sxmwffiry ffisxKx;ffi*wDe cealaltd parte a miezului noplii

Tradueere din limba englezdManuela Bulat/ Graal Soft

M

Partea intfli

capitolul 1

'Catherine

Chicago, 1919-1939

Fiecare orag mare are o imagine distinctivf,, o per-s,rnalitate care ii conferl propria autenticitate speciale.irr nnii '20, Chicago era un gigant neobosit, dinamic,lipirtor gi lipsit de maniere, incf, aflat cu un picior inr'poca nemiloas[ a magnagilor care contribuiserl la nag-

rcrea sa: '!7i11iam B. Ogden gi John \Tentworth, C1"rus

McCormick 9i George M. Pullman. Era un regat carelparlinea oamenilor, precum Philip Armour, Gustal'usSwift 9i Marshall Field. Era un domeniu al gangsteri-Ior profesionigti cu sAnge-rece, precum Hymie-Weiss 9iScarface Al Capone.

Una dintre primele amintiri ale lui Catherine Ale.xander era legatl de momentul cdnd tatil ei o duseseintpun bar cu podeaua acoperit[ cu rumegug 9i o puse-sc pe scaunul ameqitor de inalt. Comandase un pahar('norm cu bere pentru el 9i un Green Riverl pentru ea.

Avea cinci ani qi igi amintea cdt de mAndru fusese tatllci cAnd strf,inii se inghesuiserl s-o admire. loqi barba-

1ii comandaserl b6uturi, iar tat[l ei plStise. Iqi amintea(rum se lipise de brapl lui pentru a se asigura c[ nutlispdrea. Abia se intorsese in orag, cu o sear6 in urmf,,iar Catherine qtia cd, in curAnd, avea si plece din nou.Era comis-voiajor gi ii explicase ci serviciul il ducea inoraqe indepf,rtate gi c[ trebuia s[ stea luni de zile de-parte de ea 9i de mama ei pentru a putea s[ le aduclrlaruri frumoase cind se intorcea. Catherine incercasecu disperare s[ fac[ o inqelegere cu el. Dac[ r[mAnea cu

"o, renu.tg" la cadouri. Thtal ei rdsese gi ii spusese lui

|Stt. "..d.,

." "rom5

de lime, originar din Chicago (n.tr.)

20 Sidney Sheldon

Catherine ce copil deosebit era, iar apoi plecase din oraq9i trecuser[ gaseiuni inainte sa.i vada dln .ro.r. in timpuiacelor primi ani, mama ei, pe care o vedea zilnic, pdreao personalitate vag6, inform5., in weme ce tatel ei, pecare il vedea rar gi pentru scurt[ weme, era plin de viaqlqi minunat. Catherine il considera un berbat frumos,cald, generos, care rAdea mult gi extraordinar de glu,meg. Cind venea acasl, incdrcat de bun[t[Ei, cadouri gisurprize, era o adevdrat[ sS.rbltoare.

CAnd Catherine avea gapte ani, tatdl ei fusese conce.diat, iar viaga lor se schimbase. Plecaserd din Chicagogi se mutaser[ in Gary, Indiana, unde se angajase cavAnzf,tor intr,un magazin de bijuterii. Catherine fuseseinscrisd la gcoale. Avea o relagie precautl, distantd cuceilalgi copii gi era ingrozitd de profesori, care interpre-taserS. gregit atitudinea ei rezervatS. ca fiind vanitate. Th-tdl ei venea la cinl in fiecare sear[, iar Catherine simqeapentru prima datf, in viafa ei cI erau o familie adevdra.t[, la fel ca toate celelalte familii. Duminicl, tofi ffei seduceau la Miller Beach, inchiriau cai gi cd.hreau o orisau doud pe dunele de nisip. Lui Catherine ii phcea sdlocuiascS. in Gary, dar, la gase luni dupd ce ajunseserlacolo, tatdl ei iqi pierdu din nou slujba, aga cd se mu-tar[ in Harvey, o suburbie a oragului Chicago. $coalaincepuse, iar Catherine era eleva cea nou5., exclusd dincercurile de prieteni care se formaserl deja. Ajunsese sdfie cunoscutd ca o fatd singuraticd. Copiii, simEindu.sein siguran!f, in grupurile lor, o ridiculizau cu cruzime penou-venita inalta gi slabi.

