daniel dĂianu* sinaia dd 31 oct 2019.pdf · 2019. 10. 31. · simtul proportiilor nu vorbim de...
TRANSCRIPT
De ce bugetul este o mare problema!
Daniel DĂIANU*Conferinta BNR, ARB, Sinaia, 30 0ctombrie 2019
*Opiniile sunt ale autorului si nu implica necesarmente institutiile cu care acesta este afiliat
Sinaia, 31 octombrie .2019
Bugetul: o urgenta➢ Deficit bugetar de 2,62 la 9 luni (+0,8% din PIB fata de 9/2018)
➢ Problema nu de stoc (datorie publica 35% din PIB), ci de fluxuri --
angajamente coplesitoare, nu se intelege magnitudinea acestora: ceteris
paribus, +3-4% din PIB in 2022 cu moment critic in 2020!!!
➢ Bugetul pe 2020 trebuie sa inceapa corectia; parametru cheie: deficit
bugetar nu mai mare decat in 2019!
➢ De stopat promisiuni ce creeaza oamenilor asteptari nerealiste
➢ Recalibrarea policy-mix-ului prin consolidare bugetara; credibilitatea
➢ Absorbtia de fonduri europene ar ajuta consolidarea bugetara;
➢ Spatiu de manevra mic + deficite gemene (Romania singura in regiune)
➢ Nu suntem pe marginea prapastiei; dar ajustarile vor fi dificile, prociclice
(blestem al prociclicitatii)
Simtul proportiilor➢ Nu vorbim de 0,4-0,5% din PIB, ci cateva procente in raport cu base line
(deficit si structura in 2018); nu exista se pare un simt al proportiilor:
cresterea din 2020 a punctului de pensie impact de 3 ori mai mare in 2021…
➢ Deficitul in 2020 ar trece de 4% din PIB, in 2021 ar fi peste 5,7% din PIB
(executia bugetara confirma nota CF din august, in fapt este mai rau…); in
2022 ar fi in jur de 7% …
➢ Riscam intrarea in EDP, de aceea 2020 este moment cheie!! Rating-ul!!!
➢ A cere acomodarea presiunilor prin colectare mai buna si scaderea altor
cheltuieli nu este realist; presiunea este prea mare…
➢ A cocheta cu ideea unei stimulari a inflatiei pt a face corectii este foarte
periculos; am risca pierderea increderii in Leu, destabilizarea economiei…
➢ Este imposibil sa acomodezi aceasta presiune daca s-ar mentine
calendarul aplicarii LP cu respectarea unui deficit rezonabil
Mediul extern in deteriorare➢ Fed si BCE o noua runda QE: teama de recesiune, razboaie comerciale si
valutare. In Europa: teama de inflatie mica si incetinire economica cand
efectele crizei persista, tensiuni sociale; Italia, “elefantul din camera”
➢ “Lower interest rates for longer”….(scadere a ratei neutrale in ultimele
decenii de la cca 3% la cca.1% inAEs (Laubach andWilliams, Summers, etc)
➢ Olivier Blanchard: un nou “regim” pt politici monetare…rate de politica
scazute cand inflatia este foarte joasa; sa fie mai mult utilizata politica
bugetara (inAEs)
➢ Romania nu intra in aceasta logica: deficite importante, inflatie
semnificativa, leul nu este moneda de rezerva, BNR nu ar putea deprecia
leul la nevoie.
