Titlul original:

La nourriture, tlNE LETTRE D'AMOUR DU CREATOR

Omraam Mikhadl Aivanhov

Hrana,O SCRISOARE

DE IUBIREDE I,A CREATOR

@EDITT]RA PROSVETA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomfinieiAiiVANHoV, OMRAAM MIKIIAfr L

Hrana, o scrisoare de iubire de la creator / OmraamMiktra€l Aivanhov. - Bucureqti : Prosveta, 2016

rsBN 978-606-8 I 84-00-5

641.s5

@ 2016, Editura Prosveta Srl, Romania,in limba rom6n6, ISBN 978-606-81 84-00-5

@ 20ll by Prosveta S.A. - B.P.12 - 83601 Fr6jus (Fran{a)

Edition originale: ISBN 978-2-8 I 84-0009-8

Prin contracful de subeditare, Editura Prosveta Srl se obligi sdpistreze formatul, insemnele grafice qi numele edituriiProsveta - FranJa (pe goperlile I-a qi a IV-a ale lucrdrii)conform edifiei originale din lirnba francez5,.

ITdcerea in timpul meselor

Si presupunem c[, datoritd unor impre-jurdri, afi fost lipsili mai multe zile de hrand:sunteli atdt de sHbiti incAt nu pute{i nici simergeti, nici mdcar sd faceJi cea mai micdmiqcare. Chiar dacd sunte{i foarte bine in-struifi sau bogati, cuno$tinlele voastre sauaverea nu v[ vor fi de nici un folos in com-parafie cu o bucatd de pAine sau un fruct oferitde cineva. De la prima inghifiturd, incepefideja sd vd reinsuflelili. Nu este ceva mira-culos? Aceastd hran6, cdreia ii acordafi numaiin mod instinctiv gi inconqtient o importanfi,este cea care ve dd puterea sd vd intremali dinnou $i sd putefi vorbi, s6 aclionafi, sd vdexprimati niqte sentimente, sA gdndili. Cereprezintd o inghiliturd de hranS? Ce elemente

Hrana, o scrisoare de iubire de la Creator

con{ine ea, ce mecanisme declangeazd, oarenu meritd sd ne gdndim Ia aceasta?

Este adevdrat, pe deoparte trebuie sd con-statdm cE intreaga lume pune pe prim planproblema hranei. Tofi incearcd mai intdi detoate sd regleze aceastd problemd: ei mergzilnic la lucru, unii chiar p6nd la epuizare qi

sunt totuqi gata oricdnd sd se bati pentru a pu-tea mdnca - cdte r6zboaie qi revolulii au alteorigini! Dar aceastd atitudine privind hrana nueste inc[ dec6t un instinct pe care oamenii ilau in comun cu animalele care ?qi petrec omare parte din tirnpul lor pentnl a supraviefui.Ei nu au infeles incd dimensiunea psihic[ qi

chiar spirituali ale nutriliei, ei nu qtiu sd se

hrineasc6.Observafi cOteva persoane adunate in ju-

rul unei mese: ele iqi duc hrana la gura intr-unmod automat, inconqtient, inghit aproape frrEsd mestece, agitAnd in mintea qi in inima lorcafiiffiIi de gdnduri qi sentimente disparate...Cdte mese nu se desfbqoarl in mijlocul stri-gdtelor qi al certurilor!

Trebuie si vedem doar ce se intdmpld infamilii: inainte de meseo oamenii nu au nimicsi iqi spun6, fiecare in collul sdu se ocupd de

Hrana, o scrisoare de iubire de la Creator

lectur[, asculti radioul sau meqtereqte cdteceva... Imediat ce se indreapti spre masi, tofiau insd ceva de povestit sau ceva de rezolvat,qi ei vorbesc, discutd sau se ceartd. Astfel, eiperfurbd funclionarea organismului: nici unproces nu se mai deruleazd corcct, nici diges-tia, nici secrefiile, nici eliminarea toxinelor.

C6|i oameni nu se imbolnivesc fbrd sirealizeze cd rdul le vine din felul in care se

hrinesc! Ei se simt nervoqi, neliniqtili qi, pen-tru a remedia, unii incep sd practice relaxarea,meditafia, yoga... Dar dac[ ei vor continua sd

mlndnce oricum, in zgomot, in agitalie, indiscufii, nu le va folosi la nimic sd se relaxezeulterior, si mediteze sau sd practice yoga.Este chiar o pierdere de timp, in weme ce,zilnic, in timpul meselor, ei au ocazia sd facdun exerciliu de destindere, de concentrare dearmonizare a tuturor celulelor organismului.

Ceea ce eu vd pot spune despre nutri{ieeste de cea mai mare importanfd. Fird indo-ia15, la inceput vi se va pdrea plictisitor gi

greu de rcalizat. Dar dacd vi stridui{i sd in!e-legefi, qi mai ales dacd incercati sd punefi inpracticd cAteva dintre aceste adev5ruri, intrea-

8 Hrana, o scrisoare de iubire de la Creator

ga voastrd existenfd se va imbogdJi, se va in-frumuse{a qi transforma.

