Anul XV. Arad, Sâmbătă $ 7 August v. (9 Septemvre n.) 1911 Nr. 188

ABONAMENTUL F t H B i n . 28 COR. Pt M jum. . 14 c PI O Ioni . 2.40 <

Maximi DE zf PENTRU RO­STÁIT ŞI STRĂINĂTATE PE

in 40 FRANCI. IcJeron PENTRU, ORAŞ ŞI

COMITAT 502. TRIBUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc Ia administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

30 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

0 tendinţa vizibili Arad, 26 August 1911.

I De câteva săptămâni încoace guvernul ; domnului Khuen, lovit de multe nenoro-K ciri în planurile sale, pare a simţi nevoie ï DE mai multă linişte, pentru a câştiga timp

DE concentrare a forţelor ostenite. Căci, cu ' toată tactica sa diplomatică, cu toată per­

manenta sa atitudine de duplicitate, şi-a '• câştigat o serie de adversari, în Austria,

CA şi în Ungaria. In Austria concesiile mi­litare pentru limba maghiară în armată au făcut o impresie revoltătoare şi au pro-

. vocat criza cu ministrul de răsboiu, ba­ronul Schönaich, care nu va rămânea fără răsunet în campania parlamentului din Budapesta. Tot în Austria se înfierează pe toată linia intoleranţa guvernului maghiar, care împiedecă importul de carne din Ar-gentinia, cerînd în schimb din partea Au­striei alte compensaţii industriale. In Croaţia programul desnaţionalizării căilor ferate şi impunerea limbei maghiare, în locul celei croate, în toată administraţia a DAT naştere unui curent aşa de potrivnic d-lui Khuen, încât numărul oamenilor po­litici croaţi, cari cer independenţa Croa­ţiei, nu mai este de desconsiderat. Pe toată linia deci o împotrivire faţă de râvna egoistă şi exagerată a guvernului Khuen, DE A continua, cu sistemul lui, să câştige nou teren pentru hegemonia maghiară.

Neapărat, să nu mai vorbim de naţio­nalităţile noastre şi despre raportul acerb între noi şi actualul guvern. Naţionalită­ţile, dintr'un început, îi poartă lui Khuen

ponosul, pentru procedările, aproape săl­batice, în alegeri şi pentru contrazicerile neîncetate în facerea făgăduinţelor. Dupli-cităţile lui faţă de noi Românii, în special, farizeismul lui, în chestiunea faimoasă a „împăcării", n'a fost decât un joc consec­vent de-a „pisica cu şoarecele". Ce poate fi deci mai natural, decât datoria noastră de a sta, până la contraprobe, în rînd cu ceilalţi combatanţi învierşunaţi ai politicei actualului guvern ?

Ei bine, situaţia asta, aşa de puţin prie­tenoasă, desigur nu este prielnică cabine­tului Khuen. Şi dacă cu încăpăţinarea asta ar fi înaintat orbeşte, mai ales când chiar aproape toate celelalte tabere un-reşti, obstrucţionistă, ca şi socialiştii, îl combat în modul cel mai violent, poticni­rea era inevitabilă. Presa maghiară însaş vestea mai deunăzi, cu glas de chimvale, că d. Khuen „pachetează".

S'a întâmplat însă, după toate aparen­ţele, o schimbare la dreapta, care, mărturi­sim sincer ne surprinde. Cine ştie urmări ultimele manifestări din sînul societăţii nemaghiarilor dela noi, a putut să observe, cum guvernul Khuen, aşa pe nesimţite, caută să se apropie de noi, cu ceeace nu face mare senzaţie, dar totuş e ceva în îm­prejurările actuale. Băgăm de seamă, că prin faimoasa lui şiretenie, ce-1 caracteri­zează, d. Khuen şi-a reluat iarăş tentati­vele de ademenire, pe care le pornise la în­ceputul inaugurării politicei, care ame­ninţă acum să-i frângă gâtul. încearcă să reia, pe sub mână, iarăş o notă mai dulce, o notă de chemare la colaborare a naţiona­lităţilor la o muncă unitară pentru aspira-ţiunile statului ungar. Dacă cu transfugii

n'a reuşit decât să se facă ridicol, guver­nul d-lui Khuen a introdus în schimb pe semne un sistem mai inteligent, prin o încercare de a convinge pe fruntaşii naţio­nalităţilor că mai este şi alt modus in re­bus. In acest scop şi-a luat de „punct de plecare" cultura naţionalităţilor şi s'a ho­tărît, în mod temporar cel puţin, să acorde mai multă libertate şi un teren mai larg manifestărilor culturale ale naţionalităţi­lor.

Iată, într'adevăr, ce-am putut înregi­stra din faptele guvernului, cari ar putea fi simptomatice. Să considerăm pe favori­ţii lui mai întâi, pe Saşi. Lasă că Saşii sunt pururea adepţii ori cărui guvern un­guresc şi îşi iau regulat răsplata neactivi-tăţii lor politice şi a supunerii lor umilite. Dar nici atâta bogăţie şi belşug din fondu­rile statului nu s'a mai vărsat peste nea­mul săsesc, ca în anul acesta! Aproape toate liceele lor au obţinut acum enorme ajutoare. Biserica mare a Saşilor din Bra­şov se restaurează din banii daţi de d. Khuen, în valoare de sute de mii de co­roane din erarul statului. Dax ne închinăm, căci e pentru cultura germană ! Şi tot pen­tru cultura germană s'a luat şi în şcoalele de învăţători de stat, măsura, ca în viitor limba nemţească, să se propună ca studiu obligator.

Urmează apoi Şvabii! Bieţii Şvabi din Banat! Până de curînd nici o înviere în viaţa lor. Complect căzuţi în conştiinţa lor naţională. Aproape de tovarăşii lor nemţi din regiunea Zips-ului. Au venit însă câ­ţiva apostoli tineri şi i-au deşteptat destul de vreme, ca să-şi revendice din nou na-

FOIŢA ORIGINALĂ A ZIARULUI „TRIBUNA"

Celei de demult i.

îmbătrâneşti! Obrazul de-altădată E obosit. Iar ochii tăi cereşti Besfrâng pământul... viaţa sbuciumată: Frumoasa' mea, de acum îmbătrâneşti! Tristeţea o să-ţi fie tot mai deasă Şi rîsul tău se va rări mereu... Oo mâine, fire albe or să iasă In părul care-a fost odată greu... 0 simţi şi tu... Atâta voluptate Găseşti în tăinuitul tău regret!... îmbătrâneşti! Cuvântul ce te-ăbate, Atât de mult îmi place să-l repet!... In jurul tău, de-acum no să mai sboare Frumosul stol ce'n slavă te-ameţea Nu, n'ai să mai surâzi triumfătoare...

Apropie-te răzbunarea mea! II.

Ne-am întâlnit — a fost o întâmplare — Aşi fi trecut de m'ai fi oprit... De ce să-mi spui cuvintele-ţi amare? De ce să tulburi lacul liniştit? Eram un lac cu apele senine In care doarme o fată de 'mpărat... Ca'ntr'un sicriu de-argint păstram în mine Trecutul mort, trecutu 'mbălsămat...

Eram un cimitir — şi nici o mână N'ar fi cules din el un trandafir — De ce-ai venit, cu mâna ta păgână, Să-mi sărăceşti frumosul cimitir?

III. Din toate câte fură altădată Tu nai păstrat nimic înălţător.... Ti-ai amintit de-a vorbă aruncată... De-o şoaptă rea... de-un rîs învingător...

Tu ai găsit doar răni nevindecate Când ţi-ai purtat privirea înapoi Şi mi-ai vorbit — cu-atăta răutate! — De zidul care creşte între noi!

IV. In sufletu-mi cânta odinioară

Un înger alb, frumos, nevinovat... S'a dus acum! II văd, îl văd cum sboară, Şi'n locul său, toţi diavolii se sbat...

V. Eu am avut odată pentru tine Cuvinte calde... şoapte... mângâieri... Tot ce-am avut mai bun, mai sfânt îh mine Ţi-am dat atunci... Acuma ce mai ceri?

Acum sunt rău — e ceasul răzbunării! Porniri ascunse, crude, nebuneşti, Mă fac să-ţi strig cu glasul ne'ndurării: — îmbătrâneşti, m'auzi? îmbătrâneşti!

Victor Eftimîu.

// a ş t e p t

II aştept cu crini cu roze Dar nu vine! Cine ştie Poate-i bolnav iar acasă, Poate nu mai vrea să vie...

Ah! şi ce frumoşi sunt crinii. Dar de-o 'ntârzia să vină: In curînd n'o să mai afle Nici o floare în grădină...

Cântec. M'a-îndrăgit un prinţ şi noaptea Când mă duc la întâlniri, Cu condurii mei de aur Calc^ pe pod de trandafiri...

Dar de mâine în războaie Mi-se duce dragul prinţ, Şi mă lasă fără sprijin, Vinovată la părinţi....

V. Lascar.

Pag. 2 „ T R I B Ü N A" 9 Septemvre n 1911

ţionalitatea. In deosebire de saşi, ei luptau şi simpatizau cu mişcările noastre şi iată-i în rândurile intransigenţilor şi deveniţi deo­dată periculoşi statului. Şi Khuen urmă­reşte acum să-i îmblânzească, tot pe cale culturală. La Vîrşeţ a fost mai de curând un corners al Şvabilor tineri, la care au ve­nit Germani de pretutindeni. Şi s'a cîntat melodii naţionale, şi s'a glorificat unitatea culturală a tuturor Germanilor şi s'a beut ,,Bruderschaft", dar nici jandarmi, nici alte impetuosităţi de procurori, nu şi-au făcut apariţia. Praznicul a fost impozant, ca în vremi, cari vor să producă în sus na­şterea unei epoce pacifice.

Aceeaşi atitudine pare a o fi avut gu­vernul şi faţă de acei Slovaci, cari au luat parte la un congres al lor, aranjat nu în Ungaria, ci în Bohemia, unde discuţiile a-supra culturei slave nu sunt oprite. Orga­nele guvernului au fost destul de preveni­toare faţă de magistrala explicaţie a lui Milan Hodzsa din „Pester Lloyd." Şi îm­potriva bravilor luptători pentru cultura slovacă nu s'a luat nici o măsură.

Acelaş caz apoi şi cu recentele noastre solemnităţi din Blaj ! A fost o problemă cam grea, poate, pentru guvern, dar vrînd nevrînd el a trebuit să se execute, căci măsuri de precauţiune şi de oportunitate îi cereau să nu turbure, în clipele aceste grele pentru guvern, ţara şi o naţionalitate întreagă, pe Românii, cari, la un moment dat, i-ar putea fi folositori, trataţi fiind cu un tact mai fin şi cu o atenţie mai binevoi­toare.

Aceasta trebuie să fie cauza aparentei îmblânziri a vicleanului şef de minister. Se petrece ceva în atmosferă care îl atrage spre naţionalităţi ? Este o tendinţă de îm­blânzirea moravurilor, pentrucă cer inte­resele situaţiei partidului muncei? Sau e vre-un alt gest de cuminţire din alte re­giuni?....

Dar graţie pentru graţie. şi gentileţă pentru gentileţă! Avem de sigur recuno­ştinţă destulă pentru aceste atenţiuni, dar

nu cu preţuri oculte, ce ni-se destină. Le­gile ţării au înscrise în ele o ocrotire mult mai largă, decât modesta libertate de miş­care culturală, ce ni-se asigură din partea actualului guvern, cu o umbră de plato­nism.

Audienţa primului ministru. Contele Khuen-Héderváry se va înfăţişa la începutul săptă-mânei viitoare în audienţă la monarchul, ca să-i raporteze despre situaţia politică şi despre cea parlamentară. In comunicatele inspirate de gu­vern în legătură ou această audienţă se spune că ea n'ar avea nici o importanţă deosebită, după ce guvernul deocamdată nu plănuieşte nici o ac­ţiune care să schimbe tactica expectativei ce ob­servă astăzi.

E frumoasă consecvenţa aceasta a contelui Khuen, rău e însă pentru d-sa că e cu toate astea zadarnică şi lipsită de orice perspectivă a reu­şitei.

* Un deputat iusthisth şi sufragiul universal.

Eitner Zsigmond, unul dintre fruntaşii parti­dului justhiet în Cameră, a spus în consiliul per­manent al comitatutului Zala, cătră un repre­zentant al partidului guvernamental, care afir­ma că aducerea sufragiului universal ar fi ase­menea unui salt nebun în prăpastie, următoarele:

„Mă bucur că sunt mari deosebri între noi. La urma urmelor putem să abandonăm şi noi ca­lificativele de egal şi universal, din viitoarea lege electorală, am păstra cel mult secretul vo­tului ca să stârpim corupţia de până acum a ale­gerilor."

Declaraţia aceasta a lui Eitner a stârnit mare furtună în sânul partidului social-democrat din Zala, gazetele ungureşti o comentează în fel şi chip, iar deputatul ungur nu simte nevoia nici unui rând de desminţire. Chiar şi în cazul unei desminţiri, noi trebuie să rămânem însă convinşi, că nici actuala opoziţie nu doreşte un adevărat sufragiu universal, care să democratiseze în­treaga noastră ţară. Toate strigătele iusthiştilor, rămâne nişte simple chiţibuşerii de tactică.

* Situafia în Austria. Locţiitorul Boemiei, prin­

cipele Thun, s'a întors la Praga pentru a începe tratativele de împăcare între Germani şi Cehi.

In cursul zilei de eri, principele Thun a avut o întrevedere cu deputatul Skarda, preşedintele

Sonet. îmbujorat apusul arde 'n pară, Sub dunga zării soarele s'ascunde Şi din adânc vin glasuri dulci în unde; De-un cântec blând văzduhul se 'nfioară

Zorind spre sat, flăcăi vin delà muncă Purtând în glas a firii potolire Şi 'n suflet calde visuri de rodire Urzite 'n vraja doinelor în luncă.

Un pitpalac se strigă des pe nume, Din grâu 'nalt abia răzbind, ca'n valuri, Ca un pribeag ce-şi cată rost pe lume.

Se lasă'ncet amurgul peste dealuri Ş'un vânt îi mişcă blând cernita haină... In pacea sfântă plânge codru'n taină.

Nu e 'n vis... 0 rugă-ţi licări tremurătoare In umbra ne'nţeleselor priviri Când inima ta prinse să 'nţeleagă Fiorul unei tainice iubiri.

Şi el... copil cu plete de mătase Sub gene lungi purtând albastrul firii Zâmbit-a blând, cu faţa 'mbujorată Gustând otrava dulce a iubirii...

Sfioasă'n faţa stolului de gânduri, Când sufletu-ţi porneşte spre visare, Adesea'l chemi cu buze 'nfrigurate, Seninul feţii tale să 'nfioare.

Şi vântu-ţi poartă dornica chemare Când zările 'ndrăznesc să-ţi fure gândul, Trezind în largul firii o doinire Ce sufletu-ţi pătrunde luminându-l.

Frumos e-albastrul cerului de vară Şi-i dulce zbuciumata pătimire Dar smulge-te din lumea ta de gânduri Că nu e'n vis povestea de iubire.

