de pres/revista presei/revista... · web viewvorbim despre taluze, zonele inclinate ale malurilor...

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI6-7 mai 2015

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................4

INHGA..........................................................................................................................5Cod galben de inundaţii pe râuri din judeţele Harghita şi Covasna..............................5Avertizare INHGA: Cod galben de inundaţii, valabilă pe mai multe râuri din judeţele Harghita şi Covasna......................................................................................................5Cod galben de inundaţii pe râuri din două județe........................................................6Cod galben de inundații în două județe.......................................................................7Teme similare...............................................................................................................7Cum reactioneaza romanul in caz de alarma de inundatie sau cutremur: "Nu intri in panica". Sirenele, ignorate complet.............................................................................7

PRESA LOCALĂ.............................................................................................................9ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET....................................................................9

Teme ABA.....................................................................................................................9Începe decolmatarea lacului de la Insula de Agrement din Bacău...............................9Ministerul Mediului dă bani pentru decolmatarea lacului de la insulă......................101 milion lei pentru Rom-Gan şi Alconep, în prima fază, pentru decolmatarea lacului din jurul Insulei de Agrement. Transportul, la maxim 10 km.....................................10Dezbatere pe tema poluării cu nutrienți....................................................................11Workshop „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”.............................................13Workshop în cadrul campaniei de informare şi conştientizare pentru proiectul „controlul integrat al poluării cu nutrienți”................................................................14Poluarea cu nutrienți este un subiect cu adevărat important pentru județul Neamț 16

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................17Programe de masuri pentru reducerea presiunilor datorate aglomerarilor umane. .17PRESA GERMANĂ denunţă JAFUL austriecilor în pădurile din VÂLCEA......................17Costul finalizării staţiei de epurare de la Hoghiz sare de 13 milioane de lei..............19Militanţii de mediu susţin că fabrica de la Reci a Holzindustrie Schweighofer funcţionează fără autorizaţie.....................................................................................20Bani europeni pentru localităţile oltene afectate de inundaţiile din 2014.................21

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ................................................................23Teme similare.............................................................................................................23Proiectul „Gaia” care a implicat zeci de participanţi români şi italieni a ajuns la sfârşit................................................................................................................................... 23Termocentrala de la Mintia are şanse minime să rămână în viață.............................24Teme de mediu...........................................................................................................25Exploatarea abuzivă a pădurilor scoate oamenii în stradă. PROTESTE în weekend, la Alba Iulia şi în mai multe oraşe din ţară.....................................................................25Dorin Gligor: Lucrările la infrastructura SMID nu pot fi amânate...............................26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................27Teme ABA...................................................................................................................27Într-o zi la Negreşti-Oaş a plouat atâta cât este media pentru două săptămâni, adică 33 de litri/metrul pătrat.............................................................................................27Malul Somesului, intre plaja ad-hoc si groapa de gunoi.............................................27Teme similare.............................................................................................................30RECONSTRUCTIE ECOLOGICA – Ministerul Mediului a aprobat planul de management pentru Situl Natura 2000 si Rezervatia de castan comestibil Baia Mare....................30Teme de mediu...........................................................................................................31Institutia Prefectului Bistrita-Nasaud da startul unei noi actiuni de ecologizare la nivelul intregului judet...............................................................................................31În minivacanţa de 1 Mai, Comisarii Gărzii de Mediu au stat cu ochii pe grătarele sălăjenilor...................................................................................................................32Vitalia, Toniuc şi restul politicienilor care fac pluta pe spate prin gunoaie pentru profit.......................................................................................................................... 34

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................37Teme ABA...................................................................................................................37Viceprimarul Cornel Ionică dă vina pe Direcția Apelor pentru stanarea lucrărilor de consolidare a maului de la Parcul Lunca Argeşului....................................................37Se pregăteşte un protest de amploare pe 9 mai........................................................38

ADMINISTRAŢIA BAYINALĂ DE APĂ BANAT................................................................38

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

Malurile Begai au fost reabilitate in Timisoara cu bani europeni. Bojin, luat la intrebari pentru problemele lui Robu........................................................................38Cu malurile Begai reabilitate, Bojin abia asteapta sa se „care” cu vaporasul.............40Titu Bojin a marcat finalul unei importante lucrări hidrotehnice pe Bega.................41Titu Bojin: „Malurile amenajate ale Begăi şi pista de biciclete pot fi un deliciu al Timişoarei!”................................................................................................................42Cum a scumpit pista de biciclete lucrarea de consolidare a Canalului Bega..............43Malurile Begăi din Timişoara, REABILITATE în cadrul unui proiect european. Câți bani au fost investiți...........................................................................................................45Peste patru milioane de euro pentru refacerea malurilor Begăi pe o lungime de aproape nouă kilometri..............................................................................................46S-a făcut RECEPȚIA lucrărilor de consolidare a malurilor Begăi. Când vin vaporaşele şi cum a fost ”luat la rost” Titu Bojin.............................................................................46Se umfla Bega? Ce se intampla peste 2 luni cu canalul ce strabate Timisoara si cand ne vom ‘cara’ cu vaporasele?.....................................................................................47Malurile Begăi din Timişoara, consolidate în timp record!.........................................50Directia Apelor Banat a finalizat lucrarile de reabilitare a malurilor Begai.................52Malurile Begăi au fost reabilitate cu bani de la Uniunea Europeană. Ce speră preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin................................................................................52Teme de mediu...........................................................................................................53Poluare a fost, poluare va mai fi................................................................................53Lasă ceva în urma ta, dar nu gunoaie.........................................................................53

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

INHGA

Cod galben de inundaţii pe râuri din judeţele Harghita şi CovasnaMai multe râuri din judeţele Harghita şi Covasna sunt joi, până la ora 15.00, sub avertizare cod galben de inundaţii, în urma precipitaţiilor. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis avertizarea cod galben de inundaţii pentru unele râuri mici din bazinele hidrografice Cuşmed, Feernic, Târnava Mare, în amonte de Odorheiu Secuiesc, Homorod, Cormoş, afluenţii mici de pe cursul superior al Oltului, pe sectorul din amonte de Micfalău, bazine hidrografice aferente judeţelor Harghita şi Covasna.Inundaţii locale se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul hidrografic Cuşmed şi în bazinele hidrografice superioare ale râurilor Homorod şi Cormoş.Avertizarea a fost emisă ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore şi a celor prognozate, pe râurile vizate fiind posibile creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenţie, a precizat sursa citată.Potrivit unei informări transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, până joi, la ora 21.00, vor fi perioade de timp cu instabilitate atmosferică accentuată, manifestată prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului ce vor lua aspect de vijelie şi, pe arii restrânse, căderi de grindină. Cantităţile de apă vor depăşi local 15-20 de litri pe metru pătrat şi izolat 30-40 de litri pe metru pătrat. În cursul zilei de joi, vor fi ploi şi vijelii cu precădere în Transilvania, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi local în Oltenia./Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-harghita-si-covasna-14220819

Avertizare INHGA: Cod galben de inundaţii, valabilă pe mai multe râuri din judeţele Harghita şi CovasnaInstitutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare cod galben de inundaţii, valabilă pe mai multe râuri din judeţele Harghita şi Covasna, până la ora 15.00. Potrivit INHGA, avertizarea cod galben de inundaţii vizează unele râuri mici din bazinele hidrografice Cuşmed, Feernic, Târnava Mare, în amonte de Odorheiu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

http://www.mediafax.ro/social/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-harghita-si-covasna-14220819

http://www.mediafax.ro/social/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-harghita-si-covasna-14220819

Secuiesc, Homorod, Cormoş, afluenţii mici de pe cursul superior al Oltului, pe sectorul din amonte de Micfalău, bazine hidrografice aferente judeţelor Harghita şi Covasna.Inundaţii locale se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul hidrografic Cuşmed şi în bazinele hidrografice superioare ale râurilor Homorod şi Cormoş.Avertizarea INHGA a fost emisă ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore şi a celor prognozate, pe râurile vizate fiind posibile creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenţie, a precizat sursa citată./Puterea, http://www.puterea.ro/social/avertizare-inhga-cod-galben-de-inundatii-valabila-pe-mai-multe-rauri-din-judetele-harghita-si-covasna-113230.html

Cod galben de inundaţii pe râuri din două județeMai multe râuri din județele Harghita şi Covasna sunt joi, până la ora 15.00, sub avertizare cod galben de inundații, în urma precipitațiilor.Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INGHA) a emis avertizarea cod galben de inundații pentru unele râuri mici din bazinele hidrografice Cuşmed, Feernic, Târnava Mare, în amonte de Odorheiu Secuiesc, Homorod, Cormoş, afluenții mici de pe cursul superior al Oltului, pe sectorul din amonte de Micfalău, bazine hidrografice aferente județelor Harghita şi Covasna.Inundații locale se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul hidrografic Cuşmed şi în bazinele hidrografice superioare ale râurilor Homorod şi Cormoş.Avertizarea a fost emisă ca urmare a precipitațiilor înregistrate în ultimele ore şi a celor prognozate, pe râurile vizate fiind posibile creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenție, a precizat sursa citată.Meteorologii au avertizat că până joi, la ora 21.00, vor fi perioade de timp cu instabilitate atmosferică accentuată, manifestată prin averse ce vor avea şi caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului ce vor lua aspect de vijelie şi, pe arii restrânse, căderi de grindină.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

Cantitățile de apă vor depăşi local 15-20 de litri pe metru pătrat şi izolat 30-40 de litri pe metru pătrat. În cursul zilei de joi, vor fi ploi şi vijelii cu precădere în Transilvania, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi local în Oltenia. /Romania libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/meteo/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-doua-judete-377581

Cod galben de inundații în două județeRâuri din județele Harghita şi Covasna sunt joi, până la ora 15.00, sub avertizare cod galben de inundații, în urma precipitațiilor.Hidrologii au emis o avertizare cod galben de inundații pentru unele râuri mici din bazinele hidrografice Cuşmed, Feernic, Târnava Mare, în amonte de Odorheiu Secuiesc, Homorod, Cormoş, afluenții mici de pe cursul superior al Oltului, pe sectorul din amonte de Micfalău, bazine hidrografice aferente județelor Harghita şi Covasna.Inundații locale se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul hidrografic Cuşmed şi în bazinele hidrografice superioare ale râurilor Homorod şi Cormoş.Avertizarea a fost emisă ca urmare a precipitațiilor înregistrate în ultimele ore şi a celor prognozate, pe râurile vizate fiind posibile creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenție./Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/cod-galben-de-inundatii-in-doua-judete-261116/

Teme similare

Cum reactioneaza romanul in caz de alarma de inundatie sau cutremur: "Nu intri in panica". Sirenele, ignorate completUn amplu exercitiu de alarmare in caz de inundatii, desfasurat in tot judetul Braila, a demonstrat ca oamenii sunt mai degraba nepasatori in fata sirenelor.Si-au vazut mai departe de treaba si au ignorat alerta, chiar daca putea fi vorba despre un dezastru.Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si Hidroelectrica au declansat sistemul de alerta ca sa-i pregateasca pe oameni pentru o eventuala evacuare in caz de pericol.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.cotidianul.ro/cod-galben-de-inundatii-in-doua-judete-261116/

http://www.cotidianul.ro/cod-galben-de-inundatii-in-doua-judete-261116/

http://www.romanialibera.ro/actualitate/meteo/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-doua-judete-377581

http://www.romanialibera.ro/actualitate/meteo/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-doua-judete-377581

Sirena pornita de cei de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ii avertizeaza pe acesti oameni ca un baraj s-a rupt si localitatea lor va fi inundata. Dar semnalul sonor a trecut aproape neobservat.Un tanar care isi bea cafeaua domol ne lamureste: "Nu intri in panica, sa fii pregatit in caz de ceva, de incendiu."Inginer Ciprian Sarsaniuc, Sucursala Hidrocentrale Bistrita: "Am efectuat o alarma la dezastre, am simulat un caz de inundatii."Primarul comunei Traian, una dintre localitatile in care a fost facuta verificarea alarmelor pentru dezastru, are si o explicatie.Nicusor Abaseaca, primar comuna Traian, judetul Braila: "Oamenii au si fost luati prin surprindere. Depinde si de oameni, ce oameni ati intalnit. Ca sunt oameni si oameni." Verificarea a fost facuta in 36 de puncte din judetul Braila in care sunt montate astfel de sirene.Concluzia celor de la ISU Braila a fost ca, in cazul unui accident la constructiile hidrotehnice din aval de barajul Izvorul Muntelui, autoritatile locale si populatia din judetele Braila, Galati si Vrancea vor fi avertizate in timp util pentru evacuare. /Protv, http://stirileprotv.ro/stiri/social/cum-reactioneaza-romanul-in-caz-de-alarma-de-inundatie-sau-cutremur-nu-intri-in-panica.html

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://stirileprotv.ro/stiri/social/cum-reactioneaza-romanul-in-caz-de-alarma-de-inundatie-sau-cutremur-nu-intri-in-panica.html

http://stirileprotv.ro/stiri/social/cum-reactioneaza-romanul-in-caz-de-alarma-de-inundatie-sau-cutremur-nu-intri-in-panica.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

Începe decolmatarea lacului de la Insula de Agrement din BacăuÎn foarte scurt timp, va începe mult aşteptata operațiune de decolmatare a lacului din jurul Insulei de Agrement din Bacău.În urmă cu câteva zile, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a aprobat alocarea unui milion de lei pentru secarea şi curățarea lacului. Anterior, printr-o licitație s-a desemnat firma care va face decolmatarea, singura problemă rămasă nerezolvată până acum erau banii.Pentru Ziarul de Bacău, senatorul liberal Dragoş Luchian, cel care a făcut demersuri susținute, în ultimii ani, pentru rezolvarea acestei probleme, a declarat că, la rectificarea de buget din iunie, se vor aloca încă 3-4 milioane de lei.„Am avut o discuție cu cei de la Administrația Bazinală de Apă Siret, cel mai probabil săptămâna viitoare vor da ordinul de începere a lucrărilor. Frontul de lucru se va deschide în jurul insulei, având în vedere că o parte din lucrările de modernizare a acesteia vizează şi nivelul apei – debarcaderul cu pontoanele, de exemplu. Fără decolmatarea lacului, investiția de la Insula de Agremenent îşi pierdea din sens, pentru că ar fi fost totul într-o mlaştină”, a afirmat senatorul Luchian.Decolmatarea lacului de la Insula de agrement se va face în două etape. Prima, care începe acum, cu fonduri guvernamentale, presupune extragerea a 200.000 de metri cubi de nămol, şi este coordonată de Administrația Bazinală de Apă Siret.Va urma a doua parte, de extragere a încă 250.000 de metri cubi de nămol. Inițial, se intenționa ca acest nămol să fie folosit pentru ecologizarea haldei de fosfogips de la combinatul chimic din Bacău, dar această posibilitate nu mai e valabilă, din cauza problemelor Sofert. La nivelul ministerului Apelor, se intenționează accesarea de fonduri europene, pentru ultima etapă de decolmatare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

În paralel cu decolmatarea, continuă lucrările de modernizare a Insulei de Agrement, care trebuie să se finalizeze în acest an. /Ziarul de Bacau, http://zdbc.ro/incepe-decolmatarea-lacului-de-la-insula-de-agrement-din-bacau/

Ministerul Mediului dă bani pentru decolmatarea lacului de la insulăÎntr-un final şi cam la momentul potrivit, Ministerul Mediului a acceptat finanțarea lucrărilor de decolmatare a lacului din jurul insulei de agrement. Am spus că-i momentul potrivit pentru că se lucrează deja la modernizarea insulei şi ar fi fost cam aiurea să avem un loc fain în Bacău, dar înconjurat de bălării şi mizerie. Prin urmare, avem în sfârşit şansa să ne bucurăm, cel mai probabil anul viitor, de un loc de recreere ca la carte. Cel care s-a zbătut pe la minister este senatorul Dragoş Luchian, care nu a abandonat proiectul după ce PNL a ieşit de la guvernare. A făcut mai multe adrese către minister, s-a întâlnit cu cei din conducere şi iată ca a reuşit să-i convingă să acorde finanțare. Astfel, s-a bugetat un milion de lei de la Bucureşti pentru decolmatare, urmând ca încă 3 sau 4 milioane de lei să fie acordate la rectificarea bugetară din luna iunie. În caz că mai trebuiesc fonduri, ministerul va apela la cele europene. /Ferma Politica (Bacau), http://fermapolitica.ro/2015/05/06/ministerul-mediului-da-bani-pentru-decolmatarea-lacului-de-la-insula/