Aqadar, eu vi voi vorbi in maniera in careun inlelept, un Inifiat concepe nutrifia. Cum eliqi pregiteqte cele mai bune condilii pentru aprimi elementele pregdtite in laboratoarelenaturii, el incepe prin a se reculege, legdndu-sede Creator, binecuv0ntdnd hrana si, mai ales,evitdnd discufiile, hrdnindu-se in liniqte. C6ndel ia prima inghiliturd, el incearcd sI omestece in mod conqtient, cdt mai mult timpposibil, pdni cdnd ea devine lichidi qi disparein gur6, frrd ca el sd se striduiascd sd o in-ghita.

in orice domeniu, cel mai important mo-ment al unei acfiuni este incepuful ei, acestafiind semnalul pentru declanqarea unor forfe,iar acele forfe nu se opresc in drum, ele rnergpAni la capdt. Dacd incepeli o activitate intr-ostare armonioas6, tot restul se va desfbEura inmod armonios. Starea in care lua{i prima in-ghilituri este aqadar foarte importantd qi tre-buie si vi pregdtifi sd o faceli in cea mai bunddispozilie posibild: prima inghilituri este ceace pune totul in miqcare.

Hrena, o scrisoare de iubire de la Creator 9

S[ revenim insd la masticalie. Dacd mdn-cim incet qi mestecdm bine, ne uqurdm diges-tia. DacI inghilim alimentele frrd si le mes-tecim indeajuns, stomacul care le primeqtetrebuie sd furnizeze vrr surplus de energiepentru a le digera. Iar masticalia mai are incdo funcfie: gura este prima ce primeqte hrana,ea este un laborator ce joacd deja intr-un planmai subtil rolul unui adevdrat stomac; datoritdunor glande aflate pe limbi qi sub limbd, eaabsoarbe particulele eterice ale hranei, ener-giile cele mai fine qi mai puternice. Ceea ceprimeqte apoi stomacul nu este dec6t parteacea mai materiald a alimentelor. Nici chiarspecialiEtii in nutrifie nu insisti indeajunsasupra necesitilii de a le mesteca bine inaintede a le inghili.

Eu tocmai v-am spus cd gura este un felde laborator. Putem spune qi ci ea este o micibucitdrie qi cd, inainte de a lisa huana sd co-boare in stomac, trebuie sd o pregitim pufinin aceastd bucdtdrie, sd o coacem, sd o con-dimentim cu pufin de ulei, adicd cu salivS.

De ce, incd de la primele inghifituri,inainte chiar ca alimentele sd poatd fi di-gerate, simlifi cd v-ati recdqtigat nigte forfe?

I0 Hrana, o scrisoare de iubire de la Creator

Dacd aceasta s-a putut face repede, este

meritul gurii, organismul absorbind deja niqteenergii, niqte elemente eterice ce v-au ali-mentat deja sistemul nervos. inainte ca sto-macul sd fi putut transforma hrana, sistemulnervos este deja hrinit.

Procesul hrinirii trebuie sd ne redea vi-goatea, iar dacd anumite persoane se simtobosite dupi masi, inseamni cd ele se hr6-nesc intr-un mod greqit. Cdnd inghilim hranafdrd sd o mestecSm bine, ea este mai greu dedigerat, organismul trebuie sd depund aqadarmai mult efort, iar de aici vine oboseala. Si-ndtatea presupune respectul c0torva principiifoarte simple, iar conEtientizdnd cu ce ne hrd-nim, mestecdnd bine fiecare inghiliturd, con-stituie unul dintre aceste principii.

Aqadar, liniqtea oferl cele mai bune con-dilii pentru ca procesul nutrifiei sd se desfE-

$oare in mod armonios. A ne hrini insi inlinigte nu se limiteazd,la a nu vorbi. Ce liniqtepoate fi cea intreruptd ftri incetare de zgomo-tul farfuriilor, al lingurilor, al furculilelor, alcufitelor, al paharelor etc? Este de nesuportat!Liniqtea la masa presupune deopotriv[ sI nu

Hrana, o scrisoare de iubire de la Creator I I

facem zgomot cu tacdmurile, adici faptul cdne-am dobdndit stdpdnirea gesturilor.

Gestul aparfine domeniului voinlei, darvoinla nu este de ajuns, ea trebuie si fie sus-

linutd de gdnd qi sentiment. Daci dorim sd

evitdm risturnarea sau lovirea obiectelor,gdndul trebuie sd fie prezent,.atent, pentru a

evalua distanfele, qi insolit de un sentimentplin de pace, de duioqie. Neatenfia, graba suntprincipalele cauze ale zgomotului. Daca mu-tim un pahar fbri sd ne uitim la ce distanld se

aflI, in fafa sau in spatele unui alt obiect, illovim. Este doar un detaliu, dar el ne arat[ undefect ce riscd sd se manifeste la o scard multmai mare in existenfd.

Dacd un obiect scapd viziunii, conqtiinleivoastre, nu mai sunte{i stdp6nul lui gi el nu vdmai ascult6. Pentru a st[p6ni un obiect, tre-buie si il dominali mai intAi prin intermediulgdndului; dacd el v5 scap6, nu vefi fi niciodatdstdpdnul lui. Toate micile stdngicii comise de

anumite persoane in timpul meselor ne de-monstreaz6 c[ ele nu sunt prezente, con-qtiente, iar de aici putem prevedea cd in niqtecircumstan{e mai importante ele vor vorbi qi

acliona cu neatenfie, imbr0ncindu-i pe ceilal1i,