Anul XV. A r a d , Marţi, 411 124 Octomvre 1911 Nr. m ABONAMENTUL

Pe un an 28 Cor. Pe nn jum. . 14 Pe o lună 2.4Ѳ. Numărul de zi pentru Ro­mânia si străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20 INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înape

iară.

A cai e Dobro&ea? Constanţa, 21 Octomvrie.

Îndată după izbucnirea conflictului balcanic, ziarele bulgare, încrezute ma i el­les în sprijinul Rusiei, începuseră să vor­bească de o Dobroge bulgărească. Nu s'au sfiit să spună că delà Român ia Bulgarii îşi vor lua par tea lor, atunci când va veni etosul socotelei definitive. Provocări lor bulgăreşti le-a u r m a t comunicatul din par­tea ziarului oficios al guvernului român. Câteva zile m a i târziu apăru în „Minerva" un'alt articol în care se afirma categoric cumcă a rmata română va intra în Bulgaria de îndată ce Bulgarii vor face primul pas spre vre-o cucerire teritorială, fie în dauna Turciei, fie în dauna altui s ta t balcanic.

Care este măru l de cear tă între Ro­mânia şi Bulgar ia? Este Dobrogea pe care nöi am cucerit 'o delà Turci cu preţul sân­gelui scump vărsa t pe sub dealurile Plev-nèi. Pentru a avea însă pretenţi i asupra unui teritoriu se cere ca populaţ ia acelui teritoriu să fie în major i ta te conaţionali dè ai tăi. Faptul acesta te poate îndreptăţ i să visezi la o unire a tu tu ror celor de un sânge într 'un viitor ma i mul t sau mai pu-Щ îndepărtat. Un astfel de vis au multe neamuri şi noi Românii ş t im să respectăm ràurile de l ibertate ale tu turor popoare­lor. Sprijinim chiar acţ iunea lor în acest sens. România a dat adăpost tu turor celor persecutaţi pentru dragostea lor de neam şi de libertate. In Bucureşt i au esistat şi esistă. comitete de acţ iune ale diferitelor popoare balcanice. Şi n imenea nu s'a gân-

D e c e ?

De ce când frunza 'nfrigurată Se sbate 'n codru 'n tremur lin Tu mă priveşti îngândurată înăbuşind căţe-un suspin ?

Şi-atunci când luna se ridică Şi'şi poartă vălul peste văi De ce din ochi furiş îţi pică 0 lacrimă pe-obrajii tăi?

Iar când o voce 'nfrigurată Răsună 'n văi, de ce mă strîngi Dţ ce te laşi cutremurată Pe pieptul meu şi'ncepi să plângi?

Piteşti Const. Argeşan.

P o v e ş t i l e m u n ţ i l o r . — ORFANII. —

De I. Eneecu.

Ce plânset a fost astăzi pe întreaga pădure. Din 'îtorile zilei vaierul ei n'a mai încetat, frim­atei ei nu s'a mai l iniştit şi faţa ei nu s'a mai înseninat.

i Ca ' un scâncet de copil, nelămurit şi ascuns din marginea pădurii străbătea jeluirea celor mai fragezi arbori, care în trecerea ei deştepta du­rerea celor bătrâni. Şi atunci glasurile se înche-geu, crengile se zbăteau ca de neşte chinuri gro-

dit să le împiedece în act ivi ta tea lor, deşi, de pildă acţ iunea Albanezilor se îndrepta în contra unui popor aliat. Dar este res­pectul faţă de aspiraţiunile unui neam, care face ca opinia publică să ceară depli­na l ibertate de acţiune a tu turor cari vor l ibertatea lor şi a semenilor lor.

Cu Bulgarii lucrurile s tau altfel. Asu­pra Dobrogei nu-i îndreptăţeş te nimica să ridice vre-o pretenţie. In această pro­vincie ei nu formează decât ma i puţ in de jumăta te din populaţia s t ră ină a celor două judeţe .

* O interesantă lucrare, de foarte mare

interes ma i ales acum, a prezentat d. pro­fesor C. Brătescu la seminariul de geo­grafie de pe lângă universi tatea din Bu­cureşti . I n această lucrare, a lcătui tă cu mul tă pricepere şi cu un mare apara t ştienţific, t ânăru l profesor studiază Do­brogea din punct de vedere etnografic, dând interesante lămuriri asupra neamu­rilor, cari s'au perândat pe aici din t impul lui Mircea până în zilele noastre .

Unul dintre punctele luminoase ale po­liticei voevozilor români a fost cunoaş­terea impor tanţe i ce o pot avea pent ru un s ta t gurile Dunărei . Mircea cel Mare se înt i tula domnul ambelor malur i ale Du­nărei, până la Marea cea mare . Stefan cel Mare a lupta t a t â ta pentru cucerirea şi păs t rarea Chiliei, pentru a cărei apărare şi-a espus via ţa . Se cunoaşte apoi durerea ce a simţit 'o marele voevod, când a pier­dut această cetate .

F ă r ă îndoială aspiraţiunile voevozilor noştri t rebuiau, pe lângă curajul lor să fie

îndreptăţ i te şi prin faptul că pe ambele ] maluri ale Dunărei se afla o populaţie ro­

mânească ,al cărei număr a sporit în tim­pul cât la gurile Dunărei am avut domi­naţ ie românească . Cu deosebire Ştefan cel Mare a întări t în Dobrogea elementul etnic românesc, care s'a păs t ra t până as­tăzi. Domnii cari au u r m a t ulterior, au pierdut această provincie. Elemntul ro­mânesc însă a rămas .

De altfel, începând delà Belgrad şi până la Sulina, malul drept al Dunărei , dacă politiceşte este s tăpâni t de străini, etniceşte este al nostru. L imba românească este l imba în care se înţeleg locuitorii to ţ i de pe această linie. Dacă elementul româ­nesc este şi astăzi a t â t de puternic în state, pe cari noi nu le-am stăpânit , cu a tâ t ma i puternic trebuie să fi fost într 'o provincie s tăpâni tă de un Mircea.

* In Dobrogea, Bulgarii locuesc în t r 'un

mic petec de câteva sate, în judeţul Tul-cea, prin dreptul lacului Razem. Aici însă sunt amestecaţ i cu lipoveni. Sunt deci cu desăvârşire izolaţi de restul Bulgarilor, prin masa compactă a populaţiunei româ­neşti din judeţul Constanţa , populaţ iune care trece de graniţele româneşt i , pătrun­zând în Bulgaria.

Chiar şi acele petece de Bulgari, sus­ţine d. Brătescu, ar fi pu tu t fi înlocuite cu elemente româneşti , în cazul când Ro­mânia ar fi înţeles ce va să zică coloniza­rea şi ar fi adus acolo populaţ iune româ­nească fie din Ardeal, fie din alte ţ inutur i locuite de Români . Ar fi dispărut astfel motivul sub care Bulgaria ridică pretenţi i

zave, iar vântul strângea întregul freamăt în­tr'un urlet puternic, fioros şi plin de mânie, care în goana lui cutremura văile şi munţii.

Niciodată nu văzusem atâta zbucium şi je­lire. Părea că se povârneşte pădurea, s'apuce fru-zele îngălbenite ce alergau buimace prin văzduh.

Era într'o toamnă târzie. Se zvonise prin sat, că la marginea pădurii s'arătaee iar cârdul de porci sălbateci, cari prăpădeau sămănăturile şi într'o dimineaţă, cu puşca subţioară, o luai do­mol prin costişul pădurilor, doar de voi întâlni vre-o dihanie. Făgetul rumenit, începuse să-şi aştearnă frunzişul pentru iernat, iar când vântul se mai potolea, prin pustiul rariştelor simţeai o melancolie adâncă.

De ce oare zilele acestea de toamnă sunt aşa de triste? Unele sunt clare, frumoase, liniştite, altele colorate, luminoase şi oalde, dar toate par la fel de triste...

In toată hoinăreala mea nu întâlnisem nici o vietate; pustiul mă întâmpina prin tot locul, doar vre-o mierlă speriată de egomotul paşilor mei, sbura zăpăcită printre frunzele copacilor şi aşa după ce toată ziua umblasem fără rost, spre seară mă întorceam obosit pe un plai cuprins de brădet şi smeuriş, când dintr'o coastă auzi nişte lătrături de câni.

Mă îndreptai în partea locului şi într'o poe-niţă dădui peste doi copii păzind o turmă de mioare. Surprinşi oare-cum de apariţia unui străin prin pustiurile alea, cei doi mititei eă retrase sfioşi lângă un fag seorburos, ţinându-se de mâ­nă. M'am apropiat de ei. Cel mai mic, un băiat bălan şi cu ochii mari albaştrii începuse să încre­

ţească fruntea, cealaltă o fetiţă ca de vre-o 5 ani părea însă foarte liniştită.

— Sunteţi fraţi, i-am întrebat eu? — D a ! — Ai cui sunteţi? — Ai lui Budac! răspunse fetiţa. — Dar tatăl vostru unde e ? — A murit! — D e mult? — D e doi ani ! — Şi mama? — Ea mái de mult... — Ii mai ţineţi voi minte ? —- Eu îi ţin, dar el nu, pentrucă a fost mic

de tot. — Şi ce faceţi aci? — Păzim oile. — Ale cui ?

— A l e omului care şade acolo, şi printre co­paci fetiţa îmi arătă un bordeiaş, ce se zărea de­parte pe-o coastă.

— Şi nu vi vouă frică prin pădurile astea ? — D e ce eă nc fie frică ! — D e vre-o fiară ori altceva... — Nu, că tata ne-<a spus când a murit, tot­

deauna să ne rugăm lui Dumnezeu şi el nu ne va lăsa niciodată.

Băiatul se uita ţintă la mine, ca şi cum ат fi voit să-mi spună: aşa e!...

— Şi când mergeţi acasă? — Seara, când răsare luceafărul!.. . Când ră­

sare luceafărul... — Şi dimineaţa veniţi iar ? — Iar!

Pag. 2 24 исшиѵте п IVII

faţă de Dobrogea. U n a dintre cauze este apoi şi venali tatea celor trimişi în Dobro­gea ca funcţionari. Au fost cumpăra ţ i de Bulgarii cari au venit ulterior, după 1 8 7 8 şi au reuşit să cumpere pământur i , graţ ie acelor funcţionari inconştienţi .

In judeţul Constanţa Bulgarii aproape nici nu există. Vre-o două sate de lângă Silistra nu numără absolut nimica faţă de masa populaţiunei româneşt i , compuse în mare par te din transilvăneni, cari îşi dau seama de menirea lor acolo, cari sunt con­ştienţi de drepturile şi datoriile lor.

A cui este deci Dobrogea? Sunt Bul­gari chiar cari îşi îchipuesc că numărul conaţionalelor lor este neasemănat mai mare . Când se va publica ha r t a a lcătui tă de d. Brătescu pe baza celor mai riguros cercetate date statistice, se va vedea cât de mul t se înşală to ţ i aceia, cari cred în povestea numărului mare al Bulgarilor din Dobrogea.

Polit iceşte această provincie este şi va rămâne pentru vecie românească. Astăzi vedem că şi etniceşte este a noastră , este ţ a r ă românească, ţ a r ă romaniza tă de voe-vozii noştri, ţ a r ă în care ö clipă n 'a slăbit cont inui ta tea elementului românesc, în continuu a l imentat fie de păstorii din Car-paţi , fie de Români i agricultori din Bul­garia sau principate. Pretenţ i i le Bulgarilor sunt deci absurde. Ar fi absurde chiar şi în alte împrejurări , având în vedere forţa de care dispune ţ a r a românească .

Românul simpatisează visurile şi aspi-raţiunile cari au o bază reală. Visul Bul­garilor, cari nu-şi dau seama să cunoască cel puţin ţ inutul, la care aspiră, e ridicol.

S.

Compromisul cu opoziţia. Tratativele de îm­păcare pornite de preşedintele Camerei continuă într'o taină tot mai desăvârşită. Doar atât se ştie că este vorba de chestiunea votului universal, care va servi ca preţ al împăcării.

D i n faptul că nici unul dintre cei ce au luat parte la conferenţe nu fac declaraţii, ori cât de

Fetiţa deveni nerăbdătoare. Se uita la mine rele ce se resfirase prin brădet şi voia să plece.

Scosei un ban de argint şi-1 dădui băiatului. Acesta îl luă cu multă indiferenţă, se uită la ei cu mirare şi pe urmă ca pe un lucru de prisos îl svârli jos. Fetiţa îl ridică însă şi după ce-1 privi şi ea îl aşeză în vârful unui muşinoi în razele de soare.

Nic i odată nu văzusem atâta dispreţ, faţă de ban, ca la copiii aceştia. E i cei mai neajutoraţi, mai părăsiţi şi mai săraci despreţuiau banul, după care o lume întreagă aleargă şi întinde manile ei lacome, pentru care se strică prietenii, se desfac căsnicii, se vinde onoarea, se duşmănesc şi ucid fraţii, pentru care se răscoală şi măcelăresc po­poare; banul pentru oare nu cunoaştem hodină şi întreaga noastră viaţă e robită lui — pe ei nu-i ademenise!...

0 ! dacă a-ţi rămânea aşa întreaga voastră viaţă. Să nu-i cunoaşteţi nici odată dulceaţa şi veninul, care sălbătăceşte şi îngâmfă pe oameni. Să nu vă poată tulbura niciodată, c i totdeauna aceiaş seninătate să păstraţi în faţa lui...

Când am eşit din făget, vântul se liniştise, iar pădurea părea că adormise într'un somn greu. Pacea serii coborâse din împărăţia ei atât de depărtată şi-şi trimise solii pe toate plaiurile. Numai apele îşi mai duceau murmurul prin lun­cile întunecate.

generale, ee poate conclude că nu vreau eă anunţe înainte de vreme abandonarea votului universal şi secret.

Chiar şi Justh, cel mai radical dintre toţi o-poziţioniştii, interviewât de un redactor al organu­lui socialist „Népszava", a refuzat ori ce declara­ţii. Fapt care îl рѳ face pe organul socialist să presupună că Justh nu poate comunica nici o ve­ste bună în ce priveşte votul universal.

In aceiaş timp, cercurile politice guvernamen­tale continuă să răspândească veştile despre disol-varea parlamentului, pentru cazul că tratativele n'ar duce la nici un rezultat.

Contele Batthyányi declară în ziarul vienez „Die Zeit" că partidul lui Justh nu va îngădui însă escamotarea votului universal.

Congregaţia de toamnă a comitatului Arad. Congregaţia comitatului Arad este convo­cată la adunare generală ordinară pe ziua de 30 Octomvrie n., orele 9 a. m.

* Audienţa lui Khuen, D i n Viena se telegra-

fiază: Ministrul-preşedinte contele Khuen a fost

primit azi de Maj Sa în audienţă. In cercurilv bine informate se afirmă că ministrul-preşedinte a raportat Maj. Sale despre tratativele de împă­care cu opoziţia, anunţându-i că au rămas zadar­nice, fiindcă Justh cere să facă de pe acum decla­raţii categorice şi obligatoare în ce priveşte votul universal.

* Suspendarea unui primar. D i n Bosenberg se

anunţă că în şedinţa sa de Vineri consiliul comu­nal l'a suspendat pe primarul oraşului cu 47 vo­turi, contra alor 18. Suspendarea s'a făcut la pro­punerea naţionalistului slovac Hlinca, care a do­vedit că nici până azi n'a alcătuit tabloul alegăto­rilor pe anul 1912, din motivul că acest tablou e favorabil Slovacilor. Procedeul i legal al prima­rului a stârnit adâncă indignaţie.

Foi le „patriotice" fac apel la ministrul de interne să caseze hotărîrea consiliului comunal.

Audienţe de miniştri. Maj. Sa a primit în au­dienţă pe noul ministru de comerţ, Beöthy László, care a depus jurământul de fidelitate.

Tot azi a fost primit în audienţă şi banul Croa­ţiei, Tomasice, care a propus Maj. Sale convocarea dietei Croaţiei. Propunerea a fost aprobată de Maj. Sa.

