Conduce una dintrecele mai importantesociet`]i de real estatecu capital str`in dinlume. A construit \nLondra un miniora[,devenit cel maiimportant proiect dereabilitare urban` dinEuropa. Sir GeorgeIacobescu vorbe[te\ntr-un interviu \nexclusivitate pentrurevista Biz despreviitoarele proiecte alecentrului financiarCanary Wharf.

Conduce una dintrecele mai importantesociet`]i de real estatecu capital str`in dinlume. A construit \nLondra un miniora[,devenit cel maiimportant proiect dereabilitare urban` dinEuropa. Sir GeorgeIacobescu vorbe[te\ntr-un interviu \nexclusivitate pentrurevista Biz despreviitoarele proiecte alecentrului financiarCanary Wharf.

CAVALERULDIN CANARY WHARFCAVALERULDIN CANARY WHARF

SIR GEORGE IACOBESCUSIR GEORGE IACOBESCU

DE OANA GRECEA {IALEXANDRU ARDELEANDE OANA GRECEA {IALEXANDRU ARDELEAN

FOTO

: VAL

I MIR

EA

14 Biz

milia [i prietenii. Cei mai buni prieteni aimei sunt \nc` cei din copil`rie, colegii de[coal` [i de facultate”, recunoa[te sincerIacobescu. Spune c` se vede cu colegii defacultate la fiecare cinci ani. Consider`perioada \n care a f`cut Facultatea deConstruc]ii Civile, Agricole [i Industrialedrept una dintre cele mai frumoase pe-rioade ale vie]ii sale. S-a orientat singurspre aceast` facultate dup` ce a v`zut câtde greu o duceau \n regimul comunistrudele sale. Bunicul s`u a fost avocat [iziarist la “Adev`rul”, iar tat`l s`u, medichematolog [i unul dintre inventatoriitrombinei. Ace[tia i-au dat un sfat bun,spunându-i c` \n lume se va construi tottimpul [i va fi mereu nevoie de inginericonstructori.

Canary Wharf este considerat al doi-lea centru financiar din capitala MariiBritanii, dup` City, centrul financiaristoric care s-a dezvoltat de-a lungul a500 de ani. Necesitatea construiriiacestui centru de afaceri a ap`rut dup`decizia premierului Margaret Thatcherde a liberaliza toate serviciile finan-ciare, care a schimbat hot`râtor siste-mul bancar londonez. De altfel,Margaret Thatcher este una din per-soanele pe care George Iacobescu leadmir` cel mai mult, pentru c`, “\n ciuda problemelor moderne aleMarii Britanii, ea a fost arhitectul carea re\nnoit ]ara [i a creat societatea mo-dern`”. East London a devenit unuldintre cartierele cele mai u[or

Lucreaz` de peste 25 de ani la CanaryWharf [i are pe mân` investi]ii de [ase miliarde de lire sterline. Cu toate acestea,este un om modest, care vorbe[te cu dragdespre locurile din care a plecat.La 66 de ani, Sir George Iacobescu con-

duce cea mai mare investi]ie pentru reabili-tare urban` de pe continent. Cet`]eanbritanic de origine român`, nu a emigrat direct \n Marea Britanie [i nici nu a avut pecineva care s`-l ajute s` reu[easc` \n ca-rier`. Rezultatele [i ideile bune au fost celecare l-au propulsat \n carier`.|nceputurile au fost grele [i l-au ]inut

departe de familie. A emigrat cu greu [idup` mul]i ani de a[tept`ri din Româ-nia \n Canada, \n 1975. Cu diploma deinginer \n buzunar, a lucrat timp de doiani la firma canadian` Homeco Invest -ments din Montreal. Din 1978 a \nce-put s` lucreze pentru cel mai maredezvoltator de proiecte imobiliare dinAmerica, Olympia and York. Timp decinci ani s-a ocupat de construc]ia pri-mei fabrici moderne de granit din America de Nord, la Toronto, apoi deridicarea Olympia Center, un turn de64 de etaje, [i a Neiman Marcus Buildings, la Chicago.Din 1983 s-a stabilit la New York.