1911. I. N . Pârvulescu.

clubului deputaţilor cehi, căruia i-a comunicat programul său şi proiectul de împăcare. \

Tratativele se vor începe numai dupăce Ger-? manii şi Cehii vor fi discutat în adunările lot* proiectul principelui Thun. ;

Reichsrathul austriac se va convoca pe ziaa[ de 10 Octomvrie.

Consiliul de miniştri. D in Budapesta primim j ştirea că pe sfârşitul săptămânii viitoare va аѵѳа I loc un consil iu de miniştri , la care vor lua parte | şi ministrul de finanţe, Lukács şi ministrul der agricultură Serényi, cari se vor întoarce din \ concediu MaTţia viitoare. In acest consiliu, pe lângă politice curente, se va aduce în discuţie şi chestia importului de carne d in Argentinia.

De ce întârzie trenurile.. Arad, 8 Septemvrie.

Cu prilejul serbărilor delà Blaj am a-vut prilej să fac cunoştinţă cu un tînăr profesor german delà Berlin, Dr. Fritz Rochlitz, care a venit în mijlocul poporului românesc să facă studii de etnografie. Călă­torind în cursul celor vre-o 3 săptămâni pe­trecute între Români în multe părţi, spi­ritul lui observator, nepreocupat, a fost izbit de câteva fenomene cari pe noi nu ne mai surprind, fiindcă constatându-le zilnic am ajuns să le socotim fireşti.

„In cursul celor două săptămâni din urmă — îmi spunea d. Rochlitz — am că­lătorit cu trenul aproape fiecare zi. Şi şti ce am constatat ? O singură dată trenul cu care aveam să călătoresc n'a sosit şi n'a plecat la ora fixată în mersul trenurilor, întârzierile de o jumătate de oră erau la ordinea zilei. Dar nu erau rare nici întâr­zierile de o oră şi mai mult. Vă daţi seama de pierderile enorme ce sufere ţara pe ur­ma acestor întârzieri, cari numai foarte arareori sunt pricinuite de forţă majoră? Fiecare tren întârziat opreşte în drumul său alte trenuri şi locomobilele stau pe linia întreagă în gări, aşteptând să poată pleca şi înghiţând cantităţi mari de căr­buni. Câte milioane de coroane se pierd pe an prin aceşti cărbuni cari se prefac numai în fum ? Şi vă daţi seama ce impre­sie rea trebuie să facă asupra cetăţenilor această lipsă de punctualitate, acest dis­preţ pentru un program stabilit înainte? O ţară în care trenurile pleacă întotdeauna cu' întârziere, dă dovadă că este o ţară cu administraţie rea, cu funcţionari lipsiţi de sentimentul datoriei..."

Cam atât îmi spunea d. Rochlitz, ară- i tându-mi apoi cum milioanele ce se pierd : prin aceste veşnice întârzieri ar putea fi i întrebuinţate spre scopuri publice, crea)- • rea de instituţii culturale şi sociale, prin cari s'ar promova în mare măsură ridica­rea nivelului cultural al popoarelor din ţară. i

Are deplină dreptate tânărul profesor <, german. Milioane de coroane s'ar putea * economisi pe an numai din circulaţia cai-;' lor ferate, — dacă sentimentul datoriei ar,

„ A s o c i a ţ i u n e a i n d u s t r i a ş i l o r d e m o b i l e " d i n B r a ş o v recomandă în aten- Щ _ Ш Щ . pentru camere de dormit, sufragerie, camere gar con şi sa-f,c ™ nnhi i r Hpnn 4 Ъ шЛ Ш I át%í ' o a n e . Ia în întreprindere efeptuirea aranjamentului complect al ţia on. public, depo- | | | | J | | l o c u i i ţ d o r ş i bucătăriilor ; al edificiilor publice (şcoli, palate pu-zitul său bogat în blice) împreună cu tapeţirăria lor.

Preţurile moderate, pe lângă condiţii favorabile. — Se poate privi fără a deobliga la cumpărare ! — Cataloage gratuite !

A „ B r a s s ó i B a í o r k é s z i f ő I p a r o s o k A r u c s a m o k S z ö v e t k e z e t e " , S t r a d a V ă m i i n r .

9 Septetnvre n. 1911 „ T R I B U N A" Pag. 3

fi mai desvoltat în administraţia noastră. • Şi nu ne referim numai la administraţia căilor ferate, ci la întreaga noastră admi­nistraţie publică. Pretutindeni dăm de a-celeaşi întârzieri.

In Camera deputaţilor s'au adresat mi­niştrilor sute de interpelări în chestiuni de interes absolut obştesc şi sunt şi azi peste 100 de interpelări cari aşteaptă de luni îndelungate răspuns. Unde este aici sen­timentul datoriei ?

An de an adresăm şi noi ministerelor deosebite petiţii, cereri şi apeluri. Şi re-zolvirea lor întârzie ani întregi. Câte so­cietăţi culturale româneşti nu se pot inac­tiva, fiindcă statutele prezintate spre apro­bare se reţin ani întregi, fără să fie rezol-vite. Unde este aici sentimentul datoriei?

Şi aceleaşi tărăgănări le putem con­stata la administraţia comitatensă, pre­tutindeni unde funcţionarii depind, în măsură mai mare sau mai mică, de guvern.'

Le lipseşte organelor noastre adminis­trative sentimentul datoriei, pentrucă la noi împlinirea conştienţioasă a datoriei nu este merit de care să se ţie seamă. Nu­mirea în funcţiile administrative şi înain­tarea în rang numai în cele mai puţine ca­zuri este o răsplată a muncii depuse. In cele mai multe cazuri e răsplata servicii­lor aduse guvernelor.

Vrednicia şi munca în administraţia noastră sunt noţiuni aproape necunos­cute. Să ne dăm numai seama de ce se întâmplă în comitate. Aproape întreg cor­pul funcţionarilor centrali îl alcătuesc, pretutindeni, fii de aristocraţi scăpătaţi, odrasle de ,,gentry" cari nu se pot ferici pe altă cale şi trăiesc din buget, fără să producă ceva.

4De ce ar mai şi munci aceşti funcţio­nari bugetivori când experienţa zilnică le dă dovadă că numai prietenia celor de sus ]e poate netezi calea înaintării ?

* Iată de ce întârzie trenurile...

Sborul Iui Vlaicu în Sibiiu *) îndrăzneţul aviator Aurel Vlaicu, care la ser­

bările culturale din Blaj a uimit publicul cu mi­nunatele «ale sboruri, a binevoit să primească in­vitarea de a face o ascensiune şi în Sibiiu. Ascen­siunea va avea loc Duminecă, în 17 Septemvrie st. n. 1911 la orele 5 p. m., pe câmpul de exerciţii militare din loc.

Preţurile de intrare sunt următoarele: Locul I . — — 10 cor.

„ I I . — — 6 cor. „ I I I . — — 3 cor.

„ IV. — — 1 cor. Ne împlinim o plăcută datorie, când luăm

rob ocrotirea aşezământului nostru cultural a-eeastă izbândă a ştinţii, oare face cinste neamului românesc.

Ne adresăm deci tuturor oamenilor noştri, cari pot aprecia importanţa problemelor culturale, ru-gându-i să grăbească cu toţii şi să îndemne pe toţi Românii din împrejurime a lua parte la aceasta frumoasă sărbătoare a geniului românesc.

Sibiiu, 5 Septemvrie 1911. Prezidiul „Asociaţiunii:

Andreiu Bârseanu.

NB. Biletele de intrare se pot primi delà biroul central al „Asociaţiunii" şi delà librăria arhidieeezană din Sibiiu. Prevâzându-ве aglomerare mare de peblw, doritorii sunt rugaţi a-şi procura biletele în cel mai scurt timp.

•) Ziarele noastre sunt rugate a reproduce de mai multe-ori acest comunicat.

Scrisori din Bucureşti. Ruga unei mame. — Automobilismul şi victimele lui. — Oaspeţi străini în Bucureşti . — însemnăta­

tea acestor vizite. Bucureşti, 24 August.

Opinia publică urmăreşte cu interes activita­tea desfăşurată de autorităţi pentru prinderea haiducului Pantel imon din codrii Moldovei. Peste banalităţile ce se scriu cu asemenea oeaziuni a ve­nit acum un episod înduioşetor: Pet i ţ ia adresată de bătrîna mamă a haiducului cătră M. S. Re­gina, cerînd iertare pentru fiul ei rătăcit.

Este cea mai mişcătoare pagină din acest ro­man de aventuri şi zbuciumări, peste care poate mulţi vor fi trecut prea uşor. In timp ce pote-raşii şi jandarmii cutreerau cu ura în suflet pă­durile pentru a pune mâna pe acest om răzvră­tit, acolo, la o masă săracă, bătrâna cu focul dra­gostei de fiu în suflet, dicta unui jălbar scrisoa­rea cătră Doamna ţărei, cerînd îndurare pentru el, spre a şi-1 putea vedea întors la vatra pără­sită.

Peste tot ziarele au dat lămuriri cât se poate de binevoitoare despre această femee, care ne este prezentată într'o lumină simpatică. Ea nu cunoa­şte pe banditul urmărit. Ştie numai că fiul ei nu poate veni aproape de sufletul ei iubitor. Şi unde se putea adresa mai bine decât la femeia, care şi-a câştigat frumosul nume de mamă a celor obij-duiţi ?

Semnificativă este mai ales încrederea ,cu care bătrâna se adresează Doamnei ţărei. Este o do­vadă despre credinţa pe care poporul delà ţară o are în familia domnitoare, despre adânca dragoste şi încredere ce i-o poartă. Citind rîndurile aşa de rău stabilite, îţi vin în minte episoadele din tre­cutul îndepărtat, când toţi ceice nu mai aveau nici o nădejde se adresau Doamnei, ca prin ru­găciunile ei să stoarcă mila stăpânului ţărei. Este însă întrebarea: Va fi ajuns acea petiţie acolo, unde a fost trimeasă ?

Fără îndoială, nicăiri nu se face atât abuz cu sportul automobilismului decât în România. Vi­sul micului slujbaş cu inspiraţii, al negustoraşu-lui cu oarecare clientelă, al burghezului încă ne­ghiftuit şi al tuturor canditaţilor la pricopseală este acela de a avea un automobil. Elita întreagă se bucură de acest dar ceresc. La ministere, la pre­fecturi şi pe la primăriile oraşelor vechile trăsuri cu caii înaintaşi, cu clopotele, cari făceau să ră­sune zarea au fost înlocuite cu această nouă „maşină", a cărei menire este par'că stabilită de mai înainte: de a omorî.

In ultimul timp, graţie acestui mijloc de co­municaţie modern, ne-a fost dat să înregistrăm o sumedenie de accidente mortale, ale căror victime n'au fost numai iubitorii de sporturi, n'au fost numai aceia, cari fac să se sperie satele, când trec în goană nebuna, ci au fost şi persoane, cari aveau un frumos rol în viaţa publică. Destul să amintim cazul fostului secretar general delà in-trucţie, Toodoru, a cărui moarte năpraznică a produs o impresie atâta de dureroasă în toate cer­curile. Cel puţin despre accidente mai puţin grave auzim vorbindu-se zilnic. Rănirile din cauza acci­dentelor de automobil sunt ceva obişnuit şi nu mai produc nici o impresie.

Zilele acestea înalta societate bucureşteană a pierdut, în urma acestui sport, doi valoroşi mem­brii ai ei, pe L. Leonida, ucis pe drumul dintre Dârste şi Braşov şi pe Const. Gussi, fratele pre­fectului din Ialomiţa. Amândoi oameni tineri şi plini de viaţă au căzut graţie îndrăznelei lor care i-a costat viaţa.

Atâtea nenorociri aduse de această „maşină" au alarmat publicul. Ziarele cer, şi cu drept cu­vânt să se ia măsuri pentru a se stabili din par­tea autorităţilor iuţeala, cu care să fie mânate automobilele. Şi-ar fi timpul să se ia aceste mă­suri.

Eri au sosit în Bucureşti, dupăce la Predeal au făcut cunoştinţă cu delicateţea ungurească, D-na Clémence Rose, corespondentă a ziarului „Morgning Post", Dr. Cippico, profesor de limba italiană la Universitatea din Londra şi W. Stead, reprezentant al ziarului „Times". Au venit înso­ţiţi de d. G. Moroianu, ataşatul comercial al Ro­mâniei la Viena. La Bucureşti au avut o primire cât se poate de călduroasă. D . Maiorescu, ministru de externe a primit pe oaspeţii străini acasă la

dânsul, reţinându-i la dejun. Aseară, ziariştii en­glezi au fost oaspeţii d-lui Teodoru, secretarul ge­neral al ministerului de interne, iar astăzi au fost oaspeţii d-lui N . Filipescu.

Noi i sosiţi vor sta în ţară mai multe zile, fă­când câteva excursii în localităţile istorice precum şi în ţinutirile mai romantice ale ţărei. Vor face, între altele, o excursiune pe la Bistriţa; vor vi­zita apoi oraşele Brăila, Galaţii şi Iaşii. înainte de a pleca din ţară, ei vor merge la Sinaia, unde vor fi primiţi în audienţă de M. S. Regele Carol. Atât felul cum au fost primiţi, cât şi lucrurile pe cari le-au văzut în România, au făcut o excelentă impresie asupra distinşilor oaspeţi. Cu multă căl­dură, în diferitele conversaţiuni, pe cari le-au a-vut, au lăudat spiritul comunicativ al Românului şi bunăvoinţa lui faţă de străini, lucruri pe cari nu le-au întâlnit în alte ţări. Şi mai ales nu le-au întâlnit cât au călătorit prin Ungaria, unde apă­rătorii ideei de stat unitar naţional s'au purtat aşa puţin de politicos.

Asemenea vizite nu pot fi decât spre folosul Românilor. Publicişti i străini cunoscându-ne mai de aproape, vor şti câtă crezare merită ştirile ten­denţioase răspândite de anumiţi indivizi în presa străină cu privire la Români şi ţara lor. Şi, când ne vor cunoaşte, vor vedea că merităm simpatia tuturor atât prin calităţile noastre sufleteşti, cât şi prin sfinţenia idealului nostru.

Corespondent.

Asociaţiunea şi clasa de mijloc. — Srisoarea unui negustor. —

Sălişte, 5 Septemvrie. Câtă vreme au ţinut serbările delà

Blaj am urmărit cu deosebită atenţie ra­poartele gazetelor noastre. Mă interesa să ştiu cè s'a întâmplat cu consfătuirea comercianţilor noştri, ce hotărâri s'au luat cu privire la viitorul congres, despre care ziarul „Tribuna'' a scris cu o caldă însufleţire. Durere, aceste rapoarte nu mi-au prea mulţumit curiozitatea. Abia dacă târziu am putut afla câteva note în­târziate, fără prea multe amănunte. Nu ţin să fac nici o observaţie în privinţa a-ceasta, căci, îmi pare nespus de rău, dar nici eu nu am putut lua parte la acea con-sfătiure, împiedecat fiind de afacerile mele. Cred însă că fac un serviciu tagmei mele dacă delà acest loc, mai târziu, îndrăznesc să fac o propunere în legătură cu organi­zarea comercianţilor şi industriaşilor ro­mâni.

