Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

{edin]a deconsiliu

NrNrNrNrNr. 8. 8. 8. 8. 8august 2018

Seria a XVI-a

Magiavacan]eicontinu#...

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

• Pompierii ne informeaz#• Examenul de LOGIC~ Pentru timp liber... pentru minte... pentru distrac]ie

Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5

Trebuie s# recunoa[tem, c# adevenit tradi]ie aniversarea a 50 deani de la c#s#torie, \n organizareaoficialit#]ii locale, personal a primaruluiCostel Pistri]u. A fost instituit \nc# dela \nceput, un anume ritual care includeelemente tradi]ionale, dar [i unele cuspecific local.

Edi]ia din acest an, ca [i \n aniianteriori, nu a l#sat loc improviza]iilor,ci a fost preg#tit# din timp, dup#scoaterea din Registrul St#rii Civile din1968 a cuplurilor c#s#torite oficial laPrim#ria B#ile[ti.

Participan]ii care au confirmatanterior prezen]a, au fost \nt@mpina]ila Biserica “Sf. Petru [i Pavel”, –miercuri, 15 august, de dl. primarCostel Pistri]u, apoi dup# Sf@ntaliturghie, s-a desf#[urat ceremonialulreligios al anivers#rii “Nunta de aur”,oficiat de P.C. preo]i ai parohiei,Ciprian Catan# [i Aurel Teic#.

M# bucur pentru dumneavoastr#,oameni minuna]i care ave]i bucuriade a tr#i aceste clipe, deoarece al]iinu tr#iesc nici m#car 50 de ani. }ins# subliniez, c# este o oportunitateunic# \n via]a Domniilor Voastre,pentru a tr#i jum#tate de secol unull@ng# cel#lalt [i nu [tiu, dac# v-a]ig@ndit \n clipa, \n care v-a]i unit

De 10 ani serb#m “mirii”jum#t#]ii de secol

destinele, c# ve]i prinde momentulcununiei religioase dup# 50 de ani.Cred, c# acesta este cel mai de pre]dar oferit de Dumnezeu, sunt sigur,c# ave]i acelea[i sentimente [i c# pute]is# mai zice]i \nc# o dat# DA, \n fa]aofi]erului de Stare Civil#, ceea cereprezint# devotamentul, respectul [iiubirea ce d#inuie[te de at@]ia ani, aspus preotul Ciprian Catan#, dup# carea dat fiec#rui cuplu c@te o Icoan# cuHramul Bisericii Sf. Petru [i Pavel [i ocarte de rug#ciuni.

Primarul municipiului i-a felicitat peaniversa]i, le-a \nm@nat documentelede atestare a celebr#rii, s-au f#cutfotografii, dup# care a urmat agapaoficial#, \ntr-o atmosfer# intim#, dardegajat# de adev#rat# s#rb#toare aunui eveniment at@t de important \nvia]a cuplurilor prezente.

_n continuare dl. Primar Costel Pistri]ua ]inut s# men]ionize urm#toarele: _nprimul r@nd, v# mul]umesc c# exista]i [ic# sunte]i al#turi de noi. Din punct devedere personal, pot fi fiul oric#rui cupluprezent azi aici, dovedind \nc# o dat#\n]elepciunea, de care a]i dat dovad#de-a lungul acestor ani, prin dragosteaunuia fa]# de cel#lalt. Le transmit mereucelor, care fac acest pas \n a purcedepe drumul acesta \mpreun#, personal

cred, c# orice om are trei momente alevie]ii, atunci c@nd vine pe lume, al doileamoment c#nd \[i une[te destinul cuceal#lalt# jum#tate [i al treilea, c@ndpleac# din aceast# lume. Ceea ce facemacum, dovedim c# exist#m [i c# suntempe acest p#m@nt, fiind cea mai marefericire. V# urez s# ave]i s#n#tate [i a[acum a zis [i preotul, s# ne \nt@lnim peste25 de ani, adic# la aniversarea a 75 deprim#veri petrecute al#turi!

Cuplurile fericite care au avut nunumai ocazia de a r#m@ne fideli timpde 50 de ani, dar [i invitate de a primiplacheta aniversar# \nm@nat# de dl.Primar, ce a gravat cuvinte care mergla sufletul oric#rui aniversat [i nunumai, C#snicia dumneavoastr# estedovada iubirii, respectului [i credin]ei,este via]a petrecut# \n armonie [i\n]elegere, care poate \nvinge orice!,au fost urm#toarele: Moraru Alexan-dru [i Alexandra, Tatu Ion [i Floarea,Licurici Constantin [i Elena, R#dulescuConstantin [i Ana, Carauleanu {tefan[i Angela, Ciuciulete Gheorghe [iIoana, Mormoe {tefan [i Aurelia, S\n-popa Traian [i Constan]a, Botea Ion[i Marcela, Gub#uceanu Petre [i Ioana,Gavril# George [i Elena, NeagoeFlorea [i Floarea, Mormoe Marin [iVictoria, Dunav#]u Petre [i Maria,

Manea Ghi]# [i Gheor-ghi]a, Dan Nicolae [iMaria-Ioana, Br#tan Ilie[i Ioana, BecherescuConstantin [i Sevasti]a,Ganea Haralambie [iGeorgeta, Petrisor Iancu[i Elena, Mitrache Aurel[i Maria,Ciochia Ilaru [iOlga, Iacob Mircea [iGheorghi]a, S\npopaNicolae [i Florica, IacobMircea [i Ani[oara, B#-dele Firu [i Constantina.

PROGRAMUL manifest#rilor prilejuite de Zilele B#ile[tiuluied. a XVIII-a 23-26 august 2018

Joi 23 august 2018- Ora 18:30 – Deschiderea oficial# a manifest#rilor. Spectacolul cu trupa

de teatru ”Masca” a Casei de Cultur#Vineri 24 august 2018

- Ora 19:30 – Parada portului popular, urmat# de spectacol folcloricsus]inut de ansamburi artistice de amatori din Montana-Bulgaria, Deva,B#ile[ti, Celaru, Dio[ti, Ciuperceni. Prezentator, Melinda Matei.

S@mb#t# 25 august 2018- Ora 20:00 – Spectacol de muzic# u[oar# sus]inut de: trupa Taxi, ”Micul

Paris”, Aris, Mira, Rafaela, Andreea Roxana Enache. Prezentator,Melinda Matei.

Duminic# 27 august 2017- Ora 11:00 – _nt@lnire cu fiii ora[ului (acordarea titlurilor de Cet#]ean de

Onoare, de distinc]ii, medalii, plachete, etc.) – Casa Memorial# ”AmzaPellea”

- Ora 20:00 – Spectacol folcloric al arti[tilor consacra]i sus]inut de: RobertaCrintea, Georgel Nuc#, Vasile Top\rceanu, Ionu] Sid#u, Polina Gheorghe,Alexandru Lilea, Liviu Olteanu, Gra]ian B#descu, acompaniaz# orchestracondus# de Mihai C#lu[ar – Pia]a civic#. Prezentator, Melinda Matei.

- Foc de artificii.Continuare in pag. 5

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2018

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234

{edin]a de consiliu_n baza Dispozi]iei nr. 707 din

23.07.2018 a Primarului MunicipiuluiB#ile[ti [i \n baza Dispozi]iilor art. 39alin. 1 [i art. 40 din Legea 215/2001a Administra]iei Publice Locale republi-cat#, \n temeiul art. 68 [i art. 115 alin. 1lit.a din aceea[i lege, a fost convocatConsiliul Local al Municipiului B#ile[ti \n[edin]# ordinar# pe data de 31.07.2018,ora 8.00 la sala de [edin]e a ConsiliuluiLocal str. Prin]ul Barbu Alexandru{tirbey, nr. 13, la care au participat 15consilieri, lips@nd dl. Mu[uroi Irinel-Codru][i dl. Tica Leonard-Gabriel.

Domnul secretar a declarat deschiselucr#rile, a supus spre aprobareprocesul-verbal al [edin]ei, a ar#tat c#este statutar constituit#, a supus la votprocesul-verbal al [edin]ei anterioare[i a ar#tat c# este conform dezbaterilordin timpul [edin]ei, procesul-verbal fiindaprobat \n unanimitate.

_n continuare dl. Secretar d# cuv@n-tul Pre[edintelui de [edin]# care invit#pe dl. Primar s# prezinte ordinea de ziconform dispozi]iei de convocare a[edin]ei \nregistrat# sub nr. 707/2018.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr178/24.07.2018 se aprob# suplimen-tarea num#rului de locuri pentru eleviiolimpici [i profesori \ndrum#tori, cu \nc#4 locuri: 2 olimpici [i 2 profesori, ceurmeaz# s# mearg# \n tab#ra [colar#.Astfel ca urmare a adresei nr. 1383/04.07.2018 a Liceului Tehnologic“{tefan Anghel” B#ile[ti, au fost su-plimentate locurile pentru elevii olimpici[i profesorii \ndrum#tori, ce urmeaz#s# mearg# \n tab#r# la mare, dup#cum urmeaz#:

1. Cornescu Luigi-Gabriel – men]iu-ne faza jude]ean#;

2. Lungu Paul-Marian – men]iunefaza jude]ean#;

3. }uncu Floarea – profesor \n-drum#tor;

4. Cecea Emil – profesor \ndru-m#tor.

La \ntrebarea dnei. N#stase Amaliacine merge ca supraveghetori pentruLiceul Tehnologic “{tefan Anghel”B#ile[ti, dl. C#lu[aru Cristi a r#spunsc# elevii vor fi supraveghea]i de dl.Prof. Cecea Emilian.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re nr. 179/24.07.2018, av@nd \nvedere adresa nr. 4718/2018 [i refe-ratul 4718/2018 ale Spitalului Municipal“Prof. Dr. Irinel Popescu” B#ile[ti, seaprob# modificarea statului de func]iial institu]iei, \ncep@nd cu 01.08.2018,conform anexei al#turate. Dna. ec.}ibreanu Mirela, manager al Spitaluluimunicipal a solicitat modificarea statuluide func]ii, ca urmare a transform#riifunc]iei de asistent medical debutant custudii postliceale, grada]ia 0, din cadrulsec]iei de Obstrectic#-Ginecologie,pozi]ia 91, \n func]ia de moa[# debu-tant cu studii superioare, grada]ia 0.

Cu privire la Proiectul de hot#r@renr. 170/10.07.2018 se aprob# raportulprivind activitatea desf#[urat# deasisten]ii personali ai persoanelor cuhandicap grav pe semestrul I al anului2018, conform anexei.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re nr. 180/25.iulie 2018, se aprob#

dezmembrarea terenului \n suprafa]#de 46515 mp, situat \n strada Eroilor,nr. 75-171 din Municipiul B#ile[ti,av@nd num#r cadastral 30372. Astfela fost aprobat concesionarea de supra-fe]e de terensituate \n loca]ia respec-tiv#, cu destina]ie de construc]ie delocuin]e. Pentru definitivarea documen-ta]iilor cadastrale a acestor imobileeste necesar individualizarea fiec#reiparcele de teren prin dezmembrareaacestora din \ntreaga suprafa]# deteren. Cei 46515 mp se vor dezmem-bra \n 109 loturi cu suprafe]e m#suratediferit: lotul 1 – lotul 108 av@nd supra-fa]a masurat# de 300 mp; lotul 109are suprafa]a m#surat# de 14115 mp.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.184/26.07.2018 se aprob# acordareagratuit# a suprafe]ei de 300 mp terenintravilan, proprietatea autorit#]ii locale,CF 30807 tarla 228, parcela 3306/3,pentru amplasarea vetrei de stupin#,domnului Becea Florentin pentru 50familii de albine, perioada de folosin]#fiind de 1 an.

Cu privire la Proiectul de hot#r@renr. 185/27 iulie 2018 se aprob# \nce-p@nd cu data de 01.09.2018 m#surade “Sens unic” pe strada Victorieitronson cu intersec]ia str#zii Carpa]i [istr#zii A.I.Cuza cu strada Lt. Beche-rescu [i strada Revolu]iei, m#sur# ceface parte din Proiectul “Siguran]acircula]iei rutiere la nivelul municipiuluiB#ile[ti”. Hot#r@rea nr. 58/14.03.2018privind aprobarea instituirii sensuluiunic de mers pe str#zile Victoriei,T#b#cari, Lt. Becherescu, AleeaIndependen]ei [i Prin]ul Barbu Alexan-dru {tirbey, se prezint# astfel:

Art.1. Aprob# instituirea sensului unicde mers pe strada Victoriei, de la in-tersec]ia cu strada Carpa]i, p@n# lastrada Lt. Becherescu, cu montareaindicatoarelor rutiere “sens unic” laintersec]ia str#zii Victoriei cu stradaCarpa]i, montarea indicatorului “obliga-toriu la st@nga” la intersec]ia str#ziiAmza Pellea cu strada Victoriei [imontarea indicatorului rutier “accesulinterzis” la intersec]ia str#zii Victorieicu strada Lt. Becherescu.

Art. 2. Aprob# instituirea sensuluiunic de mers pe strada Lt. Beche-rescu, de la intersec]ia cu strada Victo-riei p@n# la intersec]ia cu strada M#r#-[e[ti, cu montarea indicatoarelor rutiere“sens unic” la intersec]ia str#zii Lt.Becherescu cu strada Victoriei [imontarea indicatorului “accesul inter-zis” la intersec]ia str#zii Lt. Becherescucu strada M#r#[e[ti.

Art. 3. Aprob# instituirea sensuluiunic de mers pe strada T#b#cari, dela intersec]ia cu strada Victoriei p@n#la intersec]ia cu strada Independen]ei,cu montarea indicatoarelor rutiere“sens unic” la intersec]ia cu stradaVictoriei [i montarea indicatorului“accesul interzis” la intersec]ia str#ziiT#b#cari cu strada Independen]ei.