Dup` patru ani, Olympia and York afost solicitat` de Margaret Thatcher s`se ocupe de proiectul Canary Wharf. |nciuda reticen]ei ini]iale fa]` de reu[itaacestui proiect, George Iacobescu s-amutat la Londra [i a devenit vicepre -[edinte executiv responsabil cu realiza-rea bugetelor, cu proiectarea [iconstruirea a jum`tate din viitorul cen-tru financiar. Adic` unul dintre cei doioameni care r`spundeau cu capul deacest proiect. |n anul 1994, a fost pro-movat \n Consiliul de Administra]ie alCanary Wharf Holdings Limited ca di-rector executiv, devenind vicepre[edinteexecutiv \n 1996 [i pre[edinte executiv\n martie 1997. Pentru meritele sale afost promovat \n continuare, iar \n iunie2011 a fost numit pre[edinte al CanaryWharf Group.Pentru el, succesul se m`soar` \n multe

ore de munc`, \ntre 14 [i 16 ore, dar nuuit` niciodat` de familie. “|n ciuda mun-cii, nimic nu este mai important decât fa-

de recunoscut din lume [i cu un succescomercial important.Pentru aceste eforturi, recunoscute

de oficialii englezi, \n iunie 2003 George Iacobescu a fost decorat cu ti -tlul de Cavaler al Ordinului ImperiuluiBritanic, iar \n anul 2007 a fost numitcustode al British Museum. La 31 de-cembrie 2011 a primit titlu de cavaler [iKnight Bachelor (Sir) din partea Regi-nei Elisabeta a II-a a Marii Britaniipentru implicarea \n ac]iuni caritabilepentru comunitate [i pentru serviciileaduse lumii financiare. Sir George este\n topul celor mai bine pl`ti]i manageridin Europa (conform “The Guardian”)[i are r`spunderea celei mai mari in-vesti]ii pentru reabilitare urban` de pe

continent. Familist convins, George Ia-cobescu are o fiic`, Julie, [i un nepo]elde care este foarte mândru.

IMPLICAT |N COMUNITATESir George este membru al Consiliuluide Administra]ie de la British Museum, vicepre[edinte al Societ`]ii Regale Brita-nice de Sculptur` [i membru al Charte-red Management Institute. Este, deasemenea, implicat \n mai multe so-ciet`]i comunitare de binefacere. GeorgeIacobescu este unul dintre sus]in`toriiorganiza]iilor Jewish Care [i Commu-nity Safety Trust. Jewish Care este ceamai mare organiza]ie din domeniul so-cial [i al s`n`t`]ii care deserve[te comu-nitatea evreiasc` din Londra [i sud-estulAngliei, operând peste 70 de centre [iservicii de care beneficiaz` s`pt`mânalmai mult de 7.000 de persoane.A fost unul din pre[edin]ii fondatori

ai Teach First, o organiza]ie care \ncu-rajeaz` absolven]ii de universitate s`aleag` meseria de profesor. MisiuneaTeach First este de a se ocupa de lipsu-rile din domeniul educa]iei prin trans-formarea absolven]ilor de excep]ie \nlideri, \n orice domeniu de activitate, [i\n profesori eficien]i, capabili s` inspiretân`ra genera]ie. De asemenea, a fostdirectorul grupului de afaceri LondonFirst [i al agen]iei Gateway to London,prin care se \ncurajeaz` investi]iile \nLondra. Este unul dintre membrii Consiliului Consultativ al TheCityUK, o organiza]ie care promoveaz` domeniul serviciilor financiare.

|n 2010 a fost numit de c`tre Secreta-rul de Stat pentru Ap`rare la Unitatea deReforma Ap`r`rii, f`când parte din gru-pul \ns`rcinat cu restructurarea Ministe-rului Ap`r`rii. De]ine titlul de DoctorOnorific de Business Administration alUniversit`]ii din East London.Dup` numirea sa \n func]ia de Chief

Executive, \n anul 1997, Grupul CanaryWharf a extins activit`]ile caritabile. Prin-tre acestea s-a num`rat [i crearea unuibirou local de leg`tur` de afaceri pentru aajuta companiile locale. Printre ini]iati-vele menite s` promoveze \n continuareocuparea for]ei de munc` locale au fostcrearea unui joint-venture de recrutare [iCentrul de Instruire pentru London Bo-rough of Tower Hamlets. Grupul CanaryWharf a pus la dispozi]ie, de asemenea,f`r` chirie, spa]iile pentru birouri pentruun num`r de organiza]ii de caritate, cumar fi Medecins du Monde. G`zduie[te unnum`r mare de evenimente \n fiecare anpentru comunitatea local`, precum [i unprogram activ de sponsorizare a unor[coli locale, grupuri ale comunit`]ii [iechipe sportive. Tot \n Canary Wharf, Comitetul Olimpic responsabil cu eveni-mentele din vara lui 2012 a primit dou`etaje pentru a-[i face cartierul general.Canary Wharf a pus \n aplicare, de ase-

menea, crearea unui spa]iu de art` pu-blic` [i a extins programul de eve ni mente,inclusiv expozi]ii periodice [i spa]ii per-manente de sculptur` [i art`. G`zduie[te,de asemenea, un num`r mare de eveni-mente, de la turnee de squash la concertegratuite \n aer liber. Biz

PROIECTELE CANARY WHARF |N 2012Un nou sediu pentru Agen]ia European` a Medicamentului (AEM), pestrada Churchill Place. Va avea 30 de etaje [i 46.500 mp. Jum`tate dincl`dire va fi ocupat` de AEM, iar cealalt` jum`tate de al]i chiria[i.