In timpul urmdtorilor cAqiva ani, Catherine igiconstrui o armur[ de indiferenfe, pe care o purta capavdz1, impotriva atacurilor celorlalqi copii. CAnd armu-ra ii era strS.punsd, riposta cu o istefime tranqantd,causdce. Intenqia ei era s['i indepdrteze pe cei care ochinuiau, astfel incet s-o lase in pace, dar rezultatul funeagteptat de diferit. Lucra la ziarul gcolii, iar in primaei cronicl despre un muzical pus in scend de colegii ei,scrise: ,,Tommy Belden a a\,'ut un solo de trompet[ inactul al doilea, dar a fost r[suflat". Cuvintele ei furi

De cealaltd parte a miezului noplii 21

rcpetate de toate lumea 9i - surpriza surprizelor -Tirmmy Belden se apropie de ea a doua zi gi ii zise c[ i sepirea amuzant.

La ora de englezd, elevilor li se dadu de citit CapitanulHoratio Hornblower. Lui Catherine nu-i phcu deloc car-tca. Rezumatul ei fu singura propoziqie: ,,Ridic[ ancoraqri vAnt bun din pupa!" Profesorul, care era marinar deweekend, ii dadu ,,A". Colegii incepur[ s[-i citeze remar-r:ile, iar in scurt timp ajunsese si fie cunoscut[ drept cearnai spirituald din qcoalS.

In acel an, Catherine implini 14 ani, iar in trupul eiincepu sd infloreascl feminitatea. Se examina in oglintle ore intregi, gindindu-se cum sd schimbe dezastrulpe care il vedea reflectat. Pe dinluntru, era Myrna Loy,innebunindu-i pe barbaqi cu frumuseqea ei, insi oglin-.la - care ii era cel mai aprig dugman - ii ardta plrulnegru iremediabil incalcit, solemnii ochi cenugii, guracare pdrea s5. devind tot mai mare cu fiecare or5. qi na-sul puqin cirn. Igi spuse precautl cd poate nu era cuirdevlrat urdtd, dar, pe de alta parte, nimeni nu aveas[-i batl la ugd ca s,o facd vedetl de cinema. Sugindu-qiobrajii qi mijindu-gi ochii in incercarea. de a fi sexy,se inchipui fotomodel. Era deprimant. incerc[ o altlttitudine. Cu ochii larg deschigi, cu o expresie p[ti.maq[ qi un zdmbet mare gi prietenos. Nici vorb[. Nurlea nimic din idealul american. Nu avea nimic dinnici un ideal. igi spuse cu amdrSciune c[ trupul aveasLi fie in reguh, dar nu deosebit. Iar ea, desigur, astaigi dorea mai mult decit orice altceva, se fie speciale,si fie Cineva, se fie Apreciat[ qi s[ nu moar[ niciodat[,nic^iodatl, niciodatS.

In vara in care implini 15 ani, Catherine dedu pes-te cartea $tiinfi si sdndtate, de Mary Baker Eddy, iar inurmltoarele doui sdptlmAni, petrecu o or[ pe ziin fagaoglinzii, dorindu-qi ca reflexia ei si devinl frumoas5.La sfirgitul acestei perioade, singura schimbare pe careo pufu detecta fu o nou[ pat[ de acnee pe barbie gi unco9 pe frunte. Renunql la dulciuri, la Mary Baker EddyEi la a se privi in oglinda.