Asociaţiunea noastră ocroteşte la sâ­nul ei de mamă toate paturile noastre so­ciale. Domnii noştri încap în cadrele Aso­ciaţiunei noastre fără ca prezenţa lor să excludă pe ţărani. Ni:, căci Asociaţiunea noastră este a întreg neamului nostru, fără deosebire de confesiune şi fără deosebire de rang social. Mă întreb eu, deci, pentru ce nu s'ar da loc oficios în Asociaţiunea noastră şi comercianţilor şi industriaşilor români? Oare ei nu constitue o parte in­tegrantă a neamului nostru? Nu sunt co­mercianţii şi industriaşii, clasa noastră de mijloc, acea chezăşie a bunăstării noastre naţionale, despre care se vorbeşte atât de des ? !

Eu nu zic că orice comerciant şi indus­triaş român nu are dreptul şi datoria de a se înscrie membru la Asociaţiune, nu, căci faptele m'ar desminţi Ce vreau eu să scot la iveală este anomalia, că nici până astăzi nu avem la Asociaţiune, pe lângă secţiile de diferite categorii, şi o secţie a comercianţilor şi industriaşilor ro­mâni. Avem ce-i drept o secţie eco­nomică, dar după cum arată experienţa de până acum, acolo nu au loc decât finan-

„ T B I B Ü N A * 9 Septemvre n. 1911

cier i i n o ş t r i , d i r ec to r i i de b a n c ă şi e cono ­m i ş t i i . A c e a s t a o s p u n f ă r ă n ic i o supă ­r a r e , căc i o as t fe l de sec ţ i e î n c ă e s t e ne ­c e s a r ă . C o n d u c e r e a A s o c i a ţ i u n i i n o a s t r e t r e b u i e să se c o n v i n g ă , d a t ă fi ind m i ş c a r e a d in u r m ă a c o m e r c i a n ţ i l o r şi i n d u s t r i a ş i l o r , c ă s u n t a n u m i t e i n t e r e s e a l e c lase i noa ­s t r e de mi j l oc c a r i t r e b u i e s c c u l t i v a t e şi a p ă r a t e . T o t sub a c e s t r a p o r t , o a m e n i i n o ş t r i de b ine , t r e b u i e s ă se p ă t r u n d ă din zi în zi m a i m u l t , a v e m d o a r a t â t e a exem­ple, c ă c o m e r c i a n ţ i i şi i n d u s t r i a ş i i noş t r i , în l u m e a a p r o a p e i n t e r n a ţ i o n a l ă a b a n u l u i , în c a r e se î n v â r t , s u n t în c e a m a i m a r e p r i m e j d i e de a se d e s n a ţ i o n a l i z a . O r a ş e l e de p e t e r i t o r i u r o m â n e s c s u n t t o a t e cu ca­r a c t e r s t r ă i n , as tfel , î n c â t c o m e r c i a n ţ i i şi i n d u s t r i a ş i i pe ca r i îi d ă n e a m u l n o s t r u s u n t e x p u ş i t o ţ i s ă se a s imi l eze cu m e d i u l în c a r e t r ă i e s c .

N e t r e b u i e o i n s t i t u ţ i e n a ţ i o n a l ă c a r e să-i a d u n e pe t o ţ i a c e ş t i fii a i n e a m u l u i la u n loc, să-i o r g a n i z e z e p e b a z e n a ţ i o n a l e , să-i s t r ă b a t ă de sp i r i t n a ţ i o n a l , c ă c i al tfel n ic i o d a t ă n u v o m a j u n g e s ă c r e i ă m a c e e a f o r ţ ă a n e a m u r i l o r c iv i l i za te , c a r e e s t e c l a sa de m i j l o c . A c e a s t ă i n s t i t u ţ i e n a ţ i o n a l ă n u p o a t e fi a l t a , d e c â t A s o c i a ţ i u n e a noa ­s t r ă .

E s t e a d e v ă r a t c ă a v e m şi a ş a n u m i t e „ R e u n i u n i de m e s e r i a ş i " , c a r i în u n e l e p ă r ţ i , f u n c ţ i o n e a z ă cu m u l t s u c c e s . R o d u l l o r se r e d u c e î n s ă la a n u m i t e l oca l i t ă ţ i , c u m e s t e Sibi iul , B la ju l e t c . , d a r n o i a-v e m l ipsă de u n for s u p r e m , c a r e s ă fie cu c a r a c t e r g e n e r a l . R e u n i u n i l e a c e s t e p o t s ă f u n c ţ i o n e z e şi m a i d e p a r t e , ca p â n ă a c u m , f ă r ă s ă î m p i e d e c e e v e n t u a l a ac t iv i ­t a t e a sec ţ i e i pe c a r e o p r o p u n e u p e n t r u A s o c i a ţ i u n e .

A s o c i a ţ i u n e a n o a s t r ă e s t e de al t fel şi i n c o m p l e t ă f ă r ă o s ec ţ i e a c o m e r c i a n ţ i l o r şi i n d u s t r i a ş i l o r . L a A s o c i a ţ i u n e t r e b u i e să fie r e p r e z e n t a t e t o a t e p ă t u r i l e n o a s t r e soc ia le , c ă c i n u m a i în ch ipu l a c e s t a p o a t e să-şi a j u n g ă m e n i r e a a d e v ă r a t ă , de a fi o o g l i n d ă a î n t r e g n e a m u l u i n o s t r u . P e de a l t ă p a r t e , eu s o c o t e s c că l u p t a pe c a r e o d u c e m n o i în v r e m i l e de a c u m , m a i a les p e t e r e n u l a c e s t a t r e b u i e s ă se dea . T r e ­b u i e s ă n e c r e ă m o c l a s ă d e mi j l oc cu pu­t e r n i c e s e n t i m e n t e n a ţ i o n a l e , c a r e să cu­c e r e a s c ă o r a şe l e de pe t e r i t o r r o m â n e s c , d â n d n e a m u l u i n o s t r u u n e l e m e n t de cul­t u r ă n e î n c h i p u i t de m a r e . E s t e , dec i , d e d a t o r i n ţ a A s o c i a ţ i u n e i n o a s t r e s ă î m b r ă ­ţ i ş eze cu c e a m a i m a r e c ă l d u r ă o r g a n i z a ­r e a c lase i de mi j l oc .

I n a c e s t î n ţ e l e s fac ape l la c o m e r c i a n ţ i i şi i n d u s t r i a ş i i n o ş t r i pe c u m şi la condu­c e r e a A s o c i a ţ i u n e i s ă s t u d i e z e c h e s t i u n e a în f i in ţă r i i u n e i sec ţ i i a c o m e r c a n ţ i l o r şi i n d u s t r i a ş i l o r r o m â n i . I n d e o s e b i m ă a d r e ­sez c ă t r ă colegi i m e i c a r i v o r c o n v o c a c o n g r e s u l p l ă n u i t , s ă p u n ă c a cel m a i în­s e m n a t p u n c t în p r o g r a m u l v i i t o r u l u i con­g res a c e a s t ă c h e s t i u n e de m a r e i m p o r t a n ţ ă n a ţ i o n a l ă . E u s o c o t e s c c ă n e v a r e u ş i să î m p l i n i m a c e a s t ă f a p t ă c a r e v a d a o n o u ă v i a ţ ă şi A s o c i a ţ i u n e i şi c lase i n o a s t r e de mi j loc .

Din Gleichenberg. Schloss Glejchenberg, Schloss Gleichenberg Wie stehst du in den Stürmen Mit deinen stolzen Türmen,

Schloss Gleichenberg!

E o frântură de cântec auzit în zilele aces­tea, o melodie când melancolică, aproape tristă, când pătimaşă şi plină de energie. Nic i o clipă nu-mi pot îndrepta priviri le spre stâncile încoro­nate cu măreţie medievală a castelului, fără ca să-mi răsune iarăşi în urechi: „Schlose Glei-chenberg, Schloss Gleichenberg...." Şi-aş vrea să ştiu ce povesteşte cântecul ? N u cumva întemeie­rea şi ridicarea sumeţelor metereze învă-lite în vrajă trandafirie a vre-umei le­

gende ? Sau poate vre-o tragedie medievală pe­trecută în dosul lor, în turnul, сате azi nu mai există, sau îm beciul adânc delà poala lu i? Sau e cuvântai îndurerat al vre-umui „minnesaenger", colindător din oraş în oraş, din castel în castel, astăzi ospătat împărăteşte, iar mâne alungat cu cânii, care afară de versuri şi sărăcie n'avea ni­mic pe lumea asta, decât doar dragostea furişe a vre-unei domniţe din castelele pe unde a trecut ? S'au poate — iartă-mă, o nobile Lasbaride! — e cântecul cutărui ţăran ştiri an cn faţa bronzată, plină de sănătate, cu muşchii de oţel, ca ai şer­bilor din circurile Bizanţului ?

E mult de atunci. P e câmpiile morave căzuse învins leul boem, iar Habsburgul îşi împinsese hotarele până departe spre valurile pline de cân­tec şi lumină ale Adriaticei. Iar într'o bună zi contele graniţei stiriene descăleca cu ceata lui şi cu vre-o câţiva călugări în lunca deschisă spre miazăzi, cercetă dealurile cu luare aminte, alese imul şi împărţi poruncă aspră: să înceapă clă­direa.

Şi oştenii porniră în toate părţile, ţăranii fură adunaţi. Şi munca începu. Braţele se opinteau, spinările se 'ncovăiau, securile şi ciocanele şidal-tele vuiau, scripeţele scârţăiau, codrii gemeau, şi zidurile creşteau tot mai înalte, tot mai spăi-mântătoare. Unde n'ajungea puterea, ajuta bi­ciul. Oh, de ar putea grăi pietrile acelea muş-chioase, câte dureri şi blesteme ne-ar spume ele! Dar poate e mai bine că hu grăiesc...

Iar pe coasta de alături îşi clădiră adăpost cei câţiva benedictini. Şi în curînd cioaia răsuna biruitoare peste cuprinsul văilor chemând pe cei împilaţi şi trudiţi la rugăciune. Iar ei veneau, urcau domol cărăruia cu cele staţiuni ale Golgo-tei, şi cădeau în genunchi în faţa cucernicului frate, care vorbia despre bunătatea celui din Ná­záret. Şi ochii se ridicau plini de încredere, su­fletele se înviorau — ca mânezi eă înceapă din nou truda şi chinurile ale căror roade le culegea „domnul".

Sute de ani trecură. Jos în vale câteva sate ri­s ipite printre pădurile de brad şi fag, iar sus Schlose Gleichenberg şi alături benedictiniii .

P e la 1830 însă iată se lăţeşte povestea des­pre nişte izvoare tămăduitaare, cari s'ar afla sub via călugărilor. Ş i în curînd se Tidică Gleichen-bergul de azi. Dealurile ee umplu de vile, în locul căilor noroioase răsar parcuri cu сатагиі bine în­grijite, cele mai moderne instalaţiuni făgăduiesc bolnavilor de piept sănătatea. Şi lumea curge de pretutindeni şi renumele se lăţeşte şi urmaşii salahorilor şi chinuiţilor cari au ridicat castele feudale, se îmbogăţesc pe zi ce merge.

E progresul.... Eu însă sunt convins, că dacă s'ar ridica din

criptă vre-unii dintre vechii conţi ai graniţei şi şi-ar plimba ochii de-a lungul Gleichenbergului de azi într'o zi de Iulie, nu numai că n'ar fi mul­ţumit cu progresul, dar ar rămânea de-a dreptul indignaţi . N u urmaşii lor, nici urmaşii şerbilor lor cu palmele aspre, ee plimbă de-ia lungul aleelor umbroase în aerul binefăcător, ci un neam deose­bit, cu ochii bulbucaţi şi roşii, cu nasul coroiat, cu faţa şi manile pl ine de pistrui, cu zulufi şi părul roşietic, cu pălării rotunde de catifea şi caftane murdare, un neam, care pe vremea lor încă ştia pungaşi şi împrumuta bani, dar ştia mai

multă omenie: ovreii din Ungaria şi d in Q-aliţia. 1 D e sigur n'ar fi prea mulţumiţi bravii cavaleih; cari au străjuit pământul acesta cu platoşa pe trnp^ şi cu spada în mână. k

Aşa covârşitoare e puterea ovreimii încât ţii aici îşi ате localurile sale proprii s. p. Israeliti-f sches Hospitál ş. a. Şi e interesant că jidovimea] din Ungaria grăieşte aproape totdeauna ungu­reşte.

Ce cuceriri frumoase face maghiarizarea! De-ar da Dzeu neamului unguresc cât de multe cuceriri de felul acesta! Poate-şi va deschide o-dată ochii.

La 7 ore dimineaţa începe muzica în „Вгши nental". Şi şiruri, şiruri trece mulţimea cu pa­harele în mână îndreptându^e spre izvoare. Fetef supte, ochi sperioşi, glasuri stînse, cele mai ciu- i date fizonomii, .alături de cele mai ciudate limbi \ ale Europei. Alături de impertinenţa mută a o-vreiului din Ungaria trece înfăţişarea nobilă şi cuceritoare a polonezei, soră de cruce cu Maria Potowska din Bachişarai sau faţa visătoare, cu ochii luminoşi verzui a Rusului din Moscova sau Orei; alături de Neamţul bine hrănit şi tacticos delà Gratz alunecă înainte Sârbul cu ochi negri, cu sufletul pururi î n neastâmpăr. Ş i toată lumea asta unduieşte spre izvoare, se 'ntoarce spre mu­zică, se opreşte în faţa ei o clipă, ascultă câteva acorduri şi trece înainte, cu toate că programa e foarte bine aleasă.

într'o dimineaţă însă am rămas uimit. Era o îmbulzeală în jurul orchestrei, ca niciodată. M'a-propiu în grabă şi bucuria n u mi-a fost mică: or­chestra cânta „Doina Ciobanului" de Elinescu. Din acordurile staccato ale acompaniamentului picura l in ş i duios doina cu toată melancolia şi dorurile şi patimile ei. Se simţia niţel accentul străin al flautistului, dar era totuşi sufletul nos­tru care grăia în tonurile lui. Ş i lumea stetea cu cernică şi asculta. Iar când glasul se pierdu, şi răsună bruscul acord final al nemţilor, cu toţii izbucniră în aplauze şi strigăte. Orchestra fu si­l ită să repete, iar „la dorinţa generală" să ia în programă şi pe a doua zi punctul acesta!

Şi Doamne ce mândru mă simţiam! Cu câtă bucurie le dedeam prietenilor mei ruşi lămuriri despre muzica noastră.

M'am împrietenit aici cu vre-o câţiva stu­denţi ruşi parte delà universitatea din Moscova, parte delà cea din Chiev, veniţi şi ei la cură ca şi mine. La început erau cam neîncrezători; nu-şi puteau închipui să f iu din Ardealul Ungarie i şi totuşi Român. I i desluşii însă în aurind. Şi prie­tenia noastră devenia tot mai intimă.

— Crede-mă, die Stoica — îmi zise într'o zi unul, — e colosală putere glasul sângelui. Mie însă mi-se pare că există o putere şi mai mare, care poate înfrăţi şi mai str îns: suferinţa. Noi încă suferim, şi suferim mult. Dar îndurăm totul cu uşurinţă, căci muncim.

Mă uimesc studenţii aceştia cu cunoştinţele şi vederile lor largi, mai mult însă cu entuziasmul lor sincer. Ascultam frământările şi planurile lor, şi încet-încet mi-se strecura în suflet dure­rea, că noi n u putem lucra la fel. Şi nu putem fiindcă n u suntem pătrunşi de sfinţenia nici

unui ideal, f i indcă nu ne putem desbăra — nici nu încercăm! — de apăsătoarea mentalitate bur­gheză, cu egocentrismul ei.

