aici v-a]i ascuns!

Tessa f`cu ochii mari, \ngrozit`.– Nina... nu... nu e ceea ce crezi.– Ba este exact ceea ce crede, zise Sam pe un ton amuzat,

prinzând-o strâns de mijloc. Nu \ncerca s` negi... am fostprin[i asupra faptului... [i trebuie s-o recunoa[tem.

Tessei nu-i venea s` cread` ce aude. Se uit` speriat` laNina, \ncercând s` se smulg` de lâng` Sam.

– Nu, Nina, nu e adev`rat, spuse, aproape plângând, dardin privirea acesteia \n]elese c` nu avea nici o [ans` s` fiecrezut`.

148 SUSAN DOYLE

Capitolul 11

– Nu-i mai l`sa s` fac` glume pe seama ta! o sf`tui LeoSheldon, apoi o s`rut` pe Nina pe obraz. Cu cât \nve]i mai repedecum s` te p`ze[ti de farsele lor tâmpite, cu atât mai bine. |ntrea-ga echip` e o hait` de hiene? N-ai descoperit \nc`?

– Tessa \nva]` foarte repede, observ` Sam, uitându-se laexpresia perplex` a Tessei.

– A]i pierdut toasturile cu [ampanie. Veni]i s` ciocnim unpahar, zise Nina.

– Nu vezi c` sunt ocupa]i? \i zise Leo, \mbr`]i[ându-[i logod-nica [i s`rutând-o din nou.

– Ba v`d, chicoti Nina. Voi doi, nu vre]i s` ne ura]i noroc? Vomavea nevoie de a[a ceva acum, când muncim \mpreun`... [i tr`im\mpreun`... legal.

– Eu nu v` dau mai mult de o s`pt`mân`, glumi Sam [i, spre sur-prinderea Tessei, Leo [i Nina izbucniser` \n râs. Hai, dou`, accept`el cu generozitate. Apoi se apropie de Nina [i o s`rut` u[or pe obraz.

Felicit`ri amândurora... Leo, e[ti un b`rbat norocos. {i, privindpeste um`r, o strig` pe Tessa, care tres`ri auzindu-[i numele.

– Da... felicit`ri... m` bucur pentru voi.– Am extenuat-o, dar vreau s`-mi \ndrept gre[eala, se scuz` el,

prinzând-o de mijloc.– Atunci, ne vedem mai târziu, râse Leo, conducând-o pe Nina \n hol.– V` prindem din urm`, le strig` Sam, apoi \nchise u[a.Luând-o \n bra]e, o strânse la piept, dar Tessa r`mase \ncor-

dat`, cu fa]a la fel de palid`.– Dup` cum te v`d, \mi dau seama c` \nc` nu m-ai iertat.

Tessa, nu a fost decât o glum`.– M-ai l`sat s` cred...\ncepu ea, dar vocea i se frânse v`zându-i figu-

ra amuzat`. |ncerc` s` se desprind` din \mbr`]i[area lui, dar nu reu[i.Sam, de ce mi-ai f`cut asta? \l \ntreb`, \ncercând s`-l \mbrânceasc`.

Sam ridic` din umeri. }i-am f`cut propriul joc, pentru c` m-aiacuzat c` m` joc cu tine.

– M-ai l`sat s` cred c` tu [i Nina sunte]i logodi]i \i strig` mânioas`.– Tu ai vrut s` crezi asta. Eu nu te-am contrazis, atâta tot.– Dar ai zis c` ai stat la ea, când ai fost la Londra! izbucni,

neputându-se ab]ine.– Da? râse el. Am uitat s` adaug c` tot acolo locuie[te [i Leo?– Inten]ionat m-ai indus \n eroare?– Nu... tu m-ai \n]eles gre[it.– Oh, Sam, cum ai putut...? suspin`, \ncercând s` se elibereze

din bra]ele lui.Sam o prinse de umeri, ]inând-o pe loc.

150 SUSAN DOYLE

– Foarte simplu. Mintea ta lucra cu febrilitate tr`gând con-cluzii pripite. Nu puteam s` te dezam`gesc.