1 milion lei pentru Rom-Gan și Alconep, în prima fază, pentru decolmatarea lacului din jurul Insulei de Agrement. Transportul, la maxim 10 km.Ar trebui să înceapă decolmatarea lacului din jurul Insulei de Agrement. Marți, 5 mai,Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a aprobat alocarea unui milion de lei pentru o primă etapă a lucrărilor. Mai precis, e vorba de o alocare de „1.018.000 lei total investiții”, conform unei adrese. „Procedura de licitație s-a finalizat încă de anul trecut, urma să fie aprobată suma, iar marți s-a făcut acest lucru, s-au aprobat 1.000.000 lei, urmând ca la rectificarea din iunie să se aprobe, probabil, 3 – 4 milioane. Vestea bună este că se vor apuca de lucrări chiar în jurul Insulei de agreement, pentru a oferi posibilitatea celor care lucrează la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://fermapolitica.ro/2015/05/06/ministerul-mediului-da-bani-pentru-decolmatarea-lacului-de-la-insula/

http://fermapolitica.ro/2015/05/06/ministerul-mediului-da-bani-pentru-decolmatarea-lacului-de-la-insula/

http://zdbc.ro/incepe-decolmatarea-lacului-de-la-insula-de-agrement-din-bacau/

http://zdbc.ro/incepe-decolmatarea-lacului-de-la-insula-de-agrement-din-bacau/

amenajarea Insulei să facă şi lucrările care necesită intervenția pe nivelul apei” – a declarat pentru bacauinfo.ro senatorul Dragoş Luchian, care a mai adăugat că „probabil săptămâna viitoare vor începe procedura de scădere a nivelului apei şi se va da ordinul de începere a lucrărilor”. Lucrările au fost câştigate de Rom-Gan Construct în asociere cu Alconep şi vor fi supervizate de Administrația Bazinală de Apă Siret. „Vom proceda la coborârea nivelului în lac cu toate procedurile, pentru a nu se face braconaj piscicol şi a recupera eventual peştii... să vedem cu custodele acumulării ce facem şi cu jandarmii, să păzească, să nu se facă braconaj piscicol, după care constructorii vor intra cu utilajele şi, după ce se mai zvântă – materialul nu poate fi transportat umed – îl vom transporta în limita a 10 km, aşa cum este în proiectul de decolmatare la care avem încheiată procedura de achiziție” – a declarat pentru bacauinfo.ro directorul A.B.A. Siret, Emil Vamanu. „Odată cu cu semnarea contractului pentru lucrările de modernizare de la Insula de Agrement, am urgentat demersurile pentru a începe lucrările şi la decolmatare. Luni am avut o întâlnire cu directorul Ministerului, domnul Tuluc, şi am primit şi feedback, au fost alocați o parte din bani şi putem spune că lucrările vor începe. Lucrările la Insulă vor merge în paralel.” – a declarat şi primarul municipiului Bacău, Romeo Stavarache. /BacauInfo, http://www.bacauinfo.ro/toate-stirile/administratie/1-milion-lei-pentru-rom-gan-si-alconep-in-prima-faza-pentru-decolmatarea-lacului-din-jurul-insulei-de-agrement-transportul-la-maxim-10-km.html

Dezbatere pe tema poluării cu nutriențiMinisterul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat, la Piatra Neamț, un workshop cu tema ”Reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole a apelor şi solului”.Miercuri, 6 mai, a avut loc la Piatra Neamț un workshop cu tema ”Reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole a apelor şi solului – Aspecte privitoare la implementarea proiectului «Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți» în regiunea de dezvoltare Nord-Est”, organizat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.bacauinfo.ro/toate-stirile/administratie/1-milion-lei-pentru-rom-gan-si-alconep-in-prima-faza-pentru-decolmatarea-lacului-din-jurul-insulei-de-agrement-transportul-la-maxim-10-km.html



http://www.bacauinfo.ro/

http://www.bacauinfo.ro/

La conferință au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, prefectul județului Neamț, Ioan Vlad Angheluță, vicepreşedintele Consiliului Județean Neamț, Dan Manoliu, reprezentanți ai autorităților pentru protecția mediului, autorităților de agricultură, sănătate publică, precum şi autorități locale din județele: Iaşi, Bacău, Neamț, Botoşani, Vaslui şi Suceava.mediu 02Printre temele supuse dezbaterilor s-au numărat prezentarea proiectului “Controlul integrat al poluării cu nutrienți” şi a rezultatelor acestuia, legislația europeană de mediu şi instituțiile europene, legislația de mediu din România şi instituțiile de mediu, calitatea surselor de apă cu accent pe situația nutrienților în Bazinele Siret şi Prut – Bârlad, măsuri de protecția mediului în zonele rurale, inclusiv gospodării individuale sau specificul activitățiilor din agricultură şi impactul asupra mediului.Regiunea Nord-Est a beneficiat de cele mai mari investiții din proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” – peste 40.000.000 lei, pentru 26 de localități: Miroslava, Mironeasa, Mirceşti, Deleni, Grajduri, Cotnari, Voineşti, Scânteia, Cristeşti (județul Iaşi), Răcăciuni, Gârleni, Căiuți (județul Bacău), Frasin, Todireşti, Vilcovu de Sus, Gălăneşti, Gura Humorului, Hănțeşti, Cajvana, Frătăuții Noi (județul Suceava), Gherăeşti, Dumbrava Roşie, Bodeşti (județul Neamț), Ștefăneşti, Sulița (județul Botoşani) şi Fălciu (județul Vaslui).2.000.000 de lei pentru o comună din NeamțPrefectul județului Neamț a felicitat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru acest proiect, care vine în întâmpinarea misiunii Instituției Prefectului, aceea de păstrare a unui mediu curat şi a stării de sănătate a populației din județ. “Atingerea acestui obiectiv se face prin armonizarea acțiunilor tuturor instituțiilor responsabile, iar acest proiect a reuşit să aducă la masa comună a dezbaterilor toți factorii implicați în implementarea, monitorizarea şi controlul Directivei Nitrați din sectoarele mediu, ape, agricultură şi sănătate”, a declarat Ioan Vlad Angheluță.Din județul Neamț, comuna Dumbrava Roşie a primit o finanțare de aproximativ 2.000.000 lei, care au fost investiți pentru construirea şi dotarea unei platforme comunale şi a opt platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut rambursabil de 50 de milioane de euro acordat de Banca Mondială şi un ajutor financiar nerambursabil de 5,5 milioane de dolari, acordat de Fondul Global de Mediu. Consiliile județene şi consiliile locale implicate în proiect asigură o cotă de cofinanțare de până la 5% din valoarea investițiilor.În cadrul proiectului este prevăzută implementarea unor investiții în 86 de localități, incluzând sisteme comunale de depozitare şi manipulare a gunoiului de grajd, plantarea de fâşii de vegetație forestieră cu rol de protecție şi reabilitarea păşunilor, canalizare şi epurare a apelor uzate la scară mică, testarea şi demonstrarea fezabilității producerii de biogaz din gunoi de grajd şi deşeuri organice menajere şi promovarea Codului de Bune Practici Agricole./ Ziarul de Roman - http://www.ziarulderoman.ro/82589/dezbatere-pe-tema-poluarii-cu-nutrienti/

Workshop „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”Miercuri, s-a desfăşurat cel de-al doilea workshop din acest an, organizat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în cadrul campaniei de informare şi conştientizare pentru proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”.Obiectivul principal al campaniei îl reprezintă conştientizarea publicului cu privire la poluarea cu nitrați, promovarea unei strategii de replicare a intervențiilor proiectului pe tot teritoriul țării prezentarea rezultatelor proiectului desfăşurat în perioada 2008-2015.La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ai autorităților locale şi centrale, reprezentanți ai instituțiilor publice în domeniu şi experiți pe probleme de mediu. Vlad Angheluță, prefectului județului Neamț, i-a felicitat pe organizatori pentru campania de conştientizare a publicului cu privire la poluarea cu nitrați. „Județul Neamț are o importantă tradiție în creşterea animalelor, iar relieful şi condițiile de mediu au fost dintotdeauna propice acestei îndeletniciri. Cu grijă față de mediu, autoritățile administrației publice locale, crescătorii de animale, cetățenii posesori de animale în gospodării pot, în cunoştință de cauză, şi cu sprijinul instituțiilor responsabile să protejeze mediul şi chiar să valorifice ca îngrăşământ gunoiul de grajd,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.ziarulderoman.ro/82589/dezbatere-pe-tema-poluarii-cu-nutrienti/

http://www.ziarulderoman.ro/82589/dezbatere-pe-tema-poluarii-cu-nutrienti/

cu respectarea fâşiilor de protecție pentru apele de suprafață”, a spus prefectul. Potrivit unui inventar mai vechi al localităţilor declarate zone vulnerabile la nitraţi număra 45 de localități din județ, acoperind zonele cu tradiție în creşterea animalelor. Direcţia pentru Agricultură, Oficiul de studii pedologice şi agrochimice şi Camera Agricolă judeţeană, au asigurat asistenţa de specialitate autorităţilor administrației publice locale pentru elaborarea planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole şi au realizat centralizarea acestora în vederea raportării către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.„Fără apă şi aer curate nu putem vorbi de sănătatea publică, iar prevenirea poluării este factorul major de protejare şi conservare a resurselor naturale”- Vlad Angheluță, prefect./Evenimentul regional al Moldovei,http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/workshop-a-controlul-integrat-al-poluarii-cu-nutrientia--217149.html

Workshop în cadrul campaniei de informare și conștientizare pentru proiectul „controlul integrat al poluării cu nutrienți”Prefectul județului a participat astăzi, 6 mai a.c., în calitate de invitat, la cel de-al doilea workshop din anul 2015 care se derulează în cadrul campaniei de informare şi conştientizare pentru proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”.workshopWorkshop-ul este organizat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor iar obiectivul principal al campaniei, care se desfăşoară la nivel național, regional şi local, îl reprezintă conştientizarea publicului cu privire la poluarea cu nitrați, promovarea unei strategii de replicare a intervențiilor proiectului pe tot teritoriul României şi prezentarea rezultatelor proiectului desfăşurat în perioada 2008-2015.La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ai autorităților locale şi centrale, reprezentanți ai instituțiilor publice în domeniu cât şi experiți pe probleme de mediu."Tema dezbaterilor de astăzi ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” pare să se adreseze unei categorii de specialişti. În realitate, este un domeniu de cel mai mare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/workshop-a-controlul-integrat-al-poluarii-cu-nutrientia--217149.html

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/workshop-a-controlul-integrat-al-poluarii-cu-nutrientia--217149.html

interes pentru sănătatea oamenilor şi a mediului înconjurător. Spun aceasta motivat de două dezbateri pe care le-am propus în cadrul Colegiului prefectural ”PROGRAMUL DE ACTIUNE IN ZONELE VULNERABILE LA NITRATI ÎN JUDETUL NEAMȚ” şi mai de curând tema privind ”MONITORIZAREA SURSELOR PUBLICE DE APĂ DIN LOCALITĂȚILE RURALE”. Cele două analize au suscitat un interes din partea presei şi a cetățenilor, cum puține dezbateri au generat.De aceea, vă felicit pentru proiect şi pentru campania de conştientizare a publicului cu privire la poluarea cu nitrați.Prefectul, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, are ca obiectiv esențial menținerea sănătății populației şi protejarea mediului, iar atributul de conducere a serviciilor publice deconcentrate îi conferă şi mecanismul pentru atingerea acestui obiectiv, prin armonizarea activității celor mai importante instituții ale statului care acționează în domeniu. Mă refer aici la Direcția de Sănătate Publică, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Agenția pentru Protecția Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor, Direcția pentru Agricultură şi Oficiul de studii Pedologice şi Agrochimice, acestea din urmă având legătură specială cu gestionarea problematicii dezbătută astăzi.Județul Neamț are o importantă tradiție în creşterea animalelor, iar relieful şi condițiile de mediu au fost dintotdeauna propice acestei îndeletniciri. Cu grijă față de mediu, autoritățile administrației publice locale, crescătorii de animale, cetățenii posesori de animale în gospodării pot, în cunoştință de cauză, şi cu sprijinul instituțiilor responsabile să protejeze mediul şi chiar să valorifice ca îngrăşământ gunoiul de grajd, cu respectarea fâşiilor de protecție pentru apele de suprafață.Un inventar ceva mai vechi al localităților declarate zone vulnerabile la nitrați număra 45 de localități din județul nostru, acoperind zonele cu tradiție în creşterea animalelor. Direcția pentru Agricultură, Oficiul de studii pedologice şi agrochimice şi Camera Agricolă județeană, au asigurat asistența de specialitate autorităților administrației publice locale pentru elaborarea Planului local de acțiune pentru protecția apelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

împotriva poluării cu nitrați din surse agricole şi au realizat centralizarea acestora în vederea raportării către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Nu voi intra în amănuntele prevederilor legale deoarece, pe agenda acestei întâlniri este un punct distinct de prezentare a legislației europene şi româneşti, în materie.Aş vrea să adaug doar atât – fără apă şi aer curate nu putem vorbi de sănătatea publică, iar prevenirea poluării este factorul major de protejare şi conservare a resurselor naturale. Știu că la nivelul județului ne putem baza pe specialiştii din instituțiile implicate, dar trebuie mereu insistat pe educarea publicului şi de aceea salutăm, încă odată evenimente de genul celui de astăzi." a declarat prefectul județului, Ioan Vlad ANGHELUȚĂ. / Ziar Piatra Neamț - http://www.ziarpiatraneamt.ro/workshop-in-cadrul-campaniei-de-informare-si-constientizare-pentru-proiectul-controlul-integrat-al-poluarii-cu-nutrienti

Poluarea cu nutrienți este un subiect cu adevărat important pentru județul NeamțNoi am dezbătut acest subiect de nenumărate ori arătând ce se întâmplă cu toate substanțele chimice care se folosesc intensiv în agricultura nemțeană.Toate aceste chimicale ajung categoric în pânza freatică şi de aici în organismele tuturor nemțenilor care nu beau apă potabilă ci folosesc puțuri şi fântâni, şi uite aşa ne îngrozim de câte cazuri de cancer şi alte boli devastatoare decimează populația rurală.Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat, la Piatra Neamț, miercuri, 6 mai 2015 un workshop cu tema „Reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole a apelor şi solului”. Filmarea acestui workshop o puteți vedea mai jos şi orice politician, ales local sau om care este cu adevărat interesat de sănătatea copiilor şi a familiei ar trebui să urmărească acest subiect până ce nu vom ajunge să ne întâlnim cu toții pe la oncologie. / Ziar Piatra Neamț - http://www.ziarpiatraneamt.ro/poluarea-cu-nutrienti-este-un-subiect-cu-adevarat-important-pentru-judetul-neamt

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.ziarpiatraneamt.ro/poluarea-cu-nutrienti-este-un-subiect-cu-adevarat-important-pentru-judetul-neamt

http://www.ziarpiatraneamt.ro/poluarea-cu-nutrienti-este-un-subiect-cu-adevarat-important-pentru-judetul-neamt

http://www.ziarpiatraneamt.ro/workshop-in-cadrul-campaniei-de-informare-si-constientizare-pentru-proiectul-controlul-integrat-al-poluarii-cu-nutrienti



Programe de masuri pentru reducerea presiunilor datorate aglomerarilor umaneUrmare finalizarii draft-ului celui de-al 2-lea Plan de Management al bazinului hidrografic Olt, conform cerintelor art. 14 din Directiva Cadru Apă 60/2000 a Uniunii Europene, care specifică faptul că ,, Statele membre trebuie să încurajeze toate partile interesate în implementarea Directivei si în elaborarea Planurilor de Management Bazinale”, Administratia Bazinala de Apa Olt a organizat in ziua de joi 29 aprilie 2015 , dezbaterea publica cu tema “Programele de masuri pentru reducerea presiunilor datorate aglomerarilor umane”.La intalnire au participat reprezentanti ai operatorilor de apa, agentii de Protectia Mediului si Administratorii Utilitatilor de Apa din bazinul hidrografic Olt. Au fost prezentate aspectele relevante privind, rezultatele evaluării stării / potentialului ecologic al corpurilor de apă, identificarea riscului de neatingere a obiectivelor de mediu, măsurile de bază si posibilele măsuri suplimentare prevăzute pentru atingerea stării bune./REALITATEA VALCEANA,http://www.realitateavalceana.ro/programe-de-masuri-pentru-reducerea-presiunilor-datorate-aglomerarilor-umane/