Art. 4. Aprob# instituirea sensuluiunic de mers pe strada Aleea Inde-penden]ei, p@n# la intersec]ia cu stra-da Independen]ei, cu montarea indi-catoarelor rutiere “sens unic” la intrareape strada Aleea Independen]ei [i

montarea indicatorului“accesul interzis” la inter-sec]ia str#zii Aleea Inde-penden]ei cu strada Inde-penden]ei (zon# limitrof# ap@r@ului Balasan).

Art. 5. Aprob# instituireasensului unic de mers pestrada Prin]ul Barbu Alexan-dru {tirbey, de la intersec]iacu strada M#r#[e[ti, p@n#la sensul giratoriu, cumontarea indicatoarelorrutiere “sens unic” la intra-rea pe strada Prin]ul BarbuAlexandru {tirbey dinsprestrada M#r#[e[ti [i monta-rea indicatorului “accesulinterzis” la sensul giratoriup@n# la intersec]ia cu stra-da M#r#[e[ti.

La \ntrebarea dlui. Pistri]u Marianc@nd va intra \n practic# instituireasensului unic, dl. Primar a r#spuns c#pe data de 01.09.2018, a[a cum esteprev#zut \n Proiectul de hot#r@re. Afost votat cu 13 voturi “pentru” [i dou#\mpotriv#, C#lu[aru Cristi [i DuineaClaudiu.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re nr. 187/27 iulie 2018, se aprob#tariful de 2 lei/or# pentru parc#rile cuplat# a autovehiculelor la nivelulMunicipiului B#ile[ti.

Tot cu privire la parc#ri a fost apro-bat [i Proiectul de hot#r@re nr. 186/27iulie 2018 cu privire la realizarea par-c#rii auto pentru Institu]ia Poli]ieiMunicipiului B#ile[ti pe suprafa]a deteren de 400 mp, situat \n strada Victo-riei, nr. 171 B. Executivul a analizatposibilitatea de amenajare a uneiparc#ri auto \n vecin#tate, \n incintaLiceului Tehnologic, pe care a fostcultivat# p@n# de cur@nd vi]# de vie,iar \n prezent cultura a fost desfiin]at#,terenul neav@nd alt# utilitate.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.182/25.07.2018, av@nd \n vedereadresa nr. 2248/25.07.2018 [i raportulnr. 2251/25.07.2018 ale SC PAZACLB SRL se aprob# schimbareadestina]iei imobilelor situate la adreseledin strada Victoriei BL. A3, Sc. C, Et.4, Ap. 12; strada Victoriei nr. 5 Bl. 1,Sc. B, Et. 1, Ap. 4 respectiv stradaVictoriei nr. 85, Bl. 6, Sc. 2, Et. 4, Ap.12 din spa]ii cu destina]ia de locuin]e\n locuin]e de serviciu.

Dl. Primar a ar#tat c# exist# legisla]ie\n vigoare \n care autorit#]ile locale trebuies# prevad# la nivelul localit#]ilor, locuin]ede serviciu, cum ar fi pentru speciali[ti,pentru persoane deta[ate \n interesulserviciului, cazuri de for]# major#(catastrofe naturale). Tot d@nsul men]io-neaz# c# \n apartamentele respective,trebuie s# fie investit pentru a fi locuibile,iar acest lucru se va realiza cu eforturiproprii [i prin contribu]ia persoanelorasistate social.

Cu privire la Proiectul de hot#r@renr. 183/26.07.2018 se confirm# inven-tarul patrimoniului public al UAT [i \nsu-[irea acestuia cu privire la urm#toarelestr#zi: A.I.Cuza, CF nr. 31235; Cernei,CF 31220; Mare[al Averescu, CF33819; Viilor, CF 31255, CF 31267;Banu Manta, CF 31311; Tudor Vla-dimirescu, CF 31242; Banu M#r#cine,CF 31276; Ecaterina Teodoroiu, CF31258; CF 31289; H.C.C. CF 33881;Radu Paisie, CF 31280; Speran]ei, CF

31306; Tismana, CF 31202.Ultimul Proiect de hot#r@re de pe

ordinea de zi a fost aprobat, cu privirela efectuarea concediului de odihn# aadministratorului SC SALUBRITATEB~ILE{TI SRL, pe anul 2017 \nce-p@nd cu data de 01.08.2018.

Domnul Primar face precizarea c#\n perioada imediat urm#toare va avealoc implementarea proiectului cu privirela salubrizarea la nivelul jude]ului Dolj,iar prezen]a la serviciu a domnuluiadministrator este indispensabil#,deoarece administratorul trebuie s#participle la \ntreaga opera]iune detransfer. Propune ca perioada conce-diului de odihn# a domnului admi-nistrator pe anul 2017 s# fie \n perioa-da 06.08.2018-15.08.2018, urm@nd cazilele neefectuate s# fie programate \nperioada urm#toare. La \ntrebarea dlui.Primar, pe cine las# la conducere \ntimpul concediului, dl. administrator apropus ca \nlocuitor la conducereasociet#]ii pe dna. Gabroveanu Victoria.

La punctul Diverse Dna Dasc#luM#d#lina prezint# domnilor consilieri oinformare privitoare la anchetele socialece au fost f#cute la nivelul B#ile[tiuluipentru repartizarea de locuin]e.

Dl Primar \ntreab# daca evalu#rile s-au f#cut \n baza regulamentului aprobatprin hot#r@re a consiliului local, dnaDasc#lu M#d#lina a r#spuns c# s-arespectat \ntocmai regulamentul.

Dl Pistri]u Marian a \ntrebat dac# lanivelul B#ile[tiului se mai ]in ”ZileleB#ile[tiuIui” deoarece p@n# \n prezentnu se [tie nimic? Dl Primar arat# c#”Zilele B#ile[tiului” se vor ]ine, nucunoa[te am#nunte, dar va lua leg#-tura cu Casa de Cultur# \n vedereaorganiz#rii desf#[ur#rii \n condi]ii bunea ”Zilelor B#ile[tiului”.

Dl Pistri]u Marian men]ioneaz# c#\n urma cu 2 luni a solicitat o informarede la Poli]ia Local# privitoare la regimul\n construc]ii, dar p@n# \n prezent nua primit nimic. Insist# pentru prezen-tarea acestei inform#ri la o [edin]aurm#toare de consiliu \n vedereacunoa[terii realit#]ii \n acest domeniu.Dl Primar face precizarea c# la nivelulinstitu]iei exist# constituit# prin dispo-zi]ie, o comisie format# din reprezen-tan]i ai urbanismului [i de la impozite[i taxe locale care se ocup# deeliberarea autoriza]iilor de construc]ie[i impozitarea cl#dirilor. Men]ioneaz#c# s-au luat mai multe hot#r@ri lanivelul UAT de respectare a legisla]iei\n vigoare [i de depozitare a diferitelor

materiale, autovehicule pe domeniupublic [i privat, dar nu au fost urm#rite\ndeaproape de institu]iile abilitate.Face precizarea ca domeniul public [iprivat al UAT-ului trebuie ]inut subobserva]ie [i a se lua m#surilecorespunz#toare \n cazul \n care seobserv# \nc#lc#ri ale legii propriet#]ii.

Dl Primar informeaz# domnii consi-lieri de faptul c#, Consiliul Jude]ean a\nceput s# efectueze repara]ii pestrada Calea Craiovei, acest fapt fiindurmarea solicit#rilor numeroase aledumnealui c#tre Consiliul Jude]ean.Face cunoscut domnilor consilieri c#s-a primit o adres# din partea Com-paniei de Ap# Craiova prin care sesolicit# s# fie trecut \n patrimoniul publical localit#]ii re]eaua de ap# [i cana-lizare. Men]ioneaz# c# acest fapt seva face dupa o evaluare corect# asistemului de ap# [i canalizare.

Dl Duinea Claudiu propune ca lanivelul municipiului sa fie selectate [iproiecte cu ini]iative \n sport deoarecetinerii nu au unde s# \[i desf#[oareactivitatea sportiv#. Dl Primar arat# c#de asemenea proiecte se pot ocupa[i avea ini]iative at@t domnii consilierilocali c@t [i comisiile de specialitate dincadrul Consiliului Local. Men]ioneaz#c# \n contractele de management \n-cheiate cu directorii unit#]ilor de \nva-]#m@nt sunt prev#zute anumite obliga]ii[i drepturi, dar nici o unitate de \nv#]#-m@nt nu a venit cu propuneri proprii laautoritatea local# pentru dezvoltarea\nv#]#m@ntului b#ile[tean. Face preciza-rea c# se investe[te mult \n \nv#]#m@nt,dar rezultatele las# de dorit. Pe pia]#sunt cerin]e de for]# de munc# calificat#,dar nu avem tineri preg#ti]i pe domeniide activitate. Sunt solicit#ri pe pia]amuncii, dar la nivelul localit#]ii nu sepoate realiza nimic din lipsa for]ei demunc# calificat#. Propune ca directoriicelor doua licee s# aib# ini]iative \n\nfiin]area unor clase pe specialit#]i dup#consultarea nevoilor localit#]ii, at@t \nprezent c@t [i \n viitor. Propune mai mult#responsabilitate din partea managerilordin \nv#]#m@nt c@t [i a cadrelor didactice.Propune ca pe viitor s# fie organizatedezbateri publice av@nd ca teme nevoilestringente ale localit#]ii.

Dl Gliba arat# c# trebuie f#cut# oschimbare [i \n mentalitatea patronilordeoarece ace[tia pl#tesc for]a de munc#la salariul minim pe economie [i deaceea este lips# de for]# de munc#deoarece salariul nu este atr#g#tor.

Marian MILOVAN

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2018

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Se apropie 2000 de ani de c@ndaceast# proorocie a fost spus# de ofecioar# sarac#, \ntr-unul din cele maimici ora[e din Iudeea. Aceast#fecioar# necunoscut# locuia \ntr-ocolib# modest# \n p#mantul Hebronului[i se m@ng@ia cu aceste cuvinte \n carecredea cu statornicie. Au trecut at@]iaani [i iat# c# aceste cuvinte se\mplinesc \naintea ochilor no[tri.

{tim cu to]ii c# \n toate timpurilepopoarele au \nconjurat cu cinste pe\mp#ra]ii lor, precum [i pe cei care[i-au jertfit geniul [i munc# pe altarulpatriei, ridic@ndu-le \n semn derecuno[tin]#, statui [i monumente.

Biserica, \ns#, aduce laud# sfin]ilormartiri care au suferit pentru dreaptacredin]#, c@nt@ndu-le imnuri sfinte [ip#str@ndu-le sfintele moa[te \nloca[urile sale. _n familiile cre[tine,copiii poart# respect [i dragoste c#trep#rin]ii lor, iar, dup# ce \i conduc peultimul drum, le p#streaz# o dulceamintire, privind cu lacrimi \n ochichipurile lor \n tablourile r#mase.

Dar, oare, noi cre[tinii nu suntemdatori s# avem respect [i s# vener#mpe regina cre[tinismului? Dac#oamenii mari, vesti]i, sunt vrednici derecuno[tin]a noastr#, cu c@t mai multtrebuie s# cinstim pe _mp#r#teasaCerului, care este cea mai maref#c#toare de bine a noastr# [i carene-a deschis por]ile fericirii ve[nice!Prin Ea am redob@ndit via]a sufletuluinostru, c#ci Sf. Fecioar# Maria estemai presus de toate femeile, aleas#mai \nainte c# s# fie Maica luiDumnezeu [i a fost plin# de DuhSf@nt [i de Har.

Via]a ei a fost nep#tat# de p#cat [imoartea nu a r#pit-o ca pedeaps#pentru p#catele sale, c#ci trupul einu a fost supus putreziciunii \n mor-m@nt, ci s-a \n#l]at la cer \mpreun#cu sufletul, la slav# lui Dumnezeu [ia Fiului S#u.

Sf. Fecioara Maria n-a avut nicio-dat# pe cineva asemenea ei, nici \ncer, nici pe p#m@nt. Numai Dumne-zeu este mai presus de ea [i s-arputea spune c# \nsu[i Dumnezeu s-a cobor@t mai jos dec@t ea, c#ci aales-o ca Maic# a Lui din care s# se\ntrupeze [i din al c#rui piept s# sehraneasc#. Noi, pentru a l#uda peFecioara Maria [i a vorbi cu demni-tate, dup# cuviint#, nu este de-ajunsnumai o singur# cuv@ntare, c#ci nuputem g#si cununi de laud# dup# vred-nicie, oric@t# bun#voin]# am avea.

Mai \nt@i, s# aud# toate popoarele,to]i cre[tinii [i p#g@nii, credincio[ii [inecredincio[ii c#, dac# noi numim peSf. Fecioar# Doamn# [i \mp#r#teasanoastr#, aceast# nu este o n#scocirea evlaviei cre[tine, c#ci aceast#demnitate n-a luat na[tere \n \nchipui-rea str#mo[ilor no[tri, ci, auzi]i, \nsu[iDuhul Sf@nt a vestit \nalt# ei demni-tate. El este care a l#udat-o prin gur#profe]ilor [i, luminat de El, David\mp#ratul vedea \mp#r#]ia lui Hristosc# se \ntindea de la apusul [i p@n# lar#s#ritul soarelui. De-a dreapta luiHristos, David a v#zut pe Maria\mp#r#teasa mai \nalt# dec@t toateputerile cere[ti [i ne-o arat# l@ng#Cel Atotputernic care depune pecapul ei o coroan# de pietre scumpe.