Noua sta]ie Crossrail. Este cea mai mare dintre noile sta]ii de trenMetro, \ntr-un proiect masiv care va lega vestul de centrul [i estul Londrei pån` \n 2018.

O cl`dire de birouri de 37 de etaje, pe Fenchurch Street, cunoscut` [ica “Walkie Talkie”, de 60.000 mp, \n City-ul londonez.

Centrul Shell, care va avea 120.000 mp de spa]ii mixte, comercial, retail [i reziden]ial, pe malul de sud al Tamisei, aproape de London Eye.

15Biz

COVER STORY

16 Biz

Care a fost cea mai mare tranzac]ie imobi-liar` din Canary Wharf care a avut loc pån`acum [i \n ce an?Practic, cea mai mare a fost \n 2004, vån-zarea cl`dirii Citi Group, de 100.000 mp,pentru valoarea de 1,1 miliarde de liresterline, adic` 1,3 miliarde de euro. Dartranzac]iile acestea sunt foarte mult le-gate nu numai de m`rimea cl`dirii, ci [ide lungimea ISU, de chirie. Aici de obiceicl`dirile se \nchiriaz` pe cel pu]in 15 ani.Dar majoritatea se \nchiriaz` pe 25 [i pe30 de ani. Motivul acesta este o chestietradi]ional` \n Marea Britanie, nu exist`nic`ieri \n lume a[a ceva. Este un obiceifoarte bun pentru dezvoltatori. De ce se\ntåmpl` asta? Pentru c`, pe vremuri,toate cl`dirile de birouri apar]ineau so-ciet`]ilor de asigurare care pl`teau pensii.Ele aveau nevoie s` [tie c` pe urm`torii25 sau 30 de ani au tot timpul un flux debani care le vine \n fiecare an. {i maiexist` o caracteristic` a chiriilor \n An-glia: chiriile se rev`d, se reevalueaz` lafiecare cinci ani, dar r`mân ori la valoa-

rea la care sunt, ori mai cresc. Niciodat`nu se duc \n jos.

Adic` [i \n timpul crizei chiriile au r`mas la fel? Da, au r`mas la fel, nimic nu se schimb`.Chiriile nu au leg`tur` cu problemelecompaniilor.

Cât la sut` din spa]ii sunt ne\nchiriate? Canary Wharf este \nchiriat aproapecomplet, \n jur de 98%. Durata medie de\nchiriere este de aproximativ 14,5 ani \ncele 35 de cl`diri de birouri.

Ce companie a \nchiriat cel mai marespa]iu [i care cel mai mic?Combinat, Barclays [i Barclays Capitalsunt cei mai mari chiria[i din CanaryWharf, cu aproape 186.000 de metrip`tra]i de spa]ii de birouri. Citi esteurm`torul, cu aproape 150.000 mp. Inte-resant, cel mai mic chiria[ din CanaryWharf este a doua mare banc` din lume:China Construction Bank ocup` doar

aproximativ 500 de metri p`tra]i. Noia[tept`m mai multe companii chineze[tis` se extind` \n Londra \n urm`torii ani.

Care sunt cele mai mari proiecte pe care leave]i acum \n construc]ie?Am cump`rat recent un teren de 35 deacri, unde vrem s` construim 450.000 mp.Vrem s` facem ceva deosebit, deoareceCanary Wharf a fost \ntotdeauna un centru de afaceri [i practic aici ai cele maimari b`nci din Europa, ori sedii mon-diale, cum este HSBC, care este a douasau a treia banc` mondial` din lume, se-diul mondial al lui Barclays sau sedii eu-ropene cum este sediul pentru EMEA allui Citi Group. Canary Wharf a fost f`cutpentru business, pentru institu]ii finan-ciare. Pe acest teren cump`rat o s`\ncerc`m s` facem ceva diferit. Vor fimulte apartamente, unele de lux, dar [iapartamente sociale. Este un obicei foarteinteresant \n ]ara aceasta, cam jum`tatedin apartamentele pe care le vinzi/con-struie[ti trebuie s` fie locuin]e sociale. De

