de pres/revista presei/revista... · web viewsunt 30 de ani de când s-a demarat acest proiect, a...

22.12.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI18 - 22 decembrie 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

22.12.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme ANAR..................................................................................................................7Vasile Dancu a fost citat la DNA in calitate de martor in dosarul Belina......................7Vasile Dîncu, audiat la DNA în cazul Belina..................................................................7Fostul director al Apelor Romane a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu executare pentru luare de mita...................................................................................9Fostul şef al Apelor Române Dobrogea Litoral, MARIAN MITREA, ÎNCHIS pentru luare de mită.........................................................................................................................9CCR – Belina: Competenţa cercetării legalităţii actelor administrative revine numai incidental instanţelor penale...............................................................................(motivare)................................................................................................................................... 10Teme similare.............................................................................................................14Cum sa furi din companiile de stat, cu legea in mana................................................14Izvorul aurit................................................................................................................15Traficul feroviar in judetul Bistrita-Nasaud, oprit din cauza aluviunilor ajunse pe calea ferata......................................................................................................................... 18Teme de mediu...........................................................................................................18Primaria sectorului 1 va face demersuri pentru preluarea drumului forestier Vadul Moldovei pentru a se amenaja o noua cale de acces in ansamblul rezidential Greenfield.................................................................................................................. 18Regiunea Dunăre-Carpaţi este grav afectată de crime împotriva naturii...................19Zicala banii sunt ochiul Dracului s-a adeverit perfect in ultimele zile, in Parlament. .20Posibila miza a drumului pe care primarii Gabriela Firea si Dan Tudorache vor sa-l faca prin Padurea Baneasa: 70% din Padurea Baneasa este retrocedata. Drumul trece prin zona unui teren de 10 ha detinut de controversatii Dumitrescu Tanti Virginica si Adrian Ciorobea.......................................................................................20Primăria Capitalei vrea să facă un drum de acces într-un cartier rezidenţial, prin pădurea Băneasa........................................................................................................29

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

22.12.2017

PRESA LOCALĂ............................................................................................................30ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................30

Teme ABA...................................................................................................................30Proiecte de 21 milioane lei în Argeş propuse de ABAAV............................................30ABAAV - obiective de investiții propuse pentru 2018................................................32Colindătorii la Administrația Bazinală de Apă Argeş- Vedea......................................32Colindători la Administrația Bazinală de Apă Argeş- Vedea: copiii de la Centrul Hercules Costeşti........................................................................................................33

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................34Teme ABA...................................................................................................................34S-a finalizat un proiect transfrontalier pe mediu ce vizează trei ţări..........................34Proiect de aproape 10 milioane de euro pentru prevenirea riscului la inundatii, derulat la Iasi..............................................................................................................35Conferinta la Iasi despre protectia impotriva inundatiilor in bazinele raurilor Siret si Prut. La mijloc se afla o suma de peste 9 milioane de euro.......................................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................39Teme ABA...................................................................................................................39Prefectul Vasile Moldovan a prezentat consilierilor județeni situația barajului Runcu şi a punctat finalitatea problemelor cu Composesoratul Borşa.................................39Cod portocaliu de inundaţii........................................................................................41INUNDAȚII LA BERBEȘTI – Râul Mara a afectat 9 gospodării......................................41Inundații în comuna Rodna........................................................................................43Teme similare.............................................................................................................44Prefectul Vasile Moldovan, prezent la ultima sedinta a Consiliului Judetean din 2017. Vezi ce a spus.............................................................................................................44DE LA GUVERN: 5 milioane de lei acordați pentru lucrările de la Aeroportul Maramureş.................................................................................................................45Un consilier local cere amânarea modernizării podului Garibaldi. ”Dacă se închide şi acest pod, vor fi cozi de ore”......................................................................................47

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

22.12.2017

PROBLEME: Un pod a devenit puntea suspinelor pentru oamenii care sunt nevoiți să meargă pe el.............................................................................................................. 49ILVA MARE. Accesul la mai multe gospodării, îngreunat din cauza inundațiilor........50Teme de mediu...........................................................................................................51Probleme cu deşeurile menajere la Rozavlea............................................................51Gunoaiele se extind, proprietarii pierd terenuri........................................................53

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................56Teme ABA...................................................................................................................56Finalizarea lucrărilor de reparații şi de reabilitare a pârâului Pocloş din Târgu-Mureş................................................................................................................................... 56Au fost finalizate lucrările de reabilitare a albiei pârâului Pocloş (traducere)............57Reabilitarea Pocloşului, finalizată cu succes de ABA Mureş.......................................60În 2018 va fi reabilitat Podul de pe strada Secerei.....................................................63Lucrările la pârâul Pocloş finalizate. Investiție de 6,2 milioane de lei pentru reabilitare...................................................................................................................63Investiție de 6,2 milioane de lei pentru reabilitarea pârâului Pocloş.........................64Podul de pe strada Secerei va fi reabilitat anul viitor.................................................65Posibile inundații pe Arieş! A fost depăşită cota de atenție!......................................66Teme similare.............................................................................................................66Ideea reconstruirii bisericii este sprijinită şi de administrațiile locale din Ungaria (traducere).................................................................................................................66Deputatul PSD Cristina Burciu solicită urgentarea semnării Hotărârii de Guvern privind preluarea podului peste râul Arieş din municipiul Turda...............................68Moment istoric pentru județul Mureş: Guvernul României a deblocat proiectul hidrocentralei de la Răstolița.....................................................................................69Comisarul european Corina Crețu felicită echipa primarului Cristian Matei, pentru proiectele ”de calitate” depuse spre finanțare!.........................................................70Teme de mediu...........................................................................................................71Bilanţ 2017. Au fost confiscate aproape 2 milioane de metri cubi de lemn, 16 autoutilitare, căruţe şi topoare..................................................................................71

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

22.12.2017

Imagini spectaculoase cu detonarea turnului de răcire – Bicapa Târnăveni 2017.....72Razie la Valea Ierii la hoții de lemne...........................................................................73Un bătrân a rămas fără semiremorcă şi materialul lemnos!......................................73

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................74Teme ABA...................................................................................................................74Infiltraţii în Barajul Leşu, după ce în lac s-au acumulat 3 milioane de metri cubi de apă............................................................................................................................. 74Angajații ABA Crişuri au intervenit pentru a preveni inundarea Centralei Hidroelectrică Leşu.....................................................................................................75Infiltrații în barajul Leşu: Centrala hidroelectrică din aval, în pericol de inundare (FOTO)........................................................................................................................75Depăşiri de cote de atenţie şi de apărare pe mai multe râuri din vest.......................76Din cauza ploilor, au fost depăşite cotele de apărare pe Crişul Repede şi Crişul Negru (FOTO)........................................................................................................................77ABA Crişuri: precipitațiile abundente au dus la depăşirea cotelor de apărare. Vezi unde...........................................................................................................................78Veşti proaste de la hidrologi: pericol de inundaţii în Bihor........................................78Inundații în județ: a ieşit Crişul la Dieci şi Almaş........................................................80

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................81Teme ABA...................................................................................................................81Premiile „Ziarului de Vâlcea” pentru 2017 – VÂLCEANUL ANULUI: MIRCIA GUTAU, primarul municipiului Ramnicu Valcea!.....................................................................81ŞI MUEREASCA VA AVEA APĂ CURENTĂ....................................................................81

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU............................................................82Teme ABA...................................................................................................................82Investiţii finalizate pentru râurile din judeţ................................................................82Teme similare.............................................................................................................83Atenție! Vremea se răceşte şi mai mult.....................................................................83Construcția hidrocentralei pe râul Jiu, anulată de magistrați! Asociațiile pentru mediu au câştigat.......................................................................................................83

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

22.12.2017

Finalizarea hidrocentralei de pe Jiu, blocată în instanță............................................84Vom avea zăpadă de Crăciun? Ce spun meteorologii!...............................................85Vine iarna!..................................................................................................................85

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORAL.....................86Teme ABA...................................................................................................................86Iarna e ca vara............................................................................................................86Beach-baruri pe plaje, pe timp de iarnă: cum este fentat PUZ-ul de către operatorii de plaje...................................................................................................................... 86

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

22.12.2017

Teme ANARVasile Dancu a fost citat la DNA in calitate de martor in dosarul BelinaVasile Dancu a fost citat la DNA in calitate de martor in dosarul Belina in care mai sunt vizati Liviu Dragnea, Sevil Shhaideh si Rovana Plumb. In 2013 guverul Ponta a dat doua hotarari succesive care au facilitat transferul bratului Pavel al Dunarii de la Apele Romane catre CJ Teleorman. /Digi24

Vasile Dîncu, audiat la DNA în cazul Belina

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

22.12.2017

/Romania Libera/Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/dincu-audiat-la-dna-in-dosarul-belina-am-fost-cu-dragnea-la-pescuit-852792

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

22.12.2017

/Economica, http://www.economica.net/vasile-dancu-audiat-la-dna-ca-martor-in-dosarul-belina_147926.html/Stiri pe surse, https://www.stiripesurse.ro/dincu-audiat-la-dna-in-dosarul-belina-am-fost-cu-dragnea-la-pescuit_1239059.html/News.ro, https://www.news.ro/justitie/vasile-dancu-audiat-la-dna-ca-martor-in-dosarul-belina-1922403221562017121517511061

Fostul director al Apelor Romane a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu executare pentru luare de mitaFostul director al Apelor Romane a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu executare pentru luare de mita. Cel care a condus Directia Apelor Dobrogea Litoral ar fi pretins peste 3,5 milioane de lei de o companie privata reprezentand 8% din sumele pe care firma respectiva trebuia sa o primeasca de la Apele Romane, prin incheierea a trei contracte in valoare de peste 90 milioane de lei. /ProTV

Fostul șef al Apelor Române Dobrogea Litoral, MARIAN MITREA, ÎNCHIS pentru luare de mităLovitură dură pentru afaceristul constănțean Marian Mitrea, fost şef al Apelor Române Dobrogea Litoral. După ce Tribunalul Constanța îl condamnase la trei ani de închisoare cu suspendare, Curtea de Apel a admis, ieri, apelul DNA, stabilind pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție.Prosperul om de afaceri Marian Mitrea, cunoscut în Constanța pentru averea uriaşă câştigată în urma afacerilor cu statul, îşi va petrece sărbătorile la Penitenciarul Poarta Albă. Având peste 60 de ani este posibil să execute doar o treime din pedeapsa de trei ani. Marian Mitrea fusese trimis în judecată de procurorii DNA Constanța pentru luare de mită. Inculpatul, la data faptei director al Direcției Apelor Dobrogea Litoral, ar fi pretins peste 3,5 milioane de la o companie privată, reprezentând 8% din sumele pe care firma respectivă trebuia să o primească de la Apele Române, prin încheierea a trei contracte în valoare de peste 90 milioane de lei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

22.12.2017

În rechizitoriul trimis în luna martie 2017 Tribunalului Constanța, procurorii DNA au reținut următoarele fapte: „În perioada martie - aprilie 2010, inculpatul Mitrea Marian, în calitate de director al Direcției Apelor Dobrogea Litoral, a pretins de la reprezentanții unei societăți comerciale un procentaj de 8% din sumele pe care respectiva societate urma să le încaseze de la Direcția Apelor Dobrogea Litoral, din cele trei contracte de execuție lucrări aflate în curs de derulare. Banii, reprezentând echivalentul sumei de 3.630.392 lei, au fost pretinşi de inculpat pentru a nu le crea oamenilor de afaceri probleme în derularea contractelor şi pentru efectuarea la timp a plăților.Valoarea cumulată a celor trei contracte încheiate de societatea respectivă cu Direcția Apelor Dobrogea Litoral a fost în valoare totală de 90.415.021 lei fără TVA. Pentru a disimula banii reprezentând obiectul mitei, în perioada aprilie –mai 2010, reprezentații societății beneficiare a contractelor au virat unei alte firme, în 6 tranşe, suma de 421.141 lei, ca urmare a înțelegerii prealabile dintre inculpatul Mitrea Marian şi administratorul acelei societăți. Ulterior, până la sfârşitul anului 2010 şi după plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat, inculpatul Mitrea Marian a primit efectiv de la administratorul firmei respective, în 4-5 tranşe, suma de 240.000 lei.În perioada iunie 2010 – ianuarie 2012, în aceeaşi modalitate şi în derularea aceloraşi trei contracte, Mitrea Marian a primit de la reprezentanții aceleiaşi societăți comerciale, prin intermediul unei alte firme, în mai multe tranşe, suma de 135.000 lei. În ambele împrejurări, sumele de bani cu titlu de mită au fost remise inculpatului în diverse locuri stabilite de acesta în Constanţa (sediul unei firme, domiciliul unei rude, etc.). S-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra sumei de 375.000 lei depusă la o bancă pe numele inculpatului Mitrea Marian". /Evz, http://evz.ro/fostul-sef-marian-mitrea.html

CCR – Belina: Competenţa cercetării legalităţii actelor administrative revine numai incidental instanţelor penale (motivare)Competenţa cercetării legalităţii actelor administrative revine numai incidental instanţelor penale, fiind în general un atribut al instanţelor de contencios administrativ, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României a constatat că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

22.12.2017

hotărârile de Guvern din dosarul Belina sunt acte administrative individuale, care pot face obiectul cercetării în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/ emiterea lor."Aşadar, Curtea reţine că, de principiu, competenţa cercetării legalităţii actelor administrative aparţine instanţei de contencios administrativ şi numai cu titlu incidental acestea pot fi cercetate de instanţa care judecă în materie penală, în măsura în care în cauză este adusă o acuzaţie în materie penală cu privire la acte/ fapte săvârşite în legătură cu emiterea actului respectiv. De aceea, nu poate fi acceptată nici susţinerea potrivit căreia această din urmă instanţă se substituie celei de contencios administrativ, întrucât obiectul principal al judecăţii sale este diferit, acesta având un alt scop/ obiectiv", se arată în motivare.În cazul criticii referitoare la anchetarea oportunităţii, împrejurărilor sau circumstanţelor emiterii unei hotărâri de Guvern, CCR a apreciat că unitatea de parchet nu are competenţa de a începe urmărirea penală în privinţa oportunităţii emiterii actului administrativ individual, însă are competenţa de a cerceta faptele de natură penală săvârşite în legătură cu emiterea acestuia."Curtea constată că nu există niciun mecanism de control al oportunităţii emiterii actului administrativ. Prin urmare, dacă legea permite realizarea unei anumite operaţiuni administrative în sensul în care o lasă în marja de apreciere a organului administrativ, nu poate fi pusă în discuţie cenzurarea oportunităţii aprecierii acestuia din urmă. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine că revine instanţei judecătoreşti competenţa de a verifica dacă acuzaţia în materie penală vizează acte/ fapte care ţin de oportunitatea ori împrejurările şi circumstanţele emiterii actului administrativ individual", se menţionează în motivare.Având în vedere că rolul constituţional al Ministerului Public este de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, instanţa constituţională arată că procurorii nu pot interfera cu răspunderea politică a membrilor Guvernului şi trebuie "să se cantoneze strict în domeniul răspunderii penale a subiectelor de drept". CCR a constatat, în cazul de faţă,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

22.12.2017

că urmărirea penală a fost realizată "prin aplicarea normelor procesual penale corespunzătoare".CCR a luat în dezbatere, pe 23 noiembrie, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte, declanşat de cercetarea penală, de către această ultimă autoritate publică, a legalităţii Hotărârii Guvernului nr. 858/2013, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 943/2013, cerere formulată de preşedintele Senatului."În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte. În esenţă, Curtea a avut în vedere faptul că Hotărârea Guvernului nr. 858/2013 şi Hotărârea Guvernului nr. 943/2013 sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/ emitere pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/ emiterea lor. Curtea a mai reţinut că nu există o similitudine între prezenta cauză şi Decizia nr. 68/2017, considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu şi pe cele individuale", preciza CCR.În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte. Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului - Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

22.12.2017

DNA efectuează cercetări faţă de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel. "În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual şi HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale 'Apele Române', Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă", preciza DNA. /AGERPRES, https://www.agerpres.ro/justitie/2017/12/19/ccr-belina-competenta-cercetarii-legalitatii-actelor-administrative-revine-numai-incidental-instantelor-penale-motivare—24839/Romania TV, http://www.romaniatv.net/motivare-ccr-in-cazul-belina-competenta-cercetarii-legalitatii-actelor-administrative-revine-numai-incidental-instantelor-penale_393828.html/Comisarul, https://www.comisarul.ro/articol/ccr---belina-competenta-cercetarii-legalitatii-act_924375.html/Stiri pe surse, https://www.stiripesurse.ro/ccr--motivare-exploziva-in-dosarul-belina---competenta-cercetarii-legalitatii-actelor-administrative-revine-numai-incidental-instantelor-penale-_1238584.html

Teme similareCum sa furi din companiile de stat, cu legea in manaCât suntem noi ocupați cu sarmalele şi o parte din mârşăviile recente ale politicienilor, riscă să ne scapă ultimele modificări la legea guvernanței corporative a companiilor de stat. Îngrijorați-vă: se votează azi în plenul Camerei Deputaților, pe repede-înainte, cât nu se vede, cât să se numească rapid la începutul anului pipițe şi ospătari de casă la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

22.12.2017

conducerea companiilor de stat, singura şansă e s-o întoarcă Iohannis, ceea ce poate face o singură dată.Pe scurt: toate companiile de stat relevante (Romgaz, Hidroelectrica, CE Oltenia, TAROM, CNAIR – fosta CNADNR, CFR-urile, Transgaz, Transelectrica, Romsilva, RAPPS, Loteria, Poşta Română etc.), plus cele pe care le va considera relevante Guvernul în viitor, în caz că au uitat ceva, sunt scoase de sub obligația de a respecta legea privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Nu mai e obligatorie nici selecția competitivă a conducerii, dar nici toate celelalte chestiuni esențiale pentru buna guvernare a companiilor, precum transparența, drepturile acționarilor minoritari, raportările către Ministerul Finanțelor, scrisoarea de aşteptări, criteriile de performanță. Ne întoarcem în Evul Mediu, la situația de dinainte de 2011, când companiile astea erau administrate în propriul interes al găştilor şi partidelor, fără niciun mecanism de control administrativ.Vorbim de companii cu cifră totală de afaceri de 60 miliarde RON pe an. Ca idee, PIB-ul României e 750 miliarde. Pe această pălărie de bani nu pot fi numiți manageri pe criterii competitive, ci oameni de casă şi nu se pot face criterii de performanță, mai bine mergem pe mica înțelegere, ai noştri sunt. Mai țineți minte băieții deştepți de la Hidroelectrica? A venit iarăşi vremea lor. Romsilva care cumpără tancuri? CFR care cumpără costume de scafandru? Practici pe care le credeam demult uitate se vor întoarce. /HotNews, https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-22188211-cum-furi-din-companiile-stat-legea-mana.htm/Evz, http://evz.ro/guvernanta-corporativa-deputatilor-lege.html/Ziare.com, http://www.ziare.com/bani/fonduri-investitii/conducerea-a-aproape-100-de-mari-companii-de-stat-va-fi-numita-politic-a-decis-camera-deputatilor-1494023

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

22.12.2017

Izvorul aurit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

22.12.2017

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

22.12.2017

/New Money

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

22.12.2017

Traficul feroviar in judetul Bistrita-Nasaud, oprit din cauza aluviunilor ajunse pe calea ferataTraficul feroviar pe sectia de cale ferata 501 Vatra Dornei - Ilva Mica este oprit, sambata, in juetul Bistrita - Nasaud, dupa ce mai multe aluviuni au ajuns pe calea ferata, ca urmare a precipitatiilor abundente, anunta News.ro. Traficul feroviar pe sectia de cale ferata 501 Vatra Dornei - Ilva Mica este oprit la kilometrul feroviar 46+700 de metri, intre localitatile Larion si Gradinita, in judetul Bistrita-Nasaud.Masura a fost luata de autoritati dupa ce mai multe aluviuni au ajuns pe calea ferata, ca urmare a precipitatiilor abundente. /HotNews, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22181034-traficul-feroviar-judetul-bistrita-nasaud-oprit-din-cauza-aluviunilor-ajunse-calea-ferata.htm

Teme de mediuPrimaria sectorului 1 va face demersuri pentru preluarea drumului forestier Vadul Moldovei pentru a se amenaja o noua cale de acces in ansamblul rezidential GreenfieldPrimaria Sectorului 1 va face demersuri pentru preluarea drumului forestier Vadul Moldovei pentru a se amenaja o noua cale de acces in ansamblul rezidential Greenfield. Decizia a fost luata de consilierii municipali. Odata preluat de la RomSilva, drumul forestier se va transforma in drum public. Vadul Moldovei va fi largit prin defrisarea unor copaci de pe marginea actualului drum forestier, asta pentru a asigura fluxul de masini din Greenfield. /BucurestiFM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

22.12.2017

Regiunea Dunăre-Carpaţi este grav afectată de crime împotriva naturii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

22.12.2017

/Ecologic

Zicala banii sunt ochiul Dracului s-a adeverit perfect in ultimele zile, in ParlamentZicala banii sunt ochiul Dracului s-a adeverit perfect in ultimele zile, in Parlament. Acolo unde s-a dezbatut bugetul pentru anul viitor. Alesii s-au certat si au discutat in contradictoriu pentru fiecare amendament din proiectul de buget, indiferent ca a fost vorba despre Sanatate, Educatie sau Aparare.Discutia dintre Petre Daea si Eugen Teodorovici a pornit de la celebrele proiecte ale Ministrului Agriculturii.Replici acide au avut loc si intre Doina Pana si liberalul Claudiu Bichinet. /Antena 3