22 Sidney Sheldon

Catherine gi familia ei se mutaserl inapoi in Chi-cago, intr-un apartament mic gi mohordt din norduloragului, in Rogers Park, unde chiriile erau mici. Jarase cufunda tot mai adAnc in crizf, economica. Thtal luiCatherine muncea tot mai pufin gi bea tot mai mult,iar el gi mama ei qipau intruna unul la altul, aruncAndu,gi invinuiri care o feceau pe Catherine sr plece dincasd, Se ducea pe plaja aflatl la gase str5zi distantl $i seplimba pe mal, lasend vAntul aspru sd dea aripi trupuluiei subqirel. Igi petrecea ore lungi uitAndu-se la neobo-situl lacl cenugiu, coplegita de un dor disperat pe carenici mdcar nu-l putea defini. Igi dorea cu atAta disperareceva, incit uneori se simgea brusc coplegite de un val dedurere insuportabild.

Catherine il descoperise pe Thomas Wolfe, iar c[rtrilelui erau ca o imagine in oglinda a nostalgiei dulci-amarepe care o simgea ea, dar era o nostalgie penftu viitorulcare inci nu se intdmplase, de parcd undeva, cdndvatrf,ise o viale minunatd, pe care era nerlbd[toare s-o

tr[iasc[ din nou. Incepuse s#i vin[ ciclul, gi in vremece {izic se transforma in femeie, gtia cf, nevoile ei, dorulei, doringa dureroasd nu erau fizice gi nu aveau nici olegdturd cu sexul. Era o sllbaticd gi imperioas[ nevoiede recunoagtere, de a se ridica deasupra miliardelor deoameni care populau Pdmantul, pentru ca toate lumeas[ gtie cine era, pentru ca, atunci cind trecea pe lAngeei, aceqtia sf, spunf,: ,,!at-o pe Catherine Alexander, rn*reaqa..." Mereaqa cel ln asta consta problema. Nu gtiace dorea, ci numai ci tanjea cu dispera.e dupd ceva.In dupd-amiezile de duminicd, ori de cite ori avea su-ficienqi bani se ducea la State and Lake Theatre sau laMcVickers, sau la Chicago gi se uita la filme. Se pier-dea cu totul in minunata gi sofisticata lume a luiCary Grant qi Jean Arthur, rddea cu'Wallace Beery 9iMarie Dressler gi agoniza din cauza dezastrelor romanti-ce ale lui Bette Davis. Se simtretr mai apropiatl de lreneDunne decit cle mama ei.

I Michig:rn (rr.tr.)

De cealaltd parte a miezului noplii 23

Catherine era in ultimul an la liceul Senn cind cea

rrriri mare dugmanl a ei, oglinda, ii deveni in cele dinrrrm[ prietenl. Fata din oglmda avea un chip insuflegit,intereiant. Perul ii era negru ca pana corbului, iar tenul,,lc r-rn alb delicat, hptos. Trlsdturile ii erau regulate 9iIirre, cu o gurd generoasl, precis desenat[, gi ochi ce'rrrri;ii inteligenqi. Avea un trup armonios, cu sini binetlt:zvoltagi 9i fermi, golduri domol arcuite gi picioare fru'n)()ase. Imaginea ei avea un aer de detagare, o aroganl[l)c care Catherine nu le simgea, ca gi cum reflexia eiposeda nigte treseturi pe care ea nu le avea. Presupuse cd

lilceau parte din armura protectoare pe care o purtaserlirr primele zile de gcoale.