* Rezolvirea chestiune! balcanice. U n ziar bul­

gar publică un articol interesant, în care un prie­ten al Bulgarilor, cu nume străin, se încearcă să proorocească cum se va rezolva marea chestiune a Orientului apropiat.

„Mohamed al V-lea va fi nevoit să pună în aplicare un program pur radical, să proclame răs-boi tuturor necredincioşilor şi tuturor ţărilor străi­ne. In modul acesta Turcia se va distruge, iar din aceasta va câştiga regele Ferdinand, care de mult aşteaptă momentul, eă pornească cu numeroasa lui armată spre Conetantinopol. Acolo va fi ajutat de Anglia, Germania şi Franţa, cari au cele mai multe capitaluri angajate în Turcia şi se va în­corona la Sf. Sofia, ca rege al Balcanilor.

Turcii vor fi nevoiţi eă treacă înapoi în Asia, dacă nu se vor contopi cu Slavii.

In timpul acesta Europa va fi ocupată cu alte afaceri: Arabia, care e bogată în petrol va fi ocu­pată de Anglia. Siria va deveni provincie franceză. Germania va lua Bagdadul şi provinciile de pe lângă Golful Persic. Rusia va pune mâna pe Ar­menia, iar Austria va cuprinde Salonicul".

*

Şedinţa Camerei. Conform hotărîrei din săp­tămâna trecută, opoziţia a continuat obstrucţia şi în şedinţa de azi, reducând discuţia la simple vo­tări nominale.

Ziart şi ziarişti. D e I. U. Soricu.

Bucureşti 21 Octomvrie.

Nu cred să esiste o carieră mai fru­moasă, mai plină de a tâ tea mulţumiri mo­rale, dar în aceiaş t imp mai spinoasă de­cât a ziaristului. Un ziar se poate com­para foarte bine cu un apara t care indică s tarea atmosferei, vesteşte vremea bună sau furtuna, care se apropie. Priceperea şi simţul de răspundere al ziaristului ar fi fluidul, care se înal ţă sau se coboară, după cum este presiunea atmosferică. Cu cât acest fluid este m a i curat , cu atât in-dicaţiunile lui sunt ma i esacte. Cu cât su­fletul ziaristului este ma i nepreocupat, cu a t â t el va fi ma i obiectiv, îşi va da mai bine seama de rolul şi răspunderea lui. El va în» registra orice mişcare, fie ea venită din par tea prietinilor, fie dintr 'a adversarilor săi. Are dreptul să critice, oricât de vehe­ment, ceia-ce nu-i convine, dar sunt anu­mite fapte, asupra cărora nu are voie să tacă.

Din nefericire pentru noi, în t impul din u rmă ne-a fost da t să vedem cum o serie de indivizi improvizaţi în gazetar i „ofi­cioşi" ац început să int roducă în presa noas t ră o serie de apucături , cari în alte ţă r i ar avea drept u rmare interzicerea de a mai abuza de un titlu, pe care-1 murdă­resc, interzicerea de a se mai numi publi­cişti. Ne aducem aminte de şezătoarea delà Arad a scriitorilor. L u m e a româ­nească din părţi le ungurene tresare de fe­ricire, dragostea faţă de l i tera tura româ­nească şi faţă de propagatori i ei şi-o ma­nifestează to ţ i cu însufleţire. L a ziarul autor izat al unui part id cu năzuinţe spre cultură, spre l ibertate, spre lumină, nu se ştie nimica.

Apar articole politice, apar notele pline de învă ţământe , de pilde vrednice de imi­ta t , ale lui Goga^JLumea româneasca le ceteşte cu aviditate. Articolele sunt comen­ta te , sunt discutate cu pasiune. Unii ad­miră bogăţ ia limbagiului şi vioiciunea es-punerei, alţii se entusiasmează de logica de fier a poetului. Unii admiră dragostea de neam ce se degajează din aceste rân­duri, alţii simţul de jertfă, dragostea de muncă pentru binele obştesc. Toţ i stau uimiţi însă, când văd că un ziar pretins oficios — care în real i ta te e organul per­sonal al unui om interesat — nu are cu­noşt inţă despre toa te aceste. Probabil în redacţ ia acelui ziar nu se ştie ceti româ< neşte. Probabil , sau sigur?

In t impul din u rmă a apăru t la noi o revistă l i terară. Bună sau rea, ea era un semn al dragostei pentru cultura româ­nească. Trebuie să recunoască toţi gândul bun de care a fost condus inimosul ei edi­tor. 0 nouă revistă l i terară la noi în Ar­deal însemnează că gustul de cetit se răs­pândeşte to t mai mult , că lumina binefă­cătoare a s t răbă tu t în masa cea mare a poporului. E o dovadă că se ceteşte ro­mâneşte . 0 dovadă că dragostea pentru cultura naţ ională, singur care ne poate apăra de cutropirea duşmană, creşte. Şi aceasta formează garanţia viitorului no­stru.

Ziarul oficios al unui partid ce luptă pent ru cul tură şi libertate de data aceasta

24 Octomvre n. 1911 „ T R I B U N A" Pag. 3

nu mai tace. In câteva rânduri prost re­dactate anunţă revista, publicând un su­mar mincinos al ei. De ce ? Pentrucă ochii anumitora dintre cei cari au colaborat la primul număr al revistei nu plac faliţilor intelectuali delà „Românul" nici atunci când nu se amestecă în marile chestiuni politice menite a fi rezolvate de marele bärbat de stat Valerică delà Turda.

Este o nouă dovadă de felul cum anu­mite ziare delà noi înţeleg să-şi facă da­toria faţă de cultura noastră. Iar publicul românesc, care vede acest fapt, va şti să răsplătească după merit pe toţi duşmanii luminei. Va şti să le răspundă după merit acum şi poate mai târziu.

* Duşmanii luminei! Duşmanii culturei

noastre naţionale. Ii vedem la toate col­ţurile, îi întâlnim pe toate cărările. Ii ştim în orice unghiu s'ar ascunde. Sunt unii în afară de rândurile noastre. Atitudinea acestora ne-o motivăm până la un punct. Ei fac parte din alt neam. Au alt ideal şi o declară pe faţă că ne vor moartea. Lo­viturile acestora nu fac însă numai rău, ci ne fac indirect şi un bine, ţinându-ne veşnic treji, îndemnându-ne să aducem jertfe pentru neamul nostru şi oţerindu-ne in luptă.

Sunt însă duşmanii cei mai periculoşi aceia, cari fac parte din rândurile noastro, cari vorbesc în numele unui popor, pe care însă ar vrea să-1 ţină veşnic în întunerec. Cari duşmănesc şi calomniază pe toţi a-ceia cari vor să samene lumina dătătoare deviată în toate părţile. Aceştia, prin cle­vetirile lor surpă tot ce a clădit dragostea altora faţă de binele obştesc. Aceştia în­tunecă tot cuprinsul luminat de o rază bi­necuvântată. Ce te faci cu aceştia? Ori de câte ori loveşti în păcatul lor, dau alarma că loveşti în partid, ca şi când partidul ar ii cutare mititel fără de nici o busolă în judecata lui. O, tempóra!

* Vorbeam mai deunăzi cu un distins

scriitor delà noi din Ardeal. Un suflet, care 4 jertfit atâta energie şi atâta căldură pentru ridicarea nivelului cultural la noi. — Uite ce subiect ibsenian. La un neam ce irăeşte în întunerec, la un neam, care in lipsa de fapte trebuie să se mulţumească cu fraze, la un neam cu suflet curat, cu suflet dornic — o atâta de dornic — de lumină, în ora a unsprezecea se ridică vre-o câţiva oameni de bine cari arată! spiritul vremei, cari, îngrijoraţi de viitorul acestui neam cu foarte mulţi farisei, dar cu foarte puţini soldaţi, — cer muncă şi cer jertfă. Căci singură munca şi jertfa pe care o vedem la cineva ne motivează cin­stea ce i-se dă.

Şi dintr'odată vestitorii noului credeu Ш ridicându-se din hotarele dulcelui far LENTE naţional tumultul ameninţător. Strigătul creşte. Vrea să înnăbuşo cu ori № PREŢ noua chemare. Inchipue-ţi câte mo-UENTE potrivite pentru o dramă. Mai ales CÂND vestitorul vremilor nouă este cel mai ţte SEAMĂ cântăreţ al acelui neam ! Inchi-РѲ-ŢI câte scene, cari ar zgudui sufletele m adâncul lor, s'ar putea lega de această KŢIUNE.

1 Am privit lung la el. Ochii lui frumoşi «UNEAU ceva din lumina cerului de primă-iffä. Câteva frunze galbene bătute de

vânt ca nişte fluturi obosiţi pe aleia în faţa noastră.

—De ce nu seri tu piesa asta? S'a zis că în viaţa poporului nostru nu sunt mo­mente, cari, dramatizate ne-ar da opere de valoare universală. S'a zis că în sufletu nostru nu se petrec drame şi zguduiri gro­zave. Dar tema de care vorbeşti nu se a-seamână cu „duşmanul poporului", cu atâtea părţi din „stâlpii societăţei", cu „puterea întunerecului" şi alte multe momente din piese de valoare universală? Am impresia că noi nu ne cunoaştem des­tul de bine sufletul nostru, nu ne cunoaş­tem destul de bine pe noi, nu ne analizăm destul de bine toate gândurile, cari ne stă­pânesc, cari ne determină la anumite ac­ţiuni. Căci, cu sufletul ce-1 are acest po­por, de mult trebuia să răsară la noi un Ibsen sau un Tolstoi...

El a suris. Să-1 bănuesc că toate obser­vările lui nu erau decât idei dintr'o operă, la care lucrează? Nu îndrăsnesc, deşi sunt aşa de bănuitor. Poate au fost numai câteva frânturi de gând, ce i-au venit şi lui în minte în după amiaza asta tristă de toamnă cu cer senin dar aşa de rece.

Papă Piu X şi politica Vaticanului.

Papa şi politica. — Situaţia politică a Vaticanu­lui sub Leon XIII. — începutul crizei. — Doc­trina politicei lui Piu X. — Consecinţele acestei politici. — Diplomaţia Vaticanului. — Răsvră-

tiri. — Umiliri. Borna, 21 Octomvre 1911.

(Delà corespondentul nostru). Se ştie cât de puţin iubea politica cardinalul Giuseppe Sarto, inainte de a fi alee papă, şi se ştie cât de bun ad­ministrator era, şi cât de bine mergeau afacerile financiare în Provincia sa.

Când s'a urcat pe tronul papal, Giuseppe Sarto, acum P i u X , nu avea nici cea mai mică idee de chestiunile şi şuruburile atât de compli­cate ale acestei maşini numită politică.

Cei ce erau contrarii papei P iu X , atribuiau această necunoştinţă unui spirit strimt care nu este în stare să cuprindă vederi sau idei de o sferă mai largă — cei ce nu-i erau contrari, atribuiau această necunoştinţă spiritului senin şi drept al noului Papă, care cuprins numai de Credinţa creştină şi preocupat numai de pacea sufletească a supuşilor săi spirituali, nu se ocupase de fel de politica pământească.

Faptele cari au urmat, au confirmat partea a doua a supoziţiilor.

Dacă, la urcarea sa pe tron, P i u X ar fi putut să urmeze propriile lui înclinaţii , ar fi redus foarte mult toată activitatea politică a Vaticanu­lui, iar Sfântul Scaun, cine ştie cum ar fi fost azi. Insă împrejurări mai puternice decât voinţa Sa îl siliră să facă tocmai contrarul, căci sub Leon X I I I , Vaticanul încetul cu încetul îşi ridicase prstigiul politic, devenind un element de seamă în viaţa socială, iar domnitorii şi guvernele se deprinseseră să trateze cu Sfântul Scaun şi să-i ceară chiar şi sprijinul său moral sau chiar şi politic.

• Astfel f i ind, P i u X nu s'a putut retrage jrusc din concertul politic în oare se găsea Vati­

canul, nu a putut rupe echilibrul în care era Sfântul Scaun, şi de voie sau de nevoie a trebuii să urmeze politica inaugurată de predecesorul său.

Dar iată că după puţine luni delà urcarea sa pe tronul pontifical, P i u X , deşi nepreparat încă, a trebuit să ia una din cele mai grave decizii ce s'au luat vre-odată: în Franţa se manifestase criza religioasă. Câteva luni după aceasta, o altă criză: partidul Catolic Ital ian, într'un congres inut la Bolonia, a avut tendinţe de emancipare

şi de liberalism. Şi de data asta, decizia pe care

a luat-o noul Papă a fost energică : a disolvat par­tidul.

Şi deciziile ce le-a dat P i u X sunt în concor­danţă cu caracterul său ferm şi energic, şi ou doc­trina sa politică, care se poate rezuma în urmă­toarele puncte:

1. Dreptul Bisericei de a se ocupa de chestiu­nile politice şi de a decide asupra puterei pu­blice.

2. Biserica şi Statul — în orice ţară catolică — nu pot să f ie separate ci unite.

3. Biserica şi Statul nu pot fi decât sau aliaţi sau inamici.

4. Prevalarea puterei eclesiastice asupra celei civile.

Iar într'o alocuţiune ţinută pelegrinilor fran­cezi, veniţi la Koma cu ocazia sfinţirei Ioanei d'Arc, Papa a zis textual: „Cine se răsvrăteşte autorităţii bisericeşti sub motivul greşit că Bise­rica nu trebuie să se amestece în afacerile Statu­lui, vrea să puie condiţiuni adevărului adevărat". Şi tot în acea alocuţiune zice că nici un cetăţean nu'şi poate iubi patria, dacă dânsa nu este unită <;u biserica.

Intr'una din ultimele sale enciclice, Papa P i u X zice că este absurd, din partea oamenilor poli­tici, să voiască să reformeze societatea sau să corce să aducă pace între oameni, fără să ceară părerea autorităţii religioase. Reforma societăţii, zice enciclica, este în mare parte opera religiei şi ca să se ajungă la această reformă, nu este ne-voe de organizări noi, ci este destul să se restau­reze organizaţiile ce erau în trecut.

Leon X I I I a fost un diplomat foarte f in, şi a ştiut să ţie seamă de timpul în care a trăit, astfel că dânsul negoţiă, discută, ba de multe ori a fost- şi transigent.

P i u X , a aplicat peste tot teoriile sale, fără să ţie seama de consecinţele deciziilor sale, fără să ţie seamă de prudenţa ce se cere în diplomaţie.

Natural că o astfel de politică trebue să aibă consecinţe periculoase: conflictele s'au urmat unul după altul între Vatican şi statele Europei, con­flicte cari de altmintrelea nu se puteau evita, căci pe de o parte Vaticanul intervine şi decretează cu o rigoare logică inflexibilă fără să ţie seamă de condiţii le moderne ale vieţii catolicilor, — pe de alta guvernele statelor catolice sunt silite să aducă serioase obiecţiuni, la intervenţiile intran­sigente ale Vaticanului, ba chiar să ia măsuri de apărare. De aci, urmarea logică a conflictelor, astfel că, pontificatul lui P i u X , care la început, se părea că va urma o propagandă pur religioasă, s'a transformat într'o activitate politică foarte vie, dar foarte puţin norocoasă.

I n timpul domniei lui Leon X I I I , diploma­ţia papală era în mare splendoare : postul de mini­stru plenipotenţiar pe lângă Sfântul Scaun era dorit de cei mai distinşi diplomaţi, iar cardinalul Rampolla era socotit unul dintre cei mai capabili prim miniştri. Cu retragerea sa, şi cu înlocuirea lui cu cardinalul Merry del Vall , ѳе începu seria de insuccese. Negreşi t că odată seria de insuccese începută, şi ambasadorii pe lângă Sfântul Scaun au început să piardă din splendoarea lor diplo­matică.

P e de altă parte, Nunţ i i papali, sub actualul Papă, nu mai sunt consideraţi la acea înălţime de cari ee bucurau în trecut, ci activitatea lor s'a redus rămâind cu atribuţii de supraveghiere a episcopilor, a institutelor eclesiastice, a inspe3ţii-lor pe la mănăstiri, a transmite Vaticanului ştiri asupra diecesiilor etc.