– Te rog, d`-mi drumul...– Tocmai când \ncepusem s` m` bucur [i eu, totu[i \i d`du

drumul [i se rezem` de perete b`gându-[i mâinile \n buzunare.Cred c` avem multe de discutat... dar mai suport` amânare.Câteva ore \n plus nu mai conteaz` pe lâng` cât am a[teptat. |nseara asta te-am urm`rit cum dansezi.

O urm`rise? Ea nu-l v`zuse decât aruncându-i câte o privire [iatunci sim]ise c` i se moaie picioarele, iar inima \i b`tuse frenetic\n piept. Acum, dup` ce Nina aruncase bomba, \ncerca s`-l\n]eleag`.

– Oh, Tessa, iart`-m`... uit`-te la tine cum \ncerci cu disperares`-]i limpeze[ti gândurile. {i o lu` din nou \n bra]e, \ns` deaceast` dat` nu se mai opuse? M` ier]i?

– N-am de ce s` te iert. Ai dreptate... a fost gre[eala mea, \ir`spunse cu o voce stins`.

Sam \[i trecu un deget peste sprânceana ei.– A[ vrea s` te s`rut... foarte mult. |mi dai voie? |[i \n`l]` fa]a

spre el [i Sam \[i trecu degetele prin p`rul ei, masându-i pieleacapului. Tremurând, corpul i se arcui spre el, involuntar, dup`aceea Sam \i cuprinse buzele \ntr-un s`rut, la \nceput, tandru,apoi din ce \n ce mai p`tima[. Oh, Tessa, ce prost am fost. Câtm-am luptat cu mine \nsumi s` nu te iubesc.

Chiar \i spusese c` o iube[te? Ce \nsemna pentru el acelcuvânt? De câte ori \l mai rostise pân` atunci?


– Sam... \i murmur` numele, dar gura lui \i pecetlui buzele cuun nou s`rut. Palmele ei \ncepur` s`-i exploreze trupul, umeriila]i [i bra]ele musculoase, \n timp ce s`rutul lui disperat, o f`cus` geam` de pl`cere [i dorin]`.

– Am pierdut atâta timp, \i [opti el. {tii cât de mult te doresc?Ai b`nuit vreodat`?

– Dar ]i-am spus...– Am r`mas [ocat... imagineaz`-]i un b`rbat care vrea s`

r`mân` burlac, hot`rât s` nu fac` gre[eala de a se \ncrede \nfemei... [i apoi... tu! Am r`mas f`r` replic`, descoperit \n fa]a ta.Mi-ai spus c` ai \ncredere \n mine [i am \ncercat s` te sperii, darn-a mers. Mi-ai spus c` nu mai jucase[i jocul acela [i... pur [i sim-plu nu puteam s-o fac. Eram complet r`v`[it.

– N-a fost inten]ia mea...– Femeile pe care le-am cunoscut pân` acum \[i f`ceau pla-

nuri cum s` se poarte mai frumos cu mine ca s` m` impresioneze.Tu, \n schimb, m` \nfurii.

– Te-ai \nfuriat? [opti Tessa.– Tot timpul. De-asta, acum, te s`rut [i-]i spun c` te iubesc.

Vezi bine cât m-ai sup`rat.– Sam...Sam \i puse u[or degetul pe buze.– M` vrei, Tessa, a[a cum sunt? o fiin]` supus` gre[elii.– Te vreau... [i te doresc mai mult decât orice pe lume.– Simt o ezitare \n vocea ta. Nu e[ti foarte sigur ̀de ce spui, nu-i a[a?Ar fi vrut s`-i spun` c` era sigur`.

152 SUSAN DOYLE

– Ascult`-m`... {i o prinse \n bra]e, privind-o drept \n ochi. Nupot s` schimb trecutul. Femei ca Suzie, au existat multe \n via]amea, dar n-au \nsemnat nimic pentru mine [i nici nu le-am datsperan]e. |n cazul lui Suzie... \mi pare foarte rù pentru ea. Darare mul]i prieteni [i, pân` la urm`, va pune mâna pe unul dintreei. |n ce te prive[te, din prima zi \n care ne-am vorbit am [tiut càm \ntâlnit femeia care m` interesa, nu numai pentru frumuse]eaei, ci \n multe alte privin]e. Tessa, tu-mi \ntrune[ti toate dorin]ele.

