dan mirahorian - 01. cartea caii spre cer si putere - tao-te-ching.pdf

8/14/2019 Dan Mirahorian - 01. Cartea Caii Spre Cer Si Putere - Tao-Te-Ching.pdf

1/98


2/98


3/98

Lao Zi Dao De Jing

Lao Tzu Tao Te Ching

Lao Tseu Tao Te King(in Wade Giles :Lao Tzu; in pinyin: Lao zi;in EFEO: Lao Tseu)

n!elep"iunea O#ien!ului an!i" in ope#a lui Lao Tseusi #ezonan!ele sale a"!uale

C$%TE$ C$&& '%E CE% '& TE%EC$%TE$ C$&& '%E CE% '& TE%ETE*T + L,-C.+EZ$/ T%$+'L&TE%$%E + &+0&+/ DCTO+$%

C.+EZ1%O23+ $L TT%O% DEOG%$2ELO% TLZ$TE + T$O TE C.+G/ T%$DCE%+ L,-%O23+$/ CO2E+T$% / +OTE ' +%EG'T%$%E $DO E+T% TO$TE CELE 4DE C$TOLE/ %E$LZ$T$ DE T%E 2$E'T% C.+EZ DE 6GO+G

DE:D$+ 2%$.O%$+

Solicitati autorului editia 2007, la datele de contact indicate pe siturile autorului:

% $TO%http://www.danmirahorian.ro/

'TE 6 2$GE+http://www.danmirahorian.com/

'TE '1'CE+CE'http://www.psi-sciences.com/

7ai 8os es!e #eda!a edi!ia apa#u!a in 599 ("o#e"!a!a)

Ca#!ea Caii si i#!u!ii

la "a#e au 7ai "ola


4/98

Copyrights 1992,2007,2009, Dan Olaru Mirahorian ,Prima Editie - aprilie 1992, Printed inomania!"i#rary o$ Congress Catalog Card %um#er 92-1&'99 ()*% 97+-0-000'-0 Editura(oana, *uuresti, 1992!C./ 1'10 1'20&1'! 02!1 Camp 3undamental (n$ormationalMaheta opertilor 4Copyright 1992, 2005,200', 2007, 2009 - !an Olaru Mira'orian6Ilustratii coperti: Coperta intai repre8inta o modi$iare a repartitiei elor Opt Tri(ra$e Pa-:uaPa:ua in pinyin; *agua,utili8ate in Fen( S'uisi in arte $artiale, in ordinea de suesiune preelesta insien-?@ien in pinyin; Aian ?ian are india treerea dinolo de dualitatea Bin si Bang astarilor de onstiinta prin intrarea in inelul $ormat din starea paradoala de eghe4transa mistiaturi)a*sa$ad'i6 si starea paradoala de somn4isul starea oniriatai+asa alea isarii the ay o$ dreaming6 Coperta a patra: eintoarerea aasa in l#!Fap! u()u -O. /u 4edeti nota 2, pag 116Orireproduere $ara permisiunea srisa a autorului este inter8isa %ii o parte din aeasta arte nu poate reprodusa! Pentru a ere aordul reproduerii sau alte in$ormatii a rugam sa srieti la adresa;Olaru !an, OP 77, CP 1, #ucuresti,"o$aniasau prin e-mail la adresa; danmirahorianGgmail!om%eda"!a#ea si 7a"he!a#ea "o7pu!e#iza!a p!- edi!ia 599 a =os! #ealiza!a la FO%TE Co7pu!e#s '-%-L-,u"ha#es!/ %o7ania/ de "a!#e Da


5/98

Dedi"a!

2ul!u7i7 "elo# "e au sp#i8ini! s"#ie#ea si apa#i!ia p#i7ei !#adu"e#i in l la >a ?edea

es!e in"hina!a #ein!oa#"e#ii >a"asa>/ #egasi#ii "opila#ipe "a#e o alunga7 a!a! de #epede din noi si din se7enii nos

$u!o


6/98

CUP"IS

aCu3ant inaintepro$! D! Mirahorian, dr! 3lorin *ratila4ota preli$inara pri3ind transcriptia si pronuntarea denu$irilor c'ine5e% Studiu introducti3 1!1! Carateristiile si aloarea ?ao ?e Hing?ao ?e Ching Dao De Iing1!2! Date istorie priind "ao ?seu "ao ?8u "ao8i1!+! Jersiuni hine8e utili8ate in pre8enta traduere in l#! romana1!5! Coneptul de ?ao1!5!1!Pre8entarea in paralel a interpretarilor primului apitol din ?ao ?e Hing1!5!2!Este ?ao onstant ori aria#ilK1!5!+!?ao si Jidul in $ilo8o$ia hine8a1!5!+!1!Coneptul Jidului1!5!+!2!Jidul tinand de realitatea inaria#ila %umenal1!5!+!+!Jidul tinand de realitatea tran8itorielumea $enomenala1!5!+!5!Jidul in iata omului2Te6tul principal al traducerii Tao Te in( -Tao Te C'in(* !ao !e in(. 2!1!Cartea intai; ?ao Hing Tao C'in(* !ao in( sau Cartea despre Tao ealitatea /ltima(mparatia Cerurilor6 4ap! 1-+762!2!Cartea a doua; ?e HingTe C'in(* !e in( sau Cartea despre Te

Jirtute Putere64ap! +-168Co$entarii

)inte8a omentariilor hine8e si oidentale, antie si moderne re$eritoare la semni$iatia$iearui apitol din ?ao ?e Hing#i4lio(ra9ie selecti3a Content-in En(lis'.ota adresata cititorilor pri3ind 3olu$ul II

AEA I : ?a#el de Conersie a transliterarilor $olosite in l#! hine8a;ade


7/98

CU>AT IAITE

Dupa 50 de ani de la editia preedenta, tradusa din lim#a rusa476, dar rupta de traditia spirituala a umanitatii siOrientului si dupa &0 de ani de la editia tradusa din lim#a $rane8a4&6, dupa arianta lui )tanislas Iulien416, a

asta8i prima traduere eata, diret din lim#a hine8a in lim#a romLna a te8aurului intelepiunii Etremului -Orient, are este ?ao ?e Hing, srisa de "ao ?seu!emara#il este $aptul a aeasta lurare, rodul ola#orarii dintre pro$! ?ao Iian


8/98

elor e studia8a astrologia hine8a ori elor e dores sa-si ompense8e handiaparile 8odiaale 4datoritaoneiunilor intime eistente intre ?ao ?e Hing si Bi Hing Cartea Mutatiilor6 !Datorita eidentierii impliatiilor taoismului in $iloso$ie, arta, mediina si in $i8ia moderna aeasta lurare estutila eretatorilor, mediilor si pratiienilor din numeroase alte domenii!tat indearea maladiilor utili8and terapiile in$ormationale homeopatie, aupuntura, presopuntura, Nigong?ao-Bin, at si reali8area progresului spiritual in artele martiale ori in artele $rumoase, soliita in preala#ilintelegerea intelepiunii si a oneptelor din ?ao ?e Hing!3ara inradainarea eperimentala in ?ao, $ara urmarea Caii ?ao, atul terapeuti al aupuntorului ramane unuine$iient si super$iial de depanare a unei masini e$iienta tratamentului prin aupuntura depinde, a sisanatatea, iata, longeitatea, puterea ori irtutile, de anorarea mediului si a omului in ?ao, are pentru Lin(S'udeine #u S'enlit!; inradainare in )hen!S'enlit!; )pirit Constiinta osmia nu este deat unul dintre ele trei atri#ute ale lui ?ao si ale /ltimealitati edeti; ?ao ?e Hing ap! J(!(ntr-unul dintre apitolele artii sale "ao ?seu, are reomanda urmarea Caii ?ao spune;(nteleptul s$antul urmea8a 4a si apa6 Pamantul 4Fosul alea umilul idul6(nima spiritul tre#uie sa urme8e golul 4idul starea mentala inolora asigura transparent apei6 ap! J((( ??e Hing(erarhia in$ormationala sau arhitetura $untionala a uniersului, pre8entata in ap! AAJ din ?ao ?e Hing ere a inteleps$antul, spre deose#ire de omul pro$an, are urmea8a legile Pamantului $iind prio8onier al lumii $enomenale, sa urmCerul in l#!hine8a!; ?ienin pinyin; tian ap AJ(! Cerul il desemnea8a pe ?ao, de are este el mai aproape; Omulurmea8a legile Pamantului Pamantul urmea8a legile Cerului Cerul urmea8a legile lui ?ao Doar ?ao isi urmea8a si

insusi ap! AAJ!Omul, alaturi de Pamant, Cer si ?ao, este una dintre autoritatile uniersului, repre8entind reuniunea Cerului si a Pamantsi puntea de eli#erare a uniersului e deine onstient de )ine insusi!?ao nu tre#uie autat in a$ara i in launtrul nostru edeti ?ao ?e Hing ap A"J(( si nu tre#uie urmat teoreti ermental i eperimental doar ast$el omul isi redesopera menirea si se eli#erea8a din aptiitatea ignorantei, neputintesu$erintelor atuale!MesaFul lui "ao ?seu on$irma a$orismul hine8 are spune a; inteleptii misa lumea, se a$la aproape de oneatuala are sustine a in$ormatia, in iuda aparentei sale nonatiuni, guemea8a materia si energia in uniers 4la $el un omputer, nu $orta i atiunea in$inite8imala eeritata de programul in$ormational este sursa tuturor mani$estarilorpe terminale eran terminale reeptoare ori e$etoare6!Pentru "ao ?seu materia si energia nu sunt deat doua $orme de eistenta Bin si Bang ale unei unie realitati in masemanator straehea terapie a aupunturii hine8e se spriFina pe notiunea de Ni energie eter su$lu u ele dpolari8ari ale sale; Bang - omponenta masulina, atia si Bin - omponenta $eminina, pasia! spetul Bin eprima Npalpa#il, in timp e aspetul Bang eprima Ni-ul nepalpa#il u alte uinte Bin desemnea8a aspetul ondensat mat$enomenala dar si ea eteria latura potentiala a energiei si materiei din uniers iar Bang, aspetul li#er energimani$estare latura inetia!este doua $atete ale aeluiasi proes, in are Bang-ul energia ini8i#ilul poate tree in Bin materie i8i#il si inrepre8inta atat $undamentul mediinii traditionale hine8e si al eperimentarii meta$i8ie desrisa in ?ao ?e Hing, at antiipare a teoriilor moderne din $i8ia in are idul $i8i Foaa rolul materiei primordiale din are proin si in areintor toate partiulele elementare si toate mani$esta#le lumii $enomenale impuri, energii, orpuri materiale!sa um re8ulta din ?ao ?e Hing si din "ing )hu metodele antie hine8e de terapie in$ormationala are ne o$era si asposi#ilitatea punerii in aord a indiidului u /niersul, pentru a regasi sanatatea, nu sunt deat ramuri din truntehniilor de ontatare eperimentala a /ltimei ealitati ?ao!?oate miFloaele de terapie sunt la rindul lor ai eterioare si arti$iiale in raport u inradainarea $ireasa, automata, in ?a prunului si a elui de doua ori nasut edeti omentariul ap! A(J!