Vorbiam într'o zi despre munca ce-o desfă­şoară azi şi-a desfăşurat-o şi în trecut studenţimea rusească pentru ridicarea ţărănimii. Căci numai admiraţie li-se cuvine acelora, cari nu s'au sfiit să lase hainele de universitar, să îmbrace hai­nele ţăranului şi -să umble din sat în sat în­drumând şi împărţind cărţi partea cea mai mare tipărită de ei prin pivniţele Moscovei.

— Dar, dvoastră, studenţimea română din Ungaria, — mă întrebă prietenul meu, — ce faceţi, pentru ridicarea poporului delà sate, şi mai ales pentru trezirea lui la conştiinţa naţională?

Poate niciodată n'am simţit mai dureros ru­şinea unui răspuns decât în clipele acestea, mai bine să nu-i fi cunoscut niciodată, decât să mi-se pună întrebarea asta. Răspunsei abia după o tă­cere, par'oaş fi rostit o osândă:

M O B I L E In cea mai modernă execuţie se pot procura la:

O . l / V . M L s l e r pentru dormitor

sufragerie Ioeuiaţe, garton în garnitură de

5ibin-Biiy«eben,Slr. .Şa|eBa Hr. T. f a b r i c a n t d e m o b i l e

9 Septemvre n. 1911 „ T R I B U N A * Pag. 5

•i- Nimic — Dar în trecut ? — Dragă, în trecut s'a făcut mai multă is­

p r a v ă . Noi cei de azi ştim cere burse, ştim sta zile Uţtregi în cafenelele Budapestei jucând biliard ft mergând la universitate numai eând ne plieti-a i m , ştim declama o românească primitivă la toate prilejurile, ştim cerşi eolovii gratuite din l imba română delà profesorul Alexici fără să fi fost la «Brsuri, — fără colocvii ne pierdem bursele, —• f i ştim furniza comitetului naţional român tele­grame şi adrese de aderenţă ori de câte ori are • e v o i e ca să amuţească anumite glasuri nemulţu-m i t e din opinia publică.

N'au mai zis nimic prietenii mei. Prea mă fiiură mâhnit. începură să discute despre „L'Oi-ttau Bleu" a lui Maeterlinck, reprezentată de

V iitâiasdată la Moscova ; şi conversaţia ee abătu , pe alt tărîm.

Şi par'că-i o fatalitate oa anumite t ipuri pe tui le urăşti cu toată părticeaua sufletului tău, ai le întâlneşti pretutindeni. Tipul omului tînăr

'ifee nu are altceva de lucru decât să cheltuiască ?,jwbuneşte truda şi agoniseala părinţilor săi, l'am lliut în multe părţi. Aici în Gleichenberg însă îl

Ctăd în ediţie românească, dar scos din fabrică Mgureaecă. Cu pălăria mică, proprie dandy-lor •neo-maghiari din Budapesta, cu capul împins din grumazi înainte, după moda aristocratică, cu buton subţirel măciucat în mână, cu care loveşte ÏBtr'una pantalonii largi englezeşti, îl vezi când •rtmcându-se înainte, şoptind ceva la urechea u-aei ovreice şi rîzând apoi parvenit, când rămâ-lind îndărăt să aştepte pe alta ; când conducând pe una cu părul roşcat la cofetărie, când alergând "pngur şi fluierînd ca să atragă atenţia. Căci dum-îealui a venit la Gleichenberg să se amuseze. Iar eind mergi undeva să te amusezi, cu toate că ai fi român, nu se cuvine să te opreşti să dai o bună àna şi să stai o clipă de vorbă cu cei vre-o zece Bomâni pe cari îi vezi aproape pururi laolaltă рД-і auzi grăind româneşte. Tu eşti doar din altă • ţlgmă: ai căzut la toate examenele şi te-a trecut |Rtăl tău cu bani, pe când amărîtul acela de stu­dent universitar de pe Ţara Oltului ş i j a zdrun-«mat şi sănătatea, ca să se poată susţinea şi să poată căpăta o bursă.

0 târgoveţii parveniţi şi decăzuţi ce respin­gători sunt! Că nu introducem noi legea de pe Tremea revoluţiei franceze, în înţelesul căreia werea părinţilor bogaţi, ai căror copii sunt dove­d i ţ i de inutili şi incapabili de progres, nu va fi

ÎJBoştenită de copii, ci de comunitate, care are s'o Întrebuinţeze spre creşterea adevăratelor talente f i forţe de cultură. Câte suflete alese s'ar fi mân-

i t o i t , câţi P. Iorgovani şi Popovici-Bănăţeni ar fi ' • t a p a t de ghiarele boalei de piept, cu banii pe *«ri anumiţi descreeraţi îi zvârle ca să se facă plăcuţi ovreicelor de pe la băi !

Aviz abonaţilor. Abonaţii noştri cari nu şi-au înoit încă

1(momentul pe semestrul al II-lea al u l u i curent sunt rugaţi să binevoiască

l i n o t ca să nu li-se întrerupă expediarea ţtgukta a ziarului.

De-mmenea sunt rugaţi toţi abonaţii noftri t n întârziere cu plata abonamentu­

lui 8 4 gr&biască cu achitarea sumelor ce Me datoresc, ca să nu fim siliţi a întrerupe trimiterea ziarului peadresa lor.

Abonamentul la „Tribuna" este: pe an an — — — — 2 8 . — cor. pe 7J an — — — — 14 .— cor. pe

1\t an — — — — 7.— cor. pe 1 luni — — — — 2.40 cor.

In România: pe an an — — — — 40.— cor. pe \ an — — — — 20,— cor.

D e l à fraţii din A m e r i c a . Ziarul „Uniunea" al fraţilor noştri din Ame­

rica, publică din peana d-lui N . C. Zamfirescu un judicios articol asupra vieţii fraţilor noştri e-migraţi . Reproducem o parte din el, căci ea ne înfăţişează o icoană a sbuciumului lor din străini şi o p i ldă bună a îndrumătorilor lor culturali.

Poporul nostru venit în America, graţie firei moş­

tenite de acasă e împins şi aici de toate părţile.

Acasă nici n'a pus mâna cel puţin pe o istorie bi­

sericească, ca să cunoască trecutul bisericilor noastre

româneşti din Transilvania şi Ungaria, n'a cetit istoria

Românilor, ca să aibă idee mai lămurită despre ori­

g inea noastră si despre luptele ce s'au purtat pentru

apărarea intereselor nationale fată de neamurile cari

căutau să ne potopească din lista altor neamuri. Şi

totuşi cu astfel de oameni se începe a se discuta sub­

tila chestie a socialismului pe baze internationale.

Când o parte din Românii noştri nu gtiu să definească

încă cuvântul „Naţional" începi să-i toci la ureche de

international, îneepi să le scălciezi mintea delà loc,

cu lucruri pe cari nu le pricep, şi nepricepându-le le

introduci în minte necunoscuta otravă de cosmopolism,

în timp ce ei nu ştiu ce e Naţionalism.

Se începe lucrul delà coadă şi aici în America. O

seamă de sfătoşi discută chestii internationale, fără

să-ţi fie în stare să-ţi lămurească istoria naţională.

Duc campanie contra religiunei fără să discute, fără * ă

lămurească trecutul bisericei creştine. Vrea înfrăţire

cu ovrei şi cu unguri, fără să lămurească ce suferim

noi din partea Ungurilor, chiar socialişti fie ei şi ce

sufere comerciul românesc din partea ovreilor din Ro­

mânia, ori cât de democraţi sunt ei. Se cântă „Inter­

naţionala" în vreme ce Românul nostru nu ştie încă

însemnătatea imnului „Deşteaptă-te Române".

Se pun în circulaţie broşuri cu înţelesuri subtile şi obscure, idei despre socialism, comunism împestriţat cu anarhism, se fărîmă nimbul lui Hristos, se detro­nează credinţa, se propagă solidaritate în muncă de cătră mulţi din aceia cari pentru o asigurare de traiu mai omenesc aruncă sabia şi trădează cauza.

înaintea acestor feluri de oameni, un Traian, Mi-haiu Viteazul, ori Stefan cel mare, un Eminescu sau Iorga, un Vlăhută sau Goga, sunt un fel de păpuşi pe lângă un Carol Marx.

De-o parte unii se trudesc să deştepte simţul na­

tional la Români, de altă parte аЦіі îi tămâiază cu te­

oriile social-démocrate fie isvorîte din creerul unui

Român, sau al unui Neamţ, fie şi al unui Ovreu.

întotdeauna am voit să deşteptăm în Români cu­

noştinţa despre dreptul la o viată cinstită ca muncitori.

Şi dacă e vorba pot lua pildă delà Americanii în mijlo­

cul cărora trăesc în ce priveşte organizaţia.

In timp ce guvernul unguresc caută pe toate căile

să şicaneze cultura românească, în timp ce presa i i -

dovită din Ungaria tine isonul acestui guvern, apro­

bând toate nemerniciile, o mână de apostoli de felul

celor de mai sus, ne îndeamnă să dăm mâna cu U n ­

gurii şi cu Evreii ca să mântuim muncitorimea, mă rog

că altfel nu se poate.

Şi ne mai mirăm că nu înaintăm cum ar trebui. Nu

trebue să ne mirăm căci aşa e firea noastră. Va mai

trece încă apă pe vale, până se va deştepta şi spiritul

critic între Români, ca să ştie să poată să-şi formeze

judecata dacă cutare scriere sau cutare sfat e spre

folos sau nu, să ştie cam ce scopuri urmăreşte un ora­

tor, când tme o vorbire frumoasă, un orator când dă

publicului o carte.

Până atunci însă o să mai trăiască mulţi după urma

prostiei noaste, cum au trăit şi până acum. Până nu vom căuta să răscolim trecutul, să ne cunoaştem istoria originei noastre, nu ne vom putea da încă seamă, ce în­semnează cuvântul „Român".

Regicidul din Belgrad. — Des tă inu i r i l e lui Novacovici . —

Ziarul „Tribuna" din Belgrad a început să publice destăinuirile advocatului Iţa Novacovici , părtaş în complotul care a pus capăt zilelor rege­lui Alexandru şi a reginei Draga şi sfârşit di­nastiei domnitoare a Obrenovicilor ( 1 1 Iunie 1 9 0 3 ) .

D e notat este faptul că aceste destăinuiri se publică' tocmai în „Tribuna", care a fost susţi­nută de cabinetul lui Pasici şi càre a apărat cu multă energie pe fostul moştenitor al tronului actualului rege. D e asemenea merită să fie ob­servat şi faptul că aceste destăinuiri se fac toc­mai acuma când regele Petru îşi mărită fiica după un prinţ rus şi când se apropie vizita lui la curţile din Viena, Berl in şi Paris .

D in cele publicate reiese că nemulţumirile împotriva tânărului rege Alexandru erau mari cu mult înainte de data fatală de 29 Iunie 1 9 0 3 , dar că la început nimeni nu se gândea că prin ucidera lui să aducă un serviciu lui Petre Ka-ragheorghevici. Numai după ce ministrul de in­terne Gheorghe Ghencici, a fost condamnat fără să fi fost vinovat şi după ce Iţa Novacovici , so­crul ministrului , s'a hotărât să pună la cale complotul, atunci se prezintă din partea lui Pe ­tru Karagheorghevici locotenentul Anton Antici , nepotul lui G. Ghencici şi-i propune lui Novaco­vici să lucreze în înţelegere cu actualul rege Pe­tru şi în folosul lui. După câteva peripeţii Nova­covici primeşte propunerea şi intră direct în le­gătură cu Petre Karagheorghevici. Mai târziu la consfătuirile ţinute ia parte şi fostul prim-mi-nistru Iovan Avacumovici , a cărui fiică a fost chiar atunci logodită cu unul din nepoţii regelui Petru.

Afară de aceştia doi, la facerea planului de răsturnare au mai luat parte încă şi colonelul Masin şi bancherul Perne.

* După ce în principiu conducătorii conjura-

ţiunei s'au înţeles, locul de întâlnire pentru f i ­xarea amănuntelor a fost schimbat delà Geneva la Viena, unde actualul rege a fost de două ori spre a se întâlni cu Novacovici .

Printre condiţiunile impuse regelui Petru, pentru ajutorul ce i-se dă spre a veni la tronul vaoant, era şi aceea ca toţi ofiţerii d in conjuraţie sa fie avansaţi şi protejaţi, lucru ce se împlini după executarea lui Alexandru Obrenovici şi a reginei Draga.

Până acum Novacovici , advocat cu multă vază înainte de regicid, a p u b l i c a t numai atât din des­tăinuirile sale, dar promite că le va continua.

O întrebare legit imă ce se pune este aceea de a se şti, care este cauza destăinuirilor făcute.

f• Se zice că nu poate f i alta, decât scăparea fi­nanciară a lui Novacovici , care delà 1 9 0 3 merge din ce în ce mai mult spre sărăcie, întru cât şi-a pierdut cu totul faima de advocat.

începând publicarea memoriilor sale, se spune că el nădăjduieşte să i-se răscumpere tăcerea cu mult aur, care l'ar pune la adăpostul nevoilor zilei de mâne. „S e a r a".

taie de cumpărat mobile! Io cauza producţiei abundente poţi afla pentru preţurile cele mai sä zu te

* * £ S s é k e l y ş i B é t i ' Ж * ^ Ä Ä

Oamenilor acreditabilî se vând şi pe lângă = plătire în rate lunare f ă r ă n c î ° u r c a r c

_ • de preţ. = Mare asortiment în trusouri pentru mirese. = La cerere din provincie trimite bogatul catalog ilustrat

Pag. б „ T R I B U N A * 9 Septem vre n. 1911

In jurul lui Tolstoi. Anul acesta printre numeroasa lume străină,

care şi-a petrecut primăvara sub ceriul senin al Italiei, pe malurile dulci ale insulei Lido, a fost şi pictorul A. V. Moravov, care e cunoscut în Rusia prin celebrul său tablou „Decabriştii", şi care mai apoi după spusele Sofiei Livovno Tol­stoi, a reuşit să facă cel mai desăvârşit portret al lui Tolstoi, portret care după moartea scriitoru­lui a fost reprodus şi vândut în sute de mii de exemplare.

Petrecându-şi timpul pe plaja încântătoare a insulei şi sub dogoreala moleşitoare a soarelui de primăvară, Moravov îşi aducea aminte cu drag de zilele petrecute la Iasnaia Poliana, când, contrar obiceiului, Tolstoi s'a oferit singur să pozeze.

O pante din impresii le sale, pictorul le-a scris şi comunicat presei ruse, din care le culegem şi noi pentru cetitorii noştri.

— încă pe când eram pe băncile şcoalei zice pictorul Moravov, voiam să fac portretul lui Tol­stoi. Şi aceasta nu din cauză că el era o persona­litate universală, ci din pricina adâncii impre-siuni ce mi-a lăsat-o prima vedere a acestiu mare om.