➢ EMs in alta situatie decat AEs; inflatia si influenta labor
shortage/migratiei (este diferit de efectul Balasa-Samuelson)
Corectii prociclice din nou➢ Incetinirea economica in Europa (inclusiv prin supply chains) ne
reduce spatiul fiscal…
➢ Corectia macroeconomica poate accentua incetinirea economica in
2020 si 2021, dar trebuie facuta
➢ Absorbtia de fonduri europene poate sustine nivelul cheltuielilor
publice, deci activitatea economica; prin constructia bugetare sa poate evita
cresterea deficitului din cauza co-finantarii
➢ Sa incercam exporturi pe toate pietele, cum fac multe state din UE
➢ In UE se vorbeste despre simplificare reguli fiscale si atenuarea
prociclicitatii unor ajustari; nu sunt actuale si aplicabile in cazul
Romaniei: la no este “crystal clear” ce avem de facut
➢ Evitarea EDP reclama corectii credibile: de aceea 2020 conteaza mult
3,43,9
4,8
7,0 4,1
-3,0
-1,0
1,0
3,0
5,0
7,0
9,0
2014 2015 2016 2017 2018
Contribuția componentelor PIB la creșterea economică
Consumul final al gospodăriilor (inclusiv IFSLSG) Consumul guvernamental
Formarea brută de capital fix Variația stocurilor
Exportul net Rata de creștere reală a PIB
Cresterea economica în ultimii 5 ani...
...insa preponderent pe seama majorării consumului gospodăriilor (crestere venituri sipropensiune spre consum…)
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
6,4%
10,1%
11,8%12,8%
9,7%
-4,14%
3,9%
1,8%2,3%
4,5%
4,7%
6,0%
7,9%
10,0%
5,2%
-6,0%
-4,0%
-2,0%
0,0%
2,0%
4,0%
6,0%
8,0%
10,0%
12,0%
14,0%
2014 2015 2016 2017 2018
Dinamica salariilor nete, a creditului neguvernamental și a consumului final al populației (în termeni reali)
Salarii Credit neguvernamental Consumul final al populației
Consumul a fost susținut în principal de ritmul ridicat de creștere a veniturilor...
...și mai puțin de activitatea de creditare
Sursa: BNR, INS, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
...soldul structural deteriorându-se abrupt începând cu anul 2016
Crestere sprijinita de o politică bugetară expansionistă și pro-ciclică...
-1,3
-0,7
-2,7
-2,7
-3,0
-3,5
-0,3
-0,1
-1,7
-2,9
-3,0
-3,6
-3,0-2,7
-1,9
0,8
0,9
0,6
-0,64
-0,22
1,66
1,20
0,04
0,66
-4
-3
-2
-1
0
1
2
-4
-3
-2
-1
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019f
Soldul bugetar structural în România
Sold bugetar (% din PIB) Sold bugetar structural (% din PIB)
Exces/Deficit de cerere (scala din dreapta) Impuls fiscal* (scala din dreapta)
*Definit ca variație a soldului structural (% din PIB) (+stimulativ, - contracționist)
Sursa: calcule Consiliul Fiscal
Creșterea economică cumulata între 2014-2018 a
fost cea mai ridicată din regiune...
117,2%
119,1%120,6%121,9%
125,4%
100%
105%
110%
115%
120%
125%
130%
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Creșterea PIB real în România comparativ cu țările din regiune (2013=100)
Bulgaria Cehia Ungaria Polonia România
...dar și celelalte economii au crescut consistent
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
Avansul veniturilor în România a fost cel mai ridicat din regiune –partial motivat de nevoia de atenuare a emigrarii
90%
110%
130%
150%
170%
2014 2015 2016 2017 2018
Venitul median în termeni nominali în România comparativ cu statele din regiune (2014=100)
Bulgaria Cehia Ungaria Polonia România
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
...nivelul ridicat al deficitului de cont curent este singular în regiune
Creșterea absorbției interne în România a stimulatdeficitele externe...