Pentru "ao ?seu dualitatea este o ilu8ie ap (( in marea oneiune dintre lururi nu !eista deose#ire intre ontrarii intrmi si mare un atom $iind it lumea intreaga, ai el este pretutindeni, hologra$i si legat u toti eilalti atomi dinuniers! paritia dualitatii si a rupturii dintre intern si etern este urmarea a#aterii de la Calea ?ao epusa in "ing )hu in ?ao ?e Hing!?ao Calea este "egea are se arsa dupa um spunea (isus si Casada luminii primordiale ap! A(J, AAA(J ?ao ?e Hing e on$era omului omniunoasterea, aesul la nemurire si la puterile onsiderate supranaturale, de omul pro$an! (n aest a8 atul de aupuntura este miFloul etern, antena si puntea are resta#ileste unitatea pierddintreII


9/98

eternul osmi si internul uman utili8and; 1!aile meridianele de aupuntura aile de uplaF energeti siin$ormational dintre su#sistemele $iintei umane, prin are urge ?ao, mani$estat prin energia itala Ni 2! puntele deaupuntura sistemul de aesare si de delansare a pahetului de programe dorit si +!un model terapeuti dereglare aupuntura al organismului, are si-a pierdut apaitatea de autoreenire, de $eed-#a: la parametri arateri8ea8a starea de sanatate 4reintoarerea este legea lui ?ao si a elui inradainat in ?ao ?ao ?e Hingap!A"6(nradainarea in ?ao este atat remediul de8ordinilor psihosomatie, at si al elor soiale ori politie, a$etea8a omul si iili8atia pre8enta, pri8oniera a lumii ontrariilor!

(n #uddhismul .en, a si taoism, transederea lumii ontrariilor si a su$erintelor se $ae in hiar mFloul lumiirelatie sau $enomenale, onsiderata deopotria de insemnata u ea a#soluta, dat $iinda realitatea tran8itorie $enomenelor nu este deat o oglindire in des$asurare sau o deelopare a eleilalte!dearul relatiitatii, eprimat si apliat in plan medial in >uang ?i %ei Hingin pinyin; >uangdi %eiFinglit;Canonul interior al (mparatului =al#en, dar si in eperienta meta$i8ia a egalitatii mentale si anonatiunii@u


10/98

4 ota pri3ind transcriptia-ro$ani5area. si pronuntarea denu$irilor din l4c'ine5a

Desi transrierea $onetia a lim#ii hine8e denumita pin)in a $ost delarata de epu#lia Populara Chine8a, inurma u atia ani, drept ortogra$ie hine8a o#ligatorie si singura ala#ila pe plan international, in pre8entalurare se utili8ea8a si shemele de transriptie o#isnuit utili8ate inaintea re$ormei hine8e! este sisteme detransriptie di$era de la o tara la alta! Pentru a ramane in armonie u transrierea utili8ata in maForitatea teteloanglo-saone, oneptele si numele hine8e din aeasta arte sunt ortogra$iate dupa metoda anglo-saona a lui;ade


11/98

2 Ta4el de con3ersie intre transcriptia -transliterarea. Pin)in si ;ade


12/98


13/98

% STU!IU IT"O!UCTI>%% CA"ACTE"ISTICILE SI >ALOA"EA TAO TE I=?ao ?e Hing in pinyin; Dao De Iing in


14/98

)uerani ai Chinei a imparatul an, imparatul >suan-tsang, din dinastia ?ang si ?@ai-din dinastia Ming, au $aut din dotrina epusa in ?ao ?e Hing temelia modului lor de guernare!(nteresul pentru opera lui "ao ?seu a depasit insa de mult granitele geogra$ie si temporale ale Chinei, dat $iin#uddhismul Ch@an, um este denumit in hine8a #uddhismul .en, are se onsidera urmasul si ontinuatotraditiei taoiste, s-a etins atat in Iaponia at si in intreaga lume mai ales dupa seolul A(A! (n traditia .en, "?seu este enerat a intemeietor, iar opera sa ?ao ?e Hing este onsiderata unul din tetele )utra $undamentaPrin #uddhismul .en taoismul a patruns in iata urenta, in artele martiale, in artele $rumoase pitura,aranFament $loral, poe8ie, aligra$ie, iar in pre8ent si in $i8ia moderna, are auta si desopera in ampul$undamental in$ormational ori in idul $i8i, arateristiile lui ?ao, adia ale realitatii $undamentale sau alerealitatii suport imua#ile si atemporale, lipsita de orie dualitaleedeti;3riFio$ Capra, ?ao o$ Physis!?ao Calea, epusa de "ao ?seu este interpretata asta8i, a si la ineputuri, a desemnand dearata sau /ltirealitate, #solutul, /niersul nemani$estat eea e eista permanent, imua#il in du#la $orma de nemani$estsi mani$estare ori lumea ortoeistentiala, a$lata atit in opo8itie, dar si la originea lumii $enomenale eistentiale, in are dualitatea, multipliitatea si urgerea isi mani$esta Foul ilu8oriu Maya!(mportanta mesaFului lui "ao ?seu $ae a in pre8ent aeasta arte uprin8and ini mii de aratere de unddenumirea $reent utili8ata in China de; ?etul elor '000 de aratere sa unoasa an de an noi traduerariante de interpretare in toate lim#ile oidentale, $iind asta8i ea mai $reent tradusa arte, in raportoriare alta din literatura orientala! Desi tetul este di$iil, iar traduerile sunt adesea putin mai mult deit ninterpretari $ante8iste, popularitatea lui "ao ?seu nu a sa8ut u nimi!

sta8i eista peste ini8ei de omentarii hine8e ale lui ?ao ?e Hing, are pre8inta interpretarile ele dierse ale lui "ao ?seu!Pre8enta traduere o$erita ititorului romLn a #ene$iiat atat de tetul original in lim#a hine8a a 12 dintreariantele omentate ale operei lui "ao ?seu, apartinind unor perioade istorie si $iliere de transmisie di$erite$iliera taoista $ilo8o$ia $iliera taoismului religios, $iliera alhimiei interneeitan in pinyin; neidan4Jedetiomentariul ap!+6, $iliera solii Bin-Bang, $iliera on$uianista si aeea din China si Iaponia a #uddhismului.en at si un numar de peste &0 de tradueri si interpretari in lim#ile oidentale!

2Chang ?ao-ling +5-1'& e!n! si suesorii sai au predat ?ao ?e Hing disipolilor lor si au apliat ei insisi prinipiileaeasta arte! Chang ?ao-ling in pinyin; .hang Dao-ling este onsiderat $ondatorul solii


15/98

Cele doua ariante romLnesti e proin una dupa aeea u 2 de apitole a lui )tanislas Iulien, tradusa $rane8a 4&6, iar ealalta din lim#a rusa 476, aeasta din urma $iind puterni in$luentata de $ilo8o$ia materialisaparute anterior, au $ost pre8entate in mod riti in omentariile e urmea8a traduerii ?ao ?e Hing! O parte ariantele oidentale onsultate au $ost redate in #i#liogra$ie si in notele e insotes tetul studiului introdusi al omentariilor a$erente $iearuia din ele 1 de apitole ale artii lui "ao ?seu!tuala traduere si interpretare in lim#a romLna este prima are #ene$iia8a atat de traduerea direta dupaariantele in lim#a hine8a eistente redate in tet u aFutorul parante8elor drepte si rotunde de atre un

unosator al traditiilor orintale in persoana pro$esorului Dan Mirahorian, at si de eperienta mistia taoistatransmisa din generatie in generatie a maestrului ?ao Iian


16/98

(n mod asemanator, si opera unor $ilo8o$i on$uianisti este unosuta su# numele aestora a in a8ul lui M?8usi a lui >sun ?8u!Dupa unele opinii, aeasta arte a lui "ao ?seu, are ii purta numele 4116 pag! 12 a primit titlul de ?ao ?e Hingla un imparat al dinastiei >an 4dupa opinia pro$esorului (ngrid 3isher )hrei#er de la /niersitatea din Jispeialist in #uddhism si taoism 4+76 pag! '7'6!Dupa alte opinii 416 in artea dinastiei >an intitulata; (-sueh in are este su#liniata legatura dintre elementul indiidual si elementul osmi si /tili8area MiFloului ChungBung, e desrie rolul intermediar dintre Cer si Pamant e reine s$antului!1(n hinduism sutra re8uma ontinutul tetelor *rahmana, pe are se #a8ea8a si pe are le ondensea8a in $ra8e surte

lapidare - de o#iei di$iil de interpretat $ara aFutorul omentariilor -pentru a le $ae sa $ie interesante din punt de ederprati! (n #uddhism si .en in Fap!; Hyo termenul sutra desemnea8a marturiile prediile lui *uddha e sunt re8umatea doua parte a anonului #uddhist ?ripita:a,parte denumita si Cosul u marturii! )utra are ne-au parenit in ersiunpali si sans:rita,at si in traduerile lor ti#etane ori hine8e, sunt tete in pro8a introduse prin uintele; as$el am au8ituinte atri#uite lui nanda, unul dintre disipolii lui *uddha!1


17/98

(n timp e on$uianismul pune mare pret pe ultiarea irtutiilor, in taoism aestea sunt doar niste onseinte$iresti ale anorarii in /ltima ealitate ?ao! Cu alte uinte tre#uie ultiata au8a inradainarea in ?aoreintoarerea la ltar pentru a o#tine e$etul irtutiileputerile darurile si harurile, iar nu iners a inCon$uianism, are pune eteriorul inaintea interiorului $umul inaintea $oului! (n mod asemanator, traditiile mult mai ehi din Bi Hing Cartea Mutatiilor, u are ?ao ?e Hing se intr-o stransa legatura, nu tre#uie si nu pot $i onsiderate un anon moral! M!=! Pauthier 4+6 enumera ele ini arti anonie sau sare ale Chinei, $erindu-se dupa um o#seramle numeasa anoane morale;1! Cartea Mutatiilor Bi Hing

2!Cartea )rierilor si nalelor Chou Hing sau )hu Ching+!Cartea Jersurilor sau Odelor Chi-Hing ori )hih-Ching5!Cartea iturilor "i Chi'!nalele Primaerii si ?oamnei ?hun-thsieau prima lurare de istorie hine8a! (n onlu8ie, onsideram a denumirea de ?ao ?e Hing data lui "ao ?seu o datoram $ilierei de transmon$uianiste, are isi insusea ast$el ina o opera pe are nu o intelegea, nu o respeta si are apartinea utraditii mult mai ehi, e ura in timp pana la mitiul imparat >uang ?i >uangdi lit!; (mparatul =al#en! (n aest sens, studierea in paralel a elor doua $iliere, prin are inataturile traditiei mediale hine8e au aFpana in 8ilele noastre, soate in eidenta ontinuitatea metodelor eperimentale, epuse de "ao ?seu, penanorarea in /ltima ealitate ?ao, u ele desrise in Lin( S'ulit!; Poarta )ara sau Cartea Piotu)piritual sau Cartea inradainarii in )hen! Oamenii de stiinta e au studiat mediina alternatia a aupunturii traditionale hine8e au aFuns la onlu8iaa aeasta nu este o terapie a de8ehili#relor pe ai energetie, i o terapie in$ormationala, are repre8inta doaonreta a ontatului iili8atiei umane u iili8atiile galatie aansate, in perioada e a urmat unoratalisme planetare ne$iind elusa nii eistenta unei iili8atii terestre eoluate, anterioare, al arei mesaFineram sa-1 deodi$iam asta8i si prin intermediul operei lui "ao ?seu!