Al doilea centru financiar al Londrei este impresionant. Interviul are loc \n cea mai\nalt` cl`dire a complexului, One Canada Square, de 244 de metri, pån` de curåndcea mai \nalt` cl`dire din ora[. Totul func]ioneaz` dup` ceas. La recep]ie se [tie denoi, la etaj ne \ntåmpin` asistenta personal`, responsabil` cu agenda lui Sir George. Are programul stabilit pe ore [i pe minute. Interviul nostru a fost agreat cu patruluni \nainte. Conform program`rii, \n urm`torul minut apare, degajat [i amabil,George Iacobescu. Modest, ne spune c` dup` interviu pleac` la o expozi]ie la BritishMuseum, unde urmeaz` s`-l \ntålneasc` pe Prin]ul Charles, \n calitatea sa decustode al muzeului. Deci, s`-i d`m drumul:

DE OANA GRECEA {I ALEXANDRU ARDELEAN

PLANURILE UNUI VIZIONAR

17Biz

COVER STORY

exemplu, dac` tu construie[ti 100 deapartamente, trebuie s` faci \n plus \nc`50 de apartamente pentru oameniis`raci. A[a \]i pl`te[ti datoria fa]` desocietate. Astfel, o s` facem apartamentede lux, dar [i pentru oameni s`raci, [i o s` facem [i un cartier mai “funky”.

A fost o oportunitate s` cump`ra]i acum,a]i negociat mult timp?Am negociat cam un an de zile. Aveam

25% din teren achizi]ionat [i amcump`rat celelalte 75% de la doi parte-neri. Vrem s` schimb`m pu]in natura,pentru c` [i lumea s-a schimbat cu crizafinanciar`, cu high-tech, o mul]ime deelemente noi. Chiria[ul cel mai impor-tant acum 20 de ani era Citi Group.Ast`zi, chiria[ul cel mai important esteGoogle. S-a schimbat naturaocupan]ilor, astfel c` [i noi trebuie s` neadapt`m construc]iile.

Au sc`zut pre]urile de construc]ie?Au continuat s` creasc`, de[i a fost crizadin 2008. Au crescut foarte mult pån` \n2008, apoi au \nceput s` scad`, dar numai mult de 10%. Acum, \ncet-\ncet,cresc din nou. De ce? Pentru c` omul]ime dintre lucrurile pe care le con-struie[ti nu sunt produse local, sunt pro-duse mondial. Sunt doar cinci sau [asecompanii \n lume care fac lifturi, cum arfi Otis, Kone, Schindler sau Thyssen-Krupp. Ace[tia produc \n toat` lumea.Cånd se fac \n China 100 de cl`diri de 50sau 80 de etaje, ai nevoie de lifturi. Chiardac` \n partea aceasta a omenirii careeste Europa nu exist` cre[tere (depindece se va \ntåmpla mai departe, mai alescu euro), \n restul lumii – \n Brazilia, \nIndia, \n China – exist` cre[tere. Chinacre[te anul `sta cu 8,9% [i sunt foarte neferici]i. Recesiune \n China o s` fiecånd aceast` ]ar` cre[te numai cu 5%.Apoi, ai nevoie de ceea ce se cheam`clouding, panouri de fa]ad`. Sunt compa-nii \n China care fac fa]ade, dar nu suntcele mai sofisticate. Fa]adele cele mai sofisticate le face o singur` companie dinlume. Au cerere [i pre]urile se duc \n sus\n func]ie de cererea pie]ei. Cåt e lumeade mare, specializ`ri sunt destul depu]ine pentru anumite lucruri. {i asteacresc pre]ul.

Dar exist` o preocupare pentru spa]iileecologice \n tot ceea ce construi]i?Noi \ncerc`m s` construim ecologic, ultimele cl`diri pe care le-am f`cut suntcele mai verzi din Londra. |n curåndtoate acoperi[urile or s` fie gr`dini, darnu din cele cu pu]in`, iarb` cum a]i maiv`zut, o s` punem chiar parcuri pecl`diri. Practic, o mul]ime de sisteme pecare le punem \n cl`diri sunt sisteme eco-logice. De exemplu, capt`m toat` apa deploaie [i o recicl`m \n interior. Facem sisteme care produc \mpreun` [i aercondi]ionat, [i c`ldur`. |n loc s` ai sis-teme separate, ai un singur sistem, carerecicleaz` energia. |n plus, lifturile pecare le punem sunt cele mai sofisticatesisteme, care \nva]` tiparul de mi[care aloamenilor. Dac` se [tie c` la etajul 32lumea pleac` la lunch la orele 12.30, lifturile stau pe la etajul 32.