Adormirea Maicii Domnului”... c# iat# de acum

m# vor ferici toateneamurile!” (Luca, I, 48)

Datorit# virtu]ilor sale, Sf. Fecioar#este \ncununat# din timpul vie]ii salep#m@nte[ti, c#ci ea este ca un crincurat. _mp#ratul Solomon o vede cape regina florilor, mai \nalt# dec@t

genera]iile aduc tributul lor de respect,de recuno[tin]# [i de laud# smeriteifecioare din Nazareth. Toat# lumeacre[tin#, \n decursul veacurilor, acunoscut puterea ei cea mare [i a sim]itajutorul ei \n clipele grele.

Voi aduce acum [i trei m#rturii dinSf. Scriptur#, unde se vorbe[te desprealegerea Sfintei Fecioare \n lucrareadumnezeiasc#.

Prima m#rturie se g#se[te la Face-re, cap. XXVIII, ver. 10, unde sevorbe[te de visul patriarhului Iacov,care a v#zut o scar#, ce unea cerul cup#m@ntul, pe care coborau [i urcau\ngerii lui Dumnezeu. Pe c@nd Iacovprivea uimit aceast# frumuse]e minu-nat#, a auzit glasul lui Dumnezeu carel-a binecuv@ntat. El s-a \nsp#im@ntat[i, de[tept@ndu-se, a socotit c# \n loculacela este Poart# Cerului. Scar# dinvisul patriarhului Iacov este Sf.Fecioar# M#ria, c#ci pe aceast# scar#s-a cobor@t Dumnezeu Iisus Hristos[i S-a \ntrupat din p@ntecele sau.Fecioar# M#ria este cas# lui Dumne-zeu [i Poart# Cerului [i numai cei cerecunosc aceast# vor intr# \n \mp#r#]ialui Dumnezeu.

A dou# m#rturie o g#sim la prooro-cul Iezechil (44,1-2) care spune \nvedenia s# cum a fost luat [i dus pecalea u[ii sfinte ce duce spre r#s#rit,iar u[# aceast# era \ncuiat#. A auzitatunci glasul Domnului, care i-a spusc# u[# nu se va deschide [i nimeninu va trece printr-\ns#, c#ci DomnulDumnezeul lui Israel va intr# printr-\ns#. Iat#, u[a cea \ncuiat# estepreacurata Fecioar# Maria, c#ciprintr-\nsa a intrat [i a ie[it M@ntuitorulIisus Hristos, nestric@nd peceteafecioriei, a[a cum str#bate raz#soarelui prin geam.

A treia m#rturie o g#sim tot \nVechiul Testamentul la Paralipomenacap. XIII, ver.1, unde se spune c#

\mp#ratul David a trimis ni[te oamenic# s# aduc# dintr-o localitate ChivotulDomnului. Acest Chivot era un felde lad# poleit# cu aur \n care se aflautablele legii, primite de Moise din

m@n# lui Dumnezeu. Deasupraacestui chivot erau doi heruvimi deaur. Preo]ii, tot poporul [i \nsu[i\mp#ratul \nso]eau \n sunetul harfelor[i chitarelor carul \n care se g#seaChivotul [i care era tras de boi.Ajung@nd la o cotitur#, boii au smucit,iar Chivotul sta s# se r#stoarne.Atunci, un om din mul]ime a \ntinsm@na s#-l sprijine, dar a murit peloc. V#zand moartea lui Uza (c#cia[a \l chema), \mp#ratul David s-a\ntristat [i s-a temut, totodat#. Astfel,de fric#, nu a mai dus Chivotul \ncetatea lui, ci l-a a[ezat \n casa luiObed Edom, pe care Domnul abinecuv@ntat-o.

Vede]i, fra]i cre[tini, c# Dumnezeun-a suferit nici s# fie atins cu m@n#acesta, chivot care \nchipuia pe Sf.Fecioara Maria? Dar, ce se vor faceacei oameni care ating cu limb#ascutit# sfin]enia [i fecioria \mp#r#-tesei Cerului? Unde vor b#ga capulhulitorii [i necredincio[ii care aducinsulte Maicii Domnului prin care ne-a venit m@ntuirea?

Chivotul despre care am vorbit \lau toate bisericile cre[tine ortodoxe[i se afl# pe masa Sf. Altar, iar \n else p#streaza cutiu]a cu Sf. \mp#rt#-[anie. Chivotul \nchipuie pe MaicaDomnului, Casa lui Dumnezeu,Poarta Cerului, U[a Raiului iar Sf.\mp#rt#[anie \nchipuie cuv@ntul luiDumnezeu care se afl# \n Bisericaslavei Sale. Dac# a[a stau lucrurile,nu se cuvine [i nu este drept a cinsti[i noi [i a aduce \nchin#ciunilenoastre \mp#r#tesei Cere[ti? Dac#\nsu[i Dumnezeu a cinstit-o, a iubit-o [i a p#zit-o, cu c@t mai v@rtostrebuie s#-i aducem mul]umirile [i\nchin#ciunile noastre, noi p#c#to[ii[i nevrednicii?

Dac# este drept c# to]i copiii s#iubeasc# [i s# venereze chiar pe

mamele lor, apoi cu at@t mai mult secade s# iubim [i s# vener#m [i noi peMaica Domnului, care este Maicanoastr# a cre[tinilor. Nimic nu este maidrept, nimic nu este mai cuviincios,dec@t a venera pe aceea pe careDumnezeu [i-a f#cut-o maic# a Lui [ipe care \ngerii [i arhanghelii o l#uda\n cer.

Sf. Fecioara Maria este sc#pareanoastr# din nevoi, ap#r#toarea noastr#\n primejdii, m@ng@ietoare \n suferin]e,mijlocitoare c#tre Dumnezeu [i sc#pa-rea p#c#to[ilor care se \ntorc prin c#int#la Fiul Sau. Nimic mai curat, nimic maidulce, nimic mai sf@nt ca numele demam#. O mam# bun# este un \ngerv#zut pe care Dumnezeu l-a pus l@ng#noi c# s# ne sprijine \n lupte [i s# nem@ng@ie \n suferin]e. Cel din urm#cuv@nt pe care-l murmur# buzelemuritorului este numele scump demam#. Fie b#rbat sau femeie, fie copilsau b#tr@n, pe patul mor]ii to]i murmur#cuv@ntul mam#, pentru c# o mam#\ntotdeauna este gata a se jertfi pentrufiul s#u.

Fra]i cre[tini, a[a e Sf. FecioaraMaria, mama noastr# a cre[tinilor,care este gata s# nu ne refuzerug#ciunile [i s# nu ne p#r#seasc# \nnecazuri [i primejdii, dac# o chem#m\n ajutor. Dar acum, maica noastr#preabun# este sup#rat# [i mult\ntristat# pe neamul omenesc care s-a pus \n slujba satanei. Astfel, o partedin femei despart pe tat# de copii,despart pe copii de \mp#r#]ia Cerului,l#sandu-i s# umble \n \ntunericulpatimilor. O parte dintre femei \[iomoar# pruncii nevinova]i \n multechipuri [i s-au r#t#cit de la adev#r,nevoind s# mai aud# de \nv#]#tura [iBiserica lui Dumnezeu [i, astfel,tr#iesc \n petreceri [i desfr@n#ri.

Maica Domnului este sup#rat#pentru c# [tie ce-i a[teapt# pe to]iace[tia. Ea vede de acolo, de petronul slavei sale, aceste nelegiuiri [iaceste suflete pierdute, care nu vors# ]in# seam# c# s-a pl#tit at@t descump de c#tre Fiul s#u, Iisus Hristos,r#scump#rarea neamului omenesc.S# aud# acum to]i p#c#to[ii p#m@n-tului, s# se \ntoarc# degrab# to]idezn#d#jdui]ii [i r#t#ci]ii [i s# vin# dincalea r#t#cirii. S# \mpreun#m m@inilecu to]ii \n loca[ul lui Dumnezeu celsf@nt [i s# cerem sprijinul [i ap#rareanoastr# sub pov#]uirea [i protec]iaPreacuratei Fecioare Maria, zic@nd [inoi \mpreun# cu to]i cre[tinii: Bucur#-te, \mp#r#teas#, care ai n#scut peDumnezeu spre m@ntuirea neamuluiomenesc!

Ajut#-ne, dar, ca s# stingem foculpatimilor [i r#zboiul cel l#untric s#\nceteze. Mijloce[te la Fiul T#u [iDumnezeul nostru c# s# ne dea hars# imit#m [i noi virtu]ile tale. F#, curug#ciunile tale, s# \nceteze toat#tulburarea demonilor de pe p#m@nt,s# se sf#rame toat# r#t#cirea [i s# serisipeasc# toate vr#jitoriile [i spurc#-ciunile. S# biruiasc# lumina Evanghe-liei [i adev#rul, s# se sting# minciuna[i s# triumfeze cre[tinii drept m#ritori\ntru \mp#r#]ia Fiului t#u. Amin.

Pr. Ion-Gabriel GROSUParohia Bechet

codrii din Liban. Eva [i multe urma[eale ei au n#scut copii p#c#to[i [icriminali, iar Preacurata Fecioar# an#scut pe Omul-Dumnezeu f#r# dep#cate, care a m@ntuit pe to]i oame-nii. Sf. Fecioar# str#luce[te ca unsoare [i este icoana cea mai curat#a sfin]eniei dumnezeie[ti.

Despre ea zice Sf. Ap. Ioan c# areca ve[m@nt soarele, luna sub picioare[i pe cap o coroan# de 12 stele. Laadormirea ei au venit \ngerii [i auluat-o cu trup [i suflet, a[ez@nd-o petron, l@ng# \mp#ratul Slavei. Iat# lace \n#l]ime se afl# \mp#r#teasanoastr# a cre[tinilor [i iat# cum se\mplinesc profe]iile care au ar#tat c#o vor ferici toate neamurile. _mplinireaacestei proorociri a fost [i \n ]aranoastr#, unde mul]i domnitori au ziditmulte biserici \n cinstea ei, \ngenun-chind \naintea icoanei sale.

S# amintim pe {tefan cel Mare,Neagoe [i Matei Basarb, ConstantinBr@ncoveanu, care au ridicat o mul]imede biserici cu hramul Adormirii MaiciiDomnului [i credem c# este suficient.Dumnezeu at@t de mult a iubit-o peSf. Fecioar# Maria \nc@t i-a dat peUnicul Sau Fiu, care nu s-a ru[inat des@nul Preacuratei Sale Maici. M@n-tuitorul s-a supus ei \n timpul vie]ii Salep#m@nte[ti [i, c@nd era r#stignit peCruce, a \ncredin]at ei, ca unei Maici,toat# lumea cre[tin#. A \ncununat-ocu slav# [i cinste [i a pus-o de-adreapta Sa, \n calitate de regin#. Dar,cine poate s# laude dup# vrednicie peaceea care este mai presus dec@ttoat# lauda?

Monumente religioase se unesc cum#rturiile istorice pentru a arat# vechi-mea inchin#ciunii ce se cuvine SfinteiFecioare Maria, preo]ii, regii, \mp#ra]ii,pictur#, sculptur#, poe]ii [i scriitorii dinprimele secole ale cre[tinismului dinevul mediu [i din epoca noastr#, toate

B~ILE{TI4 GazetadededededededededeNr. 8

august 2018

Rigorile speciilor poetice cu form# fix#– glos#, gazel, sonet, rondel etc. – suntobstacole serioase pentru cei care,eventual, s-ar \ncumeta la un aseme-nea demers creativ. _n afara chestiunilorintrinsece – tem#, idee, versifica]iestilistic# etc. – aspiran]ii la abordareaacestor bijuterii lirice mai au de \nt@m-pinat dificuúlt#]ile impuse de structurafix#, poa te rigid#, a acestora de suc-cesiunea sau repetarea unor versuri,strofe sau segmente compozi]ionale.

Marii poe]i lirici au abordat cu pru-den]# [i cu m#sur# speciile literare cuformula fix#. _ntr-o ordine aleatorie, aucultivat catrenul Omar Khayyam,Friedrikh Schilier, Antonio Machado saula rom@ni, Vasile Alecsandri, DimitrieAnghel ori Cincinat Paveleseu. Printreautorii de gazel a[ aminti pe poetulpersan Hafiz, iar la noi Mihai Eminescu[i, mai ales George Co[buc, cu cunos-cuta poezie “Lupta vie]ii”. La r@ndul ei,glosa are \n Europa reprezentan]i cu-noscu]i mai pu]in, precum LudwigUhland [i Jean-Francois Sarrazin, pec@nd \n literatura rom@n#, al#turi dememorabila “Gloss#” eminescian#, maipot fi aminti]i Mihail Codreanu, CarolScrob sau Dumitru Vasilescu-Sever .

De o r#sp@ndire mult mai \ntins# sebucur# sonetul, domeniu \n care s-auilustrat, \n Italia (]ara de origine; DanteAlighieri, Francesco Pe trarca [iMichelangelo, apoi inegalabilul William{hakespeare, Heinrich Heine, CharlesBaudelaire sau Gisue Carducci. Dintrenumero[ii poe]i ro m@ni care au abordataceasta delicata specie liric# se cuvinaminti]i – pe l@ng# Mihai Eminescu –nume cunoscute, printre care Eliade R#-dulescu, Traian Demetrescu, DimitrieAnghel, Ion Pillat sau, nu \n ultimul r@nd,Lucian Blaga, cu cunoscutele sale sonete“R#s#rit magic” sau “L@ng# vatr#”.

Am l#sat inten]ionat la urm# rondelul(denumirea provine din italian#, rondello[i francez# – rondelau)1. Este o specieliric# mai preten]ioas#, \n ciuda (sau dincauza) dimensiunilor sale reduse:“rondelul este alc#tuit din trei catrene [iun vers independent”2; compozi]ia ron-delului mai impune \ns# c@teva restric]iiMai exact, lungimea versurilor estevariabil# dar distribu]ia versurilor pe strofeeste fix#.