(n iuda $aptului a e$iienta aupunturii si a ramurilor inrudite; moi#ustie, presopuntura a $ost doedde ea #ene$iiind din treutul indepartat si pina in pre8ent miliarde de oameni apartinind tuturor raselor umaterapia in$ormationala a aupunturii nu a putut $i inteleasa pina aum, atat din lipsa unor miFloae adeateinestigatie, at si din lipsa unor lari$iari oneptuale datorate neintelegerii mesaFului din "ing )hu si ?aoHing!

&supra modului in are a aFuns pana la noi "ing )hu, unul din reipientele traditiei mediale si spirituale ale iili8ahine8e, eista doua opinii! Con$orm uneia se presupune a pe remea legendarului (mparat =al#en >uang ?i, are a intre anii 2792-2&9& i!e!n! si la indemnul elor 7 medii onsilieri ai sai, s-a redatat ele#ra lurare; %ei Hing

Cartea (nteriorului orpului sau Canonul mediinii interne! easta lurare s-a pastrat pana in pre8ent su# $ormdoua arti distinte; 1! )o Ouenn in pinyin; )u uang ?i %ei Hing 42'6! sta8i este uniersal aeptata parerea a )o Ouenn si "ing )hu au $ost ulterior reuin %ei Hing si a aeste tete srise in se! AA((( i!e!n! au $ost ulterior oretate si ondensate in se! ((( i!e!n! si rei8uitse! A( e!n!Ceretatorii moderni ai lurarilor mediale traditionale hine8e au remarat u surprindere a aestea au aspeunor note de urs al unor studenti umani, in ederea inatarii depanarii dierselor de$etiuni ale unei maumane, a arei shema de oneiuni era mult prea ompliata pentru a le $i $urni8ata de atre pro$esetraterestrii! (n "ing )hu, are mai este tradus si su# titlul de Piatra de temelie a Cerului ori ul Cerulapitolul J(((, intitulat *en )hen lit!; inradainarea in )hen )pirit desrie alea ertila, Casaprimordiala prin are Puterea Cerului Jirtutea Primordiala ade in noi intr-un tumult asemanator unui $lu

imens si linistit 4+064+16 edeti si omentariul ap! A(J din ?ao ?e Hing!%0>uang ?i 4are este enerat a unul dintre $ondatorii taoismului religios ?ao hiao si aruia i se atri#uie, alaturiprima lurare a mediinii hine8e; reatia omului, desoperirea srierii, resterea iermilor de matase, inentarea rolarului si a #usolei, sta#ilirea ordinii arhiteturii soiale6 apare repre8entat in traditia hine8a a $iind Fumatate Fumatate reptila! "egenda spune a el s-a reintors in er tras de un dragon intr-o perla a erului naa luminoa9


18/98

(n aelasi apitol se $ae o lasi$iare a esentelor, spiritelor si su$letelor >un si Po si se arata modul deintretinere a prinipiului ital al omului, a o#tinerii armoniei intre ele 7 sentimente si a prieperii de a trai!Pentru "ing )hu, irtutea Cerului louieste in om su# $orma )piritului )hen, numai daa aesta are inimasenina si ida, a Cerul insusi atuni irtutea Cerului se a$la la omanda personalitatii umane asigurind ast$elalitatile morale; iu#irea, sineritatea ! Cuantul romanes siner este alatuit din araterul hine8 sin in pinyin; 6in in Fapone8a;s'inlit!; sn,inima, spirit si uantul cer , si are semni$iatia asunsa; inima erul!(naintea $olosirii srierii, are desemnea8a prin sim#oluri gra$ie sim#olurile sonore, pe intreaga planeta s-a

utili8at srierea ideogra$ia sau hierogli$ia! 8i, dupa eseul tentatiei unei lim#i uniersale de genul li$4iiesperando, eretatorii au aFuns la aeeasi onlu8ie; o lim#a uniersala nu poate $i deat una gra$ia, are s$oloseasa sim#olurile din matematia, din irulatia rutiera, unosute pe intreaga planeta la aest proiet selurea8a a8i intens! (n China aelasi 8iar e utili8ea8a ideograme sau aratere hine8esti, poate $i itit de oame or#es o suta de lim#i di$erite! Poate sa para o prostie, pt! ei e red a stiu tot, dar hiar termenul cu3aninseamna usemnulQ, $olosind drept etor antulR aerul! ?ermenul $olosit popular in omania ptinoarea ploii sau a apelor este hiar termenul hine8 pt! apa; s'ui4shuie, shuie paparude6 si are aeeassemni$iatie in Fen( S'ui lit;Jant si pa! O#serati uantul Fapone8 s'into , $ormat dinaraterul hine8 sinin pinyin; 6in in Fapone8a; s'in inima, sn,spirit si araterul Tao , pentru ale! in pinyin; in inima, spirit si ?ao, pentru to ale! Ca si in ?ao ?e Hing, in "ing )hu telul omului este atingerea tre8irii in )pirit )hen, are asigura per$etiunesi salarea mantuirea omului4daii nu enerau un 8eu5a$ol6is, um red ei irusati de religiileoloni8atoare, i alea8a atre eli#eraremo:sha, asa um se petre lururile si in alte traditi spirituale alomenirii taoism, #uddhism, raFa yoga, are pun aloare pe alea de tre8ire si de reamintire a adearatei noasidentitati! est sop este atins prin ase8a si initiere, in diretia inradainarii eperimentale in )pirit *en )hesau in /ltima ealitate ?ao! (n onseinta, inradainarea in ?ao $ae a /ltima ealitate sa-1 pilote8e pe omupregatit pentru alatoria ereasa, $aindu-1 nemuritor ori inulnera#il il retrage din omertul i8i#il al umaniterestrii si din lumea $enomenala! tat in "ing )hu, at si in ?ao ?e Hing, apa este sim#olul puterii Cerului si a lui ?ao edeti ap! J((( si A(and in edere atat relatiile u traditiile spirituale mai ehi, hine8e, din Bi Hing si "ing )hu, dar si u hinduse 4pratiile Boga, tetele edie, /panishadele Chandogya /panishad! 4edeti omentariul ap! (, JA(J, AJ((6, opera lui "ao ?seu nu poate $i numita arte de morala, um eronat este onsiderata de atre auton$uianisti si de unii traduatori oidentali, are ignora $aptul a taoismul prin dotrina sa de noninterenti

nonatiune


19/98

supranaturale, a irtutiilor morale si a guernarii per$ete! esta repre8inta titlul lurarii lui "ao ?seu, re8ultain urma inestigatiilor reali8ate si pre8entate partial in aeasta lurare, din au8a spatiului etrem de restransdisponi#il!and in edere larga s$era de onseinte si de apliatii, opera lui "ao ?seu, intitulata ?ao ?e Hing, se adresea8a in egalamasura atat iu#itorilor de intelepiune, at si elor e dores sa do#andeasa unoasterea de )ine si autoontrolul, are si8orul omniunoasterii si omnipotentei! (n aelasi timp, aeasta lurare se adresea8a mediilor, $i8iienilor, oamenilor darta si elor a aror preoupare onstanta este surprinderea dearatei ealitati in stinta, in terapie si in soietate soiolpsihosoiologi, oameni politii! De un real interes se #uura aeasta arte din partea elor e studia8a artele martiale

hine8e si Fapone8e, #uddhismul .en, hinduismul sistemul Boga epus de PatanFali in a$orismele sale, are propuneidarea mentala stingerea $lutuatiilor sau a impulsurilor mentale in s:rt!; c'itta 3ritti nirod'a Presentam mai Fosa$orismul; B) 1!2,Bogastarea uni$iata 4se reali8ea8a prin6 nirodha 4 golire,idare,stingere onstienta a proesului de identi$iare u6 rarteFurileimpulsurile$lutuatiilealurileosilatiile,gandurile emotiile din hitta minte E;Boga 4is realised #y6theessation 4nirodha;stilling in the sense o$ ontinual and igilant ath$ulness6o$ the indenti$iation ith the $lutuationritti;atiities,modi$iations,impulses, the thought $orms,or:ings o$ the mind hittaS 3;"e Boga 4l@etat uni$ie estrealise par 6 la nirodha l@arret interruption, etintion,restrition, suspension 4de l@identi$iation ae les6 rittiagitatiomodi$iations, pertur#ations, $lutuations,impulsions, mouements,l@atiite automatiue de ou dans hittamentalesprit, penseeonsiene peripheriue S ); El estado uni$iado del Boga 4surge uando6 esa nirodha la rittagitaiTn,pensamientos, emoiones y sensaiones $lutuantes de la hitta Mente

Spar(erea tiparelor

Catea lari$iari legate de a$irmatia ; pentru mintea are e nemisata intreg uniersul se preda! "ao ?8u , *uddha,Chuang ?8u! Desopera a in pro$un8imea $iintei tale se a$la puntul $i, aul uniersului are iti on$era puterea imens

de a shim#a lumea!?u esti shim#area!!Prin almarea mintii, are nu este un luru inghetat, un o#iet, i un proes, a tot e eista in aest uniers mani$estat,in are totul urge, adia un tra$i de impulsuri, aluri ori atiitati, a un $luiu ori un paraunu ne putem salda dedoua ori in apa aeluiasi rau, tre#uie sa intelegem stingerea, oprirea sau golirea idareain l#! hine8a; @u mintii dealuri sau de atiitatiin l#! hine8a;@ei. adia sa reali8am starea de repaus, de ompleta relaare, starea idata deatiitatiin l#! hine8a; u-ei, eea e permite uniersului hologra$i sa atione8e, sa urga si sa se mani$este prin noasta ondue la reenirea la armonie, la indeare! tuni apare ederea nemiFloita a realitatii dispare dualitatea su#io#iet si se instalea8a $untionarea hologra$ia din transa mistia! Din aest moment inep sa se mani$este puterilesupranaturale sau apaitatile nemiFloite ori diinesiddhis de unoastere si de atiuneuniersul se preda sau deineplasti! (ntalnim aeeasi strategie a stingerii atiitatilor mentale in $orismele Boga ale lui PatanFali desrisa in a douasutra din prima arte)amadhi Pada!Boga starea uni$iatain are dispare dualitatea su#iet o#iet in are se mani$esta$untionarea hologra$ia se reali8ea8a prin nirod'a4 oprire, punere in repaus, almare, stingere, raire, golire, idare6 d3rittisagitatie, arteFuriimpulsuri$lutuatiialurimodi$iari,osilatii, gandurileemotii proietiile sau um#rele de peeranul mental prin are redem a edem realitatea din c'ittaminte tuni and ne predam uniersului(sharapranidhana, uniersul ni se preda! Mai Fos sunt indiate itate are su#linia8a unoasterea aeleiasi strategii a linistiriimintii pt! unoasterea santeii diine omnipre8ente si a luminii nereate; (isusMatei 2+;25-2&, Daid Psalms 5&;10,/panishade "ao ?8u;)top thin:ing, and end your pro#lems! "ao ?8u;?o die and not #e lost, is the real #lessing o$ along li$e! (n Psalms 5&;10; *e still and :no that ( am =od!