Criza cuprinsese lara ca intr-o menghine ce se sffen'gcu din ce in ce mai mult, iar tatil lui Catherine se im-

ltlica mereu in afaceri importante care nu pireau s5. se

irraterializeze niciodatl. Jesea intruna visuri, inventdndIrrcruri care aveau s[ aducd milioane de dolari. Conce-

l)use un set de cricuri care, fixate deasupra rotrilor unui;rutomobil, il puteau ridica sau cobori atingdnd un bu'r.u din bord. Nlci unul din producdtorii de automobilerrrr se ar[t[ interesat. Lucr[ la un panou electric care$(r rotea permanent gi care putea prezenta reclame inrnirgazine. Urmar[ citeva intilniri optimiste' dar carel)U se concretizare.

imprumutl bani de la fratele lui mai mic, Ralph,t'ure locuia in Omaha, pentru a echipa o camioneti ca

rrtelier de reparat incelfeminte, cu_care s[ circule prinron6. igi petiecu ore in gir discutdnd planul cu soqia sa gi

t rr Catherine.-i;;;;,; da gres, explice el. IrJraginagi-vi cum ar fi

sr1 vf, vinl pantofarul la ug[! Nimeni n-a mai f[cut astarriciodatl. Am o maginS.atelier, nu? Dacd scoate mlcar/0 de dolari pe zi, asta inseamnl 120 de dolari pe s[p'{[rnane. Doud magini vor aduce 740 de dolari pe sdpt&rnin[. Inff-un an, voi avea 20 de magini. Asta inseamnd/ 400 de dolari pe slptdmin[. 125 000 pe an. Iar acestacste doar inceputul...

24 Sidney Sheldon

Doud sdptdmdni mai tArziu, pantofarul qi camion

tern lJniversity. Era cea mai buni. elevd din clasa ei, dachiar gi cu o burs[ i.ar fi fost greu sd urmeze facultatea,iar Catherine qtia cd se apropia ziua cAnd va trebui si

bil de trist gi zadarnic. Igi spuse ca probabil erau roaadolescenqei. in orice caz, lndlferent ce era, era un iaJ.

nunge la gcoala gi sd lucreze cu normf, intreagd. Avea slse angajeze ca secretard, insd era hotdrdt5 sd nu renuntela visul care avea sd dea vieqii ei un sens atdt de substarvgial, de minunat, iar faptul.c[ nu gtia nici care era visul,

"9gpill sunt prea_ mici pentru a trebui sd treacd prinadolescengd", gAndi ea cu amlrdciune.

Existau doi beiegi care credeau cd sunt indrlgostiEide Catherine. Unul'era Tony Korma", .ui., intt o-b.,trazi, avea sd lucreze la firma de avocaturl a tatdlui sau gicare era cu 30 de centimetri mai scund decAt Catherine.Avea o piele bolnlvicioasf, gi ochi miopi 9i apoqi careexprimau adoragia fagl de ea. Celalalt er-a Dean McDer.mott, un beiat gras si timid, care dorea sI se facf, sto-matolog. $i mai era, desigur, Ron Peterson, dar acestaalc6tuia el singur o categorie. Ron era vedetl de fotballa Senn High, iar toatd lumea spunea c[ era lucru sigurcd va obqine o bursd sportivd [a o facultate. Era iriiltqi cu umeri largi, ardta ca un idol de matineu si era dedeparte cel maipopular baiat din qcoala.

Singurul lucru care o impiedica pe Catherine s[se cupleze instantaneu cu Ron era faptul c[ el habarn avea de existenga ei. Ori de cite ori tiecea pe lAnga elpe coridoarele qcolii, inima ii bubuia cu puteie. TreLuiasd gdseasc[ de spus ceva inteligent gi prbvocator, astfelincdt el s5-i ceari o intilnire. Insa cAnd se apropia deel, limba ii infepenea gi treceau unul pe langa aitul inticere. ,,Precum Queen Mary qi o salandd inclrcatd cugunoi", gdndea deznadajd uitd Catherine.