FOTO

: VAL

I MIR

EA

18 Biz

Cu cåt este mai scump s` construie[ti ecologic?Cam cu 10%, \ntre 5 [i 10%. De exemplu,lu`m ap` din råu [i o recicl`m ca s`r`cim. Asta am f`cut pentru unul dintreprimele proiecte care le-am \ntreprins laNew York, World Financial Center, \nfa]a Ground Zero, spre råu; toate celepatru cl`diri de-acolo [i o gr`din` deiarn`. Am f`cut un sistem care ia apanoaptea din råu, o pune sub cl`diri, o ]ine[i \n timpul zilei o folose[te pentru aerulcondi]ionat, apoi o vars` \napoi \n råu.|ntotdeauna ne-am preocupat de lucru-rile acestea. Dar cl`dirile de acest tip, prinnatura lor, cer energie mult`.

Ce valoare au activele pe care le de]inecompania [i \n ce zon` se afl` acestea?Acum, practic, \n euro ar fi cam 6 mi-liarde. Majoritatea sunt aici, o cl`direcare o construim \n The City, \n TheSquare Mile. |n cl`direa asta am proiectatde exemplu ultimele dou` etaje cu dou`gr`dini enorme, de 2.500 de metrip`tra]i, una deasupra alteia, care o s` fiedeschise pentru public. O s` fie singuragr`din` la \n`l]ime unde publicul poates` intre de pe strad`, s` vin` s` m`nånceun sandvi[, s` vad` Londra. Acum recon-struim \n zona London Eye, unde esteShell. Am cump`rat tot terenul \n jurulcl`dirii Shell [i vom dezvolta acolo nou`cl`diri de apartamente [i de birouri. Am avut cl`diri [i la New York, pe carele-am vândut.

|n ce stadiu este proiectul Crossrail?Crossrail este un tren, este un metrou,prima linie care o s` mearg` \n Londrade la est la vest. Sistemele astea de in-frastructur` iau o mul]ime de timp. Amdecis s` o construim noi \nainte de aveni infrastructura public`. Nu am vruts` a[tept`m ca guvernul s` o fac` [iatunci am \ncheiat o \n]elegere cu Gor-don Brown (prim-ministru \naintea luiDavid Cameron). Am \ntrebat: cåt tecost` pe tine, guvern, s` faci aceast`sta]ie, care are o lungime enorm` (244de metri)? Este exact cåt m`rimea tur-nului acestuia dar pe orizontal`, astaeste sta]ia. Pre]ul bugetului guvernuluiera de un miliard de lire sterline. Amcerut s` ni se dea o [ans` s` \l rede-

sen`m noi, s` \l refacem [i apoi s`venim \napoi la guvern cu un pre]. Ne-am decis s` facem noi sta]ia, la 50% dinpre]. Am dat un pre] fix de 500 de mi-lioane de lire sterline [i suntem aproapegata cu ea, \n august anul acesta o inau-gur`m. Dar \ntreaga linie se deschide \n2018, pentru c` merge pån` la aeropor-tul Heathrow. Sunt 15 sta]ii, noi facemdoar o sta]ie. Este un exemplu de mån-drie fa]` de ceea ce pot face oameniino[tri. Noi facem mult mai repede decåtfac al]ii pentru c` avem echipele noastrede construc]ie, aici e totul f`cut \n cas`,\ncepånd de la design, de la planning, lapartea legal`, la partea de finan]are, lapartea de inginerie, la partea de arhitec-tur`. Sigur c` angaj`m arhitec]i deafar`, dar avem arhitec]i \n`untru.Dup` aia facem noi construc]ia,lucr`rile de amenajare, apoi facem [i\ntre]inerea. Facem totul [i cånd facisingur, faci pentru tine, nu te specu-leaz` un contractor, tu cumperi totul, tucontrolezi totul. Sta]ia aceasta de aici,Crossrail, de exemplu, e gata \n august,\n timp ce dac` o f`ceau al]ii, era dedou` ori mai scump` [i era gata \n2017 – 2018.