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

22.12.2017

Posibila miza a drumului pe care primarii Gabriela Firea si Dan Tudorache vor sa-l faca prin Padurea Baneasa: 70% din Padurea Baneasa este retrocedata. Drumul trece prin zona unui teren de 10 ha detinut de controversatii Dumitrescu Tanti Virginica si Adrian CiorobeaDin cele 938 de hectare cat are Padurea Baneasa, 609 hectare au fost retrocedate, potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro de la Ministerul Mediului si Romsilva. Primarul general, Gabriela Firea, si primarul sectorului 1, Dan Tudorache, au anuntat ca doresc sa faca un drum de acces intre Cartierul Pipera si cartierul Greenfield, pe structura unui drum forestier, taind astfel Padurea Baneasa in doua.Interesant este ca mobilizarea primarilor de a face acest drum se face dupa ce dezvoltatorul complexului imobiliar Greenfield a achizitionat deja terenurile si este in procedura de avizare pentru construirea a trei cai de acces noi, care nu implica Padurea Baneasa. In plus, acesta a declarat recent in presa ca nu mai sunt probleme cu accesul locuitorilor in complex. Acum, accesul locuitorilor in acest cartier se face din DN1 pe Drumul Padurea Pustnicu. Pe langa beneficiarul oficial - Cartierul Greenfield - care va avea acces direct spre cartierul Pipera si Centrul Comercial Baneasa, mai ales in conditiile in care investititorii doresc sa construiasca inca 39 de blocuri, posibila explicatie este ca de noul drum, care practic taie padurea Baneasa in doua, ar putea profita si cei care au teren in padure, in conditiile in care Codul Silvic permite scoaterea din fondul forestier a 250 mp din suprafata de padure pe care proprietarii o detinpentru construirea de locuinte sau case de vacanta. Chiar in zona prin care trece drumul au circa 10 hectare controversatii Dumitrescu Tanti Virginica si Ciorobea Adrian, se arata intr-un extras de carte funciara eliberat de ANCPI. Dumitrescu Tanti Virginica si Ciorobea Adrian sunt cunoscuti pentru cumpararea mai multor drepturi litigioase pentru terenuri aflate in procedura de retrocedare. Acestia au devenit celebri datorita unui schimb de terenuri care a avut loc in 2005. Adrian Ciorobea si Tanti Virginica au cumparat drepturile litigioase de la mostenitorii de drept ai unui teren de 9,3 hectare care se afla pe fundul Lacului Plumbuita si in Parcul Plumbuita.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

22.12.2017

Fiindca nu li s-a putut retroceda parcul si lacul, au primit in compensare un teren de aproape trei ori mai mare pe strada Fabrica de Glucoza, nr. 6-8, respectiv 23,4 hectare. Punerea in posesie a fost facuta de primarul interimar de la vremea respectiva, Razvan Murgeanu, prin Dispozitia nr. 4.175 din 04.04.2005. Dupa ce au primit terenul, primaria Capitalei a expropriat circa 8000 mp din proprietate pentru circa 18 milioane lei, pentru largirea strazii Fabrica de Glucoza. Reamintim ca drumul forestier din Padurea Baneasa, pe care se facea o parte din accesul provizoriu spre Greenfield a fost inchis la inceputul acestui an, in urma unei decizii definitive a instantei, acesta nefiind dedicat circulatiei rutiere. Dan Trifu, vicepresedintele fundatiei Ecocivica, care a castigat in instanta procesul pentru pastrarea drumului forestier, vine cu cateva explicatii despre mizele construirii acestui drum:"Si pentru noi este de neinteles de ce insista atat de mult Primaria Capitalei si Primaria Sector 1 cu acest drum. Este clar ca sunt niste interese imobiliare la mijloc. Din actele detinute de noi reiese ca sunt interese mari ale detinatorilor de padure din Baneasa pentru ca acele parcele nu au acces si atunci acest drum ar fi unul care ar permite mai multe constructii in Padurea Baneasa. De asemenea, speculam si faptul ca se doreste clar o linie de comunicare directa intre platforma comerciala Baneasa si Ansamblul Greenfield. Noi am comunicat si Primariei Sector 1 si Primariei Generale ca nu vom permite niciodata construirea unui drum prin padurea Baneasa. Am explicat motivele. Avand in vedere ca aceste solicitari ale primariei incalca prevederile Codului Silvic care nu permit pentru o investitie particulara sa scoatem din circuitul silvic suprafete de padure, ar trebui ca investitia sa fie declarata de la inceput inoportuna si sa se renunte. Nu intelegem de ce obligatiile unui investitor particular sunt preluate de autoritatea locala, pe banii cetatenilor", a explicat acesta pentru HotNews.ro. Acum decizia de a scoate terenul necesar construirii drumului din fondul forestier apartine Ministerului Apelor si Padurilor condus de Doina Pana, spune Dan Trifu, vicepresedintele Ecocivica. Cui i s-a restituit teren in Padurea Baneasa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

22.12.2017

In momentul restituirii, persoana care a primit cel mai mult teren in Padurea Baneasa a fost Calimachi Dimitrie, nu mai putin de 300 de hectare. Dupa retrocedare acesta insa a parcelat si a vandut sau donat padurea.Tabel proprietari initiali si suprafete restituite (CLICK pentru a le deschide intr-un tab separat):

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

22.12.2017

Ce spune Codul Silvic, art 37: Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

22.12.2017

banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective: - locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;- suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 mp in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 mp, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha.- compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national. La realizarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. e), al caror beneficiar este o unitate administrativ-teritoriala sau o institutie publica, compensarea se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive.La finalul lunii octombrie, la propunerea primarului Gabriela Firea, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat un proiect de hotarare, pus pe ordinea de zi fara dezbatere publica, prin care dezvoltatorul cartierului Greenfield va dona catre municipalitate urmatoarele terenuri, in compensare pentru scoaterea din fondul forestier a terenului din Padurea Baneasa necesar construirii drumului: - terenul intravilan in suprafata de 1156 mp, situat in Drumul Padurea Mogosoaia nr. 54-60;- terenul intravilan in suprafata 659 mp, situat in Drumul Padurea Mogosoaia nr. 50-52;- terenul in suprafata de 4185 mp, situat in Drumul Padurea Mogosoaia nr. 54-60;"Acesti cetateni au fost indusi in eroare de dezvoltator. Trebuie sa indreptam o nedreptate. Solutia este urmatoarea: municipalitatea sa accepte cu caracter de donatie din partea investitorului a unor terenuri, sa faca un schimb cu Romsilva, sa asiguram un al doilea acces", a declarat primarul Gabriela Firea la vremea respectiva.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

22.12.2017

La urmatoarea sedinta de Consiliu General, Primaria Capitalei vrea sa delege Primariei Sector 1 sarcina de a se ocupa de demersurile pentru trecerea din domeniul public al statului si administrarea Romsilva in domeniul public al Municipiului Bucuresti a suprafetei de teren necesara realizarii unui drum de acces.Anuntul facut de primarul Gabriela Firea este cu atat mai controversat cu cat dezvoltatorul complexului imobiliar a achizitionat deja terenurile si este in procedura de avizare pentru construirea a trei cai de acces, care nu implica Padurea Baneasa."Actualul management si actionariat al Impact Developer & Contractor SA a fost, inca din 2013 de la preluarea conducerii companiei, in contact cu toate autoritatile responsabile, incercand identificarea unei solutii viabile alternative pentru drumul Vadu Moldovei. Desi constructia drumurilor publice nu este responsabilitatea dezvoltatorului, Impact a comandat un studiu de trafic cerand in mod expres solutii care sa nu includa Vadu Moldovei. La finalizarea studiului, au fost identificate trei solutii alternative. Impact a parcurs pasii concreti pentru a pune in aplicare aceste variante, a achizitionat terenurile necesare, a pregatit proiectele si a depus documentatiile pentru avizele necesare. Pentru implementarea acestor solutii, Impact va cheltui aproximativ 1,5 milioane de euro, urmand ca infrastructura rezultata sa fie ulterior donata autoritatilor pentru a putea fi folosita in regim de drumuri publice.Cele trei solutii sunt:- Extinderea Aleea Teisani si imbunatatirea intersectiei cu iesire din DN1 catre Centura Bucuresti;- Construirea unui drum cu iesire catre Centura, in capatul Cartierului Platanilor;- Construirea unui drum de acces din Aleea Teisani pe sub pasajul centurii Bucuresti catre DN1, spre ambele directii, atat catre Otopeni cat si spre Bucuresti.In cazul tututor acestor solutii s-au obtinut certificatele de urbanism iar in acesta se precizeaza necesitatea unui PUZ. In continuare se urmaresc pasii necesari pentru obtinerea PUZ", se arata intr-un raspuns trimis de reprezentantii Greenfield, la solicitarea HotNews.ro, la finalul lunii august. Deci practic, daca Primaria Capitalei doreste sa salveze situatia din Greenfield poate aproba aceste planuri urbanistice in ritm alert.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

22.12.2017

Reamintim ca in momentul in care a obtinut aprobare pentru construirea cartierului, dezvoltatorul s-a angajat ca va face inca o intrare in cartier, din Soseaua de Centura, insa acest lucru nu s-a mai intamplat, folosind complementar drumul forestier. Mai mult, dezvoltatorul a anuntat ca vrea sa extinda Greenfield cu inca 39 de blocuri. Asociatia EcoCivica reclama mai multe posibile ilegalitati facute de dezvoltatori si cere protejarea padurii Baneasa, reclamand ca drumul forestier, nu este dedicat masinilor si daca va fi asfaltat, taie padurea in doua.Fundatia Ecocivica a militat in instanta pentru pastrarea drumului forestier, alaturi de Directia Silvica si a castigat procesul."In 2007-2008 dezvoltatorul cheama in judecata mai multe autoritati ale statului, printre care si Directia Silvica Ilfov, pt a i se permite accesul pe drumul forestier in vederea costruirii ansamblului. Anterior, solicitase accesul Directiei Silvice dar i s-a refuzat in baza prevederilor Codului Silvic. Se ajunge in instanta la Judecatoria Sectorului 1 cu o actiune pe fond. Se solicita instantei si emiterea unei Ordonante Presedintiale prin care sa se permita accesul pe drumul forestier. Instanta dispune ACCESUL, TEMPORAR, AUTO SI/SAU PIETONAL, pana la judecarea dosarului pe fond. Drumul forestier era consfiintit ca atare prin Amenajamentul Silvic, aprobat prin Ordin de Ministru, pentru Padurea Baneasa. In Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, din anul 2000, se mentiona o cale de acces, cu 6(sase!!!!) benzi prin acea zona a Padurii Baneasa. Era o intentie a Primariei dar care nu fusese avizata si de autoritatea silvica, care, oricum, nu putea aviza un asemena plan cu bulevard prin mijlocul padurii. Dezvoltatorul a atacat si Ordinul de Ministru, cel cu amenajamentul silvic, ajungandu-se pana la Inalta Curte. Intre timp dosarul de la Judecatoria Sectorului 1 s-a suspendat pana la solutionarea exceptiei de nelegalitate a Ordinului de Ministru. Ordonanta Presedintiala era in vigoare si exista acces temporar pe drumul forestier.Solutia Curtii de Apel, pastrata si de Inalta Curte, a fost ca drumul a fost si ramane forestier, Ordinul de Ministru fiind legal. Avand in vedere solutia data de Inalta Curte, Directia Silvica si Eco-Civica au solicitat Judecatoriei Sectorului 1 sa repuna pe rol dosarele cu accesul pe drumul forestier(fond) si cel cu Ordonanta. Ceea ce s-a si intamplat. Cele doua Instante au luat act de solutia Inaltei Curti, au reconfirmat ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

22.12.2017

drumul este forestier, inchis traficului auto, public", a scris Dan Trifu pe pagina de Facebook.In 2016, IMPACT Developer & Contractor, a anuntat ca va extinde cartierul rezidential GREENFIELD urmand sa investeasca 44 milioane euro in blocuri, infrastructura si utilitatile aferente.Acesta va fi dezvoltat pe un teren in suprafata de 10 ha si cuprinde 39 de blocuri construite in regim de inaltime P+4E si P+5E, totalizand 888 de apartamente cu 2, 3 si 4 camere, reprezentand a treia faza de dezvoltare a ansamblului."In prezent IMPACT are in curs de dezvoltare 39 de blocuri in Ansamblul Platanilor din cartierul GREENFIELD Baneasa, insumand peste 900 de apartamente cu 2, 3 si 4 camere, dintre care jumatate vor fi livrate in aceasta primavara, iar restul pana la finalul anului 2017. Preturile de vanzare variaza intre 59.980 euro pentru un apartament cu 2 camere, 69mp, 75.980 euro pentru apartamentele cu 3 camere, 94mp, si 99.748 euro pentru cele cu 4 camere, 124mp. Preturile mentionate nu includ TVA", se arata intr-un comunicat de presa emis de comunicatorii companiei la inceputul acestui an.Prima faza a proiectului GREENFIELD a fost dezvoltata in perioada 2007-2010 si este vanduta in proportie de 100%. Aceasta se intinde pe o suprafata de 10 ha si cuprinde 680 de apartamente si vile in cele 5 ansambluri (Rubin, Topaz, Blue, Onix si Quartz). A doua faza, Ansamblul Salcamilor, dezvoltat in perioada 2014-2016, se intinde pe o suprafata de 7 ha si cuprinde 35 de blocuri cu 924 de apartamente cu una, doua, trei si patru camere. In prezent, acesta este vandut in proportie de 85%."IMPACT Developer & Contractor SA (IMP) a obtinut in 2016 venituri operationale in valoare de peste 152 milioane lei, in crestere cu 30% fata de anul anterior, iar profitul operational al companiei a crescut la 25,5 milioane lei, cu 270% mai mult fata de 2015. Rezultatele obtinute se datoreaza in principal vanzarilor de apartamente din cadrul cartierului GREENFIELD Baneasa, unde IMPACT a incheiat anul trecut 433 de contracte si 130 de precontracte pentru locuinte. Acest rezultat ii confirma proiectului statutul de cel mai bine vandut cartier rezidential din Bucuresti", se arata intr-un comunicat de presa emis de comunicatorii companiei la inceputul acestui an. /HotNews, https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-22179756-posibila-miza-drumului-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

22.12.2017

care-primarii-gabriela-firea-daniel-tudorache-vor-faca-prin-padurea-baneasa-70-din-padure-este-retrocedata-drumul-trece-prin-zona-unui-teren-10-detinut-controversatii-dumitrescu.htm

Primăria Capitalei vrea să facă un drum de acces într-un cartier rezidenţial, prin pădurea BăneasaMunicipalitatea vrea să preia de la Romsilva un drum forestier pentru a-l transforma în drum public, pentru accesul într-un cartier rezidenţial din nordul Capitalei, potrivit unui proiect aflat pe ordinea de zi a Consiliului General de săptămâna viitoare.Drumul forestier care ar urma să fie trecut din administrarea Romsilva în cea a Primăriei Municipiului Bucureşti ar urma să faciliteze accesul locatarilor din cartierul rezienţial Greenfield, aceştia reclamând, de aproape un an, că în urma închiderii unei căi de acces sunt nevoiţi să stea ore în şir pentru a străbate drumul de acces în complex, de trei kilometri.„Se împuterniceşte Consiliul Local Sector 1 să efectueze, în numele Municipiului Bucureşti, demersuri pentru trecerea din domeniul public al statului şi administrarea ROMSILVA în domeniul public al Municipiului Bucureşti a suprafeţei de teren având destinaţia drum forestier şi pădure, necesară realizării unui drum de acces conform prevederilor Legii nr. 350/2001 (...)Consiliul General al Municipiului Bucureşti a împuternicit Consiliul Local Sector 1 şi Primarul Sectorului 1 prin Hotărârea nr. 218.06.2017, să efectueze demersuri în numele Municipiului Bucureşti, în vederea creării de noi drumuri de acces pe raza sectorului 1. În baza acestei hotărâri, Consiliul Local Sector 1 a identificat ca şi cale de acces o suprafaţă de teren cu destinaţia drum forestier şi pădure aflată în proprietatea publică a statului român şi admnistrarea Romsilva”, se arată în proiectul de hotârâre ce va fi dezbătut marţi, 19 decembrie, în şedinţa Consiliului General a Municipiului Bucureşti. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/primaria-capitalei-vrea-sa-faca-un-drum-de-acces-intr-un-cartier-rezidential-prin-padurea-baneasa-16867225/Zf, http://www.zf.ro/politica/primaria-capitalei-vrea-sa-faca-un-drum-de-acces-intr-un-cartier-rezidential-prin-padurea-baneasa-16867123

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

22.12.2017

/Gandul, http://www.gandul.info/stiri/primaria-capitalei-vrea-sa-faca-un-drum-prin-padurea-baneasa-motivul-pentru-care-muncipalitatea-vrea-sa-preia-terenul-de-la-romsilva-16867226/Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/primaria-capitalei-vrea-sa-faca-un-drum-de-acces-intr-un-cartier-rezidential-prin-padurea-baneasa-849608

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABAProiecte de 21 milioane lei în Argeş propuse de ABAAVConducerea Administrației Bazinale de Apă Argeş Vedea a prezentat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă investițiile propuse pentru 2018. La conferință au fost prezenți: directorul Bogdan Gorunescu, directorul tehnic resurse de apă Tatiana Diaconu, directorul tehnic exploatare lucrări hidrotehnice Dumitru Ciobanu, directorul economic Octavian Tănăsescu şi directorul tehnic dezvoltare investiții Velicu Erămazu. Printre lucrările cu finanțare de la bugetul de stat propuse sînt: „Regularizare rîu Argeş între acumulările Bascov şi Piteşti“, „Regularizare rîu Cotmeana la Lunca Corbului şi pîrîu Vîrtej în localitatea Băbana“, „Regularizare şi consolidare maluri rîu Vedița în localitatea Vedea“, „Punere în siguranță Baraj Goleşti“, „Decolmatare lac de acumulare Piteşti“, „Decolmatare lac de acumulare Văcăreşti“, „Decolmatare lac de acumulare Zăvoiul Orbului“, „Amenajare rîul Doamnei în localitățile Corbi, Domneşti, Pietroşani, Coşeşti şi Dârmăneşti“. 3,5 milioane lei pentru pîrîul Bascov Printre lucrările de investiții cu finanțate din surse proprii propuse spre aprobare se numără: „Amenajare rîu Cotmeana“, „Regularizare pîrîu Bascov“, „Regularizare Valea Păuleasca la Miceşti“, „Regularizare rîu Ciorogîrla“, „Reparație pod baraj Prundu“, „Amenajarea rîului Argeş pe sectorul baraj Goleşti - baraj Ogrezeni în vederea stabilizării albiei (reactualizarea studiului de fezabilitate)“. Pentru 2018, lucrările de pe pîrîul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

22.12.2017

Bascov unde în 2014 au avut loc inundații, se ridică la 3,5 milioane lei. Potrivit directorului Bogdan Gorunescu, bugetul pentru investiții propuse în Argeş pe 2018 se ridică la 21 milioane lei, anul acesta investițiile în județul nostru fiind de 5,7 milioane lei. Directorul speră să se aprobe cel puțin jumătate din investiții. Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea şi-a finalizat şi Programul de Gospodărire a Apelor pentru anul 2018. Printre lucrările de întreținere propuse spre a fi realizate anul viitor, în Argeş sînt: Recalibrare rîul Doamnei şi Valea Păcurarului în Coşeşti; Recalibrare şi decolmatare albie pîrîul Valea Rea, municipiul Piteşti, Decolmatare rîu Vîlsan, localitatea Brăduleț; Recalibrare rîu Vîlsan în localitatea Mălureni; Reprofilare rîul Argeşel în localitatea Davideşti; Recalibrare şi decolmatare albie rîu Argeşel, localitatea Mioveni; Apărare de mal pîrîu Budişteanca, comuna Bogați; Reprofilare regularizare rîu Cîrcinov, Topoloveni, aval sat Priboieni; Consolidare mal stîng rîu Vedița, sat Chițani,comuna Vedea; Consolidare biologică mal drept pîrîu Vîrtej ,comuna Băbana; Recalibrare albie rîu Teleorman, sat Goia, comuna Ungheni. /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=90229&Itemid=375

ABAAV - obiective de investiții propuse pentru 2018/Institutiile statului, http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=21323&hid=EB7C1EABB2BAA803F2635D2BA4792D3F/Ziarul argesenilor, http://www.ziarulargesenilor.ro/administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-lista-obiectivelor-de-investitii-propuse-pentru-2018//Financiar press, http://financiarpress.ro/index.php/actualitate/social/2490-abaav-obiective-de-investitii-propuse-pentru-2018

Colindătorii la Administrația Bazinală de Apă Argeș- Vedea Administrația Bazinală de Apă Argeş – Vedea a fost vizitată, marți, 19 decembrie, de colindători şi de către cel mai aşteptat personaj al momentului: Moş Crăciun. Îndrăgitul Moş a poposit în mijlocul gospodarilor de ape pentru a-i întâlni pe copiii acestora şi pentru a aduce bucuria sărbătorilor în rândul celor care s-au ocupat de buna administrare a resurselor de apă din bazinul hidrografic Argeş - Vedea. Pentru al cincelea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://financiarpress.ro/index.php/actualitate/social/2490-abaav-obiective-de-investitii-propuse-pentru-2018

http://financiarpress.ro/index.php/actualitate/social/2490-abaav-obiective-de-investitii-propuse-pentru-2018

http://www.ziarulargesenilor.ro/administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-lista-obiectivelor-de-investitii-propuse-pentru-2018/

http://www.ziarulargesenilor.ro/administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-lista-obiectivelor-de-investitii-propuse-pentru-2018/

http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=21323&hid=EB7C1EABB2BAA803F2635D2BA4792D3F

http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=21323&hid=EB7C1EABB2BAA803F2635D2BA4792D3F

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=90229&Itemid=375


22.12.2017

an consecutiv, cei care i-au colindat pe gospodarii de ape au fost copiii de la Centru Hercules Costeşti, de care angajații Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea au fost aproape şi anul acesta prin donații. Aceşti copii provin din familii defavorizate, puternic afectatate de probleme economice şi sociale, iar pentru ei Centru Hercules înseamnă o a doua casă şi familie. Cum acest centru poate exista doar datorită sponsorizărilor şi a oamenilor de bună credință angajații Apelor Române s-au alăturat celor care îi susțin pe copii. Și cei mici şi cei mari s-au bucurat de colinde şi atmosfera magică a sărbătorilor de iarnă, dar şi de un număr de magie în care obiectele atinse de bageta magicianului s-au transformat în animăluțe sau au dispărut, mesele au zburat, iar cărțile s-au colorat ca prin minune. La sfârşit, Moşul a ascultat cântecele şi poeziile pregătite de copii şi le-a oferit daruri promițând că va reveni şi anul viitor. În pragul sărbătorilor de iarnă, angajații Administrației Bazinale de Apă Argeş – Vedea urează colaboratorilor “Sărbători

fericite” şi un an bun! /Criterii.ro, http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/21417-

colindatorii-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea/Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=90195&Itemid=377/Pro Arges, http://www.proarges.ro/index.php/social/item/19557-video-copiii-de-la-centru-hercules-costesti-s-au-intalnit-cu-mos-craciun-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea/Institutiile statului, http://www.institutiilestatului.ro/stire.cfm?id=21296&hid=E0433FFCC207263B70A14FD965AE86CA/Argesenii, http://www.argesenii.ro/articol.cfm?id=13963&hid=A93DDDC1FD67C3A6409FAFB5801D7D50&gid=6&hida=1679091C5A880FAF6FB5E6087EB1B2DC/Arges Tv, https://www.youtube.com/watch?time_continue=16&v=LRFpPJkciSg