Cu toate acestea anii treceau şi dorinţa mea nu sc traducea în fapt, rămânând tot dorinţă. N u mă puteam apuca nici odată se fac măcar o schiţă cât de sumară a lui Tolstoi, pentrucă mă stăpâ­nea un fel do teamă ca de ceva necunoscut. Şi a-ceastă nehotărâre de a mă apuca de lucru creştea cu atât mai mult, cu cât în cursul anilor numă­rul portretiştilor lui Tolstoi a devenit atât de mare încât nu-i mai puteai distinge şi nici scriito­rul nu mai avea răgaz din pricina lor.

Portretiştii într'atât plictisiseră pe Tolstoi cu cererile lor de a le poza încât acesta ajunsese să se teamă de a mai da cu ochii de vre-un pic­tor.

într'o zi contesa Sofia Tolstoi mă invită la Iasnaia Poliana, ca să le fiu oaspete pentru câ­teva zile, dar nu uită să adaoge foarte stărui­tor:

— Insă, pentru Dumnezeu, numai ca simplu prieten. Lew Nicolaevici , rămână vorba între noi, nu poate mistui pe pictori...

Lucrul acesta îl ştiam mai de mult, şi de aceia n'am fost de loc jicnit, cu toate că contesa căuta un surîs de încurajare să repare efectele rele ce le-ar fi produs.

Singurul pictor iubit de Tolstoi şi cu care a avut cele mai dese întâlniri a fost Nicolai Nicole viei Ghc, dar aceasta nu din cauza talentului ar­tistic al acestuia, cât mai ales din pricina erudi-ţiimei sale şi a sufletului său apostolesc.

La Iasnaia Poliana am fost cu un an înainte do moartea lui Tolstoi. După o zi de şedere însuşi marele apostol îmi propusese să mă pregătesc cu toate cele necesare, ca a doua zi să-mi pozeze.

Lucrul acesta fu atât de surprinzător pentru membrii familiei, în cât nu găsiră cuvinte să mă felicite pentru atenţiunea deosebită ce mi s'a dat.

Moravov descrie apoi modul cum Tolstoi lu­cra si-şi petrecea timpul. Totdeauna, în zorii zilei scriitorul se afla la biroul său de lucru. Acolo îşi desfăcea singur corespondenţa sosită în cursul zi­lei precedente şi cetea cu atenţiune toate scriso­rile. Acelea care erau neînsemnate rămâneau în totdeauna fără răspuns. Corespondenţilor mai principali şi mai cu seamă ţăranilor, le răspundea personal.

Este nemărginit de mare numărul autografe­lor lui Tolstoi, care se găsesc în cele mai sărăcă­cioase colibe şi căsuţe din cuprinsul întregei Ru­şii. In regulă generală însă răspunsurile erau date de fiica scriitorului, Alexandra Livovna Tolstoi. Câte odată însuşi Lew Tolstoi dicta răspunsurile şi acestea se distingeau atunci prin frumseţea sti­lului şi prin puterea lor convingătoare.

- Printre multele scrisori şi diversele cereri pri­mite, unele distrau mult peTolstoi. Asfe l într'o zi soseşte o scrisoare la Iasnaia Poliana prin care un ţăran cere 50 ruble pentru ca să se însoare. N u uită însă să adaoge că face pasul acesta nu din dragoste ci din cauză că viitoarea lui soţie are 600 ruble zestre. Tolstoi făcu mult haz de since­ritatea ţăranului şi puse pe scrisoare rezoluţia: „fără răspuns".

Sunt interesante amănuntele pe cari Moravov le dă asupra modului, cum lucra Tolstoi.

Pictorul acesta spune, eă înainte de a se apuca de scris, Tolstoi mai întâi privea ţintă pe ferea­stra biroului, apoi repede lua un trap de cărţi şi în grabă făcea o pasenţă. Mai privea pe fereastră şi apoi numai decât se apuca să scrie.

Scria câte 20 minute, o jumătate oră, o oră şi câte odată chiar şi două ore neîntrerupt şi apoi iarăşi privea pe fereastră afară şi iar arunca câte o pasenţă. Dacă n'avea cărţile de joc cu el, atunci în intervale când nu scria, cetea, de obicei cărţi străine filosofice. Atunci cetirea ţinea mult şi a-desea ori era nevoie să vină cineva să-1 cheme la masă, căci altfel toată ziua nu s'ar fi dus.

In privinţa patimei lui Tolstoi contesa spunea că scriitorul propovădueşte iubirea morţei d in cauză că el ţine grozav de mult la viaţă.

— Tolstoi, zicea contesa, este pătimaş incori­gibil şi orice lucru îl face cu atâta pasiune, încât se uită pe sine. Dacă s'apucă să joace la cărţi, joacă toată ziua fără să se plictisească; dacă se plimbă călare, umbla toată ziua până ce-1 rugam să înceteze ; dacă s'apucă de scris sau citit, este cu totul cufundat în acest lucru.

Dar Tolstoi, după spusele lui Moravov, ca băr­bat, era şi foarte gelos, cu toate că nici odată a-ceastă gelozie nu şi-a manifestat-o. Insă el a imor­talizat aceste sentimente în multe pasagii din Ana Kerenina, cari sunt tablouri fidele din viaţa şi sufletul său intim.

însăşi contesa îşi dădea seama de acest lucru şi astfel se explică cum, cu toată marea avere a lui Tolstoi vreme îndelungată contesa n'a fost în străinătate, iar la Petersburg se ducea foarte rar.

Mulţi ani Sofia Tolstoi nu s'a mişcat de loc din Iasnaia Poliana şi nu mai Tolstoi se ducea singur la Tuia, când avea nevoie să cumpere haine soţiei sale. Lucrurile acestea sunt mărturi­site şi de contesă în memoriile sale.

Amintiri le pictorului Moravov, scrise sub ce­rul cald şi l iniştit al Italiei, care contrastează atât de mult de acela al Rusiei, capătă sub forma cu cari sunt redate şi sub religiositatea de cari sunt stăpânite, importanţa destăinuirilor unor în­chinători întorşi delà locurile sfinte.

Mar i le serbăr i din parcul C a r o l I (F i la re t ) ( 2 8 — 3 0 A u g u s t ) .

(Continuare.)

9. Asaltul delà Griviţa. Ziua de 30 August este aniversarea cucerirei

Griviţei , a unui steag şi tunuri în gloriosul răs­boiu delà 1877. Cea mai tare redută turcească căzu atunci în manile vitezei armate române.

La serbările Ligei , în această zi de 30 August se va reprezenta de cătră armata noastră în par­cul Oarol I pe locul ce se află între turnul lu i Ţepeş-Vodă şi bateria delà Calafat, asaltul de atunci, când vom vedea şi noi momentele, peri­peţii le şi svîrcolirile prin care trec douăarmate în luptă decisivă, când vom simţi şi noi f iori i unui asalt aşa de crâncen.

Spectacolul va fi foarte bine privi t de toată lumea ce se află în parc, întru cât va fi luminat cu reflectorul serviciului de geniu al armatei.

10. Cabaretul artistic. O altă surpriză ce se pregăteşte la serbările

acestea este splendidul cabaret artistic, organizat

І

de artistele Teatrului Naţional. Aripa stângă 11 pavil ionului regal va fi neobişnuit de luxos de-1 corată. •/

Vor servi numai artistele şi artiştii Teatruhi| Naţional. Următoarea schiţă de program o ew-dem suficientă pentru a se convinge ori cine dl ce va fi în acest pavilion.

Versuri: Dnele Aristizza Romanescu, M. Fi-lotti, M. GiuTgea, O l impia Bârsan, Tina Barbu, Dni i C. I. Nottara, I'. Liciu, N . Soreanu, N . Gri-goresc, C. Belcot, Al. Mihalesou, Bârsan, Buk»-dra, Ţancovici, et«., etc.

Romanţe şi cuplete: Drele Lucreţia BrezeäöiJ V. Micioara, El. Teodorescu-Leonard, Locusteäm,. M. Fărcăşaim, V i r g i n i a lonescu.

Dn i i Leonard, Folescu, Costescu, Ciucurette| Maximil ian, Carussy.

Cronică externă. Rexolvirea conflictului marocan. După cm

se prevăzuse de mai nainte, conflictul maroeai dintre Franţa şi Germania s'a rezolvit în m»J paşnic şi în aceeaşi vreme favorabil pentru amâi-două, cu toate profeţiile întunecate ale pretinsu­lui „diplomat" al ziarului „N. Fr. Presse" саи spunea mai zilele trecute că un răsboi între Frânţi şi Germania e neînlaturabil. Desbaterile premer­gătoare rezolvirei s'au încheiat pe deplin şi a-mândoi reprezentanţii — Cambon şi Kiderteil-Waechter — au rămas de acord asupra punctebi de înţelegere formulate de Franţa, lăsând ca № zolvarea definitivă — din punct de vedere o » nomic — a conflictului să urmeze în restimpul până la 10 Octomvrie când se vor întruni corpu­rile legiuitoare ale Germaniei.

După cât scria ziarul parizian „Temps" Ger­mania şi-a redus toate pretenţiunile la câteti concesii miniere, pentru care va trebui să plu­tească Franţei despăgubiri, iar ce privesc drep­turile sale de supremaţie în Maroc, au fost cedaţi printr' im mic adaus de proprietate în coloniile germane din Congo. Astfel s'a încheiat şi aceasfi pagină care ameninţa cu un răsboi menit să pii-mejduiască echilibrul Europei. Rezolvirea nom coasă a acestui conflict este de a se mulţuaij amânduror state şi în primul rînd Ger-maniei, care nu putea găsi nici o despăgubire h Marocul sărac, pentru cheltuieli le monstruosuh răsboi ce era pe cale să se încingă.

Desavantajele acestui răsboi pentru Germani s'au semnalat chiar de pe acum, şi în urma abi mării opiniei publice a suferit deja o pierde! economică însemnată, căci nu mai puţin de % milione, capital francez a fost retras de pe piaf Germaniei, cu toate că nu se ştia nimic sign despre isbuenirea răsboiului.

Natural că rezolvirea defavorabilă a eonfb tului, ar fi însemnat pentru Germania o pute nică criză economică, a cărei sfârşit se putea îl cheia numai în paguba ei.

»

Declaraţii le răsboînice ale lui Delcassé. Paris se anunţă: Ministrul Delcassé a spus um| ziarist că nu a azistat la parada maritimă oii o demonstraţie naţională pe mare.

Dacă aşi da acum ordin de plecare — a centuat ministrul — n'ar trebui decât un sfii de oră pentru ca toate dispoziţiunile necesare 4 fie luate. i

Echipagiile vapoarelor tip Dauton nu sra| încă complecte. Le-aş fi putut complecta cu rinţă, dar n'am vrut să urmez exemplul Génül!' niei care a aranjat să ia parte la parada delà Eif şî vapoare tip Dreadnought cari nici experienţi necesare nu Ic-au terminat încă.

Asupra flotei a treia franceze ministrul (f exprimat că nu este la înălţimea timpului, împarte această soartă şi cu flota a treia a uß'-naţiuni.

Maidt şi Schrodt Arad, Piaţa Andrássy 17. c a s a a e i a n a r t ) . Prăvălie de specialităţi pentru moda bărbătească şi rufărie-

Mare depozit de trusouri pentru bărbaţi. Mare asortiment

în pălării englezeşti, moi şi tari, precum şi cravate. — Par-

desii Ulster şi impenstrabile cu 30 cor. — Mare varietate în

trusouri pentru băieţi de internat Preţuri fixe. Telefon 765.

Septemnvre ». 19П . T R Î B P W Ä - Pag. ?

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 8 Septemvre n. 1911.

— Buletin meteorologic. I n s t i t u t u l meteoro-gic anunţă vreme răcoroasă, f ă ră ploi.

Temperatura la amiazi a fost de 25.2 C. în ^Budapesta, de 29.8 C. în Arad .

— Un non caz de holeră în comitatul Pozsony. I I n comuna Süly, unde zilele t recute m u r i s e r ă de

: holeră un plugar şi mamă-sa, s'a ivi t i m nou caz holeră. 0 fetiţa care locuia în oasa în care bolise plu-

! .garul e'a îmbolnăvit subit . Semnele ind ică holeră.

— Mona Lisa — găsită? Z iarul pa r iz ian „Le Soir" este informat că la Lyon au fost a res ta ţ i

l doi automobil işti, la ca ro a fost găs i t tabloul Salions bisa" a lui da Vinci . Ares ta ţ i i declară i«ă tabloul găsit la ei este n u m a i o copie d u p ă ee-[lebrn] tablou d ipăru t din Louvre .

-, — Serbările ligei „Ernke". Se anun ţ ă din «Cluj: Azi şi-au luat începutu l serbăr i le l igei de maghiarizare „Enike" . I n locul a rh iduce lu i losif, «are a fost împiedecat de boală, a sosit ca să re­prezinte pe domnitorul la serbăr i m i n i s t r u l de /iinetrucţie, contele Ioan Zichy. P a r t e a cea m a i nare dintre oaspeţi au sosit încă cu t r e n u r i l e de aseară. Intre cei sosiţi sun t contele Apponyi, se­cretarul general Kálmán Gusztáv, fostul p r im-

piBmietru Széli, şef-redactorul lui „Budapes t i H i r -\ lap" Rákosi, deputaţ i i Dániel şi Hentz. O ra şu l I.Budapesta încă se reprez in tă la se rbăr i p r i n dele­

gatul special Almâdy, consil ier comuna l a l Buda-I jeetei. La gară sute de oameni au aş tepta t sosi-îea oaspoţilor. I n numele comi te tu lu i organiza­tor, ajutorul de p r i m a r al Clu ju lu i Fekete-Nagy, 1 rostit cuvântul de bun sasit . І-а r ăspunsSze îL făcând declaraţia că Clujul e una d in cele mai importante cetăţiii alo m a g h i r i z m u l u i şi că a ven i t jcu dragă inimă la se rbăr i .

Şedinţa j ub i l a r ă , c a r e s'a deschis V i n e r i , f înainte de amiazi la orele 9 şi j u m ă t a t e în pa l a tu l ' $gei jubilante, a fost deschisă de Széli, care a ;"t08tHun discurs mai l ung despre organizarea u-. -nitară a societăţilor culturale. D u p ă Széli a ur -

I-''/KBt secretarul Arkay. ca re a p rez in ta t ira vast ^raport despre act ivi ta tea desfăşura tă de societă­ţile culturale ungureş t i , deci n u n u m a i de „ E m ­

it ie". 0 deosebit de bogată ac t iv i ta te a mai avu t t liga culturală dela Sud „ D e m k e " (Délma-

-gjarországi közművelődési egyesület) şi „ O m k e " , Ijíra generală (Országos közművelődési egyesü le t ) . Дд sfârşitul r apor tu lu i său A r k a y a p r e z i n t a t o

f -moţiune în sensul ca toate societăţ i le ungure ş t i , f «ub conducerea consi l iu lui genera l cu l tura l ,.0r-t mgos Közművelődési Tanács" să muncească t intr'o direcţie un i t a ră , conform unu i p lan u n i t a r t' ţi vast conceput. D i rec ţ i a aceasta u n i t a r ă f i reşte

«ci nu poate fi alta decât : desnaţionalizarea neamu-І rilor nemaghiare cu ajutorul culturel naţionale Г -ungureşti,

Falussy Árpád, a c i t i t o conferenţă despre che­stiunea naţionalităţilor, i a r r edac to ru l Rákosi

"* rostit cuvântul de încheiere . Se rbă r i l e au avut ' -lin ansamblu strălucit . t După amiazi la orele 2 a avut loc un ban­

chet.