Astfel, incipitul (primele doua versuridin catrenul ini]ial) se reg#ise[te identic\n versurile 3 [i 4 ale celui de al doileacatren, iar verbul final, al 13-lea, esterepetarea exact# a primului vers.A[adar, versurile 1,7,13 sunt identice[i ele sintetizeaz# ideea central# apoeziei. Dup# unii teoreticieni literari,rondelul se bazeaz#, ca [i balada, perefren, adic# versurile care se repet#.

_n fine, s# mai spunem c#, de-a lun-gul evolu]iei sale, specia rondelului acunoscut [i alte variante, cu un num#rdiferit de versuri [i o dis punere schim-bat# a acestora dar cea mai circulat#,utilizat# formul# este totu[i, cea descris#mai sus. P@n# la urm#, ingeniozitateaformal# [i de idei reprezint# o cerin]#ferm# pentru autorii de rondeluri, aceastafiind natural, o prob# de virtuozitate [i oprovocare pentru orice poet.

Un scurt istoric ai autorilor care aucultivat specia fix# a rondelului includenume celebre ale liricii universale, caFrancoise Villon Clement Marot, Alfredde Musset sau simbolistul Maurice

Rollinat. Au scris rondeluri mul]i poe]iromani: s#-i amintim pe Al. Obedenaru,Traian Demetrescu, B. Fundoianu,Leonid Dimov [i \n primul r@nd,Alexandru Macedonski.

Se cunoa[te, c# acesta din urm# acultivat un fel de eclectism al cu rentelorliterare [i, \n paralel cu direc]ia romantic-simbolist#, la maturitate s-a \ndreptatc#tre parnasianism, preocupat de vir-tuozitatea imaginii, de evocarea gran-dioas# a naturii [i de descrierea str#lu-cirii exterioare a lucrurilor. Eliberat desub tutela romantismului, Macedonskicultiv# o expresie poetic# descriptiv#,cizelat#, ornamental#, prefer# poeziacu form# fix# [i se dedic# elogierii obiec-telor [i faptelor din preajm#, atras derigiditatea formei [i de maxima deta[area emo]iei. Un v#dit spirit antiromantic,Macedonski este preocupat de pictural[i vizual, de formele prozodice fixe [icomplicate, de anecdoticul cei mainesemnificativ. _ntr-un cuv@nt, autorul“Nop]ii de decemvrie” a abordat aceas-t# specie a liri cii cu form# fix# ca expre-sie a universului s#u sufletesc, de omajuns la v#rsta t@rzie. Totodat#, ca teore-tician al simbolismului, Macedonskifusese preocupat de muzicalitatea versu-rilor, de efectele sonore ale cuvintelor [ide procedeul coresponden]elor dintrest#rile sale suflete[ti [i peisajul ambiental.A[a cum remarca [i Marin Be[teliu,autorul “era obsedat de idealul perfec-]iunii clasice sub forma rondelului”3.

Pornind de la aceste... auspicii, maiexact de la tradi]iile speciei rondelului\n lirica rom@neasc#, volumul “Una sut#unu rondeluri” al lui Valentin Turcu arputea p#rea o ini]iativ# temerar#, ris-cant#, poate chiar sortit# e[ecului [ianonimatului. Dar, pentru cine cunoa[tecu adev#rat disponibilit#]ile lui literare,este limpede c# acesta are siguran]areu [itei demersului s#u poetic. Con[ti-ent de propriile-i resurse artistice (talentindiscutabil, verificat \n volumele salede “balade b#ile[tene” [i \n numeroasealte \mprejur#ri, cultura de nivel erudit,bogata experien]# de via]#, st#p@nireadeplin# a mijloacelor lingvistice, sim]ulacut al observa]iei, al detaliului [i al umo-rului ori credin]a \n valorile perene aleumanit#]ii), poetul Valeatin Turcu se\ncumet# s# abordeze una din speciilelirice restrictive \n ceea ce prive[te formaversurilor. De alt fel, nu o face pentru\nt@ia oar#, exers@ndu-se adesea \nceea ce prive[te glosa ori sonetul. C#ci,\n lungul [ir al “baladelor” sale (termenoarecum impropriu, cum \nsu[i recu-noa[te), el a utilizat “elemente de satira,eseu, elogiu, pamflet, umor local etc”4.

Sub aspect strict compozi]ional,cartea lui Valentin Turcu ”Una sut# unurondeluri” cuprinde... 103 texte, din careultimele dou# sunt o profesiune decredin]#, respectiv un elogiu sim]itoradus limbii rom@ne. R#m@n a[adar 101rondeluri, preferabil pentru o paralel#cu controversatul volum arghezianpublicat \n 1947, “Una sut# una poe-me”, de[i diminuat de noua cenzur#“democrat-popular#” prin interzicereapoeziei critice “Aci, la noi”.

De[i publicate \ntr-o ordine aleatorie,rondelurile se pot totu[i supune unei(aproximative) clasific#ri tematice. Osuma# prezentare a principalelor motiveprelucrate de autor va eviden]ia, totodat#,particularit# ]ile stilistice ale acestora.

Mai \nt@i s# remarc#m rezolvarea sui-generis a uneia din rigorile prozodiceale speciei: atunci c@nd cele 13 versurisunt insuficiente, mai precis “neincap#-toare” pentru mesajul pe care dore[tes#-1 transmit# ci titorilor, Valentin Turcumai compune o...”dublur#”, [i chiar maimulte, numerot@nd corespunz#torrondelurile respective. A[a stau lucrurilecu texte ca “Rondelul ceasurilor” (cincipoezii), “Rondelul pe[telui” (patru),“Rondelul trandafirilor”,”Rondelul gardu-rilor” sau “Rondeiul banilor”, cu c@te treitexte pe aceea[i tem# dar, se \n]elege,cu o idee diferit# sau m#car apropiat#.

Apoi, \n ciuda \ncadr#rii formale \nspecia rondelului, multe din poeziilevolumului sunt, de fapt, satire deghizate,procedeul fiind experimentat din plin \nlunga serie de “Balade” ale poetului,publicate \n vo lume sau, cu o regula-ritate de ceasornic elve]ian, \n Gazetade B#ile[ti. Concret, formula fix# arondelului este invadat# de tendin]elirice-melancolice, descriptive, filosoficesau ironice, p@n# la sarcasmul satiric [ipamfletar. Dar unele dintre poezii au ostructur# dual#, alc#tuit# din dou# sec-ven]e; acestea nu sunt \ns# adverse cimarcheaz# trecerea de la descrip]ie sauevocare la exclama]ia liric#. Sugestiv#ni se pare poezia “Rordelul trandafi-rilor”. Ace[tia sunt c@nta]i pentru puri-tatea lor, fiind o surs# de inspira]iepentru poe]i [i compozitori.

_n final, Valentin Turcu denun]#vulgarizarea inten]ionat# a subiectului,subliniind conving#tor relativitatea [iambiguitatea termenilor [i demonstr@ndsimplu cum frumuse]ea [i farmeculrozelor sunt maculate de o nefericit#...omonimie gastronomic#. _n definitiv,Napoleon Bonaparte avea dreptatec@nd sus]inea c# ”De la sublim la ridicolnu e dec@t un pas”...

“_n poezii evoca]i/Ca [i-alte flori \ntrecut/{i de muzican]i c@nta]i/De]inrecord absolut/...Dar, dup-ale lumii [tiri/Ni[te m#celari rata]i/Au botezat tranda-firi/Un sortiment de c#rna]I”. _n fine, s#mai consemn#m ca o tr#s#tur# defi-nitorie a rondelurilor lui Valentin Turcu,c#, falsa aparen]a banalitate a unoradintre poezii este dejucata cu siguran]#de un subtext grav, plin de \n]elesuri [imustind de \n]elepciune, \n care refrenulia forma unui aforism, ajung@ndu-seastfel la mesajul implicit al rondelului.Iat# numai dou# asemenea exemple:

“Iar dac# s-ar pune vam#/Sau tax#pe neghiobie/Neghiobii-n a-ceea[igam#/Ar urla la nebunie...” Rondelulneghiobiei”)

“{i pretutindeni pe hart#,/Suntpodoabe care mint/Se [tie, e scris \nsoart#/_n al lumii labirint.” (“Rondelulbijuteriil).

A[adar, recurg@nd la o grupare atextelor pe criterii tematice, vom consta-ta, ca [i la str#lucitul precursor, Alexan-dru Macedonski, c# autorul s-a orientatasupra unor teme [i motive recurente\n poezia rom@neasc#. Se poate afirmac#, except@nd dragostea, reg#sim \nrondelurile lui Valentin Turcu toatemarile teme ale liricii rom@ne[ti actuale.(Iar eventualele referiri la al]i scriitorirom@ni – pentru a semnala nu at@t mo-dele c@t mai degrab# filiere, influen]esau similitudini – \[i au originea \n obse-sia comparatist# a prefa]atorului, reflexal neuitatelor cursuri universitare

LANSAREA PROIECTULUI:

ETIC~ {I TRANSPAREN}~ _NADMINISTRA}IA PUBLIC~COD SIPOCA 443 / COD SMIS 118780

Unitatea Administrativ Teritorial# B#ile[ti \n parte-neriat cu Asocia]ia Transparen]# pentru integritate(ATPI) Craiova \n calitate de beneficiari, imple-menteaz# \ncep@nd cu dat# de 01.08.2018, proiectul:”Etic# [i transparen]# \n administra]ia public#”.

Proiectul este cofinan]at din Fondul Social EuropeanPrin Programul Opera]ional Capacitate Administrativ#2014-2020, Axa prioritar# 2- Administra]ie public# [isistem judiciar accesibile [i transparente, Obiectivulspecific 2.2 -Cre[terea transparen]ei, eticii [i integrit#]ii\n cadrul autorit#]ilor [i institu]iilor publice, care areca obiective:

o Aplicarea unitar# a normelor, mecanismelor [i pro-cedurilor \n materie de etic# [i integritate \n auto-rit#]ile [i institu]iile publice

o Grad crescut de implementare a m#surilorreferitoare la prevenirea corup]iei [i a indicatorilor deevaluare \n autorit#]ile [i institu]iile publice

o _mbun#t#]irea cuno[tin]elor [i a competen]elorpersonalului din autorit#]ile [i institu]iile publice \nceea ce prive[te prevenirea corup]iei, cod proiectSIPOCA 431/ COD SMIS 118780

SCOPUL proiectului este acela de sprijinire am#surilor de prevenire a corup]iei la nivelul Prim#rieiMunicipiului B#ile[ti, promovarea integrit#]ii [i buneiguvern#ri \n parteneriat cu societatea civil# [i cre[tereagradului de implicare a cet#]enilor \n procesul de luarea deciziilor \n toate domeniile de activitate.

Prin proiect se vor realiza acele instrumente care vorcontribui la remedierea vulnerabilit#]ilor la corup]ie:

- 1 sesiune de instruire \n domeniul anticorup]ie,etic# [i integritate;

- 1 sesiune de instruire \n evaluarea riscurilor;- 1 ghid privind punerea \n aplicare a cadrului legal

\n domeniul anticorup]iei, eticii [i integrit#]ii;- 1 manual de bune practice \n domeniul anticoru-

p]iei, eticii [i integrit#]ii;- 2 proceduri opera]ionale privind m#surile

preventive anticorup]ie, \n domeniile [i pentruatribu]iile care vor rezult# c# av@nd cel mai maregrad de vulnerabilitate la fenomenele de corup]ie;

- 1 procedura de cooperare cu societatea civil# privindmonitorizarea [i evaluarea implement#rii m#suriloranticorup]ie;

- 1 campanie de educa]ie anticorup]ie.Valoarea ad#ugat# a parteneriatului \n acest proiect

const# tocmai \n implementarea lui cu ATPI care,cunosc@nd at@t problemele comunit#]ii din regiuneasud vest Oltenia (unde \[i are sediul [i este implicat \nactivit#]i de voluntariat), c@t [i problematica circum-scris# prevenirii corup]iei, eticii , integrit#]ii [i trans-paren]ei va polariza celelalte entit#]i reprezentativeale societ#]ii civile [i cet#]enii interesa]i de reformaadministra]iei din Municipiul B#ile[ti din perspectivatransparen]ei, integrit#]ii [i a unui comportament etic.

Proiectul se va implementa pe o perioada de 12 luni,respectiv august 2018 – iulie 2018 [i are o valoaretotal# de 298.357,93 lei, din care valoarea eligibil#nerambursabil# este de 268.126,39 lei, iar contribu]iaUAT B#ile[ti este de 2.736.73 lei.

UAT B~ILE{TIStr.Revolu]iei, nr.1

Tel. 251311017, Fax 0251311956www.primariabailesti.ro

_ntre zbucium romantic [ideta[are parnasiana (I)

5Gazeta B~ILE{TIdededededededeNr. 8august 2018

ale lui Tudor Vianu pe tema lite-raturii comparate...).

Mai \nt@i, un num#r restr@ns de ron-deluri au ca punct de plecare motivereligioase, biblice. “Rondelul Pa[telui”exprim# sentimentul cenzurat ai evlavieiproduse de \nvierea lui Iisus [i viziuneareligiei ca modalitate de rena[terespiritual# [i moral#: “La R#s#rit [i Apus/Este bucuria firii/_nvierea lui Iisus/S#rbatoare-a prim#verii”.

Dup# cum “Rondelul icoanelor”subliniaz# semnifica]ia religioas# aacestor imagini simbolice biserice[ti: “{icu aur [i argint ferecate/Cu sfin]i cudiademe diafane/ _n pelerinaj, la s#rb#-tori purtate/Din pietatea fiin]elor umane/E-n lume cult pentru icoane”.