20/98

Or, $olloing a ontinuous thread o$ truth through ultures and time, e read $rom the ?aoist, "ao .i "ao ?8u andChuang ?8u .huang .i; ?o a mind that is still the hole unierse surrenders!(sha /panishad U?he )pirit, ithout moing, is si$ter than the mind the senses annot reah him ; >e is eer #eyondthem! )tanding still, he oerta:es those ho run! ?o the oean o$ his #eing, the spirit o$ li$e leads the streams o$ ationV!Hatha /panishad -J( U


21/98

"eintoarcerea acasa este al saselea ta4lou dintre cele 5ece ta4louri sau HCele 5ece i$a(ini ale capturarii taurulu

-in l4+ap Hu()u -


22/98

%2 !ATE ISTO"ICE P"I>I! >IATA LUI LAO TSEULao Tseu(in lb. chineza: ; pinyin: Loz; Laozi; EE!: Lao "seu #ade$%iles: Lao-Tzu,Laosi; Lao "se, Laotze, Lao &i, Laocius, si alte 'ariatii

Lao "zu a scris o carte de pro'erbe din ) de caractere repartizate in + de capitole alcatuitadin doua parti, una despre "ao (-ale; primele / de capitole si alta despre "e (0irtute;putere.1upa ce si$a terminat lucrarea Lao "seu a plecat catre !ccident, in 2ndia ca sa re'eleze "ao, iardupa aceea , urmele sale se pierd.3entru a e4plica disparitia sa in !ccident, se relateaza o le5enda, care spune ca Lao "seu s$a din 2ndia unde l$a intalnit pe 6uddha, care a de'enit discipolul sau. 7ceasta le5enda a 8ost in'ocin contro'ersele dintre buddhisti si taoisti (Hua-hu ching. *

2n -hina, buddhismul a 8ost multa 'reme considerat drept o 'arianta a taoismului(sutrbuddhiste erau achizitionate de templele taoiste si 8. pretuite, cu atat mai mult cu cat amblucreaza cu conceptul 'idului, numit in buddhism Shunyata, iar in taoism 5ol, 'ale (9u;#in'izibil, ne'azut (#u, pro8und (su.

"raditia care atribuia operei lui Lao "seu o data din secolul 222 i.e.n a 8ost anihilata de descopeririarheolo5ice recente din de la 9uotien(%uodian (te4tul pe 8asii din bambusua->u Ching lit!; Clasi asupra onertirii #ar#arilor este o lurare taoista e datea8a din se!(((!e!ndesrie atiitatile de misionar al lui "ao ?seu in estul Chinei, adia in (ndia! easta arte de8olta ideea*uddha ar $i $ost un ele al lui "ao ?seu iar #uddhismul o arianta a taoismului! >ua->u Ching a Fuat unentral in ontroersele e au opus taoismul si #uddhismul! Prin aeasta lurare taoistii doreau sa demonstrsuperioritetea dotrinei lor asupra #uddhismului si sa ridie taoismul la rang de religie de stat! Ca raspunaeste atauri, #uddhistii au modi$iat data de nastere a lui *uddha se! A(! i!e!n!! Deenea ast$el imposi#il "ao ?seu sa onerteasa la religia sa un om are a trait u seole inaintea lui! (n China #uddhismul a patrunsanul 2 e!n! si a $ost onsiderat la ineput o arietate #ar#ara a taoismuluitoate templele taoiste oletionau te#uddhiste! easta atitudine de tratare egala a taoismului si #uddhismului proine u siguranta din $aptul a doua religii o$era o aeeasi dotrina de salare, nestiindu-se in aea epoa timpurie, eea e le di$erentia! /dintre au8ele aestei on$u8ii proine din inapaitatea lim#ii hine8e de a tradue adeat oneptele a#stradin #uddhism traduerile tetelor #uddhiste )utra tre#uind sa reurga la terminologia taoista!

Lao "seu este traditional considerat autorul "ao "e 9in5 (pinyin:1aode>in5 ; #ade$%iles: "ao "e -hin5 si impreuna cu -on8ucius,este probabil cel mai eminent persona> din antichitatea chineza siunul dintre numele cele mai cunoscute in !ccident. -ea maitimpurie re8erire la Lao "seu (lit.: ?batranul maestru?, care poate8i luata in considerare (circa i.e.n. se 5aseste in ?@emoriileistorice? (Ahih$-hi; pinyin: Ahi>i, ale istoricului chinez Asu$ma-hBien (pinyin: Aima Cian (D)+F i.e.n.. 1espre Lao "seu sespune ca a 8ost contemporan cu -on8ucius ())$D/ i.e.n. si cael era ori5inar din satul uhsien (u 4ian, din re5atul -hBu,astazi pro'incia onan. Numele de 8amilie era Li ( ?pruna?, iarnumele personal era Erh (in lb. chineza: ; pinyin: Er;lit.:?ureche? sau "an (in lb. chineza:; pinyin: 1an; lit.:?urechelun5a?;?urechile lun5i? sunt un simbol al lon5e'itatii siintelepciunii.7ceeasi sursa (Ahih$chi indica ca el era un o8icialcare a lucrat la arhi'ele imperiale, post la care renuntat, caurmare a decadentei din acea 'reme de la curtea re5elui -hou. 2naceasta epoca, se presupune ca a a'ut loc intalnirea cu-on8ucius, ce este 8rec'ent descrisa in te4te, dar pe care nimicnu permite sa o stabilim istoric.2n trecatoarea anGu ori sien$Gula 'est de Loyan5, 5ardianul Hin si (pinyin: Hin4i l$a oprit si i$a

cerut sa$i scrie o carte de in'ataturi. -on8orm le5endei, 5ardianulpostului de 5ranita s$ar 8i adresat ast8el catre Lao "seu: ?3entruca mer5eti sa traiti in sihastrie, 'a ro5 sa scrieti o carte pentruluminarea mea?.


23/98

De $apt aeasta este si o disputa intre adeptii atuali ai lui "ao ?seu si ei #uddhisti ori on$uianisti, are or sa a$irme maestrul $iearuia dintre urente, este anterior eluilalt!(n realitate, nu se poate sta#ili u prei8ie identitatea lui "ao ?seu, sau perioada preisa in are el a trait si de $apt nii nuinteresea8a in lurarea de $ata, ronologia strita a urentelor $ilo8o$ie, $iinda nu $aem o anali8a ritia sau istoriaestora, i aratam ontinuitatea unui mesaF mult mai ehi"ing )hu, are a deenit $iloso$ie si religie, mod de gandirde iata, pentru o parte importanta din populatia planetei!Tiparul incadrarii intr


24/98

!ar daca este 3or4a de repetarea unui $esa+ e6traterestru -$odul de a ne descoperi ade3arata identitatde e6istente eterne. B !aca H4atranul copilH dese$nea5a un 4atran de di$ensiunile unui copil, ca$ asacu$ sunt si a5i $e$4rii tri4urilor !ropa si Da$ -cei $ai $ici oa$eni de pe Terra* ce au o (rupa san(une$aintalnita* despre care sdi8icile. Ho Shang Kunga insistat ca imparatul sa se oboseasca sa 'ina la el. 7st8el, #en "mers sa$l 'ada, dar de la inceput l$a acuzat pe intelept pentru aro5anta sa: "Nu este loc su ccare sa nu !ie su staanirea imaratului# Nu e$ista locuitor al acestei tari% care sa

!ie suus imaratului# &hiar 'aca tu osezi Tao% tu esti inca unul 'intre suusii mei#

te in!umurezi% re!uzan' sa mi te suui( Tine in minte% ca ot sa !ac 'in orice om ilace% un ogat sau un sarac% un uternic sau un sla#"

Ho Shang Kung ime'iat s-a ri'icat 'easura locului sau si lutea in mi)locul aerului la

mare inaltime# *oi% a'resan'u-se imaratului% el a sus+ "Ne!iin' nici in cer% n

rintre oameni% nici e amant% mai sunt eu suusul tau(

#en "i si$a dat seama ca a'ea de a 8ace cu o 8apturasupranaturala, si$a cerut scuze si apoi a primit de la oAhan5 9un5, "ao "e 9in5 cu comentariile acestuia? un5a lacurtea imparatului cu caruta; iar cand traieste intr$o epocane8a'orabila, el rataceste la intamplare?.