Chiar era adev`rat? Chiar sim]ea \ntr-adev`r a[a? Existaseràtâtea femei frumoase \n via]a lui...

– {tiu c` lucr`m bine \mpreun`... \ncepu, m`cinat` de\ndoieli.

– Nu e vorba doar de munc`... Pân` acum o parte din via]amea a fost \n umbr` [i, brusc, ai ap`rut tu, ca o raz` de soare.Eram \ngrozitor de speriat, de-asta am [i \ncercat s` te uit, de-astate-am [i alungat.

– Reporterii aceia... au fost doar un pretext?Sam \ncuviin]` din cap.– Dup` ce-ai plecat, nu [tiu de câte ori am vrut s`-]i telefonez,

dar n-am ptut s` formez num`rul pân` la cap`t.– Oh, Sam... chiar \mi spui adev`rul?– Adev`rul absolut. F`r` tine via]a mea nu \nseamn` nimic.

Crede-m` iubito.Tessa \l trase spre ea [i-i \ncol`ci gâtul cu bra]ele:– S`rut`-m`, Sam.– Ah, iubito... am s` te s`rut... de o mie de ori.


Acela era \nceputul viitorului pe care-l vor tr`i \mpreun`, ori-care ar fi fost acela. Nu-i cerea credin]` ve[nic`, ar fi fost multpeste speran]ele ei. Dar Sam urma s` fie singurul b`rbat din via]aei [i trebuia s` se roage ca [i ea s` fie singura femeie din via]a lui,de-atunci \nainte.

|l \mpinse u[or [i zâmbind \i [opti:– Nu crezi c` ar trebui s` facem un efort [i s` ne amestec`m

printre oaspe]i?– Ba da. {i vreau s` dansez cu tine... s`-]i simt trupul lipit de

al meu... s` [tiu c` e[ti a mea.– Sam, nu pot s` cred ce ni se-ntâmpl`?– Ba trebuie s` crezi, iubito.Tessei nu-i fu u[or s` p`r`seasc` \nc`perea. Avea impresia c`

ie[ind pe u[` visul se va destr`ma, dar Sam, ]inând-o strâns lâng` el,\[i f`cu loc prin mul]imea de invita]i, spre ringul de dans, unde oprinse \n bra]e, [i \n ritmul lent al muzicii \ncepur` s` danseze,unduindu-[i corpurile. Tessa [tia c` sunt privi]i [i mai [tia c` nu-i pas`.

De ce s`-i pese?Lumea \ntotdeauna va fi cu ochii pe el, pentru c`, probabil,

\ntotdeauna va fi o celebritate.– Nu-]i fie team` de viitor, iubito, \i [opti el.– Cum de mi-ai citit gândurile?– Tu m-ai \nv`]at cum, \n ziua aceea \n sala de opera]ii când

]i-am spus c` nu sunt obi[nuit cu asemenea practici. |mip`rea r`u c`-]i vorbesc atât de dur, dar deja \ncepusem s`m`-ndr`gostesc [i nu era prea pl`cut s` recunosc acest lucru.

154 SUSAN DOYLE

– N-am vrut s` par \ndr`znea]`. A fost doar o glum`.– Care m-a speriat de moarte. Nimeni pân` atunci nu [tiuse

ce gândesc... nu permisesem a[a ceva. {i, dintr-o dat`, apari tuca s`-mi spui cum se repar` ]evile colectoare.

– Oh, Sam, râse ea. N-a[ fi \ndr`znit s`-]i vorbesc \n felul aceladac` a[ fi [tiut cine e[ti.

– Exact asta a fost problema. Nu ]i-ai schimbat tactica nicidup` ce-ai \n]eles cine sunt. |]i aminte[ti c` mi-ai spus pe un toncategoric c` nu po]i afla caracterul unui om dup` o jum`tateade or` de interviu [i c` o perioada de prob` ar fi cea mai bun`idee.