Colindători la Administrația Bazinală de Apă Argeș- Vedea: copiii de la Centrul Hercules CosteștiAdministrația Bazinală de Apă Argeş – Vedea a fost vizitată astăzi de colindători şi de către cel mai aşteptat personaj al momentului: Moş Crăciun. Îndrăgitul Moş a poposit în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

https://www.youtube.com/watch?time_continue=16&v=LRFpPJkciSg

http://www.argesenii.ro/articol.cfm?id=13963&hid=A93DDDC1FD67C3A6409FAFB5801D7D50&gid=6&hida=1679091C5A880FAF6FB5E6087EB1B2DC



http://www.institutiilestatului.ro/stire.cfm?id=21296&hid=E0433FFCC207263B70A14FD965AE86CA

http://www.institutiilestatului.ro/stire.cfm?id=21296&hid=E0433FFCC207263B70A14FD965AE86CA

http://www.proarges.ro/index.php/social/item/19557-video-copiii-de-la-centru-hercules-costesti-s-au-intalnit-cu-mos-craciun-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea





http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/21417-colindatorii-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea

http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/21417-colindatorii-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea

22.12.2017

mijlocul gospodarilor de ape pentru a-i întâlni pe copiii acestora şi pentru a aduce bucuria sărbătorilor în rândul celor care s-au ocupat de buna administrare a resurselor de apă din bazinul hidrografic Argeş – Vedea. Pentru al cincelea an consecutiv, cei care i-au colindat pe gospodarii de ape au fost copiii de la Centrul Hercules Costeşti, de care angajații Administrației Bazinale de Apă Argeş- Vedea au fost aproape şi anul acesta prin donații.Aceşti copii provin din familii defavorizate, puternic afectatate de probleme economice şi sociale, iar pentru ei Centru Hercules înseamnă o a doua casă şi familie. Cum acest centru poate exista doar datorită sponsorizărilor şi a oamenilor de bună credință angajații Apelor Române s-au alăturat celor care îi susțin pe copii. Și cei mici şi cei mari s-au bucurat de colinde şi atmosfera magică a sărbătorilor de iarnă, dar şi de un număr de magie în care obiectele atinse de bageta magicianului s-au transformat în animăluțe sau au dispărut, mesele au zburat, iar cărțile s-au colorat ca prin minune. La sfârşit Moşul a ascultat cântecele şi poeziile pregătire de copii şi le-a oferit daruri promițînd că va reveni şi anul viitor. În pragul sărbătorilor de iarnă angajații Administrației Bazinale de Apă Argeş – Vedea urează colaboratorilor “Sărbători fericite” şi un an bun! /Universul argesean, https://www.universulargesean.ro/colindatori-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-copiii-de-la-centrul-hercules-costesti//Ziarelive.ro, http://www.ziarelive.ro/stiri/colindatori-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-copiii-de-la-centrul-hercules-costesti.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLADTeme ABAS-a finalizat un proiect transfrontalier pe mediu ce vizează trei ţăriUn program de amploare s-a finalizat oficial ieri, la Hotel Astoria, unde a avut loc prima zi de conferință din cadrul proiectului transfrontalier de prevenire şi combatere a inundațiilor în bazinele râurilor Siret şi Prut. „EAST AVERT MIS ETC 966” constă în implementarea unui sistem modern de monitorizare cu stații automate şi a adunat ieri la Iaşi reprezentanți din Ucraina, Republica Moldova şi România.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.ziarelive.ro/stiri/colindatori-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-copiii-de-la-centrul-hercules-costesti.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/colindatori-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-copiii-de-la-centrul-hercules-costesti.html

https://www.universulargesean.ro/colindatori-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-copiii-de-la-centrul-hercules-costesti/

https://www.universulargesean.ro/colindatori-la-administratia-bazinala-de-apa-arges-vedea-copiii-de-la-centrul-hercules-costesti/

22.12.2017

„Ne-a luat patru ani, cu tot cu implementare, ca să facem acest proiect, de peste 42 milioane de euro. Va urma şi etapa a doua, a treia, cu ajutorul ministrului de la Mediu poate reuşim. Pe lângă schimburile profesionale care au avut loc între noi, pentru mine personal a fost şi un schimb de experiență culturală. Printre altele, la Stânca Costeşti au fost schimbate pompele, a fost reabilitată şi stația hidrologică, echipamentul electric a fost adus la un nivel superior, astfel încât să nu mai poată fi inundat. Avem şi un sistem prin care datele ajung în timp real la dispecerat”, a menționat, printre altele, Petru Avram, reprezentant ABA Prut Bârlad şi fostul director al instituției.Principalul obiectiv a fost reducerea riscului de inundatii prin sporirea capacității funcționale a barajului Stânca Costeşti, prin investiții de peste 2,9 mil euro, pentru lucrări de reabilitare şi creşterea capacității de monitorizare. În acest sens, partea română a realizat investiții în lucrări şi echipamente de peste 1 mil euro, restul finanțării fiind suportată de Republica Moldova. Astfel, s-au instalat 32 de stații hidrometrice automate, două pe teritoriul României şi 30 pe teritoriul Ucrainean, s-au achiziționat echipamente şi software pentru 13 dispecerate, s-au modernizat şase centre de prognoză, s-au instruit 20 de persoane în prelucrarea şi transmiterea datelor primare etc.Proiectul ‘EAST AVERT” a debutat în noiembrie 2013, având la baza un Studiu de Fezabilitate integrat pentru sistemul informațional hidrologic de pe Râurile Siret şi Prut şi reabilitarea Nodului Hidrotehnic Stânca Costeşti, cuprinzând detaliile tehnice de execuție a lucrărilor la baraj, instalarea stațiilor hidrometrice şi modernizarea sistemului de dispecerate. Termenul de finalizare a implementarii a proiectului este 31 decembrie 2017. Programul Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova este finanțat de Uniunea Europeana prin intermediul Instrumentului European de Vecinatate şi parteneriat şi cofinanțat de statele participante în program. Menționăm faptul că la evenimentul de ieri a fost prezent şi Ion Câmpeanu, secretar de stat în cadrul Ministerului de Mediu. Astăzi, începând cu ora 9.30 are loc cea de-a doua zi de conferiță. /Ziarul de Iași, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/s-a-finalizat-un-proiect-transfrontalier-pe-mediu-ce-vizeaza-trei-tari--178037.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

22.12.2017

Proiect de aproape 10 milioane de euro pentru prevenirea riscului la inundatii, derulat la IasiDirectia Bazinala de Apa Prut-Barlad a prezent ieri proiectul "Prevenirea si protectia împotriva inundatiilor în bazinele superioare ale râurilor Siret si Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu statii automate"- EAST AVERT MIS ETC 966, în valoare de 9,2 milioane euro. Beneficiar al proiectului este Ministerul Mediului din România, care coordoneaza sapte parteneri de proiect din trei tari (România, Republica Moldova si Ucraina).Obiectivul principal al proiectului EAST AVERT MIS ETC 966 este protectia zonelor de granita în bazinele superioare ale râurilor Prut si Siret de riscul la inundatii, alte riscuri naturale periculoase pentru ciclul apei si reducerea vulnerabilitatii de mediu, economico-sociale pentru localitatile tinta din regiunea de granita în situatii de inundatii.Pana in prezent, din fondurile disponibile in cadrul proiectului s-au investit 2,9 milioane de euro in reducerea riscului de inundatii la barajul de la Stanca Costesti, fiind achizitionate echipamente si efectuandu-se lucrari de reabilitare si cresterea capacitatii de monitorizare.De asemenea, a fost realizat un sistem integrat de masuratori in timp real prin instalarea a 32 de statii hidrometrice automate, doua in Romania pentru determinarea parametrilor de cantitate la Acumularea Stanca Costesti si 30 pe teritoriul ucrainean.Cu banii disponibili in cadrul proiectului s-au modernizat 6 centre de prognoza, s-au instruit 20 de persoane în GIS, prin prelucrarea si transmiterea datelor primare.De asemenea, au fost realizate harti de hazard si risc la inundatii (ATLAS), cuprinzând informatii ce trebuie luate în considerare pentru protejarea localitatilor din zona transfrontaliera din bazinele superioare ale râurilor Prut si Siret. /BZI, https://www.bzi.ro/proiect-de-aproape-10-milioane-de-euro-pentru-prevenirea-riscului-la-inundatii-derulat-la-iasi-634459

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

22.12.2017

Conferinta la Iasi despre protectia impotriva inundatiilor in bazinele raurilor Siret si Prut. La mijloc se afla o suma de peste 9 milioane de euroIn perioada 19-20 decembrie 2017, are loc la Iasi, Conferinta Finala a proiectului strategic transfrontalier „Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor in bazinele superioare ale raurilor Siret si Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu statii automate” – EAST AVERT MIS ETC 966, in valoare de 9,244 milioane euro (42,929 milioane lei la cursul inforeuro de 4,644 lei/euro din decembrie 2017). Beneficiar al proiectului este Ministerul Mediului din Romania, care coordoneaza sapte parteneri de proiect din trei tari (Romania, Republica Moldova si Ucraina), respectiv: P2 – Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad, P3 - Administratia Bazinala de Apa Siret, P4 - Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, P5 - Agentia “Apele Moldovei” (Republica Moldova), P6 - Directia Bazinala a Resurselor de Apa Nistru-Prut (Ucraina), P7 - Centrul Regional de Hidrometeorologie Cernauti (Ucraina) si P8 - Centrul de Stat Stiintific si Tehnic pentru probleme inter-sectoriale & regionale de Siguranta si Conservare a Resurselor de Mediu “EcoResource” (Ucraina). Obiectivul principal al proiectului EAST AVERT MIS ETC 966 este protectia zonelor de granita in bazinele superioare ale raurilor Prut si Siret de riscul la inundatii, alte riscuri naturale periculoase pentru ciclul apei si reducerea vulnerabilitatii de mediu, economico-sociale pentru localitatile tinta din regiunea de granita in situatii de inundatii.Proiectul „Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor in bazinele superioare ale raurilor Siret si Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu statii automate” – EAST AVERT MIS ETC 966, a fost finantat prin Programul Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 prin Prioritatea 2 Mediu si pregatirea pentru situatii de urgenta, Masura 2.1 Rezolvarea in comun a unor aspecte de mediu, in special prin monitorizarea mediului, managementul bazinelor raurilor si reducerea riscului de inundatii. Implementarea proiectului EAST AVERT a constat in:Reducerea riscului de inundatii prin sporirea capacitatii functionale a barajului Stanca Costesti, prin investitii de peste 2,9 mil euro, pentru lucrari de reabilitare si cresterea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

22.12.2017

capacitatii de monitorizare. In acest sens, partea romana a realizat investitii in lucrari si echipamente de peste 1 mil euro (inclusiv TVA), iar restul finantarii a fost utilizata de partenerul din Republica Moldova. Realizarea unui sistem integrat de masuratori in timp real, prin instalarea a 32 de statii hidrometrice automate, 2 in Romania (pentru determinarea parametrilor de cantitate la Acumularea Stanca Costesti) si 30 pe teritoriul ucrainean, amplasate in bazinele hidrografice superioare ale raurilor Siret si Prut. In acest scop au fost utilizate fonduri de aproximativ 1 mil. Euro.Sporirea capacitatii institutionale, prin achizitii de echipamente si software de aproximativ 1 mil. euro, pentru 13 dispecerate, respectiv: 6 dispecerate pe teritoriul Romaniei (1 – responsabil Liderul de Proiect – Ministerul Mediului, 4 – responsabil P2 – ABA Prut Barlad si 4 – responsabil P3 - ABA Siret), 3 dispecerate pe teritoriul ucrainean (2 – responsabil P6 - Directia Apelor Nistru-Prut si 1 – responsabil P7 - Centrul Regional de Hidrometeorologie Cernauti) si 1 dispecerat pe teritoriul moldovenesc (P5 - Agentia “Apele Moldovei”). Modernizarea a 6 centre de prognoza.Instruirea a 20 persoane, in GIS, prelucrarea si transmiterea datelor primare.Realizarea hartilor de hazard si risc la inundatii (ATLAS) cuprinzand informatii ce trebuie luate in considerare pentru protejarea localitatilor din zona transfrontaliera din bazinele superioare ale raurilor Prut si Siret.Rezultate ale proiectului:Asigurarea unui nivel ridicat de monitorizare cantitativa a cursurilor raurilor din bazinele hidrografice Siret si Prut, inclusiv a infrastructurii hidraulice baraj Stanca Costesti, pentru prevenirea si protectia impotriva inundatiilor si poluarilor accidentale;Punerea in siguranta a barajului Stanca Costesti prin modernizarea sistemului informational, inlocuirea sistemului de pompe si a celui de alimentare cu energie electrica;Realizarea hartilor zonelor inundate la viiturile istorice in bazinele hidrografice Siret si Prut, a hartilor de hazard si de vulnerabilitate la o scara globala (utilizand imaginile satelitare de inalta rezolutie) si a hartilor de risc pentru bazinele Siret si Prut;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

22.12.2017

Realizarea Planului comun de actiune impotriva inundatiilor, gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluarilor accidentale pentru bazinele Siret si Prut, pe zona transfrontaliera;Imbunatatirea sistemului de avertizare printr-un sistem comun de proceduri de prognoza si modelare;Cresterea operativitatii sistemului de avertizare/alarmare, prin:• imbunatatirea acuratetei prognozelor, atat cu privire la variatia debitelor, cat si a timpilor de propagare a viiturilor;• imbunatatirea monitorizarii parametrilor de calitate; • imbunatatirea timpului de reactie in cazul evenimentelor extreme, datorita modernizarii modului de preluare, prelucrare si transmitere a datelor si informatiilor.Cresterea gradului de constientizare a cetatenilor asupra zonelor cu risc de inundatii in situatii de evenimente extreme.Proiectul EAST AVERT a debutat in 29 noiembrie 2013, avand la baza un Studiu de Fezabilitate integrat pentru sistemul informational hidrologic de pe Raurile Siret si Prut si reabilitarea Nodului Hidrotehnic Stanca Costesti, cuprinzand detaliile tehnice de executie a lucrarilor la baraj, instalarea statiilor hidrometrice si modernizarea sistemului de dispecerate. Termenul de finalizare a implementarii a proiectului este 31 decembrie 2017.Programul Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 este finantat de Uniunea Europeana prin intermediul Instrumentului European de Vecinatate si parteneriat si cofinantat de statele participante in program. /BZI, https://www.bzi.ro/conferinta-la-iasi-despre-protectia-impotriva-inundatiilor-in-bazinele-raurilor-siret-si-prut-la-mijloc-se-afla-o-suma-de-peste-9-milioane-de-euro-634389

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

22.12.2017

Teme ABAPrefectul Vasile Moldovan a prezentat consilierilor județeni situația barajului Runcu și a punctat finalitatea problemelor cu Composesoratul BorșaLa ultima şedință a Consiliului Județean Maramureş a fost invitat şi prefectul județului, Vasile Moldovan, care a prezentat câteva aspecte din activitatea depusă în aceste cinci luni de la instalarea în funcție. Acesta a prezentat pe scurt situația barajului de la Runcu, dar şi finalizarea problemelor care au fost cu Composesoratul Borşa.Vasile Moldovan, prefect: ”Au fost probleme multe în această perioadă, prima situație identificată fiind legată de retrocedările de fond funciar, reconstituirile trenând de ani de zile. Au fost soluționate 900 de dosare până acum, iar un câştig a constat în rezolvarea problemei cu Composesoratul Borşa, unde prin decizia definitivă şi irevocabilă a magistraților, emisă în luna noiembrie, Prefectura Maramureş a fost absolvită de plata daunelor solicitate, respectiv 200.000 de euro. Sper ca şi primăria Borşa să obțină o decizie similară în cel mai scurt timp.O altă problemă majoră cu care ne-am confruntat a fost vijelia care a lovit județul în 17 septembrie, situație pe care am gestionat-o alături de Consiliul Județean şi de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, reuşind să obținem de la Guvernul României cea mai mare despăgubire acordată județelor afectate, respectiv 9 milioane de lei.O altă problemă cu care ne confruntăm în Maramureş este legată de apa potabilă, motiv pentru care încercăm să ducem mai departe proiectul barajului de la Runcu. Sunt 30 de ani de când s-a demarat acest proiect, a fost finalizată 80% din lucrare, dar mai este nevoie de o tranşă de 50 de milioane de euro pentru a-l duce la bun sfârşit. Împreună cu Consiliul Județean Maramureş sperăm într-o finanțare etapizată, în patru – cinci ani, deoarece acest proiect de finanțare cu apă potabilă este vital pentru noi toți.”Gabriel Zetea, preşedintele Consiliului Județean Maramureş l-a felicitat public pe prefectul Vasile Moldovan pentru modul admirabil în care a reuşit să gestioneze, la numai câteva zile de la preluarea funcției de prefect, situația cu Composesoratul Borşa, iar apoi pentru modul în care a muncit alături de aparatul Prefecturii şi cei de la ISU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

22.12.2017

pentru a obține cei 9 milioane de lei din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale.Gabriel Zetea, preşedinte CJ Maramureş: ”Doresc să îi mulțumesc pentru inițierea, alături de Consiliul Județean Maramureş, a proiectului de Hotărâre de Guvern prin care a fost alocată județului suma de 25 de milioane de lei pentru plata în continuare a lucrărilor efectuate la Aeroportul Internațional Maramureş. De asemenea, fiecare UAT care a obținut în această perioadă sume de bani de la Guvern pentru susținerea activității ar trebui să mulțumească prefectului Vasile Moldovan.Vorbim despre Rozavlea, în primul rând, care săptămâna trecută a avut o alocare importantă, iar în cel mai scurt timp vom transmite către Guvern şi cererile celorlalte UAT-uri de la Repedea,Groşi, Ulmeni, Seini, foarte multe localități care, pe acest final de an ne transmit că sunt într-o situație economică dificilă.”După ce prefectul Vasile Moldovan s-a retras din şedință, toate proiectele aflate pe ordinea de zi au fost supuse votului, – mai puțin proiectul de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici şi personalul contractual ce fac parte din familia ocupațională ”Administrație”, din aparatul de specialitate al Consiliului județean Maramureş, din cadrul Direcției Generale de Asistență şi Protecția Copilului Maramureş şi din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Maramureş-, care a fost retras pentru a putea să fie fundamentat şi discutat până la şedința din luna ianuarie 2018. /InfoMM, https://www.infomm.ro/prefectul-vasile-moldovan-a-prezentat-consilierilor-judeteni-situatia-barajului-runcu-si-a-punctat-finalitatea-problemelor-cu-composesoratul-borsa/

Cod portocaliu de inundaţiiHidrologii au emis cod portocaliu de inundații valabil până duminică, la ora 22:00, pe râurile Iza – bazinul mijlociu şi inferior din județul Maramureş, Lăpuş – bazinul inferior din județul Maramureş şi pe râurile din bazinul superior al Crişului Negru – în amonte de Stația hidrologică Beiuş, județul Bihor.De asemenea, pe râul Tur, în aval de acumularea Călineşti Oaş, sectorul îndiguit din județul Satu Mare. Este în vigoare tot până duminică şi un cod galben pentru bazinele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

22.12.2017

hidragrafice Iza, Tur, Lăpuş, Someşul Mare, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Arieş. Potrivit hidrologilor, pe aceste râuri se pot înregistra depăşiri ale cotelor de inundație şi de atenție. /Radio Cluj, http://radiocluj.ro/2017/12/16/cod-portocaliu-de-inundatii-4/

INUNDAȚII LA BERBEȘTI – Râul Mara a afectat 9 gospodării În pragul Sărbătorilor de Iarnă, județul Maramureş este afectat de inundații.În acest moment este în vigoare un cod portocaliu de inundații, asta după ce în județ în ultimele 24 de ore a plouat foarte mult.Pompierii sigheteni, împreună cu pompierii voluntari din cadrul S.V.S.U. Giuleşti, acționeză în acest moment în localitatea Berbeşti, unde 9 gospodării sunt afectate de revărsarea râului Mara, în urma precipitațiilor abundente din ultimele 24 de ore. De asemenea, militarii din cadrul Punctului de Lucru Șomcuta Mare acționează pentru evacuarea apei din subsolul unei locuințe în localitatea Tulgheş. Până în acest moment nu s-a impus evacuarea nici unei gospodării fiind afectate doar curțile sau subsolurile acestora.Inspectoratul pentru Situații de Urgență a anunțat că pompierii militari băimăreni, împreună cu reprezentanți ai primăriei, Poliției Locale şi Ambient Urban, au îndepărtat o bucată de stâncă ce punea în pericol participanții la trafic pe DJ 183, în zona Valea Romană. În acest moment, în zonă se circulă pe o singură bandă.Județul Maramureş se află sub incidența codului portocaliu de ploi de astăzi, 16.12, începând cu ora 00:00 şi până la ora 14:00. Pompierii maramureşeni monitorizează situația din teritoriu şi sunt gata să intervină atunci când situația o va impune.ACTUALIZARE – În intervalul 16.12.2017 ora 14:00 – 16.12.2017 ora 22:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Iza – bazin mijlociu şi inferior (județul Maramureş), Lăpuş – bazin inferior (județul Maramureş) şi pe râurile din bazinul superior al Crişului Negru – amonte S.H. Beiuş (județul Bihor).Potrivit INHGA, în intervalul 16.12.2017 ora 14:00 – 17.12.2017 ora 12:00 pe râul Tur – aval acumularea Călineşti Oaş, sector îndiguit (județul Satu Mare).ACTUALIZARE 1