25/98

m au8it a un #un omeriant isi asunde #ogatiile sale si se arata sara la $el un om superior and o#tine implinirtutii interioare, are aparenta unui prost si se arata umil si modest! Elimina dei aroganta ta si toate aeste dorinte, aaer in$umurat si aest 8el are se rearsa si te napadeste toate aeste nu sunt de nii un $olos pentru persoana ta! eeste tot eea e pot sa iti8i!Con$uius s-a retras si a spus disipolilor sai; despre pasare stiu a poate sa 8#oare, despre peste stiu a poate sa ino

despre patrupede stiu a pot sa alerge! nimalele e alearga pot $i prinse u $unia ele are inoata pot $i prinse u plele are 8#oara pot $i atinse de sageata dar dra(onul-9iinta din alt tara$.nu pot sa-1 unos el se ridia la er pe noant! "-am a8ut asta8i pe "ao ?seu, el este a si dragonulW 4116 pag! !(ntalnirea este relatata si in alt apitol din )hih Chi, insa disursul lui "ao ?seu in $ata lui Con$uius este di$erit; Cand tomai plea, "ao ?seu i-ar $i spus a eea e predia el prin o#edienta $ata de parinti pietatea $iala autoritati ondue la o $orma de slaie are a uide omplet reatiitatea;m au8it a se spune a un om #ogat si puterni daruieste #ani, iar un om #un, daruieste uinte si s$aturi! Eunu pot sa $iu niiodata un om #ogat si puterni dar uneori indra8nes sa ma red un om #un! sa a am sa-tispun atea uinte; O$ul care e inteli(ent si lu$inat 3a $uri curand, pentru criticile +uste pe care le 3aaduce celorlalti* o$ul care e in3atat si are discerna$ant isi risca 3iata, pentru ca e6pune (reselilecelorlalti O$ul care este un 9iu nu


26/98

"a aeeasi strategie de sadere si de reduere a unoasterii eterioare $ae re$erire si "ao ?seu in ap!A"J(( din ?aoHing! Jedeti imaginea marita pe;http;SS!$li:r!omSphotosSdmtaoS

Jiata de sihastri a inteleptilor taoisti, u$undati in iata simpla de la tara, a agriultori sau pesari, ori re$ugin munti dinolo de ra8a de atiune a iili8atiei ori a in$luentei imparatului, i-a $aut li#eri de orie autoriteterna! esti intelepti asunsi, onsiderau partiiparea la iata pu#lia o suprema insulta si re$u8au sa ia pala ea! Cind taoistii optau pentru iata in i8olare si o#suritate o $aeau din oningere, iar nu din resentimendin ineninarea su$letului a la on$uianisti!)pre deose#ire de alti sihastrii, intelepti preum "ao ?seu si Chuang ?8u, aeau soli si adepti! este soli emii, in grupuri restranse si elusie, iar inatatura esentiala, orala, era transmisa de la maestru la disipPentru ontemporanii sai a si pentru noi asta8i, "ao ?seu, omul, a ramas asuns intr-o impenetra#ila o#suriasa preum dotrina sa o erea, sau asa um /ltima ealitate eista si nu eista simultan!LAO T/UE(%%E


27/98

%8 >ersiuni c'ine5e utili5ate in pre5enta traducere in l4 ro$ana#es"u#!a#i si "a#a"!e#is!i"i ale ?a#ian!elo# "hineze =olosi!e:

AW,B = #an5 6iian au 8ost dez5ropate in in @ormantul numarul din satul %uodian, lan5a orasul Oin5men din pro'incia ubei. 2n acest mormant s$au descoperit te4te scris

pe 8asii din bambus in care sunt continute unele (dar nu toate capitolele utilizate in mod curent in Tao TKing, Dao De ing.. iindca acest te4t a 8ost scris pe 8asii din bambus, aceasta 'arianta mai estecunoscuta drept te4tul 8asii din bambus al lui Laozi?. 2storicii au datat mormantul ca 8iind din secolul 222 s20 i.e.n, 8iind cea mai 'eche 'arianta a Tao Te King, Dao De ing.care e4ista azi. @ulte din caracterele8olosite pe 8asiile din bambus sunt asa de 'echi incat chiar sa'anti dezbat ce caractere moderne trebuieutilizate pt a le echi'ala. 7m optat pt. opiniile lui obert enricGs si a altor cercetatori prezenti la-on8erinta de la 1artmouth, dedicata acestei descoperiri epocale de la %uodian( care a 8ost comparata cdescoperirea "te$telor 'e la Marea Moarta" cu pri'ire la ce caractere sa 8olosim .Fotogra!iile !asiilor 'in amus 'escoerite in mormantul 'e la /uo'ian ot !i 0azutea'resa +http:QQSSS.daoisopen.comQ%uodianLaozi.html&omaratia caracterelor !olosite in 0ersiunile chineze e$istentehttp:QQSSS.daoisopen.comQ-omparisons.html&ei ce 'oresc sa consulte 123 'e 0ariante 'e tra'ucere ale caitolului intai au situl 'ela a'resa+http:QQSSS.bopsecrets.or5Q5ateSayQpassa5esQtao$te$chin5.htmsau sa 'ada alte 'ariante in di8erite limbi pe siturile:http:QQhome.pa5es.atQonGellotusQ""9QR2nde4""9.htmlhttp:QQSSS.daoisopen.comQ11O"ranslations.html
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-WB_TTK.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-HG_TTK.htmlhttp://www.hermetica.info/http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-FY_TTK.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-FY_TTK.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-MWD-A_TTK.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-MWD-B_TTK.htmlhttp://www.daoisopen.com/GuodianLaozi.htmlhttp://www.daoisopen.com/Comparisons.htmlhttp://www.bopsecrets.org/gateway/passages/tao-te-ching.htmhttp://home.pages.at/onkellotus/index.htmlhttp://www.daoisopen.com/DDJTranslations.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-WB_TTK.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-HG_TTK.htmlhttp://www.hermetica.info/http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-FY_TTK.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-FY_TTK.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-MWD-A_TTK.htmlhttp://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-MWD-B_TTK.htmlhttp://www.daoisopen.com/GuodianLaozi.htmlhttp://www.daoisopen.com/Comparisons.htmlhttp://www.bopsecrets.org/gateway/passages/tao-te-ching.htmhttp://home.pages.at/onkellotus/index.htmlhttp://www.daoisopen.com/DDJTranslations.html


28/98


29/98


30/98

1#4# &5N&67T8L D6 T*5

"ao este conceptul central al taoismului 8ilozo8ic ("ao$chia; pinyin: dao>ia si a celui reli5i("ao$chiao; in pinyin: dao>iao si se a8la in miezul "ao "e 9in5 si a lui -huan5 "zu?. Tao (in pinyin: ?Dao?; >ap.: ?1o?; lit.: ?-ale? ;pronuntat ?tao?;'edeti:http:QQen.SiGipedia.or5QSiGiQ"ao, nu desemneaza un obiect, ce'a in5hetat, e4primat prinetichete sau nume (de 5enul: ?cale, doctrina; drum, carare, cale a omului; re5uli decomportare umana; norme morale?, asa cum se considera de catre cei ce sunt prizonierai ascultarii de di8erite autoritati$laice sau reli5ioase; parinti; stapani; imparat$adica de

catre cei ce nu s$au eliberat de conditionarea paternalista con8ucianista


31/98

Tao este realitatea o$nipre5enta parado6ala, a9lata si$ultan in cur(ere -trans9or$are* des9asurare inti$p* $ani9estare. si in ne$iscare-potentialitate* in a9ara ti$pului* ate$poralitate* i$pac'etare*ne$ani9estare., care se e6pri$a 'olo(ra9ic in toate 9apturile si din care a luat nastere uni3ersul*

2n "ao "e 9in5, conceptul "ao primeste un sens meta8izic: ?El este 3rincipiul dintai care contintotul si da nastere tuturor 8enomenelor?. El este realitatea care imbratiseaza si din care s$a nascuni'ersul si pe care Lao "seu o denumeste "ao, in lipsa unui cu'ant (termen mai adec'at. ('ede

cap.JJ0 .en; in pinyin ?ziran?; lit.: ?natura in ea insasi? indica tot ce se produce spontain a8ara oricarei 'ointe umane si a tuturor in8luentelor e4terioare. -onceptul de "zu$>an este strale5at de cel de nonactiune (#u$#ei 8iindca "zu$>an este simultan scopul si norma #u$#ei.-omportamentul lui "ao este desprins de actiune si de intentie in actiune (#u$#ei, ?dar nu e4isnimic care sa ramana ne8acut? (cap.JJJ022. 2n lumea 8enomenelor, "ao se mani8esta prin 8orta s?'irtutea? sa ("e; el transmite aceasta 8orta lucrurilor si le permite sa de'ina ceea ce sunt.ealizarea unitatii cu "ao este scopul tuturor taoistilor. Nu este su8icient pentru aceasta sa a'emcunoastere rationala a lui "ao; adeptul trebuie sa se 8aca una cu "ao realizand el insusi unitatea,simplitatea (3Bu si 'idul lui "ao.*7cest te4t a 8ost ulterior utilizat de catre taoismul reli5ios pentru a >usti8ica di'ersele pracse4uale(an$chun5 shu, ce a'eau drept scop atin5erea uniunii cu "ao .

?ao este i8orultuturor mani$estarilor din uniers;Care niiodata nu se s$arseste!

Este a un id permanent sursa a in$initelorposi#ilitatiDar are niiodata nu poate $i umplut!Este asuns dar omnipre8ent%u stiu ine i-a dat nastereEste stramosul si maestrul omun altuturor $iintelor din uniers

?he ?ao is li:e a ell,the soure o$ all thingsused #ut neer ehausted

(t is li:e the eternal oid,$rom hih in$inite possi#ilities omeyet it an neer #e $illed!(t is hidden #ut alays present!( don@t :no ho gae #irth to it!(t is the ommon anestoro$ all #eings in the unierse


32/98

Numai cunoasterea intuiti'a permite atin5erea acestui rezultat. -hun5 "zu descrie in cap M

cartea JJ22 aceasta 8orma de cunoastere: ?3entru a cunoaste "ao, nu trebuie sa 5andesti, nicire8lectezi; pentru a te instala in "ao, nu trebuie sa adopti nici o pozitie si nici sa te dedici la ce'1e aceea s8antul practica in'atarea 8ara cu'inte? (area in tacere. 2n cursul e'olutiei sale, taoismul a pus la punct o intrea5a serie de metodepentru a 8acilita 8i4area in "ao. 2n "ao "e 9in5 si in -huan5$"zu 5asim indicatii numeroase pri'inde4ercitiile de control somatic, ener5etic (respirator, senzorial si mental.

Lao Tzu si &huang-Tzu# pinyin: &huYn5 &i; #ade$%iles: -huan5 "zu; EE!: "chouan5 "seu

pinyin: Lao &i; #ade$%iles:Lao "zu; EE!: Lao "seu


33/98

%?% P"E/ETA"EA I PA"ALEL A P"IMULUI CAPITOL !I TAO TE I=

Capitolul ( este apitolul situat la temelia operei lui "ao ?seu! MaForitatea traduatorilor anihilea8a mesaFulprimei propo8itii, e Foaa rol de titlu, printr-o redondanta, a si um "ao ?seu ar repeta eea e a$irma si inpropo8itia a doua, $olosind pentru termenul tao doua semni$iatii; ale si a eprima er#al a or#i!MaForitatea ariantelor straine si a elor traduse in lim#a romana repeta aeasta eroare;HTao care poate 9i spus-e6pri$at prin cu3inte* de9init. nu e eternul Tao* u$ele care poate 9i nu$it nu

este eternul nu$eH*HT'e Tao t'at can 4e told -taled a4out* spoen * e6pressed* enunciated* de9ined. inot t'e eternal Tao T'e na$e t'at can 4e na$ed is not t'e eternal na$eH*HLa 3oie Jui peut Ktre e6pri$

par la parole nest pas la >oie ternelle * le no$ Jui peut Ktre no$$ nest pas le o$ ternelH*H!No

ann $an es de9inieren,ist es nic't das e@i(e !No* #e(ri99e ann $an sie 4e(rei9en,sind sie nic't e@i(e

#e(ri99eH* H!er SI, der sic' aussprec'en lQRt,ist nic't des e@i(e SI !er a$e, der sic' nennenlQRt,ist nic't der e@i(e a$eH-"ic'ard ;il'el$, %&%0.*