Toate aceste proiecte sunt ideile dumnea-voastr`?Nu, nu. Eu conduc compania. Dar am ungrup de 20-30 de oameni inteligen]i.|ns` compania nu este enorm`, sunt 200de oameni, [i tot timpul \ncerc`m s`

venim cu lucruri noi, facem lucrurile maiieftin, punem mai mult` tehnologie,acesta e motivul pentru care sunt toateb`ncile acestea aici, deoarece puteau s`se duc` \n alt` parte. Dar am oferit lucruripe care nu le ofer` nimeni. De exemplu,sub strad` avem 6 metri de servicii, \ncare am pus tehnologie, comunica]ii, elec-tricitate, ap`, gaze pentru urm`torii 100de ani. Nu a mai f`cut nimeni asta. |nmomentul \n care vine cineva de taliaBarclays sau Bank of America [i zice:“Avem nevoie de cele mai sofisticate birouri”, noi le avem deja. |ncerc`m s`facem cl`dirile simple pe din afar` darfoarte sofisticate pe din`untru.

Cåt de conectat mai sunte]i acum cu Romånia?Nu a[a de mult. Am fost de multe ori \n]ar`, m-am v`zut cu oamenii de la condu-cere, dar... Sunt convins c` [i acolo sunt omul]ime de oameni de[tep]i [i o mul]imede oameni \ntreprinz`tori care nu pot s`ridice capul din cauza diverselor p`turide birocra]ie [i de oameni care iau mit`.Dar asta pentru c` romånii sunt unpopor de oameni foarte cumsecade. Altepopoare nu ar tolera chestia asta. Dar ro-månul este atåt de cumsecade, c` po]i s`pui pe el o mul]ime.

Dar nu vi s-a cerut sfatul \n vreun proiect?Nu a[a mult. Au fost aici to]i conduc` -torii, prim-mini[trii, N`stase, Geoan`,T`riceanu [i a[a mai departe.

Spunea]i \n 2008 c` am tr`it o criz` de amploare [i c` ar urma s` se \ncheie \n2011. Suntem \n 2012 [i am intrat \n zonacrizei datoriilor.E alt` criz`, eu am spus c` acea criz` setermin`. Am avut o criz` economic`, astaeste o criz` politic`. A fost o criz` econo-mic`, creat` de b`nci [i de gre[eli. Leh-man, care s-a pr`bu[it, a fost chiria[ulnostru [i cl`direa lor am våndut-o anultrecut celei mai importante b`nci de in-vesti]ii din lume, JP Morgan, care se mut`acum \n Canary Wharf. Lehman nu era obanc` mare, era o banc` mic`. Din p`cate,din cauza instrumentelor derivate s-au\ntåmplat lucrurile, iar Henry Paulson,[eful Trezoreriei americane de la aceavreme, nu [i-a dat seama care este efectulpr`bu[irii. Dar criza economic` s-a termi-nat. Acum a \nceput o criz` politic`, geo-politic` [i economic`. Eu vreau s` fiuoptimist, sper, dar nu v`d niciun scenariu\n care Grecia s` evite falimentul.

Cum vede]i rezolvarea crizei zonei euro?2011 a fost anul \n care euro a tr`it peri-culos, iar 2012 va fi anul \n care cet`]eniise vor pronun]a cu privire la monedaunic`. Guvernele din zona euro vor s`salveze moneda unic` [i cet`]enii vor de-cide dac` sunt de acord. Unii deja auvotat pentru schimbarea guvernelor lor,\n Irlanda, Portugalia [i Spania. France-zii par gata s` \l schimbe pe pre[edinteleSarkozy \n mai, de[i nu par gata s`aleag` un candidat socialist neexperi-mentat. Politicienii trebuie s` \[i con-ving` oamenii din ]`rile lor c` odizolvare a euro ar fi mai periculoas`decåt reformele dureroase care deja sunt\n derulare. Este aproape imposibil s`vedem un scenariu de deznod`mânt \ncare Grecia s` evite falimentul. Princi-pala preocupare este dac` acesta va fiunul controlat sau unul necontrolat. |nciuda acestor lucruri, sunt optimist [icred c` Grecia va dep`[i aceast` situa]ie\ncurcat`. Consecin]ele falimentului suntprea mari. Germania nu vrea s` vad`zona euro destr`måndu-se [i este posibils` o ajute, dar probabil va cere ceva laschimb din Grecia, Italia, Portugalia [iIrlanda: m`suri foarte drastice necesarepentru ca aceste ]`ri s` \[i pun` econo-miile na]ionale \n ordine.