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
-0,7
1,20,2
1,5
-2,1-1,2
0,0 0,2
2,7
-0,6
-2,1
2,61,6
6,1
-0,5
-3,2
3,1
1,7
2,8
0,2
-4,5
4,6
0,3 0,3
-0,6
-6,0
-4,0
-2,0
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
Evoluția soldului contului curent în perioada 2014-2018 în România comparativ cu țările din regiune (% din PIB)
2014 2015 2016 2017 2018
Componente non-ISD (datorie si fonduri europene) cresc ca pondere
Structura finanțării deficitului de cont curent este în deteriorare, dar nu inca o problema…
211%201%
127%
79%
55%
0,0%
50,0%
100,0%
150,0%
200,0%
250,0%
2014 2015 2016 2017 2018
Gradul de acoperire al deficitului extern cu investiții străine directeîn perioada 2014-2018 în România
Sursa: BNR, calcule Consiliul Fiscal
88,5
76,3
42,3
79,7
62,8
0
50
100
150
200
250
300
Q 1 2 0 1 4
Q 2 2 0 1 4
Q 3 2 0 1 4
Q 4 2 0 1 4
Q 1 2 0 1 5
Q 2 2 0 1 5
Q 3 2 0 1 5
Q 4 2 0 1 5
Q 1 2 0 1 6
Q 2 2 0 1 6
Q 3 2 0 1 6
Q 4 2 0 1 6
Q 1 2 0 1 7
Q 2 2 0 1 7
Q 3 2 0 1 7
Q 4 2 0 1 7
Q 1 2 0 1 8
Q 2 2 0 1 8
Q 3 2 0 1 8
Q 4 2 0 1 8
Q 1 2 0 1 9
Q 2 2 0 1 9
Q 3 2 0 1 9
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
Cotații CDS USD 5Y pentru România și țările din regiune
Prima de risc este cea mai ridicată din regiune...
...dar se situează la un nivel redus în termeni absoluți pe fondul politicilor monetare relaxate la nivel global si al ratelor neutrale mult diminuate; ar creste
considerabil daca nu am modifica ritmul aplicarii LP
...România fiind singura țară din regiune care se confruntă cu problema deficitelor gemene
Deteriorarea soldului bugetar din ultimii ani a fost cea mai accentuată in regiune...
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
-1,3
-5,5
-2,1-2,6
-3,7
-0,7
-1,7
-0,6
-1,9
-2,7-2,7
0,10,7
-1,6-2,2
-2,7
1,21,6
-2,2-1,5
-3,0
2,0
0,9
-2,2
-0,4
-6,0
-5,0
-4,0
-3,0
-2,0
-1,0
0,0
1,0
2,0
3,0
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
Evoluția soldului bugetar în perioada 2014-2018 în România comparativ cu țările din regiune (% din PIB)
2014 2015 2016 2017 2018
Coordonatele actualizate ale construcției bugetare din anul 2019 si implicatii pt 2020
➢ Riscul depășirii pragului de 3% din PIB pentru DB s-a accentuat (datele la 9
luni: 2,62 DB), ca sa vorbim eufemistic…
➢ Nota CF in august: venituri supraestimate cu circa 5,8-6,8 mld. lei (mai ales
în cazul TVA și CAS); sub-bugetare cu cca. 3,5-4,5 mld. lei a cheltuielilor de
asistență socială și a celor cu achiziții; fara măsuri compensatorii credibile,
deficitul bugetar la finalul anului 2019 ar ajunge la 3,4%-3,7% din PIB;
evaluarea plajei DB a glisat in sus…
➢ Executia bugetara arata incordare mai mare…
➢ 2020: cresterea cu 40% a punctului de pensie este prea mare pentru buget:
cu alte cheltuieli plus recalculare pensii asistenta sociala totala aduce plus 2%
din PIB in 2021 (care s-ar adauga la 0,7% din PIB in 2020 daca nu se iau masuri
de corectie…) si alt 1% in 2022!!!. DB ar ajunge la peste 7% din PIB in 2022
32,0
45,046,3
26,7
39,941,2
20
25
30
35
40
45
50
55
60
Fran
ța
Fin
lan
da
Dan
emar
ca
Bel
gia
Sued
ia
Au
stri
a
Gre
cia
Cro
ația
Ital
ia
Ger
man
ia
Luxe
mb
urg
Un
gari
a
Ola
nd
a
Po
rtu
galia
Slo
ven
ia
Ceh
ia
Po
lon
ia
Cip
ru
Slo
vaci
a
Mar
ea B
rita
nie
Esto
nia
Span
ia
Mal
ta
Leto
nia
Bu
lgar
ia
Litu
ania
Ro
mân
ia
Irla
nd
a
UE2
8
Zon
a eu
ro
Veniturile bugetare şi venituri fiscale în anul 2018 în UE28 (% din PIB, ESA 2010)
Venituri bugetare Venituri fiscale
Încordare severă a BGC generată de ponderea redusă a veniturilor fiscale...