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

22.12.2017

Precipitațiile sub formă de ploaie au contribuit la creşterea debitelor şi nivelurilor pe majoritatea râurilor din județ. Conform datelor furnizate de inginerul şef Stelian Ivaşcu, de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş, au fost depăşite, în data de 16 decembrie a.c.,cotele de apărare pe râurile Cosău, Mara, Firiza, Iza şi Tisa.”Pe râul Șugău, la Sighetu Marmației, s-a intervenit cu utilaje pentru deblocarea secțiuni de scurgere, de materialele transportate de apă. În localitatea Giuleşti au fost inundate 10 anexe gospodăreşti, respectiv curțile acestora. La Tulghieş, sat aparținător comunei Mireşul Mare a fost inundat un beci. Precipitațiile sub formă de ploaie au contribuit la topirea zăpezii şi la creşterea debitelor văilor şi pâraielor. Scurgerile de pe versanți au transportat aluviuni şi au afectat străzi şi ulițe, în lungime de şapte km la nivelul comunei Cerneşti, respectiv drumuri comunale, în lungime de 1,6 km în satul Berbeşti. De asemenea, apa s-a revărsat şi a inundat şapte hectare de teren arabil şi trei hectare de păşuni şi fânațe”, a spus prefectul Vasile Moldovan.Pentru eliminarea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase au intervenit cu utilaje şi personal Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş, mai exact şase utilaje şi 37 persoane specializate, respectiv pompierii militari (autospeciale de intervenție, motopompe, opt subofițeri).După creşterea nivelului râului Tisa, pe sectorul Remeți-Teceu, angajații de la SGA Maramureş au procedat la închiderea stavilelor şi a clapeților de la subtraversările existente la digul de apărare împotriva inundațiilor. Nu au fost afectate construcțiile hidrotehnice din administrarea SGA Maramureş. La această oră, nu sunt atinse cotele de atenție pe cursurile de apă din județ.Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a transmis la Ministerul Afacerilor Interne un raport operativ cu situația intervențiilor şi a pagubelor produse, a mai adăugat prefectul de Maramureş. /Infomm, https://www.infomm.ro/inundatii-la-berbesti-raul-mara-afectat-9-gospodarii-foto//Sighet 247, https://www.sighet247.ro/s/mai-multe-gospodarii-din-maramures-au-fost-inundate//Ziar mm, https://ziarmm.ro/mai-multe-gospodarii-din-maramures-au-fost-inundate/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

22.12.2017

Inundații în comuna RodnaSfârşitul de săptămână a dat bătăi de cap din cauza vremii, la Rodna. Precipitațiile abundente şi topirea stratului de zăpadă au dus la inundații în gospodării, dar şi la afectarea unor drumuri din cauza scurgerilor de pe versanți. Potrivit reprezentantului Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din localitate, Nelu Teiu, s-a intervenit cu mai multe motopompe pentru scoaterea apei din beciuri, dar şi pentru degajarea aluviunilor, în două locuri, pe drumul care leagă Rodna de Valea Vinului. ”Deocamdată nu mai sunt probleme. Avem de făcut ceva retuşuri, duminică dimineața, la ieşire din Rodna, din ce a mai rămas după scurgerile de pe versanți”, ne-a declarat, în seara de sâmbătă, Nelu Teiu. /Mesagerul, http://www.mesagerul.ro/2017/12/16/foto-inunda-ii-comuna-rodna

Teme similarePrefectul Vasile Moldovan, prezent la ultima sedinta a Consiliului Judetean din 2017. Vezi ce a spusLa ultima sedinta a Consiliului Judetean Maramures a fost invitat si prefectul judetului, Vasile Moldovan, care a prezentat cateva aspecte din activitatea depusa in aceste cinci luni de la instalarea in functie, se arata intr-un comunicat al Consiliului Judetean Maramures.”Au fost probleme multe in aceasta perioada, prima situatie identificata fiind legata de retrocedarile de fond funciar, reconstituirile trenand de ani de zile. Au fost solutionate 900 de dosare pana acum, iar un castig a constat in rezolvarea problemei cu Composesoratul Borsa, unde prin decizia definitiva si irevocabila a magistratilor, emisa in luna noiembrie, Prefectura Maramures a fost absolvita de plata daunelor solicitate, respectiv 200.000 de euro.Sper ca si primaria Borsa sa obtina o decizie similara in cel mai scurt timp. O alta problema majora cu care ne-am confruntat a fost vijelia care a lovit judetul in 17 septembrie, situatie pe care am gestionat-o alaturi de Consiliul Judetean si de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, reusind sa obtinem de la Guvernul Romaniei cea mai mare despagubire acordata judetelor afectate, respectiv 9 milioane de lei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

22.12.2017

O alta problema cu care ne confruntam in Maramures este legata de apa potabila, motiv pentru care incercam sa ducem mai departe proiectul barajului de la Runcu. Sunt 30 de ani de cand s-a demarat acest proiect, a fost finalizata 80% din lucrare, dar mai este nevoie de o transa de 50 de milioane de euro pentru a-l duce la bun sfarsit.Impreuna cu Consiliul Judetean Maramures speram intr-o finantare etapizata, in patru – cinci ani, deoarece acest proiect de finantare cu apa potabila este vital pentru noi toti”, a conchis prefectul Vasile Moldovan, care a subliniat faptul ca usa Prefecturii Maramures va fi mereu deschisa pentru oricine doreste sa semnaleze o problema sau sa solicite ajutor. /Ziarmm, https://ziarmm.ro/prefectul-vasile-moldovan-prezent-la-ultima-sedinta-consiliului-judetean-din-2017-vezi-ce-spus/

DE LA GUVERN: 5 milioane de lei acordați pentru lucrările de la Aeroportul MaramureșÎn şedința de Guvern de miercuri, 20 decembrie 2017, Guvernul României a alocat o nouă sumă de 5 milioane de lei județului Maramureş, pentru plata în continuare a lucrărilor efectuate la Aeroportul Internațional. Astfel, pe lângă cei 15 milioane de lei acordați la începutul anului în curs, prin amendamentul depus la legea bugetului de stat, au fost alocați, săptămâna trecută, alți 25 de milioane de lei, pentru ca, în şedința de azi să se aloce, din fondul de rezervă constituit la dispoziția Guvernului României, încă 5 miloane de lei. Pe aceeaşi temă, în şedința ordinară a Consiliului Județean de marți, 19 decembrie 2017, preşedintele Consiliului Județean a declarat că, pe lângă lucrările propuse la început în proiectul de hotărâre, pentru operaționalizarea Aeroportului Internațional Maramureş, este necesară introducerea ca investiții începând cu acest an a unei autospeciale salvare şi stingere incendii, o vidanjă golire toalete aeronave, sistem transport bagaj pe fluxuri, bandă de bagaje autopropulsată, echipament cu compresor pneumatic, set echipamente de control de securitate, alimentator cu apă potabilă pentru aeronave, echipament cu compresor pneumatic pornire aeronave AIR STAT UNIT, bani care sunt suplimentați prin rectificarea bugetului propriu al Consiliului Județean Maramureş.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

https://ziarmm.ro/prefectul-vasile-moldovan-prezent-la-ultima-sedinta-consiliului-judetean-din-2017-vezi-ce-spus/

https://ziarmm.ro/prefectul-vasile-moldovan-prezent-la-ultima-sedinta-consiliului-judetean-din-2017-vezi-ce-spus/

22.12.2017

”Aceste proceduri sunt necesare pentru obținerea tuturor certificatelor necesare pentru ca, în anul 2018, să avem atât curse interne, cât şi curse externe de pe Aeroportul din Tăuții Măgherăuş”, a arătat şeful administrației județene.Gabriel Zetea: 9 milioane de euro atraşi doar în 2017 de la Guvern pentru această finanțareÎn cadrul şedinței a fost votat şi bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pentru anul 2017 la Regia Autonomă ”Aeroportul Internațional” Maramureş, unde a fost cuprinsă şi suma de 25 de milioane de lei acordată de către Guvernul României județului Maramureş pentru lucrările în continuare efectuate la pista Aeroportului, precum şi includerea în lista de investiții a amendamentelor comisiei de Buget –Finanțe cu privire la dotările independente.”Vorbim, în acest an, de sume atrase de către județul Maramureş din bani guvernamentali în valoare de 40 de milioane de lei, o sumă importantă, aproximativ 9 milioane de euro, bani care au venit de la Guvernul României către Consiliul Județean Maramureş, care apoi i-a virat către Aeroportul Maramureş pentru plata lucrărilor. Am ajuns la aproape 50% din plățile care au fost făcute pentru aceste lucrări. Am discutat foarte mult în cadrul comisiei de Buget Finanțe despre felul în care vedem lucrurile mai departe la Aeroport. În primul rând, trebuie să facem în continuare demersuri şi sunt convins că veştile bune de la Guvernul României vor continua să vină. Săptămâna trecută am avut o Hotărâre de Guvern cu dedicație dată județului Maramureş, respectiv suma de 25 de milioane, iar în urma discuțiilor pe care le-am avut cu primul ministru, Mihai Tudose, vreau să îi mulțumesc în mod clar că a înțeles această urgență. Mulțumesc, de asemenea, vicepremierului Marcel Ciolacu, ministrului Dezvoltării, Paul Stănescu, dar şi miniştrilor Maramureşului, Gheorghe Șimon şi Liviu Marian Pop, care au discutat de foarte mult timp şi încercăm, prin proiecte de hotărâre transmise de Consiliul Județean şi Prefectură, să obținem în continuare sume de bani. În acelaşi timp, a fost depus un amendament la Legea bugetului de stat, o sumă de 15 milioane de lei care a fost adoptată în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe din cadrul Camerei Deputaților şi Senatului. Acest amendament a fost inițiat de către Comisia de buget-finanțe, activitate bancară şi piață de capital din Senat, de Comisia pentru buget finanțe din Camera Deputaților şi de deputații Viorel Ștefan, preşedintele comisiei de Buget –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

22.12.2017

Finanțe şi maramureşeanul Călin Matei, precum şi de senatorul Liviu Marian Pop. Acest amendament aşteaptă girul Parlamentului, pentru a avea în continuare o sumă disponibilă la începutul anului 2018, la care probabil că se va mai adaugă o altă sumă din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului. Sunt bani mulți, bani importanți, bani pentru care ne-am luptat pe tot acest parcurs al anului 2017. În acelaşi timp, am avut foarte multe discuții cu ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, deoarece în această săptămână există o discuție decisivă privind felul în care va arăta ghidul de finanțare pentru dezvoltarea aeroporturilor în România, pentru acest exercițiu financiar al Comisiei Europene. Este vorba despre o sumă disponibilă de 400 de milioane de euro, iar aici există posibilitatea, şi trecem de 50% şanse, ca şi proiectul vechi de dezvoltare al pistei să se califice, iar retrospectiv, aceşti bani să fie recuperați de la Comisia Europeană. În situația în care îi recuperăm, îi vom returna Guvernului României, iar apoi avem posibilitatea de a depune un nou proiect de dezvoltare a aerogării, pentru că, dacă am reuşit să finalizăm lucrările la pistă, este necesară şi dezvoltarea aerogării. Acesta este motivul pentru care, la ultimă şedință a Consiliului Județean am pus o sumă de bani pentru Aeroportul Maramureş, ca aceştia să dezvolte un Studiu de Fezabilitate şi să pregătească documentele care vor fi depuse pe Ghidul de finanțare, care va fi public cel târziu în luna ianuarie 2018. Se doreşte fie reabilitarea terminalului vechi, fie construcția unui terminal nou, iar apoi, anul viitor va trebui să facem toate eforturile, fie din fonduri atrase, fie din economii la bugetul județului Maramureş pe diferite alte programe pe care vom dori să le finanțăm anul viitor, pentru a pune la dispoziția Aeroportului sumele necesare pentru ca dotările independente acolo să fie finalizate. Toate acestea pentru ca atunci când operatorii aerieni vor dori să facă auditul pentru cursele care vor zbura de pe Aeroportul Maramureş, acesta să corespundă din toate aceste puncte de vedere. Pista este finalizată, în ianuarie vom face recepția lucrărilor, iar acum ne vom concentra pe dezvoltarea în continuare a lucrărilor necesare”, a concluzionat preşedintele Consiliului Județean Maramureş, Gabriel Zetea. /Maramedia, http://maramedia.ro/de-la-guvern-5-milioane-de-lei-acorda-i-pentru-lucrarile-de-la-aeroportul-maramure

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://maramedia.ro/de-la-guvern-5-milioane-de-lei-acorda-i-pentru-lucrarile-de-la-aeroportul-maramure

http://maramedia.ro/de-la-guvern-5-milioane-de-lei-acorda-i-pentru-lucrarile-de-la-aeroportul-maramure

22.12.2017

Un consilier local cere amânarea modernizării podului Garibaldi. ”Dacă se închide și acest pod, vor fi cozi de ore”Consilierul a cerut corelarea lucrărilor de la pod cu cele de la o arteră extrem de importantă pentru decongestionarea traficului.Consilierul local Radu Moisin, PNL, a intervenit marți, în şedința de Consiliu Local, cerând ca podul Garibaldi să fie modernizat abia după ce va deveni funcțională centura de sud a Floreştiului."Va fi foarte dificil de închis podul Garibaldi câtă vreme nu există o alternativă pentru locuitorii din cartierul Grigorescu. Aşa-zisa centură de nord a Floreştiul a dat peste cap întregul trafic. Zona Dragalina - Napoca este blocată la orele de vârf, podul Garibaldi este singurul unde se poate circula cât de cât. Dacă se închide şi acest pod, vor fi cozi de ore spre Dragalina sau spre Cora. De aceea, propun ca podul Garibaldi să fie modernizat abia după ce se va deschide centura nordică a Floreştiului. Din câte înțeleg, e pe drumul cel bun acest proiect. S-au terminat de făcut exproprierile", a spus Moisin. El a subliniat că speră să se găsească o soluție tehnică în aşa fel încât pe pod să se poată circula, parțial, şi pe durata lucrărilor.Consiliul Local a aprobat marți indicatorii tehnico-economici pentru podul Garibaldi, reieşiți din studiul de fezabilitate. 7.090.541 lei ar urma să coste modernizarea refacerea podului care leagă zona Parcului Central de cartierul Grigorescu.O mare parte din această sumă ar putea fi suportată de Ministerul Dezvoltării Regionale, întrucât proiectul a fost inclus în Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) II. Podul ar urma să aibă 50,30 m lungime şi trei deschideri. Lățimea structurii va avea 20-24 m, iar carosabilul, 14 m, adică patru benzi de circulație.Actualul pod are numai trei benzi. Va exista trotuar şi pistă pentru biciclete. S-a stabilit inclusiv că este nevoie de nouă grinzi. Spre comparație, la podul peste Someş de la autostradă, la Gilău, se vor folosi 64 de grinzi. Durata de execuție a fost estimată la nouă luni.Ideea modernizării podului Garibaldi are cam patru ani vechime. Primăria a prezentat, în 2014, un proiect arhitectural futurist pentru podul Garibaldi. Acesta a fost însă "desființat" de unii dintre specialişti, care au susținut că este nevoie de un pod simplu şi funcțional. Nu doar proiectul a fost un motiv de întârziere, ci şi stăvilarele de sub pod."Este necesar, pentru modernizarea podului, să preluăm în administrare şi stăvilarele. Acestea urmează la rândul lor să fie modernizate, ca parte a lucrărilor de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

22.12.2017

refacere a infrastructurii şi suprastructurii podului", a declarat Iulia Perşa, şef al Biroului mass-media al primăriei. Pentru ca stăvilarele să treacă în administrarea municipalităţii se aşteaptă o hotărâre de guvern. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/un-consilier-local-cere-amanarea-modernizarii-podului-garibaldi-daca-se-inchide-si-acest-pod-vor-fi-cozi-de-ore--167947.html

PROBLEME: Un pod a devenit puntea suspinelor pentru oamenii care sunt nevoiți să meargă pe el În urma unor incidente petrecute săptămânile trecute pe un pod din Iapa, câțiva localnici atrag atenția că acesta, în ciuda reparațiilor, se află în continuare în stare şupredă şi reprezintă un pericol pentru cei care sunt nevoiți să treacă pe acolo. Cetățenii evită să mai circule cu maşinile de frică să nu se întâmple vreo tragedie şi cer ca autoritățile să găsească o soluție. Pe drumul deservit de pod sunt 16 gospodării, dar cetățenii nemulțumiți susțin că întreg cartierul a circulat pe acest pod atunci când s-au făcut lucrări la drumul principal. Podul este într-o stare deplorabilă, motiv pentru care, în decurs de două săptămâni, scândurile au cedat sub o căruță şi o masină, în ciuda reparațiilor făcute. „Păi da să ne facă podul, primarul sau primăria sau consiliul local, să ne facă podul, pentru că riscăm să cădem în apă. Acum două săptămâni a căzut un jeep, o căruță cu lemne. Au venit şi l-au cârpit, c scândurile astea. Astea sunt scânduri de pus pe pod? Au venit la ora opt seara, am venit eu după o săptămână şi la doua noaptea am căzut cu maşina între scânduri. 16 familii cu numere de casă, în afară de ce trece, pentru că podul acesta serveşte normal şi la partea din sus?! Când se lucrează peste tot, pe aici circulă toată lumea. Podul aceasta a fost făcut de bunicii noştri, nu de noi. Are peste 35 de ani, 40 de ani are. De atunci nu a schimbat nimeni nimic, un capăt de scândură sau o poştă, nimeni nu a pus nimic nou, totul e vechi şi putezit, nu mai prezintă nicio siguranță. Nu mai trecem cu maşinile, şi aşa ne e frică să trecem. Când m-am văzut la un metru de pământ? S-a ridicat maşina cu mine. Dacă se întâmplă ceva, cheamă poliția, pompierii, cine trece peste el? Trece cineva. Nu cred”, se plânge un localnic.„Singurul pod care a rămas de lemn. Asta e singurul pod care nu e făcut. Toate sunt făcute peste

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

22.12.2017

tot. Și aici, că umblă tot satul şi când s-a făcut asfaltul... pe aici a umblat toată lumea, cu maşini, cu căruțe, cu tot felul”, adaugă bărbatul.Oamenii spun că au primit promisiuni că podul va fi reparat la primăvară, dar acest lucru nu face decât să-i nemulțumească şi mai tare, pentru că în caz de urgență nici pompierii, nici salvarea nu pot să ajungă la ei.„Și până în primăvară, cum să trecem peste el? Măcar ceva poşte să mai pună peste el, mai groase, nu scânduri.”„Nu se poate veni aici cu nimic. Noi aici murim cu toții. Nu trece maşina pompierilor, nu are cum. Veniți în sus pe drum să vedeți în ce hal trăim. Ți-e ruşine să vii cu cineva pe aici”, se plâng oamenii din zonă.Localnicii spun că şi ei sunt plătitori de taxe, ca şi ceilalți sigheteni, şi doresc să li se respecte drepturile. Oamenilor le este teamă că se va găsi o soluție doar atunci când va fi poate prea târziu şi noi incidente se vor produce. /Maramedia, http://maramedia.ro/probleme-un-pod-a-devenit-puntea-suspinelor-pentru-oamenii-care-sunt-nevoi-i-sa-mearga-pe-el

ILVA MARE. Accesul la mai multe gospodării, îngreunat din cauza inundațiilorPloaia din ultimele zile le creează în continuare probleme locuitorilor din Bistrița-Năsăud. În Ilva Mare, accesul în mai multe gospodării a fost îngreunat, după ce un podeț a fost afectat de aluviuni.Accesul la 8 gospodării, în care locuiesc aproximativ 30 de persoane, este ingreunat. Acționează Comitetul Local pentru Situații de Urgență Ilva Mare, pentru remedierea Situației, informează Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. /Observator bn, http://www.observatorbn.ro/2017/12/17/ilva-mare-accesul-la-mai-multe-gospodarii-ingreunat-din-cauza-inundatiilor//Observator bn, http://www.observatorbn.ro/2017/12/17/bistrita-nasaud-trafic-feroviar-blocat-din-cauza-aluviunilor//Rasunetul, http://www.rasunetul.ro/calea-ferata-dintre-transilvania-si-moldova-blocata-3-trenuri-anulate/Ziar de Bistrita, http://www.ziardebistrita.ro/mai-multe-trenuri-de-calatori-oprite-sau-chiar-anulate-in-statii-calea-ferata-este-blocata-de-aluviuni-cazute-de-pe-versanti-intre-statiile-cfr-gradinita-si-cfr-larion/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

22.12.2017

/Bistrita Expres, http://www.bistritaexpress.ro/2017/12/16/mai-bine-de-trei-ore-traficul-feroviar-a-fost-blocat-intre-bistrita-si-suceava-trenurile-iasi-timisoara-afectate//Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/cai-ferate-blocate-in-bistritanasaud-din-cauza-unor-aluviuni-cazute-de-pe-versanti-1513496547612.html

Teme de mediuProbleme cu deşeurile menajere la RozavleaGestionarea deşeurilor menajere este o problemă la nivel de judeţ, însă fiecare comunitate în parte se loveşte de diferite neajunsuri când vine vorba despre gunoiul menajer. În comuna Rozavlea, spre exemplu, primăria nu încasează de la populaţie pentru acest serviciu cât trebuie să plătească la agentul economic ce execută salubrizarea localităţii. Mai mult, primarul nu vede cu ochi buni nici pe viitor colectarea deşeurilor.În acest moment, administraţia locală din Rozavlea plăteşte aproape jumătate din sumă în locul rău-platnicilor, sau a celor care nu au contract încheiat pentru serviciul de salubrizare. Vasile Mîrza, primarul comunei ne-a explicat: „Deşeurile menajere din comună le colectează societatea Herodot, odată pe săptămână şi le transportă pe groapa provizorie de la Sighetu Marmaţiei. Plata o facem în funcţie de tonă. Localnicii vin şi plătesc taxa de salubritate la primărie, după care noi virăm banii agentului economic. Însă un lucru este cert: nu încasăm de la populaţie cât trebuie să plătim agentului economic. Cred că circa 40% din suma plătită rebuie să o acoperim noi. Unii stau pe nişte văi greu accesibile unde nu ajung maşinile, aşa că aceia nu plătesc.Mai sunt şi cei din categoria care beneficiază de aceste servicii de salubrizare, dar nu plătesc. Problema ce va apare când se va finaliza SMID-ul este însă alta: operatorul va avea contract individual cu fiecare gospodărie, dar dacă omul nu va plăti, operatorul nu-i va ridica gunoiul şi atunci ce se va întâmpla? Omul îl va duce şi-l va arunca la râu, cum s-a dus acum câteva zeci de ani. Ar trebui şi cetăţenii conştientizaţi, sau găsite resurse financiare să-i acoperi, că oricum nu vor plăti toţi. Şi acum, noi le-am trimis somaţii datornicilor, dar dacă nu au de unde plăti, ce faci?! Te duci să le pui sechestru pe vacă,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