19Biz

COVER STORY

Au venit s` v` cunoasc` sau s` v` curteze?Au venit s` m` cunoasc`, s` se uite laproiectul acesta ca la o experien]`, dar nua ie[it nimic din asta. Pentru c` este unexemplu extraordinar. Zona aceasta afost una dintre cele mai s`race din ]ar`,aici au fost docurile vechi, iar MargaretThatcher [i Michael Heseltine au creataceast` zon` pentru dezvoltare. Este unexemplu fantastic de cum po]i s` aduci lavia]` o zon`. Aici a fost inima imperiuluibritanic \n termeni de comer]. Aici ve-neau toate vapoarele din imperiu. Lucrau75.000 de oameni. Dar, \n anii ’60, s-au\ntåmplat câteva lucruri: o mul]ime din-tre produse au \nceput s` fie f`cute maibine \n India, China, au ap`rut containe-rele, deci nu a mai fost nevoie s` vii aici,se puteau desc`rca vapoarele \n larg, [isindicatele au fost distruse de MargaretThatcher. Atunci, zona asta a murit com-

plet [i \ncet-\ncet s-a ajuns la ce s-a f`cutaici. Dar exist` un model, pe care pot s` \lfoloseasc` multe alte ]`ri sau ora[e.

Canary Wharf e listat` la burs`? Care suntac]ionarii principali?Da. E listat` pe burs`. Prima oar` a fostlistat` \n 1999 [i apoi a fost relistat` \n2004, sub numele de Songbird. Este lis-tat`, dar practic ac]ionarii principalisunt Morgan Stanley Real Estate Fund,fondul suveran al guvernului Chinei(cea mai mare investi]ie f`cut` de chi-nezi \n Marea Britanie), fondul suveranal Qatarului [i un mare business de laNew York, care apar]ine unei familii.Este listat`, dar 70% apar]ine unui clubde investitori. Este listat` pentru c` tre-buie s` fii pe burs`. Complexul gene-reaz` venituri de aproximativ 250 demilioane de lire pe an.

CANARY WHARF... |NAINTE {I DUP~Al doilea centru financiar ca importan]` din Europa, Canay Wharf esteconstruit pe o peninsul`, pe locul vechilor docuri din Londra. Construc]ia a\nceput \n 1987, iar primii chiria[i s-au mutat \n 1991. Aici lucreaz` acum100.000 de oameni. Centrul cuprinde 34 de cl`diri, cea mai \nalt` fiind OneCanada Square, care are 50 de etaje [i 244 de metri \n`l]ime. Turnul are 3.960de ferestre [i 4.388 de trepte. Lifturile urc` de la recep]ie pån` la etajul 50 \n40 de secunde. Cl`direa are 27.500 de tone de o]el [i 500.000 de yale. CanaryWharf are 24 de imobile de birouri, cinci mall-uri, un magazin universal, dou`centre de conferin]e, teatre, cinematografe, cluburi de sport.

Cånd crede]i c` economia se \ntoarce lacre[tere?Statele Unite au \nceput s` arate semnede recuperare, dar vor trebui s` se zbat`pentru a atinge o cre[tere economic` de2% anul acesta. Brazilia, care este ceade-a [asea economie mare a lumii, are oprognoz` de cre[tere de aproximativ 2-3%. Austeritatea continu` \n zona euroo s` \mpiedice cre[terea economic` global`. Singura cale de a cre[te este de areduce cheltuielile care nu sunt necesare[i de a direc]iona banii c`tre crearea [istimularea de noi industrii, noi locuri demunc` [i infrastructur`.

Cum vede]i economia Marii Britanii?Guvernul britanic prognozeaz` o cre[terede 0,6% \n acest an, totu[i exist` un con-sens al altor economi[ti c` aceast` cre[ -tere va fi ceva mai mic`. Marea Britaniebeneficiaz` de o credibilitate extrem deputernic` pe pie]ele interna]ionale [i deabordarea stabil` [i serioas` a manage-mentului financiar de c`tre Ministrul deFinan]e [i de c`tre Primul-Ministru.Pie]ele au \ncredere c` guvernul va faceceea ce este necesar pentru a reduce defi-citul [i acest fapt se reflect` \n ratele do-bånzilor.

Dar \n Romånia?Cred c` \n Romånia exist` un mare con-tingent de companii mici [i mijlocii caresunt talentate [i gata s` ofere servicii decalitate. Pentru a le ajuta, guvernul ar