I n ceeace priveşte acţiunea politico-socială a laicilor, P i u X nu admite nici o autonomie,

nici o libertate de acţiune: toate organizaţiile ca­tolice trebuie să fie absolutamente subordinate ierarhiei eclesiastice: Se înţelege de ce s'au răs-vrătit contra acestui concept catolicii germani, englezi, austriaci, americani, francezi, ba chiar şi italieni.

Intransigenţa Papei P i u X , dă naştere la efecte cu totul opuse de acelea ce dânsul dorea.

In concepţia sa religioasă, diplomaţia şi po-itica nu pot intra, fără să sdruncine această cre­

dinţă ce este inerentă sufletului lui , şi cum pre­valează religiozitatea, intransigenţa vine ca o lo­gică urmare.

O mare vină, de toate conflictele şi insuccesele politice ale Vaticanului, se pune pe socoteala tâ­nărului cardinal Merry del Val l : ambiţios, or­golios, Merry del Val l nu vrea cu nici un chip să se plece, ba nici nu vrea să asculte sau să cer­ceteze: Vaticanul porunceşte, fără să aibă infor-

m a ţ i i ; hotăreşte , f ă ră să vază s i tua ţ ia şi decide, f ă ră să corecteze. Toate acestea, pen t ruca p r i m u i m i n i s t r u papa l , n u v r e a ; şi a tunc i? Atunc i for ţa t , Va t i canu l t rebue eă se umilească, cum s'a în tâm­p la t de două o r i , î n anul t recut .

I. Th. Alian.

Âviatinnea română. »

— Bucureşti-Ploeşti în 30 de minute. —

Bucureşti, 7 Octomvre v.

Avia to r i i mi l i t a r i au r e lua t zborur i le pe câm­pu l de avia ţ iune delà Cotroceni .

Ie r i de d iminea ţă d i rec toru l şcoalei monopa-nelor, pr incipele Bibescu, ho tă r î se să t r imi t ă la P loeş t i pe locotenenţ i i Zor i leanu şi Capsa.

V r e m e a e ra l in iş t i tă , da r ceaţa deasă care se lăsase pes te noapte perzis ta .

P e la o ra 9 d imineaţa , locotenentul Zor i leanu s'a u r c a t cu t andemul la o înă l ţ ime de 150 me t r i spre a explora a tmosfera . La cobor î re ceaţa deasa împedecă pe aviator să recunoască locul de ater i­zare. Locotenen tu l Zor i leanu s'a apropia t de sol pe dibui te si f i indcă nu se vedea nici la 5 met r i , a dat în cânp de un m o r m a n de gunoiu .

E locul să a r ă t ă m că nici până astăzi n u s'au luat măsur i ca r eg imen tu l 9 roşiori să nu mai de-pue pe câmpul de aviaţ ie mormane le de gunoiu pe car i le scoate din gra jdur i .

M o r m a n u l acesta de gunoiu , zăr i t de aviator la o d i s tan ţă mică, a d e t e rmina t o m a n e v r ă care ar fi p u t u t provoca o nenoroci re . A p a r a t u l a căzut l ângă u n şanţ în mod brusc , t r enu l de a ter isagiu s'a săf r îmat , apa ra tu l î n t r e g a capota t complect rupând aripi le şi de te r io r înd mai mu l t e piese.

D in fer icire locotenentu l Zor i leanu a ieşit de sub apa ra t cu a tâ ta l iniş te suf le tească încât , a scos imedia t din h a n g a r u n Blé r io t 50 cai şi a po rn i t în tovărăş ia locotenentu lu i Oapşa la P lo­eşti .

Tandemul va fi r epa r a t chiar la şcoala de a-v ia ţ iune şi dacă n u în t oamna aceasta, la pr imă­va ră va re lua zborur i le cu pasager .

La ora 9.31 s'a da t p lecarea locotenentu lu i Capsa, care de ţ inând recordul de înă l ţ ime, nu mai zboară la a l t i tudini mici . D e l à Bucureş t i la Ploe­şti înă l ţ imea la ca re a zbu ra t va r i a î n t r e 600—900 met r i . Vi teza e ra de 120 klm. , aşa că la ora 10 şi 2 minu t e exact , a ajuns la P loeş t i unde a mai fă­cut vre-o câteva ocoluri şi a a ter izat . I n aş tep tarea aviator i lor nu se afla decât pr inc ipesa Bibescu.

La in te rva l de u n m i n u t a po rn i t din Bucu­reşt i şi d. locotenent Zor i leanu, care a a ter iza t cu un m i n u t îna in te fă ră a mai face ocoluri . F r i ­gu l era aşa de m a r e încât avia tor i i " i a ter izare nu e rau în s ta re să miş te buzele .

P r inc ipesa Bibescu a în t impina t pe aviator i şi le-a oferi t în r e s t a u r a n t u l găre i u n dejun.

P r inc ipe l e Bibescu a veni t la P loeş t i după vre-o câteva minu t e cu au tomobi lu l .

D u p ă prânz , ambii aviator i au r e lua t d r u m u l spre Bucureş t i . P e la P loeş t i a tmosfera e ra în tu­necată dc fum şi ceaţă. N u se mai vedea delà în-nă l ţ ime nimic. P e d r u m însă a tmosfera se l impe­zise. Avia tor i i vedeau pădur i l e şi r îu r i l e pe cari le în tâ lneau aşa că au p u t u t să-şi dea seama de că­derea bruscă pe care o produceau curen ţ i i d in a-ceste locur i ; căci în apropierea unei p ă d u r i sau a unu i r îu s u n t cu r en ţ i pu te rn ic i car i lovesc apara­tu l şi-1 coboară brusc sau îl urcă .

T impu l în ca re a fost pa rcu r să d i s tan ţa a fost de 30 minu te .

A s u p r a fe lului cum sunt executa te zborur i le , v i ragi i le etc., nu mai avem nimic de spus. Ne-am obişnui t cu evoluţ iuni le desăvârş i te şi ne-am mi ra dacă ar fi al tfel .

D . locot. Zor i leanu s'a coborî t î n "zbor p lana t

delà 800 me t r i , după ce a t recu t pe la H i p o d r o m şi a veni t înspre Cotroceni deasupra capi ta le i .

D . locot. Capsa a a t ins deasupra oraşu lu i înăl­ţ imea de 1300 met r i , bătându-ş i p r i n u r m a r e pro­pr iu l său record. Dsa a t recu t deasupra căei Victo­riei, bu levardu l El i sabeta şi a a ter iza t după vre-o câteva ocoluri în j u r u l câmpulu i de avia ţ iune.

, Viragiile lui Vlaicu.

I n g i n e r u l Vla icu a făcut ieri vre-o câteva câteva viragi i . E l e sunt u imi toare . î n t r ' u n cerc cu rază de vre-o câţ iva met r i , ing ineru l Vlaicu îşi în toarce apara tu l cu o uşur in ţă do nedescr is . Lumea îl admiră î n m ă r m u r i t ă şi îl felicită. R.

T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n С г а і о т а . Deschiderea stagiunei. — O sărbătoare a scrii­

torilor. — Prologul dlor Anghel şi Eftimiu.

Craiova, 22 Octomvre.

— Delà corespondentul nostru. —

Deschiderea unei s tag iuni t ea t ra le a fost şi până acuma o să rbă toare . O sărbă toare însă nu­mai pen t ru lumea oficială, care adeseori vine nu­mai spre a face acest act de prezenţă , spre a n u i-se zice că nu se in teresează do mişcarea cul tu­rală. Aceia, car i au lup ta t şi l up tă mai cu dra­goste pen t ru desvol tarea şi î n t ă r i r ea cul ture i na­ţ ionale, scri i tori i , e rau de regu lă t recuţ i cu ve­derea de d i rec tor i i de t ea t re , foar te conşt ienţ i de însemnăta tea lor poli t ică.

Au t r ebu i t să v ină însă v remur i le nouă 1, cu schimbări le lor, cu mai mu l t ă considoraţie fa ţă de aceia car i o mer i t ă , ou deviza: f iecare la locul său, pen t ru a vedea în f run tea tea t re lor oameni chemaţ i pen t ru acest post , scr i i tor i de valoare . Aceştia la r îndu l lor vor şti să în ţe leagă mai bine şi rostul t ea t ru lu i , vor şti să aprecieze cine este chemat în p r imul r înd să să rbă torească deschi­derea unei s tagiuni tea t ra le .

Aceşt ia sunt fă ră îndoială scri i tori i cei prea pu ţ in băga ţ i în seamă până acuma. E i sun t în pr imul r înd chemaţ i a-şi da pă r e r ea despre u n p rog ram de act ivi ta te tea t ra lă , ei»sunt chemaţ i a-şi da pă re rea asupra valoarei pieselor ce se vor re­prezenta .

D e acest adevăr şi-a da t seama noul d i rec tor al t ea t ru lu i din Craiova, d. E m i l Gâr l ea im care a ţ inut ca la deschiderea s tag iunei t ea t ru lu i , pe care cu a t â t a vrednic ie îl conduce, să asiste to ţ i scrii­tori i , tovarăş i i dsale de visuw, de gândur i bune , de nădejdi în vii tor. Deschiderea , care a avut loc astă-soară, a t ea t ru lu i na ţ iona l din Craiova a fost o adevăra tă să rbă toare a scr i i tor i lor , aduna ţ i în acest vechiu oraş cu t radi ţ i i cu l tu ra l e spre a vedea pr imele roade ale muneei s t ă r u i t o a r e ale colegului lor cu u n n u m e a tâ t de popular . Şi este b ine că d. Gâ r l eanu a făcut acest început , care nădăjduim că în vi i tor va fi imi ta t de to ţ i d i rec tor i i de t ea t ru .

* Idei le , de car i t rebuie să se ţ ină seama, când

este vorba de t ea t ru , sunt cupr inse în u r m ă t o r u l prolog, cu care a fost deschisă s t ag iunea :

Prolog. O teatru, lume-aparte, creată de poeţi, Tu care în pustiul arid al vieţii noastre Eşti oaza fermecată cu pomi şi ape-albastre Spre care tinde pasul trudiţilor drumeţi;

Portal deschis spre lumea bogată — a feeriei Sub care cel ce trece, luând bilet la casă, Odată cu şoşonii şi sufletul şi'l lasă, Cum face musulmanul pe treptele geamiei:

Spre tine se îndreaptă, avânturile noastre, In cinstea ta lipirăm afişe pe pereţi, Afişe violete şi galbene şi-albastre, O teatru, lume-aparte, creată de poeţi!...

Bine-ai venit dar, oaspe, în oaza fermecată!... Din lemne şi din scânduri, din stambă colorată, Din sori apocaliptici hrăniţi cu foc bengal, Din mări ce nici odată nu şi-au clintit un val,

Din păsări de hârtie, din flori de mucava Noi ţi-am făcut o lume ca să ţi-o uiţi pe-a-ta...

Zâmbeşte dar odată ce-ai străbătut portalul!... Inchipuieţi că marea e mare — şi că valul Ce'l crezi inamovabil e val, ca orice val... Nu încerca să-i măsuri adâncul de cristal Cu degetul. Zâmbeşte şi lăsaţi fantezia Să urce, să colinde în toată feeria Acestei lumi bizare clădită din iluzii... Surîsul îndulceşte сопфигигііе buzii... Să nu loveşti ca Moise, cu vechiul său baston, Căci no să iasă apă din stânca de carton... Pe scenă nu sunt fiare în vastele plantaţii, Să nu te temi de soare căci nu dă insolaţii, Să nu te-avănţi cu barca pe luciul unui lac, Străbate fără grije zăpada de bumbac! Să nu mângâi regina căci poartă o perucă, Să nu ridici umbrela când ploile te-apucă, Nu căuta parfumul în flori de mucava... Tu crede toate-acestea şi-atât! Nu cerceta!

Gândeşte-te mai bine la vremea lui Eslcyle, Avea decor colegiu pe scenele-i umile? Tu crede şi fii vesel... admiră... căci, acum, Delà Sofocle 'ncoace noi am făcut un drum Destul de lung. Pe vremea divinului ShalcespeM Gândeşte-te: decorul era un tibişir... O albă şi subţire, imaculată dungă Era destul ca ochiul să vadă cum s'alunga, In pas gimnastic, codrii, zorind după Machbel, Cum perfora pereţii fantoma lui Hamlet; Era destul o cretă s'arunci un clar de lună Pe „Noaptea Sânzienei", s'arunci un pumn de fiú Pe-obrazul Julietei şi-al regelui Ricard, Să umpli toată scena cu purpură şi aur, Şi, tot cu-o cretă albă, pideai să faci un mmt„

Era deci foarte lesne, pe-atunci, directoratul Scăpai uşor cu slujba. Dar azi adevăratul Director de teatru să aibă, se cuvine, Complexe aptitudini,^să se gândească bine, Să fie-artist el însuşi căci azi, precum vedeji. Ca să clădeşti o casă îţi trebue pereţi, O uşă ca să intri, fereşti să bată luna, Să'ţi fie recuzita complectă totdeauna, Să pui tot focul sacru în piesa care-o joci, Să nu încurci costumul diverselor epoci...

La 'ntâia tragedie ce s'a jucat în lume (Cu Cain şi cu Abel) nu se cereau costunw, Dar azi amână piesa când vezi că n'ai alt t% Decât să 'ncalţi cu cisme pe anticul Oedip!... Să nu închizi privirei fundalul, dimpotrivi: Pe-o scenă cât de mică să ai o perspectivi Teatrul pentru tine să fie o arenă, Să ai mai multe planuri de câte sunt решщ Să nu cobori la public ci să'l ridici pe el Urcându'l pân la tine...

...Deci, cum v'am spus, astfel Va trebui să fie directorul! Actorul Să uite şi trecutul precum şi viitorid... Să nu mai fie astăzi în rolul său de ieri Cu-acelaş joc să joace pe regi şi camerieri, Că suni şi regi ce'n suflet ca sclavii au räm, I Şi-adeseori, valetul ascunde-un Ruy-Bks. I

Actriţa să nu cate efecte 'n toalete, Să nu rîvnească păsări, coroane şi buchete, Căci păsările sboară şi florile se scutur Iar gloria, ca fardul aripilor de flutur, Pe degete rămâne când fluturul s'a dus... Iar tu sufler simpatic, sobolule supus, Fiinţă nevăzută ascunsă în subsol, Tu care în surdină joci fiecare rol, In cuşca ta căscată de-atâta plictiseală Te 'ncântă oare viaţa pe care o trăeşti O tu ce nici n'aplauzi şi nici nu mulţămeşti! Eu nu ştiu... dar ştiu bine că numai tu estimtt Că numai tu eşti vrednic de-a noastră admtnri Căci dacă 'n gălăgie atâţia oameni mor, Tu singurul eşti vrednic să mori suflânâ щчі-

Şi-acuma, fiecare să'şi facă datoria... Poeţi! Turnaţi în acte şi scene reveria! Directore, primeşte!... Montează!... Voi, <tr% Jucaţi frumos, cu suflet!... Cortina, maşinistiL

D. Anghel şi Victor Eftimiu.

Despre decursul serbării în numărul viitoi,

24 Octomvre 1911 n. „ T R I B U N A Pag. 5

Scrisori din Iaşi. După petreceri. — Toamna Iaşilor.

Iaci, 21 Octomvr ie .

Cât de obosit pa r e l a şu l după a t â t ea zile de petrecere şi voselie aleasă. M e r g â n d pe s t răz i , îî simţi suflarea grea , obositoare, oftigoasă a-proape; înt rezăreşt i cutele v ine te de dăn ţu i to r îndârjit; îi ghiceşt i do r in ţ a u n u i semn le ta rg ic , fără sfârşit, u n u i somn cum numa i el şt ie să-l doarmă. O, bietul I a ş i , cât pa r e de obos i t

Unul câte u n u l a r cu r i l e de t r iumf , chioşcu­rile, fântânile ar tez iene , expozi ţ i i le improviza te , stâlpii văruiţ i cura t cu albul aleselor gă te l i vir­gine, toată această puzder ie de f leacur i cu gingă­şia şi frumseţa lor uşoară totuşi , în câteva cia-«uxi numai, se r i s ipeş te zgomotoasă sub lov i tu ra brutală de secure.