22.12.2017

pe porc?! E foarte greu să faci executări silite, mai ales la ţară. Omul nu are o sursă de venit. Ca să nu mai vorbesc că trebuie mandat. În prezent, noi ne cam cunoaştem oamenii din comună şi mai acoperim noi sumele, dar când vor fi contracte individuale, ce vor face? Operatorul nu le va ridica gunoiul, oamenii vor trebui să ducă undeva gunoiul, aşa că îl vor arunca pe malurile râului Iza. Chiar nu ştiu ce va fi…”.Depozitul de la Fărcaşa nu va rezolva problema deşeurilor în totalitateNici după ce depozitul ecologic de la Sârbi-Fărcaşa va deveni funcţional, nu se va rezolva problema în ansamblul ei, mai spune primarul.„Faptul că e singurul depozit la Fărcaşa, vă daţi seama ce înseamnă asta, adică vreo 150 de km până acolo, ce costuri vor fi cu transportul şi nu ştiu cine va plăti toate astea! După părerea mea, mai bine se făceau câteva depozite mai mici, regionale, fiecare să-şi gestioneze singur cantitatea de deşeuri. Dacă se făcea aşa, erau deja funcţionale acele depozite. Soluţiile tehnice pentru a scăpa de gunoaie sunt foarte multe în ziua de azi, deci aceste depozite regionale ar fi avut de unde alege soluţia pe care să o aplice. Se poate produce energie electrică din gunoaie, energie termică etc. Se puteau face depozite exact în localităţile unde au fost înainte: la Sighet, Târgu Lăpuş, Vişeu, Şomcuta Mare. Iniţial erau prevăzute două depozite, unul în zona Baia Mare, iar celălalt în zona Maramureşului istoric. Noi, comuna Rozavlea, ne-am oferit să punem atunci la dispoziţie un amplasament. S-a votat în Consiliul local în unanimitate propunerea. Au venit şi au făcut studii geo, de mediu, practic toate studiile necesare, monitorizat totul de la Cluj şi au ieşit bine. Zona respectivă era izolată, fără a afecta pe nimeni, dar la proximitate cu administrativ Bogdan-Vodă. Primarul de acolo nu a fost, însă, de acord cu ideea, a mai influenţat şi cetăţenii, aşa că s-au revoltat. Aşa că s-a abandonat ideea. Deci, bine a fost gândit iniţial proiectul cu două depozite ecologice, că geografic judeţul e împărţit în două. Acum, dacă va deveni funcţional depozitul de la Fărcaşa, gândiţi-vă numai să mergi de la Borşa cu gunoiul, cum treci iarna Gutinul? Dacă se blochează o săptămână Gutinul, ce faci?! Stau maşinile cu gunoi încolonate?! Am fost şi într-o vizită în Belgia la mai multe centre de colectare a de¬şeurilor menajere şi chiar m-au impresionat prin soluţiile alese acolo”. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/12/18/probleme-cu-deseurile-menajere-la-rozavlea/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

22.12.2017

Gunoaiele se extind, proprietarii pierd terenuriDouă dintre marile probleme cu care se confruntă cetățenii din Cluj țin de noul PUG şi de situația de la rampa de gunoi de la Pata Rât. În funcție de caz, clujenii apelează la autoritățile locale pentru a schimba încadrarea terenurilor deținute într-o anumită categorie şi pentru a semnala gravitatea situației de extindere a deşeurilor. O familie din Colonia Budunuş este afectată însă de ambele probleme, în ideea în care odată cu aprobarea noului PUG pe terenul deținut nu se mai pot efectua construcții şi din cauza extinderii deşeurilor, terenul nu mai poate fi încadrat nici măcar la categoria de agricol. În perioada 2005-2006, soții Ioan Daniel Gabor şi Corina Gabor au cumpărat un teren intravilan în suprafață de 17.943 mp în Colonia Budunuş din Cluj-Napoca, iar până la adoptarea noului Plan Urbanistic General (PUG), terenul era încadrat într-o zonă ce le permitea construirea de locuințe. În perioada achiziționării terenului era în funcțiune vechea rampă de depozitare a deşeurilor Pata Rât, situată lângă proprietatea familiei Gabor, iar în acea perioadă aprobarea unui PUZ şi autorizarea construirii se putea face cu condiția obținerii avizului sanitar şi a celui de mediu. Odată cu intrarea în vigoare a noului PUG, destinația terenului s-a schimbat şi a fost plasat în categoria agricolă.După ce groapa de gunoi de la Pata Rât a fost preluată de Consiliul Județean, consilierii au adoptat în luna octombrie 2014 proiectul de hotărâre pentru ”aprobarea Protocolului privind reglementarea depozitării deşeurilor din județul Cluj pe platformele de stocare temporară autorizate şi în curs de autorizare până la deschiderea celulei de la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), dar nu mai târziu de 31.12.2015, precum şi monitorizarea Depozitului neconform Pata Rât”.Astfel în vecinătatea terenului deținut de soții Gabor a fost alocată o suprafață de 92.680 mp pentru extinderea zonei de depozitare de la Pata Rât, zonă ce a fost dimensionată la suprafața de 182.080 mp cu titlu provizoriu, până la finalizarea Centrul de Management Integrat al Deşeurilor.Potrivit prevederilor legale din Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viață al populației, emise de Ministerul Sănătății, între zona de depozitare a deşeurilor şi terenurile ce pot fi folosite pentru construcția de locuințe, respectiv ca teren agricol

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

22.12.2017

pentru culturi în scop alimentar sau furaje, trebuie să existe o zonă de protecție sanitară de cel puțin 1.000 metri.În cazul soților Gabor, în urma extinderii necontrolabile a groapei de gunoi, zona de protecție sanitară a afectat şi s-a suprapus peste pământul lor, iar această situație i-a pus în incapacitatea de a îl exploata din orice punct de vedere. Dacă inițial terenul era încadrat în categoria construibil, o dată cu adoptarea noului PUG, acesta a fost plasat în categoria de teren agricol, iar în cele din urmă din cauza deşeurilor a intrat în zona de protecție sanitară, respectiv spațiu verde. Conform noii destinații, pământul nu mai poate fi valorificat, deoarece situația nu permite emiterea avizelor de mediu nici pentru desfăşurarea de activități agricole, nici pentru edificarea de construcții aşa cum era posibil înainte de noul PUG. Ședințe amânate şi promisiuni nerespectateÎn luna aprilie 2015, membrii Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca s-au întrunit într-o şedință dedicată problemelor de urbanism, mai exact pentru a dezbate plângerile prealabile ale cetățenilor şi proiectele de hotărâre privind PUZ şi PUD. Pe ordinea de zi a şedinței a fost un număr de 32 de plângeri, toate privind subiectul aprobării documentației de „Actualizare Plan Urbanistic General”.Proprietarul terenului, Ioan Gabriel Gabor, a ținut să precizeze încă de la începutul dezbaterii că acesta nu a cerut revocarea parțială a noului PUG şi că el şi soția sa nu se opun proiectelor de utilitate publică, însă nu doresc ca terenul pe care îl dețin în proprietate şi pentru care au certificate de urbanism valabile să fie transformat în spațiu verde.„Este corect să rămână spațiu verde, însă nu este corect să fim defavorizați-devalorizați noi, în speță, adică să ni se schimbe din construibil în spațiu verde. Prin plângerea prealabilă am solicitat să fiu despăgubit pentru „devalorizarea creată” şi nu revocarea parțială a hotărârii prin care a fost aprobat PUG-ul”, a susținut Gabor.După o serie de discuții asupra situației reclamantului, Consiliul Local a luat decizia de a amâna dezbaterea acestui punct, deoarece a considerat că această speță este şi de competența Consiliului Județean.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

22.12.2017

Cu toate că de-a lungul timpului în şedințele Consiliului Local problema familiei în cauză a mai fost dezbătută, după aproape trei ani de zile autoritățile locale nu au reuşit să găsească o soluție, iar Consiliul Județean nu şi-a îndeplinit obligația de a reglementa depozitarea deşeurilor şi de a închide platforma de stocare temporară deschisă în anul 2014.Proprietarii cer despăgubiriÎn ultima plângere prealabilă depusă de Ioan Daniel Gabor şi soția sa Corina, aceştia cer Consiliului Local procedarea la exproprierea terenului cu plata unei juste despăgubiri în cuantum de 33 euro/mp, respectiv un total de 592.119 euro, cu mențiunea că ”terenul nu mai poate fi folosit în niciun fel, nici ca teren pentru construcții, nici ca teren agricol”.Proprietarul terenului susține că nu mai ştie pe cine să dea vina, deoarece această problemă ține atât de Consiliul Județean care administrează groapa de gunoi de la Pata Rât, cât şi de Primăria municipiului Cluj-Napoca de la care aşteaptă să primească despăgubire.„Terenul a fost inițial construibil, am avut certificate de urbanism care reglementau acest lucru, dar fiindcă autoritățile locale nu au închis groapa de gunoi în anul 2010, aşa cum era dat prin hotărârea de Guvern, situația s-a agravat.Până în anul 2003 groapa de gunoi a fost administrată de primărie, după care a fost predată prin protocol Consiliului Județean. Cei de la CJ, la rândul lor nu au închis nici ei la timp groapa de la Pata Rât, deoarece aceasta era legată de CMID, ce avea în vedere înființarea unei gropi ecologice. Această groapă ecologică nu a fost finalizată, iar din cauză că nu au avut unde să depoziteze deşeurile au făcut o altă groapă de gunoi, aşa cum îi spun eu: „Puiul Patei Rât”, exact deasupra la Pata Rât. Această groapă de lângă a fost făcută în 15 octombrie 2015, dar din 2010 până în 2015, toate deşeurile ce s-au depozitat, s-au depozitat la Pata Rât. Acest lucru a dus la extinderea acestei gropi, inclusiv pe zona de protecție sanitară prinzându-mi terenurile în această zonă.Terenurile mele inițial nu erau în zona de protecție sanitară, acestea au intrat în această zonă deoarece s-a extins necontrolat groapa. Când s-a reglementat PUG-ul în 2014, atunci s-a reglementat şi zona de protecție. Acum nu ştiu pe cine să dau vina că nu au închis la timp groapa, pe primărie sau pe Consiliul Județean? Ideea este că şi după ce

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

22.12.2017

groapa a fost preluată de cei de la CJ, deşeurile s-au depus tot la Pata Rât, de aceea şi firma responsabilă cu închiderea Patei Rât a descoperit o depăşire de teren.Mie îmi sunt afectate două principalele caracteristici ale proprietății: folosința, inițial terenul meu fiind încadrat în categoria de teren construibil şi valoarea care din cauza acestei situații scade cu peste 90%. În expertiza notarială scrie clar ce înseamnă teren construibil şi teren destinat spațiului verde, pe când terenul meu nu poate fi încadrat nici măcar în categoria agricolă.Există un ordin dat de ministrul Sănătății, prin care se spune că în zona de protecție sanitară nu se poate cultiva şi având în vedere că această zonă este alocată unui proiect de utilitate publică, am solicitat exproprierea”, a declarat proprietarul terenului, Gabor Ioan Daniel.Consiliul Local se va întruni în şedință pe data de 19.12.2017 pentru a dezbate printre altele încă o dată situația terenului familiei Gabor. /Gazeta de Cluj, http://gazetadecluj.ro/gunoaiele-se-extind-proprietarii-pierd-terenuri/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABAFinalizarea lucrărilor de reparații și de reabilitare a pârâului Pocloș din Târgu-MureșZilele trecute, cu prilejul finalizării lucrărilor de reparații şi de reabilitare a pârâului Pocloş din Târgu-Mureş, a avut loc o conferință de presă. La eveniment, desfăşurat la sediul Administrației Bazinale de Apă Mureş, au participat ing. Cristian Bratanovici - directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş, Makkai Gergely - viceprimarul municipiului Târgu-Mureş, ing. Ianculescu Ovidiu - inginer şef la Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, Călin Fokt - purtător de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Mureş. Din partea Organizațiilor nonguvernamentale de mediu a fost prezentă Iulia Vizi - Asociația „Grupul Milvus".Cu acest prilej s-a prezentat investiția în repararea şi reabilitarea pârâului Poclos, a cărei valoare s-a ridicat la 6,2 milioane de lei. Lucrările, demarate în anul 2013, au constat în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

22.12.2017

refacerea radierului de beton în soluția aleasă în zidărie; realizarea unei chiunete prefabricate din beton armat, amplasată pe axul cursului, cu secțiune trapezoidală, în vederea stopării dezvoltării vegetației acvifere şi care va avea rolul de a tranzita debitele mici şi foarte mici şi va permite autodragarea în perioadele secetoase. De asemenea, au fost realizate grinzi de reazem din beton simplu pentru sprijinirea pereului. A fost înlocuit şi câmpul de dale cu pereu zidit din piatră brută. „Prin lucrările de reparații la pârâul Pocloş ne-am propus să redăm târgumureşenilor un spațiu de recreere, unde să îşi poată petrece timpul liber în linişte, fără a mai fi deranjați de mirosul neplăcut şi de

imaginea dezolantă a unui curs de apă neamenajat. Ne-am respectat, astfel, un angajament ferm al nostru, acela de a ne implica cu toate forțele la o mai bună calitate a apelor şi a

mediului înconjurător", preciza ing. Cristian Bratanovici - directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş. Domnia sa adăuga: „Le urez târgumureşenilor să se bucure şi ei de realizările

noastre şi îi asigur de toată dăruirea şi implicarea Administrației Bazinale de Apă Mureş".

/Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/101143/61/Finalizarea-lucrarilor-de-repara-ii-i-de-reabilitare-a-paraului-Poclo-din-Targu-Mure

Au fost finalizate lucrările de reabilitare a albiei pârâului Pocloș (traducere)Se planifică realizarea unor locuri de parcare şi piste de biciclişti. La sediul Administrației Bazinale de Apă Mureş a avut loc miercuri o întâlnire în cadrul căruia directorul instituției Bratanovici Cristian împreună cu Ianculescu Ovidiu, inginer şef al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş au declarat în prezența viceprimarului Makkai Gergely finalizarea lucrărilor de reabilitare a albiei pârâului Pocloş. Conform celor prezentate de Bratanovici Cristian, pârâul are o lungime de 13 km, din care 5,1 km se găsesc pe teritoriul oraşului şi se varsă în aşa numita vechea albie a Mureşului, amonte de Canalul Turbinei. Lucrările au demarat în anul 2013, iar costurile în valoare de 6,2 milioane de lei au fost suportate din fonduri proprii. Lucrările de construcții a fost suspendate de mai multe ori, dar din 2014 au reuşit să le asigure continuitate, astfel au reuşit să le şi finalizeze. Albia pârâului a fost regularizată după inundația din 1975. Lucrarea a fost efectuată la începutul anilor 80 prin muncă voluntară, fără respectarea prescripțiilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.cuvantul-liber.ro/news/101143/61/Finalizarea-lucrarilor-de-repara-ii-i-de-reabilitare-a-paraului-Poclo-din-Targu-Mure

http://www.cuvantul-liber.ro/news/101143/61/Finalizarea-lucrarilor-de-repara-ii-i-de-reabilitare-a-paraului-Poclo-din-Targu-Mure

22.12.2017

tehnice de la acea vreme. De atunci, în afară a câtorva lucrări minore de amenajare a malurilor, nu au reuşit să efectueze o lucrare de mai mare anvergură. A fost reabilitată o porțiune de 1200 de metri între piața Dacia şi Bulevardul 1 Decembrie 1918, a fost pietruită patul albiei şi taluzurile, a fost turnat din beton un canal pentru transportul apei şi ceea ce este cel mai important, am reuşit să desființăm 30 de canale de evacuare prin care ajungea în pârâu apa uzată din casele învecinate. Astfel a devenit posibilă construirea pistelor de biciclişti pe malul pârâului, care conform discuțiilor purtate cu primăria va fi investiția administrației locale – a spus directorul. După prezentarea mai în amănunt de către Ianculescu Ovidiu a lucrărilor efectuate, l-am întrebat pe director - consilier local - cum au evoluat discuțiile cu administrația locală în privința acoperirii pârâului Pocloş, iar în continuare am fost curioşi şi în legătură cu reabilitarea podului rupt şi în privința igienizării promenadei de pe digul de protecție între barajul vechi şi podul nou – ceea ce ar intra în responsabilitatea primăriei. Bratanovici Cristian a spus, că este vorba de soluționarea unor probleme existente de mai mult de 12 ani. Pentru acesta ar trebui deschisă în primul rând canalul de comunicare între administrația de apă şi primărie. În ultima vreme, în urma a mai multor discuții s-a reuşit clarificarea părții legale a contractului de colaborare. Pe baza acestuia va fi posibil realizarea unei piste de biciclişti pe malul pârâului Pocloş, montarea băncilor ori stâlpilor pentru iluminatul ornamental. Au fost purtate discuții şi pentru acoperirea pârâului. S-au conturat două soluții tehnice. Prima este mai durabilă, la fel ca şi porțiunea realizată în zona centrală, în vecinătatea Băncii Comerciale, iar a doua variantă ar fi montarea unor plăci din beton pe traverse din fier cu o structură mai uşoară. Conform calculelor s-ar dori amenajarea unor locuri de parcare pe acestea. Condiția este, ca pe alocuri între zonele acoperite să fie lăsate şi spații libere pentru a putea lăsa utilajele de igienizare în albie. În primul rând se planifică acoperirea pârâului în zona centrală (Cartierul Budai Nagy Antal-strada Libertății-deversare). Mai este o problemă tehnică care ar trebui soluționată la podul de pe strada Libertății, unde ar fi necesar punerea în funcțiune a unei pompe – a spus directorul şi a mai adăugat, că exista mai devreme un plan conform căreia trebuia construită un baraj de acumulare amonte de oraş de unde debitul pârâului s-ar fi putut regla, dar au renunțat la acest lucru, deoarece terenul a devenit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

22.12.2017

privat şi are construcții. Conform calculelor, cu soluția mai sus amintită, ar fi posibil înființarea a 1200 de parcări în centru, ceea ce ar fi o soluție corespunzătoare pentru soluționare problemei privind lipsa locurilor de parcare. În legătură cu reabilitarea podului de pe strada Secerei am aflat, că administrația de apă şi primăria au ajuns la concluzia, ca în 2018 administrația locală va începe lucrările de reabilitare a podului, iar între timp se va derula procesul care va decide în responsabilitatea cui cade incidentul, iar cheltuielile vor fi împărțite conform acestor hotărâri. Directorul a mai spus, că în baza prevederilor Directivei Cadru Apă, podurile de pe pârâul Pocloş ar trebui ridicate cu 20 de cm, dar având în vedere faptul că acest lucru nu se poate realiza, nu se va lua în considerare. În ceea ce priveşte situația aleii de pe malul râului Mureş, au solicitat firmei de construcții să efectueze lucrările de reabilitarea a pavajelor – fiind în perioada de garanție. Cinci dintre stâlpii de iluminat au fost salvate – acestea se află momentan în sediul SGA-ului. Curentul electric a fost furnizat de aici. Deoarece administrația de apă nu deține un departament pentru amenajarea şi întreținerea spațiilor publice, dorința lor este ca primăria să preia problema întreținerii aleii. Acest lucru însă nu s-a concretizat deocamdată. Viceprimarul Makkai Gergely a spus, că atât pentru amenajarea pistei de biciclişti, cât şi pentru realizarea locurilor de parcare doresc să solicită sprijin financiar din fondurile pentru realizarea planurilor durabile de dezvoltare a oraşelor în cadrul Programului Operativ Regional (POR), astfel există posibilitatea ca în viitor să fie realizate ambele planuri. Ceea ce priveşte preluarea problemei de întreținere a aleii, viceprimarul nu a dat un răspuns concret. Aşa cum a spus Cristian Bratanovici, în toate cele trei cazuri „mingea este în curtea primăriei”. /Nepujsag MS, http://www.e-nepujsag.ro/op/article/parkol%C3%B3t-%C3%A9s-ker%C3%A9kp%C3%A1rs%C3%A1vot-terveznek /Vasarhelyi Radio MS, http://marosvasarhelyiradio.ro/hirek/varat-magara-a-hidjavitas.html

Reabilitarea Pocloșului, finalizată cu succes de ABA MureșReprezentanții Administrației Bazinale de Apă Mureş au anunțat marți, 19 decembrie, în cadrul unei conferințe, finalizarea lucrărilor de reparații şi reabilitare a pârâului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://marosvasarhelyiradio.ro/hirek/varat-magara-a-hidjavitas.html

http://marosvasarhelyiradio.ro/hirek/varat-magara-a-hidjavitas.html

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/parkol%C3%B3t-%C3%A9s-ker%C3%A9kp%C3%A1rs%C3%A1vot-terveznek

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/parkol%C3%B3t-%C3%A9s-ker%C3%A9kp%C3%A1rs%C3%A1vot-terveznek