trebui s` se preocupe de reducerea biro-cra]iei [i eradicarea corup]iei. |n Romå-nia nu exist` adev`r complet. Exist`numai buc`]ele de adev`r, nimic nu ecomplet r`u [i nimic nu e complet bun.Din punct de vedere economic, Romånia[i-a \ndeplinit obliga]iile. O ]ar` nupoate s` consume mai mult decåt pro-duce. Fiecare ]ar` trebuie s` tr`iasc`prin mijloacele proprii. Romånia, dinpunctul de vedere al FMI, [i-a f`cut da-toria. Problema pe care o v`d \n Romå-nia este c` a produs s`r`cie. Nu \mipermit s` dau sfaturi, pentru c` tr`iescaici [i nu e fair, dar cred c` s-a produs oschimbare de pl`ci tectonice, pentru c`lumea merge \ntr-o direc]ie, iar parti-dele \n cealalt`. Partidele au pierdut dinvedere ce se \ntåmpl`, au pierdutleg`tura cu omul de pe strad`. Guvernultrebuie s` fie \n austeritate, trebuie s`dispar` [paga, trebuie s` dispar` biro-cra]ia. Omul de pe strad` nu s-ar sup`rac` i se reduce salariul dac` ar [ti c` totuleste egal deasupra, \n societate. To]i tre-buie s` sufere la fel. Se fur` \n Romånia,se fur` [i \n Anglia. Dar \n Anglia se fur`individual, \n Romånia se fur` colectiv.Sunt zeci de mii de oameni care ar vreas` fac` businessuri, dar nu le fac pentruc` [tiu c` nu pot s` treac` prinbirocra]ie, [tiu c` trebuie s` dea [pag` lafiecare pas [i atunci sunt doborå]i.

Ave]i mul]i romåni care lucreaz` \n CanaryWharf, mai aproape de dumneavoastr`?

Am un num`r de romåni [i to]i suntfoarte buni. Adev`rul este c` num`rulde romåni care caut` serviciu \n Ca-nary Wharf este mai mare decåtnum`rul de salaria]i pe care-i am. Nuexist` atåtea joburi. Dac` a[ da afar`pe to]i oamenii [i a[ lua romåni [i totnu a[ putea s` fac fa]`.

A]i dat oameni afar` acum, cu criza?Nu, nu am dat afar`. Num`rul salaria -]ilor este exact acela[i care a fost acum [idoi ani. |n perioad` de criz` \ncerc`m s`]inem to]i oamenii, pentru c` atunci cåndse schimb` economia [i ai nevoie de oa-meni, te cost` mult mai mult s` angajezioameni [i s` \i specializezi din nou.

Cum a]i reu[it \n Marea Britanie?Unul dintre lucrurile care separ` MareaBritanie de cele mai multe locuri este to-leran]a. Societatea britanic` tinde s` aib`o \n]elegere a culturilor diferite, \n timpce se str`duie[te din greu s` \[i p`strezemo[tenirea. Marea Britanie este, \n gene-ral vorbind, o meritocra]ie unde muncaserioas` [i talentul sunt recunoscutepractic \n orice companie.

Cum descrie]i rolul pe care \l ave]i la Muzeul Britanic?Un fapt interesant legat de numirea meaca [i custode al British Museum este c` afost ultima numire semnat` de TonyBlair ca Prim-Ministru al Marii Britanii.Rolul meu la British Museum este foarteimportant pentru mine. Importan]a mu-zeului \nseamn` c` are o responsabilitatede a prezerva nu doar “comorile” engleze[ti, dar [i cele ale fiec`ri rase saureligii din \ntreaga lume. Actul constitu-tiv al British Museum cere custozilor s`fie responsabili pentru “tot globul”. Num` pot gåndi la un mai bun ambasadorpentru pace \ntre diferitele culturi decåtBritish Museum. Sunt foarte onorat s`fac parte din conducerea lui.

Care sunt pasiunile dumneavoastr`?Prima [i cea mai important` pasiuneeste familia mea: so]ia, fiica, nepotul [iginerele. |n afara familiei, sunt intere-sat de jazz, oper`, dar [i de clubul defotbal Chelsea. Biz

20 Biz

CEREMONIA DE |NVESTIRE CU TITLUL DE SIR

Onorurile au loc \n Sala de Bal a Palatului Buckingham,unde se adun` familia [i prietenii celui care leprime[te. |nvestirea la rang de cavaler este anun]at` cumult timp \nainte pe lista de Onoruri de |nceput de Ansau de Ziua Reginei. Sir George Iacobescu a fost ridicatla acest rang printr-un decret publicat \n 31 decembrie2011 [i a fost \nvestit \n data de 14 februarie.|n timpul ceremoniei, o orchestr` cånt` muzic` \n

surdin`. }inutele sunt elegante: rochii de diminea]`,uniforme militare, costume [i costume tradi]ionale.Protocolul spune: nimeni nu strånge måna Majest`]ii Sale dac` aceasta

nu o \ntinde ea prima [i atunci este permis` doar o strångere u[oar`. De asemenea, Regina pune sabia \ntåi pe um`rul stång al cavalerului [iapoi pe cel drept [i acesta este semnul de \nvestire.

COVER STORY