danjones marinaamaral culoarea timpului timpului - marina... · i i e 8 martie 1855, un avocat...
TRANSCRIPT
DanJonesMarinaAmaral
CuloAreAtimpului
{.} nele;a istrlria u iuilriIctrc la tr ftr5{} 1n i 96{}
LITEFIABucuregti
?420
Ela
Introducere7
anii r85o Lurnea imperiilortl
anii 186o Insurecyie
5l
anii r87o Epoca tulbur,iri lor8j
anii r88o Epoca minunilor5
anii r89o Amurgul secolului147
,, ianrr r9oo lntanenc tn zorr
r8j
anii rgro R,Uboi ;i reuolulie221
anii rgzo Nebunii ani 'zo
261
anii r93o Drumul spre r,izboilr3
anii r94o Distrugere ;i saluare
35r
anii r95o Vremuri schimbdtoare393
Indice4l0
.lu
,,Aparatu de foiografat le va prezenta Lart:t orl
ce ma fde iransrrpt a natur , cu dela 5i
profunz me de o perfec! une ega a, asind a
attud nea or sa i5 exercte ludecata, sa se loacedupa propr a p acere 5 prterea nvefl ei"
a)tl\//
a
Roqer FenTof, r852
I
I
e 8 martie 1855, un avocat engJez de 35 de ani
devenit fotogral pe rlume lloger Fenron, a
ajuos cu vaporul la Balaclava, in peninsulaClirrreer de l; V.rler Ne.rgri..i ,i-a der.,rnal
echipamentul. Crimeea era zoni de rizboi. Fenton si
.ei doi a'i.rerrri.ri.ii\.ni,era inrrmrci Lu rinr i
aparate dc fotografiar, 700 de plici din sticli, uneltepen l ru g.r ir. c(h iDamerrr de . a np.rle. r rei ..ri
. rrn parati dirr C ibrr lrar 1i o .aIrrra ..rrc apaIr in rr'e
unui vinzicor dc vinuri si fusese translormari incameri obscuri mobili gi in dolmitor.
I<nton er.r un rrr:\l piorier \i un pdr'.rtr.rsnel
poliric. fr,, memblu londrror,rl So. i, Larii
Fotografice, in6inqate pentru a plonova o fornide arti noui si carc evolua rapid. Cilitotia lui era
finanlati de editorul din Manchester Thomas Agnew
& Sons, care dorea fotografii pentru a le vinde, si era
sprijiniti de monarhul britanic, regina Victoria, si de
socul si consortul acesteia, pringul Albert.lenton e.re pe buni drrp are pomen ir Izi
drept primul fotografde lizboi din lume, dcsi
porcretele lui er-oice lipsite de viat:i si artificialeft\utc in Crimeer \unr (eeJ c\ Jm numi alipropagandi, nLr documel]tare. Au fosc produse
pentru a justifrca miile de viegi de britanici pierdute
ifE,
din cauza violenrei si a cpidemiilor intr-o luptiinudli si epuizanti care implica patru dintre puterileimperiale ale anilor 1850: Marea Britanie, Franra
;i Imperiul Otoman, pe de o perte, ;i Rusia, de
cealalti parte- Relatiri socante despre condigiile dinCrimeea apiruseri in lhe -fimes; glernul'brit:rticeta neribdiror ca lenton si vin:i cu o conrrapondere
viz-uali la acesre vesti proaste.
Oricum ar 6 fost, cilitoria lui Fenton inClimeea r lo.r ro(':i (xtreln de ilpurlrllJ crmoment istoric. A marcat punctul din care marile
evenimente mondiale au inceput si 6e documenrateintensiv pe frlm. Din acesr moment, lotografra
Jsrirre rrn filon bogar dirr min.r 1'u.L.rirarii. i,rr
sewiciul pe care oameni precum Fenton l-au ficutpcntru patronii lor nu se compari cu scrviciul pe
c.rre I rrr ofi r'ir g(nerrtiilor oe i,rori.i pe rrun. i
neniscute, care cauti si povesteasci;i si explice
i.rori; r r. nincnrelol 'r;,ondialc dc atun.i panr,tihm.