— Comună pustiită de foc. D in Szomba the ly • Se anunţă ca în comuna Kemesmál a izbucni t ie r i

un mare incendiu, care abia azi a p u t u t fi lo­calizat.

Aproape toate oasele au ars . Pes t e 250 de fa­milii sunt fără adăpost.

— Călătoria escadrei române pe Dunăre. D in Calafat ee anunţă : I n seara zilei de 22 c , la orele 5, a sosit în port escadra română d u n ă r e a n ă , com­pusă din patru moni toare , opt vedete şi t re i ca-ooniere.

Escadra este sub comanda d lu i comandor 1. Spiropol şi vine d in T.-Severin. A s ta t în raza •portului până a doua zi la orele 6 d im. când şi-a reînceput călătoria înspre Gala ţ i . O pa r t e d i n o-

•fiţerii marinari au debarcat în oraş , pe t recând un timp în mijlocul ofiţerilor garn izoanei locale.

— Trecerea canalului Mânecii înnot. D in londra se anunţă: Dela 24 August 1875 când că­pitanul Vebb a t recut înnot canalul Mânecii şi până astăzi nimeni n 'a mai reuşi t să-1 treacă.

Ieri la orele 10 şi 15 m. a plecat înnot dela : Do wer Burgess Wil l iam Thomas , care a ajuns

•astăzi la Cap Grisez l ângă Calais la orele 1 0 şi 30 d iminea ţ a .

Burgess a p a r c u r s în 24 ore şi 15 m. C ă p i t a n u l Gebb parcursese această d i s t an ţă în

21 ore şi 45 m. D i n 1904 şi până în prezent Burgess a încer­

cat de 11 ori să t reacă canalul Mâneci i înnot , da r n ' a reuş i t , ceva mai m u l t odată e ra să se înece, deoarece îşi p ie rduse conşt i inţele .

Burgess e de meser ie f i e ra r d i n P a r i s , născut în Amer ica .

— Foamete în China. Se a n u n ţ ă d in S a n g h a i că d in cauza inunda ţ i i l o r î n Ch ina bân tu i e o foa­mete Îngrozi toare . S u n t t emer i de dezordine.

N u m ă r u l mor ţ i lo r de foame trece peste o su tă de m i i .

Mai mul te mi l ioane de oameni s'au re fug ia t în m u n ţ i şi se al imentează cu r ădăc in i . N u m ă r u l mor ţ i lor este şi mai m a r e d in cauza c iumei .

— Primejdia holerei. Secţ ia s an i t a r ă a minis­t e ru lu i de i n t e rne a l ansa t ie r i u n comunica t în c a r e se spune că în cap i ta lă n u s'a ma i s emna la t nici u n caz de îmbolnăvi re î n t r e s imptome hole-r ice, cu toate acestea mai mul ţ i bolnavi se află sub î n g r i j i r e medica lă . I n Újpes t s 'a s e m n a l a t u n nou caz de holeră. O fami l ie în t r eagă ; ta ta , m a m a şi t re i copi i , d i n t r e ca r i cel m ic t r age de moar te , au fost i n t e r n a ţ i la sp i ta l . P e l ângă aceştia m a i sun t câteva cazur i izolate c a r i sun t puse sub aus­pici i medicale .

U n luc ră to r d in t r ' o fabr ică d in Ú jpes t făcând d r u m u l p e D u n ă r e până la P a l a n c a s'a îmbolnă­vit de holeră şi a fost imed ia t i n t e r n a t la sp i ta l .

De-a lungu l D u n ă r i i — observatoarele medi ­cale ins t i tu i t e acum u n a n — d i n o rd inu l min i s ­t r u l u i şi-au r e începu t act ivi ta tea .

— Un nou izvor de gazuri în Ardeal. Se a-nun ţă d i n Săcu ime că pe moşia dela Imecsfa lva a fostului depu t a t Geréb s'a da t de u r m a u n u i a-bunden t izvor de gazur i . Această descoper i re a fost comunica tă i n s t i t u tu lu i geologic d i n Buda ­pesta cu r u g a r e a ca să înceapă f ă r ă a m â n a r e son­d a r e a terenului. I zvoru l gazos dela Imecsfa lva e de o m a r e impor t an ţă , f i indcă în r e g i u n i l e ostice ale Ardea lu lu i p â n ă astăzi n u s 'au a r ă t a t încă astfel de izvoare şi mai cu seamă f i indcă oraşele d in ap rop ie re , Braşovul , Oşorheiul săcuiesc şi Sângeorg iu l săcuiesc pot să ia u n avân t n e b ă n u i t adever indu-se bogăţ ia izvorului .

— Un nou cutremur la Kecskemét. D i n Kecs­kemét se a n u n ţ ă : Aseară c ă t r ă orele 9 s'a s i m ţ i t aici u n nou c u t r e m u r , de da ta a s t a f ă r ă u r m ă r i păgubi toare . P o p u l a ţ i a î n s p ă i m â n t a t ă a ieşit la s t r a d ă şi foar te mu l ţ i n ' au cutezat să se în toarcă în locuinţele lor decât în zori. Şi-au a ş t e rnu t p r i n cu r ţ i şi g r ă d i n i . Că t r ă orele 3 noaptea c u t r e m u r u l s'a repeta t , cu mai p u ţ i n ă in tens i t a t e însă. Apa­ra te le se ismograf ice d in Budapes ta n ' a u s emna la t acest, nou c u t r e m u r d in i n i m a puste i u n g u r e ş t i .

—Logodnă. Măr i ţ i N u ţ i u — P e t r u P . G e r m a n f idanţa ţ i . Sanis lău , 5 Sep temvr ie 1911.

Fe l ic i tă r i le n o a s t r e !

— Memoriile doamnei Tosell i . „Le M a t i n " con­t inuă cu publ icarea memor i i lo r doamnei Tosell i . U n n a r e a memor i i lo r doamnei Tosel l i conţ in amă-nu te asupra re la ţ i i lor încorda te ce au ex i s ta t în­t r e dânsa şi socrul ei.

A u t o r u l povesteş te că naş te rea ac tua lu lu i p r inc ipe moş ten i to r al Saxonie i a d u r a t 48 ore. Socrul ei n ' a voit s'o lase ca să-şi a lăpteze sin­g u r ă copi i i . E l spunea că această ocupa ţ iune n u e demnă p e n t r u o pr incipesă .

La cu r t ea saxonă i se făceau r ep roşu r i p e n t r u pu ta rea sa ; locuitori i d i n Dresda însă o iubeau foar te mul t , numindu-o „Louisa noas t r ă " .

P r inc ipesa se refugia din v ia ţa dela cu r t e în domeniul muzicei , v iz i tând adeseori onera .

î n t r ' o zi a îmbrăca t n iş te ha ine vechi, şi-a pus o " rucă roşie şi o pă lă r ie demodată în cap şi s'a dus la operă, luând loc p r i n t r e publ icu l dela gale­rie, spre a face s tudii , p recum zicea au toarea .

Cu această ocaziune nr inc ipesa a auzi t m u l t e observaţ i i p u ţ i n măgu l i t oa r e p e n t r u persoanele dela cur te . N u m a i observaţ i i le a supra pr incipesei e rau favorabi le . A u t o a r e a povesteş te că observa­ţ i i le acestor oameni s impl i o amuzau foar te mul t . E a adaugă că socrul ei ar fi t r imis-o la m ă n ă s t i r e dacă ar fi af lat despre această aven tu ră .

—„Romaneszku kisaszony". S u b t i t lu l aces te gazeta de scandal din Budapes t a „ A N a p " pub l i că astăzi u n nou ar t icol p r i m despre se rbăr i l e dela B l a j . Se 'nţelege, toate r î n d u r i l e f i ţu ice i j idoveş t i sun t minc iun i groso lane dela începu t p â n ă l a sfârşi t . Se susţ ine d e p i ldă , că dna Romanescu a r f i fost îmbrăca t ă în p o r t na ţ iona l care s imbol iza toa te provinci i le româneş t i , în f run t e cu Ardea lu l , Bucovina şi Macedonia . Ce o mai fi şi a s ta? Zia­ru l d e şantaj insu l tă apoi cum îi v ine la g u r ă cul­t u r a şi neamul românesc . Guve rnu l , f i reş te , din pr ic ina aceasta nu s imte nevoia să-i în funde gura acestui ziar m u r d a r .

— Calul dlui Negroponte. L a cursele de cai din Viena , astăzi a câş t iga t p r emiu l p r im de 3 0 0 0 cor., calul n u m i t „ M o c a n " al d lui Gh. N e g r o p o n t e p r o p r i e t a r român .

— Marş forţat — fatal. Abia azi a ajuns m pub l ic i t a t e o nouă b r a v u r ă a unu i colonel. I » ziua de 24 A u g u s t r eg imen tu l de in fan te r i e 20 din R a a b a p lecat d iminea ţa la orele 8 spre H é r e g . Major i ta tea r eg imen tu lu i o a lcă tu iau rezerviş t i concent ra ţ i . Că ldura eno rmă şi oboseala d r u m u ­lui e r au a t â t de т а т і , încâ t bieţ i i rezerviş t i r â n d pe rând cădeau g r ă m a d ă . U n u l a m u r i t în d r u m , ia r vre-o 335 au t r e b u i t duşi în spi ta l .

La mar şu l acesta fo r ţ a t n ' a as is ta t nici un medic ! T o a t ă as is tenţa medicală o fo rma u n medic-cadet, ca re n u era în s t a re să dea a ju to r tu­t u ro r bolnavi lor .

— Jăfuirea poştei din Budapesta. î n a i n t e cu* câteva săp tămâni , în ziua mare , a fost j ă fu i t ă pos ta din B u d a de doi indivizi , car i au d i spă ru t luând cu sine o sumă de aproape două mi i de co­roane .

M u l t ă v reme toa tă t ruda detect ivi lor de-a da de u rme le hoţ i lor a fost zadarn ică . A c u m se pa re , însă, că u n u l d in t r e hoţ i a fost a res ta t . D i n î n t âmpla re , poli ţ ia d in capi ta lă a a res t a t pe un. individ suspect , P á l i n k á s Iános , despre care s'a cons ta ta t că a doua zi d u p ă je fu i rea poştei a chel­tu i t bani mul ţ i , deşi e ra l ipsi t de orice mij loace.

Ares ta t , a fost imed ia t confrontâ t cu cele două femei car i e r au de serviciu în pos ta jă fu i tă . A m ­bele au dec la ra t cu m u l t ă h o t ă r â r e că P á l n k á e este u n u l d in t r e hoţ i .

I n c iuda acestor dec la ra ţ i i ca tegor ice , P á l i n ­kás con t inuă să s p u n ă că este nevinovat .

P á l i n k á s a fost dus în închisoarea t r i buna ­lului .

— Avântul universităţilor franceze. „Le Ma­t i n " d i n P a r i s publ ică o in t e re san tă s ta t i s t i că despre n u m ă r u l un ive r s i t a r i l o r d in F ranca . I n fi­nu l 1869 în F r a n ţ a î n t r eagă e rau 9522 d e uni­v e r s i t a r i ; în 1888 n u m ă r u l e r a de 17.630; î a 1900 d e 29.218, ia r azi de 41.190.

N u m ă r u l un ive r s i t a r i l o r francezi s'a î m p ă t r i t , i a r al celor străini s'a înzecit . La 1869 e r au 5 0 0 de u n i v e r s i t a r i s t r ă in i , iar azi п и т а т и і lor este 5380.

— Luptele din Persia. A g e n ţ i a E e u t e r află că o bă tă l ie decisivă a avu t loc ier i la câteva m i l e d in cap i t a l a Tehe ran . Cauza fostului Şah e p r o ­babi l de f in i t iv p i e rdu t ă .

T r u p e l e lui S-ardar Arşad , p a r t i z a n u l fos tului Şah şi compuse m a i cu seamă de T u r c o m a n i au fost cu desăvârş i re b ă t u t e : 330 oameni , p r i n t r e ca r i ch i a r S a r d a r Arşad , a u fost făcuţ i pr izo­n i e r i .

T r u p e l e guve rnu lu i au c a p t u r a t p a t r u t u n u r i şi au mai făcut o p r a d ă bogată.

S a r d a r Arşad , care e r ă n i t , va fi executat .

— Raţe Bete . Ce t im în „ A m e r i c a " : A r e şi R o m â n u l nos t ru o zicală poznaşe, când s p u n e că: „ U m b l i ca o curcă b i a t ă ! " d a r p â n ă acum n 'am auzi t pe c ineva de r a t e bete. Cu toate acestea iaeă tot se î n t â m p l ă şi posne de felul 'acesta.

Anson Jones , care a r e o g r ă d i n ă de pomi l ângă G i r a r d , O. î n s ăp tămâna t r ecu tă a a d u n a t de pe jos toate merele s t r i ca t e ce căzuseră din pomi , apoi ca să n u f ie de p a g u b ă le-a t ă i a t bucă­ţele, şi le-a a r u n c a t la c ioporul lu i de ra ţe . R a ţ e l e ce e d rep t s 'au îndopa t b ine cu bucăţele de mere , da r n ' a t recut mul t t i m p că r î i id pe r î n d au în­cepu t să pice jos ameţ i t e .

B ie tu l f a r m e r i n t r a se în g r i j i că re ţe le se vor fi bolnăvi t , d a r u n a l t f a r m e r care cunoştea posna , i-a spus că ra ţe le s u n t bete de m u s t u l mere lor şi să le ude cu apă că se vor desmetici iu te . I ones le-a şi dus pe toate în j u r u l f în t âne i a r u n c â n d

Pag. 8

apă pe ele, ei bietele raţe au început eă ee deştepte d in beţia lor spre bucuria Ini Jones pe de-o parte că n'a rămas de pagubă, iar de pe altă parte de acum avea eă ştie că şi raţele se îmbată ş i chiar eu must de mere.

Ce vor zice la asta temperanţii nu ştim încă! — Accelerarea desvoltărîi organizmului ome­

nesc. Pr in electricitate. Cercurile ştiinţifice mon­diale urmăresc cu o vie încordare experienţele extrem de importante care se fac în prezent la Stockholm.

Este voba de a se constata ce influenţă poate avea electricitatea asupra corpului omenesc.

învăţaţi i suedezi au format două grupuri de eâte 25 elevi, punând unul să înveţe într'o ca­meră în care sunt permanent expuşi la influinţa «urenţilor electrici, iar altul într'o cameră cu at­mosferă normală.

Aceste experienţe durând de mai mulţi ani au putut da şi oarecare rezultate apreciabile.

Anume s'a constatat că elevii cari-şi făceau «ursurile sub influenţa curenţilor electrici s'au desvoltat fiziceşte şi intelectualiceşte mult mai repede decât ceilalţi.

Asemenea esperienţe vor continua în diferite şcoli şi cu late grupuri de elevi spre a se putea ajunge la rezultate precise.

X Pianul este singurul obiect, care pretinde м а г е băgare de seama la cumpărarea lui. Pentru cameră pianul este obiectul cel mai frumos, cel mai folositor şi de aceea este de dorit ca cumpă­rătorul să se adreseze la o firmă demnă de încre­dere şi nu la firme dubii.