– Chiar a[a am spus?Sam o s`rut`, dezmierdând-o cu buze fierbin]i.– Asta-mi place la tine. C` e[ti... tu [i nu [tii s` te prefaci.– Chiar tu spuneai c` fiecare din noi mai avem o latur`

ascuns`. Poate c` tocmai pe aceea ai v`zut-o.– Mi-am asumat riscul [i le iubesc pe amândou`... \n egal`

m`sur`, murmur` el. O strânse \n bra]e [i Tessa sim]i un val dedorin]` inundându-i trupul. Era speriat` de propriile dorin]e,care o cople[eau. Nu voia s`-l sufoce pe Sam, dar existau toate[ansele s-o fac`. Cât va dura dragostea lor, dac` ea nu-[i va puteap`stra controlul. Sam \i spusese s` nu se team` de viitor, dar ce\nsemna viitorul lor? se \ntreb`, cuprins` de panic`. |l va puteaiubi necondi]ionat.

– Vreau s` dansez [i eu cu ea. Ai acaparat-o de tot, b`trâne,auzir` lâng` ei vocea lui Damien.


– Asta a fost [i inten]ia mea, zise Sam râzând, dar tonul lui erau[or prevenitor. De-abia atunci realiz` Tessa c` muzica \ncetase.Du-te [i distreaz`-te, dar \ntoarce-te la mine, ad`ug` el.

Când orchestra \ncepu s` cânte din nou, Damien o prinse u[or\n bra]e [i, dup` ce lumina se mic[or`, Tessa \l v`zu pe Samdisp`rând.

Acum, când nu mai era lâng` ea nu-i venea s` cread` ce se\ntâmpl` cu ea. Chiar \i spusese c` o iube[te? C` o s`rutase \nfelul acela de parc` n-ar fi vrut s`-i dea drumul?

Damien \i vorbea tot timpul scutind-o de obliga]ia de a faceconversa]ie, mai cu seam` c`, la un moment dat \[i ]inu respira]iav`zându-l pe Sam intrând pe ring \nso]it de o fat` \nalt` [ibrunet`.

Sam o cuprinse \n bra]e cu elegan]` [i fata se l`s` peste elca o salcie deasupra apei. Tessa \ncremeni, nemaiputându-[ilua ochii de la ei. Vechea spaim` o cuprinse din nou [i panicapuse st`pânire pe ea. Lucrul acela \ngrozitor i se \ntâmpla chiarei? Acum [tia ce poate face gelozia dintr-un om; era ca o ghear`ce deforma perspectiva fragmentând-o \n clone urâte alerealit`]ii.

La un moment dat privirile li se \ncruci[ar` [i \[i sim]i trupulrevenind la via]`. Privirea aceea era numai pentru ea, confirmân-du-i dragostea [i Tessa i-o sus]inu zâmbind pân` când Damien o\nvârti schimbând locurile.

– Ne va fi dor de locul `sta, spuse Damien, f`când piruiete \nfa]a ei \n ritmul melodiei rock.

156 SUSAN DOYLE

– Scuz`-m`, n-am \n]eles ce-ai spus. Muzica e prea strident`.– Ne-am obi[nuit cu via]a de huzur, iar eu voi duce dorul gus-

toaselor mânc`ruri ale doamnei Pearson.– Pleca]i undeva? se mir` ea.– Nu [tiai? Suntem \ntr-un impas cu episodul pilot [i Leo a

\ntrerupt film`rile.– Habar n-aveam. |mi pare r`u.Când sc`p` de el \l c`ut` din priviri pe Sam dar el disp`ruse

din nou. Nu \n]elesese prea bine ce-i spusese Damien, darvestea c` \n Beechwood Bridge totul va reintra \n normal obucura.

– Credeam c` n-o s` mai ie[i de pe ringul de dans! auzi \nspate vocea lui Sam [i când se \ntoarse \l v`zu zâmbind.

– Mi-a fost dor de tine, \i [opti Tessa [i imediat el o strânse \nbra]e.

– E mult` lume aici.– Eu n-am avut ochi decât pentru o singur` pesoan`.– Vreau s` m` asigur c` ace[ti ochi ca smaraldul nu v`d pe

nimeni altcineva \n seara asta. Hai s` ne plimb`m.– E[ti nebun, râse ea.– N-o s`-]i fie frig doar \n asta? o \ntreb` plimbându-[i privirea

asupra ei. – E frumos afar`, nu?– Vino s` te convingi singur`.– Unde vrei s` m` duci? \l \ntreb` v`zându-l c` o ia pe alee.