Situaqia financiard devenise gravl. Chiria era nepla.tita de trei luni, iar singurul motiv pentru care nu fuse.seri evacuafi il constituia faptul ci proprietlreasa era

De cealaltd parte a miezului noplii 25

(':rl)tivati de tatal lui Catherine, de planurile lui grandi-orrsc gi dg invengiile sale. CAnd il asculta, Catherine se

irrtrista. Inc[ era vesel qi optimist, insd ea putea vedea,lirrcolo de fagada imbetrenite. Farmecul minunat, lip-sit cle griji, care intotdeauna deduse o patin^a de vese-lit' fleclrui lucru pe care il fecea, se erodase. Ii amintealrri Catherine de un baleqel in trupul unui blrbat devrirst[ mijlocie care lesea povegti despre un viitor glori.{ )s pentru a ascunde eQecurile urite ale trecutului. Nu,l,,,ir o date, il vf,zuse invitand la cind o duzinl de oa'nrt'ni la Henrici's, pentru ca apoi s[-1 ia pe unul dintreorrspe{i deoparte gi s[-i cearf, bani cu imprumut ca sl,.r(r)pcre nota de plat5, plus, fireqte, un bacgig generos.l',t.,tdeauna, generos, deoarece avea o reputafie derrrt'r'rfinut. Dar, in ciuda tuturor acestor lucruri gi a fap.rrrl c[ gtia ca el ii fusese un tate ocazional qi indiferent,t :ltlrciine il iubea pe acest barbat. ii i.rb.u'.rrtrziasmui1r crrergia zimbitoare intpo lume de oameni incruntagi,l,r,somoriqi. Acesta era darul lui gi intotdeauna fusese

11.'rrcros cu el.( latherine se gAndea c[, in fond, era mai bine ca el,

t rrvisurile lui frumoase, care nu aveau s[ se materialize-.',' niciodatd, decdt ca maicd-sa, care se temea s[ viseze.

in aprilie, mama lui Catherine se stinse in urma unuiinlirrct. Era prima datd cAnd Catherine se confrunta curn():rrtea. Prieteni gi vecini umpluri micul apartament,,'r1'rimdndu-qi condoleangele cu evlavia falsl, goptitd,',riilnitf, de o tragedie.

Mrlartea o micgorase pe mama lui Catherine, trans.lrrrrrrfind,o intr-o micl siluet[ ofilite, lipsita de sev[ givlrlitatg, sau poate c[ viafa fecuse asta, dupd cum cre-,1,'rr c,a. Incerci s[-Ei aminteasci momente petrecute curnrrrnil ei, cAnd rAseserd impreun5, cind inimile lor se

,rrirrscserd, inse tot tatdl ei ii venea in minte, zAmbitor,

I'lrrr ..le energie givesel. Era ca qi cumviaga mamei ei era,' unrbrf, palida care se reffegea in faga amintirii lumi-r,,,,rsc. Catherine se uite la chipul ca de cearl al mameir,rlr', cdre z6cea in sicriu imbrdcata intr-o rochie neagri,,,irrr1rlil, cu guler alb, gi se gAndi cf, fusese o viagf, iro-rrli. ()e rost avusese? Sentimentele pe care Catherine

26 Sidney Sheldon

Ie alrrsese cu ani in urmd o coplegird din nou - hotirea de a fi cineva, de a,gi lesa amprenta in lume, penla nu sfirgi intr-un mormant anonim, f[re ca nimeninu Stie sau sd nu-i pese c[ ea, Catherine Alexander, t

zece ani mai tAnai decAt tatil lui Catherine qi total diferit de fratele lui. Se ocupa de distribuga de vitamiprin pogtd gi avea succes. Era un berbat mare, pefflf,

pe ldng[ ei cu tlvi cu cafea gi prdjiturele.- $tiu c[ qi-a fost greu financiar, ii zise unchiul Ralpl

fratelui slu. Egti prea visdtor, mereu ai fost aga. Dar egtfratele meu. Nu te pot l6sa sd te duci la fund. Eu g

Pauline am vorbit despre asta. Vreau sf, vii s[ lucrezpentru mine.