Recomandăm în atenţia On. public, magazinul de piane Heldenberg, Sibi iu, str. Cisnădiei 9 cel mai vechiu şi cel mai de încredere dintre maga­zinele existente din ţară, care desface pianele re­numitelor fabrici străine.

X Interesează numai pe părinţi. Cu începrea anului şcolar, cumpără copiilor ghete anatomice, «ari atât ce priveşte higiena picioarelor, cât şi ieftineala sunt cele mai de recomandat. Se află de vânzare la fi l iala fabricei de ghete anatomice Moskovits. — Arad, Piaţa Independenţei 18.

ECONOMIE. In chestia importului carne! în Austria. „ N e u e F r e i e P r e s s e " , a n u n ţ ă u r ă t o a ­

re l e : R a p o r t o r i i în u l t i m a c o n f e r i n ţ ă a u de­cis c a A u s t r i a s ă î n d r e p t e z e pr iv i r i l e s p r e B a l c a n i şi de a c o l o s ă i m p o r t e c a r n e a ne ­c e s a r ă , r e n u n ţ â n d as t fe l l a c a r n e a d in Ar ­g e n t i n a . Ce le d o u ă g u v e r n e se şi o c u p ă c u

Leon Tolstoi. 103

RĂSBOIU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

Г * Шппате)!. După cuvintele acestea, ca şi cum ar fi fost obosit

de o aşa lungă cuvântare, francmazonul se răzimă de speteaza divanului şi închise ochii.

Pierre privi la chipul lui sever, nemişcat, aproape mort. El ar fi voit să spună:

— Da, viaţa mea a fost stricată, leneşă împrăştiată! — Dar nu îndrăzni să-1 deştepte pe moşneag. Francmazonul avea un acces de tuşă ruptă şi bă­

trânească; el îşi chemă feciorul: — Ei bine, dar caii? întrebă el fără să-1 privească

pe Pierre. — Tocmai ni-s'au adus cai, răspunse servitorul. Dar

doriţi să vă mai odihniţi o leacă? adaugă el. Dar francmazonul îşi adună pachetele şi îşi încheia

blana. El se adresă apoi lui Pierre, şi-i spuse cu aerul •epăsător şi politicos:

— Şi d-tră încotro vă îndreptaţi, scumpe domnule? — Eu... Merg la San Petersburg, zise Pierre cu

glasul nesigur. Vă mulţumesc pentru bunele d-tră cu­vinte adaugă el; sunt cu totul de părerea d-tră. Dar să • u aveţi o părere prea urîtă despre mine. Aş dori din tot sufletul să fiu aşa cum v'ar plăcea să fiu, dar n'am avut pe nimeni care-să mă sfătuiască. Veniti-mi într'ajutor, gfătuiţi-mă, învăţaţi-mă, ţi atunci poate «à eu....

p l a n u l de a î n c e p e t r a t a t i v e l e c u S e r b i a p e n t r u m ă r i r e a c o n t i n g e n t u l u i de c a r n e .

I n t r e c u t S e r b i a a e x p o r t a t în A u s t r i a 5 0 m i i b o i şi 200 .000 p o r c i g ra ş i , i a r a c u m S e r b i a î m p r e u n ă cu R o m â n i a e x p o r t ă în A u s t r i a a b i a 27 m i i b o i şi 100 .000 po rc i .

R o m â n i a î n s ă din ce i 12 .000 boi şi 5 0 . 0 0 0 porc i , n u a p u t u t i m p o r t a n ic i ju­m ă t a t e .

D i n t r a t a t i v e l e ce lo r d o u ă g u v e r n e re­z u l t ă c ă v o r să r e n u n ţ e l a c a r n e a din Ar­g e n t i n a şi s ă i m p o r t e c a r n e a n e c e s a r ă d in B a l c a n i .

D i n V i e n a se a n u n ţ ă : I n ce r cu r i l e po­l i t i ce se a f i r m ă c ă v i z i t a b a r o n u l u i G a u t s c h la B u d a p e s t a a u r m ă r i t ţ i n t a s ă î n d u p l e c e g u v e r n u l u n g a r să se î n v i o a s c ă la i m p o r t u l c ă r n i i d in Se rb i a , c a r e a r v a e a s ă în locu­i a s c ă c a r n e a din A r g e n t i n a .

Ce le d o u ă g u v e r n e s ' au î n ţ e l e s s ă în­c e a p ă t r a t a t i v e l e c u g u v e r n u l Se rb ie i , ad­m i ţ â n d — în a f a r ă de c o n t i n g e n t u l f ixa t în c o n v e n ţ i a v a m a l ă — i m p o r t u l a lo r 10 — 1 5 m i i de p o r c i şi 5 0 0 0 de v i t e .

*

întrebuinţarea cărnei dobitoacelor bolnave. Ţăranii au nn obiceiu foarte răn, anume de a tăia vitele bolnave, şi, dacă nu le pot vinde, cel puţin le împart de pomană. Dese ori aceasta-i mare pri­mejdie pentru sănătate.

La sate nu cercetează doctorii vitele de tăiat, aşa că, dese ori, se tae de cârciumari vite bol­nave, cari, dacă ar fi duse la oraş, ar fi ucise şi îngropate de vreme ce multe sunt bolnave de of-tigă, de dalac, de trichină, l inţi sau alte boli mo­lipsitoare, şi omni, numai umblând cu mâna pe ele, se poate îmbolnăvi. Mâncând asemenea căr-питі stricate de boală, omul, în loc să prindă pu­tere, mai rău ee îmbolBăveşfce de friguri de sto-mah, nemistuire, vărsături, tăieturi prin pân­tece şi colici.

E de mirat cum săteanul nostru atât de curat la mâncare, se lăcomeşte când vede o vită bolnavă şi o taie; el nu poate şti ce are vita şi de aceea face mare păcat vânzând-o la oameni, căci adesea împarte otravă în loc de hrană. Cel mai bun lu­cru e să ducă vita la veterinar, acesta-i doftor de

El nu sfârşi, ne mai având putere. Gâfăia. î ş i întoarse faţa dela străin. Francmazonul rămase multă vreme tăcut; de sigur se gândea.

— Numai Dumnezeu ne poate veni în ajutor, zise el; dar cât va fi în puterile ordinului nostru, vă rom veni şi noi în ajutor, scumpul meu domn.

El îşi scoase portofoliul şi scrise câteva cuvinte pe o foaie de hârtie.

— Vei da aceasta contelui'Villarski din Petersburg, zise el. Dă-mi voe să-ţi mai dau un sfat: când vei sosi în capitală petrece-ti mai întâi de toate timpul în sin­gurătate. Cercetează-te bine înainte de a reîncepe vi­aţa pe care ai dus-o până acum. In sfârşit îţi urez scumpe domnule, o bună călătorie.

Pierre ceti numele necunoscutului în registrul că­lătorilor: el se numea Osspi Alexievici Bazdieff, şi era unul din cei mai cunoscuţi francmazoni şi martinişti ai acelei vremi.

XIX.

Ajuns la Petersburg Pierre nu prevesti pe nimeni de sosirea sa, nu ieşi nicăiri, ci îşi petrecu în singură­tate cetindu-1 pe Sfântul Thomas d'Aquin, o carte pe carte nici el nu ştia cum pusese mâna pe ea. Dar cetind această carte el înţelegea mai bine plăcerea de a crede în perfecţiune şi în dragostea printre oa­meni, adevăruri care-i fuseseră relevate de franc­mason.

într'o seară, opt zile după sosirea lui Pierre la P e ­tersburg, tînfrul conte polonez Villarski, pe care Pierre îl întâlnise în lume, întră în odaia lui cu acelaş aer solemn şi oficial, cu care se prezentase pe vre­muri şi martorul lui Dologhow. Contele închise uşa asi-gurându-se că era singur cu Pierre, Й zise fără să ia loc:

9 Septemvre n. 1911

• ite şi va cunoaşte boala, de vreme ce a inviţi ani de zile lucrul acesta. Veterinarul va cunoaaî ce boală e, dacă se ]>oate vindeca ori nu, dacă na primejdia e'o mânânce, tot el va hotărî. Chii dacă a tăiat cineva în grabă vita de frică să i piară, tot trebuie e'o cerceteze doctorul de doli toace, căci va putea spune dacă era să piară { sânge eau de altă boală nemolipsitoare şi d» dacă se poate mânca.

E rău că sătenii n'au încredere în doftori de vite. La oraş oamenii bogaţi dacă li-se îmfo năvesc cai scumpi, îndată îi duc la doftor, şi i mulţi îi vindecă, de vreme ce vitele au boli cal oamenii şi, dacă le cauţi din pripă se vindecă, j

U n lucru îl vom spune sătenilor : decât o b« cată de carne de vită bolnavă, mai bine o oală i fasole. Se poate întâmpla de multe ori să mânâno şi să nu se bolnăvească oamenii, nefi ind carne de tot otrăvită de boală, dar ajunge să fie odată ţ să te omoare, doar o viaţă ai, deci ,,paza but trece primejdia rea".

Redactor responsabil: iul iu Giurgiu. „Tribuna" institut tipografie, Nichin şl

Dr. DUMITRU POPA Medic aniversa*. F o s t medic de clinică şl spi tal .

Specia l i s t în morburi interne, de femei , de copii şi d e urechi.

- H Ä R A D + Strada Petőfi (lângă gimnaziu) Nr. 10. Consul taţ lunl : 1 1 - 1 2 ore a. m. şl ^ З - б ore p. m.

я I D e n t i s t i n C l u j . I в

I V ^ O Y J E T I V Ö H specialist pentru dinţi artificiali fără pod în tt

C L U J - K O L O Z S V Á R . (La capătul străzii Jókai, In casa proprie.)

Pune dinţi şi cu plătire în rate pelângă garantă de 10 anL

И I D e n t i s t î n C l u j . I

— Am venit să vă fac o propunere. O persoani foarte sus pusă din ordinul nostru a cerut să vă pri­mim înainte de terminal obişnuit şi m'a rugat să iii naşul d-tră. Voinţa acestei persoane îmi este sfânti. ...Voiţi dar a face parte din confrăţia noastră, a franc-mazonilor?

Tonul rece şi grav al acestui om pe care Pierre il văzuse întotdeauna cu surîsul pe buze în societate» femeilor celor mai strălucite, îl izbiră pe Bezukhot, care răspunse.

— Da, voesc aceasta. — încă o întrebare, conte, zise Villarski, înclinân-

du-şi capul; vă rog să-mi răspundeţi eu toată sinceri­tatea: Aţi renunţat la vechile d-tră păreri? Credeţi în Dumnezeu?

Pierre se gândi: — Da, da, cred în Dumnezeu, zise el în sfârşit. — In acest caz putem pleca, spuse Villarski, tri-

sura mea vă aşteaptă. In tot timpul drumului, Ѵіііагвкі păstra tăcerea.

Când Pierre îl întrebă ce va avea de făcut, el îi răs­punse numai că alţi fraţi mai demni decât dânsul il vor supune la un examen, iar el, Piere, nu va avea de­cât un lucru de făcut: să spună adevărul.

Când intrară în curtea vastei clădiri unde se ţineau adunările lojei, ei urcară o scară întunecoasă şi pătrun­seră într'o mică anticameră unde, fără ajutorul servi­torilor îşi scoaseră blănile. Când intrară în odaia urmă­toare un bărbat ciudat îmbrăcat îi întimpină. Villarski se apropia de el, îi şopti la urecke câteva cuvinte fran­ţuzeşti, apoi se apropia de un dulăpior în care Pierre văzu nişte vestminte, cum nu văzuse încă până atunci. Villarski scoase din dulăpior o batistă cu care îl legă pe Pierre la ochi, apoi îl trase epi e dînsul, îl sărută si iuându-1 de mână, îl duse mai departe.

i r . 188 - 1911 „ T R I B U N A " Pag. Ô

R E I S Z M I K S A

de OBILE

în

i d e a - m a r e - N a g y v á r a d Calea Rákoczi-ut No 14.

( L â n g ă A p o l o ) .

r u b e r D e z s ő •Juin de pălări i şi ar t i -H< de modă pentru bărbaţi. G l u j — K o l o m á r .

iltul străzii Wesselényi şl Szép, vis-à-vis cu hotelul >Feszit.

outăţi în diferite soiuri de

A l - A . F e l • I idomni şi copii, albituri, cravate totfelul de articole. — Preţuri îide. — Serviciu conştiincios. Comandele din provincie se execută

prompt şi francate.

„YÜLTÜRUL" nHtut de credit şi economii societate pe

acţii în Tăşnad.

r CONCURS.

Direcţiunea institutului de credit şi eco-Mi.VULTURUL« din Tăşnad (Tasnád,

gymegye), publică concurs pentru ocu­lta postului de

sa/ar de 2000 Coroane. [Dela recurenţi să recere se fie absolvenţi unei scoale comerciale cu examen de tturitate şi să aibă praxa deplină în toate endele de bancă. Cererile provăzute cu documentele de

sunt a se înainta direcţiunii până la Septembre 1911.

I Prezentarea în persoană este în interesul curentului.

DIRECŢIUNEA.

I n F i u m e e de închiriat sau de vândut

un restaurant (de-a H-a ordine) situat în cea mai bună pozi-ţiune şi cu mare consum de bere şi vin. Acolo convin şi Românii. Se recer limbile: română, maghiară, germană — eventual şi sîrbă. — Informaţiuni dă comerciantul de cafea şi tea

F. A. Degan, Fiume. (Postafiók Nr. 163).

Un candidat dc advocat cu practică, se primeşte imediat în cancelaria advocaţială alui

Dr. N. Ionescu, advocat, Caransebeş.

S ' a d e s c h i s

Faeladási hirdetmény. Az Aradvármegyei HÁROMALMÁS községbeli v.

urb. birtokosság a tulajdonát képező Háromalmás község határában a háromalmás-alcsili vasút állo­mástól mintegy 4 km.-re fekvő körülbelül 2 5 4 kat. holdnyi erdőrészen tövön található, 5 4 8 3 5 tm3-re becsült, bükk, cser, töigy és gyertyán m u ­és tüzi-fa készlet az 1911. ÉVI OKTÓBER HÓ 5-ÉN D. E 10 ÓRAKOR kezdődőleg Háromalmás község­házánál megtartandó Írásbeli, zárt ajánlatokkal egybekötött nyilvános árverésen elfog adatni

Kikiáltási ár, melyen alól az eladás meg nem történhetik 1 2 3 . 6 2 6 ' - , egyszázhuszonhárom-ezer hatszázhuszonhat korona, bánatpénz 1 2 . 3 6 2 kor.

Az eay koronás bélyeggel ellátott, kellően ki­állított és fentjelzett bánatpénzzel — készpénzben vagy óvadékképes névértékben számított magyar állami értékpapírokban, — ellátott zárt Írásbeli ajánlatok az árverést megelőzőleg nyújtandók be az árverést vezető bizottság elnökéhez, az árve­rést megelőző napig postán küldhetők/ »Kör-jegyző, Háromalmás, u. p . AlcsiU címén. — A postán érkező ajánlatok borítékjára reájegyzendő : »Ajanlat a háromalmási urb. erdőre*.

Utó- vagy kellően felnem szerelt illetve a fel­tételektől eltérő ajánlatok figyelembe nem vétetnek.