I)eci, cun era lumea anilor 1950 pe care :r
inceput Fenton si o fotografieze in toati gloria sa 9i
nu mai putin in nenorocirilc sale? Era, pe scurt, o
epoci a imperiilor Puterea dominanri era Marca
Brita_ic. a calei ronr de coma.lJ.i,;J( cu.efiriincludea Canada, India, Birmania, pirri din sndul
r8to
fAprl Papa Pius allX-le:este Leadus la Roma de
rrupe francczc. Acesta se
aflasc in exildin 1848
lMa;l Hipoporamulobaysch ajunge in nouasa cas: de ]a gridinazoologici din Londra,fiind caprurar in F,gipr tidimis in Marca Briranie
lSept.l Comprcnisuldnr r85o este aprobat dc
CongresLrl SUAintr-o
conflicml inrrc statele pro
9i antisclavie din Uniunea
r Str
lian.l Rebcliunea Taipingizbucnegte in Tianjnrg,aducand dinastia QingaHari la purcrc in Chinalmpotriva RegaruluiCcresc1}iping, condusde Hong Xiuquan
lMail Marca Expozirie sc
deschidc Ia Crysral Palace
(Palarul de Cristal), pe
arunci nr Hvdc Park,
ltuliel Moarrca luiLouis D.tgtrenc, pioDicr
ti popularizaror al
lotogLafiei
rStz
tMartiel incepepublicarea in tiileron
int /tqilului de Cha{csDlckens
lDcc.l charles,Lo,,isNapoleon BonapaLrc
Republici Francez: si
este incoronat impiratal Frangel ca Napoleonal III lea
r85:l
lluniel Georges-EugineHausynann ene nlrmirsi irlccapi un programradical de reconstmctiea Parisului
lruriel conandorulSUA Manhew C. Perry
nrdmideazi Japo n ia
ameri.anc, conducXndla inchcierea unui rraratcomcrcial diltre Japonia
;i SUA
lOct.l RizboiLrl dinCrimeea lncepe cindll1lpcriulOroman,sprijinir si ulreriorprimind 1n ajuror forge
expedilionare din Marea
tsrira e li Franra, declar:r.'uboi Rusici
r8t,1
lMail Lcscr Kansas-NebLrska duce La crearea
reriroLiilor SUA Kansas
;i Nebraska, declang:ndriolenqele cunoscurc sub
numelc de,,KansasulInsrngcrrr :o bJrdlrr dc
durari intre cei p.o si cci
IsePr.l John sno\v
epidcmiei de holeri dnlLondr:r 1a o ponpi de
api, dovedind ci boala se
K)cr.l Are loc rffjaCavaleriei Ugoare intimprl bitiliei dc hBalaclava. in R:izboirrlCrimcii
t:I
o lupriiotre puterile
ie, Frarrla
usia, de
,nditiile dinul britadcrotrapondere
ton inIti ca
are marile
locurnentate
ogra6"
,So, i*l-au ficutriciul pe
anmci
iexplice
i pfut| acam.
gloria sa ;i: scurt, o
a Marea
rceriri
din sudul
:a Karsar
SUA K"nsas
a, declangand
"Kansasul
€ c€i pro 9i cei
focanlde holeri dino pompi delind ci boala se
prin api
loc $arjaUgoare in:rliei de la
in Rizboiul
Afiicii, Australia 9i Noua Zeelandi, lmpreuni cu
multe alte avanposturi similare rispindite de-a lungulmadlor oceane pe care le stipAnea si le explora cuajutorul unei flote care ftcuse atXt de multe ca siuarsforme Marea Britanie intr-o superputere.