22.12.2017

Pocloş din Târgu-Mureş. Lucrările investiției, începute în anul 2013, se ridică la suma de 6.280.683 de lei. „Pe lângă subiectele de senzație care sunt în această perioadă, gen probleme sociale, accidente, vreme rea, noi venim iată cu un subiect normal, în sensul în care am finalizat lucrările de reparații şi reabilitare a pârâului Pocloş din Târgu-Mureş. Toți trăim aici, toți ne desfăşurăm activitatea aici, îl observăm zilnic, unii chiar locuiesc pe lângă acest pârâu, şi de cinci ani de zile au fost nişte eforturi de reabilitare şi reparații ale pârâului Pocloş pe un tronson, respectiv Pod Livezeni-Pod 1 Decembrie 1918. Traseul pârâului Pocloş reprezintă o prezență important în contextul urban al municipiului Târgu-Mureş. Corect organizat poate constitui un element de reprezentare al oraşului, şi poate contribui la o mai bună calitate a vieții celor care îl utilizează. În particular, traseul pârâului Pocloş, în spațiul urban creat de parcursul său, va avea şansa să se integreze în structura municipiului şi să-i contureze o fizionomie”, a precizat Călin Fokt, responsabil relații cu presa, Administrația Bazinală de Apă Mureş.„Suntem un prieten al naturii”. Lucrările de reparații ale pârâului Pocloş au constat în refacerea radierului din beton în soluția aleasă de zidărie de piatră, realizarea unei chiunete prefabricate din beton armat, amplasată pe axul cursului, cu secțiunea trapezoidală, în vederea stopării dezvoltării vegetației acvifere şi care va avea rolul de a tranzita debitele mici şi foarte mici şi va permite autodragarea în perioadele secetoase, grinzi de reazem din beton simplu pentru sprijinirea pereului, precum şi Înlocuirea câmpului de dale cu pereu zidit din piatră brută. „Suntem la ce de a doua lucrare în Târgu-Mureş, după amenajarea malului Mureşului, în zona Aleea Carpați. Am încercat să continuăm această tradiție, care dorim să o ducem mai departe şi în anii ce vor urma. Ne dorim să luăm sectoare care sunt deteroriate, să le amenajăm cu forțe proprii. Încercăm astfel să devenim parteneri ai oraşului Târgu-Mureş, să transmitem tuturor că suntem un prieten al naturii. Dorim să sprijinim toate inițiativele oraşului. În acest sens, am început în urmă cu cinci ani această lucrare, La semnarea ordinului de începere a lucrărilor când ne-am propus să facem această investiție, era atunci o comparație cu oraşul Amsterdam. Nu ştiu dacă am reuşit în totalitate, dar eu zic că am făcut un lucru bun. Am ales şi varianta cea mai prietenoasă cu natura, respectiv această zidărie de piatră. În plus, datorită faptului că debitului Pocloşului are fluctuații foarte mari şi de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

22.12.2017

alungul acelui curs au fost şi mai multe evacuari neautorizate, care practic, pe timpul verii, datorită debitului mic, dădea acel caracter insalubru cu miros neplăcut, am purces să închidem toate aceste evacuări. Unde a fost posibil le-am racordat cu sprijinul celor de la Aquaserv la rețeaua de canalizare, şi am închis practic toate acele evacuări necontrolate şi neautorizate. Tocmai ca tranzitul şi mirosul să nu fie în perioada de vară, am pus acea chiunetă centrală pe care de obicei tranzitează debitul destul de mic al Pocloşului pe timp mai secetos”, a precizat ing. Cristian Bratanovici, directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş.„Sunt mândru pentru că am făcut ceva pentru târgumureşeni”. Potrivit directorului ABA Mureş, lucrările nu au fost lipsite de greutăți, atât de ordin tehnic cât şi datorită condițiilor meteorologice, fapt pentru care lucrările prevăzute a fi finalizate în cursul anului trecut, au fost terminate la finele anului 2017. „Nu a fost o lucrare foarte uşoară pentru că am făcut-o practic în mediu acvatic. A trebuit să deviem cursul. Pe taluz a fost mai simplu, dar pe radieri, a trebuit să deviem cursul cu saci, inclusiv radierul e făcut din beton armat ca să asigure rezistența talvegului cursului de apă. Ne-am propus să finalizăm lucrarea în patru ani, dar datorită unor inadvertențe , în special a condițiilor meteo de anul trecut, am avut o mică întârziere. Per ansamblu, sunt mulțumit de această lucrare, ea a însumat un efort de 1,5 milioane euro, cu un mic amendament, am făcut şi câteva lucrări în zona neamenajată, în amonte de Podul de la Livezeni, cu o valoare de 300.000 de lei. Ca şi inginer constructor hidrotehnic, sunt mândru de această lucrare, la fel ca şi de cea de pe râul Mureş. Sunt mândru pentru că am făcut ceva pentru târgumureşeni”, a subliniat ing. Cristian Bratanovici.Parteneriat cu primăria în beneficiul oraşului. Printre cei care au felicitat lucrarea s-a numărat şi viceprimarul municipiului Târgu-Mureş Makkai Grigore, care a salutat intenția Administrației Bazinale de Apă Mureş de a avea un parteneriat cu municipalitatea în vederea demarării de noi investiții, respectiv piste de biciclete şi parcări care au în centrul atenției pârâul Pocloş. „Ideile care au fost prezentate sunt de mare interes pentru viitorul oraşului. Dacă ele vor fi dezbătute şi clarificate din punct de vedere tehnic, se deschide o nouă perspectivă pentru finanțarea acestor lucrări, şi vom intra într-o etapă foarte favorabilă pentru realizarea lor, prin Programul Operațional

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

22.12.2017

Regional care este în curs de desfăşurare. Axa 4, pe dezvoltare urbană durabilă, ne permite accesarea unor fonduri consistente pentru realizarea acestor lucrări. Mă bucur de ideea de a începe o colaborare, detaliile tehnice vor fi dezbătute de către specialişti. Eu în calitate de viceprimar nu pot spune cum vor fi aceste parcări sau piste de biciclete, dar sunt specialişti care trebuie să vină în sprijinul ideilor lansare de noi, iar cei de la Administrația Bazinală să ne asigure asistența tehnică. Cred că acest mod de abordare ne va conduce până la urmă la o valorificare , nu doar estetică dar şi pentru un spațiu util care să poată fi folosit pentru dezvoltarea oraşului cu succes”, a menționat viceprimarul Makkai Grigore„O mai bună calitate a apelor şi a mediului înconjurător”. „Prin lucrările de reparații la Pârâul Pocloş, pe care le finalizăm în această zi, ne-am propus să redăm tîrgumureşenilor un spațiu de recreere, unde ei îşi pot petrece timpul liber în linişte, fără să mai fie deranjați de mirosul neplăcut şi de imaginea dezolantă a unui curs de apă neamenajat. Ne-am respectat astfel un angajament ferm al nostru, acela de a ne implica cu toate forțele la o mai bună calitate a apelor şi a mediului înconjurător. Le urez tîrgumureşenilor să se bucure şi ei de realizările noastre şi îi asigur de toată dăruirea şi implicarea Administrației Bazinale de Ape Mureş”, a precizat ing. Cristian Bratanovici directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş. /Zi de Zi MS, https://www.zi-de-zi.ro/2017/12/20/reabilitarea-poclosului-finalizata-cu-succes-de-aba-mures/

În 2018 va fi reabilitat Podul de pe strada Secerei O parte din podul de la intersecția străzilor Secerei şi Tudor Vladimirescu din Tîrgu-Mureş s-a rupt în vara anului trecut, după ce o macara care efectua lucrări pentru cei de la Ape Mureş a încercat să coboare un utilaj în albia pârului Pocloş, pentru a o decolmata şi igieniza. Între timp, circulația rutieră a fost adaptată la carosabilul îngustat şi a pornit un proces pentru stabilirea vinovaților. Directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş, consilierul local Cristian Bratanovici, a declarat pentru radiomures că în bugetul de anul viitor sunt prevăzuți bani pentru reabilitarea podului. Lucrările de reabilitare sunt estimate la aproximativ 400.000 de lei. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/in-2018-va-fi-reabilitat-podul-de-pe-strada-secerei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.punctul.ro/in-2018-va-fi-reabilitat-podul-de-pe-strada-secerei

https://www.zi-de-zi.ro/2017/12/20/reabilitarea-poclosului-finalizata-cu-succes-de-aba-mures/

https://www.zi-de-zi.ro/2017/12/20/reabilitarea-poclosului-finalizata-cu-succes-de-aba-mures/

22.12.2017

Lucrările la pârâul Pocloș finalizate. Investiție de 6,2 milioane de lei pentru reabilitareAdministrația Bazinală de Apă Mureş a finalizat lucrările de reparații şi de reabilitare a Pârâului Pocloş din Târgu Mureş. Lucrările de reparații curente, pereu zidit din piatră brută la regularizarea pârâului Poclos intravilan Târgu Mureş au demarat în anul 2013. Pentru a crea un spațiu plăcut şi cât mai natural, având în vedere că acest sector tranzitează un cartier important al oraşului, în vecinătatea celor două maluri existând locuințe, s-a adoptat o soluție în care să se folosească soluții tehnice şi materiale cât mai prietenoase cu mediul, în special piatră brută. Lucrările de reparație au constat în: – refacerea radierului din beton în soluția aleasă de zidărie de piatră, -realizarea unei chiunete prefabricate din beton armat amplasată pe axul cursului cu secțiunea trapezoidală în vederea stopării dezvoltării vegetației acvifere şi care va avea rolul de a tranzita debitele mici şi foarte mici şi va permite autodragarea în perioadele secetoase, -grinzi de reazem din beton simplu pentru sprijinirea Pârâului – înlocuirea câmpului de dale cu pereu zidit din piatră brută. Lucrările s-au ridicat în final la valoarea de 6.280.683 lei. Prin lucrările de reparații la pârâul Poclos pe care le finalizăm în această zi ne-am propus să redăm târgumureşenilor un spațiu de recreere unde îşi pot petrece timpul liber în linişte fără să mai fie deranjați de mirosul neplăcut şi de imaginea dezolantă a unui curs de apă neamenajat. Ne-am respectat astfel un angajament ferm al nostru, acela de a ne implica cu toate forțele la o mai bună calitate a apelor şi a mediului înconjurător. Le urez târgumureşenilor să se bucure şi ei de realizările noastre şi îi asigur de toată dăruirea şi implicarea Administrației Bazinale de Ape Mureş, a declarat directorul Cristian Bratanovici. Pârâul Pocloş are lungimea totală de 13 km şi amenajată pe 5,1 km şi se varsă în canalul turbinei amonte de barajul de priză de apă numărul 2 din Târgu Mureş. Lucrările de regularizare a pârâului Poclos s-au executat la sfârşitul anilor 80 şi au avut finanțare doar în aval de podul de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918. Pe sectorul amonte pod lucrările au fost executate prin muncă voluntară şi fără respectarea prescripțiilor tehnice de la acea vreme. Radierul albiei a fost executat necorespunzător, ceea ce a adus în decursul anilor la degradarea acestuia în proporție de 90%, pe unele porțiuni acesta fiind distrus complet. Nu s-a executat grindă de sprijin pentru câmpul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

22.12.2017

dale, soluția adoptată la timpul respectiv fiind de aşezare a două dale în picioare pe post de sprijin. Din cauza variațiilor de nivel şi a instabilității soluției soluției adoptate câmpul de dale de pe ambele maluri a fost grav avariat, prăbuşindu-se pe foarte multe sectoare din cauza instabilității taluzului. Lucrările de întreținere a câmpului de dale nu a dat rezultate în timp fiind doar o risipă de bani şi timp. Se evidențiază debite în general scăzute dar puternic influențate de volumul de precipitații, astfel debitul redus creează o imagine nefavorabilă în raport cu aspectul albiei datorat în principal nerezolvării până în prezent a canalizării municipiului în sistem separativ. De asemenea acest debit fluctuant favorizează formarea depunerilor de aluviuni, colmatarea albiei şi dezvoltarea vegetației acvifere. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/lucrarile-la-paraul-poclos-finalizate-investitie-de-62-milioane-de-lei-pentru-reabilitare/

Investiție de 6,2 milioane de lei pentru reabilitarea pârâului PocloșAdministrația Bazinală de Ape Mureş a finalizat în acest an lucrările de regularizare a pârâului Pocloş, care au demarat în 2013. Au fost refăcute în întregime malurile şi partea de jos a pârâului, iar soluția aleasă a fost de a utiliza zidărie de piatră şi prefabricate din beton. Dalele au fost înlocuite cu zidărie de piatră sprijinită cu grinzi din beton, iar pe axul cursului a fost instalată o amenajare care permite pârâului, atunci când debitul este scăzut, să se scurgă doar pe mijloc. În acest fel se va evita dezvoltarea vegetației şi apariția mirosului neplăcut. Directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş, Cristian Bratanovici, a precizat că investiția se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro, fonduri proprii ale instituției: „N-a fost o lucrare foarte uşoară, pentru că am făcut-o, practic, în mediul acvatic, deci a trebuit să deviem cursul. Per ansamblu sunt mulțumit de această lucrare, ea a însumat un efort de 1,5 milioane de euro, cu un amendament că am făcut câteva lucrări şi în zona neamenajată, în amonte de podul din Livezeni. Eu, ca şi inginer constructor hidrotehnic sunt mândru de această lucrare, ca şi de cea de pe Mureş şi sunt mândru că am făcut ceva pentru tîrgumureşeni.” Lucrarea de regularizare a pârâului Pocloş s-a executat la sfârşitul anilor 80 şi a avut finanțare doar până în aval de podul de pe Bulevardul 1 Decembrie.Pe acest sector lucrările au fost executate prin muncă voluntară şi fără respectarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://www.punctul.ro/lucrarile-la-paraul-poclos-finalizate-investitie-de-62-milioane-de-lei-pentru-reabilitare/

http://www.punctul.ro/lucrarile-la-paraul-poclos-finalizate-investitie-de-62-milioane-de-lei-pentru-reabilitare/

22.12.2017

prescripțiilor tehnice de la acea vreme, fiind distruse aproape în totalitate la demararea lucrărilor de reabilitare. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/investitie-de-62-milioane-de-lei-pentru-reabilitarea-paraului-poclos.html

Podul de pe strada Secerei va fi reabilitat anul viitor O parte din podul de la intersecția străzilor Secerei şi Tudor Vladimirescu din Tîrgu-Mureş s-a rupt în vara anului trecut, după ce o macara care efectua lucrări pentru cei de la Ape Mureş a încercat să coboare un utilaj în albia pârului Pocloş, pentru a o decolmata şi igieniza. Între timp, circulația rutieră a fost adaptată la carosabilul îngustat şi a pornit un proces pentru stabilirea vinovaților.Directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş, consilierul local Cristian Bratanovici, a arătat că în bugetul de anul viitor sunt prevăzuți bani pentru reabilitarea podului: „Primăria a depus documentația la Administrația Bazinală de Apă Mureş şi am convenit fără să discutăm foarte mult despre cine e vinovatul, Primăria să treacă la reconstrucția podului iar instanța să decidă a cui este culpa. Că e a noastră, că e a lor sau e culpă comună, în instanță se va decide fiecare cu ce contribuție trebuie să vină, dar am trecut de faza acesta şi am văzut, ca şi consilier local, că podul se finanțează de anul viitor.” Lucrările de reabilitare sunt estimate la aproximativ 400.000 de lei. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/podul-de-pe-strada-secerei-va-fi-reabilitat-anul-viitor.html

Posibile inundații pe Arieș! A fost depășită cota de atenție!A fost emisă avertizare hidrologică Cod galben pe râul Arieş în intervalul 16.12.2017 ora 14.00 – 17.12.2017 ora 12.00, creşteri de debite cu posibile efecte de inundații locale. Încălzirea vremii şi precipitațiile din ultima perioadă au crescut nivelul râului Arieş, în Apuseni. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Alba transmite că a fost atinsă cota de atenție la Vadu Moților şi depăşită cu 15 cm la Scărişoara. La ora 14.30, cota de atenție pe râul Arieş, la Scărişoara, era depăşită cu 26 de centimetri (mai erau 24 de centimetri până la cota de inundație). Nu sunt deocamdată inundații, cotele râului fiind monitorizate în continuare. Reamintim că sâmbătă județul Alba şi alte zone din țară sunt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://www.radiomures.ro/stiri/podul-de-pe-strada-secerei-va-fi-reabilitat-anul-viitor.html

http://www.radiomures.ro/stiri/podul-de-pe-strada-secerei-va-fi-reabilitat-anul-viitor.html

http://www.radiomures.ro/stiri/investitie-de-62-milioane-de-lei-pentru-reabilitarea-paraului-poclos.html

http://www.radiomures.ro/stiri/investitie-de-62-milioane-de-lei-pentru-reabilitarea-paraului-poclos.html

22.12.2017

sub atenționare meteo Cod Galben de ploi, respectiv ninsori la altitudini mari. /Turda News CJ, http://www.turdanews.net/articole/actualitate/52087-posibile-inundatii-pe-aries-a-fost-depasita-cota-de-atentie.html /Turda Live CJ, http://www.turdalive.ro/inundatii-anutate-pe-raul-aries/ /Unirea AB, https://ziarulunirea.ro/avertizare-hidrologica-pe-raul-aries-cotele-sunt-in-continua-monitorizare-454541/ /Alba 24 AB, https://alba24.ro/atentionare-hidrologica-pe-raul-aries-in-apuseni-cota-de-atentie-depasita-la-scarisoara-621545.html

Teme similareIdeea reconstruirii bisericii este sprijinită și de administrațiile locale din Ungaria (traducere)Oraşul Baja din Ungaria sprijină cu suma de un milion de forinți inițiativa Asociației Bezidul Nou de a reconstrui biserica Bezidul Nou. Această donație este un rezultat palpabil al parteneriatului încheiat în anul 2002 între Baja şi Sângeorgiu de Pădure ca localități înfrățite. Sprijinului financiar oferit de primar şi de administrația locală a fost virat zilele acestea pe contul Asociației – ne-a informat primăria Sângeorgiu de Pădure. Csibi Attila Zoltán, primarul oraşului ne-a spus, că relația dintre cele două localități a fost întotdeauna bună. Relațiile între localitățile înfrățite nu înseamnă doar efectuarea câtorva vizite periodice între conducătorii localităților, ci şi schimbul de experiență între locuitorii şi valorificarea cunoştințelor acumulate. Oraşul Baja a participat la numeroase evenimente, acum însă ne-a dovedit, că ne poate ajuta în caz de nevoie. Oraşul a sprijinit cu un milion de forinți construirea bisericii de la Bezidul Nou. Prin prezenta le transmitem mulțumirile foştilor locuitori al Bezidului Nou – a zis primarul. Bélapátfalva, o altă localitate înfrățită, va contribui de asemenea la construirea bisericii. A fost încheiat un contract de finanțare între Személy Dénes, preşedintele Asociației pentru Bezidul Nou şi administrația locală Bélapátfalva. Mai mulți antreprenori şi mai multe persoane fizice din localitate au semnalat, că doresc să contribuie la reconstruirea bisericii. După ce vor sosii toate donațiile, acestea vor fi virate împreună cu donațiile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

https://alba24.ro/atentionare-hidrologica-pe-raul-aries-in-apuseni-cota-de-atentie-depasita-la-scarisoara-621545.html

https://alba24.ro/atentionare-hidrologica-pe-raul-aries-in-apuseni-cota-de-atentie-depasita-la-scarisoara-621545.html

https://ziarulunirea.ro/avertizare-hidrologica-pe-raul-aries-cotele-sunt-in-continua-monitorizare-454541/

https://ziarulunirea.ro/avertizare-hidrologica-pe-raul-aries-cotele-sunt-in-continua-monitorizare-454541/

http://www.turdalive.ro/inundatii-anutate-pe-raul-aries/

http://www.turdanews.net/articole/actualitate/52087-posibile-inundatii-pe-aries-a-fost-depasita-cota-de-atentie.html

http://www.turdanews.net/articole/actualitate/52087-posibile-inundatii-pe-aries-a-fost-depasita-cota-de-atentie.html

22.12.2017

administrației locale pe contul asociației. Pe lângă localitățile înfrățite mai sunt şi alte administrații locale care sprijină ideea de reconstruire a bisericii, precum administrațiile locale ale oraşelor Balatonlelle, Szarvas, Sopron şi a comunelor Kutas, Darnózseli, Hegykő, Farád, Acsalag, Abda, Dunasziget, Sopronnémeti. Numeroase firme din țară şi din străinătate au acordat donații şi multe persoane fizice cu sau fără nume au considerat, că este foarte importantă construirea bisericii. Săptămâna aceasta a sosit un sprijin din partea unei firme din oraşul Sydney, Australia. Adunând toate donațiile primite până acum, suma este încă departe de cei 250 de mii de euro necesari. Deocamdată a fost depăşit cu câțiva euro zece la sută din suma totală necesară. Cel târziu primăvara ar trebui începută construirea fundației, deoarece după acesta zonele uscate vor fi inundate, iar munca se va încetini. Primarul Csibi Attila Zoltán a accentuat, că sunt foarte recunoscători pentru donațiile primite şi speră ca ideea reconstruirii bisericii să ajungă la cât mai mulți binevoitori. Asociația adună în continuare donațiile cu ajutorul viramentelor bancare şi cutiilor de donații. /Vasarhelyi Hirlap MS, https://szekelyhon.ro/aktualis/magyarorszagi-onkormanyzatok-is-tamogatjak-a-templomepitest

Deputatul PSD Cristina Burciu solicită urgentarea semnării Hotărârii de Guvern privind preluarea podului peste râul Arieş din municipiul TurdaDeputatul PSD Cluj Cristina Burciu s-a adresat, printr-o interpelare parlamentară, Viceprim-Ministrului Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene, şi ministrului Transporturilor, Felix Stroe, solicitându-le să urgenteze transferul în administrarea Ministerului Transporturilor a podului de peste râul Arieş din municipiul Turda. „Vă supun atenției solicitarea U.A.T. Municipiul Turda de a promova o Hotărâre de Guvern privind preluarea în administrarea Ministerului Transporturilor a podului peste râul Arieş situat pe Drumul Național DN 1, aflat la km 444+840. Acesta este într-o situație cu totul specială, fiind într-un iminent pericol privind siguranța traficului, fapt confirmat de documentele emise în acest sens de către Inspectoratul Județean în Construcții Cluj. Potrivit procesului verbal de control al acestei instituții, „podul prezintă degradări majore la elementele principale de rezistență ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

https://szekelyhon.ro/aktualis/magyarorszagi-onkormanyzatok-is-tamogatjak-a-templomepitest

https://szekelyhon.ro/aktualis/magyarorszagi-onkormanyzatok-is-tamogatjak-a-templomepitest