- ln Omahal- O s[ ai un venit frumos gi regulat, iar tu gi Ca

rine pute;i locui cu noi. Avem o casi mare.inima lui Catherine se stranse. Omaha! Era sfdrgi

tuturor visurilor ei.- Lasd-mi sd md gAndesc la asta, spuse tatil ei.-Noi o s[ lulm trenul de la ora 6, replice unchir

Ralph. S[-mi zici ce-ai hotdrAt inainte sI pleclm.f)up[ ce Catherine gi tatil ei rlmaserl singur

cl mormdi:- Omahal Pun pariu c[ n au nici micar o {rizer

tlccentf, acolo.insil Catherine gtia cE el juca teatru pentru ea. Fri

zcrirr rlcc:cnttr san nu, el nu avea de ales. Viaqa il puses(

ise gi murise, gi fusese redat[ p[mdntului.Unchiul Ralph gi soqia lui, Pauline, veniseri cu avi.

onul din Omaha pentru inmormdntare. Ralph era cu

cu umeri pdtrafi, maxilar petrat, barbie pltratd giCatherine era singur - minte petratl. Sogia lui era ca (

p[s[rici, toatd numai ciripit. Erau insl oameni destude cumsecade, iar Catherine qtia cd unchiul ei ii impmutase mulgi bani fratelui slu, insl Catherine sicd nu avea nimic in comun cu ei. La fel ca mama luiCatherine, erau oameni fdrd visuri.

Dup[ inmormdntare, unchiul Ralph spuse c[ wea s

stea de vorbe cu Catherine qi cu tatdl ei. Se agezarSmica sufragerie a apartamentului, Pauline zburA

De cealaltd parte q miezului noplii 27

l,r , i, I ir r ccle din urm[. Se intrebe cum avea sd fie afectatrl,lrrrill ltri de o slujbl stabih, plictisitoare, cu program;,,1rrrl;rt. Avea sd fie ca o pasire prizonieri, care lovegte, rr rrr ilrilc colivia, murind din pricina captivitefii. lar in, r.r'{r r (' o privea pe ea, trebuia si uite de NorthwesternIrrrrvt rsity. Solicitase o burs5, dar nu primise nici unr,lil'uns. In dupd-amiaza aceea, tat5l ei ii telefond frate.llt ',;irr ;ii-i spuse cI accepte slujba.

lrr tlimineaga urmetoare, Catherine se duse la direc.r',rrrl liccului pentru a-l anunga ci avea s[ se transfere lar r rr .:rlI din Omaha. Acesta stltea in picioare in spatelel,ir,,rrlrri gi, inainte ca ea s[ apuce sd vorbeasc[, ii zise:

li'liciteri, Catherine, tocmai al cAqtigat o bursd in-r l',r11i lrr Northwestern University.

t l;rtlrerine gi tatdl ei discutare in detaliu situagiarrr.rrl 1',r"0,"a gi, in cele din urm[, deciserd cd el aveaulr :,(' rnute in Omaha, iar ea avea sI se ducl la Nortlr\\'r',,t('t'n gi sf, locuiascd in campus. Aqa c[, zece zile mait ,l r ; ir r , Catherine iqi conduse tatdl la gara de pe La Salle',rr1'('l . Era copleqitd de un profund sentiment de sin"t,rritllte, de tristeqea de a se despdrgi de persoana

I'r. ( irre o iubea cel mai mult, dar, in acelagi timp, erarri"r:'tlrclltoare ca trenul sd plece, incAntatf, cf, avea sh fieI.'nrru prima oar[ libera s[4i trliascd viaqa. Rlmase pe

1,r'r.n privind pentru ultima datn chipul tateiui ei li-I'rt ,lc fereastra trenului - un b[rbat frumos, imbracat',.tr tt ilcios, care credea sincer c5, intr-o zi, lumea avea sd

lr,'rr lui.irr timp ce se intorcea de la gard, Catherine igi aminti

r .r/;r fi r6se. Pentru a se duce in Omaha, la o slujba de

' iil1' avea nevoie cu disperare, tat[l ei platise o cuqete

lrt.ntfu o singurd persoand.