in Europa;i in Orientul Mijlociu, comperirorii
ti rivdii Marii Briranii li includeau, evident, pe
ftancezi, otomani gi rusi. Dinastia chinez.i Qing si
mogulii indieni formau concurenta pentru influenti
;i resurse tn Orient. America de Sud era dominati de
Brazilia, in timp ce inue Golfi.rl Mexic si MarileIacuri se dezvoltau tinerele State Unite. Niscure cu
70 de arri inainte in urma unui act de sfrdare rebeli
impotriva stipinirii britanice, SUA cumpiraseriteritorii de la Franla 9i lnghitiseri rimisitele cAndva
mirqului Imperiu Spaniol. Americanii albi liberi,
imprer"rn) cu coloniytii europeni 1i chinezi. erau acum
ocupagi si colonizeze marele teritodu nord-amedcan
dincreAclancic 9i Pacific, Cu roare acescea, pe misurice Statele Unite s-au extins, diviziunile dintre acestea
au devenir 9i mai imporranre. avind consecinte care
vor deveni teribil de evidente ln anii 1860.
Celelalte mari fo4e rnotrice ale acestei perioade
imperiale au fost tehnologia s,i descoperirile.
Industrializarea rapidi qi noile invengii schimbau
modul in care traiau,lucrau, cilitoreau, comunicau,
I.8t,
[Martie] Roger Fentonsoses,te in Crimeea cucarul siu fotograicpenuu a documentaconflictul in desff":urare
[Martie] Jarul NicolaeI al Rusiei moare ;i este
urmat la tron de fiul siucel mai mare, Aleksandrual Il-lea
[Sepr] Sevastopolul
cade tn urma unui atac
combinat al forjelorfrancezr 9i britanice
\856
fManie] VtutulXV dinHimalaya este misuratdrept cel mai inaltmunte numit dteriorEverest
[Martie] R;zboiulCrimeii se lncheie cuTiatatul de la Pais
toct.l inape al DoileaR:zboi al Opiului,aducind forge britanice 9ifranceze impotriva celorale Chinei dinatiei Qing
gindeau 9i visau oamenii. De la cabluri de telegrafde
sub miri la mari vapoare de deasupra, de la planuri
ambitioase de reconstructie a unor vechi oraje
venerabile, la rizboaie in care se foloseau runuri ce
puteau transforma o clidire in ruine ln doar citeva
minute, de la explorare de dnururi exotice
lndepfutate gi de la studii s,tiinffice asupn originilorvietii lnsisi la distrugerea sistematici a vechilor
popula,rii prin boli, sftemurare siliti si forfi brutilanii 1850 au fost o perioadi de schimbare
extraordinari, aproape {Iri precedent, care a tulburat,incintat 9i ucis oameni ln egali misufi.Dar, pe misuri ce lumea se schimba pentrurotdeauna. tor pentru tordeauna era pestrari
de oameni precum Fenton cel trimis ln Crimeea,
ln ciru,ta lui pentru tralsportat vin care fusese
ffansformati: surprinzind viaga prin lentilele
aparatului siu de fotografiat, fre ci qi-a dorit sau
rlu asta, astfel ilcet secole mai drziu si putem
si pigim din nou ln epoca lui, ln alb si negru.