E sfâşietor de t r i s tă f izonomia u n u i oraş , re­intrat, după a tâ tea zi le do voluptoasă pe t recere , ia wlmul aceleiaş vieţi bana le , anoste , pl ict isi­toare. L'aş pu tea compara cu o cucoană, f rumoasă І zicem, m i n u n a t su lemeni tă , p i e p t ă n a t ă în­grijit eu atâ tea şi a t â t ea bucle discret adăpos t i te ia oceanul u n u i pă r ondu la t şi luc iu , şi care , d u p ă o noapte pe t recută pe luciul pa rche tu lu i de bal mascat, în ziuă, ch inu i t ă nervos sub bu rdu fu l mei trăsuri de u l i ţ ă se în toarce acasă ; şi în m i j ­locul plânsetului, gă lăgie i şi bombănelei de s lugă «bărbatului ha r ţ ăgos şi moj ic — îşi desface u n a câte una buclele p i e p t ă n ă t u r e i ei sp lendide , îşi Şterge — blestemându-şi cl ipa naş tere i — gro-Énea atâtor su l imanur i cu car i aş p u t e a tencui palatul poştelor din Bucureş t i , îşi scoate rochia , japonul şi bluza zef i r ic lucra te şi r ă m â n â n d nu-Mi in costumul celei ma i casnice i n t i m i t ă ţ i , u i ­tând par'că toată sp lendoarea cu r t en i toa re a u n o r сіщігі adineaori s t r ecu ra t e , î n t r eabă deoda tă stupid şi banal cu o văd i tă î ng r i j o r a r e : — ce mâncare facem pe m â n i !

Pentru t ână ru l t r u b a d u r amorezat care a ur ­mărit această femeie m i n u n a t ă pas cu pas p â n ă rab geamurile adăi ei in t ime, descoper i rea u n u i »tat de conjugal tablou ce sen t iment poate să-i feţătpte? de prost ie , de mi lă , de laş i ta te , de stu­pefacţie. Cât n ' a r fi dor i t , cât n ' a r fi da t b ie tul tânăr eă nu zărească a tâ t de hidos deziluzia p ro­priului său vis împle t i t cu mul t ă măes t r i e d in eele mai gingaşe şi m a i alese sen t imente d e iu­bire ideală. •

Căci iată. F i eca r e pala t , f iecare p i a ţ ă , f iecare balcon şi colţ de s t r adă cu l ac r imi se roagă parcă , drumeţului veşnic g r ă b i t : — Mai Iasă-mă aşa gătit; măcar câteva z i le ; n u vez i ; îmi şade a tâ t de bine aşa;... s t ropul a rg in t i i i de soare tom-aatic îşi frânge l u m i n a sa l ăc rămă toa re în blân­dele mele cosiţe p roaspă t împle t i t e ; . . . mai lasă-mă aşa gătit ; te r o g ; măcar câteva z i le !

Nu destulă petrecere , des tu l desfrâu. Atmos­fera toată s'a î n t ă r i t pa rcă de acrea la încântă­toare a atâtor v ina ţu r i s cumpe r i s i p i t e sălbat ic în orgii neroniane. Des tu l . P r i ve ş t e ; zori i zilei ie încordată muncă s'au şi ivi t pe cer, l uc ră to r i i barnici veniţi de depa r t e î n Templu l L u m i n e i , îngeminchiaţi de g reu t a t ea călă tor ie i lor ane-wioase, bat nerăbdător i la por ţ i l e Cetă ţe i . E i vor lumina minţei. S l u g i ! Voi s lugi , ameţ i t e încă din resturile băutur i lor alese, gol i ţ i degrabă pa­latal ospeţelor imense, a runca ţ i d e p a r t e vasele fi cupele barbar golite, deschideţi l a r g fores t r i le bătrâne ca, aer proaspăt , m u l t şi t a r e să p ă t r u n d ă pretutindeni. Aşezaţi cu aceiaş g r i j ă scaunele , netele şi cărţile de s tud i i în r a f t u r i l u n g i şi în­căpătoare.

Vreau ca în locul desf râulu i să domnească disciplina minţei.

* E frumos laşul în p r ime le s ă p t ă m â n i de toa­

nă. Oraş vechi cu podgori i în t inse , Socola, Vi -•u, Copou, Galata, Aroneanu, B u c i u m , cu gos-podărij puternic orânduite, cu castele şi vile co-Aet adăpostite do arbori b ă t r â n i , în f iecare toamnă aceiaş viaţă plină de sevă simţi c'o s t ră-

Шс de pretutindeni. Comerţul a tâ t de leş ina t în

t i m p u l a n u l u i se mai înv io rează ; angros iş t i i de v inu r i m i şună prin toa te co l ţur i le pie ţe lor ; ba­nu l încălzi t do mân i t r e m u r ă t o a r e se ro teş te c u fo­los în toato păr ţ i l e .

D a r nu această viaţă de g r e a ch ivern isea lă î i dă fa rmecul neînţeles de iub i t t u tu ro ra . O altă via ţă , t ână ră , nouă, avânta tă , v ia ţa noului an şcolar. Sun t mul te şcoli în I a ş i şi bune şi cer­ce ta te de foar te harn ice e lemente . Vezi colo pe s t răzi păş ind cu t imid i t a t e bă t r ânu l preot de sat cu o l egă tu r ă roşie vă rga t ă în t r ' o m â n ă şi în-t r ' a l t a ducând tâ râş aproape odras la spe r i a t ă şi î n t r ebă toa re .

Nu- i v i t r i n ă în faţa că re ia să n u se oprească, uu-i t r a m v a y , automobil sau motociclu caro să nu-i a ţ in tească p r iv i r ea cu destulă m i r a r e , nu-i m o n u m e n t pe care să nu-1 înconjoare de t re i , p a t r u or i iscodind să afle cu de -amănuntu l tot rostul său alegoric .

F i eca re lucru de ţară , u n car cu fân, o c ă r u ţ ă cu poamă, u n vas de vin îi amin teş te de casa lă­sa tă în toiul t r ebur i lo r ei.

— Mă Ion i ţ ă , oare să fi s t r â n s George o tava ceia d in dosul căsoaei de lut ?

— De , t ă tucă , s'o fi s t r îns cum de nu . — Şi f i r ta de vie din fundul livezei de gol­

dan i s'o fi uscat pe harag i , că n ' a r e cine-o cu­lege. De-aş scăpa odată cu be leaua t a de şcoală să mă duc mai curând acasă ; îmi nă ruesc gos­podăr ia toa tă de rău l hâ r ţoage lor ta le .

Câ tă t rudă , câţ i bani lepăda ţ i p r i n l ib ră r i i şi dughen i de îmbrăcămin t e nu scoate b ie tu l b ă t r â n , p â n ă ce-şi vede în sfârşi t bă ia tu l aşezat temeinic, î n i n t e rna t . Ş t ie că de-acu încolo a re u n fecior boer .

II şi vede m a r e , voinic, deş tep t ca domnul cela de pes te d r u m ; s imte mândr i a crescându- i în p iept când se gândeş te cât de b ine o să-i şadă ală­t u r ea de el, a juns a tunci profesor , j udecă to r sau subprefec t . Ce-o să se mai mândrească î n sat . Cu ce ochi o eă-1 pr ivească flăcăii şi fetele copi lăr i i lu i când l'o vedea câ t de sus şi cu ca r t e Го scos taica-său. M â n d r i a şi c ins tea pă r in ţ i l o r şi-a sa­tu lu i î n t r eg . Corne l iu Ca rp .

Cronică şcolară. Un învăţător-dir igent din „Kacskó, Szol­

nok-Doboka", cu numele Dáncs L. Gyula (Danciu ?) a edat acum, la începutul anului şcolar, un Plan analitic pentru şcolile popo­rale cu l imba de propunere nemaghiară , cari şcoli au ajutor delà stat . P lanul acesta care se extinde pe 73 de pagini şi care co­stă 2 cor., se c h i a m ă : А..Л egytanitós... tannyelvű ... jellegű elei7ii népiskola I—VI. osztály tanmenete 19...—19... tanévre, Des, 1911.

Atragem a tenţ ia învăţător i lor noştr i pe cari îi exploatează to ţ i exploatatorii , ca să se ferească de aceas tă carte, care nu e făcută pe baza planurilor de învă ţămân t ale bisericilor noas t re şi care poate produce numai confusia cea ma i păgubi toare .

Librarul Kovács Gyula din Baia-mare înşt i inţează pe învăţător i i români că a e-dat cel mai bun Abcdar român! Ia tă , în adevăr, ce scrie d. Kovács într 'o reclamă cu care-i zăpăceşte pe bieţii noştr i învăţă­tori :

,,In ediţ iunea mea a apăru t Amicul co­piilor, sau Abc şi Car te de cetire pent ru a-nul pr im al şcoalelor cu l imba de propunere română , cu 92 de ilustraţiuni. . . După afir-maţiunilo specialiştilor acesta e cel ma i bun Abecedar în l i te ra tura românească şi deo­camda tă nu li-se poate da în m â n a părin­ţilor şi a învăţători lor o carte ma i bună" .

O modes tă în t rebare : cine-s acei spe­cialişti delà Baia-mare? P e semne d. Ko­vács crede că şi acum mai e t o t vremea lui Fedeleş-Vodă.

Autorul Abcdarului din chestiune e d. I . Leşian, preşedintele Reuniunei înv. gr. cat , din corn. S ă t m a r şi Ugocia.

R ă s b o i u l i t a l o - t u r c . Lovi tura care s'a dat cu ocuparea Tri­

polisului — fără nici o jertfă de sânge — făcea pe I ta l ia să creadă că va fi to t a t â t de uşoară şi ocuparea întregei provincii. S tarea faptică a lucrurilor e însă cu mul t ma i gravă, căci până când ocuparea Tripo­lisului a fost o chestiune de câteva zile —• provincia în t reagă nu va pu tea fi subjugată' decât cu mar i jertfe de oameni şi va t rece încă mul tă vreme până când liniştea v a fi pe deplin restabil i tă. In lăuntrul ţări i lup­tele continuă zilnic şi din amândouă păr­ţile so înregistrează pierderi însemnate ; ia r analizând în adâncul lor ştirile cari ne so­sesc, e sigur că sursa norocului pe uscat , e în favoarea Turcilor, cari cunosc pe deplin terenul de luptă .

In astfel de împrejurări I ta l ia va t rebui să adopte spiritul păcii.

Aceleaş înclinări spre pace se semna­lează şi din pa r t ea Turciei, căci cu t o a t ă hotăr î rea de a u r m a răsboiul, în şedinţa din u rmă a Camerei , marele vizir a făcut unelo declaraţi i cari cu toa t ă t a ina în care au fost înfăşurate, lasă să se în t revadă că legarea unei păci echitabile pent ru Turcia , este un lucru de dorit.

Luptele din Tripolis. Şt i r i le de pe câmpu l de lup t ă sun t contradic­

tor i i , aşa că o o r i en t a re asupra s i tuaţ ie i e impo­sibilă. Cele d in izvor turcesc anun ţ ă cu mai p u ţ i n ă p a r a d ă da te le în f r înger i lo r şi au cel pu ţ in no ta ve ros imi l i t ă ţ i i ; pe când ziarele i ta l iene u rmează l inia de condui tă impusă delà început şi înre­gis t rează ş t i r i le falş, ascunzând p ie rder i l e cu ten­d in ţa vădi tă de a d e n a t u r a s ta rea fapt ică a lucru­r i lor .

D in Cons tan t inopol se a n u n ţ ă că I t a l i en i i a u dat u n pu te rn i c a tac con t ra Turc i lo r din L e n t a r . Ga rn i zoana a ju ta tă de o mi ie cinci su te de A r a b i au respins pe I t a l i en i car i au lăsa t pe c â m p u l de lup t ă pes te 50 de mor ţ i . D i n p a r t e turcească au căzut p a t r u subofi ţer i şi opt soldaţi sun t răn i ţ i .

O ş t i re sosită din Mi lano cont raz ice cu desă­vârş i re svonul că t rupe le i ta l iene ar fi debarca t la De rna , căci cu to t focul in te ţ i t al t rupe lo r Tu r ­cii a u opus o rez is tenţă cu adevăra t eroică. Cele p a t r u bas t imente au împroşca t b ine — toată ziua — oraşul cu ghiule le , prefăcându-1 în r u i n e dar debarcarea t rupe lo r a fost zădărn ic i tă . Când rez is tenţa s'a dovedit cu to tu l zadarnică , t rupe le tu rceş t i s 'au r e t r a s din oraş . Ne l in i ş tea m ă r i i însă opreş te mereu deba rca rea t rupe lo r şi nici u n u l din­t r e soldaţ i i i ta l ieni n ' a p u t u t t rece pe usca t .

O nouă înfrîngere a Italienilor? Ziarul tu rcesc „ I k d a m " publ ică o ş t i re delà co­

responden tu l său din Tunis , în care spune că Vi ­nerea t r ecu tă Turc i i au da t u n vijelios a tac con t r a I t a l i en i lo r debarca ţ i în provincie . L u p t a a fost c â t se poa te de c r încenă şi se spune că I t a l i en i i au lăsa t pe câmpul de bă ta ie aproape 700 de morţi.,

Ş t i r ea aceasta se conf i rmă şi p r i n t r ' u n comu­nica t oficial al min i s te ru lu i de răsboi , care a r a t ă însă că I ta l ien i i au p i e rdu t numa i 60 de oameni .

Icazie d e c u Di»' cauza producţiei abundente poţi afle pentru preţurile cele mai săzute

P * S z é k e l y f i B é t l S * Й Г И Й Й Й

Oamenilor acreditabilî se vând şi pe lângă

zz: plătire în rate lunare n i c i ° u r c a r e

1 de preţ.

= z Mare asortiment în tmsouri pentru mirese. = La cerere din provincie trimite bogaţi' catalog ilustrat

I

„ T R I B Ü N A" 2 4 Octomvre n. 391

Auspiciile păcii. Camera turcească în şedinţa d i n u r m ă a dis­

cu t a t pro iec tu l de expulsaro a I ta l ien i lor locui tor i în imper iu . Mare le vizir a dec la ra t că P o a r t a a re d r ep tu l a expulsa pe toţ i I ta l ien i i , dar de prezen t n i m e n i nu-i în s i tua ţ ia să poată spune că această m ă s u r ă va avea şi u n rezul ta t rea l p e n t r u ac tua la s i tua ţ ie .

Mai pe urmă mare le vizir se r idică în con t r a poli t icei de izolare din par tea Turc ie i . Ca pen t ru ori ce al tă ţa ră , a spus Said paşa, ne t rebu ie a l ian ţe sau în ţe leger i , d a r a l ianţele noas t re t rebuiesc ba-

fcate pe avant agii reciproce ; nu ne t rebuiesc a l ianţe per iculoase , ci a l ianţe car i vor fi în s ta re de a ne da cât m a i cur înd soluţ ia chest iuni lor actuale .

La sf î rş i tul şedinţei c amera a adopta t o or­dine de zi, vo tând încredere Mare lu i vizir cu 125 votur i , contra 60.

Turcia în tripla-aliantă. Dec la ra ţ i a de mai sus a mare lu i vizir îndrep­

tă ţeş te svonul că T u r c i a ar face negocier i secrete pen t ru a in t r a în t r ip l a a l ianţă . Acest act diplo­ma t i c se p a r e a fi m e n i t să sfârşească răsboiul , şi T u r c i a va fi a s igura tă p e n t r u in t eg r i t a t ea ter i to­r ia lă , după ce va p r imi anumi te concesii d in par­tea I ta l ie i , fapt care va uşura rezolvirea conflictu­lui t r ipol i tan .