PRESA GERMANĂ denunţă JAFUL austriecilor în pădurile din VÂLCEA În ultimii ani, toți mai mulți jurnalişti din Vâlcea au demascat acțiunile unei firme cu capital austriac, care defrişează pădurile din nordul județului nostru, multe din acțiunile lor fiind chiar cu acordul şi colaborarea autorităților locale, iar alte fiind de-a dreptul ilegale. Este vorba despre firma Schweighofer, din Austria, care are filială în România societatea denumită Cascada Empire. Ei bine, compania a achiziționat mii de hectare în județe ca Vâlcea, Argeş, Prahova, Suceava, Hunedoara şi alte câteva, însă, recent, presa din Germania a dezvăluit că o bună parte din păduri, firma Schweighofer – prin Cascada Empire, le-ar fi obținut cu documente false.Este cazul şi județului Vâlcea, conform jurnaliştilor nemți, iar aici apare în peisaj şi controversatul Gicuțu Deaconeasa, care este acuzat că ar fi lucrat în colaborare cu austriecii, în sensul în care vâlceanul le punea la dispoziție hărți şi alte documente

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

falsificate. Iată, în rândurile de mai jos, ce spune jurnalul german Spiegel despre jafurile din pădurile din Vâlcea şi despre colaborarea dintre firma austriacă şi Gicuțu Deaconeasa.„În anturajul firmei Schweighofer «s-a format o mlaştină a ilegalității, de care se pare că doar Schweighofer nu-şi dă seama», spune Bogdan Tudor, avocat, preşedintele organizației ecologice Nostra Silva, care a semnalat de mai multe ori infracțiuni în domeniu. Unul din cazuri e investigat chiar de direcția românească anti-corupție (DNA). E vorba de falsificarea documentelor unei păduri care fusese confiscată de comunişti şi apoi dată înapoi unui sat din Vâlcea, căruia îi aparținea. «Ăsta e un caz tipic. Aşa se fac afacerile aici», spune Tudor. E unul din sutele de cazuri asemănătoare.În unele cazuri se fac cercetări juridice: se bănuieşte că există un grup de falsificatori amatori care, cu tupeu, au manipulat hărți care nu existaseră în momentul stabilirii proprietăților, folosind instrumente de scris care, nici ele, nu existau în acea vreme. În Vâlcea se plănuia vânzarea pădurii «Trei Munți», pe care Cascade Empire, filiala firmei Schweighofer, vroia s-o cumpere. Schweighofer spune că nu a ştiut nimic despre documentele falsificate sau cercetările juridice; Totuşi, nu poate răspunde la întrebarea de ce managerul de la Cascade purta discuții cu presupuşii falsificatori, cu luni înainte de momentul vânzării, despre terenurile respective şi condițiile de livrare.Protagonistul cazului de față e şeful de atunci al Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva. Ulterior a condus chiar un sit Natura 2000. Săptămâna trecută a fost arestat pentru corupție. El l-a mai «servit» pe Schweighofer şi altă dată, ceea ce demonstrează presiunile masive pe care le exercitau austriecii: conform cercetărilor procurorului, în doar şase luni au fost livrați 22.000 metri cubi de lemn firmei Schweighofer. O parte din acest lemn a fost dovedit ca fiind tăiat ilegal. În legătură cu asta, Schweighofer tace, în schimb susține că a acționat conform legilor în vigoare. În plus, se plânge că omul «nu i-a făcut livrările promise». În cazurile de corupție, spune avocatul Tudor, sunt întotdeauna doi părtaşi: «Măcelărirea lemnului practicată de Schweighofer a fost catalizatorul defrişărilor ilegale din ultimii 12 ani». În ciuda anchetelor în anturajul austriecilor, spune avocatul, nu s-a putut dovedi nimic împotriva lor" – se arată într-un pasaj al articolului scris de jurnaliştii germani de la ziarul Spiegel./VOCEA VALCII,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.voceavalcii.ro/2015050628492/presa-german%C4%83-denunta-jaful-austriecilor-in-padurile-din-valcea.html

Costul finalizării staţiei de epurare de la Hoghiz sare de 13 milioane de leiStația nu a fost amenajată nici pe jumătate, ținând cont că Apa a reziliat contractul cu constructorul inițialContractul de lucrări pentru amenajarea stației de epurare de la Hoghiz a fost reziliat anul trecut, lucrările fiind definitivate în proporție de 39,34%. Compania Apa a căutat un nou constructor pentru această investiție din luna octombrie 2014, costul estimat pentru finalizarea lucrărilor fiind de 14,39 milioane de lei, fără TVA. Noua stație de epurare va avea o capacitate de 16.500 PE şi va fi dezvoltată pe două linii. La licitație au participat 11 firme, iar cea mai bună ofertă din punct de vedere economic care a corespuns şi tuturor solicitărilor din anunțul de licitație a fost a societății Coral SRL din Tulcea. Aceasta a oferit un preț de 13.011.761,78 lei, fără TVA, pentru a realiza proiectul. Constructorul va trebui să amenajeze printre altele stația de pompare a apelor uzate şi unitatea de prelevare a probelor de apă, instalațiile de deznisipare cu separator de grăsimi şi grătare fine , dar şi o stație de pompare a apei epurate şi pentru apa tehnologică. Totodată, proiectul include şi amenajarea unui depozit pentru nămol, dar şi un laborator. De asemenea, stația de epurare de la Hoghiz va fi proiectată folosind o tehnologie performantă, în vederea reducerii nutrienților de azot şi fosfor şi, totodată deshidratarea nămolului până la 22%. Lucrările vor trebui finalizate anul acesta, ținând cont că investiția face parte dintr-un proiect de anvergură derulat de Compania Apa în județ, care are o valoare totală de 135 de milioane de euro (565,64 milioane de lei, fără TVA) şi este finanțat prin POS Mediu./ BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/costul-finalizarii-statiei-de-epurare-de-la-hoghiz-sare-de-13-milioane-de-lei-a86060

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

Militanţii de mediu susţin că fabrica de la Reci a Holzindustrie Schweighofer funcţionează fără autorizaţie Două asociații de mediu au solicitat primului ministru să suspende activitatea fabricii din județul Covasna.Două asociații de protecția mediului au cerut primului ministru suspendarea funcționării fabricii de debitare şi prelucrare a lemnului din comuna covăsneană Reci a concernului austriac Holzindustrie Schweighofer. Cele două asociații susțin că fabrica a fost construită ilegal, cu încălcarea repetată a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții şi a legislației europene şi româneşti privind elaborarea Studiilor de Impact asupra Mediului (SEA si EIA).„Mai mult, fabrica şi stația de cogenerare aferentă încă nu au obținut autorizația integrată de mediu şi nici autorizația de funcționare, dezbaterea publică la Agenția pentru Protecția Mediului Covasna fiind programată pentru data de 18 mai. Cu toate acestea, fotografii realizate în ultimele săptămâni, inclusiv în 30 aprilie 2015, arată o activitate de producție intensă in acea unitate de producție, inclusiv stive de produs finit (cherestea). Pornind de la experiențele anterioare cu activitatea firmei Holzindustrie Schweighofer, există suspiciunea că, de la bun început, şi la fabrica de la Reci se va prelucra lemn tăiat ilegal", se arată într-o adresă către premierul Victor Ponta. Cele două asociații consideră că prin funcționarea fabricii se încalcă o serie de prevederi legale, cum ar fi Codul Silvic, Codul Muncii şi legislația privind funcționarea societăților comerciale.Compania Holzindustrie Schweighofer, controlată de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, a investit la Reci peste 100 de milioane de euro în a cincea fabrică din România, după cele din Sebeş, Rădăuți, Siret şi Comăneşti. Reprezentanții Schweighofer estimau anterior că vor angaja în jur de 650 de persoane pentru fabrica din județul Covasna.FABRICA DIN RECI, în construcție - poze din aprilie 2015. Începerea operațiunilor e anunțată pentru al doilea trimestru al acestui an.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

Legal, în România se exploatează anual în jur de 17 milioane de metri cubi de lemn, iar Schweighofer cumpără din producția locală în jur de 2,4 milioane de metri cubi. Afacerile grupului au depăşit anul trecut pragul de 500 de milioane de euro, după o creştere a vânzărilor de circa 9%, iar numărul de salariați va creşte anul acesta de la 2.500 la 3.000 de oameni.Compania austriacă Schweighofer Holzindustrie a fost, săptămâna trecută, expusă oferind bonificații pentru lemnul tăiat ilegal. Environmental Investigation Agency (EIA), o organizație de mediu cu birouri în Washington D.C. şi Londra, a dat publicității filmări care expun conducerea companiei Holzindustrie Schweighofer România, cel mai mare procesator de răşinoase din țară, acceptând cu bună ştiință şi recompensând lemnul tăiat ilegal printr-un sistem de bonificație.Pe 23 martie, preşedintele României a retrimis noul cod silvic în Parlament pentru amendamente şi dezbateri. La scurt timp, a fost dată publicității o scrisoare trimisă de CEO-ul Schweighofer către primul ministrul al României cerând să schimbe codul silvic, în caz contrar amenințând cu efecte negative asupra comerțului dintre Austria şi România în general. Un al doilea document de la Ambasada Austriei la Bucureşti prezintă îndemnul către Guvernul României de a se întâlni cu Schweighofer pentru a ajunge la o înțelegere în legătură cu noul cod silvic. Elementul din codul silvic care face obiectul dezbaterilor este limita de 30% impusă oricărei companii în procesarea unei specii sau sortiment din România./ BUNĂ ZIUA BRAȘOV,http://www.bzb.ro/stire/militantii-de-mediu-sustin-ca-fabrica-de-la-reci-a-holzindustrie-schweighofer-functioneaza-fara-autorizatie-a86065

Bani europeni pentru localităţile oltene afectate de inundaţiile din 2014Localitățile din județul Olt, afectate de inundațiile de anul trecut, vor primi bani de la Uniunea Europeană, prin Fondul de Solidaritate, pentru pagubele înregistrate, dar şi pentru operațiunile de salvare, întreprinse în acea perioadă. Banii vor fi primiți de localități în baza facturilor emise pentru lucrările de refacere a pagubelor, Prefectura Olt înaintând guvernului o situație cu cele 62 de localități eligibile.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

Guvernul României, prin Autoritatea Coordonatoare şi de Management a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene a elaborat două „aplicații” pentru mobilizarea FSUE aferente celor două valuri de inundații, respectiv pentru pagubele înregistrate şi operațiunile de urgență întreprinse ca urmare a ploilor torențiale şi a inundațiilor din perioada 14 - 31 mai 2014 şi 28 iulie - a doua parte a lunii august 2014.În urma analizării celor două „aplicații”, Comisia Europeană a decis că acestea îndeplinesc condițiile de eligibilitate şi a propus mobilizarea sumei de 8,5 milioane euro pentru România, 4.198.175 euro pentru inundațiile din primăvara anului 2014 şi 4.297.775 euro pentru inundațiile din vara aceluiaşi an. Banii au fost alocați la nivel național şi încă nu s-a hotărât cât va primi fiecare județ.Reprezentanții Prefecturii Olt au elaborat şi înaintat guvernului două decizii de acordare a contribuției financiare FSUE, precizând costurilor estimative la nivelul județului pentru fiecare dintre tipurile de operațiuni de urgență. Potrivit prefectului Silviu Neacşu, 62 de localități din județ vor primi bani din Fondul de Solidaritate al UE, multe dintre ele fiind lovite de ambele valuri de inundații.„Sunt două direcții în care se pot plăti bani de la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene - pentru inundațiile din mai 2014 şi pentru cele din iulie-august, din acelaşi an. Avem 62 de localități la nivelul județului Olt, 52 afectate de inundațiile din mai şi 45 de cele din lunile iulie-august, unele dintre ele fiind afectate de ambele valuri. Am constituit un grup de lucru care, pe baza adreselor transmise de primării şi de Consiliul Județean, va înainta situația, astăzi (miercuri - n.red.), până la ora 13.30 guvernului, astfel încât să se primească aceste fonduri”, a declarat Silviu Neacşu./GAZETA NOUA,http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=32327&title=Bani-europeni-pentru-localitatile-oltene-afectate-de-inundatiile-din-2014.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=32327&title=Bani-europeni-pentru-localitatile-oltene-afectate-de-inundatiile-din-2014.html

http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=32327&title=Bani-europeni-pentru-localitatile-oltene-afectate-de-inundatiile-din-2014.html

Teme similare

Proiectul „Gaia” care a implicat zeci de participanţi români şi italieni a ajuns la sfârşitProiectul „Gaia” finanțat prin programul Erasmus Plus, unde au fost implicați 15 tineri din România şi 15 tineri din Italia, a luat sfârşit. Pe parcursul celor două săptămâni, tinerii participanți au dobândit o serie de cunoştinte, dar şi abilități, prin activitățile ce s-au desfăşurat în Parcul Natural Lunca Mureşului şi Defileul Munților Metaliferi. Activitățile de protejare a mediului înconjurător, precum ecologizarea spațiilor verzi, amenajarea de cuiburi pentru păsări, vizită de documentare la Stația de Epurare a Apei, au adus un plus în educația nonformală a participanților din cadrul proiectului. Astfel, tinerii au înțeles importanța protejării mediului în care trăim pentru promovarea şi menținerea calității vieții. În acest sens, s-au făcut vizite în Aria Naturală Protejată „Defileul Munțiilor Metaliferi” unde sub îndrumarea şi sub supravegherea celor 3 însoțiori, a fost amplasat un panou de informare turistică ce conține harta turistică şi speciile protejate din aceea zonă. Pe parcursul celor 15 zile, din 9 aprilie până în 23 aprilie, tinerii, au dezvoltat competențe de bază şi transversale (cum ar fi antreprenoriatul, competențele digitale şi competențele lingvistice), prin folo- sirea limbii engleze, dar şi promovarea diversității lingvistice prin sesiuni de 30 de minute (din limba engleză, română şi italiană) făcute aproape în fiecare dimineață, cu prezenta-rea de expresii uzuale, simple pentru facilitarea comunicării dintre participanți, urmate de exerciții de socializare şi de spargerea gheții. Prin serile interculturale române şi italiene, realizate în cadrul proiectului, în care s-au prezentat câteva aspecte specifice fiecărei țări (România şi Italia), a crescut în rândul participanților gradul de conştientizare şi de înțelegere a acestor culturi, oferindu-le posibilitatea de a construi rețele de contacte internaționale, de a participa activ în societate, de a se implica, accepta şi respecta tradițiile, obiceiurile din alte țări. După perioada de mobilitate, în penultima zi, fiecare participant, care a luat parte la proiectul de mobilitate pentru tineri, a primit un certificat Youthpass, care atestă recunoaşterea şi validarea aptitudinilor, pe perioada celor 15 zile în cadrul proiectului „Gaia”. Persoanele care au înmânat aceste certificate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

au fost: Varga Glad împreună cu preşedintele Asociației Terra Nobillis, Iulian Stana. Organizația care a coordonat proiectul a fost „TERRA NOBILLIS” din Arad şi partenerul de proiect Asociația „JUMP IN” din oraşul Poggiardo din Italia. Glasul Aradului/ARhttp://glsa.ro/arad/196846-proiectul-gaia-care-a-implicat-zeci-de-participanti-romani-si-italieni-a-ajuns-la-sfarsit.html