Sau, intr-adevir, in culori,
r8j8
llaa.l Felice orsinilnc€arci sil asasineze
pe Napoleon al III-leacu o bombi. Orsini este
ulterior ghilotinat
[Aug.] Fste aprobatiLegea guvernimAntuluiIndiei, punind efectiv€apit stipaniriiCompaniei Indiilor de
Est gi aecdnd putereain miinile coroaneibritanice
[Augl Pregedintele
SUA schimbi mesaje
t€legrafi c€ ra$atlanticecu regina Vicroria -cablul telegrafic se stricila puqin timp dupi aceea
r8t9
tapr.l incep lucr:rile laCanalul Suez
lAtg.l SS Grcat Easten,proiectat de IsambardKingdom Brunel gi, la
acea dati, cea mar mare
n3vi consrruiti vr€odati,pornegte in primul siuvoiaj
lNov.l Charles Darwinpttblica Despre oi.lneaqeciikr, propunand. oteorie a €voluliei prin
18t7
tMail lncepe RebeliuneaIndiani odati cu riscoalagipailor din armataCompaniei Indiilorde Est lingi Dehli.Ostilitigile continui maimult de un an
[Sept.] Panica fi nanciaride la New York obligibincile din ora.y 9icompaniile de cii ferate
din SUA s: se inchidi
lDec.l Oaawa este
numiri c"pitali a
provinciei Canada de
cetre regina Victoria
.I'E
JtJ
Napoleon al IIIlea,impirat al Frantei
Unul dinrre oamcniicare au rnarcat accasti epoci a
irnperiilor a tbst Charles-Louis Napoleon Bonapartc,
ncpot si mostenitor el lui Napoleon I, genctaLul
cherismatic care preluase controlul asupra Frautei
revolutionare in 1799 ;i dominese lunea.l' i-r.r dornnre.r lr' \rpoleon I ' ; rermirrr
cu o umilinti rrilitari in bitilia dc la \ /aterloo,
iar Accsta a murit in exil in Sf. Elela, ln 1821.
Succesorul sitt, cunoscut iD tinerete sa ca
Louis N:rpoleon, si-a tririr gi elo mare parte din viati:n cxil, complorind sir revendice coroana unchiuluir:ru si si readuci Franta Ia gloria sa impeliali.\lomentul siu a venit in 1848. Dupi o revolutie
rolirici impotriva dinastiei de Boutbon, s-a declarar
o a Doua Republici francezi, iar Louis-Napoleon
s-a intors pentru:r fr:rles prcsedinte.
MisirLnea lui Louis-Napoleon de a readuce
i -r'L: l.r rrrur-errrul ,rrr de g orie l,or.rlar i'rr.rplic.-' un prog-rrr 'iguro. J, -nuderri/rre. rJre
lncludea reforni bancari, planilicare urban:i,
.onsttuclie de cii ferate si de nave ;i irnbunitigiri ine r,r.lrrrrj. Djr ru.ulre Lr.er .n rrmbr,.rurn. r'rriri.
in 1852, pregedinrele 5i-a dilXmat ptoplia republici.i s-a incoronat inpirat. Si-x luxt nLLmclc dc
\:rpoleon a1 IIllca in semn de respect penrrLr 6ulprinrului Bouapalte, un alt Napoleon, carc a fost
:onducitorul de drept :rl Frantci citeva zile in vara
1ui 1815. La incoronatea sa, Napoleon al III-leaJcclala: ,,Unii spun ci imperiul insearnni rizboi.iLr spun ci imperiul inscarlni pace".
Acestc cuvinte lrumoase s-:ru dovedit flrirlo:rre. Tor restul deccniului, opozanlii au losr
:riLagi sau intennigagi. J-ranga a irrtrat in RizboiulL,rimeii (1853- 1856) ;i a invadat Italia (1 859).
tr anii 1860 (cind a fosr l::icuti accasti fbtografre),
::presirrnea a fost relaxati; dar la final Napoleonll IIl-lea s-a dovedit o copie a 1ui Bonaparte.
- -rr'rJijngerii inrr ur rj,boi .u Pru.i;.:l 1870, a fost listurnat de la purere si cxilat.