Alteori, cum am men]ionat anterior,incipitul este doar pretextul pentru ati-tudinea liric#, deci, direct#. Vinul pascal,simbolul s@ngelui lui Christos, devinepretext pentru a amenda cu subtilitateunui din viciile str#vechi ale omeuirii –alcoolismul: “{i oricare credincios/Zilic,lunar ,anual/Om cinstit sau p#c#tos/Crede c# vinul pascal/E s@ngele luiChristos. (“Rondelul vinului pascal”)

_n aceea[i manier#, _n “Rondelulm@ntuirii” eul liric \i cere Tat#lui cerescsalvarea “na]iei rom@ne[ti” [i alungareapoliticienilor corup]i: “Ia-i din frunteimpostorii/Trimite-i spre-a-i judeca/Politrucii [i tri[orii/{i-n veci nu-i maiajuta!/Doamne, fie voia ta”.

Destule rondeluri sunt inspirate dinnatur# [i aici se manifest# tendin]adescriptiv# a volumului, “cu inevitabiladispari]ie a re]elei de disperare-sarcasm”de care amintea Marin Be[teliu cu refe-rire ia crea]iile poetice macedonskiene.Locul str@zii, al inegalit#]ii sociale [i alviziunii macabre a viitorului na]ional \l iaimaginea sistemului solar, ca \n “Rondelulsoarelui”. Iar \n “Rondelul Terrei” seimpun versurile care marcheaz# loculomenirii \n univers: “... miracol al firii/{ic#tre cosmos fereastr#/Locul menitomenirii/Este Planeta Albastr#”.

Cele trei rondeluri ale trandafirilor –\nc# o tr#s#tur# comun# cu AlexandruMacedonski, care scrisese un \ntregciclu, “Rondelul rozelor” – adaug# lainventarul descriptiv al lui Valentin Turcutendin]e olfactive [i cromatice: “Cu mi-rosuri [i culoare/_[i reconfirm# valoarea/Trandafirilor \n floare/Ghimpii le p#zescsplendoarea (“Rondelul trandafirilor,1”).

Dup# cum finalul aceleia[i poezii s#sugereze atmosfera volumului luiDimitrie Anghel, “_n gr#din#” sau cea a“Rapsodiilor de toamn#” ale lui GeorgeTop#rceanu \n care universul mic, perso-nificat, realizeaz# coresponden]a cuoamenii nec#ji]i, de condi]ie modest#,alarma]i de sosirea iminent# a anotim-purilor reci sau, [i mai grav, de apropie-rea mor]ii definitive: “Dar, c@nd \n gr#dini[i parcuri/larna-[i \ncepe teroarea/Morto]i demn [i r@nduri-r@nduri/Le cade-np#m@nt paloarea,”.

Aceea[i not# descriptive#, dublat#\ns# de un discret fior meditativ, se\nt@lne[te \n “Rondelul parcurilor” undedecorul artificial este \nnobilat de muncast#ruitoare a omului: “Gr#dini cu gustamenajate/../De legi cu grij# protejate.../Oaze de tihn# [i verdea]#.”.

Un ciclu interesant, chiar incitant, \lalc#tuiesc poeziile ...corpului omenesc!Valentin Turcu a scris nou# rondeluridespre degete, urechi, m@ini, picioare,nas, din]i, coate sau genunchi. M#rtu-risesc c# sunt u[or derutat de inten]iileautoruxui: ma g@ndesc la o s#geat#\ndreptat# spre Nichita St#nescu(primele volume ale acestuia dezvolt#motivul corporalit#]ii percep]iei poeticecu imagini ale “fiin]ei de carne, s@nge,

Magia vacan]ei fascineaz# \n fiecare s#pt#m@n# copiii b#ile[teni,elevi ai [colilor din municipiul B#ile[ti. Temele alese sub\ndrumarea bibliotecarilor Daniela Ciuciulete, Claudia B#dele [iConstantin Micu sunt diverse.

_n aceast# s#pt#m@n# domana educatoare Veronica Cruceru afost invitat# pentru a “cl#di” celor mici o vacan]# \n miniatur#.Macheta realizat#, datorit# abilit#]ilor deosebite, a talentului [ia d#ruirii sale profesionale au reu[it s# dezvolte imagina]ia [icreativitatea celor mici \ntr-o manier# constructiv#, descoperindastfel pasiuni noi [i aptitudini ce vor forma “omul de m@ine”.

Macheta se va numi “Magia vacan]ei” [i va fi expus# al#turide toate celelalte crea]ii, confec]ionate cu migal# [i profesionalismde dibacea doamna \nv#]#toare Pu[a Ne]a, dar nu \n ultimulr@nd, de m@inile harnice ale micilor b#ile[teni. Magia vacan]eicontinu#, v# a[tept#m cu drag la Biblioteca Municipal# “PetreAnghel”!.

Magia vacan]eicontinu#...

oase, g@nd, inim#, suflet, toate av@ndun rol \n \n]elegerea lumii”. Cunosc \ns#rezervele lui Valentin Turcu fa]a deautorul “Leoaicei tinere...” [i, de aceea,\ncerc o alt# interpretare.

P@n# la urm#, concesiv, cred c#diferitele member ale corpului omenescasigur# leg#tura acestuia cu mediul \n-conjur#tor, cu universul (a[adar, con-tribuie la... \n]elegerea lumiii), organelesim]urilor fiind canalul prin care sestabile[te comunicarea cu oamenii, culumea! Astfel, ca [i \n alte rondeluri,auzul, v#zul etc. permit contactul cu osocietate pervertit#: “Cuv@nt#ri, muzic#,ve[ti,/Chiar \njur#turi spurcate/Urechileomene[ti/Aud multe [i de toate./{ipromisiuni proste[ti,/De partide tr@mbi-]ate/{i guverne rom@ne[ti/{i-alteminciuni gogonate,/Urechile omene[ti”.(“Rondelul urechilor”)

Privind din aceast# perspectiv# sem-nifica]ia membrelor corpului, m@inilereprezint# simbolul lui “homo faber” –conceptul filosofic propus de Arendt [iScheler, privitor la capacitatea omuluide a controla mediul \nconjur#tor prinpropriile for]e, ajutat doar de uneltelepe care le-a creat el \nsu[i. “Rondelulm@inilor” sus]ine acela[i lucru;

“{i, la fel \n Lumea mare/Ce minteale porunce[te,/Tot ce este de valoare/{i se poate omene[te,/Membrelesuperioare”.

Ne apropiem, \n acest punct, dearghezienele “m@na lui” [i “S# ]i-o s#rut”din volumul “C@ntare omului”!

_n aceea[i not#, mai putem comenta“Rondelul genunchilor”, \n care ace[tiapot fi asocia]i cu motivul umilin]ei \nraporturile cu Divinitatea: “Dar ia oricerug#ciune/Ce merge cu pietate/{i doar\n genunchi se spune/Nicicum culejeritate/Nimeni nu poate s# mearg#.”/

C@teva dintre rondelurile volumuluivizeaz# domeniul culturii. Un omagiuplin de venera]ie este adus lui TimoteiCipariu, “primul filolog rom@n \n accep]ia[tiin]ific# a termenului”, cum \l catalo-gheaz# peste ani Ovidiu Densu[ianu.Lui Timotei Cipariu \i apar]ine cea dint@idescriere fonetic# a limbii rom@ne, ceeace poetul [i filologul Valentintin Turcu\nregistreaz# cu recuno[tin]#: “Cinstire\n veci s#-i fie/Celui care le-a descris/C# e \n fonologie/Cvasiuitat, propriu-zis.” (“Rondelul vocalelor”)

Poetul aduce, \n continuare, un elogiu\nc#rcat de sinceritate “C#r]ii”, \ntr-ovreme c@nd lectura devine aproape unnonsens, c@nd tehnologia modern#ofer# pe de-a gata orice informa]ie. _ncele 15 versuri ale rondelului, ValentinTurcu evoc# sumar cele cinci veacuri(de la Gutenberg) de carte tip#rit#,ironizeaz# absen]a lecturii: “Toate c#r]ileau nume/{i sunt de mul]imi citite”.

{i combate politica gre[it# a librarilorcare continu# s# scumpeasc# tip#riturilede[i acestea nu se mai v@nd.

Cumva \n antitez#, Valentin Turcuscrie “Rondelul computerelor”, carecon]ine o ironie subtil# dar evident# laadresa tehnologiei avansate, c#ciaceasta ucide poezia [i farmecul anilorde [coal#: “Cine nevoie mai are/S#-nve]e-n [coal# s# scrie/C@nd, de mic,computer are/{i cu el s# umble [tie!/Dac# na]ii [i popoare/Doar de robo]ior s# fie,/Cine nevoie mai are/ S#-nve]e-n [coal# s# scrie!”.

Apoi, nu putem ignora “Rondelullimbii rom@ne”, autorul inscriinduse astfel\ntr-o select# companie de predecesori:Victor Eftimiu, Alecu Mateevici, GrigoreVieru [i chiar pionierul acestei direc]ii,neuitatul Ien#chi]# Vac#reseu. PoetulValentin Turcu subliniaz# cu m@ndriepatriotic# aportul limbii rom@ne la

dezvoltarea patrimoniului cultural uni-versal: “_n \ntreaga ei structur#/Chiarpe Glia str#mo[easca/A fost s# se-mbog#]easc#,/Pentru [tiin]# [i cultur#/Maica limb# romaneasc#.”

Prof. Marian PIRNEA1. Poezii cu form# fix#, edi]ie \ngrijit# de Gh.

Carda[, Colec]ia Lyceum, Editura Albatros,Bucure[ti, 1973;

2. Ibidem; 3. Be[teliu Marin – ”Alexandru Macedonsky

[i complexul modernit#]ii , Editura ScrisulRom@nesc, Craiova, 2011;

4. Turcu Valentin – ”Balade b#ile[tene”, vol.I, Editura Alma, Craiova, 2011.

Rondelul banilor I”Peste tot trebuie bani”Galbeni, argin]i – alt#dat# –Apoi zlo]i [i gologani,Diferi]i \n lumea toat#Zicerea, pentru s#rmani,E ve[nic adev#rat# –”Peste tot trebuie bani”Galbeni, argin]i – at#dat# –C#ci ce e de cump#rat,Indiferent \n ce an,Chiar convingeri, la mezat{i... voturi de la... golani;Peste tot trebuie bani...

Rondelul banilor IISunt banii trainic suport,Sco[i chiar [i din piatr# seac#,{i, la Styx, Caron, un mort,F#r# bani nu vrea s#-l treac#,{i un schimb#tor aport,Ce parc# vine [i pleac#,Sunt banii trainic suport,Sco[i chiar [i din piatr# seac#._n orice economie,_n [tiin]e, arte [i sport,Dup# ori[ice raport,S-a dovedit [i se [tie –Sunt banii trainic suport...

Rondelul banilor IIICu bani orice se corupe –Lei, leva, lire, dinari,P@n# con[tiin]a se rupe,Pe euro sau dolari.Sunt ast#zi \n lume grupe{i clanuri [tiute mari –Cu bani orice se corupe –Lei, leva, lire, dinari{i se cump#r# guverne{i se corup chiar [i trupe –Lipsurile par eterne;Cine-ar putea s# le-astupe?...Cu bani orice se corupe...

Valentin TURCU

De 10 ani serb#m “mirii”jum#t#]ii de secol

Din varii motive numai o parte auputut s# participe la festivitatea cares-a desf#[urat cu deosebite emo]ii.

Organizarea a fost asigurat# cudiscre]ie [i promtitudine de perso-nalul Casei de Cultur# “AmzaPellea” [i al Prim#riei MunicipiuluiB#ile[ti.

Stima]i cititori, iat# o dovad# derespect din partea autorit#]ii localepentru cei v@rstnici, un exempludemn de urmat de c#tre genera]iat@n#r#.

Marian MILOVAN

Continuare din pag. 1

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2018

Dintre oameni, ori[icine,N-ar putea vie]ui, dac#,{i la r#u, ca [i la bine,Ni[te mofturi s# nu fac#...

Ele, \n timpuri [i spa]ii,Sunt multe [i felurite,La neamuri, rase [i na]ii,Din dorin]e [i ispite...

C#ci, de c@nd e lumea lume,Nimeni n-are cum s# [tieC@te or fi fost-anume,Findc# nic#ieri nu scrie.

Cronicarii-au consemnatR#zboaie, conduc#tori,Eroi ce s-au remarcat,_nvin[i [i \nving#tori,

Tratate, dup# victorii,Pe al omenirii drum,Cuceriri de teritorii,_ns# mofturi-nicidecum.

E un cuv@nt oarecare-Moft – o [tie ori[icine,_ns# c@te sensuri areNu se [tie foarte bine...

_n lexicul rom@nescEste greu de precizatCum [i c@nd, din cel turcescEl a fost \mprumutat.

Un moft, pentru vorbitori,Peste tot, a \nsemnat,De cele mai multe ori,Ceva ne\ntemeiat...

Un capriciu trec#tor,Afirmat ostentativ,Egoist, revolt#tor,_mprumutat sau nativ,

Ridicol sau enervant,Patetic [i zgomotos,Demagogic-aberant,Sau, oricum, neserios,

Sau manifestat timid{i tainic sau din pudoare,Sau viclean, chiar [i perfid,Sau numai de imputare.

Moftu-n firea omeneasc#,Oricare-ar fi el, din toate,E o prezen]# fireasc#,_n orice societate,

Indic# realitatea,La orice evaluare,Individualitatea,De mofturi generatoare.

Departe de n#zuin]#,E, \n personalitate,Doar o simpl# preferin]#,Ca alte, nenum#rate.

{tim despre cuv@ntul MOFTURIC# este un substantiv{i e sinonim cu NAZURI,De singular-defectiv...