in ziua inscrierii la Northwestern, se simqi coplegita,l(' rln entuziasm greu de descris. Pentru Catherine, avea, i scmnificafie speciah, care nu putea fi exprimat[ in{ uvinte: era cheia care avea s[ descuie uqa spre toatevisrrrile qi ambigiile fere nume care atseser[ atit de aprigrrr c:l foarte multe weme. Privi prin holul uriag, in care,.rrtc de studengi stlteau la coade pentru a se inscrie,

28 Sidney Sheldon

deru". Se inscrise la numirul maxim de cursuri posigi fu repartizate inff.un dormitor. in aceeasi dimi

slujba de dupd-amiazd, urmdnd sd fie cas

gi bere dinde 15 dolari pe s[ptdmdnd, ceea ce insemna c[, degiavea se fff,iasca in lux, iqi va permite manualele gi lu,av_ea _sd trf,iasce in lux, igi va permite manualele gi lucrile de strictd necesitate.

_ La mijlocul celui de.al doilea an, Catherine ajula concluzia ci, probabil, era singura virgin[ dincampusul. De.a lungul anilor, auzise frdntluri dinversafiile celor mai mari, care discutau despre sex. Peminunat, iar teama ei cea mai mare era cd va dispd

* N-are nevoie de creier, scumpo. Am terminatgase ori noaptea trecute.

-Ai iegit weodatd cu Ernie Robbins? Este mii, davoinic.

- Alex m-a invitat la o intAlnire in seara asta. Ceseamn[..marf5"?Lmn5.,,marf5""?

- In afard de droguri, e ceva ce el nu este. Nu teplica. SaptamAna tricutf,, m.a dus pe plajn. Mi-a dat j

pdnd cind ea avea s[ fie suficient de mare pentruse bucura de el. Acum, i se p5rea cd ar,rrsese dreptarCel pugin in ceea ce o privea pe ea. Sexul pdrea iinlrul subiect de conversagie in gcoah. Se vorbea desprein dormitoare, in sf,lile de curs, la toalete si la IioostCatherine era gocatd de francheqea discugiilor:

-Jgtry este incredibil. Parc[ ar fi King Kong.-Vorbeqti despre penisul lui sau despre creierul lui?

pantalonii_9i a inceput s[ m[ pipdie. Am inceput qisd-l pipii, dar nu am putut si i.o gdsesc.

Riserl amindoud.Catherine se gAndi c[ acele conversatrii erau \11

qi dezgust[toare, -dar

incegi dezgust[toare, dar incerc[ s[ nu scape un cuvint. Eun exerciqiu masochist. In weme ce fetele iqi descririsprdvile sexuale, Catherine se vedea in pat cu un baiinnebunit sd facf, dragoste cu ea. Simqea o durere fizicS in pAntec gi igi aplsa cu putere degetele pe coapse

De cealaltd parte a miezului noplii 29

IrrrcrcAnd sd4i faci rf,u penffu a uita de cealalte dure'r,'. ,,l)umnezeule", gAndi ea, ,,o s5 mor vitgini. Singurayirllir.rti de 19 ani de la Northwestern. Pe dracu'de laNolthwestern, probabil ce din toati Americal Fecioara( irrlrcrine. Biserica md va sanctifica gi, o datl pe an'rlr. rrprinde^lumAndri pentru mine. Ce-i in neregu-l,t r'rr mine? Igi spun eu", igi rdspunse ea. ,,Nimeni nutr rr invitat la o intAlnire gi e nevoie de doi pentru acest

1,,,, Adicd, dacf, wei s-o faci cum trebuie, este nevoie,1,' ..loi."

NLrrnele care apdrea cel mai frecvent in conversaqiile,|,'sprc sex ale fetelor era Ron Peterson. Avea o bursltp,r'tivd la Northwestern 9i era la fel de popular aco-lrr r'urlr fusese 9i la liceul Senn. Fusese ales pregedintelel,,,lrocilor. Catherine ilv[zuse la ora de latin[, in primaIr ;r trimestrului. Arlta chiar mai bine decAt in liceu -lrr1,ul i se implinise, iar chipul cdpltase o maturitaterrr'pirsitoare gi neinduplecate. Dupa or[, se apropie de,',r, irrr inima ei incepu sl batd cu putere.