Termocentrala de la Mintia are șanse minime să rămână în viațăDoar o minune mai poate să salveze Termocentrala de la Mintia de la o iminentă închidere. Bomba cu ceas reprezentată de managementul politizat şi dezinteresul pentru investiții în protecția mediului a explodat în interiorul CEH.Dintre cele două termocentrale componente ale CEH, cele mai mari probleme sunt la Mintia. Complexul nu a reuşit să achiziționeze suficiente certificate de CO2 pentru ca să poată funcționa. Legislația europeană adoptată conform acordului de la Kiotto este foarte strictă în ceea ce priveşte funcționarea unităților poluante care nu depun numărul prevăzut de certificate CO2, în funcție de noxele emise în atmosferă.O fentă tipic româneascăConducerea CEH a încercat să adoarmă vigilența oficialilor europeni, cumpărând o parte din necesarul de certificate şi depunându-le la Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene. România riscă amenzi uriaşe pentru nedepunerea la termen a certificatelor care ar putea ajunge până la 120 de milioane de euro pentru lipsa unui număr de 1,2 milioane de certificate. Mai grav decât posibilitatea amenzii este procedura prevăzută de legislația europeană, conform căreia o entitate poluatoare care nu depune certificatele necesare funcționării va fi radiată din Registrul Unic şi nu mai poate funcționa, ceea ce se va întâmpla mai mult ca sigur cu termocentrala Mintia, chiar dacă conducerea CEH, sindicatele şi Ministerul de resort nu vorbesc deocamdată despre asta. Termocentrala ar avea posibilitatea reînscrierii în Registru ca o nouă entitate, cu condiția obținerii unei noi autorizații de mediu. Acest lucru, posibil pentru termocentrala de la Paroşeni, este de nerealizat pentru cea de la Mintia. Managerii termocentralei nu au pus accent pe investițiile în protecția mediului, ceea ce a dus la nerealizarea unor obiective importante pentru autorizarea conform normelor UE. Lipsa unei instalații de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://glsa.ro/arad/196846-proiectul-gaia-care-a-implicat-zeci-de-participanti-romani-si-italieni-a-ajuns-la-sfarsit.html

http://glsa.ro/arad/196846-proiectul-gaia-care-a-implicat-zeci-de-participanti-romani-si-italieni-a-ajuns-la-sfarsit.html

evacuare a şlamului dens la care se lucrează în prezent şi a unei instalații de desulfurare, care nu este nici măcar în fază de proiect, face ca la Mintia închiderea activității să fie iminentă. La această situație s-a ajuns în condițiile în care conducerea termocentralei Mintia a vândut ani la rând certificate de CO2, pe care în prezent nu are bani să le cumpere. Sub conducerea directorilor Marius Vladu şi Tiberiu Borca, termocentrala a vândut certificate verzi în valoare de 25 de milioane de euro. Acum, în 2015, acelaşi CEH trebuie să achiziționeze, ca să rămână pe piață, certificate CO2 de 10 milioane de euro./Glasul Hunedoarei, HD, http://glasul-hd.ro/Termocentrala-de-la-Mintia-are-șanse-minime-să-rămână-în-viață_12_23989.html

Teme de mediu

Exploatarea abuzivă a pădurilor scoate oamenii în stradă. PROTESTE în weekend, la Alba Iulia şi în mai multe oraşe din ţarăGrupuri de mobilizare pe rețeaua de socializare Facebook anunță proteste în mai multe oraşe din țară, dar şi de peste hotare, împotriva despăduririlor abuzive. Din informațiile de pe paginile rețelei, la Alba Iulia, protestul va avea loc sâmbătă, 9 mai, în fața Cinematografului “Dacia” din cartierul Cetate, de la ora 16.00.”Va avea loc primul protest major împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în numai câțiva ani cu mai puțin de jumătate din suprafața împădurită pe care o avea în 1989”, se arată în mesajul celor care susțin manifestarea. Până la ora redactării acestui articol, la evenimentul din Alba Iulia îşi anunțaseră intenția de participare peste 140 de persoane.La nivel național, mobilizarea este de câteva mii de persoane, pe lângă Alba Iulia fiind anunțate proteste la Braşov, Bucureşti, Cluj, Focşani, Iaşi, Ploieşti, Oradea, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Timişoara, Vaslui, Viena, Paris, Montreal, Munchen.În Constanța, pe 10 mai, va avea loc protestul “DA parcurilor şi pădurilor, NU mall-urilor în Constanța”, care a decis să se solidarizeze cu acțiunea.”Situația este cu atât mai gravă cu cât în România există jumătate din suprafața totală de pădure virgină din Uniunea Europeană, iar la nivelul clasei politice există numai complicitate cu beneficiarii despăduririlor abuzive”, se arată în anunțul de mobilizare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

În ceea ce priveşte protestul de la Alba Iulia, organizatorii, un grup de voluntari „activişti pentru mediu”, au transmis notificări Primăriei şi forțelor de ordine. Protestul ar urma să se desfăşoare pe parcursul a două ore, în intervalul 16.00 – 18.00.Alba 24 AB, http://alba24.ro/exploatarea-abuziva-a-padurilor-scoate-oamenii-in-strada-proteste-in-weekend-la-alba-iulia-si-in-mai-multe-orase-din-tara-407806.html

Dorin Gligor: Lucrările la infrastructura SMID nu pot fi amânateLucrările la infrastructura Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) din județ trebuie încheiate până la sfârşitul anului 2015. Singurele amânări care ar putea fi făcute, sunt lucrările de închidere a gropilor de gunoi de la Deva şi Orăştie.„S-a discutat în prima parte a anului ca acolo unde nu se pot închide lucrările, să se dea o prelungire a termenului, astfel încât să poată fi încheiate până în iulie 2016. Ministerul Fondurilor Europene a analizat propunerea care părea a fi acceptată, după care au revenit şi s-a stabilit următoarea situație. Din punct de vedere legal putem să amânăm doar lucrările care vor fi achitate din partea noastră de cofinanțare, în valoare de 2,3 milioane de lei. Asta pentru că banii veniți din fonduri europene pentru construirea infrastructurii destinate Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor din județ nu vor putea fi decontați după luna decembrie 2015”, a explicat Dorin Gligor, vicepreşedintele Consiliului Județean Hunedoara. Acesta a mai afirmat că stadiul de executare a lucrărilor de la deponeul ecologic de la Băcia este de 15 la sută, dar muncitorii lucrează în două schimburi, pentru a finaliza construcția până la sfârşitul anului. Proiectul prin care se doreşte crearea unui sistem de gestionare a deşeurilor la nivel de județ este finanțat din fonduri europene în proporție de aproximativ 90 la sută, restul fiind cofinanțat de administrația județului./ Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/dorin-gligor-lucrarile-la-infrastrutura-smid-nu-pot-fi-amanate/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.mesagerulhunedorean.ro/dorin-gligor-lucrarile-la-infrastrutura-smid-nu-pot-fi-amanate/

http://www.mesagerulhunedorean.ro/dorin-gligor-lucrarile-la-infrastrutura-smid-nu-pot-fi-amanate/

http://alba24.ro/exploatarea-abuziva-a-padurilor-scoate-oamenii-in-strada-proteste-in-weekend-la-alba-iulia-si-in-mai-multe-orase-din-tara-407806.html

http://alba24.ro/exploatarea-abuziva-a-padurilor-scoate-oamenii-in-strada-proteste-in-weekend-la-alba-iulia-si-in-mai-multe-orase-din-tara-407806.html

Teme ABA

Într-o zi la Negreşti-Oaş a plouat atâta cât este media pentru două săptămâni, adică 33 de litri/metrul pătratVolumul redus de precipitații din toamna anului 2014, al zăpezii din iernă şi apoi a ploilor insuficiente din acestă primăvară, fac să se resimtă seceta pedologică, dublată de insuficiența apei în stratul fertil. Ploile de sâmbătă, 2 mai, pe alocuri, dar mai ales la Negreşti-Oaş, au acoperit media precipitațiilor pentru o jumătate de lună.Statisticile multianuale arată că la nivelul județului Satu Mare, în 12 luni, cad aproximativ 650-750 de litri de preciptații pe metrul pătrat. Și totuşi, aceleaşi statistici arată că în ultimii ani n-au fost realizați decât pe alocuri cei 650 de litri pe metrul pătrat, fapt ce se resimte ca un deficit de apă în sol.Mai multe citiți în ediția tipărită de marți, 5 mai disponibilă la chioşcurile de ziare sau în ediția electronică (abonament pdf)./Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/sm/intr-o-zi-la-negresti-oas-a-plouat- atata-cat-este-media-pentru-doua-saptamani-adica-33-de-litrimetrul-patrat/

Malul Somesului, intre plaja ad-hoc si groapa de gunoiO plimbare pe malul Somesului, din capatul Cartierului Grigorescu pana in zona industriala a orasului dezvaluie un rau murdar, prea putin amenajat, prea putin exploatat. Avem un rau care trece prin centrul Clujului, insa nimeni nu s-a gandit sa profite de acest atu, cum au facut-o, de exemplu, alte orase europene. Proiectul Somesului navigabil ramane un vis pastrat pentru viitor, pentru zilele negre ale campaniilor electorale ce vor veni. In prezent, raul Clujului e inundat de gunoaie si impanzit de covoare. Cea mai buna priveliste a raului e in cartierul Grigorescu, singurul loc in care autoritatile locale au investit bani pentru refacerea malului. Pe langa plaja de nisip construita, inundata si reconstruita, doar in aceasta parte a orasului exista scari care coboara pana la rau, balustrade si trotuare circulabile.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

https://dast-ad/owa/redir.aspx?C=SgtYLlQFl0mUfqXSCT4hhgI51XVOW9JIjye4FAYXFICgR3j-WznRyBWYA9D74VXX8stackLiAr4.&URL=http%3A%2F%2Fwww.informatia-zilei.ro%2Fsm%2Fintr-o-zi-la-negresti-oas-a-plouat-atata-cat-este-media-pentru-doua-saptamani-adica-33-de-litrimetrul-patrat%2F

https://dast-ad/owa/redir.aspx?C=SgtYLlQFl0mUfqXSCT4hhgI51XVOW9JIjye4FAYXFICgR3j-WznRyBWYA9D74VXX8stackLiAr4.&URL=http%3A%2F%2Fwww.informatia-zilei.ro%2Fsm%2Fintr-o-zi-la-negresti-oas-a-plouat-atata-cat-este-media-pentru-doua-saptamani-adica-33-de-litrimetrul-patrat%2F

In prezent, pe cea mai frumoasa bucata de Somes se face plaja sau se amenajeaza un picnic ad-hoc si nimic mai mult. Asta daca facem abstractie de faptul ca doar aici clujenii se pot plimba linistiti si organizat pe malul raului. Adica pe o portiune ce nu se intinde pe mai mult de trei kilometri. Malul Somesului din zona centrala aduce un peisaj dezolant, in care cladirile monument istoric se pierd printre cladirile noi de otel si sticla. Podul de pe strada Traian, cel care s-a prabusit in urma cu doi ani, este un adevarat pericol atat pentru pietoni, cat si pentru vehiculele de mare tonaj, in speta cele ale CTP-ului, care il traverseaza zilnic. Trotuarul de pe Dragalina este ocupat de masini, ceea ce face ca singura sansa pentru pietoni sa fie deplasarea pe carosabil. Zeci de traversari de conducte de gaz, de curent sau apa atarna ruginite deasupra Somesului in apropierea strazii Nadasel. Locul in care Somesul se intersecteaza cu apele Nadasului este lasat in paragina, iarba e netunsa, iar copacii nu sunt tratati impotriva daunatorilor. La intersectia strazilor Oasului cu Traian, administratia locala a avut o tentativa de a amenaja o zona de promenada. Acum, bucati intregi din balustrada de pe malul Somesului au fost furate de catre persoane necunoscute, in timp ce spatiul verde din apropiere a fost acoperit de pietris si nisip folosit la reabilitarea tramei stradale din apropierea Garii Cluj-Napoca. Pe toata lungimea cursului Somesului din Cluj-Napoca salciile, iar pungile, sute de PET-uri si multe alte mizerii stau prinse la radacina arborilor crescuti chiar in mijlocul albiei raului. In apropierea Parcului Industrial Tetarom 2 de pe strada Barcului, malul Somesului este captusit de covoare puse la uscat printre salcii. Aici, locatarii de etnie roma polueaza in mod constant apele Somesului cu detergenti si folosesc terenruile virane din apropiere pentru a-si lasa caii la pascut. Trecerea dinspre zona industriala Clujana si cartierul Bulgaria se face in continuare pe un pod cu o singura banda de circulatie. Desi reprezentantii primariei au promis in nenumarate raduri ca vor demara lucrarile de amplasare a unui pod cu doua sensuri de circulatie, acest lucru este tot in faza de proiect. In albia raului pot fi zarite cu usurinta resturile menajere aruncate de locuitorii orasului de 5 stele.Somesul navigabil, o idee veche de zeci de ani, dar niciodata pusa in practicaSomesul navigabil este o idee veche, a tuturor candidatilor care au sperat la fotoliul de primar al Clujului de cativa zeci de ani incoace. Emil Boc a anuntat inca din 2013 ca va

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

organiza o licitatie pentru proiectul menit sa faca din raul care traverseaza orasul un canal pe care sa se poata circula.Boc a mai declarat, tot in 2013, ca primaria intentioneaza sa liciteze proiectul tehnic, intocmit pe baza caietului de sarcini creionat in urma colaborarii cu olandezii de la Dutch Initiative for Sustainable Cities (DISC), care au oferit consultanta. El a mai precizat ca primaria vrea sa acceseze fonduri europene pentru a pune in practica proiectul Somesului navigabil, dupa ce, in 2012, edilul a fost in vizita in Olanda pentru a se documenta pe tema navigatiei si a importarii sistemului pe Somes, la invitatia DISC.Conform Planului Urbanistic General aprobat de autoritatile clujene la inceputul anului, raul Somes va deveni navigabil pana in 2020.“S-a adus in discutie amenajarea pe o anumita portiune pe traseul raului Somes din municipiul Cluj-Napoca a unui sistem care poate fi chiar navigabil, eventual de agrement, cu caiac-canoe sau chiar cu anumite tipuri de ambarcatiuni”, a declarat, la inceputul acestui an, Oana Buzatu, purtator de cuvant al Primariei Cluj-Napoca.Somesul are o traditie privind navigabilitatea din anii ‘60 cand pe cursul raului era amenajata o pista de canotaj. Culoarul destinat acestui sport era viabil in zona Podul Garibaldi - Opera Maghiara, intreaga zona fiind astfel animata de ambarcatiunile de canotaj ce erau scoase zilnic pe apa, pentru antrenament.http://www.ziardecluj.ro/malul-somesului-intre-plaja-ad-hoc-si-groapa-de-gunoi

Teme similare

RECONSTRUCTIE ECOLOGICA – Ministerul Mediului a aprobat planul de management pentru Situl Natura 2000 si Rezervatia de castan comestibil Baia Mare Ministerul Mediului a aprobat, saptamana trecuta, planul de management pentru Situl Natura 2000 si Rezervatia de castan comestibil Baia Mare, in cadrul unui proiect amplu, demarat in 2010, a carui valoare este de aproape 1.5 milioane de lei. Proiectul are in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.ziardecluj.ro/malul-somesului-intre-plaja-ad-hoc-si-groapa-de-gunoi

vedere reconstructia ecologica a castanului comestibil si protejarea celorlalte specii de interes comunitar din aceasta zona, iar planul de management stabileste exact masurile ce trebuie luate in acest sens. Durata de implementare a planului de management este de cinci ani de la intrarea lui in vigoare. Masurile prevazute in planul de management au drept scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile si habitatele din cadrul sitului. Printre acestea se numara actiunile de management forestier, pentru eradicarea cancerului de scoarta al castanului, reglementarea accesului in aria protejata si directionarea turismului catre alte zone, dar si crearea unui program de cooperare cu institutiile responsabile, ca urmare a poluarii remanente de la fostele intreprinderi de prelucrare a minereurilor neferoase. “Azi ne-am intalnit pentru a discuta foarte concret planul de management al acestui sit, plan care, dupa aproape un an de zile, a fost aprobat de Ministerul Mediului, saptamana trecuta, printr-un ordin de ministru. La baza acestui plan au stat toate studiile de specialitate necesare elaborarii lui, au fost analizate cele trei habitate de interes comunitar, doua specii din lista celor protejate si, nu in ultimul rand, s-a elaborat un studiu de reconstructie ecologica in situl Natura 2000, vizavi de castanul comestibil si problemele pe care acesta le are”, a declarat Radu Bolchis, director executiv Directia de Program, Proiecte si Strategii din cadrul Primariei Baia Mare. Planul de management este unic la nivelul intregii tari si vine ca o confirmare a importantei acestui proiect. “Avem aici o rezervatie veche, de zeci de ani, rezervatia de castan comestibil de la Baia Mare, confirmata ca valoare prin statutul de sit Natura 2000, adica sit de importanta comunitara, care adaposteste trei habitate si doua specii de interes comunitar, dintre care un habitat si cele doua specii sunt prioritare. Unul dintre capitolele unde Romania este deficitara este acest capitol al conservarii naturii, mai exact existenta planurilor de management aprobate la nivel national. Noi suntem un caz fericit, avand in vedere ca la finalul proiectului avem planul aprobat, ceea ce cred ca este o chestiune unica in tara”, a declarat coordonatorul planului, Costel Bucur. Respectarea planului de management si a regulamentului este obligatorie atat pentru administratorii acestei arii naturale protejate, pentru autoritatile care reglementeaza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

activitatile in zona, dar si pentru persoanele fizice si juridice care detin terenuri in perimetrul ariei naturale.http://www.emaramures.ro/Stiri/113797/RECONSTRUCTIE-ECOLOGICA-Ministerul-Mediului-a-aprobat-planul-de-management-pentru-Situl-Natura-2000-si-Rezervatia-de-castan-comestibil-Baia-Mare-VIDEO-