22.12.2017

structurii, menționate şi în expertiza tehnică nr.82/2016”. Totodată, „s-au constatat degradări şi deplasări a grinzilor marginale pe deschiderile 2,3, 4, fapt care adus Ia apariția unei crăpături de 10 cm între cale şi trotuar pe cele 3 deschideri, punând în pericol siguranța circulației, degradări la elementele de rezistență care susțin calea podului (culei de beton exfoliat, pile cu beton erodat şi reducere a secțiunii armăturilor datorate ruginei, etc.)”, iar recomandările specialiştilor au fost ca lucrările de consolidare să fie efectuate în regim de urgență”, a apreciat parlamentarul social democrat, în demersul adresat celor doi miniştri. Cristina Burciu a mai amintit că bugetul local al municipiului Turda nu poate suporta suma exorbitantă necesară lucrărilor de reabilitare a podului peste râul Arieş, estimată la peste 4.000.000 lei. „Autoritățile județului Cluj au întocmit Nota de Fundamentare şi Proiectul de Hotărâre de Guvern privind preluarea podului peste râul Arieş situat pe drumul național DN 1, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda, județul Cluj, în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, la solicitarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene nr.130831/30.10.2017, remisă Instituției Prefectului – Județul Cluj”, a subliniat deputatul turdean. În finalul documentului, Cristina Burciu a cerut celor doi miniştri urgentarea semnării Hotărârii de Guvern privind preluarea podului peste râul Arieş situat pe drumul național DN 1, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda, județul Cluj, în administrarea Ministerului Transporturilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. „Podul de pe DN 1 peste râul Arieş de la km 444+840 este în stare foarte gravă şi prezintă pericol imediat în exploatare. Necesitatea şi oportunitatea preluării acestui pod în administrarea Ministerului Transporturilor este motivată de numeroase aspecte tehnico-economice, prezentate în amănunt în interpelare Am solicitat acest lucru deoarece conducerea Ministerului Transporturilor a fost de acord cu acceptarea transferului podului peste râul Arieş, conform răspunsului primit de către mine la o interpelare formulată pe acelaşi subiect în luna martie a.c.”, a concluzionat deputatul clujean. /Turda Live CJ, http://www.turdalive.ro/deputatul-psd-cristina-burciu-solicita-urgentarea-semnarii-hotararii-de-guvern-privind-preluarea-podului-peste-raul-aries-din-municipiul-turda/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://www.turdalive.ro/deputatul-psd-cristina-burciu-solicita-urgentarea-semnarii-hotararii-de-guvern-privind-preluarea-podului-peste-raul-aries-din-municipiul-turda/

http://www.turdalive.ro/deputatul-psd-cristina-burciu-solicita-urgentarea-semnarii-hotararii-de-guvern-privind-preluarea-podului-peste-raul-aries-din-municipiul-turda/

22.12.2017

Moment istoric pentru județul Mureș: Guvernul României a deblocat proiectul hidrocentralei de la RăstolițaÎn şedința din 14 decembrie, Guvernul a adoptat Hotărârea privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Amenajarea Hidroenergetică Răstolița”. Hotărârea aprobă amplasamentul lucrării în suprafață de 210,4315 ha. Totodată se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul lucrării, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Energiei, prin Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale “Hidroelectrica” S.A. A fost aprobată şi lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii, situate pe raza comunelor Răstolița şi Vătava din județul Mureş, precum şi sumele individuale estimate de către expropriator. Fondurile necesare exproprierii, de 187.387 lei, sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat pe anul 2017, şi se virează de către Ministerul Energiei, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora de către reprezentantul expropriatorului. „Guvernul României a făcut județului Mureş cel mai frumos cadou de Sărbători, deblocând cel mai mare proiect al județului Mureş, pe care îl aşteptăm de foarte mulți ani. Am luptat ca acest proiect să se realizeze. Le-am promis mureşenilor că barajul de la Răstolița va fi cel mai important proiect pentru mine şi am adus în discuție situația acestuia la fiecare întâlnire cu miniştrii şi cu toți cei care au avut puterea să ducă proiectul mai departe. Este un pas uriaş, avem astăzi certitudinea că barajul se va finaliza, iar după finalizarea documentelor necesare se va trece la exploatarea pădurii din cuva lacului şi la pornirea efectivă a investiției. Este încă o dovadă că Guvernul României ascultă vocile din teritoriu şi este aproape de cetățenii României”,a declarat preşedintele PSD Mureş, Vasile Gliga. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/moment-istoric-pentru-judetul-mures-guvernul-romaniei-a-deblocat-proiectul-hidrocentralei-de-la-rastolita/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://www.punctul.ro/moment-istoric-pentru-judetul-mures-guvernul-romaniei-a-deblocat-proiectul-hidrocentralei-de-la-rastolita/

http://www.punctul.ro/moment-istoric-pentru-judetul-mures-guvernul-romaniei-a-deblocat-proiectul-hidrocentralei-de-la-rastolita/

22.12.2017

/Zi de Zi MS, https://www.zi-de-zi.ro/2017/12/15/moment-istoric-pentru-judetul-mures-guvernul-romaniei-deblocat-proiectul-hidrocentralei-de-la-rastolita/ /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/guvernul-a-alocat-bani-pentru-exproprieri-la-hidrocentrala-de-la-rastolita.html

Comisarul european Corina Crețu felicită echipa primarului Cristian Matei, pentru proiectele ”de calitate” depuse spre finanțare!După ce oficialii Companiei de Apă Arieş SA au anunțat că luni se va semna, la Palatul Victoria în Bucureşti, proiectul cu finanțare europeană în valoare de circa 160 de milioane de euro, cel mai mare proiect european care a fost vreodată în zona noastră, mesajele pozitive au început să ”curgă”. Printre cei care l-au felicitat pe edilul turdean pentru această ”ispravă”, s-a aflat şi comisarul european Corina Crețu. „Felicitări pentru toți cei care au depus proiecte de calitate, ca şi dvs, pentru a putea începe să cheltuim în ritm mai alert sumele alocate din fondurile europene. Sunteți un exemplu de urmat, vă felicit încă o dată! Ne vedem luni, la Guvern, sper să pot veni cât mai curând în frumosul dvs oraş, unde s-a născut soțul meu. Weekend frumos vă doresc!”, a scris Corina Crețu pe pagina de Facebook a primarului Cristian Matei. Printre cei care au apreciat această reuşită este şi deputatul Cristina Burciu, fost director economic şi fost director general interimar al Companiei de Apă Arieş. „Felicitari! Un proiect extrem de important ce va aduce numai beneficii pentru comunitățile din zona Văii Arieşului!”, a comentat Cristina Burciu. „Mulțumim tuturor pentru felicitări. Într-adevăr un proiect mare şi benefic pentru comunitățile noastre. Au durat mult etapele pregătitoare (circa 4 ani) dar a venit şi ziua aceasta, a semnării finanțării. Să ne urăm succes!”, a replicat primarul Cristian Matei. „Țin să vă mulțumesc în numele CAA pentru felicitări şi pentru cuvintele frumoase adresate! De asemenea doresc să felicit întreaga echipă care timp de 4 ani a depus eforturi considerabile pentru ca azi să fim în postura de a semna cel mai important proiect din regiunea noastră!”, a spus şi directorul general al CAA, Bogdan Bobic. /Turda Live CJ, http://www.turdalive.ro/comisarul-european-corina-cretu-felicita-echipa-primarului-cristian-matei-pentru-proiectele-de-calitate-depuse-spre-finantare/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.turdalive.ro/comisarul-european-corina-cretu-felicita-echipa-primarului-cristian-matei-pentru-proiectele-de-calitate-depuse-spre-finantare/



http://www.radiomures.ro/stiri/guvernul-a-alocat-bani-pentru-exproprieri-la-hidrocentrala-de-la-rastolita.html

http://www.radiomures.ro/stiri/guvernul-a-alocat-bani-pentru-exproprieri-la-hidrocentrala-de-la-rastolita.html

https://www.zi-de-zi.ro/2017/12/15/moment-istoric-pentru-judetul-mures-guvernul-romaniei-deblocat-proiectul-hidrocentralei-de-la-rastolita/

https://www.zi-de-zi.ro/2017/12/15/moment-istoric-pentru-judetul-mures-guvernul-romaniei-deblocat-proiectul-hidrocentralei-de-la-rastolita/

22.12.2017

Teme de mediuBilanţ 2017. Au fost confiscate aproape 2 milioane de metri cubi de lemn, 16 autoutilitare, căruţe şi topoareLa nivel județean, în primele 11 luni ale acestui an, Inspectoratul de Poliție Județean Mureş a organizat 1.975 de acțiuni şi controale, pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate din circulația, depozitarea, prelucrarea şi comercializarea materialului lemnos.În cadrul acțiunilor, alături de polițişti au fost angrenați şi specialişti din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, specialişti din cadrul direcțiilor silvice, precum şi specialişti ai structurilor silvice private. Au fost efectuate controale la instalații de debitat, exploatări forestiere, depozite şi ocoale silvice, târguri, piețe şi oboare, precum şi la mijloace de transport material lemnos. De asemenea, au fost confiscați în total 1.802,95 metri cubi de material lemnos, în valoare de aproximativ 432.400 de lei, 16 autoutilitare, din care o semiremorcă în valoare de aproximativ 20.000 euro, 10 de căruțe, 27 de harnaşamente, 33 de ferăstraie şi 24 de topoare. Totodată, în această perioadă, structurile de ordine publică au verificat 157 de cazuri privind transportul ilegal de materiale lemnoase, semnalate prin apelurile S.N.U.A.U 112 – Radarul Pădurilor. Dintre acestea, 18% au fost confirmate. Inspectoratul de Poliție Județean Mureş continuă desfăşurarea acțiunilor pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice.De asemenea, până la data de 18.12.2017, pe raza județului Mureş, au fost confiscați un număr de 245 pomi de Crăciun, valoric şi faptic, în valoare totală de 9.800 lei. Anul trecut, până la finalizarea Planului de acțiune 2016, la nivelul județului Mureş au fost confiscați un număr de 1240 pomi de Crăciun, în valoare totală 49.600 lei. Având în vedere implicațiile deosebite asupra mediului înconjurător, ecosistemului şi economiei naționale, asigurarea integrității fondului forestier a reprezentat permanent o prioritate de acțiune pentru Poliție, care, prin structurile sale specializate, a desfăşurat acțiuni pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice. /Punctul MS,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

22.12.2017

http://www.punctul.ro/bilant-2017-au-fost-confiscate-aproape-2-milioane-de-metri-cubi-de-lemn-16-autoutilitare-carute-si-topoare/ /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/peste-1-800-de-metri-cubi-de-lemn-confiscat-in-mures.html

Imagini spectaculoase cu detonarea turnului de răcire – Bicapa Târnăveni 2017Bicapa Târnăveni a fost o companie din industria chimică înființată în anul 1990 în urma divizării Combinatului Chimic Târnăveni în două societăți: Bicapa şi Carbid Fox. Compania era specializată pe chimie anorganică, având ca profil de activitate producția compuşilor cu crom (bicromat de sodiu, bicromat de potasiu, trioxid de crom), anti-dăunători pe bază de sulf, săruri de bariu, produse cu fluor, sulfat de aluminiu, oxid de zinc şi plăci de gresie şi faianță. În anul 2000 activitatea a fost oprită total deoarece a scăzut drastic cererea de produse chimice, singura instalație care a mai rămas funcțională fiind stația de epurare. În 2009 compania a intrat in insolvență şi s-a declanşat procedura de lichidare, procedură ce s-a încheiat în anul 2012 când platforma a fost cumpărată prin licitație contra sumei de 3.200.000 de euro de compania Wastes Ecotech Bucureşti. În 12 decembrie la orele 17.00, SC Compania de Demolări Industriale SRL din Târnăveni, a realizat operațiunea de demolare prin implozie, a ultimului turn de răcire din cadrul combinatului Bicapa Târnăveni. Și cu asta cam gata cu ceea ce a însemnat combinatul chimic din Târnăveni… /Ardeal News MS, https://ardealnews.ro/2017/12/19/video-imagini-spectaculoase-cu-detonarea-turnului-de-racire-bicapa-tarnaveni-2017/

Razie la Valea Ierii la hoții de lemnePolițişti din cadrul Postului de Poliție Comunal Valea Ierii, au oprit pentru control, pe DJ 107 N, în localitatea Valea Ierii, doua atelaje hipo, conduse doi barbați din comuna Valea Ierii, care transportau fiecare cantitatea de 0,50 mc material lemnos, lemn de foc specia paltin, respectiv frasin, fără a avea acte de proveniență sau transport. Bărbații au fost sancționați contravențional conform Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancționarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

https://ardealnews.ro/2017/12/19/video-imagini-spectaculoase-cu-detonarea-turnului-de-racire-bicapa-tarnaveni-2017/

https://ardealnews.ro/2017/12/19/video-imagini-spectaculoase-cu-detonarea-turnului-de-racire-bicapa-tarnaveni-2017/

http://www.radiomures.ro/stiri/peste-1-800-de-metri-cubi-de-lemn-confiscat-in-mures.html

http://www.radiomures.ro/stiri/peste-1-800-de-metri-cubi-de-lemn-confiscat-in-mures.html

http://www.punctul.ro/bilant-2017-au-fost-confiscate-aproape-2-milioane-de-metri-cubi-de-lemn-16-autoutilitare-carute-si-topoare/

http://www.punctul.ro/bilant-2017-au-fost-confiscate-aproape-2-milioane-de-metri-cubi-de-lemn-16-autoutilitare-carute-si-topoare/

22.12.2017

contravențiilor silvice, materialul lemnos fiind confiscat şi predat în custodie Ocolului Silvic Muntele Mare. /Turda Live CJ, http://www.turdalive.ro/razie-la-valea-ierii-la-hotii-de-lemne/

Un bătrân a rămas fără semiremorcă și materialul lemnos!Polițiştii de siguranță publică din cadrul Poliției Stațiunii Sovata au oprit pe raza localității, un ansamblu de vehicule condus de un bărbat de 73 ani, din localitate, care transporta cantitatea de 8,05 mc. lemn rotund din specia pin, fără a deține aviz de însoțire a materialului lemnos. Bărbatul a fost sancționat cu amendă contravențională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 171/2010, modificate, iar semiremorca cu care s-a efectuat transportul, a fost confiscată. Materialul lemnos identificat, în valoare de aproape 2,500 lei, a fost confiscat şi predat reprezentatului Ocolului Silvic Sovata. /Ardeal News MS, https://ardealnews.ro/2017/12/15/un-batran-a-ramas-fara-semiremorca-si-materialul-lemnos/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABAInfiltraţii în Barajul Leşu, după ce în lac s-au acumulat 3 milioane de metri cubi de apăA fost stare de pericol duminică, în zona barajului Leşu, unde creşterea nivelului apei din lacul de acumulare a dus la creşterea infiltraţiilor în baraj. Din cauza precipitaţiilor, volumul apei din lac a ajuns la 3 milioane de metri cubi şi a fost nevoie de o intervenţie de urgenţă pentru a fi înlăturat pericolul de inundare a centralei hidroelectrice.Potrivit unui comunicat al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, angajaţii instituţiei au monitorizat în permanenţă situaţia barajului Leşu, mai ales că în ultimele zile au fost emise mai multe avertizări hidrologice.“Începând de vineri, golirea de fund a funcționat la capacitate maximă dar, cu toate acestea, debitul afluentului a dus la acumularea unul volum de aproape 3 milioane mc de apă în lac. Concomitent cu creşterea nivelului în lac, au crescut şi infiltrațiile în baraj”, a transmis directorul ABA Crişuri, Dorel Dume.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

https://ardealnews.ro/2017/12/15/un-batran-a-ramas-fara-semiremorca-si-materialul-lemnos/

https://ardealnews.ro/2017/12/15/un-batran-a-ramas-fara-semiremorca-si-materialul-lemnos/

http://www.turdalive.ro/razie-la-valea-ierii-la-hotii-de-lemne/

http://www.turdalive.ro/razie-la-valea-ierii-la-hotii-de-lemne/

22.12.2017

Pentru că situaţia risca să devină gravă, duminică, angajații Sistemului Hidrotehnic Crişul Repede au intervenit cu un buldoexcavator la canalul pluvial din incinta Centralei Hidroelectrice Leşu. În acest fel, a fost mărită secțiunea de scurgere şi a fost astfel înlăturat pericolul de inundare a incintei.Specialiştii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri au anunţat luni dimineaţa că debitele râurilor sunt în creştere pe cursurile inferioare ale principalelor râuri. Se mai înregistrează depăşiri ale cotelor de atenție pe Crişul Negru, la Zerind (depăşire de 60 cm), la Tinca (depăşire de 10 cm) şi la Talpoş (depăşire de 72 cm). /DIGI 24 ORADEA, https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/infiltratii-in-barajul-lesu-dupa-ce-in-lac-s-au-acumulat-3-milioane-de-metri-cubi-de-apa-847207

Angajații ABA Crișuri au intervenit pentru a preveni inundarea Centralei Hidroelectrică LeșuÎn cursul zilei de duminică, 17 decembrie, ca urmare a creşterii progresive a infiltrațiilor în barajul Leşu, angajații Sistemului Hidrotehnic Crişul Repede au intervenit cu un buldoexcavator la canalul pluvial din incinta Leşu pentru a mări secțiunea de scurgere, înlăturând astfel pericolului de inundare a incintei.Ținând cont de prognozele meteo şi de avertizările hidro, angajații ABA Crişuri au monitorizat în permanență evoluția barajului Leşu. Astfel, începând de vineri, golirea de fund a funcționat la capacitate maximă dar, cu toate acestea, debitul afluentului a dus la acumularea unul volum de aproape 3 mil mc de apă în lac.Concomitent cu creşterea nivelului în lac au crescut şi infiltrațiile în baraj. Întervenția a fost promptă şi eficientă. În prezent, deşi pericolul a fost înlăturat, situația rămâmne sub supraveghere sporită”, a precizat directorul ABA Crişuri Dorel DumeLa ora actuală debitele râurilor sunt în general în creştere pe cursurile inferioare ale principalelor râuri şi variabile în rest. Conform datelor colectatte din teren se mai inregistrază depăşiri ale cotelor de atenție pe râul Crişul Negru la Zerind (depăşire de 60cm), la Tinca (depăşire de 10cm) şi la Talpoş (depăşire de 72cm). /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/angajatii-aba-crisuri-au-intervenit-pentru-a-preveni-inundarea-centralei-hidroelectrica-lesu/1954262

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

22.12.2017

Infiltrații în barajul Leșu: Centrala hidroelectrică din aval, în pericol de inundare (FOTO)Ploile abundente din ultimele zile au făcut ca barajul Leşu, de altfel dezafectat de câţiva ani, să adune trei milioane de metri cubi de apă. Practic, fundul barajului a fost umplut de apă, atât din precipitaţii, cât şi adusă de Valea Iadului, râul care trece prin zonă.Drept urmare, duminică, angajaţii ABA Crişuri au fost nevoiţi să intervină pentru scurgerea apei din baraj, care, infiltrându-se prin pereţii acestuia, ameninţa să inunde centrala hidroelectrică din avalul construcţiei."Ţinând cont de prognozele meteo şi de avertizările hidro, angajaţii A.B.A. Crişuri au monitorizat în permanenţă evoluţia barajului Leşu. Astfel, începând de vineri, golirea de fund a funcţionat la capacitate maximă dar, cu toate acestea, debitul afluentului a dus la acumularea unul volum de aproape 3 milioane mc de apă în lac. Concomitent cu creşterea nivelului în lac au crescut şi infiltraţiile în baraj. Intervenţia a fost promptă şi eficientă. În prezent, deşi pericolul a fost înlăturat, situaţia rămâmne sub supraveghere sporită", a declarat, conform unui comunicat de presă transmis luni de ABA Crişuri, directorul instituţiei, Dorel Dume.După ce Bihorul a fost sub cod galben, iar apoi portocaliu de inundaţii, debitele râurilor din judeţ sunt încă în creştere pe cursurile inferioare ale principalelor râuri şi variabile în rest. Conform datelor colectate de ABA Crişuri din teren se mai înregistrează depăşiri ale cotelor de atenţie pe râul Crişul Negru la Zerind (depăşire de 60 cm), la Tinca (depăşire de 10 cm) şi la Talpoş (depăşire de 72 m).Vezi galeria de imagini! /BIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/infiltratii-in-barajul-lesu-centrala-hidroelectrica-din-aval-in-pericol-de-inundare-foto-138625.html

Depăşiri de cote de atenţie şi de apărare pe mai multe râuri din vestCotele de atenție sau de apărare au fost depăşite în ultimele două zile pe mai multe râuri din județ, informează Administrația Bazinală de Apă Crişuri. Din acest motiv, formațiile de lucru ale instituției monitorizează zonele cu probleme.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

22.12.2017

Din cauza precipitațiilor căzute în ultima perioadă, sâmbătă, 16 decembrie, debitele râurilor din bazinul hidrografic al Crişurilor au înregistrat creşteri. Cotele de atenție au fost depăşite pe râurile Barcău, Crişul Repede, Crişul Alb şi Crişul Negru.Duminică dimineața se înregistrau depăşiri ale cotelor de apărare pe Crişul Negru - la Tinca, județul Bihor, pe râul Crişul Repede - la Vadu Crişului, județul Bihor, şi pe râul Crişul Alb - la Suşti-Briheni, Gurahonț, ambele în județul Arad, Criscior şi Vața de Jos, ultimele două în județul Hunedoara.”Având în vedere aceste fenomene, în perioada 15-17 decembrie, A.B.A Crişuri a mobilizat formațiile de lucru din teritoriu pentru a monitoriza cursurile de apă. Lucrările de decolmatare efectuate pe parcursul anului au permis scurgerea rapidă a debitelor, fără a crea probleme deosebite”, a transmis directorul Administrației Bazinale de Apă Crişuri, Dorel Dume.Responsabilii ABA Crişuri au transmis că rămân sub supraveghere sporită toate secțiunile aflate sub incidența avertizării hidrologice. /DIGI 24 Oradea, http://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/depasiri-de-cote-de-atentie-si-de-aparare-pe-mai-multe-rauri-din-bihor-846874

Din cauza ploilor, au fost depăşite cotele de apărare pe Crişul Repede şi Crişul Negru (FOTO)Administrația Bazinală de Apă Crişuri a anunțat, duminică, depăşirea cotelor de atenție şi apărare din cauza precipitațiilor abundente. Duminică se înregistrau depăşiri ale cotelor de apărare pe Crişul Negru la Tinca şi pe Crişul Repede la Vadu Crişului. "Din cauza precipitațiilor înregistrate în ultima perioadă, pe parcursul zilei de sâmbătă, 16 decembrie, debitele râurilor au înregistrat creşteri iar cotele de atenție au fost depăşite pe râurile: Barcău, Crişul Repede, Crişul Alb şi Crişul Negru. La ora actuală se înregistrează depăşiri ale cotelor de apărare pe râul Crişul Negru la Tinca (BH), pe râul Crişul Repede la Vadu Crişului (BH) şi pe râul Crişul Alb la Suşti-Briheni, Gurahonț (AR), Criscior şi Vața de Jos ( HD)", se arată în informarea transmisă, duminică, în prima parte a zilei, de reprezentanții ABA Crişuri.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