America pentru Turci. Ziarul „ I k d a m " publ ică şi el ş t i rea înregis­

t r a t ă de noi, că S ta te le -Uni te în u r m a intereselor economice ce le au în Tr ipo l i t an ia , ar fi făgădui t Turc i e i a ju torul lor con t ra unu i a tac eventua l a flotei i ta l iene în cont ra insulelor d i n Arh ipe l ag sau în con t ra por tu r i lo r d in Asia Mică ; iată p r i n u r m a r e care ar fi scopul sosirei flotei amer icane la Mit i lcne .

Cronică ştiinţifică. Gramdümanls,

De Dr . A l . Tălăşescu. (Urmare).

I I I .

I n legă tură cu pa r t ea ha luc ina toare a de l i ru lu i m ă r i r e i , găs im în v ia ţa f iecărui om m a r e câte o scenă în care sufletul lui e ra c u p r i n s de mis t i ­cism, de o ha luc ina ţ iune or i de profe ţ i i .

Astfel este in te resan t a şti că Mohamet î n a i n t e de a începe l up t a sa re formatoare a avut o nălu-

c i re mi racu loasă : I -s 'a p rezenta t î nge ru l lui Alah care î i prezentă u n p e r g a m e n t şi-i porunc i să ' l cetească. D a r bie tul Mohamet n u ş t ia car te . U m i l i t r ă spunse î nge ru lu i că nu ştie să cetească. Cu toate acestea înge ru l renoi porunca să cetească. $ i a tunci , a tunci se petrecu în creerul lu i Moha­m e t un miracol cam l a fel cu cel al Apostoli lor, când s'a coborî t peste ei sp i r i t u l s fânt în forma de l imbi de foc, — ei b ine , la acea poruncă su­p r e m ă Mohamet îşi concentra a tâ ta pu t e re ner­voasă, încât c e t i o r d i n u l d i v i n : şi î n f i i n ţ a Lr-l a m u l , că ru ia i-se înch ină azi optzec* mi l ioane d e musu lman i . G r a ţ i e g randoman ie i sexului băr­bătesc asupra corpulu i şi suf le tului femeilor, ore-textând că iz lamul a scăpat sexul f emin in de in-fan t i c idu l feti ţelor ce se prac t ica p r i n Arab ic p e n t r u satisfacerea po l iandr ie i de p e a tunci , re­l i g i a lui Mohamet a făcut cucer i r i m a r i . D a r această lege nef i ind po t r iv i t ă f i re i omului şi cu leg i le selocţiunei, ea va d i spa re ca acea \-ishme cerească care 1-a împ ins pe în temeie toru l ei s?. devio profet .

Vedeni i le p o r n i t e din credinţa creşt ină, deşi p r i n s ine însăşi ies d in zona fenomenelor natu­

rale , pot provoca fenomene ma i aproape de real i­ta te , ceeace denotă că n u orice nă luc i re aduce cu s ine f a t a lmin te g r andoman ia , d i n cont ră , s u n t v i s iuni ca r i , deşi n u corespund ezact c u s im­ţul rea l i t ă ţ i i , pot conduce la efecte con t r a re g r a n ­domanie i . I n aceste cazur i însă t rebu ie să exis te la mijloc o perfectă l ipsă de in teres personal , o j e r t f i r e de s ine p e n t r u progresul omeni re i . D e asemenea fapte , f i reşte, s u n t capabi l i n u m a i c reer i super ior i , a căror eoncepţ iuni de l i ran te s u n t în­d rep ta t e spre adevăr .

Aceasta cons ta tare este o dovadă neîndoelnică că f ront ie ra d i n t r e lumea reală şi cea i luzor ie este a tâ t de ştearsă, încâ t f ă ră observaţ iuni m a i se­vere d in domeniul fiziologiei s i s temului nervos in te l igen t nici ca r i ba t ţe ruş i i de de l imi t a re n ' a i ş t i de care p a r t e să se aşeze: î n t r e cei i n t e g r i . , sau î n t r e cei s m i n t i ţ i !

Astfel s tau luc ru r i l e în domeniul patologie i , da r în viaţa prac t ică ele se petrec în mod d i fe r i t . Sch imbăr i l e ne înceta te din societate aduc ou s ine noi condi ţ iun i p e n t r u însuşi rea exactă a s imţu lu i rea l i t ă ţ i i .

Lumea de azi nu se mai potr iveşte cu acea pe când feudal i i moşteneau d rep tu r i pe car i azi n u m a i p r i n s tudi i serioase şi p r i n muncă cu p r i ­cepere le pu tem cuceri . I n t impur i l e de fa ţă des­cent ra l izarea jus t i ţ i e i şi a admin i s t r a ţ i e i m e r ? o a lă tu r i cu progresu l cu l tu ra l al maselor. P r " a u r i n a r e aprec iarea ind iv idu lu i devine d in ce în ce de o valoare mai m a r e în tot ce pr iveşte s imţu l rea l i t ă ţ i i . S is temul const i tu ţ ional , electiv, r ec lamă

cunoaşterea adevăra tu lu i om de caracter , e r a g r a n d o m a n i l o r t rebuc să înceteze deodată cu lăr­g i r e a şi s t r î nge rea re la ţ iun i lor d i n t r e popoare , deoarece însăşi exis tenţa na ţ iun i lo r a deveni t pen­d in te de cunoaşterea exactă a măsurei pe ca re omul t rebue să o poseadă în v ia ţa de toate zilele.

L ips indu- i această m ă s u r ă va fi în locui t de p r i m u l venit , da r mai b ine echi l ibrat . D i n acest motiv popoarele conduse de oameni fă ră valoare rea lă , de g r a n d o m a n i , sun t meni te să r ă m â n ă în u m b r ă , or i chiar să p ia ră .

G r a n d o m a n u l este vecinicul in imic şi calom­nia tor al muncei oneste, a p rogresu lu i . E l , când caută să convingă lumea despre valoarea sa, t i nde să d ă r î m e în ochii opiniei publice tot ceeace omul cumin t e clădise p r i n bunul său s imţ al r ea l i t ă ţ i i şi să clădească în loc de car ton p e n t r u ochii ce­lor c redul i . Când demagogi i , f lecari i şi calom­n ia to r i i a jung , mai ales p r in polit ică, la s i t ua ţ i un i admin i s t r a t i ve , j u r i d i c e şi economice dominan te , ei i m p r i m ă fa ta lmente progresu lu i c iv i l iza ţ iunei u n caracter p a r a n o i c, o men ta l i t a t e a l ă tu r i de adevăr, care falsifică orice p rogres .

Aparen ţe l e sunt taxate în valori exagera te , ele se r id ică cu mul t mai sus decât adevăra te le p u t e r i c rea toare ; Carnava lu l s'a genera l i za t pe d u r a t a î n t r egu lu i an iar adevăra ţ i i eroi , adevăra ţ i i m a r t i r i ai muncei , dacă nu se bufonează şi e i , nici n u sunt lua ţ i în seamă: g r a n d o m a n i i î i aşează d u p ă uşă.

Negre ş i t că la noi, unde cu l tu ra a î ncepu t să se general izeze de sus în jos, d u p ă şablonul pe­s t r i ţ al orăşenilor , moda de a imita apa ren ţe i e a a d u s poporu l î n t r eg în o s t a r e de o r i en t a ro falşă. Nic i nu cred să existe u n popor care să asi­mileze aşa d e iu te ca românu l orice nou t a t e ce i-s'ar p rezenta f ie pe teren ş t i in ţ i f ic fie p e cel economic, sau ar t i s t ic . D i n nenoroci re însă foa r t e m a r e pa r t e d in aceste as imi lă r i sunt n u m a i apu­că tu r i de g randoman ie , de a apa re cum în rea l i ­t a te nu suntem. Această d ig res iune n u e mot iva tă de l ipsă de bunăvoinţă sp r e a real iza u n p r o g r e s temeinic , ci f i indcă p regă t i r ea noas t ră e p r e a su­perf icială şi astfel ne este imposibi lă a n g a j a r e a în t r egu lu i nos t ru o rgan i sm la procesul de as imi­lare .

Br ic iu l d e exemplu, aste un i n s t r u m e n t al ci-! v i l iza ţ iun i i şi cu toa tă s impl ic i ta tea l u i , cel c a r e I voeşte a'l m ă n u i , are nevoie de o b u n ă doză de l exerc i ţ iu ca să evite cea mai mică î nc r e s t a r e a

p ie le i . A c u m ne pu tem înch ipu i ee grozavă sfeuîă poate fi el în man i l e unei maimuţe , care ar Yiea eă f ie şi ea cu obraj i i l inşi ca bunăoară cumfciait ai s t ăpânu lu i ei.

(Ta u ' a î )

I N F O R M A Ţ I I .

A R A D , 23 Octomvre n. 1911.

— Pentru loteria Reun. fem. române din Arad. loterie organizată în favorul fondului de clădire a unei şcoli civile de fete în Arad. Doamna Eugenia Dr. Bodea din Cernăuţi a contribuit 2 cămăşuţe şi un şorţ frumos, amândouă cusături cu motive româneşti.

Lozuri á 1 cor. sunt de vânzare la „hi-, brăria Tribuna".

— Studenţii români pentru Eminesci. D. Ţra ian A. Pin teni , fost prefect el in­ternatului Xsigaianu din Oradea-mare, des-părţindu-se de elevii săi, a dărui t suma d« 10 cor. pentru o mică petrecere. Cei 25 e-levi au renun ţa t la petrecere, dăruind su­ma aceas ta pentru bustul lui Eminescu.

— Loteria Ligei C u l t u r a l e . Se aduce la cunoşt inţă generală că pniua t ragere a loteriei Ligei Culturale se vin-fectua în ziua de 21 Noemvrie v. In acest scop biletele aflate spre plasare la secţii)* Ligei şi alţi depozitari din ţ a ră se vor putea vinde numai până la 5 Noemvrie. iar delà acea da tă numai delà Administraţia loft-riei, Bucureşt i str. Fântânei 1.

Secţiile Ligei, precum şi toţ i depozitari, sunt rugaţ i ca până la sus zisa dată (S.Vo-emvrie) să t r imi tă biletele rămase şi sumele încasate .

— Episcopul Glattfelder în Arad. Oraşul m-s t m a fost ieri t e a t ru l unor deosebit de fa se rbă r i , a ran ja te de cosiliul comunal şi de Ьіяйй rom.- catol ică în onoarea episcoxmlui dc Сіемі l u l i u Gla t t fe lder , ca re ieri a vizi ta t pentru întâia o a r ă aces t î n semna t cen t ru din eparhia sa. Щ eopul a făcut în toa te cercur i le o excelentă ій}* sie. î n c ă în decursul zilei de ier i capul bisetiitie i a viz i ta t pe Episcopul român I . I . Papp, laiwe d in ţa . I n f i rul recepţ iun i lor car i au avut k ii pa la tu l o rd inulu i minor i t án s 'au înfăţişat< te lui pre la t şi r eprezen tan ţ i i bisericei romine fr­or , din A r a d dd. p ro topopu l V. Beleş, părintele fű-roh T r . Va ţ î anu şi pă r in te l e paroh Bodea. amiazi la orele 2 a avu t loc un banchet festiv, t» t indu-se mai mul te toas te oficioase, între cari ţi unu l de pă r in te le protosincel R. E. Oiorogarà, î n a l t u l pre la t a dus cele mai bune impresii <bi cercul credincioşi lor săi.

— Conferenţe literare în Cluj. Din Cluj ni» s c r i e : „ R o m â n u l " d in A r a d şi pe urma lui i celelal te z ia re româneş t i au publicat ştirea cî ti­ne r imea r o m â n ă din Cluj organizează o seriei conferenţe l i t e r a re la care vor fi invitaţi „cei* distinşi" sc r i i tor i ai noş t r i : Oh. Coşbuc, А.УЬ hută, N. Iorga, I. C. Caragiale, 0. Gogt, j Stere şi... Emil lsac.

Câtă vreme „ R o m â n u l " publică întreg ta sc r i i to r i lo r car i vor fi invitaţ i , celelalte ziare №

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

„ K R I S T Á L Y " Gőzmosógyár, Kolozsvár, Pályaudvar.

mai mo-Aranjată cu maşinăriile cele derne, cu putere electrică; spală, calcă şi curăţă albituri bărbăteşti şi de dame şi totfelul de lingerie cu preţuri moderate. La suma de peste 10 Cor,, pachetul se retrimite francai.

24 Octomvse п. 1911 „TRIBUNA" Pag. 7

ti delà noi se opresc la nume le dlui C. S t e r e ţi adaogă numai ...„şi alţii".

„Tribuna" a avu t toată d rep ta tea când a in­terpretat această in fo rmaţ ie ca o rec lamă amer i ­cană a tânăruui poet „un iversa l ' ' Emil Isac. Оті à de mult ne-am bucura să p u t e m găzdui în mijlocul nostru iub i ţ i i noş t r i sc r i i to r i , — infor­maţia publicată de z iare este l ips i tă de orice te-Bfiu.

Informaţia d in „ R o m â n u l " a fost scrisă de chiar dl Emil Isac, care a prof i ta t de p r i e t en ia Breetorului o rganu lu i autor izat p e n t r u a se vâr î ţi pe sine în ş i rul „celor mai d i s t i n ş i " scr i i tor i români.

Risplata şi-a pr imi t -o , însă, din pa r t ea celor­lalte gazete româneş t i c a r i i-au tă ia t numele .

Dl Isac a vorbit n u m a i cu p r i e t enu l său Ovi-diu Densuşianu, eare a p romis că se va mai opr i «lată la Cluj pe-o zi două...

La atât se reduce vestea îmbucu ră toa re a con­ferinţelor l i t e r a re delà Cluj . . . La dn i i Ovid iu Jlmsuşianu şi E m i l Isac , doi poeţi „un iversa l i ' ' , cari se aseamănă nu numa i sufleteşte, ci şi t r u ­ste... Un universitar.

— Soţii Cofescu în Alba-Iulia. N i s e anun ţ ă « comitetul filiai*>l „Socie tă ţ i i p en t ru fond de lutru român" d in Alba- îu l i a aranjează un con­ţii Duminecă în 29 Octomvr ie n. a. c. cu concur­sul dlui şi dnei Corfescu.

— Comunicările dlui N. Iorga. Din Bucureş t i oi-ee scrie : In şedinţa de V i n e r i a Academie i Ro­mâne, d. N . Iorga a făcut două comunică r i . I n cea dintâi, a sup ra p r iv i l eg iu lu i T â r g u l u i - F r u -nios, a vorbit de conflictele d i n t r e târgoveţ i i a-Mtai târg şi ocâ rmui re , î n t r e anii 1755—1830, din pricina concepţiei b izant ine a domni tor i lo r «ă au drept de s t ăpân i r e a supra t â rgu r i l o r . Tâ r -gnl-Fnimos a re aceeaş vechime ca şi I a ş i i .

In 1815 era încă u n t â r g creş t in , a lcă tui t din •moldoveni, a rmen i şi foar te pu ţ in i evrei. Astăzi Tg.-Frumos e în total acapara t d e evrei . Docu­mentele de cari s'a s lu j i t d. I o r g a fac p a r t e d in arhiva comunală a Tg . -F rumos .

A doua comunicare a fost depusă podgoreni i Un ţ inutul Săcueni lor . D-sa a găsi t a m ă n u n t e interesante pe Valea Seheilor , la văduva u n u i moş-nean, care a juca t rol de f run t e în vechiul j u d e ţ al Săcuenilor. E l a fost locuit de ardeleni . I m b r ă -<'ămintea,graiul, r i tmu l sau muzica vorbi re i se­imenilor sunt cu totul deosebite de a români lor ic pe Valea P r a h o v e i şi a Te lea jnu lu i , având înrudirea cu ale .Moldovenilor. Cel mai vechi act găsit şi care vorbeşte de Secueni e de p e vremea Ini Mikiti Vi teazul . C h i n e Spe teanu a j u c a t u n mare rol în via ţa Secueni lor făcând d in toţi ace­ştia bezmenarii zice şi z idind biser ica Ghinoa ie mc este şi azi.