Sam Wilde, am impresia c` ai pl`nuit ceva.


– Instinctul feminin nu te \n[eal`. Mergem undeva, zise els`rutând-o pe vârful nasului.

La cap`tul aleii, \n dreapta, era drumul ce ducea \n sat, cel dinstânga spre cabinet care, la ora aceea, p`rea un loc p`r`sit.

– Intra]i aici voi to]i care \ndr̀ zni]i, spuse el râzând \n timp ce descuia u[a.– Sam... spune-mi de ce pleac` echipa de filmare? Pleci [i tu

cu ei?– Crezi c` am de gând s` te p`r`sesc?– N-am nici un drept s` te re]in, dac` aceste film`ri \nseamn`

atât de mult pentru tine.– Iubito, via]a mea s-a schimbat, \i [opti el, prinzând-o \n bra]e.

M` bucur c` Leo a luat aceast` decizie l`sându-m` s`-mi fac pla-nuri pentru viitor, un viitor pentru amândoi, aici \n New Forest.

– Nu-mi spune c` pentru mine...– Tessa, vreau s` m` \nsor cu tine, s` fii so]ia mea, s`

lucr`m \mpreun`, s` tr`im \mpreun`, s` m` iube[ti mereu. Nuvoi permite ca ceva s` intervin` \ntre noi ca s` ne distrug`dragostea.

– Sam... Vocea \i tremura [i lacrimile \i \mp`ienjenir` privirea.Nu te pot l`sa s`-mi faci asemenea promisiuni.

– Sunt singurele pe care mi le pot respecta. Mi-ai ar`tat c` ai\ncredere \n mine [i vreau s` fiu demn de aceast` \ncredere.

Sam aprinse lumina. De[i \nc`perea era a[a cum o [tia, acumTessa o vedea cu al]i ochi. Acolo era viitorul ei. |i pl`cuse de la\nceput, dar acum [i Sam iubea acel loc. |n sinea ei [tiuse tot tim-pul c` el iube[te locul acela.

158 SUSAN DOYLE

– Tessa, vrei s` te m`ri]i cu mine?– Te iubesc, Sam, izbucni ea din prea plinul inimii. Da, da, da,

de o mie de ori „da”.Sam o strâse \n bra]e [i o s`rut`, dar s`rutul lui se deosebea de

toate celelalte. Era o promisiune a dragostei lui... ve[nice. Acum[tia c` \n via]a ei nu existau jum`t`]i de m`sur`, [i care-i erau sen-timentele fa]` de Sam Wilde, b`rbatul visurilor ei, dar [i cel real.

Luând-o de mân` o conduse spre camera de recuperare, dar\n prag Tessa se opri nevenindu-i s` cread` ce vede. Din cutiab`gat` \ntr-o cu[c`, se ivir` dou` c`p[oare cu bl`ni]` aurie, cupatru ochi[ori se clipeau somnoro[i.

– Sam... doar nu...– Tom le-a pus numele Primrose [i Pansy. Pe Poppy l-au luat

Jane [i Ray. Se aplec` [i lu` c`]elu[ii \n bra]e, apoi i-i \ntinse. Casemn al dragostei mele... doamn` Wilde.

C`]elu[ii i se ghemuir` \n bra]e, lingând-o pe b`rbie, pe nas,\ncurcându-[i l`bu]ele \n p`rul ei.

– Ah, Sam... acum am s` plâng, suspin` ea. Sunt atât de feri-cit`, iubitule.

– Destul de fericit` ca s` ne accep]i pe to]i trei, pentru totdeauna?Tessa \ncuviin]` din cap. |n ochi \i str`luceau lacrimi de fericire.– Pentru totdeauna [i mai mult decât atât.

Sfâr[it


Solicitan]ii la

„CARTEA PRIN PO{T~“se pot adresa

„S.C. ALCRIS 94 DIFUZARE“

Bucure[ti, str. Teodosie Rudeanu 54, sector 1tel. 01-223.63.07. sau C.P.-41-129.

Pentru rela]ii editoriale se pot adresa editurii:str. Panait Istrati 62, sector 1

tel/fax 01-224.16.98.

258662375 susan doyle in plasa seductiei

Documents