(n realitate prin prima propo8itie "ao ?seu india de la ineput hiar titlul lurarii are urmea8a;Hcaleane$i+locita, calea directa sau 3erticalaH, singura are ne ondue dinolo de lumea diaronia, la eli#erare $untionarea hologra$ia! 3iinda lumea este aptia in lumea um#relor proietate pe peretele pesteriieranulmental si mai unoaste si alte ai, autorul este neoit sa $aa de la ineput o di$erentiere aratand deose#irea


34/98

dintre alea ori8ontala unoasterea miFloita si alea ertiala unoasterea nemiFloita, epusa in ele e ourma, despre are hiar a or#it si a sris '000 de aratere negand ast$el atat traduerea apitolului '&, at sel mai ele#ru itat din "ao ?seu dupa are aesta a spus a Hel e stie nu or#esteel e or#este nu stieH

Cei e ar dori sa ramana asunsa in ontinuare alea treerii de la a prii la a edearegreta a *uddha si (iss-au a$lat in randul elor are au or#it $iinda ast$el este in$irmata doada a nu stiu! )tanislas Iulien 41 625, a$irma a in aest apitol este uprins sensul tuturor elorlalte apitole, dar uita sa mentina unitateahologra$ia a mesaFuluiin $ieare parte este intregul!est prim apitol este ompletat de apitolul AAJ, in epliarea esentei lui ?ao, si de apitolul A(J, in indiainsusirilor lui!Te6tului pri$ei propo5itii din capitolul I in 3ariantele;#GDS=GFG in l4c'ine5a:

$ % & ' ( ,te$t in caractere chineze.tao ko tao% !ei tschang tao # ,te$t transliterat in 'ao4% !ei1 chang? 'ao4# ,te$t transliterat in inyin: numerelein'ica tonurile.

calea oate cale altce0a imuaila cale ,te$t tra'us in lima romana.0arianta cea mai 'echeos este indicat te4tul


35/98

%umarul india po8itia propo8itiei din apitolul (, a arei interpretare si traduere o pre8entam pe larg!

Omnium essentiarum-mira#ilium porta! Calea are poate $i urmatain pasi suesii in plan $i8i, er#al, mental nu este eterna si imua#ila Cale"a oie ui peut etre suiiedans les ations suessies de la ie n@est pas une Xternelle et immua#le Joie !?he


36/98

luminii, sau nu eista! Eista o oneiune intre lumina nereata, i8orul de iata, uant si destin planul au8al;in s:r:arana sharira!

Caraterul + min5Z inseamna; nume personal a numia denumia desrienume reputatie$aima rang po8itietitluCaraterul utili8at in ap! AJ( si AAA(((, are se aude la $el, dar este notat di$eritmin5Zare semni$iatia de luminastraluitoare iluminat luminoslumina8ori,de aii; urmatoarea8i lar, a $ae lar, eident a8 edere inteligenta,inteligent! (n ap! AJ( intalnim ming@6ming5 legat atat de iata, shen5[min5D;$orta ietii energia italamin5DmenM;poarta ietii, at si de planul au8al sau :armiprin semni$iatii de genul;!iata noro*!soart_destin,ursita eea e atri#uie, reparti8ea8a, destinea8a Cerul; mandatul ori ointa Cerului durata de iata C!unordin, indatorire pu#lia, demnitate rang, titlu!, are este interpretat drept aes la planul au8al destin, la (luminare, llumina nereata, la unoasterea nemiFloita si omniunoastere!

Este unosuta gandirea analogiamagia hine8a unde este pretuit, enerat si utili8at un luru are are o $orsimilara sa ne amintim de ; ginseng sau un nume similar, u eea e oamenii pretuies ori asteapta in iata$eriire$luturele si liliaul sim#oli8ea8a $eriirea 8u . $iinda suna la $el, prosperitate, termenul pt! #ogatiesurplus/ )u si peste0)u suna asemanator, asa a orie eeniment importantprin are de#utea8a o noua $a8a din iata unui om, un nou an, o asatorie, tre#uie sa ineapa u o masa, de peare sa nu tre#uie sa lipseasa pestele! =andirea analogiamagia, are a ondus in stiinta din Oident laTa4elul periodic al ele$entelor, a dus iili8atia hine8a la; Le(ea Celor Cinci Ele$ente12 @u`6in(:in


37/98


38/98

(n a doua propo8itie "ao ?seu $ae a doua distintie prima s-a re$erit la deose#irea dintre ele doua ai , sianume, dintre dintre lumina reata $oul din pestera lui Platon si lumina nereata permanenta ' c'an(*imua#ila,4 "umina reata nu este lumina imua#ilapermanenta eterna , eea e ondue la o traduere laare nu s-a gandit ina nimeni in a$ara de )orate in meta$ora pesterii!Dei lumina nereata, a si unoasterea nemiFloita a realitatii sunt altea deat lumina $enomenala siunoasterea miFloitatreuta prin $iltrul gandirii rationale, er#ale ori imaginatie !Cuantul ?ao, poate $i onsiderat a $iind $ormat din ta lit!; mare si o lit!; erilu!El desemnea8a imensul er, inel sau ilu al ealitatii hologra$ie, are adue din nemani$estare in mani$estasi iners, toate $apturile si lururile edeti si; apitolele 5 si '1!dearatul nume al unei persoane sau 8eitati importante era onsiderat ta#u, adia era inter8isa pronuntarea lu4116 p!2, in timp e ?ao repre8inta un nume pu#li $iind legat de arateristiile sale sesi8ate mental; un mailu!+!(n $untie de puntuatia adoptata, aeasta propo8itie poate $i tradusa in doua moduri, dar am#ele ondu atraeeasi semni$iatie!?etul in arianta


39/98

D.M. -and nu apare punctuatia, desi traducerea pare di8erita, se a>un5e, parado4al, laacelasi sens:?E4istenta(8orma mani8estata a lui "ao este mama tuturor lucrurilor si 8apturilor?.-a sa poata 8i numit ce'a, trebuie sa aibe caracteristici, prorietati perceptibile, adica sa8ie mani8estat< si a>un5em la prima 'arianta, adica la: mani8estat;e4istenta; ceea cee4ista=. -eea ce percepem, desi seamana cu ?ceea ce este?, in realitate e4istentamani8estata inseamna: ?ceea ce are? calitati perceptibile. 7cum se mani8esta, insusirile,capacitatile, 'irtutile, puterile: "e (


40/98

"ao : ealitatea olo5ra8ica -onstienta !mniprezenta (2nteli5enta Xni'ersala5Hou


41/98

dosul peri$eria, iar nu adearata $ata a lumii, are este esnia permanenta, imua#ila, in per$et repausmereu ase8ata in sine insasi detasata de orie dorinte si sursa oriarei mani$estari puteri, miraol!&! 3olosind modalitatea umpleriia aea om ramane pri8onieri in lumea um#relor si a luminii reate sau aa8utului Bu, si om edea doar eteriorul supra$ata, reatiile lui ?ao!Omul pro$an este prins in urentul entri$ug al timpului edeti ap! (J are-1 tine pri8onier in lumea$enomenala, supus neputintei, ignorantei, trans$ormarilor, su$erintelor si mortii pieirii!7! st$el a, %emani$estarea dearata eistenta interiorul si Mani$estarea Eistenta e$emera eteriorul auaeeasi o#arsie origine si doua moduri de eistenta si ele doua denumiri ale unei singure realitati ?ao! (n urmeperientei (luminarii, aelasi adear al disparitiei dualitatii, este enuntat, atat in aile mistie orientale .en,Boga, #uddhism, taoism, at si in ele oidentale restinism!m#ele naturi in$atisari, moduri de eistenta si denumiri, e desemnea8a dualitatea primordiala uplul deontrarii $undamental, nu sunt in realitale, deat doua $ete ale unei unie realitati; ?ao!Cele doua elemente ale uplului de ontrarii, se a$la unul in sanul eluilalt!"a #a8a uplului se a$la %oneistenare asa um am aratat este adearata eistenta 4la $el um taerea este #a8a oriarui sunet, iar greul temeliausorului edeti ap! ((6!! (mpreuna pot $i numile Jidul suprem e penetrea8a peste tot a apa sim#ol al lui ?ao si ia orie $orma demani$estare! danul pro$undul nedi$entiatul insonda#ilul rational ori sen8orial este esenta spirituala auniersului, )inele indiidual tman, santeia diina din $ieare $iinta umana, identi u sinele uniersal*rahmanD-8eu, are se a$la in sanul $iearui luru, pretutindeni si neintrerupt! )im#olul pentru aest arate(Dsuan in pinyin; Ju\n; adan, pro$und, impertur#a#il, pe are l-am tradus si Jidul suprem era

repre8entat in antihitate printr-un arater e se aseamana u ohiului lui Dumne8eu in triunghi!! si desemsuprema irtute ?e edeti 4116 p! 5& si 416 p!19!4edeti si ap! J(69-10! danind idul $iandu-te in miFloul si la temelia uniersului $enomenal prin8i $irul ghemului din area des$asurat totul intri in urentul 4edeti ap! A(J6 lui ?ao si ai aes la poarta Cerului si la i8orul tuturor$enomenelor mirauloase 4apare aesul la puterile supranaturale, mentionate in elelalte apitole din ?ao ?eHing; leitatia, nemurirea, intinerirea, inulnera#ilitatea sutul de$ensi, ontrolul uniersului $enomenal -lururi si oameni - guernare are adue paea soiala si implinirea oamenilor6!(n ele e urmea8a, redam in re8umat modul in are este interpretat de alti omentatori, aest apitol!)tanislas Iulien 416 $oloseste uplul non-entitate %on-Entis nomen si %oneistenta pentru eea e nu arenume + ori pentru propo8itia ', "iou Hia->ay 496 sesi8ea8a du#la alenta a termenului %on$iintare, are maForitatea traduerilor este inlouit u ne$aptuire


42/98

nedi$erentiat a Jidul primordial, adan a a8urul erului Pro$un8imea este arateristia PrinipiuluiJidului, are a preedat Cerul si Pamantul! esta Pro$un8ime 9 este a si a#isul unei gauri negre, opunte intre starea mani$estata si ea potentiala nemani$estata a uniersului! #isul, in are orie di$erentieredispare, este i8orul intuneriului si al luminii este aul in are dualitatea apare si se resoar#e! Comentand aepasaF , 9 Doua-h