— Vlaicu şi locotenentul Capsa. J o i a fost o ii frumoasă de av ia ţ iune la Cotroceni . Cel din­tâi l-am văzut pe Vlaicu p u n â n d u ' ş i a p a r a t u l în punct.

La orele 4.50 d. a., a executat, u n sbor de 1.1 minute în d i rec ţ iunea Domneş t i -Mi l i t a r i , t recând de linia for tur i lor , a te r i sând la orele 5.1 în ex­celente condiţ iuni .

Sosind d. locot. Capsa , d-sa a încercat u n sbor foarte interesant cu un monoplan Blér iot . A por­nit la orele 5.20 d. a.. în d i rec ţ iunea Domneş t i şi după trei m inu t e a a ter isa t , dupăce a executa t un sbor la poste 200 me t r i înă l ţ ime . Vla icu îşi executase cel d in tâ i sbor la o înă l ţ ime de peste Ш metri.

A urmat apoi o f rumoasă convorbire î n t r e cei <Ioi piloţi аетіапі :

— Încotro o iei acum ? — Spre l inia fo r tu r i lo r , r ă spunse Vlaicu. — Ai să virezi la s tânga şi eu la dreapta ca

să rut ne întâlnim. — Am să virez şi eu la d reap ta . — O să ne în tâ ln im. — Nu, căci eu voi fi deasupra . — Bine. — Bine, răspunse Vlaicu pu tonul cel mai

liniştit. Motoarele fură puse în mişcare în acel aş t i m p

şi, la un semn, ambele aeroplane îşi lua ră sbor ui — în direcţiuni deosebite — d. locot. Capsa la o înălţime de aproape 200 metr i , iar Vla icu t recând de 150 metri înăl ţ ime. Viteza a p a r a t u l u i Blériot era foarte mare. La un moment dat . monoplaiiele

se p i e r d u r ă î n focul soarelui c repuscular gi abia se mai zăreau ca nişte punc te .

Monoplane le au p o r n i t ambele la 5.25 d. a. D . Locotenent Capsa a a ter iza t d u p ă o că lă tor ie ae r i ană de 5 m i n u t e ia r i ng ine ru l Vla icu a mai executat câteva evoluţ iuni c a r e î ţ i dădeau im­pres ia că se joacă cu apara tu l .

V i r a j e foar te scur te deasupra şi în j u r u l mo-noplanu lu i a ter iza t , a tâ t de scur te v i r a j e şi evolu­ţ i un i a t â t de r i sca te încâ t a fost teamă de u n in­c iden t dacă nu s 'ar fi comptât p e iscusinţa în­drăzne ţu lu i avia tor , care a a te r iza t la orele 5.35 în excelente cond i ţ iun i .

To t ie r i , d. Nicolae I o n şi-a con t inua t expe­r ien ţe le cu inven ţ iunea d-sale, făcând ma i m u l t e ru l ă r i pe câmpul do avia ţ iune delà Cotroceni .

D . i n g i n e r V la i cu a sbura t cu monoplanu l t ip I I , ca re a re şi u n loc p e n t r u pasage r i . Sborur i lo cu pasager i le va încerca d. Vla icu probabi l ch ia r în cursul acestei săp tămâni .

— Mişcare în corpul diplomatic al României . , ,Monitorul Of ic ia l" , publică decretul p r i n care d. Const, G. N a n u , actual t r im i s e x t r a o r d i n a r şi m i n i s t r u p len ipo ten ţ i a r pe l ângă M. S. Rege le I t a l i e i , este t r ans fe ra t , pe z iua de 5/18 Octomvre cu ren t , în aceiaş cal i ta te pe lângă M. S. î m p ă r a t u l Ruş i lor , în locul dlui G. Rosett i-Solescu.

— Post de profesor la seminarul din Caransebeş. „ F o a i a d iecezană" d in Caransebeş publ ică u r m ă ­torul concur s :

La seminaru l diecezan d in Caransebeş este va­can tă ca t ed ra de l imba şi l i t e r a t u r a maghiară şi germană, d in secţ iunea pedagogică . Vo ind a ne îng r i j i de câş t igarea unei pu t e r i d idac t ice cu cua-l i f i ca ţ iune dep l ină , subsemnatul consis ter publ ică concurs p e n t r u Un ajutor de 500 cor. d i n mij loa­cele epa rh i e i . A ju to ru l se va vota acelui s tudent î n l i t e re (f i lozofie), care va dovedi că f i ind ro­m â n o r todox ;

1) cel p u ţ i n este înscris la vr 'o facul ta te filo­zofică d in p a t r i e în anul I V ;

2) că a făcut examenul fundamen ta l p r e ­s c r i s ;

3) că e t ână r cu p u r t a r e b u n ă ; Document delà protopopul locului . 4) că se declară apl icat a ocupa ca ted ra cu

începutu l anulu i şcolar 1912/1913. Ca t e rmin pen t ru î na in t a r ea cerer i lor se Sta­

te-resc 30 zile delà p r i m a publ icare a acestui con­curs în „Foa ia Diecezană" .

Caransebeş d in şedinţa sena tu lu i şcolar ţ i n u t ă la 12 Sep temvre 1911.

Consistorul eparh ia l Dr. E. Miron Öristea, episcop.

t loan Mălâncrăvean, î nvă ţă to r gr . or t , r o m â n în Agn i t a , a repauzat la 20 Octomvr ie n. în v r î s t ă de 21 ani.

Odihnească în p a c e !

—Moartea unui deputat. D e p u t a t u l guverna­m e n t a l Görgey László, ales la Miskolcz, a m u r i t azi d imineaţă în vr îs tă de 68 de an i .

— Un nou asasinat politic în Rusia. Din Kiew se a m m ţ ă : .loi a fost asas ina t sec re ta ru l pol i ţ ie i secrete locale Adamovic i , în u rmă toa re l e împre ­j u r ă r i :

E l se afla î n t r ' u n vagon de t r a m w a y , când doi necunoscuţ i săr i ră deodată în vagon şi t r a se ră asu­p r a lui Adamovici mai m u l t e g loan ţe , omorîndu-1 pe loc.

Apoi săr i ră din t r a m w a y dispăr înd . T o t u l se pe t recu aşa de repede încât că lă tor i i

nu avură t imp să in terv ie , iar conducă toru l t r am-vayulu i nici nu pr insese de veste.

Adamovic i pe r secu ta teribil pe revolu ţ ionar i şi uciderea lui e o r ă z b u n a r e a acestora .

S 'au făcut numeroase a res tă r i da r deocamdată asasinii n 'au p u t u t fi găs i ţ i .

— La fondul Andrei baron de Şaguna p e n t r u a ju tora rea văduvelor şi or fani lor al „ R e u n i u n e i meser iaş i lor s ibi ieni" , au mai dă ru i t : A n a Simo-net i n. Ola r iu , soţie de pan to fa r (Săl iş te) 1 cor . Ghenad ie Bogoevici , pro tos incel (Budapes ta ) 2 cor. Ioan Stoica, pan to fa r (Avr ig ) 1 cor . A u r e l Ba rbu , no ta r (Lanc răm) 20 bani . Cons t a t i n Mol-dovan, pa roh (Cr i s t i an ) , în memor ia f iului său Ţ Miron , 1 co r . ; cu pă lă r ia „Dzeu vede" , la conve­n i rea din 27 A u g u s t c. cor. 8 .41 : Nicolae Tă lmă-cean, econom, în amin t i r ea soţiei sale Ţ P a r a s -chiva n. S tanc iu 1 cor. ; din Lădi ţe le sărac i lor în

Iu l ie , A u g u s t şi Sep temvr i e ( 2 . 6 6 + 4 . 0 2 + 3 0 1 ) c o r . 9.69 şi Vie . Tordăş ianu , prez . 10 bani .

•— Cătuşele datoriei. S u n t a t â t e a fe lur i de că ­tuşe , ca r i cad cu vremea , fie delà s ine , fie шЬ sbuc iumul nesfârş i t al veşnicului înainte, da r u n a s ingură , nu poa te fi s cu tu ra t ă nici de m â n a v remi i nici de m â n a omenească: că tuşa da tor ie i ca re se s fâ rşeş te odată cu cel d in u r m ă sbucium de v ia ţ ă . Şi b ie tu l ofi ţer J a n i a n i n d in Goer tz şt ia aceas ta foa r t e şi va fi t r ă i t în mij locul celor m a i m a r i p ă r e r i de r ău gând ind , că a lă tu r i de somptuoasa ha ină ostăşească mai a re şi un suf le t cu d rep tu r i l e lu i , care se cerea la lumină şi la focul nes t ins a l d ragos te i insp i ra te de o f rumoasă mun teancă . D a r legi le nu ia r tă şi I a n i a n i n a t r ă i t o via ţă î n t r e a g ă a l ă tu r i de o femee pe care lumea nu v rea s'o re ­cunoască , căci n 'avea cau ţ iunea r eg l emen ta ră , d a r care i-a fost tovarăşă în v ia ţă , o tovarăşă b u n ă . cu ca re şi-a u ş u r a t năcazul şi şi-a împă r ţ i t bucu­ri i le . A sosit apoi v remea care a s fă r îmat cătuşele acestei vieţ i de rob. P e pa tu l de moa r t e a ce ru t M. Sale să-1 î ngădue să se cunune cu aleasa iniraei sale. R ă s p u n s u l a f i rmat iv a sosit te legraf ic , i a r pe ­s t e două ore locotenentu l I an i an in a mur i t .

—• L a fondul Dr. P. Şpan p e n t r u a ju to ra rea copiilor de Moţi apl icaţ i la meser i i au mai d ă r u i t : Leonte Puşca r iu , func ţ ionar la „ V a t r a " Cluj , so ­ţia sa E l e n a n. H o s u şi fiii lor Mircea şi Emi l 5 cor., Cipr ian , fiul pa rohu lu i D r . D . Borcea Să­lişte, 1 cor. ; Zenovie Popovic i , pa roh S a t u l u n g , soţia sa M a r i a n. Cosma şi fiica lor Vi rg in ia 3 cor. ; I oan Fodorean , paroh Gala ţ i -Abrud , 1 cor. ; D e m e t r i e Bulmez, înv. Su l ighe te , 20 bani , i a r în­văţăcelul pan to fa r S i lves t ru M a r t a (o r ig ina r d in Sălciva sup.) a t r anspus cor. 4 dă ru i t e de învă ţă ­ceii : Nis to r Nis tor , I o a n Mar t a , D . J i t i a n u , I . Dieu, pan to fa r i , Torna L u p aş, croi tor , D . L u p a ş . b lănar , I oan Mâzgă reanu , lus t ru i to r , T r a i a n Vin -tilă, com., A n d r e i Moşneagu ,măsar , f iecare c â t e 20 bani , Zahar ie B ă r a c , Nie . Macaveiu , faur i , 1. Mohan, măsar , A l e x a n d r u Coman, pan to fa r , V. J i u r g i u , R o m u l u s .Tiurgiu, covr igar i , câte 10 ban i , Teodor L u p 4 bani , Vas . F lo r e , c ismár şi Ioau Deaja , măsa r câte 6 bani , I oan Botaş , t in ich ig iu , 30 bani şi S i lves t ru Mar t a , pan to fa r cor. 1.14. S ta­rea fondului cor. 1088.03. P e n t r u pr inos aduce sin­cere m u l ţ u m i t e în numele comite tu lu i „ R e u n i u n i i sodali lor român i d in S ib i iu : Vie. Tordăş ianu , p re ­zident .

X Németh şi Király, croitorie pentru domni Cluj, str. Kötő 5, anunţă on. public român din loc şi împre­jurime, că au sosit ştofe indigene şi străine, pentru sezonul de toamnă gi iarnă. Pardesii, paltoane ee pre­gătesc pe lângă preturi acomodate, conform modei. Rugăm on. public pentru sprijinirea şi mai departe.

X Seminarul iuridic Dr . Geréb, Cluj, S t r . F a r ­kas ( l ângă edif ic iu l cel vechiu al t e a t r u l u i ) . P r e ­găteş te pe l ângă onorar mic , p e n t r u examenele de drep t , de stat , r iguroase , de d r e p t de etat , exa­mene de advocat şi de mag i s t r a t . I n 3 l un i se câşt igă l icenţa de doctorat . F i i n d în p r a g u l p ro­iectelor de re fo rmă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i i u r i d i c , e de dor i t ca toţi cei interesr t ţ i să se adreseze s p r e binele lor la acest seminar , ca re înlesneşte m u l t ca r i e ra advocaţ ia lă .

X In atenţia instituţiilor de binefacere Fabrica de ghete „Moskovits" societate pe actii recomandă spre distribuire — ghete de copii, băieţi şi fete — fabrica­ţie proprie. Ghetele sunt făcute din materialul cel mai tare şi curat, preturile fabulos de ieftine. Comandele se pot face acum adresânduse la filiala din strana Szabadság-tér 18.

ECONOMIE. Foloasele grapei de livezi. F a p t u l , că roadă

l ivezilor e d in ce în ce mai nemul ţumi toa re , n e în­deamnă să a t r agem lua rea amin te a economilor noş t r i asupra foloaselor, ce ni-le dă î n t r e b u i n ţ a r e * g rape i de livezi (de muşch i ) . S'a dovedit , că p r i n g r ă p a r e pe l ângă că s 'au îndoi t produsele (roadă* fânaţe lor , d a r s'a î m b u n ă t ă ţ i t şi ca l i ta tea ierbi i . G r ă p a r e a e aproape de aceiaş p r e ţ cu gunoi rea . Dacă săpăm şi gunoim, roadă e de 3—4 ori mai mare . Guno i r ea fă ră g r ă p a r e n u p lă teş te mu l t . P ro feso ru l A n d e r e g g , în l uc r a r ea sa în t i tu la ta „Cu l t iva rea ra ţ iona lă a l ivezilor d in locur i mun­toase" , arată, că o l ivadie împăr ţ i t ă în p a t r u pă r ţ i deopot r ivă de mar i >a. d a t rezu l ta tu l u r m ă t o r : 1.

I partea neg răpa t ă şi negunoi tă a da t 377 k g . f â u ;

Pag. 8 „ f R I B U N A" 24 Octomvre n. 1911

'3. p a r t e a neg răpa t ă , d a r guno i t ă 833 k g . ; 3 . par­t e a g r ăpa t ă , da r neguno i t ă 770 k g . ; ia r 4 . p a r t e a c r ă p a t ă şi g u n o i t ă l 5 6 3 k g .

P r i n g r ă p a r e ѳо u r m ă r e ş t e scopul de a înde­p ă r t a muşchi i ; de a scormoni (deschide) p ă m â n t u l aşa, ca cei t re i factor i dă t ă to r i de v ia ţă p e n t r u p l a n t e : aerul , umezeala şi că ldura să poa t ă s t r ă ­bate neîmpiedecaţ i . O g rapă de livezi b u n ă e p l u g ці în acelaş t imp şi g rapă , deoarece ta ie i a rba bă­tuci tă , scoate d in p ă m â n t rădăcin i le pu t r ez i t e şi p r i n aceasta î n r îu re ş t e a supra încol ţ i re i ( rămu-r i re i ) rădăcin i lor s ănă toase ; s tâ rpeş te o m u l ţ i m e de insecte s t r icăc ioase ; r is ipeşte muşunoaie le de furnic i şi de soboli, p r i n u r m a r e i a rba se poate tă ia până la pămân t . Despre acest folos s 'au con­vins cei car i cosesc cu maşini le .

C u m 'astăzi nea junsur i le sunt mul t e , n u p u t e m recomanda din destul economilor noş t r i , ca p a r t e s ingura t i c i , p a r t e în tovărăş indu-se să se p rovadă ou g rape de livezi. Noi bucuros le mij locim procu­r a r e a de astfel de g rape bune şi folosi toare.

I n l egă tu ră , subscrisul comi te t p u n e la dispo­ziţ ie spre folosire g r a p a sa de muşchi , mai ales î n t r e economii d in comunele , în cari folosirea gra­pei n u este cunoscută . P o t r i v i t ar fi ca acest lu­cru p reo ţ imea noas t ră să-1 aducă la cunoş t in ţa po-pora ţ iune i .