\ mulit iu Angli:r trei ani mai ti-ziu.
rgParisul feconstrult
Una dintre realizirile cele mai frapante ale iuiNapoleon al llIJea a lost |econstrucria torali a
capitalei Frantei, Palis. in 18!0, pestc o treime dinpopularia in cr-eqtere r:rpidi a Parisului era inghcsuitiintr-o zoni restr:insi lngriditi de ziduri medievale,
:rfcctati de epidernii ca holera 9i ltbra rifoidi.AJlat in exil ir anii 1840, Napolcor iqi
declerasc ambitia de a reconstlui Parisul ca unora; magnific din marmuri, dupi modelul dat de
primul impirat roman, Augustus. in anii 1850,
aceasti sarcini i-a lost incredinrati baronuluiCeorgcs-Eugine Haussmann, cncrgicul, dar si
necioplitul prefect de Sena. Au lost dernolare 12 000
de clidiri, rnulte in mahalalele din cenrrul orasului.
Norrl ,i.rem Jc . r n.rl'zrle ,i de rd rr, r iu ne a :pci a
imbunitigit calitarea apei, in timp ce bulevarde largi,
rralgirrire de , op,r, i. leg: u irrr < el< p.rr. rrri .i picL.
ptLblicc.
Lucrarea lui Haussmann a costat 2,5 miliardc
dc ianci (circa 5 miliarde de euro azi) !i a inpirlirciar opinia poblici. Poelii Victor Hugo si Charlcs
Baudclailc au clezut ci lucrarea distruscsc sarmul
rncdieval al Parisului, in timp ce rrulti akii susotearr
-r noile 'rr.r,i largi er;.rg.rrrJir< a fa.e nr,ri u,oarimobilizarca trupeiol impotriva unei viitoarcrevolufli. Scriirorr Emilc Zola a numit Parisrrl 1ui
Haussmaon ,,o enormi ipocrizie, o falsitate de uniezr.Litisn colosa1".
Totusi, oragul a fost translbnnar. Pe pagina
urmitoare vedem primele iucriri incepute pe Rue
de Conscantine, spre Palais de Justice, asa cum au
fost redate de Charles Marvillc, tumit fbtogr:rfoficial al Parisuloi in 1858. Aproape roate clidiriledin aceasti fotogralie (cu excep,tia Palais, allar inrenovare in momcntul realizirii acesrei fotogralii)
au dispirur acum.
=
,,':--I
t4
{
1.i-.- i I-l
,,[ind c neva e atat d." f..r c t 5l
d"b " o .oooofamil e, cum sunt cu, po t ra (ru
rof d la ra lara mea sa f e in
s qurar!;) trcbu e sa orupe dodr
otLr a d0 ea "
Reg fa Victoia,
l!rnal, rB46
ReginaMctoria
in timp ce Napoleon al IIIlea didea o noui lormiFrangei, peste Canalul Mlnecii Marea Britanie era
remodelati sub domnia regineiVctoria. in 1854
a'eJ t( de rni .i pLrnr\c.oro.{rd aprorpejun "rrredin via1i, de cind ii urmase la cron unchiului ei
William al IVlea, in 1837. Descrisi de un biografmodern drept,,sinceti, iiri fisoane Ei incipiginari",Victoria a ioteles pozitia constirutionali delicatia monarhiei britanice si a domnit sase decenii de
trensformiri decisive: epoca ,,victoriani", in timpul. jleia lmperiul Brirrnic r rjrrn. .i a. op( rc o cin. im<
din suprafata Pimintului. lmpulsionati de revoluEia
industriali si tehnologici si de valul de incredere
nagionali incurajat de faptul ci regina sprijinea marile
lucriri care celebrau caracrerul ;i realizirile supugilor
sii, Marea Britanie a devenit motiv de invidie si de
suleringe in intreaga 1une.
Victoria a fost forografiati aici de Roger
Fenton, pe 30 iunie 1854, ca parte a unei serii de
porrrete comandate de so1ul, consortul si dragostea
ei, prinlul Albert. Cuplul a avut noui copii, cel mai
mic, prinlesa Beatrice, niscindu-se in 1857; cindAlbert a murit in 1861, posibil de febri tifoidi,Vctoria s-a adlncit in cel mai profund doliu.