_n vremea Domniei Sale,O revist# ilustrat#A scos Iancu Caragiale,“Moftul Rom@n” botezat#,

Cu Bacalba[a – redactor{i Renetti – al#turea-Umorul – principal factor,S#ge]i cu venin lansa

Spre impostori [i corup]i,Plastografi [i imorali,Pro[ti, demagogi [i incul]i{i spre parveni]i venali.

Sunt mofturi pe ori[iunde,Succesiv, sau simultan,_n minute [i secunde{i-n orice lun# [i an.

Sigur, mofturi au f#cutSclavii, [erbii [i st#p@nii,Cu mult# vreme-n trecut,{i cre[tinii [i p#g@nii.

Proletarii [i patroniiA fost s# amplifice,Apoi, marile dihonii,Cu mofturi specifice,

Pornite din egoism,La prea mul]i din marea mas#,Au dus la Socialism,_n focul luptei de clas#.

Sunt destule la m@ncarePrecum [i la b#uturi,La iubiri, la-nsur#toare,La muzic# [i lecturi,

Pentru c# fiin]a uman#,Dac# ceva \i displace,Oric@t ar fi de s#rman#,Sigur, ni[te mofturi face,

Sau, din snobism, alteori,Mai \ncet sau mai \n grab#,Contest# chiar [i valori,Doar ca s# se afle-n treab#.

De pe-aici, unu cam prost,Un timp slug#-n Grecia,Se laud# cum a fostPe Dun#re-n Turcia

{i-o ]a]# de mahala,Cu un tender cam c@t trei,Zice c#, azi, cuscr#-sa“E vai de... cap#tul ei”!

{i de unii, de doi ani –Zidari la Bologna,C# au c@[tigat mul]i bani,“Cic# din... Polonia..................................................Mofturi \n antichitate,La per[i, la greci [i romani,S-au semnalat \n armate,_n Egipt [i la germani

{i Vercingetoryx, chiar,C@nd prizonier a c#zut,Dup# lupte \n zadar{i un glorios trecut...

Mofturi, \nsu[i HannibalA f#cut l@ng# CetateaRomei [i, ca Hasdrubal,{i-a dovedit demnitatea ...

Mofturi cu-o flot# greoaie,Dar neglij@nd disciplina,Per[ii au pierdut, pe ploaie,Lupta de la Salamina

{i-a f#cut mofturi – se [tie -Armata athenian#{i-a \nvins-o \n c@mpieFalanga macedonean#.

SuperficialitateaMultor oameni, \n g@ndire,Le-a umbrit onestitatea,_n \ntreaga omenire...

Mofturi \n absolutismulTiranic medieval,S-a n#scut din egoismulRegal sau imperial.

S-a stins \n capitalism –Rapace – financiar,Condamnat de comunismCa morbid – parazitar,

Iar, la noi, Socialismul,Din R#s#rit importat,A mimat patriotismulP@n# l-a vulgarizat

{i at@t s-a av@ntat,Tot strig@nd lozinci banale,_nc@t l-a falimentat,M#surat \n cincinale...

F#ceau mofturi activi[tii,C@nd era vorba de [coal#{i arestau securi[tiiF#r# s# dea socoteal#...

Le da Partidul de toate,Dar mofturi tot mai f#ceau,_n munca de dat din coate{i din gur# cu “Hau-hau”.

Mul]i, deprin[i la v@n#toare{i cu bur]ile s#tule,Chiar cu Clasa MuncitoareMai f#ceau mofturi destule –

C# e prea mare consum_n alimenta]ie{i tot ei indicau cumS# se pun#... “ra]ie”.

Cine iluzii s#-[i fac#{i \n bine s# mai cread#?!Cui ar fi putut s#-i plac#S# stea ore-n [ir la coad#?!

La p@ine, zah#r, ulei,La carne cu os, la lapte,Cu \mbr@nceli cu sc@ntei{i cu-njur#turi \n [oapte,

La gaz [i la butelii,La cartofi, la “Aprozar”,La vat# – la farmacii{i la “Ra]ie” – lunar?!

Pentru activi[ti au fostMofturi chiar [i studiilePentru fixare pe postSi-apoi promov#rile

Astfel c# destui tovar#[iDiplome din [coli [i-au luat,S# nu fie trimi[i iar#[iJos, de unde au plecat,

C#ci, fiind toate “la norm#”,Dar golite de esen]#,Au trecut prin [coli de form#,La cursuri “f#r# frecven]#”,

Unde, din at@tea [tiin]e,Promovate-atunci, \n bloc,N-au r#mas cu cuno[tin]e{i acumul#ri deloc...

_n ziua examenului,Pe culmile inep]ieiA r#spuns unu – Cu]uiDe... “aia Otiliei”...

Una de la Sindicat,Ce duhnea din ea prostia,N-a [tiut sau a uitatCe este Zoologia

{i a emanat tr#znaiaZic@nd c# e corigent#Ea, pe toamn#, doar la “AiaCu o capr# pe copert#”...

{i-alta de la “Personal”,Sau “Cadre”- cum se zicea –_ntr-un caz paradoxalA fost, de asemenea:

Dup# clasa a unsprezecea-F#r# bacalaureat,A fost \nscris#-ntr-a ...cinceaDup# un fapt constatat;

_n acte se cercetaseC# tovar#[a CutareF#cuse doar patru clase,Adic# cele primare.

Deci, de la ciclul primar,Peste cel gimnazial,Ea s#rise-n goana mare,Direct \n cel liceal...

Pe-atunci, o stupiditateA atins chiar apogeul:Unii, dup# facultate,Au absolvit [i... liceul...

Coana Leana, cu cinci clase{i Lae, cu patru-abia,Avalan[e-aveau s# laseDe mofturi \n Rom@nia...

Contrar bunei cuviin]e,Onoarei [i modestiei,S-au f#cut oameni de [tiin]e{i membri-ai... Academiei

{i-au luat [i doctorate{i alte titluri \n ]ar#,Chiar [i din str#in#tateS#-i fac# altfel s# par#:

Din cizmar-]#ipuitor,{i-un lider mondial,Ilustru conduc#tor{i erou na]ional,

Iar ea, dintr-o activist#,La colec]ii de ziare,Mare savant#-chimist#,De tratate – autoare...

Ca ei, destui activi[tiAu ajuns, apoi, profesori,Ingineri, economi[ti,Juri[ti [i ambasadori

{i, pe-atunci, cu tot cinismul{i-a doctrinei chintesen]#,N-a f#cut socialismulMedici la “f#r# frecven]#”,

C#ci nu s-a putut nicicum{i nici farmaci[ti, deloc,De nici ast#zi nu [tim cumAm avut a[a noroc!!!

P#i, cum un fost tractoristPe bolnavi s# \i trateze, –In spital, ca internist,Sau chirurg s#-i opereze?!

Cine ar putea s# [tieDac#-ar fi avut habarS# prepare-n farmacieRe]ete un fost fierar?!

Mofturi au fost [i Canalul,Umflarea Partidului{i-n patru ani Cincinalul{i “Casa poporului”.

{i-au mai fost [i alte mofturi-Pe[te oceanic, creve]i,Decre]ei contra avorturi{i sloganuri pe pere]i...................................................

De[i timpul le-a trecut,Azi \n]elege [i-un prostC# doar, f#r# con]inutForme [i mofturi au fost...

{i-a murit socialismul,Dup# mai pu]in de-aun veac,_n lupta cu cre[tinismul,De o boala f#r# leac.

C@nd credeam c# am sc#pat,S-a lungit “Tranzi]ia”{i ne-a cople[it, treptat,Peste tot... Corup]ia...

{i zboar# deceniile,Cu mofturi nenum#rate,_n toate domeniile,Destule legiferate...

Moftologi \n Parlament,Moftogioaice – l@ng# eiSe \ngra[e abundent,_n dispre]ul Na]iei...

Am avut [i-un pre[edinteCe-[i prelunge[te etatea{i crede, ca mainainte,C# e-un “moft” – proprietatea

Moftologi [i moftoloageMerg, f#r# pic de credin]#,_n “biserici, s# se roage,S# par# c# au con[tiin]#...

Au mofturi de interlopiJuri[ti, doctori, profesori,Chiar [i unii episcopi-Sp#gari, snobi [i impostori.

Milioanele de “ofuri”,La s#rmani, \n omenire,Sunt lovite crunt de mofturi,_n total# nesim]ire...

Lumea-ncotro se \ndreapt#,Cu-at@tea mofturi \n ea?Cum s#-[i ]in# calea dreapt#,Mereu, de asemenea?!

Nu va scrie-n nici o carte{i nimeni nu poate [ti,De acum, p@n# departe,Ce mofturi or mai veni!

Dar se poate spune c#Vor fi ani u[ori sau grei{i oricare epoc#E cu mofturile ei;

Orice om crucea s#-[i poarteSi tare s#-[i ]in# fireaCa, \n via]#, p@n-la moarteS#-[i \mplineasc# menirea...

Valentin TURCU

Baladamofturilor

Baladamofturilor

Baladamofturilor

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2018

Precum zicea c@ntecul “Trece]i,batalioane rom@ne, Carpa]ii!” armatarom@n# a trecut \n Transilvania, \ns#slab echipat# \n cei doi ani ai neutra-lit#]ii, a fost cople[it# numeric [i logisticde unit# ]ile austro-maghiare [i ger-mane, \nc@t a trebuit s# se retrag#\ntr-o dezordine pe care a dep#[it-ocu greu, reu[ind, \n cele din urm#, s#se regrupeze \n Moldova, unde serefugiaser# Casa Regal#, guvernul [icelelalte organisme ale Rom@niei.Dup# cum se [tie, Bucure[tiul a fostocupat de unit#]i ale puterilor centrale,dar [i din Sud, de c#tre bulgari, cares-au distins prin atrocit#]i de neuitat.

Colabora]ionismul \n teritoriul vre-melnic ocupat a fost insuficientcondamnat dup# r#zboi – au fostdestui rom@ni care au profitat de peurma r#zboiului prin afaceri cu nem]ii[i austriecii, chiar dac# el s-a concre-tizat \n specula]ii economice, pres#,dela]iuni [i sprijinirea ocupan]ilor \nac]iunile de rechizi]ionare [i confiscarede cere ale, animale, vasele de aram#[i chiar clopote de la biserici.

Ororile r#zboiului au fost at@t decr@ncene \nc@t eroismul combatan]iior,\n general, a trecut \ntr-un plan secun-dar, sau, altfel spus, s-a manifestat prin\ns#[i participarea la aceast# mareconflagra]ie, cu mijloace de lupt# [i dedistrugeri de vie]i umane [i bunuri ma-teriale. S-au impus, astfel, \n literatur#,poezie, proz#, dramaturgie cu deose-bire \n romane [i nuvele – pagini cuimagini apocaliptice, la nivel universalprecum “Pe frontul de vest-nimic nou”de Erich M#ria Remarque, “Cazul ser-gentului Ori[a” de Arnold Zweig, “Adio,arme!” de Ernest Miller Kemingway,“Moartea unui erou” de Richard Ardin-gdon, “Focul” de Henri Barbusse,“Calvarul” de Alexei Tolstoi, “Peripe]iilebravului soldat Sweik \n r#zboiulmondial” [.a.

_n literatura rom@n# evocareaeroismului s-a realizat fie direct, \n

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Centenarul Marii Uniri –\ntre nep#sare [i controverse (XII)

maniera, tradi]ional#, fie indirect,\n \mprejur#ri catastrofice; \nambele situa]ii fiind vorba de autoricare au suferit de pe urma r#zboiului, \n calitate de combatan]i saude martori, chiar cu implicare indivi-dual# de excep]ie. Un astfel deexemplu a fost acela al lui LiviuRebreanu. Fiu de \nv#]#tor n#s#u-dean – Vasile Rebreanu – colegcu Co[buc la Liceul din N#s#ud (laplecarea clandestin# la Bucure[ti,tat#l i-a urat – “Deie Domnul s#-ajungi c@t Co[buc de mare!”), ofi]erde carier# – absolvent al Liceului Militardin Sopron, apoi al Academic Militare“Ludovic” din Budapesta, [ef de pro-mo]ie, locotenent de hon vezi \nGarnizoana de la Gyula, a demisionatdin armata maghiar# \n urma unei\nt@mpl#ri nefericite, dar dovedit# t@rziuca neimputabil# \n ceea ce-1 privea pecel nevoit s#-[i dea demisia, spre aapuca pe calea literaturii (colaborasedeja cu proze la periodice literareungure[ti).

Liviu Rebreanu a avut o situa]ie cutotul special# \n raporturile cu r#zboiul.La intrarea Rom@niei \n r#zboi, \n 1916,a cerut ofici al \nrolarea \n armatarom@n#, fie [i ca simplu voluntar, caat@]ia ardeleni care erau veni]i \n regatsau dezertori din armata maghiar# \ns#cererea i-a fost respins#, \n urmadela]iunilor unor invidio[i, pe un motivinventat - ar fi fost... spion ungur. Dup#ocuparea Bucure[tiului de c#tre unit#]iale puterilor centrale, a fost arestat cadezertor din armata maghiar#, astfelc# unui ofi]er cu o preg#tire cum eraupu]ini \n armata rom@n# nu i s-a dat

voie s# lupte ca un rom@n ce era, ba,mai mult, a trezit suspiciuni, care au fostcla rificate abia dup# r#zboi. Evadat desub escort#, a fost ascuns de pictorulJean Alexandru Steriadi \n subsolulMuzeului Kalinderu, un de so]ia FaniRebreanu, deghizat# \n ]iganc# flor#-reas#, \i aducea cele strict necesare,p@n# c@nd, ajutat de prieteni, a reu[it s#treac# linia frontului [i, la Ia[i, s# fie iarcercetat [i umilit ca prezumtiv spionmaghiar. _n acest sens e edificatorromanul s#u de mai t@rziu – “Calvarul”.