S i b i i u, 7 Octomvr ie 19111. Comi te tu l centra] al „Reun iune i române de a-

g r i cu l t u r ă d in com. S ib i iu" . m

La „Reuniunea română agricolă sibiiană" au fost p r imi ţ i u r m ă t o r i i m e m b r i o rd ina r i : I o a n H a n z u , pol i ţa i ş i I oan Dancu , m a r e p ropr i e t a r , ambii d in Săcel , Nicolae Răch i ţ an , capelan în Ga­leş, A n d r e i u Bârseanu , p rez iden tu l „Asoc ia ţ iun i i " , I o a n Lasi ţă , p r imar , A v r a m Savu, Long in Bucur , învă ţă to r i , I oan Lasi ţă , pa roh şi Nicolae H e n e -g a r u , comersan t , to ţ i d in Lanc răm, Nicolae Todor , vice-notar în Or la t R o m u l Vin t i l ă , econom în S ib i iu .

*

Reuniunea ardeleană agricolă săsească cu se­d iu l S ib i iu a ţ i n u t în zilele t recu te aduna rea ge­ne ra l ă o r d i n a r ă d i n anul acesta în Agn i t a . I a t ă câteva da te d in r a p o r t u l p rezen ta t cu ocaziunea aceasta : R e u n i u n e a a avut î n u l t i m u l an de ge­s t iune 7958 do membr i . O r g a n u l oficial al Reu­n iun i i „Landwir t schaf t l i che B l a e t t e r " a a p ă r u t în anu l u l t i m cu u n t i ra j de 9650 exempla re , cu 1100 exempla re mai m u l t decât în 1909. R e u n i u ­nea a ţ i n u t î n cursu l u l t imi lo r doi an i 138 de confer in ţe şi 114 de cu r su r i d in domeniu l agr i -oui turei şi l uc ru lu i m a n u a l . P a t r u învă ţă to r i am­

bu lan ţ i şi o îmvă ţă toa re ambu lan tă m e r g d i n sat î n sat r ă s p â n d i n d cunoşt inţe le folositoare î n t r e ţ ă r a n i . R e u n i u n e a acordă burse p e n t r u fo rmarea de agronomi prac t ic i şi ve t e r ina r i saşi, promo­vează comasăr i le , cu l tu ra nap i lo r do zahăr , pro­c u r a r e a de maş in i , cu l tu ra vi telor , p r ă s i r ea gal i -ţelor şi a l b ină r i t u l şi s'a î n g r i j i t şi de h r a n a s p i r i t u a l ă a soldaţi lor saşi î n t emeiând în S ib i iu u n „ C ă m i n al soldaţ i lor" .

R e u n i u n e a a fost a ju ta tă în u l t imi i 2 an i d in pa r t ea g u v e r n u l u i cu suma de K 18.600 — şi a p r i m i t ca ajutor delà Bodencred i t ans ta l t ( In s t i ­t u tu l de c red i t fonciar) d iu Sib i iu suma de K 84.427. Averea r e u n i u n i i a crescut în 2 ani delà K 195.852 la K 224.045 i a r fondul de rezervă delà K 156.099 la K 184.312.

L a a d u n a r e a genera lă a pa r t i c ipa t şi u n repre ­zen tan t al guve rnu lu i , consi l ierul de c u r t e Ale­x a n d r u Vörös, iar consi l ierul min i s t e r i a l D o r n e r Béla, „care a re mer i t u l de a fi făcut cunoscută în ţ a r a î n t r eagă în mod deschis şi loial i m p o r t a n ţ a „ R e u n i u n i i a rde lene agricole săseşti" şi mi s iunea cu l tu ra lă a poporulu i săsesc, încât de a tunci cer­cu r i l e conducătoare şi no rmat ive magh ia ro observă cu totul al tă a t i t ud ine fa ţă d e Saş i " — a fost ales cu m a r e însuf le ţ i re membru onorar al r e u n i u n i i .

„Rev. Ec" *

Cooperat ivele în Aus t r i a . Conform unor d a t e s ta t i s t ice nouă au exis ta t la 1 I anua r i e a. c. în A u ­str ia 16.533 de coopera t ive ; cen t ra le de coopera­t ive ca cooperat ive în reg i s t r a t e au 71 , au fost deci în to ta l 16.634 de cooperat ive . D in acestea au fost 10.954 cooperat ive de credit , 1382 coopera t ive de consum şi 4227 de a l te cooperat ive: agr icole , indus t r ia le , de clădire şi de producţ iune . D i n t r e cooperat ivele de credit au fost 7631 de case de îm­p r u m u t sis tem Raif fe isen şi 3323 case de ant ici­pa ţ i i sistem Schulze-Deli tzsch. I n 1910 n u m ă r u l coopera t ivelor a c rescu t cu 855.

Capi ta lu l p ropr i i al cooperat ivelor Schulze-Del i tzsch a fost de K 252 mil ioane, al celor Raif­feisen K 21 mil ioane. Capi ta lu l s t r ă in la cele din­tâ i K 1821 mi l ioane , la cele din u r m ă K 666 mi­l ioane .

BIBLIOGRAFII. Noua Revistă Română de sub d i rec ţ iunea d lu i

C. Rădulescu-Motru , a re u r m ă t o r u l s u m a r : Noutăţi: Mişcarea revoluţ ionară d in China .

— O nouă revis tă l i t e ra ră . — Al t ă rev is tă în Ar ­deal.

t eon Tolstoi. 137

RĂSB0IU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul.

(Urmare).

LX. Prinţesa Maria nu auzise nimic din toată conver­

saţia; întreaga ei atenţiune se concentra asupra unui punct; „Oare să fii băgat mosafirii de seamă duşmănia pe care i-o purta tatăl ei?" Printesa nici nu lua.á sea­ma la atenţiunile pe cari îi le arăta Boris care venea abea pentru a treia oară în csa lor.

Pierre se ridică cel din urmă, şi cu pălăria în mână se apropia de prinţesa Maria pe care o vedea singură, çi îi zise lăsându-şi trupul greoi să cadă pe un fo­toliu:

— E voie să ma rămâi o clipă? — O! da, răspunse ea, în vreme ce privirea ei

zicea: „Oare n'ai băgat nimic de seamă?" Pierre era în toane excelente, ca întotdeauna după

ma să. — II cunoşti de mult pe acest tânăr, prinţesă, în­

trebă el cu un zâmbet bun. — Pe care tânăr? — Boris Drubetzkoi. — Nu, nu de multă vreme. — Iti place? — Da, e plăcut; dar de ce îmi pui această între­

bare* rosti ea, veşnic preocupată de conflictul cu ta­tăl ei.

— Pentru că am băgat de seamă că de câte ori un tânăr se află în concediu la Moscva, o face cu intenţia de a se căsători cu vre-o moştenitoare bogată.

— Ai observat aceasta? •— Da, şi pe tânărul acesta îl găseşti ori unde e

vre-o zestre frumoasă. Cetesc în sufletul lui ca într'o carte deschisă. Acum e perplex, căci se întrebă pe cine ва atace: pe d-ta ori pe dra Karaghui. Şi faţă de ea e plin de atenţie.

— Merge des în casa lor? — Da, foarte des. Şi ştii dta care e noul mod do a

se face curte în ziua de azi? adaogă Pierre cu un zâm­bet voios!

— Nu, nu ştiu. — Ca să placi domnişoarelor din Moscova... trebue

să fii melancolic. Faţă de d-ra Karaghin, el este foarte melancolic.

— Intr'adevăr? făcu prinţesa privindu'l pe Pierre drept în fată, dar fără a înceta de a se gândi la popo-priul ei necaz. ,Ce bine ar fi, îşi zicea ea, dacă aşi avea cui încredinţa durerea mea!"

„Ah! cât aş vrea să mă destăinuesc lui Pierre; el este aşa de bun, aşa de nobil şi'mi va da poate un sfat."

— L'ai vrea ca bărbat? întrebă Pierre. — Ah! Dumenezeul meu, conte, sunt clipe în cari

m'aşi căsători cu ori-cine, zise prinţesa Maria cu la-crămi în glas. Ah! cât de aspru e să-1 iubeşti pe cineva care Hi stă aşa de aproape şi să simţi că nu-i aduci decât supărări.... Aşa că trebuie să plec; şi încotro să plec?

— Ce ai, ce ai prinţeso? — Nu ştiu ce am, nu mă asculta, uita ce-am spus. Toată veselia lui Pierre dispăru. El o întrebă în-

srijat pe prinţesa, cerându-î eă se deetăinuiască lui;

Chestiuni actuale: C. Rădulescu-Motru: Gu­vernele slabe sunt. guve rne imorale. — Dr. I. Dus-c i a n : O p e r a postumă a hii Tolstoi: „Cadavrul v iu" .

Literatură: George D u m a : De ziua Olym-piei. . . — M. C r u c e a n u : P ă l ă r i i l e .

Pathologie socială: Ar . C. Murgescu: Re-clama comercială.

Cronica ştiinţifică: Vic tor Anes t in : Origina şi const rucţ ia un ive r su lu i .

Dări de seamă: E . P o r n : I . C. Fi l i t t i : Aşe­zământu l cu l tu ra l al Mi t ropo l i tu lu i Dositei Fi­l i t t i , delà î n f i i n ţ a r e până astăzi (1821—1910).i

însemnări: P r o g r a m u l desvel ir i i momimen-l tu lu i lui Eminescu , la Gala ţ i . — Dl Densuşiamt şi na ţ iona l i smul . — Noi i apă ră to r i ai bisericei noas t re . — Ce poa te face astăzi un aeroplan. — U n om darn ic .

Revista revistelor: S ă p t ă m â n a politică şi cul­tu ra l ă . —• l ' I n d u s t r i e Rouma ine . — Junimea li­t e ra ră . — Revue Contempora ine . Revue Bleut

Memento.

..Albina" revis tă enciclopedică рориіата, amil X V , nr . 2, 9 Octomvre 1911. S u m a r u l : Se rbă r i l e delà l a ş i : Sosirea familiei regale . —- P r î n z u l de gală . — Cuvânta rea M. Я Regelu i . — Viz i t a r ea biser ici lor . — Prînzul în onoarea t r imiş i lo r împără t e ş t i . — Aniversara Un ive r s i t ă ţ i i . -— Desvăl i rea s ta tue i lu i Kogălni-ceanu. — Deschiderea cu r su r i lo r universi tare. 1 D a r u l M. S. Rege lu i . — Al te serbăr i . — Plecară Suve ran i lo r . — (Cu 11 i l u s t r a ţ i u n i : Mitropolii d i n Iaş i . — Biser ica sf. Nicolae. —• Teat ru l Na­ţ ional d in Iaş i . — Academia Mihă i l eană . — Ve­chea Unive r s i t a t e . — Scoală N o r m a l ă d in laţi — S t a t u a lui M. Kogă ln iceanu . — Por t re tu l lui M. Kogăln iceanu . — U n m a n u s c r i p t al lui M. Kogă ln iceanu . — Unive r s i t a t ea d in I a ş i . — Piaţi U n i r i i d in I a ş i ) .

I Dragos l av : Povestea Zambil ie i . (Sfârşit) . S t a r e a agr icolă a Român ie i la f inele lui Sep-

temre . — I n f o r m a ţ i u n i . P a g i n a copi i lo r : N , Dascăl de cân i . (CuS

i l u s t r a ţ i u n i ) . Ac t iv i ta tea socială a preoţ i lor şi învăţătorilor'

P r . I . C. Be ld i e : D i n monograf ia comunei h reşt i . ( U r m a r e ) .

Z. Georgescu: R a p o r t a supra expoziţiei de ţe­s u t u r i delà Casa Şcoalelor. ( S f â r ş i t ) .

I d r a j : Se rba rea s fârş i tu lu i de an d in comuni Dragna-de-sus .

R e p a r a ţ i a bisericei d in Telega (proces verbal), Cronica : Cercur i cu l tura le . — Mulţumiri .

Redactor r esponsabi l : lul in Giur&ia. „Tribuna" 1 institut tipografic, Nîchir ţs -;»*

dar ea repetă că nu a ştiut ce a vorbit şi n'avea alti durere decât teama ca însurătoarea lui Andrei să a despartă pe tată de fiu.

— Ai cumva ştiri delà familia Rostoff? întrebă e» ca să schimbe vorba.

— Mi-s'a spus că familia Rostoff trebue să sosească la Moscova, urmă prinţesa Maria. Aştept întoarcerea lui Andrei. Aşi fi vrut să se vadă aici. Dta îi cunoşti de mult; spune-mi cu mâna pe inimă, cum o găseşti pe această tânără fată?

Pierre simţi instinctiv că întrebarea aceasta as­cundea o rea voinţă a prinţesei faţă de viitorea ei cumnată, şi că ea ar fi mulţămită dacă Pierre ar de­zaproba alegerea făcută de prinţul Andrei. El răspunse mai mult ce simţea decât ce gândea.

— Nu ştiu cum să răspund, făcu el roşindu-se; n'am desluşit'o încă destul de bine pe această tânără fata. Nu pot s'o analisez. Ea este adorabilă, dar pentru ce? Nu ştiu.

Printesa Maria scoase un oftat şi expresia fetei eî zicea: „Da, mă aşteptam la acest răspuns şi mă te« meam de el."

— Este ea inteligentă? — Nu cred, şi cu toate acestea, da. Ea mi vrea 4

fie inteligentă. Vezi dta, e adorabilă, dar numai atât. Printesa Maria îşi scutură din nou capul: — Áh! doresc aşa de mult s'o iubesc, te rog să i-o

spui dacă te întâlneşti cu ea înaintea mea. Şi ea în­credinţa lui Pierre planul ei de a intra în relatiuni cu noua sa cumanată de îndată ce aceasta va sosi Ia Mos-cova, şi intenţia ce o avea de a face tot posibilul pentru ca bâtrînul să se obişnuiască cu Nataja.

CFa «rina )

Nr 223 — 191Í „ T R I B U N A " Pag. 9

REISZ F A B R I C Ă D E

î n

BÉKÉSCSABA—NAGYVAR ltósy-ut 41—43. Rákóczi-ut 14.

( L â n g ă »Apoi lo )<

f • f « Ä

eiijazi« de pălării şl orii-cels de ssöda pmim bätbm,

C k j — I n l o i s f á r , Colţul s trăz i i W e s s e l é n y i ş l S z é p , v i s -à -v i s

c u h o t e l u l »Fész l< .

Noută ţ i în diferite soiuri de

de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul de articole. — Preţuri solide. — Serviciu conştiincios.

C o m a n d e l e d i n p r o v i n c i e s e e x e c u t ă p r o m p t ş i f r a n c a t e .

2 c o m m i s unul în despărţământul manufacture!', unul in despărţământul colonialelor, află numai decât aplicare la »SEVERINEANA« so cietate comercială pe acţii în Caransebeş.

In candidat de adVocat cu practică, află imediat aplicare în cance­laria mea.

Dr. Gheorghe Drimba, advocat în Cohalm (Kőhalom).

In atenţia oomicoltorilor! Ofer altoi de pruni bosnieci ca ' B a l k a n s k a Ca r i ca « (Regina cal­canului) şi >Kral j ica B o s n e « (Re­gina Bosniei). — Altoiul de 2 3 ani cu coroană admirabilă e cel mai bun din diferitele soiuri de

foarte mare, escepţional de dulce şi Se coace spre sfârşitul lui August,

când se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fa­bricarea ţuicei şi a sl'goviţului. — Prunii mei nu sufer de căderea frunzelor, (Polysligma rubrum) ca de regulă alte soiuri la cari în mijlocul verii cade frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a fost premiat în diferite rânduri, cu premiul întâi din par­tea guvernului. A fost premiat la expoziţia milenară din Budapesta 1896 şi la expoziţia din Viena 1897 cu me­dalie de aur, la expoziţia internaţionala din Paris 1900 cu medalie de argint şi în fine la expoziţia regnicolară din Bosnia şi Erţegovina ţinulă la Sarajevo iarăşi cu medalie de aur. •- Pentru calitatea prunilor garantez.