Sursa: Eurostat, veniturile fiscale includ și CAS
6,074,91
8,5 8,98,1
6,8 6,9 7,3 7,5 7,3 7,4 8,1
9,9 9,98,91
7,20
10,1
12,213,0
12,111,3 10,8 10,6 10,7 10,7 10,8 10,6 10,7
46,1
38,0
52,4
58,5 57,855,3 55,9 57,1 57,8 58,5 60,1
63,3 63,2 63,353,7
45,1
69,4
82,1 80,3
68,665,1 66,1 66,6 65,3
70,3
76,5 77,9 76,2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
0
2
4
6
8
10
12
14
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 R1
Evoluția ponderii cheltuielilor de personal și de asistență socială înperioada 2006-2018 în România (standarde cash)
Cheltuieli de personal, % PIB (scala din stânga)
Asistență socială, % PIB (scala din stânga)
Ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială în total cheltuieli, nete de fonduri UE (%)
Ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială în total venituri fiscale + CAS (%)
...și de rigidizarea accentuată a structurii cheltuielilor bugetare
Sursa: MFP, calcule Consiliul Fiscal
O nouă reducere a investițiilor publice pentru a controladeficitul este tot mai dificila; in numeroase state UE s-a recurs
la aceasta cale de control al deficitului, dar…
4,1
2,92,6
0
1
2
3
4
5
6
Un
gari
a
Esto
nia
Cip
ru
Leto
nia
Sued
ia
Po
lon
ia
Fin
lan
da
R. C
ehă
Luxe
mb
urg
NSM
Slo
ven
ia
Slo
vaci
a
Cro
ația
Dan
emar
ca
Fran
ța
Ola
nd
a
Litu
ania
Gre
cia
Mal
ta
Au
stri
a
UE2
8
Bu
lgar
ia
Mar
ea…
Ro
man
ia
Bel
gia
Ger
man
ia
Span
ia
Ital
ia
Irla
nd
a
Po
rtu
galia
Cheltuielile de investiții publice în țările din UE28 în anul 2018 (% din PIB)
Sursa: Eurostat
10,7%11,4%
13,4%14,3%
00%
02%
04%
06%
08%
10%
12%
14%
16%
2019 2020 2021 2022
Cheltuieli cu asistența socială în România (% PIB*, standarde cash)
Sursa: MFP, CNSP, calcule Consiliul Fiscal
*Nivelul PIB nominal conform proiecțiilor CNSP din Prognoza de primăvară 2019
Noua lege a pensiilor complică mult construcția bugetară in anii ce vin...
...cheltuielile de asistență socială (nu numai pensii) majorându-se față de anul 2019 cu 0,7 pp din PIB în anul 2020, cu 2,7 pp
din PIB în anul 2021 și cu 3,6 pp din PIB în anul 2022
Eficiența colectării veniturilor este la un
nivel scăzut
Sursa: Taxud, 2019
38
16
1921
27
15
40
22
1719
24
14
35
2018
16
24
13
36
12
15 15
20
12
36
12 1214 14
11
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia UE28
GAP-ul de TVA în România comparativ cu media UE28 și țările din regiune (%)
2013 2014 2015 2016 2017
Reforma administrației fiscale – experiența Bulgariei –
➢ Două etape:
➢ 2003-2008 reforma legislativă și administrativă, în parteneriat cu Banca Mondială;
➢ 2015-2017 program de reducere a economie gri și a costurilor de conformare
fiscală.
➢ Rezultate: creșterea conformării voluntare și a eficienței colectării; crearea
unei baze informatice la nivel național accesibilă online și a unui sistem integrat
de management al veniturilor cu o infrastructură IT modernă; unificarea
serviciilor oferite de agențiile fiscale; simplificarea formularelor.