Notorietatea a c@[tigat-o prin publi-carea roamului “Ion”, care era gata din1916, dar, din cauza r#zboiului, a fostpublicat abia \n 1920, iar cu evocareade talie european# a groz#viilor r#zboiului\n “P#durea sp@nzura]ilor”, \n 1922. Defapt, a[a cum “Ion” a antici pat de unelenuvele de inspira]ie ]#r#neasc# [i \n“P#durea sp@nzu ra]ilor” a reluat proble-matici din nuvele. E vorba de “I]ic Struldezertor”, “Hora mor]ii” [i “Catastrofa”.

Se [tie c# romanul “P#durea sp@n-zura]ilor” a[a cum arat# [i dedi ca]ia, afost scris \n amintirea fratelui s#u Emil,

executat de un guri pentrutentativa de trecere a linieifrontului, la rom@ni, ju decat deCurtea Mar]ial#, condamnat lamoarte [i sp@nzurat la Ghime[ca dezertor. El a devenit proto-tipul lui Apostol Bologa \n roman,\ns# se [tie mai pu]in c#, \nacela[i r#zboi, autorul “P#duriisp@nzu ra]ilor” [i-a mai pierdut\nc# un frate – Virgil (\n familie –Ghilu), r#nit grav [i mort \n spital,la Budapesta, \n chinuri, subprivirile disperate ale mamei [i

ale unei surori.Chiar f#r# s# participe la r#zboi \n

calitate de combatant, Rebre anu aevocat cu mijloacele realismuluicaracterul tragic al r#zboiu lui; el nuglorific# vitejia [i bravurile de pe front,iar eroii s#i sunt jertfe ale r#zboiuluimodern. La Rebreanu, Apostol Bologaeste victima confrunt#rii dintre senti-mentul datoriei [i cel al con[tiin]ei deneam. Ofi]er al armatei austroungare– con[tiincios [i competent, trimis pefrontul rom@nesc, \ntr-o criz# decon[tiin]#, \ncearc# s# treac# la rom@ni,e prins, noaptea de o patrul#, coman-dat# de un locotenent ungur (Varga),dus la Curtea Mar]ial#, condamnat [isp@n zurat. Pornind de la tragediafratelui s#u, Emil, Rebreanu a creat [iopusul lui Apostol Bologa, cu cazul luiDavid Pop, din nuvela “Catastrofa”;m@ndru de calitatea sa de ofi]er \narmata imperialo-regal#, David Pop,convins c# \[i face datoria, trage cumitrali era \ntr-o unitate rom@neasc#,p@n# c@nd, \n sf@r[it, contraofensi vaacesteia \l determin# s#-[i aminteasc#

de faptul c# e rom@n, \ns# cade zdrobitcu patul armei de un caporal al armateirom@ne, \ntr-o ploaie de \njur#turi laadresa lui, ca renegat incon[tient.

Tot o victim# a r#zboiului, a absurdit#]iiacestuia e [i persona jul nuvelei “I]ic Struldezertor”. Soldatul de etnie evreiasc# areun sincer sentiment al datoriei fa]# deRom@nia, \n con[tiin]a sa cu rat#, ca \nmulte cazuri de evrei care s-au jertfit camilitari ai armatei rom@ne, \n primulr#zboi mondial [i nu \n]elege de ceanume ofi]erul s#u, din convingeri [ovine,ordon# unui subaltern s#-1 duc# \np#dure [i s#-1 \mpu[te. Rebreanu evoc#o puternic# dram# de con [tiin]#:c#prarul, om simplu, refuz# s# devin#criminal [i \[i aban doneaz# prizonierul,suger@ndu-i chiar s# dezerteze, numaic# I]ic nu \n]elege situa]ia [i, \n disperare,se sinucide.

Personajele lui Rebreanu [i cele alealtor scriitori care au evocat ororileprimului r#zboi mondial, devin eroi nuprin acte de bravur#, ci prin \ns#[iparticiparea la marile b#t#lii.

In cazul Rom@niei, \n cei doi ani deneutralitate, marii patrio]i care sus]ineauintrarea \n r#zboi al#turi de Antant# [iRusia tocmai pentru faptul c# unireaTransilvaniei cu ]ara era posibil# numaiprin dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar, iar revenirea Basarabiei printr-un act de bun#voin]# din parteaImperiului ]arist, ca aliat \n r#zooi. Mul]iintelectuali n-au crezut c# e posibil unasemenea fapt fiindc# alia]i fuser#rom@nii [i la 1877, dar nici g@nd derestituirea p#r]ii dintre Prut [i Nistru(tab#ra respectiv# s-a dovedit chiarnaiv# c@nd, sub presiunea asaltuluicontinuu al unit#]ilor germane [i austro-maghiare asupra Moldovei neocupate,a transportat \n Rusia tezaurul Rom@-niei, din care s-a restituit foarte pu]in[i constituie [i azi o problem# nerezol-vat#, la care oficialit#]ile de la Moskovar#spund cu ve[nicul ”Kakoi tezaur ?!”.

Valentin TURCU

_n trecutul unei na]ii, sigur, o privire,fie [i succint#, asupra formulelor deadresare, nu are cum s# le men]ionezepe toate – mascu line sau feminine. _nraporturile interumane, la toate popoa-rele e vorba de o gam# larg# de forme[i sintagme de adresare, bine\n]elesav@nd \n vedere [i diferitele trepte aleistoriei [i civiliza]iei.

La rom@ni, f#r# a lua \n considerare,multitudinea de forme re gionale saulocale, totu[i principalele formule con-sacrate pot fi, chiar cu unele omisiuninedorite, men]ionate, astfel ilustr@ndvari etatea, \n timp, a acestui aspectde comunicare.

Ca [i la alte popoare, la \nceput,\ntr-o limb# cu disponibilit# ]i limitate,au lipsit formulele de polite]e, adic#, \nizolare [i primitivism, se vorbea numaicu “TU” – pronumele personal depersoana a II-a. Totu[i, date fiind rela-]iile interumane, au fost condi]ionatede existen]a de st#p@ni [i supu[i, s-aufolosit formulele “Bo ierule!”, iar“Domnia ta” a devenit “dumneata”, iar“Domnia voastr# – “dumneavoastr#”._n rest, s-au consacrat popularele “M#”,“B#”, nene, neic#, nea, sau celefamiliale – vere, cuscre, cumnate, tat#,taic#, taicule etc, iar, “la parteafemeiasc#” – tu[#, ]a]#, ]aic#, mam#,muic#, maic#, nan#, lele, leli]#, mamaieetc, (\n “Morome]ii I, Paraschiv [i Nil#,

se adreseaz# m#tu[ii lor poreclit#Guica, cu apelativul local “Ga M#rio!”).

_n }#rile Rom@ne emanciparea,\nceput# de pa[opti[ti, sub influen]aApusului, unde cei mai mul]i studia-ser#, s-a manifestat [i sub aspec tulapel#rii oficiale; astfel au devenit obi[-nuite formele domnule [i doamn#,din latine[tile dominus/domina, dup#cele apusene signore Monsieur,senor, Herr etc, \ns# direct din latin#,evident cu voca tivele de tip balcanic.

Principii valahi, \n[i[i, au domnit \nMoldova [i }ara Rom@neasc# [i supu-[ii li se adresau cu formula tradi]ional#“M#ria Ta!”, p@n# la R#zboiul de inde-penden]#, dup# care, Principatelerom@ne unite au devenit Regatul Ro-m@niei, iar apelativul c#tre Carol I [iurma[ii s#i, p@n# \n 1947, a fost“Alte]ea Voastr# Regal#” sau, mai scurt“Sire!”. Biserica Ortodox# Rom@n#p#strez# [i azi formule de adresareconsacrate \n timp; preotul de mir e“prea cucernic”, episcopul e “prea-sfin]it”, mitropolitul – _naltpreasfin]it, iarpatriarhul – _nalt-preafericit. La catolici– preotul e “pater”, sau “padre”, epis-copul – “monsenior’,’ iar papa –“Sanctitatea Sa”.

La noi, domni [i doamne au fost,oficial, to]i cet#]enii, p@n# la venireacomunismului pe tankurile sovietice.Termenii domn [i doamn# au fostarunca]i \n sectorul lexical al arhais-melor [i s-au impus tovar#[ [i tova-r#[#, cu variante fonetice precumtovaro[ [i tovaro[# sau, prin [edin]e,pentru ambele sexe era ape lativultoar#[i.

Si totu[i, cu toat# stricte]ea privindapelativele, la unele categorii social-profesionale n-a mers, adic# s-a pututcu tovar#[e-nv#]#tor!” tovar#[e inginer-[ef, tovar#[e director, (chiar cu formaabreviat# tov) dar, la policlinic# sau \nspital a mers numai cu dom’le doctor.

_n diploma]ie s-a continuat cu“excelen]a sa!” chiar dac# erau numi]iambasadori, consuli etc. de c#treCea[c# din r@ndul activi[tilor [i habarn-aveau de cultura [i civiliza]ia ]#rii\n care reprezentau Ro m@nia, iar,azi, cei care mai tr#iesc sunt foartem@ndri c@nd, \nc#, li se mai adre-seaz# unii cu apelativul “Domnuleambasador!” de[i nu au fost \n stares# deprind# nimic din limba str#in#respectiv# (nu e vorba s# fi \nv#]atfinlandeza sau turca, dar ceva dintr-

o limb# de mare circula]ie, dac# vor fi[tiind care sunt acelea.)

In mediul artistic s-a consacrat for-mala “maestre”, dar, cum unii vorbitorio confundau, din ignoran]#, cu aceeade maistru, din indus trie, termenul s-a banalizat (Gheorghe Gheorghiu-Dej,\ntr-o convor bire cu Arghezi, n-aveacum s#-i zic# “tovar#[e Arghezi”, iardomnule nu cadra cu func]ia de [efde partid comunist, astfel c# un con-silier 1-a sf#tuit s# i se adreseze cuformula “maestre”, ne[tiind aversiu neapoetului fa]# de apelativul cu pricina,ba, chiar scrisese “Balada mae[trilor”,\n care referindu-se la cuv@ntulmaestru, zicea “... vorba asta scurt#/

Despre formulele de adresareE ca m@ng@ierea porcului pe burt#/”,drept pentru care eroul baladei,P#cal#, se hot#r#[te sa-[i strigem#garul cu apelativul “Maestre!”).

Dup# ’89, nu mai suntem “tovar#[i”,nici m#car cei care descind din fostulP.C.R., de[i se declar# “de st@nga”au c#p#tat apuc#turi de boieri, evidentsnobi parveni]i [i to]i au devenit domni,ba chiar se prefac c# se ru[ineaz# detrecutul totalitar, dup# principiile“comunismului [tiin]ific”, de la Marx,Engels [i Lenin – citire.

Despre apelativul tovar#[, dinrusescul tovarisci, folosit \n toa te]#rile a[azisului “lag#r socialist” se potspune multe, \ns#, \n \ncheiere,apropo de cuv@ntul tovar#[ voi relatao \nt@mplare amuzant# cu ni[te b#i-le[teni \n anii ’70, \n excursie \n fostaRepublic# Democrat# German#.Dup# o sever# selec]ie, au mers laBerlin “tovar#[i cu func]ii de r#spun-dere” [i au fost condu[i pe timpul[ederii de un ghid neam], vorbitor derom@n#. Auzind mereu c# ceilal]inem]ii se adre sau cu apelativul“Genosse”, b#ile[tenii au crezut c#a[a-l cheam# [i vorbind despre el \iziceau tovar#[ul Genosse, \ns# dup#ce s-au des p#r]it de el, au aflat c#Ghenosse \nseamn# tovar#[ [i, deci\i ziceau “tovar#[ul tovar#[“!.

Valentin TURCU

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactori: Marian MILOVAN, Carmen MITRACHECaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Pompierii ne informeaz# Examenul de LOGIC~Pentru timp liber...pentru minte...pentru distrac]ie

Pastila de n#rolfenN#roflen (DEX oltenesc) =n#rod + oltean + nurofen

Consiliul consultativ: Mirela Matara, Andreia-Helga Stroe, Veronica Ne[a,Dan Gheorghi[an, C#t#lin Neac[u, Ciprian Catan#, Marian Pirnea, ConstantinSurcel, Nicolae Miu, Alina Preda, Daniel Marian Ciuc#.

Hobby de oltean. La uzina din marginea or#[eluluic@mpiei oltene, sosi \ntr-o zi un ziarist de la capital#. _l primi \nsu[itovar#[ul director, care, dornic s# afle cu ce inten]ii venise, \linvit# \n birou, la o cafea. A[a afl# c# Domnia Sa dorea s# scrieun articol la gazeta partidului, despre cum \[i petrec oameniimuncii timpul liber, ce pasiuni au.

- Am v#zut pe panoul de la intrare c# este un muncitor-frunta[ la sec]ia ”Circuite secundare”, tovar#[ul Ilie Ilie. A]iputea s# \l chema]i aici s# discut cu d@nsul, s# \i iau un fel de interviu despre ce hobby-uri are d@nsul?