S a v a . T . F t o j c l i ó , mare proprietar în Brecka, Bosnia.

pruni.! Poama e foarte gustoasă.

Un tînăr cu pregătiri academice, în etate de 30 ani, frumos şi in­

teligent, cu carieră sigură, care îi aduce venit anual de 10.000 cor., totodată proprietar al unei averi de 60.000 cor., caută pentru că­sătorie o domnişoară inteligentă, frumoasă şi bună gospodină, în etate de 22—27 ani, care să fie aplicată a trăi 5 ani într'un oraş din străinătate. Fete de preoţi crescute bine încă sunt binevăzute. Zestrea: 10.000 cor. Dacă convine persoana, zestrea nu numără. Informaţii mai deaproape la Adm. ziarului.

miîlG HENRICH fabrică de unelte pentru ciobotari Újpest, Lörincz-u. 50.

Recomandă pantofarilor şi ciubo­tarilor precum şi pielaritor unelte de b ranşe , calitate bună, preţuri moderate. — Comersanţilor se dă rabat. — Catalog gratuit şi francat.

Investie Nouă. Iuveuţie Nouă.

M o a r ă t% ©fel pentiu întrebuinţare în economie şi acasă, m a ­c i n ă excelent orzul, cucuruzul şi grâul, se în­vârte cu mâna, puterea de muncă a unui băiat de şasă ani, u n k i l o g r a m p e m i n u t pelângă garantă şi se capătă numai într'o mărime.

trefft! 14 csreane« Face a p a r a t e p e n t r u d e s f a c e r e a s ă m â n ţ e l

de lucerna şi trifoiu, de mânat çu puterea ori cu mâna cu puterea ori cu mâna, de aplicat în ma­şina de îmbătit ori de sine stătătoare. Preţurile să se întrebe la

K á d á r G y u l a f a b r i c ă d e a p a r a t e d e d e s f ă c u t s ă m â n ţ a t r i f o i u l u i ş i a t e l i e r d e r e p a r a t m a ş i n i î n

Nagyvárad, Villanytelep mellett.

М К Ш І І I U I văpsitor de haine, curăţîtor chi­mic, broderie, şi Institut pentru spălatul rufelor cu aburî, în ALBA IL'LIA-Gyulafehérvár Széchenyï-u. (lingă biserica eălug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi vopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără i le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri moder.

M M ş i Schreithofer fabrică de cârnaţ şi mezeluri.

L i s t a l a ţ i u n i e l e c t r i c e .

Déva, (Piaţa principală). Recomandă carne proaspătă de vită, porc, viţel, oaie şi miel, carne de porc afumată, cămătării, slănină şi unsoare în gros şi în detail. La dorinţă liferează unsoare topită în vase proprii. — Cum­părătorilor vechi dă scădere la preţ. Serviciu prompt ! — Cereţi catalog !

Salon de haine bărbăteşti JL S c h n e i d a r 9 S i b i i u

Hermannsplatz 8, etagiul I. P a l a t u l H a b e r m a n n . ( N a g y s z e b e n ) .

Schapira Arnold giuvaergiu, ciasornicar şi optician, Brassó, Strada Porţii 36. Mare asortiment în ceasuri de buzunar, de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, şi anume: giuvaericale şi ceasuri, pe lângă

garantă. Preţuri solide!

Serviciu prompt!

Pag. 10 „ T R I B Ü N k*

Eşti bolna? ? Gratis

comunic fiecăruia cum m'am vinde­cat de oftică (tuberculosă, infiamaţie de gât, astma). Succes garantat. Nu pretind pentru aceasta nici o remu­neraţie, O fac numai că m'am ho­tărât, că aflând o doftorie care să mă scape de grelele suferinţi, voi pu­blica pe spesele mele în toate foile.

D-na F. Krizek. Prag. II. Nr. 2007. (Bohemia).

І І І І І І І І І І І І І І І І І І

M Ciobotari, ATENŢIUNE! Pantofari I

I AUREL BRINZAY f g fabricant de unelte, •

S BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca 18 I W M

Pregăteşte totfelul de # unelte pentru ciobo- Щ

9 t ă r ie şi pantofăr ie . 8 gg Catalog trimit gratis- 2

Ш

Mare depozit de cuptoare. Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că în

(Cluj) Koloszvár, Monos tor i -u . 7, ят d e s c h i s mm Ш А ? в M S G Ő Z L N înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în depozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi căminuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra depozitului meu model, asigu-rînd-ul totodată despre calitatea perfectă ale articolelor şi preţurile cele mai solide.

#

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită st imă:

Tamásy József, K o l o z s v á r .

J

„TIMIS INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII SOCIETATE PE ACŢII. TONDATAlNANULiaHL

Centrala î n Timişoara-ceafru ( B e l v á r o s ) P i a ţ a B a l á z s - t é r N o 1. ( P a l a t u l M o c s o n y i ) .

F i l i a l e I n s

Buziaş, Recaş, Ciacova şi Detta. Telefon Centrala Direcţiunea: N o 510. Contabilitatea; N o 1149.

G&pîtal propr ia 1 ,500 .000 Cor. Depusa егг 5 , 0 0 0 . 0 0 0 Gor.

Nr. 223 1911

Stefan Fekeshâzy Щ Institut de väpsltorie de haine şi curăţătorie chimică.

I ţă , FÓ'tér 17. Lângă Primărie. Primeşte : curăţiri lucioase şi fine, cură­ţire de trusouri, albituri de desupt, de masa şi albituri de pat ; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preţuri foarie ieftine.

Curăţire şi vopsitorie chimică de totfelul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii şi jachete fără ale desface; apoi materii de mobile, perdele dantele şi altele Execuţie promptă. Preţuri foarte moderate.

Totfelul de blănării precum : boauri, (muff), tocuri de picioare, Jachete după croiul englez şi francez, berletuieli cu lână, totfelul

de căciuli, etc. Reparări şi transformări bune şi ieftine se pot câştiga la

Puskás József, b l ă n a r

Äiud-Nagyenyed. Szeniklrály-utca 80-82. sz.

4

Primeşte depuneri spre fructificare, despre cari eliberează libele. Administrează depu­

neri cu casete de cconomizare.

Plăteşte deponenţilor după mărimea sumei depuse 4 1 / 2 % 5 % interese,

fără nici o detragere.

Telefon : Filiala Buziaş Nr. 10. Telefon : Filiala Ciacova Nr, 16,

Telefon: Filiala Recaş Nr. 14. Telefon : Filiala D e t t a Nr. 26.

După toaîe depunerile contribuţia (darea) de interese o plăteşte institutul separat,

Spuneri până la 10,000 Coroane, după Marca casse! st plătesc ţi fără abziecre.

Escomptează cambii şi acoardă credite cambiale cu acoperire hipotecarăi

Dă avansuri pe efede publice (Lombardi

Acoardă împrumuturi hipotecare pe case de închiriat şi pe proprietăţi de pământ,

r Nr. 223 - 101 î „T R I B U N A " Pag. î l

B e n c s i k Z s i g m o n d î n D é v a

Oferă: G H E T E A M E R I C A N E ŞI FRANCEZE cusute cu mâna în atelierul propriu precum şi G H E T E GATA, format m o d e m pentru băr­baţi, femei şi copii. Oaloşi, ghete comoade şl pentru gimnastică. Mare magazin de gume renumite de Su­livan pentru tocuri la ghete şi creme excelente. Ghete pentru picioare ne­regulate şi bolnave le pregătesc după măsură La comande din pro­vincie este destul a se trimite o gheată folosită. — Serviciu prompt.

Cels mai monera* N T mobile dt fier ş l aramă şi cele шаі practice

b ă n c i h i g î e -

o i c e « şcoai şi mobi larea lo­cuinţelor , hotele-lor, sp i ta le lor şi

i poalelor, precum şl ob iec te fabricate din c e l e mal bune ma trille din ţară, lucrările cele mai soude de artă şi construcţie se life-

rează numai de cătră finna

Bcrnbardt Brassó, str. Neegră nr. 33 .

•iei «colo ? cancelarii şl fabrica montata cu cele шаі noi maşinării

M a | y S á n d o r , sculptor, Arad, Kossuth-utca Nr. 4. In stabilimentul de pietrărie a iui Mairovitz.

E x e c u t ă ş i r e p a r e a z ă

lucrări de sculptură artistică figurate şi d e c o r a t i v e p r e c u m şi p o r ­trete d u p ă n a t u r ă şi fotograf i i i , m o n u ­m e n t e m o r m â n t a l e , to t fe lu l d e p r o d u c t e a le industr ie i , a p o i lucrări m o d e r n e s c u l p t a t e p e n t r u d e c o r a ţ i a zidiri lor din t e r a c o t ă , p iatră , g h i p s , c i m e n t şi d in alte m a t e r i i p e l â n g ă preţur i l e c e l e m a i — ief t ine şi s e r v i c i u c o n ş t i i n ţ i o s . — .

S

tăietor de pile g T i m i ş o a r a - J o s e f i n , F r ö b e l - u . 4 8 . 1

Recomandă ferarilor şi comercianţilor Щ

atelierul său de tăiat pile B bine aranjat, unde se pregătesc pile mici Ш şi mari din oţel vărsat de prima calitate ş. a. ф

Primeşte spre scobire pile mic i şi mari ţfc vechi şi noui, pelângă preţuri ieftine. Ш

Comandele se execută grabnic şi prompt j

I I I f

B u m b e r a I s t v á n , c r o i t o r o i v i l p r e o ţ e s c , c r o i t o r u l p r e o ţ i m e i g r e c o . - c a t ,

O r a d e a - m a r e — Nagyvárad . Edificiul Baza.< viul (partea spre teatru). Telefon 869.

S e z o n u l d e t o a m n ă ş i i a r n a ! Au sosit stofe moderne, englezeşti, scoţiene şi indigene, calitatea cea mai bună. Costumele croială, modernă, şi lucrate cu mult şic. Preţuri moderate. Lucru cu mare atenţiune. Singurul de­pozit de articole preoţeşti şi bisericeşti.

ь

L e i t n e r S á n d o r m i c h a n s c ş i e l e c t r o t e h n i c

Cluj—Kolozsvár, Strada D e á k F e r e n c z Nrul 30 .

Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­derate: c a s s e d e bani , b ic ic le te ,

m a ş i n i d e cusut , g r a m a f o a n e şi maş in i d e scr i s . — Primeşte ori-ce muncă de branşă, precum : in­troducerea soneriilor, a lumini de .electrice şi a diferitelor motoare.

t inichigiu şi anfepriză die insfalafiu H e u e r n * A t e l i e r : Stradai Lungă Mr. 6 3 . B l d f U ¥ , P r ă v ă l i e : S î r s d a Gabel Nr. 2 .

T e l e i o n . N r . 3 3 4 .

Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie la edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, d u l a p u r i p e n t r u g h i a ţ ă , vase pentru spălat şi altele. S p e c i a l i s t î n . a p a d u c t e l a c a s e , c a n a l i z ă r i , c o n d u c e r e a d e g a z d e i l u m i n a t , ş i I n s t a l a r e a c a m e r e l o r d e b a i e .

Lampe de carbid de totfelul delà 3 coroane în sus. Engrosiştilor li-se dau rabat. Depozit bogat în v ă n l d e s c ă l d a t , cămine, closete etc. Serviciu conştiinţios. Preţuri moderate. Reparajie promptă.

C A R L G Ü R T L E R l ăcă tuş artist ic şi pentru edifici i

SfBHU S t r . E i i s a b e t a 2 6 « se recomandă la toate lucrările ce se (in de specialitate mal ales

L A Z I D I R I N O I .

Lucrări ornamentice, precum peatră grilaj, grilaj la morminte şi galerii, se pregătesc conform gustului în modul cel mai succes.

Paratonere şi montarea lor. Instalat iuni de apaducte, closete, baie, introducere electrică executate cu măiestrie.

Reparaturi se primesc. Mare magazin de căminuri perpetue în diferite mărimi.

Carl Gürtler junior.

і - i i i "

C e i c a d au l i p s ă d e g - h e t e să se a d r e s e z e p r ă v ă l i e i n o u a r a n j a t e d e g h e t e a l u i

1C0I86 Pancsova, Strada Gizella (Mészáros).

Asortată conform cerinţelor moderne unde se află de vînzare ghete lu­crate în atelierul propriu, pentru bărbaţi, dame şi copii, executate elegant şi trainic, cu preturi mode rate. Lucrează ghete după măsură, în timp scurt, execuţie elegantă şi preţuri ieftine. — Pentru picioare

defectuoase ghete speciale !

In 1904 a câştigat delà so­cietatea din Budapesta a văpsitori'or au morilor şi Ißstru'-toriior diplomă. —

Taferner Anta aur i to r de biser ici şi saloane

V e r s e c z , T e m e s v à r i - н . 20. Pfiraeşte spre executare, conform planului aurire ş i reparare, Iconostase, altare, s. mármint, a c o p e r i ş de turnuri, aran­jamente bisericeşti apoi pregătirea tuturor lucrăriiot de branşa aceasta precum şi re­pararea şi vopsirea de nou a monumentelor deaEcmenea şi orice icoane bisericeşti. L a dorinţa pregătesc prospect; pentru vederea lucrărilor In provinгД merg pe

•— spesele mele proprii, — — — Execuţie prompta. Serviciu coitştiirţios,

•

I n d u s t r i e de m a r m o r ă şi g r a n i t în T imişoara -Fabr ik , Andrássy-ut N o 2 2 .

şi Timişoara-Josef în, Hunyad i -u tcza N o 4.

Ц J Îşi recomandă magazinul său bogat asortat cu

oietrii m o n u m i

J a;

t a b l a d e m a r m o r S , s t a t u i , etc., fabricaţie proprie în executare

de gust frumos şi preţ moderat. Având un magazin bogat, Hfercază — mai ieftin ca orice concurenţă. — Recomandându-se on. public roagă cercetarea binevoitoarelor comande:

С о г п ѳ і T u n n e r , * măiestru de sculptură în piatră.

; as « i

; i ş t f i

Pribuna Po f o a i a ţ ă r a n u l u i r o u i s .

ici o damă să nu întârzie aşi face costumele precum şi altă îmbrăcăminte pe stilul englez şi francez; pe cari le poate comanda la mine; garantez pentru chic, lucru după journalelele cele mai nouă. Serviciu prompt! Pentru damele cari nu sunt din loc, primesc şi două probe la zi. — Se poate co­manda şi prin poştă la cari dau însuşirile cele mai urgente. Haine şi costume de doliu să fac în 24 de ore. Rugând pentru binevoitorul sprijin semnez cu stimă

eorge Rummel c r o i t o r e n g l e z e s c şi f r a n ţ u z e s c p e n t r u d a m e . Nagyszeben, Str. Honterus Nr . 5.

и

Magazinul de blănărie şi cojocărie

ándor C l u j — K o l o z s v á r ,

S t r a d a U n i o JNTrul Ш . Pregăteşte totfelul de articoli aparţinători acestei branşe, în preţ favorabil precum : Bituşe de călătorie, tocuri pentru picioare, lânării, cojoace pentru bărbaţi şi femei, după modele franceze şi engleze, colilere, manşoane, căciuli etc. după moda cea mai nouă. Mare depozit de covoare de lână.

ador, colorator de geamuri, atelier industr ial pentru mozaicuri de sticiă şi rame de aramă.

B u d a p e s t ,

IV. Papnevelde-utca 8. sz.

Lucrează artistic geamuri de biserică colorate, mozaicuri de sticlă şi rame de aramă delà cele mai simple până la cele mai complicate,1 cu pre ţuri moderate. — Geamurile aproape tuturor bisericilor gr. cat. sunt lucrate în atelierul meu, între cari şi ferestrile bisericei noui zidite din Szász Újfalu (lângă Aiud) toate sunt lucrate în atelierul meu propriu

» t e i b ü n a « i n s t i t u i T i p o g r a f i c ш с н ш ş i c o n s , . — a r a d 1 9 1 1 .