22.12.2017

Potrivit aceleiaşi informări, Administrația Bazinală a mobilizat oameni în teritoriu pentru a monitoriza situația. "Având în vedere aceste fenomene, în perioada 15-17 decembrie, A.B.A Crişuri a mobilizat formațiile de lucru din teritoriu pentru a monitoriza cursurile de apă. Lucrările de docolmatare efectuate pe parcursul anului au permis scurgerea rapida a debitelor fără a crea probleme deosebite", a transmis directorul Dorel Dume.Rămân sub supraveghere sporită toate secțiunile aflate amintite mai sus.Vezi galeria de imagini! /BIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/din-cauza-ploilor-au-fost-depasite-cotele-de-aparare-pe-crisul-repede-si-crisul-negru-foto-138612.html

ABA Crişuri: precipitațiile abundente au dus la depășirea cotelor de apărare. Vezi undeDatorită precipitațiilor înregistrate în ultima perioadă, pe parcursul zilei de sâmbătă, 16 decembrie, debitele râurilor au înregistrat creşteri iar cotele de atenție au fost depăşite pe râurile: Barcău, Crişul Repede, Crişul Alb şi Crişul Negru.La ora actuală se înregistrează depăşiri ale cotelor de apărare pe râul Crişul Negru la Tinca (BH), pe râul Crişul Repede la Vadu Crişului (BH) şi pe râul Crişul Alb la Suşti-Briheni, Gurahonț (AR), Criscior şi Vața de Jos ( HD).”Având în vedere aceste fenomene, în perioada 15-17 decembrie, A.B.A Crişuri a mobilizat formațiile de lucru din teritoriu pentru a monitoriza cursurile de apă. Lucrările de docolmatare efectuate pe parcursul anului au permis scurgerea rapida a debitelor fără a crea probleme deosebite”, spune directorul Dorel Dume.Rămân sub supraveghere sporită toate secțiunile aflate sub incidenşa avertizării hidrologice. /ORADEA in DIRECT, http://oradeaindirect.ro/aba-crisuri-precipitatiile-abundente-au-dus-la-depasirea-cotelor-de-aparare-vezi-unde/

Vești proaste de la hidrologi: pericol de inundaţii în Bihor „Scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundații locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de inundație”, explică hidrologii.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

22.12.2017

Avertizarea este valabilă până duminică la ora 12:00.În scopul preîntâmpinării unor situații de urgență provocate de fenomenele meteorologice menționate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Crişana” recomandă cetățenilor ca pe timpul manifestării fenomenelor meteorologice periculoase, să întrerupă orice activitate în aer liber, să se adăpostească în locuințe sau alte spații care le asigură protecția, să închidă uşile şi ferestrele şi să deconecteze aparatele şi echipamentele electrice. entru limitarea posibilelor pagube generate de vântul puternic, parcarea autovehiculelor se va realiza în zone ferite, la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate.Având în vedere posibilitatea averselor cu căderi semnificative de apă, recomandăm populației să ia măsuri pentru curățarea şanțurilor şi rigolelor de scurgere pentru facilitarea evacuării normale a apelor pluviale.În cazul producerii unei inundații:• Respectați recomandările transmise la radio sau televizor de autorități.• Dacă este necesară evacuarea, deplasați-vă imediat spre o zonă înaltă din apropiere, precizată de autorități; dacă ați fost surprins de viitură, urcați-vă către părțile superioare ale locuinței sau pe acoperiş, până la sosirea echipelor de salvare.• În cazul în care considerați că mai aveți timp, mutați obiectele importante la etaje superioare.• Decuplați întrerupătorul general de energie electrică. Deconectați aparatele electrice. Nu atingeți echipamentele electrice dacă sunteți ud ori stați în apă.• Întrerupeți instalațiile de alimentare cu apă şi gaze.• Încuiați uşile casei şi protejați ferestrele pentru a nu fi sparte de vânturi puternice, de curenții de apă sau de obiectele duse de curenții de apă.• Evacuați animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte stabilite.Dacă trebuie să părăsiți locuința, respectați pe cât posibil următoarele reguli:• Nu vă deplasați prin curenți de apă: puteți să vă pierdeți echilibrul deplasându-vă prin curenții de apă de circa 15 cm înălțime.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

22.12.2017

• Nu vă deplasați cu autoturismul în zona inundată: în caz de inundație, la înălțimea de circa 20 cm apă, apa poate pătrunde în vehicul şi poate cauza pierderea controlului. La înălțimea de circa 40 cm apă, vehiculul pluteşte. La înălțimea de 60 cm, majoritatea vehiculelor sunt luate de apă.După producerea inundației:• Ascultați informațiile autorităților locale privind alimentarea cu apă potabilă a localității.• Evitați zonele în care mai există apă: apa poate fi contaminată cu benzină, motorină sau resturi de la canalizare; de asemenea, poate fi încărcată electric de la linii de tensiune înaltă sau cabluri electrice căzute la pămant.• Evitați curenții de apă.• Informați-vă în legătură cu zonele în care apele sau retras: drumurile ori podurile ar putea să-şi fi diminuat rezistența şi ar putea ceda sub greutatea maşinilor.• Nu vă apropiați de zonele unde au căzut cabluri electrice şi anunțați autoritățile despre aceasta.• Întoarceți-vă acasă, doar dacă autoritățile au permis acest lucru.• Fiți atenți când intrați în clădirile care au fost inundate: rezistența acestora ar putea fi afectată, în special la nivelul fundației.• Nu folosiți instalațiile de alimentare cu electricitate, apă, gaze decat după aprobarea operatorilor de specialitate.• Curățați şi dezinfectați toate obiectele care au fost în contact cu apa: există pericolul de îmbolnăviri serioase ca urmare a lipsei igienei şi canalizărilor afectate. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/vesti-proaste-de-la-hidrologi-pericol-de-inundatii-in-bihor/1953554

Inundații în județ: a ieșit Crișul la Dieci și Almaș Crişul Alb a ieşit pe pământurile agricole, dar şi pe drumul comunal Dieci – Revetiş.Zona este cunoscută ca fiind una cu risc de inundații, cu atât mai mult cu cât de ieri zona se află sub atenționare Cod Galben de inundanții. Potrivit datelor furnizate de Departamentul pentru Situații de Urgență, de ieri şi cel puțin până în această noapte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

22.12.2017

sunt surgeri importante pe versanți, torenți şi pâraie, posibile viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale. În județul Arad atenționarea de inundații a fost emisă pentru Crişul Negru şi Crişul Alb. /JURNAL ARADEAN, http://www.aradon.ro/inundatii-in-judet-a-iesit-crisul-la-dieci-si-almas/1954044

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAPremiile „Ziarului de Vâlcea” pentru 2017 – VÂLCEANUL ANULUI: MIRCIA GUTAU, primarul municipiului Ramnicu Valcea! Cel mai bun manager de companie de stat:Stefan Prala – director ABA Olt si fost administrator special la CET Govora SA./ Ziarul de Valcea, http://ziaruldevalcea.ro/2017/12/16/premiile-ziarului-de-valcea-pentru-2017-valceanul-anului-mircia-gutau-primarul-municipiului-ramnicu-valcea/

ŞI MUEREASCA VA AVEA APĂ CURENTĂSpre deosebire de populația din mediul urban, unii dintre locuitorii din zonele rurale sunt, în secolul XXI, încă lipsiți de facilitățile elementare necesare unui trai civilizat. Și aici nu putem arăta cu degetul spre administrațiile locale. Cel puțin nu spre toate. În fine, nu mai dezbatem cauzele pentru care încă ne situăm mult sub criteriile care ne-ar putea situa în rândul țărilor civilizate. Din fericire, la majoritatea primăriilor din comunele vâlcene chiar se face treabă. Evident în limita posibilităților, respectiv a bugetului obținut aproape total în urma aprobării proiectelor finanțate din fonduri europene. La această dată, în comuna Muereasca, a fost recepționată în proporție de 80 la sută lucrarea de alimentare cu apă curentă, urmând să se facă demersurile necesare în vederea obținerii autorizației de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Sanitar de Urgență, Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Agenția de Mediu. „La finalul acestor demersuri, lucrarea va fi predată către Apavil urmând ca imediat să fie făcute branşamentele”, a spus primarul localității Muereasca, Ion Ungureanu. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/stiri/politica-si-administratie/item/56221-si-muereasca-va-avea-apa-curenta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

http://www.viatavalcii.ro/stiri/politica-si-administratie/item/56221-si-muereasca-va-avea-apa-curenta

http://www.viatavalcii.ro/stiri/politica-si-administratie/item/56221-si-muereasca-va-avea-apa-curenta

http://ziaruldevalcea.ro/2017/12/16/premiile-ziarului-de-valcea-pentru-2017-valceanul-anului-mircia-gutau-primarul-municipiului-ramnicu-valcea/

http://ziaruldevalcea.ro/2017/12/16/premiile-ziarului-de-valcea-pentru-2017-valceanul-anului-mircia-gutau-primarul-municipiului-ramnicu-valcea/

22.12.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABAInvestiţii finalizate pentru râurile din judeţConducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj a transmis o informare cu privire la lucrările executate în județ în cursul săptămânii trecute. Astfel, în ultima săptămână, a fost realizată recepția următoarelor lucrări executate pe activitatea de investiții: regularizare şi îndiguire pârâu Șuşița la Târgu-Jiu, lucrare executată pe 4 km şi care a avut drept scop regularizarea albiei, consolidarea malurilor şi stabilizarea talvegului prevenind astfel inundarea zonelor riverane, locuințe, obiective sociale; aducerea la clasa de importanță a digului de pe râul Jiu pe sectorul Rovinari-Văleni – lucrarea a avut drept scop realizarea secțiunii digurilor pentru prevenirea inundațiilor având în vedere violența cu care se propagă viiturile pe cursurile de apă. Asigurarea debitului de apă pentru alimentarea cu apă a Termocentralei Rovinari s-a realizat prin decolmatarea şenalului din fața grătarului prizei de apă Rovinari. De asemenea, pentru asigurarea secțiunilor optime de scurgere a apei şi tranzitarea viiturilor pe cursurile de apă, echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj au executat lucrări de întreținere care au constat în defrişarea vegetației acvatice din secțiunea albiei minore pe râul Tismana la Tismana şi pârâul Amaradia la Bălăneşti. În urma monitorizării de către Stația Hidrologică Târgu-Jiu a nivelurilor şi debitelor pe cursurile de apă, Amaradia, Grui, Jiu, Bistrița şi Tismana, au fost înregistrate uşoare variații de debite şi niveluri, nefiind însă, depăşiri ale mărimilor de apărare împotriva inundațiilor. În perioada de timp friguros, personalul muncitor al SGA Gorj efectuează lucrări de exploatare pe cursurile de apă care constă în identificarea zonelor unde pot apărea blocaje, în tranzitarea viiturilor şi intervenirea pentru eliminarea acestora. /GORJEANUL- Economie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

22.12.2017

Teme similareAtenție! Vremea se răcește și mai multPrima jumătate a weekendului aduce temperaturi deosebit de ridicate, mai ales în sud. Termometrele vor indica până la 17, poate chiar 18 grade Celsius, informează Digi 24. Pe timpul zilei, ploile vor apărea local în jumătatea vestică a teritoriului, apoi, seara şi noaptea vor cuprinde Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei. În Crişana şi Maramureş, pe suprafețe mici se vor mai strânge peste 15l de apă/mp. Duminică, vremea se va răci în toate regiunile, chiar semnificativ în cele sudice, estice şi centrale. Vor fi precipitații sub formă de ploaie în sudul şi centrul teritoriului, iar odată cu apropierea nopții se vor transforma treptat în lapoviță sau ninsori. La începutul săptămânii viitoare va mai ninge slab, însă doar pe suprafețe restrânse. Temperaturile vor continua să scadă uşor, astfel că marți nu se vor înregistra mai mult de 4 grade Celsius în Oltenia. /IMPACT IN GORJ– Ultima ora

Construcția hidrocentralei pe râul Jiu, anulată de magistrați! Asociațiile pentru mediu au câștigatAsociațiile Bankwatch România şi Neuer Weg au câştigat în instanță procesul pentru anularea autorizațiilor de construire emise pentru o hidrocentrală pe râul Jiu. Proiectul, promovat de SC Hidroelectrica SA, este amplasat în interiorul Parcului Național şi Site-ului Natura2000 „Defileul Jiului”, punând în pericol toate speciile protejate în interiorul acestora.Emiterea celor două autorizații de construire a fost nelegală, întrucât au fost emise fără evaluări de mediu care ar fi stabilit în ce condiții tehnice acest proiect nu pune în pericol speciile protejate. Curtea de Apel Bucureşti a anulat în data de 14.12.2017 autorizațiile de construire emise de Consiliile județene Gorj şi Hunedoara. „În aceste condiții, solicităm investitorului SC Hidroelectrica SA să înceteze de urgență construirea hidrocentralei şi să demareze un proces de evaluare a distrugerilor ariei protejate ce a avut loc până acum, readucerea acesteia la situația inițialăIn acelaşi timp, solicităm demararea procedurii de analiză a impactului proiectului asupra ariilor protejate şi de identificare a alternativelor de construire care să permită realizarea proiectului fără

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

22.12.2017

afectarea factorilor de mediu“, a declarat Cătălina Radulescu, avocat şi membru al Bankwatch România, citată de agențiile de presă.Iată soluția instanței de judecată: „Soluția pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentința civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepția tardivității invocării excepției de nelegalitate. Respinge excepția de nelegalitate ca neîntemeiată. Admite acțiunea. Anulează autorizația de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Județean Hunedoara şi autorizația de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Județean Gorj. Menține în rest sentința recurată. Definitivă. Pronunțată în şedință publică azi 14.12.2017”. /IMPACT IN GORJ- Actualitate

Finalizarea hidrocentralei de pe Jiu, blocată în instanțăAsociațiile Bankwatch România şi Neuer Weg au câştigat în instanță procesul pentru anularea autorizațiilor de construire emise pentru o hidrocentrală pe râul Jiu. Proiectul, promovat de SC Hidroelectrica SA, este amplasat în interiorul Parcului Național şi Site-ului Natura2000 “Defileul Jiului”, punând în pericol toate speciile protejate în interiorul acestora.Emiterea celor două autorizații de construire a fost nelegală, întrucât au fost emise fără evaluări de mediu care ar fi stabilit în ce condiții tehnice acest proiect nu pune în pericol speciile protejate. Curtea de Apel Bucureşti a anulat în data de 14.12.2017 autorizațiile de construire emise de Consiliile județene Gorj şi Hunedoara.”În aceste condiții, solicităm investitorului SC Hidroelectrica SA să înceteze de urgență construirea hidrocentralei şi să demareze un proces de evaluare a distrugerilor ariei protejate ce a avut loc până acum, readucerea acesteia la situația inițialăIn acelaşi timp, solicităm demararea procedurii de analiză a impactului proiectului asupra ariilor protejate şi de identificare a alternativelor de construire care să permită realizarea proiectului fără afectarea factorilor de mediu“, a declarat Cătălina Radulescu, avocat şi membru al Bankwatch România. /PANDURUL –Justitie

Vom avea zăpadă de Crăciun? Ce spun meteorologii!Vom avea zăpadă de Crăciun? Este întrebarea pe care ne-o punem cu toții, în apropierea sărbătorilor de iarnă. Răspunsul vine de la meteorologi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

22.12.2017

„Din datele pe care le avem până acum – este, totuşi, încă destul de departe momentul Crăciunului – probabilitatea este destul de mică. Vom vedea fulgi de zăpadă, dar probabil nu atât cât să se depună un strat de zăpadă. Cel puțin în zona Capitalei”, a declarat meteorologul Oana Păduraru, la Digi 24.Meteorologul a mai spus că în zilele următoare ne aşteaptă o vreme specifică pentru această perioadă a anului. De altfel, vremea a început să se răcească de duminică, iar răcirea va continua şi în zilele următoare. /GORJ DOMINO –Ultima ora

Vine iarna!Meteorologii avertizează că de duminică, 17 decembrie, vremea se răceşte. Vor fi ninsori moderate cantitativ la munte şi intensificări ale vântului în regiunile sud-estice.Interval de valabilitate: 17 decembrie, ora 05 – 17 decembrie, ora 20Fenomene vizate: ninsori moderate cantitativ la munte, intensificări ale vântului în regiunile sud-estice.În intervalul menționat la munte va ninge, în general moderat cantitativ în Carpații Meridionali şi de Curbură, unde se va depune strat nou de zăpadă.În regiunile sud-estice temporar vântul va avea intensificări de până la 45…50 km/h, iar pe litoral la rafală vor fi în jurul a 55 km/h.La sfârşitul acestei săptămâni şi în primele zile ale săptămânii viitoare vremea se va răci accentuat şi vor fi precipitații, mai ales în jumătatea de sud a țării, la început cu precădere sub formă de ploaie, apoi mai ales sub formă de lapoviță şi ninsoare.PROGNOZA PE TREI ZILEAstăzi, vremea se va răci, mai accentuat în jumătatea de sud-est a țării. Cerul va fi mai mult noros. Temporar va ninge în zona de munte, vor fi mai ales ninsori şi lapoviță la deal, local în Moldova, Transilvania, Banat şi izolat în Crişana, iar la câmpie în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea va ploua. În Carpații Meridionali şi de Curbură ninsorile vor fi în general moderate cantitativ şi se va depune strat nou de zăpadă. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în regiunile sud-estice, unde temporar vântul va avea intensificări de până la 45…50 km/h, iar pe litoral la rafală vor fi în jurul a 55 km/h. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 1 şi 10 grade.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

22.12.2017

În Capitală, vremea se va răci semnificativ față de ziua anterioară. Cerul va fi noros, temporar va ploua, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 5…6 grade. Luni, valorile termice se vor situa în jurul celor specifice acestei perioade. Temperaturile maxime se vor încadra între -2 …-1 grad in depresiuni şi în nordul Moldovei şi 5 grade la Drobeta Turnu Severin. Cerul va fi mai mult noros şi se vor semnala precipitații predominant sub formă de ninsoare în Oltenia, Muntenia, local în Banat, Dobrogea şi izolat în restul teritoriului. La munte temporar va ninge. Vântul va sufla slab şi moderat. Luni, in Bucuresti, vremea va continua să se răcească. În jur de un grad dimineata si doar 2-3 grade la amiaza. Cerul va fi noros şi trecător vor fi precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Marți, vremea va fi uşor mai rece decât normal pentru această perioadă. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -2 grade la Suceava şi 3 grade în vestul Olteniei (Drobeta 3 ). Cerul va avea înnorări temporare şi vor fi precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare, local în sudul țării şi izolat în rest. La munte va ninge. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în regiunile estice. În Capitala, cerul va avea înnorări şi temporar vor fi precipitații mai ales sub formă de ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 1…3 grade. /GORJ DOMINO –Ultima ora

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORALTeme ABAIarna e ca varaBeach-baruri pe plaje, pe timp de iarnă: cum este fentat PUZ-ul de către operatorii de plajeOperatorii de plaje nu se mai obosesc să-şi strângă „cârciumile văratice” de pe nisip. Chiar dacă este iarnă, nu este târziu de luat în discuţie acest subiect, ba dimportivă. Marea majoritate a celor care au închiriat plaje reuşesc să fenteze PUZ-ul, cu girul celor de la Apele Române. Asta pentru că au găsit „portiţe” prin contracte, astfel încăt să fie acoperiţi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

22.12.2017

De remarcat că beach-barurile de pe litoral sunt autorizate să funcţioneze temporar, vara, însă, mulţi dintre cei care au închiriat plaje refuză să le strângă în extrasezon, aşa cum este prevăzut în Planul Urbanistic Zonal, contribuind din plin la degradarea peisajului şi nu numai. Asta pentru că cei de la Apele Române au făcut o mare gafă, concesionând loturi de plajă pe 10 ani, iar operatorii profită de această ocazie.În urmă cu câţiva ani, mai cu seamă în 2009, reprezentanţii Adinistraţiei Bazinale a Apelor Dobrogea-Litoral au făcut un mare „circ” pe tema acestor construcţii „provizorii”, moment în care au intrat cu buldozerele peste ele, chiar în plin sezon estival. Tot ce era considerat construcţie ilegală, a fost pusă la pământ.Între timp, au trecut 9 ani, iar situaţia pare să nu se fi schimbat. În continuare există baruri pe plaje, mai ales în zona Mamaia Nord - Năvodari, care nu sunt nici pe departe construcţii provizorii.Asta pentru că cei de la Apele Române au concesionat plajele pentru 10 ani, iar acest tip de contract încurajează, practic, înreprinzătorii să ridice construcţii de-a dreptul permanente sau semi-permanente, în nici un caz provizorii. Ca să nu mai spunem că pentru ridicarea unora dintre ele nu s-au folosit doar materiale uşoare. De precizat că pe plaja cuprinsă între Hanul Piraţilor şi Năvodari există zeci de astfel de cârciumi care, şi în momentul de faţă, în decembrie, ele stau pe nisip, păzite de câte un paznic.Zece ani pot rămâne pe nisip, cât durează şi contractul, fără ca cineva să se mai obosească să le demonteze la final de sezon, în ciuda faptului că au un regim de folosinţă bine determinat ca perioadă. De remarcat că, pe lângă problema beach-barurilor, cei de la Apele Române şi-au „asigurat frigiderele” de mai multe ori, după ce unii hotelieri de pe litoral, care au investit milioane sau zeci de milioane de euro, au rămas fără plaje, tot cu girul Apelor Române, care au concesionat suprafeţele de nisip din dreptul hotelurilor, unor firme înfiinţate, de multe ori, cu câteva zile înainte de licitaţii. /Replicaonline, https://www.replicaonline.ro/beach-baruri-pe-plaje-pe-timp-de-iarna-cum-este-fentat-puz-ul-de-catre-operatorii-de-plaje-339435//Ziare.com, http://www.ziare.com/constanta/stiri-actualitate/beach-baruri-pe-plaje-pe-timp-de-iarna-cum-este-fentat-puz-ul-de-catre-operatorii-de-plaje-7088332

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

22.12.2017

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

de pres/revista presei/revista... · web viewsunt 30 de ani de când s-a demarat acest proiect, a...

Documents