- Sigur c# da. _l chem imediat. Ie[i directorul [i instrui secretara:- Trimite pe cineva dup# nea Ilie, dar vezi s# m# chemi [i pe mine \nainte s# intre \n birou, s# vorbesc cu el.Sosi nea Ilie, ie[i directorul [i-l puse la curent cu situa]ia:- E un ziarist la mine, care vrea s# scrie despre ce \]i place ]ie cel mai mult s# faci \n timpul liber. Deci, ia zi, ce pasiune ai?- {efu, parc# dumneavoastr# nu [ti]i, c# doar era s# m# da]i afar# de at@tea ori pentru pasiune asta a mea – beau

de sting!- Da, da, [tiu! Dar nu merge s# spui asta! Spune [i tu c#... nu [tiu... C# cite[ti!- _n]eles!Intr# olteanul \n birou [i, dup# ce f#cur# cuno[tin]#, \ncepu s# povesteasc# despre marele lui hobby – cititul:- Cel mai mult [i mai mult \mi place s# citesc. Diminea]a, de cum m# trezesc, citesc una mic#, o ... bro[uric#! {ti]i,

mie \mi face poft# de m@ncare. Mai t@rziu la uzin#, \n pauza de mas#, trimitem unul dintre ucenici, printr-o gaur# \ngardul din spate, tovar#[ul director n-o [tie, acum afl#, la libr#ria de la col]. S# ne cumpere ni[te romane poli]iste, simple[i u[or de \n]eles. Le dau gata repede, c# m# ajut# [i b#ie]ii din echip#. Dup# ce termin#m programul, spre cas#,trecem pe la libr#ria din centru [i ne lu#m la pachet ceva mai consistent, ni[te romane de dragoste. [ti]i, pentru nevast#-mea, [i ea mai cite[te din c@nd \n c@nd. Dar cel mai mult citim \n zilele de leaf#. Atunci ne ducem la sala de lectur#de la biblioteca or#[eneasc# [i citim [i tot citim... P@n# la ora de \nchidere, citim non stop. M# cunoa[te [i bibliotecara,c# sunt om serios: c@nd nu mai am bani, cump#r pe... Cum \i zice, tovar#[ul director?

- Fi[# de lectur#, nea Ilie, fi[# de lectur#!- A[a, pe fi[a de lectur#! {i achit mereu la lichidare!Uluit, ziaristul nu mai contene[te cu notatul \n carne]el, dar nu poate s# nu \ntrebe:- {i nu este obositoare pasiunea asta a dumneavoastr#?- Baaa, cam este! {ti]i, sunt at@t de obosit uneori, c# nici nu mai pot s# merg singur, m# ajut# colegii s# ajung acas#...

[i cum m# vede, so]ia m# alint#:- Ilie, cititorule, tu iar ai lecturat, nenorocitule! Confirm#, Daniel Marian CIUC~

Nr. 8august 2018

Activitatea echipajelor de stingere-descarcerare pe luna iulie:

1. _n ziua de 02.07, pompierii aufost solicita]i s# intervin#, pe razamunicipiului B#ile[ti, pentru stingereaincendiului de miri[te. Incendiul a fostlichidat \n limitele g#site, arz@nd circa1000 mp miri[te. Cauza: foc deschis \nspa]ii deschise.

2. Tot \n ziua de 02.07, pompieriiau fost solicita]i s# se deplaseze tot peraza mun. B#ile[ti, pentru stingereaunui incendiu de vegeta]ie uscat# [igunoaie. Efortul depus de b#ie]i a fostunul imens, deoarece au ars gunoaie[i vegeta]ie uscat# pe o suprafa]# decca 8 ha. Cauza incendiului a fostaceea[i: foc deschis \n spa]ii deschise.

3. Din nou incon[tien]a unora (focdeschis \n spa]ii deschise), a dat de furc#salvatorilor \n data de 04.07, \n comunaGaliciuica, unde la sosirea pompierilor,ardea mire[tea pe o suprafa]# de cca 4ha [i 1 ha de gr@u, exist@nd pericolulpropag#rii incendiului la alte 15 ha cultur#gr@u. Dup# o munc# asidu#, incendiul afost lichidat \n limitele g#site, fiind salvatecele 15 ha cultur# de gr@u.

4. O interven]ie inedit# a avut loc \ndata de 09.07, la un accident \ntretrenul de c#l#tori Craiova-Calafat [i unautotren (TIR) cu nr. de \nmatriculareEH-7638-KB, care nu a oprit la trece-rea la nivel cu calea ferat# f#r# barierede la FNC. Pompierii au intervenitpromt pentru degajarea autotrenului pecalea ferat#.

5. _n ziua de 10.07, pompierii aufost solicita]i s# intervin# \n B#ile[ti, pestrada Meseria[i, unde \n urma lucr#-rilor la re]eaua de canalizare, s-a str@nsap# pe o suprafa]# de cca 140mp,av@nd o ad@ncime de 4 m, exist@ndpericolul de inundare a 10 gospod#riiparticulare. Cu ajutorul motopompeiMPR Novus 2000 s-a evacuat apa,devers@ndu-se \n p@r@ul Balasan, astfelfiind salvate cele 10 gospod#rii.

6. _n data de 11 iulie, pompierii auintervenit \n satul Balasan, la locuin]alui Ciuciulin Constantin. La sosirea lalocul interven]iei s-a constatat c# ardea

acoperi[ul unei buc#t#rii de var# pe osuprafa]# de circa 60mp, exist@ndpericol de propagare la casa de locuit[i anexele gospod#re[ti. Dup# o lupt#contra-cronometru cu fl#c#rile, au fostsalvate casa de locuit [i anexele. Auars: 60mp acoperi[ (grinzi lemn [i pl#ciazbociment), un frigider, o lada frigori-fic#, un aragaz. Cauza incendiului afost un scurtcircuit electric la un frigider.

7. _n ziua de 14 iulie, salvatorii aufost solicita]i s# intervin# \n comunaUrzicu]a, strada G#rii, la proprietatealui Micu Marin. La sosirea pompierilor,ardea mobilierul [i plafonul locuin]ei peo suprafa]# de aproximativ 30mp,exist@nd pericol de propagare la aco-peri[ [i la \ntreaga locuin]#. Profesio-nalismul b#ie]ilor [i-a spus din noucuv@ntul, incendiul fiind lichidat rapid.Au ars circa 30 mp plafon [i mobilierdar a fost salvat restul locuin]ei. Cauzaincendiului, o ]igar# “aruncat#” la \nt@m-plare \n dormitor!!!

8. _n ziua de 16.07, pompierii auintervenit \n B#ile[ti la un incendiu devegeta]ie uscat#. Au ars cca 6 havegeta]ie uscat#, neexist@nd pericol depropagare la vecin#t#]i. Ca [i \n multealte cazuri, cauza a fost urmarea ac]iuniiunei personae iresponsabile – focdeschis \n sap]ii deschise.

9. _n ziua de 20.07, pompierii auintervenit pe DJ 561D, B#ile[ti-Rast,unde ardea trunchiul unui copac de pemarginea drumului. Focul a fost stinsrapid, elimin@ndu-se astfel pericolulproducerii unor evenimente rutiere din

pricina fumului. Aceea[i cauz# - focdeschis \n spa]ii deschise (propagat dela vegeta]ie uscat#).

10. _n ziua de 23 iulie, pompieriib#ile[teni au intervenit \n sat Corlate, [iau salvat un c@ine, care era c#zut \ntr-o f@nt@n# dezafectat# cu o ad@ncimede cca 10m.

11. _n ziua de 31.07, pompierii auintervenit pe DJ 561A \ntre Urzicu]a [iUrzica Mare, unde era un arbore c#zutpe [osea. Cu ajutorul motofier#str#ului,pomul a fost sec]ionat [i degajat de pepartea carosabil#.

12. Tot \n aceea[i zi, Sec]ia PompieriB#ile[ti a fost solicitat# s# intervin# peDJ 561D, B#ile[ti-Rast, la un accidentrutier, \n urma c#ruia o persoan# a r#-mas \ncarcerat#. La sosirea la locul in-terven]iei, s-a constatat c# un autoturismOpel Vectra, cu nr. de \nmatriculare DJ-89-RBY a intrat \n coleziune cu un copacde pe marginea [oselei. Dup# opera]iunispecifice de descarcerare (decopertareautoturism), \n interior s-a g#sit opersoan# incon[tient#, R#du] Robert-Florin, 29 ani, care a fost predat#abulan]ei SAJ. Din nefericire, ulterior s-a declarat decesul conduc#torului auto.

Interven]iile echipajului SMURD:_n luna iulie, echipajul SMURD a fost

solicitat s# intervin# la 107 cazuri deacordare a primului ajutor medical deurgen]#, dintre care 35 \n mediul urban[i 72 \n mediul rural.

Timpul mediu de deplasare la caz afost de 8 minute – urban [i 25 minute– rural.

Doi pacien]i au fost prelua]i de elicop-ter [i un pacient de echipajul SAJ. Unnum#r de 106 pacien]iu au fost preda]ila UPU.

Tipurile de interven]ii la care auparticipat:

- afec]iuni medicale – 54;- afec]iuni cardiace – 12;- afec]iuni neurologice [i psihiatrice – 1;- intoxica]ii – 2;- traumatisme – 29;- accident rutier – 6;- deplasare f#r# interven]ie - 3;- interven]ie cu descarcerare – 1.Manevre efectuate:- guler cervical – 18;- saltea vacuum – 9;- atel# vacuum – 5.Persoane g#site \n stop cardio-

respirator – 1.Au fost asistate 60 persoane de sex

masculine [i 49 de sex feminine cuv@rste de: • 0-1 an – 5; • 1-16 ani – 18;• 16-50 ani – 36; • peste 50 ani – 50.

Au fost 72 cazuri medicale [i 35 detraume.

_n luna iulie ambulan]a SMURD aefectuat 2941 km, din care 479 kmurban [i 2462 km rural, consum@nd 396litri combustibil.

Ne face o deosebit# pl#cere s# v#relat#m un caz inedit. La una din

intervven]iile acestei luni, ambulan]aSMURD a fost solicitat# s# se deplaseze\n comuna Bistre], pentru transportulc#tre Spitalul B#ile[ti, a unei persoanegravide, \n v@rst# de 18 ani, care prezentadureri. Dup# \mbarcarea pacientei, nus-au parcurs nici m#car 2km [i femeii i-a venit sorocul, a[a c# echipajul depompieri SMURD, a asistat la na[tereaunui b#ie]el perfect s#n#tos, na[terecare a avut loc, chiar \n ambulan]#. Ulte-rior, au predat mama [i copilul \n condi]iiperfecte la Spitalul B#ile[ti. Cu toate c#,la \nceputul colabor#rii cu Gazeta deB#ile[ti mi-am propus s# scot \n eviden]#munca neobosit# a pompierilor \ngeneral, f#r# s# nominalizez pe cineva,\n acest caz, consider c# m# pot abatede la promisiunea f#cut# [i a[ vrea s#-i cunoa[te]i [i dumneavoastr# pe “eroii”ace[tia. Ei sunt: Moreanu Daniel,Diaconu Lucian [i Sima Bogdan.

Felicit#ri b#ie]i,suntem m@ndrii de voi!!!

A[adar, sfera activit#]ilor desf#[urat#de pompieri se extinde pe zi ce trece.Ace[ti oameni nu precupe]esc niciunefort, pentru a \ndeplini orice misiune,indiferent de dificultatea ei, pentru c#,ei sunt 24 din 24 \n slujba dumnea-voastr#.Plt. Adj. {ef (R) Daniel GHERGHI{AN

Iat# o nou# provocare la care v# invit#m, conform promisiunii f#cute \nnum#rul prim al publica]iei.

Regulamentul este acela[i. Mai multe particip#ri, mai multe [anse de c@[tig.Itemii au grade diferite de dificultate [i, implicit, punctaj diferit, anun]at pentrufiecare item.

V# invit#m la... logic# [i iste]ime. Succes!1. Ce cuv@nt urmeaz# \n mod logic \n [irul dat: auz, pip#it, v#z, miros, ...

a) respirat, b) c@ntat, c)gust, d) pl@ns, e) r@s. (1p)2. Cuv@ntul cel mai apropiat ca semnifica]ie de cuv@ntului ”evaziv”, este:

a) evazat; b) necunoscut, c) imprecis, d) ascuns , e) \ngust. (1p)3. Din [irul de cuvinte: jos, aproape, cur@nd, sus, departe, face not#discordant#:

a) jos, b) aproape, c) cur@nd, d) sus, e) departe. (1p)4. P#str@nd rela]ia din prima pereche de cuvinte, g#si]i termenul corespunz#torpentru a doua pereche de cuvinte: P#rin]ii - sf#tuiesc, Copiii - ........

a) se joac#, b) ascult#, c) \ntreab#, d) doresc, e) poruncesc. ( 2p)5. O ferm# de porci cump#r# ni[te porci cu 8.000 de lei [i \i vinde apoi cu10.000, iar din aceast# v@nzare c@[tig# c@te 400 de lei de fiecare porc. C@]iporci a achizi]ionat [i apoi v@ndut ferma?

a) 10, b) 5, c) 50, d) 20, e) 200. (2p)6. Ce num#r urmeaz# \n seria: 5, 10, 40, 80, 320, ...

a) 1000, b) 640, c) 720, d) 1280, e) 500. (2p)7. Aranj@nd literele L A R A M C A \ntr-o anumit# ordine, ve]i ob]inedenumirea unui/ unei

a) Animal, b) ora[, c) jude], d) erou, e) ape (2p)8. Care din urm#toarele litere se \ncadreaz# logic \n seria: AB, D, GH, J,MN, ....?

a) R, b) U, c) S, d) P, e) T. (3p)9. Dac# un cordon de l@n#, lung de 36 cm, se str@nge dup# sp#lat, \nc@t r#m@nede 33 cm, ce lungime va r#m@ne dup# ce va fi sp#lat un cordon de 48 cm?

a) 42 cm, b) 38 cm, c) 46 cm, d) 40 cm, e) 44 cm. (3p)10. Morm@ntul lui {tefan cel Mare se afl# la:

a) Suceava, b) Ia[i, c)Putna, d) Vorone], e) Piatra Neam]. (3p)Prof. Mirela MATARA

(R#spunsurile pentru luna iulie sunt:1. a, 2. c, 3. c, 4. a, 5. c, 6. d, 7. d, 8. c, 9. a, 10. e)