,,( latherine Alexander!",,llun5., Ron.",,1 lrmezi acest cursl",,I )a.",,( le noroc pe mine!",,1 )c ce?"

,, I )e ce? Pentru cf, nu qtiu nimic la latinl, iar tu egtiurr 11t:niu. O sd fim o pereche minunate. Ai weun pro'll lr rrr in seata asta?"

,,Nimic special. Vrei s[ studiem impreunf,?",,llri sd mergem pe plajl, unde putem fi singuri.

I'rrrr'nr studia altd date."lilo privi fix.

li-rnf,... 5.[d... rosti el incercAnd sLqi aminteasc[rrrrrrrrrle ei.

lrrr inghitri un nod qi incercS disperatd sd 9i-l amin-tr',r:rt li gi ea,

( irrtherine, spuse ea repede. Catherine Alexander'I).r. Ce perere ai despre locul estal Este grozav'

rrr r t lrSa?

30 Sidney Sheldon

simpatia.- O, da, izbucni ea, este cel mai...El se uita la o blonda superbe, care il agtepta in

gul u9ii.lu9ii.-_Ne mai vedem, zise el gi se indreptd spre fate.

"$i a9a s-a sfirgit povesrea Cenugdresei gi a luimos", gAndi ea. ,,Au trdit fericigi pdna li adAnci ba, _gAndi ea. ,,Au trdit fericigi pdnd la adAnci I

e-l in haremul lui, ea intr.o p^egtera batuta dene[i, el indin Tibet."

. Ea incercd sd.i rdspunde cu insufletrire pentruface pe plac, pentru a fi de acord cu el, pentrua.i ciq

Din cAnd in cAnd, Catherine il vedea pe Ron prcampus, intotdeauna cu altd fatd, iar cAteodat[ .u do'sau trei. oDumnezeule, nu se sature niciodatd?" se itrebi ea. Incd igi imagina c[, intr,o bund zi, el avea sicear[ ajutorul la latini, dar el nu.i mai vorbi nici

Noaptea, zicAnd singurd in patul ei, Catherinegdndea cI fetele celelalte feceau dragosre cu iubitrii I

iar baiatul care ii venea mereu in minte era Ron'Peteson. Se flcea cd o dezbrdca, apoi ea il dezbrdca incet,cum se intimpla in toate romanele de drac,um se lntampla tn toate romanele de dragoste, scogAdu-i cd.maga gi rre_cAndu-qi cu delicatege degetele pesqieptyfyi, apoi descheindu.i pantalonii 9t?andu.i 1

slipul. El o ridica in b-raqe gi o ducea in pat. Moin care simgul umorului incepea s[ se maniGste,Catherine iEi imagina c[ lui Ron ii ceda coloana iise pr[bugea gemdnd gi icnind de durere. ,,Idioatoigi reproql- ea, ,,nici mdcar in imaginalie nu pofi facecrurile ca lumeal" Se intrebe daci n-ar trebui sd se drla mdndstire. Se intrebd dacl mdicutele aveau fans_exuale gi dac[ era un plcat sd se masturbeze. Sedacd preogii fdceau sex.

$edea in curtea rdcoroasf,, umbrite de cooaci a uminunate abagii vechi de lAngd Roma, trechndu-sigetele prin apa incilzit[ a. t.?i. Ji"ii]";-t;;;;iricu pegti. Poarta se deschise, iar un preot inalt intrd icurte. Purta o p[lirie cu boruri largi, o suranl lung[ r

neagrl gi ar[ta exact ca Ron Peterson.,,Ah, scusi,..signorina", murmuri el. ,,Nu gtiam cd a

o vizitatoare."