Teme de mediu

Institutia Prefectului Bistrita-Nasaud da startul unei noi actiuni de ecologizare la nivelul intregului judet.Initiativa conducerii Institutiei Prefectului - judetul Bistrita-Nasaud de a dedica o zi curateniei generale in judet continua, actiunea fiind programata in acest an in data de 8 mai, incepand cu ora 09.00, sub sloganul "Un plus de verde, pentru un plus de oxigen. Implica-te!". Evenimentul se va derula in actiuni simultane de ecologizare la nivelul tuturor localitatilor din judet pe baza de voluntariat, cu scopul de a mentine in prim plan nevoia de promovare a educatiei ecologice si a unor comportamente demne de statutul de cetateni europeni. La actiune vor participa voluntari din cadrul institutiei prefectului, institutiilor publice, primariilor si consiliilor locale, insa ne bazam si pe sprijinul locuitorilor din fiecare localitate. Consideram ca in loc de a arunca vina de la unii la altii pentru ceea ce nu ne place, este mai potrivit sa constientizam problema la adevaratul nivel, sa ne-o asumam cu totii si sa luptam pentru transformarea comportamentelor cotidiene in comportamente civilizate firesti, pe toate palierele posibile. De aceasta data, am ales sa dam un imbold spiritului de initiativa si atitudinii pozitive fata de natura, incercand sa scoatem la lumina, fie si numai pentru o zi, frumusetea deosebita a zonei in care traim. Mentionam ca desfasurarea acestei actiuni nu blocheaza activitatea institutiilor in nici un fel, fiecare asigurandu-si permanenta si functionarea birourilor de relatii cu publicul. Mai mult, angajatii care lucreaza in ture vor participa in mod voluntar din timpul lor liber, iar angajatii cu program de opt ore care doresc sa se alature initiativei vor recupera ziua prin program suplimentar, in saptamana urmatoare. Exersarea unor incercari reusite ofera un stimul pentru a evolua catre o schimbare generala de atitudine, bazata pe responsabilitate sociala si un minimum de bun simt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.emaramures.ro/Stiri/113797/RECONSTRUCTIE-ECOLOGICA-Ministerul-Mediului-a-aprobat-planul-de-management-pentru-Situl-Natura-2000-si-Rezervatia-de-castan-comestibil-Baia-Mare-VIDEO-



civic. Prin asemenea actiuni simbolice de voluntariat cu rol educativ si preventiv, coroborate cu alte masuri coercitive impuse de legislatia in vigoare, ne dorim sa concentram atentia publica asupra a ceea ce trebuie sa se intample concret si sa cultivam respectul fata de mediul inconjurator. http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=15040http://www.timponline.ro/vineri-8-mai-zi-de-curatenie-generala-in-judet-un-plus-de-verde-pentru-un-plus-de-oxigen/#bookmarkhttp://www.rasunetul.ro/institutia-prefectului-bistrita-nasaud-da-startul-unei-noi-actiuni-de-ecologizare-la-nivelul

În minivacanţa de 1 Mai, Comisarii Gărzii de Mediu au stat cu ochii pe grătarele sălăjenilorPrevederile Legii picnicului par fi cunoscute şi în acelaşi timp respectate de sălăjeni. Cel puțin asta au constatat şi comisarii Gărzii de Mediu Sălaj, ca urmare a controlelor desfăşurate cu ocazia minivacanței de 1 Mai. Surprinzător, comisarii de mediu au constatat că sălăjenii se comportă civilizat, astfel că nu a fost nevoie să aplice sancțiuni.Timp de trei zile, în perioada 1-3 mai, pe raza județului Sălaj, comisarii Gărzii de Mediu împreună cu reprezentanți din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Sălaj au realizat două acțiuni de control care au vizat zonele cu activități de picnic special amenajate, zonele de picnic consacrate şi zonele cu potențial turistic mai puțin amenajate pentru urmărirea respectarii prevederilor legislatiei specifice, respectiv Legea picnicului – 54/2012. Potrivit unor informații furnizate de George Ionuț Răzvan Fazacaş, comisar şef al instituției precizate, controalele au avut loc la: monumentul de la Guruslău; la balta situată la ieşirea din localitatea Carastelec spre localitatea Camăr – baltă privată unde sunt amplasate bănci pentru persoanele aflate la pescuit şi coşuri pentru colectarea deşeurilor; la pădurea Lapiş – rezervație naturală situată la limita vestică a județului Sălaj cu județul Bihor; în zona de picnic special amenajată de Primăria comunei Nuşfalău; zona de agrement “Pădurea Meseş, Poienița Treznea şi zona de agrement Gîlgăul Almaşului – situată în vecinătatea ariei protejate. Potrivit sursei citate, în zonele verificate nu au fost constatate abateri, însă pe traseu au fost identificate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.rasunetul.ro/institutia-prefectului-bistrita-nasaud-da-startul-unei-noi-actiuni-de-ecologizare-la-nivelul

http://www.rasunetul.ro/institutia-prefectului-bistrita-nasaud-da-startul-unei-noi-actiuni-de-ecologizare-la-nivelul

http://www.timponline.ro/vineri-8-mai-zi-de-curatenie-generala-in-judet-un-plus-de-verde-pentru-un-plus-de-oxigen/#bookmark

http://www.timponline.ro/vineri-8-mai-zi-de-curatenie-generala-in-judet-un-plus-de-verde-pentru-un-plus-de-oxigen/#bookmark

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=15040

depozite de deşeuri pe marginea drumului, între localitățile Sînmihaiu Almaşului – Hida şi pe ruta Zalău şi Treznea în zona izvorului de apă. De asemenea, în aria protejată “Gradina Zmeilor” comisarii de mediu au constatat deteriorarea mai multor coşuri pentru colectarea deşeurilor menajere. Ce prevede Legea picnicului ? Conform Legii picnicului, persoanele fizice care desfăşoară activitate de picnic au următoarele obligații: să nu distrugă, modifice ori să degradeze panourile informative, marcajele, indicatoarele, construcțiile, împrejmuirile sau orice alte amenajări aflate în perimetrul zonelor prevăzute; să arunce deşeurile doar în locurile special amenajate; să depună selectiv deşeurile de ambalaje în containerele inscripționate corespunzător categoriei de deşeuri, în conformitate cu regulile privind colectarea selectivă; să aprindă focul doar în locurile special amenajate şi să îl supravegheze în permanență; să respecte orarul de desfăşurare a activității de picnic corespunzător zonei respective; să lase locul în care au desfăşurat activitatea de picnic curat şi nealterat; să parcheze autovehiculele doar în zonele special amenajate în acest scop; să folosească pentru satisfacerea necesităților fiziologice doar locurile special amenajate; să nu folosească produse de igienă personală la o distanță mai mică de 30 de metri față de cursurile de apă; să nu spele obiectele care au deservit activității de picnic în apele din vecinatatea zonei special amenajate pentru activitățile de picnic sau a zonei indicate pentru activitățile de picnic; nu hrănească animalele sălbatice; să nu îndepărteze, să nu rănească ori să nu distrugă plantele, animalele, rocile sau orice alte elemente ale cadrului natural; să nu posteze semne sau mesaje; să păstreze liniştea şi să nu deranjeze comunitățile locale; să respecte ordinea publică şi bunele moravuri; să nu desfăşoare activitati de picnic în afara zonelor special amenajate. În cazul nerespectarii prevederilor legislatiei în vigoare, cetățenii riscă sancțiuni cuprinse între 100 de lei şi 3.000 de lei. De precizat este faptul că, în județul Sălaj, există două zone de picnic amenajate conform prevederilor Legii picnicului, şi anume în localitatea Nuşfalău pe malul râului Barcău, respectiv în localitatea Someş Guruslău – pe malul râului Someş.http://www.magazinsalajean.ro/social/in-minivacanta-de-1-mai-comisarii-garzii-de-mediu-au-stat-cu-ochii-pe-gratarele-salajenilor.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.magazinsalajean.ro/social/in-minivacanta-de-1-mai-comisarii-garzii-de-mediu-au-stat-cu-ochii-pe-gratarele-salajenilor.html

http://www.magazinsalajean.ro/social/in-minivacanta-de-1-mai-comisarii-garzii-de-mediu-au-stat-cu-ochii-pe-gratarele-salajenilor.html

Vitalia, Toniuc și restul politicienilor care fac pluta pe spate prin gunoaie pentru profit Aproape că nu mai găsești politician care să nu moară de grija profitului celor de la Vitalia. Nici de Leoni, cel mai mare angajator din județ, nu și-au bătut capul cum își bat cu Vitalia. Județul ăsta și-a asumat un profit pentru Vitalia și acum se zvârcolesc în chinuri că bistrițenii ”e răi” și nu vor contracte și să plătească. Sunteți siguri?!Profitul și rentabilitatea Vitalia a devenit o problemă majoră a acestui județ și zici că Bistrița-Năsăud piere de pe fața pământului dacă onorata firmă nu face profit. Când am citit nota de fundamentare a Consiliului Județean, care a stat la baza majorării tarifului la groapa de gunoi cu 63 la sută, mai că mi-au dat lacrimile de milă. Vitalia a fost înșelată, dom`le! Li s-a zis când au licitat că vor avea un anume volum de gunoi de așezat în groapa făcută pe bani europeni – vreo 30 de milioane de euro- și județul ăsta, plin de bistrițeni evazioniști și hoți de gunoi – i-a mințit! Și nu le ies banii! Și uite de aia, pentru că nu producem atâta gunoi cât am zis, să scoatem banii. Noaptea minții! Cu 63 la sută s-a mărit tariful dintr-un ordin la groapa de gunoi. Dar, cum minciuna are picioare scurte, cititorii Bistriteanul.ro au aflat că de fapt gunoi ar fi fost destul de dus la groapă anul trecut, dar Vitalia s-a scuzat că are de lucru (?!) ca mai apoi să se poată plânge că de fapt n-are și vrea mai mulți bani că n-are de lucru. Miza minciunii?! 20 miliarde lei vechi de încasat numai din diferen ț a de pre ț de la primăriile Bistrița, Beclean și Sângeorz-Băi. Plus consecința următoare, majorarea tarifului cerut de cealaltă firmă Vitalia de la bistrițeni, la colectare (justificat, dacă s-a mărit costul de depozitare!). Dacă e ceva ce nu-mi place la Vitalia e minciuna. Această firmă pare născută din minciună și vrea să crească mare tot prin minciună. Prima dată a mințit cu prețul cel mai mic și a câștigat licitația. La nici un an vrea să-l crească printr-o inginerie nu așa deșteaptă precum pare. Au mințit apoi, tot la licitație, că au cu ce să strângă gunoiul și n-aveau. Știe tot orașul că au operat până și-au făcut rost de mașini cu mașini închiriate de la Urbana (mediul rural nici nu conta atunci). Apoi au mințit, tot Vitalia – altă societate doar – că nu le-am dat atâta gunoi cât au promis deși ei au refuzat să ducă gunoaiele istorice la groapă și să-și facă planul. Acum mint cu tupeu că bistrițenii nu vor să încheie contracte și am ajuns să constatăm că s-a trezit din senin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://bistriteanul.ro/zvonoteca-incapatanarea-primarului-loveste-dur-vitalia-20-de-miliarde-dintro-lovitura-auuuuu-ce-usturaaaa-1429212140952.html

http://bistriteanul.ro/zvonoteca-incapatanarea-primarului-loveste-dur-vitalia-20-de-miliarde-dintro-lovitura-auuuuu-ce-usturaaaa-1429212140952.html

http://bistriteanul.ro/vitalia-creste-tarifele-afla-cu-cat-se-scumpeste-gunoiul-1423487948794.html

http://bistriteanul.ro/vitalia-creste-tarifele-afla-cu-cat-se-scumpeste-gunoiul-1423487948794.html

consilierul local Alexandru Toniuc strigând tare că e musai să plătim la Vitalia pentru serviciile de care beneficiem cu to ț ii , uitând că e ecologist și ar trebui să vorbească, de exemplu, despre faptul că bistrițenii au aruncat gunoiul selectiv și Vitalia l-a strâns la comun. Dintr-o dată, pe ecologistul Toniuc îl interesau banii Vitalia și nu aspectele de mediu deși înainte cu o lună afirma nici mai mult nici mai puțin că ” Taxa specială de salubrizare, taxă de protecţie”. A uitat tot și acum e singurul politician local care s-a găsit să ne și certe. Cei mai mulți tac și fac pluta pe spate și ridică mâna sus, la vot. Toți mor mai nou de grija profitului Vitalia și au uitat că sunt puși de bistrițeni să le apere interesele. Dar ce mă intrigă cel mai tare e înverșunarea cu care ne acuză, inclusiv consilierul local Alexandru Toniuc, că nu vrem să încheiem contracte și nu vrem să plătim. Dacă s-ar fi interesat doar puțin la bistrițenii care l-au trimis în Consiliul Local (a aplecat urechea doar la colegii politicieni care s-au lăudat cum nu au ei contracte și fentează Vitalia) ar fi auzit probabil că cei mai mulți s-au dus singuri să-și ia pubelele, să încheie contracte, că Vitalia nu se străduie să trimită celor cu care are contracte facturi ca orice furnizor de utilități și că mulți dintre bistrițeni nici măcar nu știu unde se plătesc facturile (lucru omis pe factură !!!). Da, nu e gratuit să trimiți facturi atâtor mii de abonați, dar Vitalia, știm deja, ar vrea se dea lovită și să-i facă alții treaba. Și politicienii-i fac jocul! Și cum poți rezolva simplu toată situația, să reduci costurile și să încasezi lunar, ca la carte – visul oricărei firme?! Simplu! Tai facturi lunare Primăriei Bistrița, apoi către toate primăriile din județ – după ce se patentează ”modelul” pentru servicii prestate și neplătite de ”nesimțiții” de bistrițeni. Dacă mai ai și o lege favorabilă, situația-i ca și rezolvată! Curat murdar! Cu un impozit local numit ”taxă de salubritate” nu pot fi de acord, iar argumentația lui Toniuc că trebuie să plătim TOȚI serviciile de care beneficiem mi se pare exagerată și cel puțin pripită. Dincolo de șmecheria Vitalia care se plânge ba că nu avem contracte, ba că nu vrem să plătim, intervine argumentația fără logică a lui Toniuc. Cei de la case ar fi nesimțiții îmbuibați care nu plătesc gunoiul și cei din blocurile comuniste, în procent de 90 la sută cu contracte, sunt cei care-i ”susțin”. Cummm?! Păi dacă sunt bistrițeni pentru care unii plătesc și restul beneficiază sunt tocmai cei de la blocuri, cu ghene comune, unde spuneți că e rezolvată problema 90 la sută. La case, din câte știu eu, dacă nu plătești, nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://bistriteanul.ro/alexandru-toniuc-taxa-speciala-de-salubrizare-taxa-de-protectie-1427368678994.html



http://bistriteanul.ro/foto-imaginea-dezastrului-vitalia-ne-cere-sa-aruncam-gunoiul-selectiv-sil-ridica-la-gramada-1411541421555.html

http://bistriteanul.ro/foto-imaginea-dezastrului-vitalia-ne-cere-sa-aruncam-gunoiul-selectiv-sil-ridica-la-gramada-1411541421555.html

http://bistriteanul.ro/alexandru-toniuc-despre-taxa-de-salubrizare-trebuie-sa-intelegem-ca-trebuie-sa-platim-pentru-serviciile-de-care-beneficiem-1430650192554.html