A részletes árverési és szerződési feltételek Háromalmás községházánál, az aradi m. kir. állami erdőhivatalnál és a borossebesi m. kir. járási erdő­gondnokságnál megtekinthetők, a háromalmási körjegyző által kívánatra megküldetnek.

Háromalmás, 1911. évi szeptember hó 6-án. Tatnó Z s i g m o n d ,

urb. jegyző. Türk Tódor,

urb. elnök.

A V I Z . La agentura principală din Arad a băncii

gen. de asigurare mutuală »Transsylvania« se caută

doi acuisitori (agenţi călători) pe lângă emolumente bune. Ofertul care are să conţină datele referitoare la ocupa-ţiunea petentelui de pân'aci şi cunoştinţa de limbă, este a se înainta cel mult până în 15 Septemvrie n. agenturei susnumite.

Arad, Piaţa Libertăţii No 18.

A 1 V JJ INJ X-Subscrisul absolvent al şcoalei agrono­

mice din Mediaş, caut aplicare la vre-o moşie, pe lângă salar cât de modest.

A n i o s » B e r c i a n , Szászváros, Romoszhely-utca 8.

Lemnăria şi fabrica de mobile din Ungaria de sud.

(Délmagyarországi famegmunkáló és bútorgyár). Timişoara

Fabrica: EHsabetin, Hattyu-u. 23. Depozitul: Josefin, Kossuth-u 17.

Avem în depozit: mobile p. dor­mitor, sufragerie, salon şi locu­inţe garçon, lucrate în atelierul no­stru, apoi garnituri de piele precum şi mobile de aramă, executate după cele mai moderne şi nouă cerinţi. — Comandele se efeptuiesc grabnic şi conştiintios, pelângă garantă demnă de toată încrederea. Preţuri convenabile.

Urmaşul lui

G u s t a v N ó v á k şi magazin de modă bărbătească

Timişoara-Josefin Strada Ludovic Kossuth N o 17.

Cel mai mare magazin de pălării moderne

pentru domni şi copii, precum şi în articole de modă bărbătească şi chipie pentru uniforme cu preţurile cele mai moderate şi serviciu prompt.

Pag. 10 „ T R I B U N A " Nr. 188 — 19Uf

Magazinul de blănărie şi cojocărie ff

Dudás Sándor Clei—Kolozsvár,

S t r a d a , U n i o r V r u l | 2 . Pregăteşte totfelul de articoli aparţinători acestei branşe, în preţ favorabil precum : Bituşe de călătorie, tocuri pentru picioare, lânării, cojoace pentru bărbaţi şi femei, după modele franceze şi engleze, colilere, manşoane, căciuli etc. după moda cea mai nouă. Mare depozit de covoare de lână.

• t i m X X S m C X X X X X X X K X Cele mal moderne

AMR mobile DT lier şi aramă şi cele mai practice

band higie-nicede şcoală şl mobi larea lo­cuinţelor, hotele-lor, spitale lor şl

a ş coa le lor , precum şl o b i e c t e fabricate din c e l e mal b u n e ma 'erlale din ţară, lucrările cele mai solide de artă şi construcţie se life

rează numai de cătră firma

Bernhardt Rezső utóda Brassó, str. Neagră nr. 33.

— "loi acoío e cancelaria ţi fabrica montată cu ceie mai noi Maşinării. ~

Johann Spiler de de lut.

SIBIIU—NAGYSZEBEN. NEUSTIFTGASSE 2,

Atrage atenţiunea on public, că primeşte pregătirea a ori-ce fel de

cuptoare descărcare şi zidirea vetrelor de fiert cu preţuri convenabile şi pe lângă serviciu prompt şi couştiinţios.

Comandele se executa imediat.

Haas = Károly

p r i m u l a r m u r a r şi op t i c ian din SZABADKA. EGRES-U. U Í ' L ) .

I V f j a r e a s o r t i m e n t d e

mm- A * m e şi biciclete de cea mal bună fabricaţie precum şi Părţile constitutive ale aces tora . Se pr imesc pelângă garanţie şi preţuri moderate tot­felul de reparaturi d arme de orice soi, maşini de cusut, bici­clete gramofoane, maşini de scris, precum şi prefacere armelor şi cr i ce luorări din acest iám. Serviciu punctual şi conştiinţios

* ~ Leitner Sándor i

s Щ

m e c h a n l c ş i e l e c t r o t e h n i c

C1 u j—Kol ozs vár, Strada Deák Ferencz Nrul 30; Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­derate: casse de bani, biciclete;

maşini de cusut, gramafoane şi maşini de scris. — Primeşte ori-ce muncă de branşă, precum : in­troducerea soneriilor, a lumini de electrice şi a diferitelor motoare. * r . ^ 5 ! ' * » ^

Я ГАГ TAYW ГАТ W U f W TO ЖЖЖЖЖЖ prăYălie de p ie le şi accesor i i p e n t r u in­dus t r i a de co jocăr ie ,

J. Gottstein, fiul, И П / » , г п я л к л « Tri . UUSUJd UC tUJUbdllC,

щ W a g y S Z e D e n , K l e i n e r R i n g 5. c u r e i á r i e şi c iobotăr ie jjya| Mare depozit de diferite piei lucrate în ţară şi străinătate. — P*l Specialităţi de piele. Piele lucioasă şi şuturi de piele Tălpi $ ф Vaché şi opinci. Feţe pentru cisme şi ghete Aţă pentru ma-^jgu »t. ţină şi cusut. Sfoară de cusut

УЧІИЙЙі»^ ШѴ. я'^* colorată. Tort diferit. —

N 4 Í M W L ™ ! t l J w Д ^ , _ Pâslă, barchet, pânză, tălpi de . I M M l l i k J B Ä f c pâslă şi asbelh, garnitură de gumă şi сіоггрі de gumă. Şireturi şi postav de curăţ t ghetele. Cuie de lemn americane. Calapoade pentru ghete şi cisme. Cremă şi lac sj diferite articole.

Ж ЖЖь Ж іжж ж ж

din sudul Ungariei ( Ѵ е г н о с ж ( ,

Pregăteşte mobi­lele сеіб mai mo derne si luxoas*) cu preţuri foarte — modelate.

Mare depozit de plane excelente, covoare, per­dele, ţesături toarte fine — si maşini de cusnt. —

л*, m - ion „ T R I B U N A " Pag. U

V Bitterbinder îlorator de mătăsuri, curăţi-»r chemic de haine şi spălător. imişoara — Temesvár.

entrata: Józsefváros, Fröbel-u. 37. PlUala: Oyárváros, Fő-utca 27. sz.

urăţă şi colorează, chemic, ori-ce une de dame, domni şi copii, per­ie, pânzături şi îmbrăcăminte de

rite.— Apoi spală şi calcă ori-ce albituri, gulere şi mangete.

ande din provincie se fac prompt bărb. curăţ chemic cu 3 cor.

• f i

o l î W o s t r y * Wer pentru garderoba de domni §

yzszeben, Reispergasse 11. Recomandă magazinul său Bogat asortat cu stofe de

plSibiiu, Braşov, Brünn şi stofe englezeşti, apoi uniforme mili-

| f, tare, costume englezeşti pentru dame; jachete, mantale, după fazonul cel mai nou pe lângă garantă, cu preţuri moderate.

pervidu prompt şi conş t i inc ios .

®

itra femei şi bărbaţi l'CAPSULELE SÄNID | l adeverid ca cel mai sigur remediu fără Ş o injecţie, contra pleuoragiilor subite |eronice. O cutie cu instrucţia aplicăr nţinând 100 capsule) 6 cor. Unicul re­diu sigur contra slăbirei şi impotenţiei cţionale sunt renumitele capsu le l e în-Itoare ale Drului Timkó, st icla cos tă 'Cor. şi se trimite contra ramburs delà

Farmacia „Magyar Király" j ïjpesta, V., Marokkói-utca 2,

Piaţa Erzsébet. ondenţa să se facă în limba română.

Luca K . Alesievits pregătitor de haine preoţeşti

NEOPLANTA - ÚJVIDÉK.

foarte frumos.

Recomandă atelie­rul său asortat ca totfelol de recvizite şi haine preoţeşti de Îmbrăcat în vremea slujbei In biserică. Pregăteşte tot-felul de icoane sfinte le­gate fremos cu aur şi mătasă, steaguri, prapore ei altele. Icoana Mormântul lui Ghristos tl face La cerere trimite

c a t a l o g şi preţ-curant g r a t u i t .

fagler íászló strungar artistic }\ tnrnitir de metal ?i minerslnri. Szeged, Szent Mihály-u 4. Pregăteşte articole de aramă, precum pa­turi, sfeşnice, sonerii, pipe pentru vin şi bere, pompe primeşte apoi pregătirea ori cărei

părţi de maşini industriale, tur-nărie după mo del delà simplu până la lucrările cele mai com­

plicate. Cumpărătorilor

HĂ % « ^ ^ я в г ЩШ ѵ е с ш ~ r abat. щ

Г m Carl Piffl, P r e m i a t d e m a i m u l t e o r i .

Telefon 184.

ut és Missits-utca Krauszer-féle házban.

prima fabrică de obiecte de metal

TemesYár-ErzsébetFáros. Gyár: Huoyadi-u, 14, Üzlet: 8 Й а Й Recomandă obiectele sale foarte frumoase şi solide de tinichlgierie şi anume: vane

de scăldat, de şezut şi pentru copii, scaune pentru scăldat, încălzitoare şi vane de scăldat după cel mai bun sistem (sistem propriu) Lăzi pentru lemne şi pentru cărbuni şi alte edibeteoe e mtal : precum ciubere, uelioare şi căni. - Apoi litere de tinichea şi de cositor,

inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei şi cu numele străzii, mărci şi firme de ţine. Con­duct pentru apă, aranjări pentru baie şi closete engleze cu neîntrecutul aparat »Temes«.

Acoperiri de case şi turnuri, globuri şi cruci. Catalog de preţuri la dorinţă gratuit. Ucenici se primesc cu condiţiuni foarte bune.

E n g e l t h a l l e r B é l a , Segéd in—Szeged, Lechner-tér 10. sz . In atelierul său se află totdeauna cămine pentru camera de baie, conform încălzirii cu lemne, ori cu gaz, precum şi accesorii în orice cantitate şi cu prêt convenabil.

Catalog ilustrat la cerere trimit gratis şi franco.

Ш ж м ш ш г ш ш т ш т т ftima prăvălie de arme din Ungaria de sud.

Lázíts Dusán, *Timişoara-cetate, Strada Zápo l ya 5.

Recomandă depozitul său bogat asortat în puşti de vânat cu două ţevi, puşti şi pistoale re-petătoare, revolvere şi puşti Floubert şi accesorii de vânat. Reparaturile se fac cu conşti-enţiozitate, prompt şi pe lângă preţurile cele mai moderate.

Pianuri sau Harmoniuri

I

se cummpără mai bine şi ieftin în cunoscutul şi solidul magazin de pianuri şi harmoniuri

V . Heldenberg, Sibiiu A (vis-à-vis de Hotelul împăratul Roman). întemeiat la anul 1867 ca I a prăvălie de pianuri

în Transilvania. Mare depozit de instrumente nouă şi întrebuinţate: pianuri, pianine, harmo­niuri cu preţurile originale de fabrică. Sortiment bogat de pianuri de în­chiriat. — Plătire în rate după dorinţă. Pianuri vechi să primesc ca schimb.

PAS;. 12 „ T R I B U N A' Nr. 188 — 191T

Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш т Ш Ш Ш Ш Ш

G H E T E „ T U R U L " 1 § § I E L E G A N T E , T R A I N I C E ş i I E F T I N E .

Щ „ T u r u l " fabrică de ghete, societate pe acţi i , Timişoara. Ш Щ Depozit general : Arad, Piaţa Andrássy Nr. 13, (Palatul Mineriţilor).

Şef-conducător : W E I H B E R G E R E D E -

în fabrică sunt aplicaţi 1200 lucrători. Catalog gratuit şi franco. 130 filiale în patrie şi străinătate.

Ш Ш І І Ш г Ш І Ш Ш І І Ш Ш Ш і Ш

Blănării ! ! ! precum : boauri (muff) ж tocuri de picioare, — 5? Jachete, după croiu

. englez şi francez, ber-letuieli cu lână, etc Reparări şi transfor- щ mări bune şi ieftine

se pot câştiga la W

Nicolae Gruiţ ia, ! BLÂNAR

Temesvár -JosefStadt, § ) B e m - n t M IV r. 2 3 . <j^|

г F і

ff S!

% щ

Iosiî Mendel fabricant de mobile în Âlba-Iulia

G y u l a f e h è r v a r .

Recomandă în atenţia Onoratului public magazinul său bogat asortat,

Serviciu prompt, preţuri ieftine, garantă deplină.

É 2

J Û 8 E F J I L I SIBIIU (Nagyszeben), Strada Cisnădiei 47, n e g u ţ ă t o r i e p e n t r u a r t i c l i i d e s t i c l ă , p o r c e l a n ş l m e t a l ; f a r f u r i i ş i BLIDE î n f l o r a t e , r a m e p . I c o a n e ş l j l o b u r i , l ă m p i , o g l i n z i , ţ i g l e d e s t i c l a etc.

Recomandă scule bisericeşti : Cupă şi vas de botez; Potire argintate şi pe dinăuntru aurite; C ă d e l n i ţ ă ; Căldăruşe pentru apă sfinţita; Candele de părete de bronz; Cande le argintate, C r u c i ; S f e ş n i c e de altar, C a n d é l a b r e ş. & Ieftin de totz ЩЩГ* ОамжІеІаЪіги. a u r i t -Щ pentru 6 luminări, In mijloc cu vas pentru unt-de-lemn şi glob d — sticlă roşie cu prisme de sticlă cu tot preţul 4 3 — Coroane. -La dorinţă serveş te ca cata log gratis şl franco. — Telefon Ш

m C e l m a i m a r e i n s t i t u t d e i n d u s t r i e a r t i s t i c ă b i s , d i n U n g a r i a .

Schmidt János $ « Schmidt Ferencz s c u l p t o r ş i a r h i t e c t d e a l t a r e

Budapest, X., Köbányai-ut 53. C ^ Ä T Ä ) Efeptuieşte totfelul de mobilier de biserică, precum :

Iconostase şi altare; statui de peatră şi lemn; amvoane şi scaune de spovedanie ; sicriul domnului, grota Măriei de Lourd ; cristelniţe, icoane de staţiune ; sculptură în relief sau pictură ; străni ; pictură de biserică şi atare etc Renovează în stil altare vechi, amvoane şi statui, aureşte şi marmoreşte. Prtţ-curent, proiect de budget şi planuri gratuit. Dacă sunt chemat pentru examinarea lucrului, mă duc oriunde pe cheltuiala mea proprie. — — —

Preţuri moderate. — — — Condiţii de plată favorabile.

t

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI r99 KRISTÁLY

Gőzmosógyár, Kolozsvár, Pályaudvar. 99

Aranjată cu maşinăriile cele mai mo­derne, cu putere electrică; spală, calcă şi curăţă albituri bărbăteşti şi de dame şi totfelul de lingerie cu preţuri moderate. L a suma de peste 10 Cor, , pachetul se retrimite francat.

S

•TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAFIC MCHIN S i CONS., — AKAD 19JJ.