4116 p! 9&!Epresia; eea e nu are nume desemnea8a pe


43/98

Cuplul %on-Eistenta si Eistenta este desemnat prin propo8itia; aestia doi am#ii despre are s-aor#it,desemnea8a su#stanta si esenta lui ?ao 416! Din aeasta au8a oamenii tre#uie sa atione8e in aordre8onanta u dearata ealitate! Doar el e aFunge sa le inteleaga pe amandoua drept aspete ale aeluiasiluru, poate sa se onsidere eli#erat u atiitatea in aeasta lume implinita!Pentru "ao?seu, atat %oneistenta esniul at si Eistenta lumea $enomenala, e$emerul, a8utul sunt am#eChang eterne, imua#ile, permanente! Permanentul ?ao Chang ?ao nu este a$etat de shim#arile din lumea$enomenala ?ao nu poate $iurmat 1, omuniat, eprimat! Chuang-t8u spune; ?ao are este desris nu mai este ?ao!(narianta nea8utului ?ao apartinand lumii atemporale se re$leta si se regaseste in onstanta si inariantaa8utului ilul este o resta#ilire in #ula timpului a onstantei ast$el prin ilu si reintoarere permanenta3u ap! AAJ se eprima inarianta si esniia la nielul lumii $enomenale! Doar prin %e$aptuire


44/98

este doua naturi sau moduri de eistenta ale Prinipiului suprem ?aoau aeeasi origine desi sunt numite di$erimpreuna le numim %edi$erentiatul si Pro$undul a a8urul erului aest indistint si pro$und a al#astrul erului, dus panla ultima sa treapta este i8orul tuturor inteligentelor minunate, a unoasterii inaesi#ile, ratiunii umane! 416 ap! (, p! 7! (ntalnim aii de$inirea lui ?ao in sensul traditional de /ltima ealitate, asa um apare ea si in tetele reelate hinduseori hine8e!Citand o alta editie, Etiem#le 496 reda ast$el traduerea lui )tanislas Iulien; Calea ?ao e poate $i eprimata prin unu este Calea ?ao eterna %umele are poate $i numit nu este %umele etern onstant, imua#il!"! itu. 2n 2 -hin5, yin este reprezentat delinia intrerupta ($$ si nuumerelepare iar yan5 de linia continua si numerele impare. 7ceste linii sunt ulterior combinate pt a alca


45/98

tri5rame(=> pa Gua;ba5ua, care sunt int$o anumita proportie yan sau yin in 8unctie de numarude linii intreupte ori continue(` are cea mai mare incarcatura yan5 din cele opt tri5rame, in timpce este ma4imul de yin si desemneaza pamantul.

1!.ona al#aBang desemnea8a starea de eghe atiitatea, 8iua, masulinul, orientarea entri$uga, etraertirea, tareinordare!2!.ona neagraBin desemnea8a starea de somn pro$und repausul, noaptea, $emininul, orientarea entripeta, introertiremoale, relaare!+!.ona al#aBang din miFloul 8onei neagreBin sau atiitatea din miFloul repausului se mani$esta su# $ormaritmurilor ere#rale de eghe in miFloul somnului, starea de somn paradoalsomnul u ise in! l#!s:rt!;taiFasa;ealuminoasa!


46/98

5!.ona neagraBin din miFloul 8onei al#eBang, 8ona de repaus in miFloul atiitatii


47/98

surprins de atre I!I!"!Duyenda:; ?ao, in )ine, nu este niiodata identi u El insusi! %ii un termen onstant uantar putea sa-1 eprime!

I!I!"!Duyenda: disuta in nota 46 sensul traditional; Calea are poate $i urmata si are poate $i eprimatuinte nu este Calea eterna! %umele e poate $i numit, nu este %umele etern! (mportant este sa $aem distinintre o Cale si un %ume etern apartinand %umenalului si o Cale si un %ume in lumea $enomenala, are ssingurele despre are putem or#i!Prin ultima sa asertiune, I!I!"!Duyenda: spune a nu putem or#i despre o alta lumeel e stie nu or#este iel e or#este nu stiesi identi$ia i8iunea lui "ao ?seu despre Cale ?ao, u aeea a lui Con$uius si a lui>eralit despre lumea $enomenala; in are totul se a$la intr-o perpetua urgere panta rei! Der: *odde in; Iournal o$ the merian Oriental )oiety onsidera aeasta traduere a $iind eronata sidatorata etensiei semantie a lui H@o are inseamna; apa#il de, autori8at la pe are Duyenda: il tradueste altea deat! (n plus, pentru Duyenda: ?ao este Calea si Cuantul termenul in hin!; Ming asemanaa$irmatiei #i#lie are a$irma a la ineput a $ost Cuantul! easta suprapunere intre Cale ?ao si CuantMing nu are lo in restul apitolelor din ?ao ?e Hing!

%?2 ESTE TAO COSTAT O"I >A"IA#ILB

?ao este o realitate hologra$ia situata a un ais#erg su$undat in oean, in 8ona mani$estatadeasupra sinemani$estatain imersie simultan! (ntr-o realitate hologra$ia situata dinolo aii si aolo este a#surd sa or#idespre deplasare din puntul in puntul * din uniers, $iinda $ires ar $i aesul la teleportare,

a unor realitati deloali8ate, are se a$la peste tot! ?ao este o realitate hologra$ia dinolo de interior si eteridar singurul punt in are ne intalnim u aeasta realitate este doar aii si aum!Curgerea realitatii mani$estate eista si ea este o deplasare, o deria, un shi$t holomoent in time and spae

are nu misa u nimi si nu alterea8a inarianta matriii hologra$ieraman in $untiune aeleasi legi in $iearpunt al uniersului Cele doua diretii de interpretare ale oneptului de ?ao nu repre8inta deat aspete partiale asupra unei singsi unie realitati stationare, inariante, indesripti#ile, $iinda lim#aFul ne line pri8onieri in lumea dualitatiiontrariilor! (n perspetia traditionala, sistemul de re$erinta este plasat in /ltima ealitate de atre el are aaut eperienta direta a aesteia!

(n aest sistem de re$erinta, lumea $enomenala urge, se trans$orma si odata u ea uintele, de$initiilepereptiile! easta ealitate suport este mereu aeeasi, a o planeta s$eria are o$era spetatorului a$lamisare de rotatie pe o or#ita, mereu noi perspetiedeelopare, noi peisaFe, are insa se repeta ili, a toproesele ori liseele din lumea $enomenalapeste tot eista; iluri perioadeK!

/ltima ealitate este similara Codului geneti al uniersului si al omului are ineara sa-si apere inarianin miFloul $lutuatiilor prin dierse metode de eranare! (n aelasi $el programul dintr-un omputer ramaneaelasi, in iuda mani$estarilor sau a$isarilor sale eterioare!

(n traduerea lui I!I!"!Duyenda: se $ae eroarea, $ireasa pentru omul ontemporan, de a plasa sistemul dre$erinta in eterior, in lumea $enomenala sau in nielul eistential, are este un satelit, printre altii, al lumiistationare ori ortoeistentiale, situata in a$ara timpului! Desigur, aum, /ltima ealitate pare a rasare si apunea se modi$ia sau se roteste in Furul nostru!

(n aeasta situatie, nii un termen onstant nu o poate desrie, $iinda peisaFul pereput se shim#aam#ele situatii termenul onstant nu o poate desrie; in prima pentru a nii un termen nu este u adeonstant lim#ile se trans$orma, iar in al doilea a8; ?ao ne apare mereu altul in $untie de portiunea din Cogeneti onstant al uniersului are este mani$estata ori proietata hologra$i!

$irmatia lui Duyenda:, on$orm areia; singurele despre are putem or#i sunt Calea ?ao si %umelelumea $enomenala ine in ontraditie u strategia mistia si u ea stiinti$ia!

(n eolulia stiinti$ia onstatam tran8itia de la sistemul de re$erinta geoentri primul niel $enomenal, ne este la indemana, la sistemul de re$erinta helioentri, are desrie mult mai #ine si mai omplet misa


48/98

planetelor, desi eea e a$etea8a in el mai insemnat mod, sistemul solar este misarea ilia in Furul entrugalati! )imilar, toate urentele mistie orientale urmares eperimental intrarea in stari si niele de onstiintrepaus a#solut, detasate de lumea $enomenala si de pertur#atiile din aeasta, dar inradainate in sistemulre$erinta a#solut al uniersului!

(n onlu8ie, a$irmatia lui Duyenda: si interpretarea data de aesta lui ?ao, nu ine numai in ontraditieeolutia stiintei, are a a#andonat sistemele de re$erinta loale, relatie, ilu8orii, in $aoarea unora a$late tot maaproape de repausul a#solut, i si u intreaga dinamia a starilor si nielelor de onstiinta din toate traditiilemistie, are auta si reuses onret inradainarea in /ltima ealitate, in realitatea atemporala si imua#ila!In practica taoista, ca si in aceea din /en ori din o(a, se ur$areste eli4erarea din lu$ea relati3a si ancorareaconcreta in punctul 9i6 al uni3ersului, o strate(ie si$ilara cu cea a lui Ar'i$ede care cauta puntul 9i6 din lu$ea

9eno$enala si care i


49/98

deoaree toate solile de gindire, are au aparut in epoa egatelor Com#atante se! J-((( i!e!n! au $ost in$luentate si ssituat in $untie de ea!

Ideo(ra$a c'ine5a S'ou

si$4oli5ata prin trei se$ne orna$entaleCititorul poate gasi ariantele de traduere si interpretare ale ap! A(J din Chuang ?8u, are spriFina interpretautorilor pre8entei tradueri in ol! (( itatele din aeste apitole sunt redate in ol! (( )hou lit!;iata lunga longeitate desemnea8a etapa e preede imortalitatea Ch@ang-)heng pu-ssu! )e atri#ideogramei hine8e e semni$ia )hou irtuti aproape magie! Dotrina taoista a$irma a poate $i prelungita durata de indiiduala prin di$ente pratii, in speial utili8ind; eeritii de gimnastia si respiratorii, meditatia, priarea de anumalimente, tehniile seuale, et!!

Doar in taoism loul entral aordat este aordat Jidului ! Esenta aestui sistem a $ost $ormulata de ei doi

intemeietori ai aestei soli; "ao ?seu si Chuang ?8u se! (J i!e!n!! /lterior >uai-%an-?8u se! (( i!e!n! a ontri#uit lade8oltarea gandirii taoiste!epre8entantii urentului neotaoist I!ULUI


50/98

sa um am remarat in paragra$ul re$eritor la onsiderarea oneptului ?ao drept inaria#il ori aria#ileista o anumita on$u8ie in statutul lui ?ao in $untie de sistemul de re$erinta ales!3ranois Cheng in lurarea sa, 4276 re$eritoare la relatia intre Jid si Plin in arta, sesisea8a aelasi luru despre in $untie de domeniul de are apartine aesta; el %umenal si el $enomenal!

Cuplul numen-$enomen este pre$erat uplului antagoni transendent-imanent, deoaree primul este maiapropiat gandirii hine8e! Prin numen sau numenal din l#! gr!; %oomenon, lit!; luru are ramane inaesi#pt! ratiune se intelege eea e tine de Creatia originara, eea e este ina nedi$erentiat si irtual sau eea eratiunea nu poate atinge! Hant este el are a opus in; Critia ratiunii pure, numenalul lurul in sine, areeista independent de orie relatie u spiritul nostru printre are $igurea8a notiunile de; spirit pur, realitatea#soluta, D-8eu lumii $enomenelor! Prin $enomen sunt desemnate aspetele onrete ale uniersului reat !