➢ Pe fondul măsurilor adoptate, ponderea veniturilor fiscale în PIB a crescut
concomitent cu reducerea poverii fiscale, iar gap-ul de TVA al Bulgariei s-a
redus (procent în venituri teoretice) de la 20% la 12%.
Reforma administrației fiscale– experiența Poloniei –
➢ Reforma administrației fiscale a fost inițiată în anul 2015 și s-a axat pe 3
piloni: modernizarea legislației, eficientizarea administrației fiscale și
intensificarea cooperării cu mediul de afaceri.
➢ Măsuri: digitalizarea raportărilor și introducerea unor instrumente
informatice de analiză automată a datelor de tip big data; îmbunătățirea
cooperării între entitățile cu atribuții în combaterea fraudei de TVA; extinderea
măsurilor de confiscare a bunurilor a căror proveniență nu poate fi atestată;
înăsprirea amenzilor pentru neregularități în raportarea TVA și creșterea
drastică a pedepselor pentru emiterea de facturi false.
➢ Rezultate: gap-ul de TVA al Poloniei s-a redus (ca procent în venituri
teoretice) de la 24% la 14%.
Concluzii➢ Spațiu fiscal periculos de mic, deficite excesive si venituri fiscale joase;
spatiu de manevra inferior si fiindca leul nu este moneda de rezerva
➢ Incordare severă: venituri f.mici și grad înalt de rigiditate a cheltuielilor
➢ Noua lege a pensiilor complica enorm consolidarea bugetară -- impactul
ar implica deficite de peste 7% din PIB in 2022, ceea ce este un non-starter
➢ Anul 2020 este moment cheie: impactul in 2021 ar fi triplu!
➢ Aplicarea Legii sa se faca in functie de spatiul fiscal; mediul extern
conteaza (este in deteriorare)
➢ Datoria publica (cca 35% din PIB) poate creste rapid daca nu controlam
deficitele(vezi 2007-2008), fie politici ale BCE si Fed relaxate, reluare QE
➢ Consolidare bugetara necesara, in vremuri nefavorabile; semne de
incetinire economica; …corectii prociclice (blestemul prociclicitatii)
Concluzii➢ Mediul extern este in deteriorare si suntem prinsi pe picior gresit, cu
spatiu fiscal mic (una este sa diminuezi cheltuieli cand ai venituri fiscale de
34-35% din PIB si altceva cand ai 26%)
➢ O recesiune in Europa ar influenta spatiul fiscal (reducere de venituri)
➢ Crestere venituri fiscale necesara; nu implica neaparat crestere de taxe
➢ Teza ca nu pot fi crescute venituri fiscale este aiurea; s-a putut in Bg si
Pl. Iar in Romania am redus in mod necugetat taxe si impozite
➢ Problema conformarii la plata, a disciplinei financiare; reforma ANAF;
eliminare exceptii, combatere a evaziunii fiscale si a “tax avoidance” (profit
shifting), control strict al cheltuielilor, restructurare aparat de stat;
➢ Politica monetara a BNR nu poate compensa prociclicitatea bugetului; o
intarire acum ar stimula fluxuri hotmoney si crestere deficite externe, o
relaxare pt a contracara incetinirea ar invita atacuri speculative pe leu…
Concluzii➢ Proiectul bugetului pe 2020 sa arate o noua abordare, lucida
➢ Parametru cheie 2020: deficitul bugetar nu mai mare decat in 2019
➢ Aplicarea legii pensiilor in functie de spatiul fiscal –alt calendar aplicare
➢ De stopat promisiuni ce creeaza asteptari nerealiste
➢ Recalibrarea policy-mix-ului prin consolidare bugetara
➢ Consolidarea ar aduce un bonus de credibilitate
➢ Absorbtia de fonduri europene si consolidarea bugetara; ar sustine un
nivel de cheltuieli publice fara a mari DB (cofinantarea rezolvabila)
➢ Avem spatiu de manevra mai mic decat unde banci centrale emit
moneda de rezerva –avem deficite periculoase
➢ Exercitiul 2021-2027 probabil ultimul cu structura actuala de fonduri
structurale (agricultura si coeziune)