http://bistriteanul.ro/alexandru-toniuc-despre-taxa-de-salubrizare-trebuie-sa-intelegem-ca-trebuie-sa-platim-pentru-serviciile-de-care-beneficiem-1430650192554.html

trece nimeni să-ți ia gunoiul. Dacă Vitalia ar curăța malurile apelor sau prin păduri pe unde se presupune că ar arunca gunoaie cei fără contracte, aș înțelege că ”beneficiem cu toții”. Deocamdată curăță copiii noștri și alți voluntari și beneficiem cu toții și gratis, fără vreo plată sau impozite. Și dacă la blocuri e rezolvat cazul Vitalia, e chiar așa greu să încheie contracte la case?! N-or fi un milion că nu-i Bistrița metropolă. Și dacă bistrițenii nu vor de bună voie poate găsesc ceva sancțiuni cei de la Poliția Locală sau de la Mediu – nu au atribuții cumva pe zona asta? Dar e mai simplu pentru Vitalia să-și caute politicieni care să susțină impunerea unei taxe de salubritate și să taie lunar facturi primăriei și să încaseze banii rapid. Și uite așa, faci și profitul de 8 la sută dacă îți reduci cheltuielile cu contractarea și încasarea. Simplu, nu?! Aparent. Până la prima factură. Când vreau să văd cine-și asumă pentru câți bistrițeni nesimțiți plătește Primăria Bistrița. Înțeleg că la baza calcului inițial au stat...listele electorale. Să vă văd cum vă descurcați cu cei care nu sunt prinși în liste, cine face legitimări să numere câți sunt în fiecare casă, cine va face situația clară, câți bistrițeni sunt în țară și câți nu (ar fi o analiză interesantă). Mi se pare că vă avântați prea repede la un astfel de impozit doar de dragul profitului Vitalia. Și am ajuns să ne tratați pe noi, bistrițenii, de nesimțiți în loc să vedeți nesimțirea și minciuna Vitalia. Dată fiind situația, ce sunteți: politicieni care ne apără interesele sau politicieni fără coloană vertebrală care nu mai stau drept și fac doar pluta pe spate cu mâna sus la vot pentru profitul Vitaliei?!http://www.bistriteanul.ro/vitalia-toniuc-si-restul-politicienilor-care-fac-pluta-pe-spate-prin-gunoaie-pentru-profit-1430817614883.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.bistriteanul.ro/vitalia-toniuc-si-restul-politicienilor-care-fac-pluta-pe-spate-prin-gunoaie-pentru-profit-1430817614883.html

http://www.bistriteanul.ro/vitalia-toniuc-si-restul-politicienilor-care-fac-pluta-pe-spate-prin-gunoaie-pentru-profit-1430817614883.html

Teme ABA

Viceprimarul Cornel Ionică dă vina pe Direcția Apelor pentru stanarea lucrărilor de consolidare a maului de la Parcul Lunca Argeșului

/ Jurnal de Arges,

Se pregătește un protest de amploare pe 9 maiSâmbătă, 9 mai, în peste 20 de oraşe din țară se anunță primul protest major împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în ultimii ani, cu mai puțin de jumătate din suprafața împădurită pe care o avea în 1989. Această mobilizare a protestatarilor se realizează prin intermediul grupurilor de socializare de pe Facebook, unde, din câte se pare, şi-au confirmat deja prezența 3.800 de participanți la Bucureşti şi 1.500 la Cluj. La acest moment, manifestări de amploare s-au anunțat în Bucureşti, Alba-Iulia, Baia Mare, Braşov, Cluj, Focşani, Iaşi, Ploieşti, Oradea, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Vaslui, Constana,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

dar şi în Diaspora, cum ar fi la Madrid, Viena, Paris, Montreal şi Londra. / Obiectiv Argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/32746-se-pregateste-un-protest-de-amploare-pe-9-mai

ADMINISTRAȚIA BAYINALĂ DE APĂ BANAT

Malurile Begai au fost reabilitate in Timisoara cu bani europeni. Bojin, luat la intrebari pentru problemele lui RobuDirecția Apelor Banat a finalizat lucrările de reabilitare a malurilor Begăi din zona Timişoarei, proiect finanțat din bani europeni. Venit la evenimentul de prezentare a situației finale a proiectului, Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş, a „încasat-o” de la un cetățean din zonă, supărat foc pentru că nu se taie iarba din parcul de la Uzina Electrică de pe Bega, deşi vinovată este primăria. „Domnul Robu mai are idei năstruşnice, sigur el are o strategie aici, şi nu vreau să mă bag peste el”, a spus cu umor şeful județului.Administrația Bazinală de Apă Banat – ABAB a anunțat miercuri dimineață finalizarea lucrărilor din cadrul proiectului intitulat „Refacere consolidări canal Bega în municipiul Timişoara, județul Timiş”. Mai precis, este vorba de un proiect cu finanțare europeană, prin intermediul căruia ABAB a reuşit refacerea malurilor canalului Bega pe porțiunea aflată pe teritoriul Timişoarei. Valoarea totală a lucrărilor a fost de peste 19 milioane de lei şi a presupus intervenția la realizarea unor grinzi din beton armat, refacerea dalelor de beton montate pe malul canalului, dar şi operațiuni din anrocamente pe marginile malurilor. Au fost trei sectoare unde s-a intervenit: zona de la pasarela de la Parcul Rozelor până la Uzina Hidorelectrică, pe o lungime de 4,7 kilometri; sector podul Modoş – pod Iosefin, cu lungimea de 3,6 kilometri, respectiv zona de la Uzina Hidroelectrică, unde a fost efectuată operațiunea de sistematizare, fiind amenajat şi un bazin de întoarcere pe lungimea de 0,6 kilometri.Următoarea lucrare importantă care va fi abordată de ABAB va fi nodul hidrotehnic de la Topolovățul Mare, cel „responsabil” şi cu ridicarea sau scăderea nivelului Begăi, inclusiv pe raza Timişoarei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/32746-se-pregateste-un-protest-de-amploare-pe-9-mai

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/32746-se-pregateste-un-protest-de-amploare-pe-9-mai

Vox populi şi umorul fin al lui Titu BojinPrezent la expunerea realizată de ABAB şi de către constructorul care s-a ocupat de investiție, preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, s-a văzut nevoit să dea explicații unui cetățean din zonă, extrem de supărat. Chiar în timpul discursului oficial, acesta a intervenit şi a cerut explicații referitor la lipsa totală de „îngrijire” a unuia dintre cele mai frumoase parcuri amenajate în ultimii ani în Timişoara, cel de la Uzina Hidroelectrică, cunoscut şi sub numele de „Stonehenge”. Într-adevăr, acolo iarba a atins dimensiuni importante.„Dar ce ne facem cu parcurile astea, uitați cât este iarba de mare. A fost o firmă care a avut grijă de acest parc şi la un moment dat am înțeles că s-a reziliat contractul cu acea firmă”, îi atrăgea atenția cetățeanul supărat lui Bojin.Calm, cu zâmbetul pe buze, preşedintele CJ Timiş a încercat să îi explice omului că nici cei de la Ape, nici cei de la Consiliul Județean nu se ocupă de această problemă, ci autoritățile din municipiu.„Va trebui să discutați cu domnul primar Robu”, a spus Bojin.„Bine. Înțeleg, dar domnul primar Robu ştie ce se întâmplă cu acest parc? Aici se fac fotografii şi la nunți şi botezuri şi uitați în ce hal arată. Eu doar vreau să atrag atenția, să se ştie”, a insistat cetățeanul.Puțin dezamăgit că persoana supărată nu a ştiut cine este Titu Bojin, şeful CJT a continuat: „Eu zic să-l întrebați pe Robu, că ați văzut că dânsul mai are şi idei unele năstruşnice şi în condițiile astea eu nu mă mai bag. S-ar putea să fie o strategie cu tot ce se întâmplă şi el ştie să spună de ce cresc frunzele, de ce creşte iarba”.„Eu ştiu cum e în Germania, că am fost acolo, de acolo vin. Și acolo e frumos, nu e ca aici, cu iarbă atât de mare”, a încheiat persoana supărată.TION.RO: http://www.tion.ro/malurile-begai-au-fost-reabilitate-in-timisoara-cu-bani-europeni-bojin-luat-la-intrebari-pentru-problemele-lui-robu/1531492

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.tion.ro/malurile-begai-au-fost-reabilitate-in-timisoara-cu-bani-europeni-bojin-luat-la-intrebari-pentru-problemele-lui-robu/1531492

http://www.tion.ro/malurile-begai-au-fost-reabilitate-in-timisoara-cu-bani-europeni-bojin-luat-la-intrebari-pentru-problemele-lui-robu/1531492

Cu malurile Begai reabilitate, Bojin abia asteapta sa se „care” cu vaporasul După ce, timp de mai mulți ani, malurile canalului Bega au arătat dezolant, reabilitarea acestora este, în sfârşit, gata. Reprezentanții ABAB au anunțat finalizarea lucrării, iar la evenimentul de prezentare a participat şi preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, fost director la Ape. Impresionat de transformarea canalului, Bojin mai are un vis.Lucrarea pentru refacerea consolidării canalului Bega în Timişoara a fost finalizată. Chiar dacă reparațiile au început cu o întârziere de câteva luni, într-un an, ABAB şi firma care s-a ocupat de reabilitare au reuşit să finalizeze proiectul. Malurile au fost transformate, iar o parte din vegetația stufoasă Bega a fost îndepărtată. Reabilitarea a fost împărțită pe trei sectoare, pe o lungime de 8.9 kilometri. Au fost avute în vedere, de asemenea, consolidările de mal şi sistematizarea şi amenajarea bazinului de întoarcere. Valoarea proiectului este de peste 19 milioane de lei, banii fiind în proporție de 90% din fonduri europene.„Lucrările sunt foarte bine executate, dar s-a lucrat destul de greu pentru că lucrările au trebuit să fie realizate de pe apă, de pe barje. Dacă la început aveam îndoieli că vom termina acest proiect, în prezent putem spune că este realizat 100%. (…) Nivelul apei este scăzut în prezent, tocmai pentru ca şi Comisia de recepție să poată vedea tipul de piatră folosit. În paralel, am semnat ordinul de începere a execuției la reparare nod hidrotehnic Topolovăț, deci nivelul o să-l avem scăzut pentru încă minimum 55 de zile”, explică Luci Ervin, directorul ABAB. La fel de încântat a fost şi preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, fost director la Ape. „Eu mă bucur că a ieşit o lucrare frumoasă. Lucrarea s-a derulat de câțiva ani buni şi de multe ori ne-am întrebat de ce nu vin vaporaşele, de ce nu putem să încheiem această lucrare care, în unele momente, chiar arăta urât în Timişoara. Uite că ea prinde contur şi ieşim încet înspre zona aval, înspre ieşirea din Timişoara. Suntem bucuroşi că sunt lucrurile puse la punct. Aşteptăm cu interes lucrarea colegilor la Primăria Timişoara, amenajările care se încearcă pe maluri, pentru a putea avea cele şapte debarcadere pentru a putea urca şi coborî de pe vaporaşe, pentru a avea, cel puțin din punct de vedere turistic, posibilitatea de a ne căra

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

pe Bega. Rămâne un singur semn de întrebare la ora actuală, şi anume nodul hidrotehnic de la Sânmihai”, a declarat Bojin.DE BANAT: http://debanat.ro/2015/05/cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-care-cu-vaporasul-foto/STIRI ONLINE 24: http://stirionline24.ro/timis/cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-care-cu-vaporasul-foto_151621.htmlZIARE TIMISOARA: http://ziaretimisoara.ro/ziare-din-timisoara/de-banat/99106-cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-%E2%80%9Ecare%E2%80%9D-cu-vaporasul-foto

Titu Bojin a marcat finalul unei importante lucrări hidrotehnice pe BegaMiercuri 6 mai, Titu Bojin, şeful CJT, a marcat finalizarea unei importante lucrări hidrotehnice pe râul Bega. Pe o lungime de aproape nouă kilometri, au fost consolidate malurile Begăi, iar pe o jumătate de kilometru a fost sistematizat şi amenajat bazinul de întoarcere al apei, la UHE.Lucrările, care au durat un an, au avut loc pe zona intravilan de Timişoara, sectorul pasarela Parcul Copiilor –UHE (4,7 km) şi sectorul pod Modoş –pod Iosefin (3,6 km). „E o lucrare frumoasă amenajarea malurilor Begăi, iar împreună cu pista de biciclete inaugurată recent pe o lungime până granița cu Serbia, poate fi un deliciu al Timişoarei, de care era nevoie, fiindcă în jurul oraşului nu prea avem zone de agrement”, a spus Titu Bojin, preşedintele CJT.Inginerul Marius Perniac a explicat că necesitatea lucrărilor a rezultat din nevoia de a reabilita malurile pentru a se asigurea condiții optime de exploatare în siguranță. A fost creată o secțiune care să permită tranzitarea debitelor mari în condiții de siguranță pentru lucrările de apărare şi, implicit, pentru zonele apărate.Lucrările investiției de refacere a consolidărilor Begăi fac parte din măsurile de revitalizare ale canalului, dezvoltate de strategia dezvoltării durabile a canalului. Din punct de vedere tehnic, toate lucrările propuse se interconectează cu cele din proiectele de dragare a canalului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://ziaretimisoara.ro/ziare-din-timisoara/de-banat/99106-cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-%E2%80%9Ecare%E2%80%9D-cu-vaporasul-foto

http://ziaretimisoara.ro/ziare-din-timisoara/de-banat/99106-cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-%E2%80%9Ecare%E2%80%9D-cu-vaporasul-foto

http://stirionline24.ro/timis/cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-care-cu-vaporasul-foto_151621.html

http://stirionline24.ro/timis/cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-care-cu-vaporasul-foto_151621.html

http://debanat.ro/2015/05/cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-care-cu-vaporasul-foto/

http://debanat.ro/2015/05/cu-malurile-begai-reabilitate-bojin-abia-asteapta-sa-se-care-cu-vaporasul-foto/

şi depunerea nămolului în depozite ecologice, de reabilitare a nodurilor hidrotehnice (Sânmartinu Maghiar şi Sânmihaiu Român), de retehnologizare a Stației de Epurare a Timişoarei şi de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega. Lucrările au facut parte din proiectul “Refacere consolidări canal Bega în municipiul Timişoara, județul Timiş”, a demarat în aprilie 2014 şi a durat până în aprilie 2015.BANATUL MEU: http://www.banatulmeu.ro/titu-bojin-a-marcat-finalul-unei-importante-lucrari-hidrotehnice-pe-bega/

Titu Bojin: „Malurile amenajate ale Begăi şi pista de biciclete pot fi un deliciu al Timişoarei!”Consiliul Județean Timiş şi Administrația Bazinală de Ape Banat au marcat, miercuri 6 mai, pe malurile Begăi, lângă Uzina Hidroelectrică, finalizarea unei importante lucrări pentru Timişoara.Pe o lungime de aproape 9 kilometri, au fost consolidate malurile Begăi, iar pe o jumătate de kilometru a fost sistematizat şi amenajat bazinul de întoarcere al apei, la UHE.Lucrările, care au durat un an, au avut loc pe zona intravilan de Timişoara, sectorul pasarela Parcul Copiilor –UHE (4,7 km) şi sectorul pod Modoş –pod Iosefin (3,6 km). „E o lucrare frumoasă amenajarea malurilor Begăi, iar împreună cu pista de biciclete, inaugurată recent, pe o lungime până granița cu Serbia, poate fi un deliciu al Timişoarei, de care era nevoie, fiindcă în jurul oraşului nu prea avem zone de agrement”, a spus Titu Bojin, preşedintele CJT.Ing. Marius Perneac a explicat că necesitatea lucrărilor a rezultat din nevoia de a reabilita malurile pentru a se asigura condiții optime de exploatare în siguranță. A fost creată o secțiune care să permită tranzitarea debitelor mari în condiții de siguranță pentru lucrările de apărare şi, implicit, pentru zonele apărate.Lucrările investiției de refacere a consolidărilor Begăi fac parte din măsurile de revitalizare ale canalului, dezvoltate de strategia dezvoltării durabile a canalului. Din punct de vedere tehnic, toate lucrările propuse se interconectează cu cele din proiectele de dragare a canalului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.banatulmeu.ro/titu-bojin-a-marcat-finalul-unei-importante-lucrari-hidrotehnice-pe-bega/

http://www.banatulmeu.ro/titu-bojin-a-marcat-finalul-unei-importante-lucrari-hidrotehnice-pe-bega/