%umai $enomenele pot $i o#iete ale unoasterii, numenele sau noumenele ramanand artiole de redinta alepostulatelor ratiunii pratie! O#isnuit utili8am adFetiul numenal sau noumenal pentru a or#i despre araterul unei realitati, are seopune $enomenalului si depaseste in$init mintea nostra! %ielul numenal si el $enomenal nu sunt separate sausimpla opo8itiede tipul noneistenta-eistenta, gresit inteleasa, i legate organi!

Jidul pe are il relea tetele lui "ao ?seu, Chuang ?8u si >uai-%an-?8u este in aelasi timp starea suprea o#arsiei si piotul lumii $enomenale elementul entral, miFloul, aul!4!omentariul ap (J6Du#la natura a lui ?ao si a Jidului nu onstituie o am#iguitate din punt de edere taoist, i au8a e$iaitati$untionalitatii sale pasi si ati simultan! Pentru a lari$ia du#la natura a Jidului taoist om pre8enta pe r$ieare oneptie!%?82>%!UL TIA! !E UMEAL

Citindu-1 pe 3! Cheng 4276; Jidul onstituie #a8a ontologiei taoiste! (nsu#stantialul, %imiul, =olul, au $

inaintea Cerului si a Pamantului! Doi termeni sunt $olositi pentru a desemna Jidul; sing si Ming! eintoarerea la %eantul originar, adia reuniunea dintre >singMing onstituie sopul lhimiei interne %ei-?an! deptul se straduieste sa-si puri$ie spiritul pentru a putreeni la Jid "ien shen $u hsu! (n lim#aFul sim#oli al alhimistilor, aeasta operatie se eprima prinreuniunea lui H@an si a lui "i sau a inimii si a rinihilor!4edeti omentariul ap!(((6

Dei Jidul preede si suede, atat nasterea uniersului $enomenal, at si pe aeea a omului!Cei doi termeni uai-%an-?8u in a"egile Cerului edeti in omentariile si in ol! ((


51/98

"Diagrama Necon'itionatului" aartinin' eru'itului taoist &hEen TEuan ,3G-

e#n#. @Ietrans!ormarea constiintei sirituale si reintoarcerea la Necon'itiona

KEan este unit cu Li: Ieunirea celor cinci resiratii la iz0or: Trans!ormarea

esentei in su!lu si trans!ormarea su!lului in constiinta sirituala ,Shen.: 7oart

Femininului oscurA@0e'eti in 0olumul ?A


52/98

%?88 >I!UL TII! !E LUMEA FEOMEALA

(n a$ara primordialitatii Jidului, ontologia taoista onsidera a rolul sau este important si in s$era lumii$enomenale! ?ao isi are originea in Jid, dar aelasi ?ao insu$leteste toate $apturile, tot prin intermediul Jiduluidin are se naste )u$lul primordial si elelalte su$luri itale! Jidul este onsiderat, atat treapta suprema spre atinde omul e i8ea8a ontatarea eperimentala a /ltimei ealitati, at si mie8ul, aproape material, a$latinlauntrul tuturor lururilor si al $iintei umane! =olul din entrul rotiiap!A( , apare entrul gol al ilonului,amaduei spinarii si al reierului,adia niste mani$estarii marosopia ale golului din miFloul D% si din $ienuleu atomi!edeti ; Comentariu la Misterul /mmo!

)urselele alternatie de energie permit etragerea energiei din id, are este plin pana in #u8a, sunt #loat$iinda ar pune pe #utui atuala ierarhie politia si eonomia de pe ?erra intemeiata pe utili8area om#usti#i$osilipetrol,ar#une,ga8e!Jidul este el e permite tuturor lururilor sa-si atinga plenitudinea!"ao ?seu in ap!; A"J, (J, J(, AAJ(((, "AAJ(((, J, A( si Chuang ?8u in ap!; Cer si Pamint, Disurs upriire la sa#ie, Prinipii de igiena se re$era la Jidul tinind de $enomenalitate! itate pe are le redam in ((

%88? >I!UL I >IATA OMULUI

(n gindirea hine8a, omul are un lo priilegiat! Omul, Cerul si Pamintul repre8inta ele trei Desaarsiri uniersului in ap! AAJ din ?ao ?e HingOmul, plasat intre Cer si Pamant reuneste alitatile aestora, si este intersetia Cerului si Pamantului!Doar Omul poate sa le armoni8e8e, in ederea propriei sale desairsiri poate sa le $aa sa $u8ione8e in unitateputerea primordiala! Con$orm $ilo8o$iei taoiste, omuniarea dintre om si uniers este garantata si de $aptul anu este numai o $iinta materiala din arne si sange, teluria, i si una ereasa alatuita din su$lu si spirit mamult, omul poseda inradainarea automata in Jid si in /ltima ealitate, a toate $apturile ii! (n Cartearitualurilor "i-Chi se spune; (n alatuirea omului intra taria Cerului im#inata u ea a Pamantului, datoritaintalnirii dintre Bin si Bang, unirii spiritelor in$erioare u spiritele superioare, si a su$lurilor su#tile ale elorCini elemente!

>uai-%an-?8u spune; )$intii isi $a din Cer, ?atal din Pamint, Mama din Bin si din Bang $uniaasensiune si din ele Cini anotimpuri elemente $irul onduator ele patru anotimpuri de la noi p

interse8onul sau perioadele de tran8itie dintre ele!Chuang-?8u in apitolul; "ururile eterioare, spune; ?rupul omului uprinde un du#lu Jid iniomului are perspetia ei asupra Cerului!

Chuang-?8u in ap!; -si a8ni mintea, spune; ; Prin Jid si liniste insusita, omul s$ant redo#andeJirtutea Cerului, iar in ap!; Cer si Pamint; )u$letul si trupul isi au legile lor! E eea e numim natinasuta! Cine isi desaarseste natura neintrerupt, se intoare la taria primordiala! Cel e redo#andeste irtuea dintii deine una u O#arsia lururilor prin ea u Jidul!

Ca si Jidul, Omul se a$la la miFlo intre Cer si Pamant, in loul unde imaginile si $ormele isi au i8o(nradainindu-se eperimental in Jid, inima si spiritul omului dein oglinda pentru )ine si lume! (n aest seChuang- ?8u ap!; Calea Cerului, a$irma; %euprins este spiritul Omului s$antW Oglinda tuturor $iintelouniersului! Jidul, almul, detasarea, gustul a eea e nu are gust edeti "ao ?seu, ap! A(J, taene$aptuirea sunt umpana uniersala, aul rotii lumii edeti "ao ?seu, ap! A(((!, desaarsirea Caii sJirtutii ei!

Citate din aeste apitole sunt redate in ol! ((!

De aeea el e guernea8a oret si s$antul sunt in repaus mereu! epausul due la Jid! Jidul inseamna PlinatatPlinatatea due la reintregire! Jidul da su$letului deshidere, disponi#ilitate si ast$el orie atiune isi implineste rostul


53/98

este eeutata la momentul oportun! elasi autor in ap! "umea oamenilor, spune; )a nu asulti u urehea, asuu spiritul nu asulta u spiritul, asulta u su$lul inimii! /rehea poate doar sa auda si spiritul e marginit in puterea luia edea!!! ?ao se implanta in Jid!!! Din Jidul spiritului i8oraste lumina si omul isi a$la mantuirea!!! Cine nu si


54/98

5glinzile magice chinezesti + 5 curiozitate antica care continua sa !ie un mist!5linda pe care o 'edeti in ima5ine este unul dintre cele mai stranii obiecte din lume,si a 8ost descrisa d

Ooseph Needham in "Acience and -i'ilization in -hina" si studiata de cele mai stralucite minti din !ccide(7lbert Einstein, @a4 3lancG, 1a'id 6ohm, Neils 6ohr, Air #illiam 6ra55, Ooseph Needham, si dupa cum '

'edea 8ara succes .

http:QQSSS.iop.or5QEOQabstractQD$+/QM/QQM3e spatele o5linzii se a8la un desen in relie8, iar 8ata discului bronz de / centimetri in diametru, este per8ect sle8uita sputin con'e4a si re8lecta lumina, ca orice alta o5linda. Nimic nu pare neobisnuit la acest lucru. 1ar daca trimitem lumsoarelui spre o5linda 'om 'edea ca pe perete nu apare o pata de lumina obisnuita, ci o ima5ine a unui lotus cu optpetale, in care se a8la cele opt tri5rame 3aGua (ba5ua. !5linda a 8ost realizata in -hina antica printr$un proces 'echicare ne duce inapoi la dinastia an sec 2 i.e.n. -hinezi numesc aceast obiect ? o5linda prin care trece lumina? 8iindcacredeau ca lumina treace prin metal, ca sa apara pe perete ima5inea de pe spate !5linzi metalice de acest 5en, dar8abricate in Oaponia(makyoh au aparut in !ccident in +M. 7 trebuit sa treaca un intre5 secol, pana cand Air #illiam6ra55, un cercetator in domeniul cristalo5ra8iei, sa publice o e4plicatie stiinti8ica in ? "he Xni'erse o8 Li5ht(Xni'ersulLuminii? in , si acceptata de Ooseph Needham, autorul seriei de 'olume dedicate Atiintei si -i'ilizatiei din -hina


55/98

2 TETUL P"ICIPAL AL T"A!UCE"II

Tao Te in( !ao !e in(G Lao Tseu Lao /iG

V Cartea Caii si >irtutii W


56/98

H Calea care poate 9i ur$ata-in pasi succesi3i in plan 9i5ic, 3er4al , $ental . nu este eterna sii$ua4ila CaleHHLa 3oie Jui peut etre sui3ie-dans les actions successi3es de la 3ie.

nest pas une ternelle et i$$ua4le >oie HHT'e ;a) t'at can 4e 9ollo@ed-trodden* @aled in successi3e steps, @'et'er $ental, 3er4al or

p')sical. is not t'e eternal and constant ;a)H-Le((e, Paut'ier.

Pri$ul capitol din Tao Te in(, asa cu$ este el redat de catre Paut'ier, eania JuaeG potest 9reJuentari non aeterna


57/98


58/98


59/98


60/98


61/98


62/98


63/98


64/98


65/98


66/98


67/98


68/98


69/98


70/98


71/98


72/98


73/98


74/98


75/98


76/98


77/98


78/98


79/98


80/98


81/98


82/98


83/98


84/98


85/98


86/98


87/98


88/98


89/98


90/98


91/98


92/98


93/98


94/98


95/98


96/98


97/98


98/98

>E!ETI PA"TEA A !OUA-CAP 81

dan mirahorian - 01. cartea caii spre cer si putere - tao-te-ching.pdf

Documents