Despre aceasti fotografie, una dintr-un set
realizac in acea zi, Victoria a notat in jurnalul ei
ci a fost ,,realizati cu mult succes, dar a durat mult".Privirea ei melancolici, pe care o dne deliberar
depalre de;parar. erJ parre a unci .ornpt,zirii ripice.
in.iLrda ro.hiei lel;tiv 'irnple. dome.ri(e. a.;liidin porl,i '' r paruluipalrial de'.operir. regi ra
rinren€ cumva enigmatic de distanti.
r* i'
tr:felti5- ',,ata de
. .ia (ru
.-:i ieif_-,1:cOat, J! ea"
tra: ra V ator a,
Lrna, rB46
:I
,bri
bc' '4..-
\l n\}
It.\"-\N\, Iat; \i; I
\, ,l
$l
"rjhqvl6l
ffi
$'
+
V
..[)| |r'Lr l]' -e ,.. I i. rrir |:,| ;ii,tl; :at ftirr-l l(tit riral
!a!ii-llel i llil, il irr'ir -lill I .ili :'r
, ltL'ti rt'
lle frJitilttt |'tor oq t8t!
SS Great Eastern
lser:nbirrl Kinqdorr BrLLrcl sc alla irr plagul morliic:ind e lost lirrrlizeri cce mai mare nevi dc pinrianrnci. inpleunr'r cLL (lcorgc Stcphcnson si JosephB '. ,Ler'.. B ..
'. i t.,. , .1 .l' , . s c
.1. trurr.. .'M. r.i B r .l 'r.r .r. irr.iVictori:r. fobcnul yi trabucul siru er':ru l:r lei de
rLsot dc rccLLnoscut ca lealizar-ile sJe din cloncrriulconstrucgiilor: podLrl sLrspencleL Clil'ton clin ISrisrol.
gafa 1)lclclinqron din LoncL:r sl c:rlc:r lirat:i Grcar
\\'estern. Lucrirrilc lui Br uncl aLr rcprczcntat spilituldc:rvcrrruri ;i invcnriilc cale au oflrit contLrrLstibil
:rrnbigiilor imperi:rLc rlc M:rrii liir:rrrii 1n secolul rrl
XlXlca.\\ r, ..1 /. . l'.,...r .'. i. . t. . r '. .
'. . r. Lr lt ',r. rrlrj u' .' . pr.,ie,r .r,, rrrrr.
Construir la sentieruL ner':rl ,r1 lrLi lohn S,-ott l{usscll
dlrr N4ilit'rl1, Lrndra, intrc lE54;i 1353, r'asul e
fost proicoer la sclrll rrrilr('(cleplasement 32 000
cle tone). lntenlia lui Brunel r ltost ce lccsrr s:r llc
in srarc s:1 rcalizczc lunga cilitorie clin Europe cirrre
:lv:rnpostulile cornercirle din Incliu rlc Nierii IlritaniisxLr chixr cirrc coloniile s:rle din AtLstrali.r, lir:i
Primul siru voi,rj a lvut loc in roamna anului1 359. lir LLncl, deja sulelind de problemc rcrralc.
. ' rr rrrr ' , .1 r '.'.. '.1.' I' l .,r.l.r r c. .' rrr
in:rinLc clc eccst momcrt si a nurir pe 15 sepre rnbr ic.
Cca nai nare conrribuLie aclusi c1c SS (ireat Fdstcrn
epocii selc a fost instelarea ceblrrrllor dc rclcgrefpr:stc,
Atlantic der dinrcnsirLnilc ;i cbeltuielile s-ru c|l'ccLit
dc ncsusginut. in 1839. nrt':r l lcrst cesati. li unel
murise ,-1c rrrulr, fijnd inorralizlr de un r,irreliuLr \t.'r ',.re \r'1,,..,. , .r.1.,' ..,1 1;;
statutului.le titar il cpocii victoLieue.
,.t -r-=.
.-.. ;
..