şi depunerea nămolului în depozite ecologice, de reabilitare a nodurilor hidrotehnice (Sânmartinu Maghiar şi Sânmihaiu Român), de retehnologizare a Stației de Epurare a Timişoarei şi de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega.Lucrările au facut parte din proiectul “Refacere consolidări canal Bega în municipiul Timişoara, județul Timiş”, a demarat în aprilie 2014 şi a durat până în aprilie 2015.ZIUA DE VEST: http://ziuadevest.ro/eveniment/53317-titu-bojin-malurile-amenajate-ale-begai-si-pista-de-biciclete-pot-fi-un-deliciu-al-timisoarei

Cum a scumpit pista de biciclete lucrarea de consolidare a Canalului BegaTIMIȘOARA. S-a zis cu plăcile de beton degradate ori prăbuşite şi cu depunerile de mâl pe taluze.Lucrarea care a vizat refacerea consolidării Canalului Bega în Timişoara a ajuns la final, iar miercuri a fost recepționată în prezența reprezentanților Administrației Bazinale de Apă Banat, ai Consiliului Județean şi ai firmei care au executat lucrarea.Angajații firmei Dimar au lucrat pe sectorul de 4,7 km cuprins între pasarela de la Parcul Copiilor şi U.H.E, pe tronsonul de 3,6 km cuprins între Podul Modoş şi podul din Iosefin, precum şi pe sectorul U.H.E. sistematizare şi amenajare bazin întoarcere, pe o lungime de 0,6 km.Societatea avea la dispoziție doi ani să consolideze Canalul Bega, însă a terminat-o într-un an. Valoarea lucrărilor se ridică la 19,4 milioane de lei. Finanțarea s-a făcut prin Programul Operațional Sectorial de Mediu POS Mediu 2007-2013.„Înainte de reabilitarea malurilor, peste tot aveam dale prăbuşite, grinzi de reazăm rupte, o serie de elemente care nu făceau deloc cinste oraşului Timişoara. Pe parcurs s-a realizat sectorul central, ca o necesitate de prim ordin, dar în paralel s-a elaborat studiul de fezabilitate şi pentru legarea întregului traseu urban al Canalului Bega de acel sector realizat. Avem 8,3 kilometri de mal, atât pe stânga, cât şi pe dreapta, în cadrul acestui obiectiv de investiții şi 0,6 km bazinul de întoarcere. Lucrările au demarat la începutul anului trecut. Eram sceptici că vom putea să ne încadrăm în termenii contractuali, dar am terminat mai devreme, în doar 12 luni, nu în 20″, a declarat, miercuri, Marius Perneac, manager de proiect în cadrul Administrației Bazinale de Apă Banat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://ziuadevest.ro/eveniment/53317-titu-bojin-malurile-amenajate-ale-begai-si-pista-de-biciclete-pot-fi-un-deliciu-al-timisoarei

http://ziuadevest.ro/eveniment/53317-titu-bojin-malurile-amenajate-ale-begai-si-pista-de-biciclete-pot-fi-un-deliciu-al-timisoarei

„Ieşim, încet, înspre zona aval, spre ieşirea din Timişoara, suntem bucuroşi că lucrurile sunt puse la punct. Dacă ne uităm vizavi, aşteptăm cu interes lucrarea colegilor de la Primăria Timişoara pentru a putea avea cele şapte debarcadere pentru a putea urca şi coborî de pe vaporaşe. Rămâne un singur semn de întrebare pe care va trebui să-l rezolvăm: nodul hidrotehnic de la Sânmihai. Toată acestă frumoasă realizare trebuie încheiată cu posibilitatea tranzitării de la Sânmihai în aval cu vaporaşele”, a spus preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin. Firma care a lucrat la consolidarea Canalului Bega a mai executat lucrări importante în toată țara, cum ar fi amenajarea râului Dâmbovița. „Sigur că Bega a venit să încununeze cu succes o activitate de peste 30 de ani în domeniu. Ne bucurăm că am putut să facem această amenajare deşi a amenaja un râu în oraş nu este deloc simplu pentru că este greu să desfăşori maşini de mare capacitate. Un alt neajuns a fost imposibilitatea de a lucra de pe mal fiind deja realizată pista de biciclete, a fost o interdicție pentru noi de a realiza lucrările de pe mal şi am fost nevoiți să le executăm de pe albie cu utilaje plutitoare, cu o altă tehnologie, mai greoaie şi mai costisitoare. Dar am reuşit să facem într-un an de zile o lucrare estimată la doi ani prin concentrare de forțe şi o bună organizare”, a spus directorul general al firmei Dimar, Iulian Drăgunoiu./ ORA DE TIMIS: http://oradetimis.oradestiri.ro/cum-scumpit-pista-de-biciclete-lucrarea-de-consolidare-canalului-bega/#.VUrxI_CcjUY

Malurile Begăi din Timișoara, REABILITATE în cadrul unui proiect european. Câți bani au fost investițiMotive în plus pentru timişoreni să se plimbe în natură, pe marginea canalului Bega. Asta pentru că Administrația Bazinală de Apă Banat a reuşit să reabiliteze malurile Begăi din zona Timişoarei, după un an de lucrări. Lucrarea care a vizat, conform descrierii oficiale, „refacere consolidări canal Bega în municipiul Timişoara, județul Timiş” a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat cu bani de la Uniunea Europeană în valoare de aproape 20 de milioane de lei. Lucrările au fost amplasate pe trei sectoare, şi anume pasarela de la Parcul Rozelor – UHE (uzina hidro-electrică), pe o lungime de 4,7

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://oradetimis.oradestiri.ro/cum-scumpit-pista-de-biciclete-lucrarea-de-consolidare-canalului-bega/#.VUrxI_CcjUY

http://oradetimis.oradestiri.ro/cum-scumpit-pista-de-biciclete-lucrarea-de-consolidare-canalului-bega/#.VUrxI_CcjUY

kilometri, sector pod Modoş – pod Iosefin, pe lungimea de 3,6 kilometri, şi sector zona UHE, pentru sistematizare şi amenajare bazin de întoarcere, pe lungimea de 0,6 kilometri. „Înainte de reabilitarea malurilor, peste tot aveam dale prăbuşite, grinzi de reazăm rupte, o serie de elemente care nu făceau deloc cinste oraşului Timişoara. Pe parcurs s-a realizat sectorul central, ca o necesitate de prim ordin, dar în paralel s-a elaborat studiul de fezabilitate şi pentru legarea întregului traseu urban al Canalului Bega de acel sector realizat. Avem 8,3 kilometri de mal, atât pe stânga, cât şi pe dreapta, în cadrul acestui obiectiv de investiții şi 0,6 km bazinul de întoarcere. Lucrările au demarat la începutul anului trecut, am terminat mai devreme, în doar 12 luni, nu în 20″, a declarat, astăzi, Marius Perneac, manager de proiect în cadrul Administrației Bazinale de Apă Banat.Printre cei prezenți la evenimentul de prezentare a situației finale a proiectului s-a numărat şi Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş, care a ținut să precizeze că „aşteptăm cu interes lucrarea colegilor de la Primăria Timişoara pentru a putea avea cele şapte debarcadere pentru a putea urca şi coborî de pe vaporaşe. Rămâne un singur semn de întrebare pe care va trebui să-l rezolvăm: nodul hidrotehnic de la Sânmihai. Toată acestă frumoasă realizare trebuie încheiată cu posibilitatea tranzitării de la Sânmihai în aval cu vaporaşele”. Potrivit reprezentanților firmei care au reabilitat malurile canalului Begăi, realizarea pistei de biciclete le-a dat bătăi de cap. Asta pentru că nu au putut să realizeze lucrări de pe mal, ci doar de pe albie, cu utilaje plutitoare./PRESS ALERT: http://www.pressalert.ro/2015/05/malurile-begai-din-timisoara-reabilitate-cadrul-unui-proiect-european-cati-bani-au-fost-investiti/

Peste patru milioane de euro pentru refacerea malurilor Begăi pe o lungime de aproape nouă kilometriLucrările de amenajare a albiei şi a malurilor, pe zona intravilan a Timişoarei au fost făcute pe o lungime de 8,9 km, pe următoarele sectoare: pasarelă Parcul Rozelor (pe lungimea de 4,7 km), pod Modoş – Piața Iosefin (pe lungimea de 3,6 km) şi sector zona U.H.E. pentru sistematizare şi amenajare bazin de întoarcere (pe lungimea de 0,6 km). Cei de la Administrația Bazinală a Apelor Banat (ABAB) au anunțat că lucrările de refacere a consolidărilor de mal şi dalare au fost încheiate. Lucrările au fost necesare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.pressalert.ro/2015/05/malurile-begai-din-timisoara-reabilitate-cadrul-unui-proiect-european-cati-bani-au-fost-investiti/

http://www.pressalert.ro/2015/05/malurile-begai-din-timisoara-reabilitate-cadrul-unui-proiect-european-cati-bani-au-fost-investiti/

pentru asigurarea stabilității malurilor pe sectoarele avariate şi pentru menținerea în stare de siguranță a utilităților existente de-a lungul canalului în Timişoara.Proiectul în valoare de 4. 390.004 de euro a fost cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operațional Sectorial “Mediu”. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 90% din fondul de la Uniunea Europenă, cofinanțarea de 10% fiind asigurata de la bugetul de stat.ADEVARUL/TIMIS: http://adevarul.ro/locale/timisoara/peste-patru-milioane-euro-refacerea-malurilor-begai-lungime-aproape-noua-kilometri-1_554a2d28cfbe376e35e9a8ca/index.html

S-a făcut RECEPȚIA lucrărilor de consolidare a malurilor Begăi. Când vin vaporașele și cum a fost ”luat la rost” Titu BojinAstăzi, de dimineață, a avut loc recepția lucrărilor de construcție prevăzute în proiectul de reabilitare a malurilor Canalului Bega, proiect finanțat în mare parte de Uniunea Europeană. În cadrul evenimentului, preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, a explicat ce lucrări s-au făcut şi ce crede despre venirea vaporaşelor pe Bega, după care a fost luat la rost de un tânăr care locuieşte în apropierea Uzinei de apă.

Miercuri, 6 mai 2015, a avut loc recepția lucrărilor prevăzute în proiectul ”Refacere consolidări Canal Bega în municipiul Timişoara, jud. Timiş”, proiect cofinanțat prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Evenimentul s-a desfăşurat în Parcul Uzinei de Apă (Stonehenge), pe malul drept al Canalului Bega, iar de față au fost mai multe persoane implicate în acest proiect, de la directorul firmei reprezentante a asocierii de companii care au realizat lucrările, care depăşesc 19 milioane de lei, reprezentanți ai Administrației Bazinale de apă Banat, dar şi preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.În filmarea video de mai jos puteți afla ce spune reprezentantul companiilor care s-au ocupat de finalizarea acestui proiect de mare importanță şi de ce spune că ”nu a fost deloc simplu” de dus la bun sfârşit acest proiect. Iulian Drăgunoiu explică şi ce tehnologie ”mai costisitoare” au fost nevoiți constructorii să folosească, pentru a finaliza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://adevarul.ro/locale/timisoara/peste-patru-milioane-euro-refacerea-malurilor-begai-lungime-aproape-noua-kilometri-1_554a2d28cfbe376e35e9a8ca/index.html

http://adevarul.ro/locale/timisoara/peste-patru-milioane-euro-refacerea-malurilor-begai-lungime-aproape-noua-kilometri-1_554a2d28cfbe376e35e9a8ca/index.html

proiectul într-un an de zile în loc de doi ani, cât era prevăzut în mod normal să dureze şantierul.”Încet, mergem spre ieşirea din Timişoara. Aşteptăm cu interes lucrările colegilor de la Primăria Timişoara pentru a putea să ne plimbăm cu vaporaşele. Rămâne un semn de întrebare pe care mai trebuie să-l rezolvăm, e nodul hidrotehnic de la Sânmihai. Trebuie să încheiem această realizare cu lucrările la acest nod pentru a da posbilitatea tranzitării de la Sânmihai, înspre aval, cu vaporaşele”, a explicat Titu Bojin, care, în timpul acestui discurs, a fost ”solicitat” de un cetățean care locuieşte în zonă, pentru a da câteva răspunsuri la întrebări legate de ”treaba primăriei”.VOCEA TIMISULUI: http://voceatimisului.ro/s-a-facut-receptia-lucrarilor-de-consolidare-a-malurilor-begai-cand-vin-vaporasele-si-cum-a-fost-luat-la-rost-titu-bojin-video/

Se umfla Bega? Ce se intampla peste 2 luni cu canalul ce strabate Timisoara si cand ne vom ‘cara’ cu vaporasele? TIMISOARA. Desi acum este murdara si extrem de scazuta, in cateva luni Bega va arata fabulos in fotografii, dau asigurari autoritatile locale. Asta daca se tunde si iarba de pe malurile canalului, pentru ca Primaria Timisoara nu a semnat inca contracte cu firmele care sa se ocupe de intretinerea spatiilor verzi. Pana una alta, reprezentantii Administratiei Bazinale de Apa Banat se lauda cu finalizarea consolidarii malurilor Begai, un proiect desfasurat pe fonduri europene. Vorbim despre taluze, zonele inclinate ale malurilor canalului.Aproximativ 4,4 milioane de euro, adica 19,3 milioane de lei, s-au investit de la Uniunea Europeana pentru refacerea si consolidarea malurilor Begai, in Timisoara. Este vorba despre 8,9 kilometri, pe ambele maluri ale canalului. Inainte de a incepe efectiv lucrarile, reprezentantii ABAB au fost nevoiti sa scada nivelul Begai, pentru ca muncitorii sa-si poata face treaba in voie. Specialistii de la Ape au monitorizat in permanenta nivelul scazut al apei si spuneau ca asigura fara probleme necesarul de apa al Timisoarei, permitand totodata efectuarea lucrarilor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://voceatimisului.ro/s-a-facut-receptia-lucrarilor-de-consolidare-a-malurilor-begai-cand-vin-vaporasele-si-cum-a-fost-luat-la-rost-titu-bojin-video/

http://voceatimisului.ro/s-a-facut-receptia-lucrarilor-de-consolidare-a-malurilor-begai-cand-vin-vaporasele-si-cum-a-fost-luat-la-rost-titu-bojin-video/

Potrivit conducerii ABAB, desi lucrarile sunt gata, Bega mai ramane cu nivelul scazut aproape 2 luni, pentru ca au inceput o serie de lucrari si la nodul hidrotehnic de la Topolovatu Mare.„Am incheiat in sfarsit proiectul de consolidare a malurilor Begai, pe o lungime de 8,9 kilometri. Lucrarile sunt foarte bine executate, s-a lucrat destul de greu, de pe apa. Nivelul apei ramane scazut, tocmai pentru ca si comisia de receptie sa vada ce s-a facut, din aceasta cauza ramane asa. De marti am semnat ordinul de incepere a lucrarilor de reparare a nodului hidrotehnic de la Topolovat, Bega ramane mica pentru inca cel putin 55 de zile, perioada in care se lucreaza acolo. La Topolovat am deviat apa prin uzina hidroelectrica, un proces destul de greu de realizat. Putem spune ca peste 60 de zile nivelul Begai va reveni la normal”, ne-a explicat Luci Ervin, directorul Administratiei Bazinale de Apa Banat.Vaporasele vin mai greu…Lucrarile erau necesare, in conditiile in care autoritatile locale vor sa dea drumul si transportului in comun pe Bega. Primaria Timisoara incearca sa cumpere 7 vaporase, insa mai asteapta dupa un raspuns de la mai-marii de la Bucuresti, pentru ca au impresia ca ambarcatiunile trecute in caietul de sarcini sunt prea… mari. Asadar, abia la anul ne-am putea plimba cu vaporetto pe Bega.

Pana si presedintele Consiliului Judetean Timis, Titu Bojin, fost director al Apelor Banat, asteapta cu nerabdare sa se „care” pe Bega cu vaporasele.„Iesim, incet, inspre aval, spre iesirea din Timisoara, suntem bucurosi ca lucrurile sunt puse la punct. Asteptam cu interes lucrarea colegilor din Primaria Timisoara, amenajarile care se incearca pe maluri, pentru a putea avea debarcaderele, pentru a putea urca si cobori de pe vaporase, pentru a avea, cel putin din punct de vedere turistic, posibilitatea de a ne cara pe Bega. (…) Sper ca aceasta Bega de 37 de kilometri, 39, 40, cat e cu totul pana aici, pana in frontiera, sa poata fi un deliciu al Timisoarei, care are nevoie, pentru ca in jurul orasului nu avem prea multe zone care sa fie cautate de timisoreni, de 1 Mai sau de Sfanta Marie, sa ne mai simtim bine si in aer liber”, a spus Titu Bojin, prezent la inaugurarea lucrarilor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

Lucrarile pentru reabilitarea malurilor au fost gata in timp record, in doar 12 luni, desi ar fi trebuit finalizate in aproape doi ani.„Inainte de reabilitarea malurilor, peste tot aveam dale prabusite, grinzi de reazam rupte, o serie de elemente care nu faceau deloc cinste orasului Timisoara. Pe parcurs s-a realizat sectorul central, ca o necesitate de prim ordin, dar in paralel s-a elaborat studiul de fezabilitate si pentru legarea intregului traseu urban al canalului Bega de acel sector realizat. Lucrarile au demarat la inceputul anului trecut. Eram sceptici ca vom putea sa ne incadram in termenii contractuali, dar am terminat mai devreme. S-ar pune intrebarea de ce nu s-au realizat mai repede lucrarile. Noi, la Ape, am avut o strategie, care viza punerea in siguranta a nodului hidrotehnic de la Sanmihai, ecologizarea canalului Bega si consolidarile de mal. Toate acestea trebuiau facute intr-o ordine anume”, a explicat managerul de proiect, Marius Perneac.Nodul de la Sanmihai, inca in aerCa sa ne putem plimba cu vaporasele pe Bega mai trebuie finalizate si lucrarile de reabilitare a malurilor Begai, proiect desfasurat de primarie tot cu fonduri europene, in cadrul caruia se refac efectiv malurile si se amenajeaza trotuare si piste de biciclete. Odata finalizat acest proiect, va putea fi introdus transportul in comun pe Bega, insa doar in Timisoara. Or, autoritatile locale spera ca ne vom putea plimba cu vaporasele pana la granita cu Serbia. Pentru ca acest lucru sa fie insa posibil, trebuie reabilitat si nodul hidrotehnic de la Sanmihai. Nu exista insa fonduri, asa ca reprezentantii ABAB spera ca vor obtine tot bani de la Uniunea Europeana. Greu de spus cand va fi gata si aceasta lucrare. „Ramane un singur semn de intrebare pe care va trebui sa-l rezolvam: nodul hidrotehnic de la Sanmihai. Toata acesta frumoasa realizare trebuie incheiata cu posibilitatea tranzitarii de la Sanmihai in aval cu vaporasele. Nodul hidrotehnic de la Sanmihai este monument istoric si trebuie sa avem grija”, a mai spus presedintele Consiliului Judetean Timis. Potrivit sefului ABAB, specialistii de la Ape lucreaza impreuna cu ADETIM – Agentia de Dezvoltare Economica Timis, pentru a cauta fonduri.„Noi avem studiu de fezabilitate, mai trebuie reparatii la stavila, la ecluza, portile si altele. Am reusit sa deviem Bega, apa trece prin ecluza, s-a facut podul de acces si asteptam bani ca sa reparam, am facut doar lucrari pregatitoare”, ne-a mai spus Luci

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

Ervin. Ramane de vazut in cat timp va fi gata si proiectul Primariei Timisoara si cat de curand ne vomOPINIA TIMISOAREI: http://www.opiniatimisoarei.ro/se-umfla-bega-ce-se-intampla-peste-2-luni-cu-canalul-ce-strabate-timisoara-si-cand-ne-vom-cara-cu-vaporasele-foto/06/05/2015

Malurile Begăi din Timişoara, consolidate în timp record!Proiectul de reabilitare a malurilor Begăi a fost finalizat! Deşi termenul de execuție al lucrărilor era inițial de 20 de luni, constructorul a reuşit săle termine în doar 12 luni. În total, aproape 9 kilometri de mal au fost reconsolidați, iar lucrările s-au desfăşurat pe trei sectoare: primul de la pasarela de la Parcul Rozelor până la U.H.E. pe lungimea de 4,7 km, al doilea sector a fost de la podul Modoş până la Piața Iosefin pe lungimea de 3,6 km şi ultimul sector cel din zona U.H.E. care a fost sistematizat şi amenajat ca bazin de întoarcere, pe o lungime de 0,6 km. Deşi lucrările au fost finalizate într-un termen mult mai scurt, constructorul recunoaşte că a întâmpinat probleme în realizarea obiectivului.“A amenaja un râu în oraş nu este deloc o joacă şi nu e simplu pentru că în aglomerația urbană este foarte greu să îți desfăşori forțele unei amenajări hidrotehnice însemnând maşini de mare capacitate, utilaje mari, spații necesare pentru organizări de şantier şi pentru executarea lucrării în sine. O problemă pe care am întâlnit-o aici a fost imposibilitatea de a lucra de pe mal, fiind deja realizată pista de biciclete, am fost nevoiți să executăm lucrările de pe albie cu utilaje plutitoare, cu o altă tehnologie, mai greoaie, mai complexă şi mai costisitoare. Totuşi ne-am concetrat forțele şi ne-am organizat foarte bine, ceea ce a însemnat să finalizăm lucrările într-un an de zile, şi nu în aproape doi, cum era prevăzut în proiect”, spune Iulian Drăgunoiu liderul de asociere al constrctorului.Nimeni nu se aştepta ca proiectul să fie finalizate atât de repede, în condițiile în care lucrările au fost executate cu greutate, pentru că, aşa cum spunea şi constructorul, totul s-a desfăşurat de pe albia râului şi nu de pe mal.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://www.opiniatimisoarei.ro/se-umfla-bega-ce-se-intampla-peste-2-luni-cu-canalul-ce-strabate-timisoara-si-cand-ne-vom-cara-cu-vaporasele-foto/06/05/2015



„Acum la final de proiect avem în total 8,9 kilometri de mal reabilitați. Lucrările au demarat în primăvara anului trecut anului trecut. Eram sceptici că vom putea să ne încasdrăm în termenii contracuali, pentru că această lucrare ar fi trebuit în mod normal să se deruleze pe parcursul a 20 de luni, nicidecum a 12 luni aşa cum am reuşit să finalizăm”, spune Marius Perneac, manager de proiect.Preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, este de asemenea încântat de realizarea acestui proiect, însă crede că după ce va finaliza şi Primăria Timişoara, proiectul privind navigabilitatea canalului, şi după ce vor fi achiziționate ambarcațiunile tip vaporetto, canalul Bega va deveni o atracție pentru timişoreni şi nu numai. „Mă bucur pentru că a ieşit o lucrare frumoasă, acum aşteptăm cu interes lucrările colegilor de la Primăria Timişoara, pentru a putea avea acele 7 debarcadere, pentru a ne putea plimba mai apoi pe Bega”, spune preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin.Proiectul a fost finanțat din fondul de coeziune al Uniunii Europene, din care 90% reprezintă finanțare nerambursabilă, iar 10% reprezentând cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat. Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 4,3 milioane euro.SURSA DE VEST: http://sursadevest.ro/stire/malurile-begai-din-timi-oara-consolidate-in-timp-record

Directia Apelor Banat a finalizat lucrarile de reabilitare a malurilor BegaiRedactor Alexandra Voichescu/06.05.2015Lucrarea care a vizat refacerea consolidarii Canalului Bega in Timisoara a ajuns la final. Acum, malurile Begai au un alt aspect, iar vegetatia stufoasa a fost indepartata. Vezi video./TELE EUROA NOVA TIMISOARA: http://telenova.ro/stiri/2015/05/directia-apelor-banat-a-finalizat-lucrarile-de-reabilitare-a-malurilor-begai/

Malurile Begăi au fost reabilitate cu bani de la Uniunea Europeană. Ce speră președintele CJ Timiș, Titu Bojin Aproape 20 de milioane de lei – aceasta este suma pe care Administrația Bazinală de Apă Banat a obținut-o de la Uniunea Europeană pentru a reabilita malurile canalului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://telenova.ro/stiri/2015/05/directia-apelor-banat-a-finalizat-lucrarile-de-reabilitare-a-malurilor-begai/

http://telenova.ro/stiri/2015/05/directia-apelor-banat-a-finalizat-lucrarile-de-reabilitare-a-malurilor-begai/

http://sursadevest.ro/stire/malurile-begai-din-timi-oara-consolidate-in-timp-record

http://sursadevest.ro/stire/malurile-begai-din-timi-oara-consolidate-in-timp-record

Bega din zona Timişoarei. După un an de lucrări, proiectul a fost finalizat cu succes, iar astăzi a avut loc recepția lucrărilor, în prezența preşedintelui Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin.Proiectul se numeşte “Refacere consolidări canal Bega în municipiul Timişoara, județul Timiş”, iar lucrările din cadrul acestuia au fost amplasate pe trei sectoare: pasarela de la Parcul Copiilor – U.H.E., pe lungimea de 4,7 kilometri, sector pod Modoş – pod Iosefin, pe lungimea de 3,6 kilometri, şi sector zona U.H.E., sistematizare şi amenajare bazin întoarcere, pe lungimea de 0,6 kilometri.„Înainte de reabilitarea malurilor, peste tot aveam dale prăbuşite, grinzi de reazăm rupte, o serie de elemente care nu făceau deloc cinste oraşului Timişoara. Pe parcurs s-a realizat sectorul central, ca o necesitate de prim ordin, dar în paralel s-a elaborat studiul de fezabilitate şi pentru legarea întregului traseu urban al Canalului Bega de acel sector realizat. Avem 8,3 kilometri de mal, atât pe stânga, cât şi pe dreapta, în cadrul acestui obiectiv de investiții şi 0,6 km bazinul de întoarcere. Lucrările au demarat la începutul anului trecut. Eram sceptici că vom putea să ne încadrăm în termenii contractuali, dar am terminat mai devreme, în doar 12 luni, nu în 20″, a afirmat Marius Perneac, manager de proiect în cadrul Administrației Bazinale de Apă Banat.„Ieşim, încet, înspre zona aval, spre ieşirea din Timişoara, suntem bucuroşi că lucrurile sunt puse la punct. Dacă ne uităm vizavi, aşteptăm cu interes lucrarea colegilor de la Primăria Timişoara pentru a putea avea cele şapte debarcadere pentru a putea urca şi coborî de pe vaporaşe. Rămâne un singur semn de întrebare pe care va trebui să-l rezolvăm: nodul hidrotehnic de la Sânmihai. Toată acestă frumoasă realizare trebuie încheiată cu posibilitatea tranzitării de la Sânmihai în aval cu vaporaşele”, a declarat şi Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş.TIMISOARA ONLINE: http://www.timisoaraonline.ro/malurile-begai-au-fost-reabilitate-cu-bani-de-la-uniunea-europeana-ce-spera-presedintele-cj-timis-titu-bojin-foto/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.timisoaraonline.ro/malurile-begai-au-fost-reabilitate-cu-bani-de-la-uniunea-europeana-ce-spera-presedintele-cj-timis-titu-bojin-foto/

http://www.timisoaraonline.ro/malurile-begai-au-fost-reabilitate-cu-bani-de-la-uniunea-europeana-ce-spera-presedintele-cj-timis-titu-bojin-foto/

Teme de mediu

Poluare a fost, poluare va mai fiDupă ani de tergiversări şi conflicte serioase cu vecinii din Serbia, din cauza prafului, la Moldova Nouă va începe în scurtă vreme ecologizarea iazului mic de decantare – Tăuşani. După cum a declarat primarul oraşului Moldova Nouă, Matei Lupu, licitațiile pentru efectuarea lucrărilor au fost încheiate, astfel că în scurt timp va începe operațiunea propriu-zisă. Aceasta presupune acoperirea spațiului cu balast, împrăştierea de sol vegetal şi înierbarea terenului.Este un pas destul de mic, deoarece marea poluare cu praf provine de la iazurile mari, de pe cele 100 de hectare, dar este un început – consideră Matei Lupu.Din cauza problemelor de mediu, România a intrat în procedură de enfrigement din partea Uniunii Europene, iar dacă acestea nu se vor rezolva, urmează sancțiunile.RADIO RESITA: https://radioresita.ro/poluare-a-fost-poluare-va-mai-fi/

Lasă ceva în urma ta, dar nu gunoaiePrin campania marca Radio România Reşița „Lasă ceva în urma ta, dar nu gunoaie” am tras astăzi un semnal de alarmă față de importanța protejării naturii. Am dat chiar noi un exemplu, care sperăm să fie urmat. Am ecologizat zonele cuprinse între Moniom şi Colțan, la ieşirea din Reşița spre Bocşa, zone care aveau nevoie să fie ecologizate pentru a fi aşa cum le-a lăsat Dumnezeu, curate. Sunt locuri unde oamenii obişnuiesc să meargă la pescuit sau la grătar, locuri unde la tot pasul putem vedea ambalaje, hârtii şi sticle de plastic.31 de elevi s-au aflat alături de echipa Radio România Reşița, elevi din clasa a IX-a, de la specializarea ştiințele naturii de la Colegiul Național Mircea Eliade din Reşița. Rodul muncii în echipă a însemnat 20 de saci plini de gunoaie, resturi de tot felul, lăsate în urmă de cetățenii nepăsători. Cu toate acestea adolescenții s-au declarat bucuroşi că au participat la o astfel de activitate.„Am curățat două locuri care au fost destul de mizerabile. Noi ar trebui să apreciem natura şi nu să o facem mai urâtă”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

https://radioresita.ro/poluare-a-fost-poluare-va-mai-fi/

”O experiență foarte frumoasă alături de colegii mei. Am strâns gunoaie de tot felul. Îndemnul meu pentru cetățeni este să nu mai arunce gunoaiele pe unde apucă. De ce să ne batem joc de natură, cea care ne oferă atâtea locuri extraordinare”.De la mic la mare, am adunat gunoaiele lăsate în urmă de alții care nu au înțeles că natura trebuie respectată. Managerul Radio România Reşița, Laura Sgaverdea a afirmat, cităm: ”o etapă surprinzătoare, în sensul în care zonele pe care noi le-am identificat pentru a fi ecologizate, nici măcar nu au fost atât de afectate. Au fost desigur PET-uri, pungi lăsate în urmă de cei care au uitat să le ia cu ei acasă. Ceea ce este extraordinar este entuziasmul cu care elevii de la Colegiul Mircea Eliade din Reşița au participat alături de noi la această etapă a campaniei”.Și colegii mei au lăsat pixul deoparte şi dotați fiind cu saci şi mănuşi au muncit cot la cot pentru a transmite mesajul campaniei noastre şi mai sunt multe de făcut afirmă Hardy Cvoica şi subliniază că ar trebui ca astfel de acțiuni să continue, astfel încât să ajutăm natura.Rozi şi Daiana au muncit şi ele cot la cot. A fost o experiență extraordinară pentru că educația se face de la o vârstă fragedă. Aşadar nu trebuie să fim geniali ca să putem să adunăm gunoaiele, trebuie să fim raționali şi să ne pese de mediul înconjurător. Nu lăsați gunoaie indiferent dacă ieşiți sau nu în natură, nu le lăsați în urmă.Sebastian Dragomir s-a declarat mulțumit de ”captura” făcută, dar are regretul că în parcarea ecologizată, cea din zona fostului abator, a putut observa multe gunoaie aruncate din maşini şi au fost şoferi care au claxonat, ne-au salutat, dar nu s-au oprit să ne dea o mână de ajutor.Am avut parte de susținerea Primăriei Reşița, Colegiului Mircea Eliade, Societății Ro-A-tir. În continuare ascultătorii care au observat astfel de zone cu probleme de mediu sunt aşteptați să ne contacteze pentru a rezolva împreună aceste nereguli.RADIO RESITA: https://radioresita.ro/foto-lasa-ceva-in-urma-ta-dar-nu-gunoaie/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

https://radioresita.ro/foto-lasa-ceva-in-urma-ta-dar-nu-gunoaie/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

de pres/revista presei/revista... · web viewvorbim despre taluze, zonele inclinate ale malurilor...

Documents